Hotărîre nr.39 din 16.06.2000 privind rezultatele controlului asupra activităţii Serviciului Fiscal de Stat, executării devizului de cheltuieli pe aparatul central al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi executarii încasărilor în partea de venituri a bugetului consolidat pe anul 1999

CURTEA DE CONTURI Hotărîre privind rezultatele controlului asupra activităţii Serviciului Fiscal de Stat, executării devizului de cheltuieli pe aparatul central al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi executarii încasărilor în partea de venituri a bugetului consolidat pe anul 1999 Nr.39 din 16.06.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.121-123/28 din 28.09.2000 * * * Curtea de Conturi a Republicii Moldova, examinînd rezultatele controlului asupra activităţii Serviciului Fiscal de Stat în perioada 1998-1999, executării devizului de cheltuieli pe anul 1999 pe aparatul central al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi executării încasărilor în partea de venituri a bugetului pe anul 1999, în prezenţa şefului IFPS dl M.Pop, şefului-adjunct dl Gh.Cojocari, şefului Direcţiei evidenţă contabilă şi finanţare dna Z.Mahu A CONSTATAT: În perioada supusă controlului Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuarie IFPS) n-a asigurat în măsură deplină îndeplinirea funcţiilor prevăzute de art.2 din Legea cu privire la Serviciul Fiscal de Stat nr.876-XII din 22.01.92 privind controlul asupra calculării corecte şi vărsării complete şi în termen a impozitelor şi altor plăţi obligatorii în buget, organizării efective a activităţii inspectoratelor fiscale teritoriale. Conform Legii bugetului pe anul 1999, bugetul consolidat s-a stabilit la venituri în sumă de 3139,4 mil.lei, inclusiv bugetul de stat - 2337,9 mil.lei. În mod real în anul 1999 în bugetul consolidat s-au încasat 3100,3 mil.lei, inclusiv în bugetul de stat - 2392,4 mil.lei, adică planul de acumulare a fost îndeplinit cu 98,8 la sută. Din suma totală acumulată în bugetul consolidat prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat (SFS) au fost acumulaţi 1457,0 mil.lei, prin intermediul Departamentului Controlului Vamal (DCV) - 1068,7 mil.lei, altor instituţii - 574,6 mil.lei. Ponderea acumulărilor prin intermediul SFS în această perioadă s-a micşorat de la 56,9 la sută pînă la 47,0 la sută, prin DCV s-a majorat de la 24,2 la sută pînă la 34,5 la sută, prin intermediul altor instituţii s-a micşorat de la 18,9 la sută pînă la 18,5 la sută. Schimbarea cotelor de acumulare a resurselor în bugetul consolidat între organele împuternicite cu acumularea lor într-o mare măsură se datorează faptului schimbării în a.1999 a politicii fiscale de încasare a TVA în legătură cu intrarea în vigoare a titlului III al Codului fiscal. În pofida creşterii în a.1999 a acumulărilor în bugetul consolidat cu 382,3 mil.lei faţă de anul 1998, analiza activităţii de acumulare a plăţilor în buget denotă o situaţie nesatisfăcătoare în această privinţă. Astfel, pe plăţile administrate de SFS, ţinînd cont de suma restanţelor la 1.01.99 şi sumele calculate în a.1999, era necesar de achitat 2957,2 mil.lei. În realitate, din această sumă în bugetul consolidat au fost acumulate numai 59,1 la sută, iar suma restanţelor a crescut în această perioadă cu 392,1 mil.lei, atingînd 1209,8 mil.lei, inclusiv aşa-numitele "datorii istorice" de 457,7 mil.lei, formate în anii 1993-1998. Acumulările de către IFS teritoriale din sumele necesare spre încasare sînt cu mult mai mici decît media pe republică. Astfel, pe jud.Lăpuşna IFS teritorial în a.1999 a încasat numai 31,8 la sută din sumele necesare spre încasare, pe jud.Soroca - 33,5 la sută, pe jud.Edineţ -38,0 la sută. Nivelul mediu de încasare a impozitelor pe republică se datorează nivelului mai înalt de colectare a impozitelor pe mun.Chişinău, care în anul 1999 a colectat