Hotărîre nr.41 din 07.12.2000 despre controlul constituţionalităţii Legii nr.985-XIV din 18 mai 2000 şi a unor prevederi din Legea nr.984-XIV din 18 mai 2000

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE despre controlul constituţionalităţii Legii nr.985-XIV din 18 mai 2000 şi a unor prevederi din Legea nr.984-XIV din 18 mai 2000* Nr.41 din 07.12.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.157-159/44 din 21.12.2000 * * * _______________________ * M.O., 2000, nr. 77, art. 568, art. 570. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Gheorghe SUSARENCO - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea Corinei Popa, grefier, Mihai Petrachi, reprezentantul Preşedintelui Republicii Moldova, autorul sesizării, Ion Creangă, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii Legii nr.985-XIV din 18 mai 2000 "Cu privire la iniţiativa populară de revizuire a Constituţiei" şi a unor prevederi din Legea nr. 984-XIV din 18 mai 2000 "Pentru completarea Titlului II din Regulamentul Parlamentului". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova, depusă în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Prin decizia Curţii Constituţionale din 14 septembrie 2000 sesizarea a fost admisă pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. În procesul examinării prealabile au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Justiţiei. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia judecătorilor- raportori şi argumentele părţilor, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t : 1. La 18 mai 2000 Parlamentul a adoptat Legea nr.985-XIV "Cu privire la iniţiativa populară de revizuire a Constituţiei" (în continuare - Legea nr.985-XIV), prin care a stabilit normele procedurale privind realizarea iniţiativei populare de revizuire a Constituţiei. Preşedintele republicii a sesizat Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii prevederilor art.5 alin.(2), art.7 alin.(2), art.8 alin.(1) şi alin.(5), art.10 alin.(3), art.12 şi art.14 din Legea nr. 985-XIV, susţinînd că acestea contravin Constituţiei Republicii Moldova. În opinia autorului, dreptul Parlamentului de a declara nulă orice iniţiativă populară de revizuire a Constituţiei în cazul încălcării, prin proiectul de lege respectiv, a principiului unităţii materiei stipulat la art.3 alin.(2) din lege, precum şi termenele instituite prin această lege de efectuare a expertizei juridice preliminare şi de înregistrare a iniţiativei populare de revizuire a Constituţiei, de înregistrare a grupului de iniţiativă, de colectare a semnăturilor şi de verificare a autenticităţii lor, de transmitere a proiectului de lege privind modificarea Constituţiei la Curtea Constituţională creează condiţii inegale subiecţilor cu dreptul de a iniţia revizuirea Constituţiei. Acest drept, consideră autorul, acordă legislativului posibilitatea de a respinge orice iniţiativă populară de revizuire a Constituţiei care nu-i va conveni, fapt ce contravine dispoziţiilor cuprinse în art.2 alin.(1) şi art. 39 alin.(1) din Constituţie, care prevăd că suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie, şi că cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor. 2. În sesizare se contestă constituţionalitatea următoarelor dispoziţii ale Legii nr.985-XIV: - art.5 alin.(2), potrivit căruia în decurs de 14 zile după prezentarea proiectului de lege privind modificarea Constituţiei Ministerul Justiţiei efectuează expertiza juridică preliminară a acestuia. Dacă titlul proiectului de lege induce în eroare, conţine elemente de publicitate comercială sau personală ori produce confuzii, Ministerul Justiţiei îl modifică cu acordul autorilor; - art.7 alin.(2), potrivit căruia grupul de iniţiativă se înregistrează de către Ministerul Justiţiei în termen de 10 zile după prezentarea listei membrilor lui. Înregistrarea nu poate avea loc înainte de publicarea proiectului de lege privind modificarea Constituţiei, care, potrivit art.5 alin.(3), urmează a fi publicat după expirarea termenului de 14 zile prevăzut pentru expertiza juridică preliminară a acestuia; - art.8 alin.(1) şi (5), în conformitate cu care colectarea semnăturilor nu poate începe decît la 3 luni după publicarea proiectului de lege privind modificarea Constituţiei şi listei autorilor acestuia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi nu poate dura mai mult de 8 luni după publicare, iar listele de colectare a semnăturilor completate înainte de expirarea termenului de 3 luni de după publicarea proiectului de lege privind modificarea Constituţiei, precum şi la expirarea a 8 luni după publicare, sînt considerate nule; - art.10 alin.(3), care stipulează că Ministerul Justiţiei verifică autenticitatea semnăturilor din listele de colectare a semnăturilor în termen de o lună de la prezentarea acestora; - art.12, prin care se stabileşte un termen de 3 zile pentru transmiterea de către Ministerul Justiţiei a proiectului de lege privind modificarea Constituţiei, prezentat în calitate de iniţiativă populară de revizuire a Constituţiei, Curţii Constituţionale; - art.14, potrivit căruia Parlamentul va declara nulă orice iniţiativă populară de revizuire a Constituţiei în cazul încălcării, prin proiectul de lege respectiv, a principiului unităţii materiei stipulat la art.3 alin.(2), care presupune obligativitatea existenţei raportului intrinsec între toate elementele Constituţiei. Din conţinutul sesizării este evident că obiecţiile de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile privind termenele de înfăptuire a anumitor proceduri ce ţin de mecanismul de elaborare şi prezentare a iniţiativei populare de revizuire a Constituţiei, precum şi dispoziţiile art.14, care învestesc Parlamentul cu dreptul de a declara nulă orice iniţiativă populară de revizuire a Constituţiei în cazul încălcării, prin proiectul de lege respectiv, a principiului unităţii materiei. 3. Raportînd dispoziţiile contestate la normele Legii Supreme, la jurisprudenţa constituţională şi la cadrul legislativ existent în domeniu, Curtea Constituţională reţine următoarele. Art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie (în redacţia Legii nr.1115-XIV din 5 iulie 2000 "Cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova"* ) stabileşte că revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. ------------------------------ * M.O., 2000, nr.88-90, art. 661. În dezvoltarea acestor dispoziţii constituţionale, la 18 mai 2000 Parlamentul a adoptat Legea ordinară nr.985-XIV "Cu privire la iniţiativa populară de revizuire a Constituţiei", care reglementează mecanismul de realizare a iniţiativei populare de revizuire a Constituţiei. În aceeaşi zi Parlamentul a adoptat Legea organică nr.984-XIV "Pentru completarea Titlului II din Regulamentul Parlamentului" (în continuare - Legea nr.984-XIV), prin care a completat Titlul II din Regulamentul Parlamentului cu un capitol nou, 2/1, stabilind procedura specială de adoptare a legilor privind modificarea Constituţiei. Sub incidenţa dispoziţiilor acestui capitol intră şi procedura de dezbatere în Parlament a proiectelor de legi de modificare a Constituţiei iniţiate de cetăţeni. Potrivit art.60 din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Art. 66 din Constituţie stabileşte atribuţiile de bază ale Parlamentului, prin lit.c) a acestui articol conferindu-i-se funcţia de asigurare a unităţii reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării. În art. 72 alin.(3) din Constituţie sînt stabilite domeniile în care pot interveni legile organice, iar conform alin.(4) din acelaşi articol, Parlamentul este abilitat să reglementeze prin legi ordinare orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice. În virtutea caracterului lor general normele constituţionale au o arie largă de acţiune. Întrucît caracterul aplicabilităţii acestora este indirect, aplicarea lor necesită reglementări suplimentare. În această ordine de idei Curtea relevă că este de competenţa Parlamentului să stabilească mecanisme de realizare a dispoziţiilor constituţionale, pornind de la cadrul constituţional prevăzut pentru acesta. 