în bugetul consolidat 73,6 la sută din sumele necesare spre colectare. La un nivel şi mai scăzut este colectarea de către SFS a penalităţilor calculate. Astfel, în anul 1999 în bugetul consolidat au fost colectaţi doar 13,9 mil.lei din suma necesară spre încasare de 698,5 mil.lei, ceea ce alcătuieşte numai 2,0 la sută din suma spre încasare. Necolectarea în bugetul consolidat a penalităţilor calculate stimulează agenţii economici să nu achite în termenele stabilite datoriile faţă de stat. O situaţie analogică s-a format şi în ce priveşte colectarea în bugetul consolidat a amenzilor în baza sancţiunilor economice folosite faţă de agenţii economici care au încalcat legislaţia fiscală. Datoria totală a amenzilor neîncasate de către SFS în bugetul consolidat alcătuia la 1.01.2000 - 423,0 mil.lei. În total suma restanţelor agenţilor economici faţă de bugetul consolidat pe sumele de plaţi administrate de SFS (impozite, penalităţi, amenzi) a constituit la 1.01.2000 - 2241,9 mil.lei. În anul 1999, prin intermediul SFS, în Fondul Social au fost acumulaţi 713,2 mil.lei, ceea ce este mai puţin decît în anul precedent cu 11,8 la sută. Nivelul de îndeplinire a planului de colectări în Fondul Social pe a.1999 a alcătuit, conform datelor SFS, 97,1 la sută (713,2 mil.lei : 734,8 mil.lei), potrivit datelor Fondului Social - 106,3 la sută (781,2 mil.lei : 732,8 mil.lei). Diferenţa în nivelul de îndeplinire a planului şi sumei de acumulări în Fondul Social dintre datele SFS şi ale Direcţiei executive a Fondului Social (DEFS) este cauzată de existenţa diverselor metode de evidenţă a datoriilor agenţilor economici şi achitărilor, de lipsa verificărilor reciproce ale datelor de evidenţă între SFS şi DEFS a datoriilor şi achitărilor lor. Restanţele pe cotele de defalcare în Fondul Social (fără penalităţi şi amenzi) au crescut în a.1999, conform datelor SFS, cu 46,0 mil.lei şi au alcătuit la 1.01.2000 - 403,9 mil.lei. Conform datelor de evidenţă ale DEFS, aceste restanţe la aceeaşi dată au alcătuit 522,0 mil.lei, ori devierea dintre datele de evidenţă a restanţelor între SFS şi DEFS, la situaţia din 1.01.2000, alcătuieşte 118,1 mil.lei. În anul 1999 din sumele necesare de a fi încasate în Fondul Social (restanţele pe cotele de defalcare la 1.01.99 plus sumele calculate pe a.1999) au fost încasate în medie pe republică doar 63,1 la sută. Cel mai scăzut nivel de încasare a datoriilor agenţilor economici în bugetul Fondului Social au fost pe jud.Edineţ - 31,6 la sută, pe jud.Tighina - 39,8 la sută, pe jud.Soroca - 40,0 la sută. O situaţie şi mai nesatisfăcătoare s-a creat în ce priveşte încasarea în Fondul Social a penalităţilor şi amenzilor calculate. Astfel, suma penalităţilor calculate, necesare încasării în bugetul de stat pe a.1999 (restanţele la 1.01.99 plus penalităţile calculate pe a.1999), au alcătuit 502,2 mil.lei. De fapt au fost încasate 9,5 mil.lei, adică numai 1,9 la sută. În anul 1999 în bugetul consolidat, prin achitări reciproce, au fost încasate 10,2 la sută din suma de venituri, faţă de 35,9 la sută în anul 1998 iar în bugetul Fondului Social, respectiv, 33,0 la sută şi 51,9 la sută. Modul de formare şi utilizare a fondului rutier pe anul 1999 este expus în hotărîrea pe Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor nr.31 din 2.06.2000. Negativ asupra încasărilor restanţelor la bugetul consolidat şi bugetul asigurărilor sociale de stat se răsfrînge faptul că la planificarea părţii de venituri a bugetului, practic, nu se ţine cont de mărimea restanţelor calculate în mod real (impozite, penalităţi, amenzi) faţă de buget ale agenţilor economici. În legătură cu aceasta, restanţele respective cresc din an în an. Analiza îndeplinirii planului de acumulare a plăţilor în bugetul consolidat pe a.1999 indică asupra existenţei unor neajunsuri în activitatea de formare a părţii de venituri a bugetului consolidat. Astfel, din 59 de tipuri de venituri planificate spre încasare în bugetul consolidat n-au fost acumulate sumele planificate pe 25 de tipuri. Astfel, îndeplinirea planului la încasarea impozitului pe venitul întreprinderilor, asociaţiilor şi organizaţiilor de stat a alcătuit numai 44,7 la sută, impozitului pe venitul întreprinderilor cu proprietate privată - 55,6 la sută, accizelor la bijuterii, inclusiv cu briliante - 68,8 la sută, plăţii pentru apă - 68,1 la sută, TVA la mărfurile produse în Republica Moldova -74,0 la sută, taxei de stat pentru acţiunile examinate de judecătorii - 65,0 la sută, venitului de la privatizarea întreprinderilor de stat şi a fondurilor fixe - 49,1 la sută, venitului net al Băncii Naţionale a Republicii Moldova - 79,9 la sută, arendei pentru patrimoniul de stat - 78,3 la sută şi pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă şi neagricolă - 71,8 la sută ş.a. La impozitul pe venitul persoanelor juridice străine, obţinut de la activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, în loc de a încasa 260,0 mii lei au fost restituiţi din bugetul de stat 541,5 mii lei. În acelaşi timp pe unele impozite sumele reale încasate în bugetul consolidat le depăşesc cu mult pe cele planificate. Astfel, nivelul de încasare a veniturilor silvice faţă de cel planificat a alcătuit 4441,7 la sută, plata pentru licenţă de a practica un gen de activitate - 330,5 la sută, taxa de stat pentru examinarea acţiunilor în arbitraj - 145,2 la sută, veniturile de la vînzarea pămîntului - 189,6 la sută, impozitul privat - 166,5 la sută, accizele la materialele vinicole - 228,4 la sută, operaţiunile cu hîrtiile de valoare - 137,4 la sută. În scopul realizării necondiţionate a prevederilor Codului fiscal, Legii bugetului pe anul 1999 nr.216-XIV din 12.12.98, Hotărîrii Parlamentului nr.217-XIV din 12.12.98, prin Hotărîrea Guvernului nr.362 din 28.04.99 "Cu privire la posturile fiscale comune interne de control", Ministerul Finanţelor, Departamentul Controlului Vamal şi Ministerul Afacerilor Interne au format 17 posturi fiscale comune interne de control staţionare, în regim de activitate continuu. Pentru asigurarea funcţionării posturilor fiscale interne de control, SFS din buget i-a fost alocată suma de 7480,0 mii lei, întru executarea creării şi funcţionării lor - 840,3 mii lei, care au fost cheltuiţi pentru procurarea a 18 mijloace de transport, fără desfăşurarea tenderului (contractul nominalizat a fost aprobat de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice sub nr.259/99 din 14.05.99). În perioada mai 1999 - mai 2000 unele posturi (Varniţa -7,4 mii lei, Varniţa (drum) - 13,4 mii lei, Căuşeni (drum) - 19,9 mii lei, Fîrlădeni - 4,9 mii lei, Copanca - 18,4 mii lei) au virat în buget sume simbolice în comparaţie cu mijloacele financiare care au fost alocate pentru deschiderea şi întreţinerea lor. Deşi Parlamentul, prin adoptarea Legii cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi nr.633-XIII din 10.11.95, a pus la dispoziţia SFS pîrghii suplimentare pentru intensificarea activităţii de acumulare a plăţilor în buget, în perioada supusă controlului SFS n-a folosit în măsură deplină aceste pîrghii. Astfel, suma restanţelor la buget ale agenţilor economici, odată cu adoptarea actului legislativ nominalizat, nu numai că nu s-a micşorat, dar are tendinţă de creştere. Astfel, dacă la 01.01.99 suma restanţelor faţă de bugetul consolidat alcătuia 1609,4 mil. lei, atunci la 1.01.2000 ea a constituit 2241,9 mil.lei, adică în decursul ultimului an a crescut cu 632,5 mil.lei ori cu 39 la sută. Nu şi-a atins scopul propus nici Direcţia urmărire control a contribuabililor mari (DUCCM, şeful Direcţiei dna I.Steţchi, şeful Direcţiei din mun.Bălţi dna L.Lai), care a fost formată în anul 1998 cu un efectiv de 82 de unităţi. Datoriile