4. În temeiul dreptului prin care Curtea Constituţională îşi stabileşte ea însăşi limitele de competenţă şi prin care poate extinde obiectul controlului constituţionalităţii (art.6 alin.(2) şi (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale), Curtea a supus controlului constituţionalităţii Legea ordinară nr.985-XIV în ansamblu şi a constatat că aceasta contravine art.72 din Constituţie, deoarece unele norme de drept stipulate în ea necesită a fi adoptate nu prin lege ordinară, ci prin lege organică. Legea nr. 985-XIV reglementează procedura de realizare a iniţiativei populare de revizuire a Constituţiei. Ea conţine dispoziţii ce ţin de activitatea Parlamentului, de adoptarea legilor de modificare a Constituţiei, atribuind legislativului dreptul de a declara nulă orice iniţiativă populară de revizuire a Constituţiei în cazul încălcării, prin proiectul de lege respectiv, a principiului unităţii materiei (art. 14); stabileşte competenţa Curţii Supreme de Justiţie de a examina contestările asupra deciziilor privind neizbutirea iniţiativei populare de revizuire a Constituţiei (art.11 alin.(2) şi art.12); abilitează Ministerul Justiţiei cu dreptul de a transmite Curţii Constituţionale proiectul de lege privind modificarea Constituţiei (art. 12), ceea ce înseamnă de fapt sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra iniţiativei de revizuire a Constituţiei. Curtea apreciază că, potrivit art.72 alin.(3) lit.c) şi lit.e) din Constituţie, aceste prevederi fac resortul unei legi organice. 5. Curtea relevă, totodată, că termenele de realizare a iniţiativei populare de revizuire a Constituţiei, instituite în Legea nr.985-XIV şi contestate de autor, şi termenele în care Parlamentul şi Curtea Constituţională (după competenţă) sînt abilitate să examineze proiectul de lege privind modificarea Constituţiei sînt exagerate şi au semnificaţia obstrucţionării exerciţiului unui drept constituţional prevăzut în art.2 alin.(1) şi art.39 alin.(1) din Constituţie, în baza căruia cetăţenii îşi pot exercita dreptul de iniţiativă stipulat în art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie. Aceste dispoziţii stabilite de legiuitor pun titularii cu drept de iniţiativă de revizuire a Constituţiei în condiţii diferite şi inegale în raport cu ceilalţi subiecţi. Astfel sînt încălcate prevederile art.16 şi 141 din Constituţie, prin care se enunţă principiul egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii şi se stabilesc condiţii egale de exercitare a dreptului de iniţiere a revizuirii Constituţiei. 6. În procesul examinării cauzei Curtea a constatat că şi Legea nr.984-XIV "Pentru completarea Titlului II din Regulamentul Parlamentului" din 18 mai 2000 conţine unele reglementări ce contravin Legii Supreme. În temeiul dreptului prevăzut de art.6 alin.(2) şi (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea extinde controlul constituţionalităţii şi asupra prevederilor art.74/2 alin. (1), art.74/4 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) lit.c) din Regulamentul Parlamentului în redacţia Legii nr. 984-XIV: art.74/2 alin. (1) - dezbaterea de către Parlament a proiectului de lege constituţională începe după expirarea termenului de 6 luni din momentul prezentării proiectului în cauză, împreună cu avizul Curţii Constituţionale, de către subiecţii prevăzuţi la art.141 alin.(1) lit.b), c) şi d) din Constituţie sau de către Curtea Constituţională în cazul în care revizuirea Constituţiei este iniţiată de cetăţeni; art.74/4 alin.(1) lit.a) - dezbaterea în prima lectură a proiectului de lege constituţională constă în prezentarea de către autor a proiectului, cu excepţia cazului cînd revizuirea Constituţiei este iniţiată de către cetăţeni; art.74/4 alin.(2) lit.c) - la încheierea dezbaterilor în prima lectură a proiectului de lege constituţională, Parlamentul poate să respingă proiectul de lege. Raportînd aceste dispoziţii la normele constituţionale, Curtea constată următoarele. Potrivit art.16 alin.(2) din Constituţie, toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială. Curtea relevă că, stabilind în art. 74/2 alin.(1) şi art.74/4 alin.