contribuabililor mari în anul 1999 au crescut cu 75,9 mil.lei şi la 1.01.2000 a alcătuit 959,9 mil.lei (restanţe la plăţi de bază, penalităţi şi amenzi). Din lipsa unei conlucrări efective între direcţia nominalizată şi inspectoratele fiscale teritoriale ale SFS, ani la rînd nu sînt întreprinse măsurile prevăzute de Legea nr.633-XIII privind încasarea forţată a plăţilor în buget de la contribuabilii mari. Astfel, Combinatul de vinuri şi coniacuri din Bălţi a admis în a.1999 o creştere a datoriilor faţă de buget cu 9,6 mil.lei, care, ţinînd cont de datoriile anilor precedenţi, la 1.01.2000 a alcătuit 16,5 mil.lei. O situaţie analogică privind încasarea datoriilor faţă de buget s-a format şi la alţi contribuabili mari din mun.Bălţi (C.A. din Bălţi, S.A. "Flamingo-96", S.A."Răut"), în care activează un grup din 10 colaboratori ai DUCCM. În total, în anul 1999 datoriile agenţilor economici, care se află sub controlul acestui grup de specialişti ai DUCCM, au crescut cu 37,4 la sută şi au atins suma de 41,9 mil.lei.N-au fost întreprinse măsuri respective privind încasarea forţată a datoriilor bugetare, prevăzute de Legea nr.633-XIII faţă de aşa contribuabili mari, cum sînt AŞP "Porumbeni" (6,7 mil.lei), S.A. "Transconstrucţia" (2,8 mil.lei), sovhozul-fabrică "Moldova" (16,6 mil.lei), Compania de Stat "Moldenergo"(54,4 mil.lei), Centrala electrotermică nr.2 (54,9 mil.lei), Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie (41,7 mil.lei). În decursul ultimilor doi ani nu este clarificată datoria finală faţă de bugetul de stat a Combinatului de tutun din Chişinău, în mărime de 152,7 mil.lei, care a fost introdusă în evidenţa inspectoratului fiscal încă în anul 1998. Din lipsa reglementărilor legislative, sînt admise cazuri cînd bunurile materiale sechestrate în contul datoriilor faţă de buget sînt în mod samavolnic scoase de sub sigiliul IFS teritoriale şi utilizate în diferite scopuri de către conducătorii agenţilor economici, care nu poartă nici o responsabilitate în faţa legii. Astfel, de către conducătorul S.A."Frunză" Edineţ au fost scoase de sub sigiliul IFS teritorial 400,0 tone de zahăr în sumă de 1,5 mil.lei, sechestrate în contul datoriilor faţă de buget şi realizate S.A."Scana" (mun.Chişinău), iar datoriile S.A."Frunză" în mărime de 7,5 mil.lei au rămas neachitate pînă în prezent. De către Comisia republicană permanentă pentru organizarea evaluării şi comercializării bunurilor sechestrate a fost încălcat pct.41 din Regulamentul "Cu privire la modul de sechestrare şi comercializare a bunurilor", aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.685 din 23.07.97, privind loturile nesolicitate la licitaţia cu strigare şi expunerea lor la licitaţie cu reducere. Preţurile acestor loturi sînt reduse la discreţia comisiei permanente cu un procent voluntar (5-44), fără desfăşurarea licitaţiilor cu reducere. Sînt cazuri, cînd SFS şi Departamentul privatizării şi administrării proprietăţii de stat tergiversează acţiunile de realizare a fondurilor fixe sechestrate în contul stingerii datoriilor agenţilor economici faţă de buget. Astfel, fondurile fixe sechestrate de la S.A."Tracom" la 2.06.99, în valoare de 2,7 mil.lei, din cauzele nominalizate n-au fost expuse realizării prin licitaţie pînă în prezent. La efectuarea controlului asupra încasării în buget a plăţilor, SFS nu întotdeauna pătrunde în esenţa problemelor apărute; nu se fac sesizări şi propuneri necesare Guvernului şi Parlamentului pentru introducerea modificărilor adecvate în actele normative în vigoare. Astfel, în anul 1999 întreprinderilor agricole supuse restructurării în procesul de privatizare le-au fost stinse datoriile pe diferite impozite şi plăţi în sumă totală de 570,5 mil.lei. În acest caz este încălcat principiul egalităţii contribuabililor în raport cu statul, sînt stimulaţi neplătitorii de impozite, ceea ce are impact negativ asupra disciplinei financiare a agenţilor economici şi asupra formării părţii de venituri a bugetului de stat. La un nivel scăzut este organizată evidenţa plăţilor în buget (dl V.Goian, dna M.Movileanu). Ca rezultat, informaţia privind datoriile faţă de buget ale agenţilor economici, acumulată în sistemul informaţional, în multe cazuri nu coincide cu datele din fişele lor personale, este variată la diferite niveluri de dirijare a SFS, soldurile de la începutul anului nu în toate cazurile coincid cu soldurile de la sfîrşitul anului precedent. Astfel, conform datelor din sistemul informaţional, la 31.12.99 după Combinatul de vinuri şi coniacuri din or.Bălţi se număra o datorie pe penalitate, calculată în mărime de 4,9 mil.lei, la 1.01.2000 - numai de 4,3 mil.lei, adică necorespunderea soldurilor la această întreprindere alcătuia 0,6 mil.lei. Prin controlul selectiv au fost stabilite devieri la sumele datoriilor faţă de buget şi la aşa agenţi economici ca Combinatul de vinuri spumante din Chişinău "Vismos", Fabrica de vinuri şi coniacuri din Călăraşi, Fabrica de zahăr din Drochia, sovhozul-fabrică "Moldova" ş.a. Imperfecţiunea sistemului de restituire din buget a sumelor de TVA la mărfurile exportate supuse impozitării cu cota "zero", precum şi deficienţele sistemului de evidenţă a datoriilor faţă de buget, duc la denaturarea datelor reale despre situaţia privind încasarea acestui impozit. Operaţiunile de restituire din buget a TVA, efectuate în baza deciziei comisiei respective, nu sînt reflectate corect şi operativ în sistemul informaţional. La momentul controlului, neîntemeiat, conform datelor din sistemul informaţional, se socoate o supraplată pe TVA în mărime de 36,2 mil.lei. Imperfecţiunea sistemului de restituire a TVA din buget la mărfurile exportate la cota de impunere "zero" a generat apariţia cazurilor de restituire a TVA din buget în baza documentelor false. Aşa, la 1.10.99 Trezoreria Ministerului Finanţelor, printr-o dispoziţie de plată, în baza unor documente falsificate, parvenite de la IFS pe mun.Chişinău (cu semnături false) a transferat S.R.L."Auto radar" suma de 191,3 mii lei, care ulterior la 5.10.99 a fost retransferată S.R.L. "Euro-mobil" (or.Taraclia, fondatorii - S.Carmalac, S.Vitcov, V.Vitcova, R.Vitcov, V.Vitcov ş.a.). În anul 1999 majoritatea agenţilor economici care s-au adresat în comisia republicană, formată pentru examinarea chestiunilor ce ţin de restituirea din buget a sumelor TVA pentru mărfurile şi serviciile exportate şi supuse impozitării cu cota "zero", sînt agenţi economici care prestează servicii intermediare (80 la sută). O parte din ei au prezentat cereri pentru a fi restituite plăţile de TVA, efectuate la procurarea mărfurilor şi serviciilor unor agenţi economici, care de fapt n-au introdus TVA în bugetul de stat (firme "fantome") sau n-au confirmat exportul din republică. În total, în anul 1999 din bugetul de stat au fost restituite sume de TVA, aferente mărfurilor şi serviciilor exportate cu cota "zero", în mărime de 106,9 mil.lei. Un şir de probleme în activitatea SFS apar în legătură cu existenţa unor acte normative contradictorii privind impozitarea notarilor. Astfel, în cazul impunerii cu TVA notarii sînt trataţi ca persoane asupra cărora nu se răsfrîng acţiunile Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi, deci, nu trebuie supuşi impozitării cu TVA. În cazul supunerii notarilor cu impozitul pe venit, la determinarea cheltuielilor de prestarea serviciilor şi a venitului impozabil, notarii sînt trataţi ca persoane juridice care se ocupă de antreprenoriat. Modul de determinare a venitului impozabil pentru notari este stabilit printr-un Regulament, aprobat de organizaţia obştească Consiliul notarilor la 7.10.99. Regulamentul respectiv este elaborat şi aprobat în conformitate cu art.89(3) din Legea nr.1153-XIII