(1) lit.a) din Regulamentul Parlamentului pentru prezentarea de către cetăţeni în Parlament a proiectului de lege constituţională şi dezbaterea lui în plen condiţii diferite de cele stabilite pentru ceilalţi subiecţi cu drept de iniţiativă de revizuire a Constituţiei, legiuitorul pune subiecţii în condiţii inegale de exercitare a acestui drept constituţional. Potrivit art. 134 din Constituţie, Curtea Constituţională este autoritate de jurisdicţie constituţională, şi nu subiect al iniţiativei de revizuire a Constituţiei, calitate ce i se atribuie prin dispoziţiile art. 74/2 alin.(1) din Regulamentul Parlamentului. Titlul V din Constituţie, intitulat "Curtea Constituţională", nu conferă acesteia statutul de reprezentant al cetăţenilor în cazul avansării iniţiativei de revizuire a Constituţiei. Pentru aceste considerente Curtea califică dispoziţiile art. 74/2 alin.(1) din Regulamentul Parlamentului, potrivit cărora Curtea Constituţională prezintă Parlamentului proiectul de lege constituţională în cazul în care revizuirea Constituţiei este iniţiată de cetăţeni, şi ale art.74/4 alin.(1) lit.a), prin care cetăţenii sînt lipsiţi de dreptul de a prezenta proiectul în faţa Parlamentului şi de a participa la dezbaterea lui în plen, spre deosebire de ceilalţi subiecţi ai iniţiativei constituţionale, care au acest drept, ca fiind în contradicţie cu art.16, art. 134 şi art.141 din Constituţie, care consfinţesc principiul egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii şi stabilesc condiţii egale de exercitare a dreptului de iniţiere a revizuirii Constituţiei. Curtea apreciază că prin prevederile precitate se aduce atingere dreptului constituţional al cetăţeanului de a iniţia revizuirea Constituţiei. Potrivit art.143 alin.(1) din Constituţie, legea constituţională se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi. Rezervîndu-şi însă, prin art.74/4 alin.(2) lit.c) din Regulamentul Parlamentului, dreptul de a respinge cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi proiectul de lege constituţională la încheierea dezbaterilor în prima lectură, Parlamentul ar putea bloca orice iniţiativă de revizuire a Constituţiei, instituind astfel monopolul său asupra procedurii de revizuire a Constituţiei. Curtea Constituţională, în Hotărîrea nr.57 din 3 noiembrie 1999*, s-a pronunţat deja asupra respectării cerinţei obligatorii a unei majorităţi calificate de două treimi din numărul deputaţilor necesare atît la adoptarea în prima şi a doua lectură, cît şi la adoptarea în lectura finală a legilor privind modificarea Constituţiei. --------------------------- * M.O., 1999, nr.124-125, art.68. Curtea apreciază dispoziţiile art. 74/4 alin.(2) lit.c) din Regulamentul Parlamentului ca fiind în contradicţie cu art.142 alin.(1) şi 143 alin.(1) din Constituţie, care prevăd că dreptul de decizie asupra revizuirii dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului aparţine poporului. În lumina celor enunţate, Curtea Constituţională relevă că Legea nr.985-XIV şi prevederile art.74/2 alin. (1), art.74/4 alin. (1) lit.a) şi alin.(2) lit.c) din Regulamentul Parlamentului în redacţia Legii nr.984-XIV, supuse controlului constituţionalităţii, nu se încadrează în limitele constituţionale şi legislative existente, sînt în contradicţie cu prevederile art.2 alin.(1), art.16 alin.(2), art.66 lit.c), art.72 alin.(3) şi alin.(4), art.134, art. 135 alin.(1) lit.c) şi alin.(2), art.141 alin.(1) lit.a) şi alin.(2), art.142 alin.(1), art.143 din Constituţie şi le califică drept neconstituţionale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Declară neconstituţionale : - Legea nr. 985-XIV din 18 mai 2000 "Cu privire la iniţiativa populară de revizuire a Constituţiei"; şi - Sintagma "...sau de către Curtea Constituţională în cazul în care revizuirea Constituţiei este iniţiată de cetăţeni" din art. 74/2 alin.(1), precum şi art.74/4 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) lit.c) din Legea nr.984-XIV din 18 mai 2000 "Pentru completarea Titlului II din Regulamentul Parlamentului". 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTE Gheorghe SUSARENCO Chişinău, 7 decembrie 2000. Nr. 41.