din 11.04.97, normă legislativă care contravine art.20(3) din Legea privind bazele sistemului fiscal (Monitorul Oficial nr.133-134 din 2.12.99), care prevede că instrucţiunile privind aplicarea legislaţiei fiscale sînt emise de Ministerul Finanţelor. Mai mult decît atît, încălcîndu-se prevederile acestui articol şi ale art.20(4) din legea nominalizată, regulamentul prin care s-a stabilit modul de determinare a venitului impozabil pe activitatea de notariat n-a fost coordonat cu Ministerul Justiţiei şi n-a fost publicat în Monitorul Oficial. Adică, impozitarea veniturilor notarilor în prezent este efectuată în baza unui regulament, care, în conformitate cu art.20(3,4) din Legea privind bazele sistemului fiscal, n-are putere juridică. Şi în cazul impozitării cu TVA, şi în cazul impozitării venitului notarii sînt puşi într-o situaţie facilitară faţă de celelalte persoane fizice şi juridice, care activează pe teritoriul republicii, iar partea de venituri a bugetului de stat este lipsită de sume considerabile. Analogic, ca şi în cazul impozitarii notarilor, imperfectă este şi baza normativă de impozitare a agenţilor economici, capitalul social al cărora este format cu participarea capitalului străin. Astfel, Legea nr.1488-XIII din 11.02.98, care a fost în vigoare de la 21.05.98 pînă la 26.08.98, a stabilit că întreprinderile, în capitalul social al cărora investiţiile străine depăşesc 1000,0 mii USD, după constituirea capitalului social în modul prevăzut de legislaţie şi declararea primului venit, se scutesc de plata TVA pe parcursul a 3 ani de la data încheierii acordului cu IFPS, cu condiţia că cel puţin 80 la sută din suma TVA calculată şi nevărsată în buget se investesc în dezvoltarea producţiei proprii sau în programe de stat şi ramurale de dezvoltare a economiei naţionale. Această înlesnire fiscală a fost stabilită în contradicţie cu prevederile art.7(1) din Legea privind bazele sistemului fiscal, care prevede stabilirea înlesnirilor fiscale nu pe 3 ani, dar anual, concomitent cu aprobarea bugetului de stat pe anul viitor, precum şi ale art.8 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, care prevede crearea de către stat pentru toatele întreprinderile a condiţiilor juridice şi economice egale de gospodărire. Prin Legea nr.1488-XIII din 11.02.98, întreprinderile mixte în capitalul social al cărora investiţiile străine alcătuiau mai mult de 1000,0 mii USD, de fapt au fost puse în condiţii facilitare faţă de alţi agenţi economici, care activează pe piaţa republicii, inclusiv faţă de întreprinderile mixte cu participarea capitalului străin mai mic decît 1000,0 mii USD în capitalul social. Cu toate că unele întreprinderi mixte, la încheierea acordurilor, au fost refuzate de IFPS în acordarea facilităţilor, din cauza neîntrunirii unor condiţii de aplicare a acestor facilităţi (termenul de constituire a capitalului social şi declararea primului venit), acordurile de aplicare a facilităţilor fiscale au fost totuşi încheiate. Ca bază de încheiere a acestor acorduri au servit sentinţele instanţelor judecătoreşti, emise în lunile octombrie 1998 - ianuarie 1999, adică cu 2-4 luni după ce Legea nr.1488-XIII a devenit caducă (26.08.98). La momentul controlului acţionau (pînă în a.2002) acordurile privind eliberarea de plata TVA pe 3 ani a Î.M."Free Fisheries", Î.M."AS Petrol" S.R.L., Î.M."Green Hills Market", în pofida lipsei bazei legislative de acordare a acestor înlesniri încă de la 26.08.98. După adoptarea de către Parlament a Legii nr.114 -XIV din 29.07.98 (Monitorul Oficial nr.79-80 din 26.08.98), prin care Legea de acordare întreprinderilor mixte a facilităţilor pe TVA (Legea nr.1488-III din 11.02.98, Monitorul Oficial nr.46 din 21.05.98) a fost recunoscută caducă, IFPS, în legătură cu dispariţia bazei legislative, n-a întreprins măsuri de reziliere a acordurilor încheiate. În legătură cu acest fapt, 3 întreprinderi mixte (nominalizate) de la 26.08.98 beneficiau pînă la sfîrşitul controlului neîntemeiat de înlesniri fiscale la plata TVA. După calculele Ministerului Finanţelor costul acestor eliberări este estimat în sumă de 200,0 mii lei. Încă o derogare de la prevederile art.7(1) din Legea privind bazele sistemului fiscal pentru SFS a fost făcută prin art.5(3) din Legea nr.633-XIII din 10.11.95, prin care se prevede dreptul inspectoratelor fiscale de a acorda la cererea plătitorului amînări şi eşalonări ale plăţilor. Pe parcursul anului 1998-1999, în baza acestei prevederi, au fost eşalonate plăţi faţă de bugetul consolidat în sumă 131,8 mil.lei. În majoritatea cazurilor termenele noi de achitare n-au fost respectate. Astfel, în anul 1999 din suma de plăţi eşalonate, în mărime de 41,0 mil. lei, în termenele stabilite au fost introduse în bugetul de stat 16,6 mil.lei, ori 40,3 la sută. În anul 1999 cheltuielile pentru întreţinerea SFS au depăşit limita de cheltuieli sancţionate de legea bugetului pe acest an şi devizele de cheltuieli aprobate cu 680,5 mii lei. Supracheltuielile au fost admise pe articolele: "Retribuirea muncii", "Plata mărfurilor şi serviciilor", "Procurarea fondurilor fixe". În legătură cu admiterea de supracheltuiel în a.1999 şi neachitarea datoriilor formate pînă în acest an, la 1.01.2000 în decontările SFS s-a format o datorie criditoare în mărime de 7,2 mil.lei, ceea ce alcătuieşte 19,4 la sută din cheltuielile precizate ale devizului pe anul 1999. La întreţinerea aparatului central al SFS - IFPS, potrivit cheltuielilor sancţionate prin legea bugetului anuală şi devizele de cheltuieli aprobate, supracheltuieli în întregime n-au fost admise, ele fiind, totodată, admise în secţiune pe aşa articole ca: "Retribuirea muncii", "Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat", "Deplasări în interes de serviciu" ("Deplasări peste hotare"), "Procurarea fondurilor fixe", "Energia electrică", "Arendarea mijloacelor de transport şi întreţinerea mijloacelor de transport", "Reparaţii curente ale utilajului şi inventarului", "Arendarea încăperilor". În anul 1999, în baza Regulamentului privind modul de constituire şi repartiţie a mijloacelor fondului special al lucrătorilor din SFS, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1046-XIII din 18.02.96, în acest fond au fost acumulate mijloace financiare în mărime de 20 la sută din sumele încasate în bugetul de stat ca rezultat al prevenirii şi depistării contravenţiilor financiare în sumă totală de 6,9 mil.lei. Conform pct.7 din acest Regulament, pentru necesităţile administrative şi gospodăreşti puteau fi utilizaţi 1,4 mil.lei (20 la sută din mijloacele acumulate). De fapt, pentru aceste necesităţi în a.1999 au fost utilizaţi cu 630,0 mii lei mai mult, inclusiv pentru procurarea apartamentelor 400,0 mii lei. Astfel, cu această sumă colaboratorilor SFS le-a fost micşorată suma mijloacelor financiare destinate ca plata pentru premii şi alte plăţi de stimulare. Gestionarea fondului locativ, procurat din contul fondului special, nu în toate cazurile este efectivă. Astfel, sînt înregistrate cazuri cînd pentru unii foşti colaboratorilor neîntemeiat este păstrat fondul locativ repartizat în perioada de activitate în cadrul IFPS (cazul dlui Puşcuţa). IFPS şi IFS teritoriale nu în toate cazurile iau măsuri necesare pentru lichidarea încălcărilor fiscale depistate de către Curtea de Conturi. Din cauza executării foarte lente şi tărăgănate de către factorii de decizie, n-au fost îndeplinite: Hotărîrea Curţii de Conturi pe IFPS (nr.37 din 30.07.97, pct.3), în care era prevăzut că şeful inspectoratului trebuie să ia măsuri urgente pentru încasarea în bugetul de stat a tuturor sumelor de impozite şi sancţiuni financiare neachitate (nu s-a încasat suma de 7650,6 mii lei de la S.A."Bucuria"); hotărîrea nr.44 din 5.11.98 pe Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor privind încasarea sumei de 477,0 mii lei (mijloacele fondului rutier) de la Î.M. "Start Plus", despre încasările datoriilor la buget şi Fondul Social ale S.A."Transconstrucţia" în sumă de 3700,0 mii lei; hotărîrea nr.48 din 3.08.99 despre încasarea sumei de 2005,0 mii lei; beneficiul diminuat în mărime de 2622,0 mii lei de la A.Ş.P. "Porumbeni" ş.a. Încălcările şi lacunele depistate în activitatea SFS sînt o consecinţă a faptului că factorii de decizie ai IFPS şi conducătorii IFS teritoriale n-au izbutit să elaboreze mecanismul corespunzător de luare a tuturor agenţilor de antreprenoriat sub un control strict şi consecvent, de calculare corectă şi vărsare deplină şi la timp în buget a impozitelor, al evidenţei datoriilor faţă de buget, precum şi a existenţei neajunsurilor în aplicarea normelor de drept privind constrîngerea contribuabililor nedisciplinaţi, prevăzute de legislaţia fiscală. Alte cazuri care influenţează negativ asupra activităţii de acumulare a impozitelor de către SFS ţin de imperfecţiunea legislaţiei în vigoare, lipsa susţinerii activităţii serviciului de către organele de drept şi ale puterii de stat centrale şi locale. Curtea de Conturi, ţinînd cont de încălcările şi lacunele depistate în activitatea IFPS, conducîndu-se de art.25,26 din Legea privind Curtea de Conturi nr.312-XIII din 8.12.94, H O T Ă R Ă Ş T E: 1. A cere de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat: - să ia măsurile necesare pentru organizarea unui sistem bine determinat de evidenţă strictă a tuturor plăţilor în buget, care formează partea de venituri a bugetului de stat, inclusiv a amenzilor; - să aplice în măsură deplină toate pîrghiile legale privind calcularea corectă a impozitelor şi a altor plăţi obligatorii în bugetul de stat, fondurile extrabugetare şi Fondul Social; - să asigure o conlucrare efectivă cu organele de drept, de control şi ale puterii de stat centrale şi locale privind respectarea legislaţiei fiscale şi să tragă la răspunderea stabilită de lege contribuabilii care nu respectă legislaţia în vigoare; - să organizeze un control strict şi efectiv asupra îndeplinirii în termenele stabilite a prevederilor hotărîrilor Curţii de Conturi privind încălcările fiscale depistate. 2. A lua act că actualmente IFPS a întreprins acţiuni în vederea rezilierii acordurilor de eliberare a TVA a Î.M. "Free Fisheries", Î.M. "AS Petrol" S.R.L., Î.M. "Green Hills Market". 3. A cere de la Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat să lichideze încălcările depistate pe parcursul controlului privind organizarea licitaţiilor de comercializare a bunurilor sechestrate de către IFPS. 4. A propune Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne să efectueze controlul asupra examinării de către diviziunile subordonate a materialelor Serviciului Fiscal de Stat privind înstrăinarea bunurilor sechestrate de la agenţii economici în baza Legii nr.633-XIII din 10.11.95 "Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi"; să tragă la răspundere persoanele vinovate de tărăgănarea examinării lor în conformitate cu legislaţia în vigoare. 5. A propune Parlamentului Republicii Moldova să organizeze un control asupra organelor de drept privind executarea legislaţiei în vigoare, pentru tragerea la răspundere a persoanelor juridice şi fizice care au comis încălcarea legislaţiei. 6. Prezenta hotărîre să fie remisă Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului, pentru informare. 7. Despre executarea pct.1, 3, 4 ale prezentei hotărîri a informa Curtea de Conturi în termen de 2 luni. 8. Prezenta hotărîre poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 10 zile de la data primirii ei. PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Vasile COZMA Chişinău, 16 iunie 2000. Nr. 39.