Hotărîre nr.41 din 18.07.2013 privind Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind raportul auditului asupra Raportului Guvernului

privind executarea bugetului de stat pe anul 2012

nr. 41  din  18.07.2013

 (în vigoare 06.09.2013) 

Monitorul Oficial nr.191-197 art.36 din 06.09.2013

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului finanţelor dl V.Negruţa, viceministrului finanţelor dl V.Barbăneagră, viceministrului finanţelor dna M.Cărăuş, şefului adjunct al Direcţiei Generale Trezoreria de Stat dna A.Voronin, şefului adjunct al Direcţiei Generale Datorii Publice a Ministerului Finanţelor dna O.Mereuţă, şefului adjunct al Directoratului Liniei de Credit pe lîngă Ministerul Finanţelor dna V.Jurminschi, şefului adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl Gh.Cojocari, şefului Direcţiei venituri vamale din cadrul Serviciului Vamal dna T.Cuneţchi, şefului Departamentului aplicarea legii dl Iu.Ceban, şefului adjunct al Departamentului venituri şi control vamal dl T.Dabija, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi¹, a examinat Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012.

_________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea Curţii de Conturi).

Misiunea de audit s-a desfăşurat la Ministerul Finanţelor, în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi, potrivit Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013², avînd ca scop oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, în aspectele importante, este elaborat în conformitate cu prevederile legale, prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi datele consolidate ale rapoartelor executorilor de buget.

_________________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013” (cu modificările ulterioare).

Auditul s-a efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi³, iar probele de audit au fost obţinute prin metoda examinării registrelor trezoreriale de evidenţă, rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale privind executarea de casă a bugetului de stat prin sistemul trezorerial, rapoartelor executorilor de buget, precum şi în rezultatul aplicării altor proceduri de audit. De asemenea, prin prisma semnificaţiei, au fost analizaţi unii indicatori privind executarea veniturilor şi cheltuielilor de casă comparativ cu indicatorii precizaţi, inclusiv în aspectul justificării elaborării estimărilor acestora.

_________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Verificările auditului denotă că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012 a fost elaborat şi prezentat de către Ministerul Finanţelor în conformitate cu prevederile legale, prezintă informaţia bazată pe datele evidenţei trezoreriale şi datele consolidate ale rapoartelor executorilor de buget. Indicatorii privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 2012, la partea de venituri şi la partea de cheltuieli, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine fidelă pentru anul bugetar încheiat la 31.12.2012.

Execuţia de ansamblu a bugetului de stat pe anul 2012, atît la venituri, cît şi la cheltuieli, a fost sub nivelul prevederilor bugetare. Veniturile executate au însumat în total 20090,6 mil.lei, înregistrînd un nivel de realizare de 96,7%, iar cheltuielile – 21675,3 mil.lei şi, respectiv, 96,7%. În aceste condiţii, n-au fost încasate venituri în sumă de 692,9 mil.lei şi la cheltuieli nu s-au valorificat limitele de alocaţii aprobate prin Legea bugetară anuală în sumă de 732,9 mil.lei. În rezultatul execuţiei anuale, a fost înregistrat un deficit bugetar de 1584,7 mil.lei, ce este cu 40,0 mil.lei mai puţin decît nivelul precizat. Soldurile de mijloace băneşti (pe toate componentele), la 31.12.2012, au constituit 1905,7 mil.lei, inclusiv aferente celor de la componenta de bază – 9,3 mil.lei, mijloace speciale – 384,0 mil.lei, fonduri speciale – 473,7 mil.lei, şi proiecte finanţate din surse externe – 1038,7 mil.lei. Comparativ cu situaţia din 31.12.2011, se denotă creşterea acestor solduri cu 112,2 mil.lei.

Concomitent, constatările auditului relevă următoarele.

Ministerul Finanţelor, prin prisma funcţiilor de bază de gestionare a finanţelor publice:

• n-a asigurat o planificare relevantă a indicatorilor bugetului de stat în aspectul tipurilor de venituri, în rezultat nefiind executate 38 de tipuri de venituri cu circa 1078,7 mil.lei, iar alte 51 de tipuri de venituri au fost executate cu depăşirea nivelului precizat în sumă de circa 385,5 mil.lei;

• n-a respectat clasificaţia bugetară la raportarea unor tipuri de venituri, acestea însumînd 101,1 mil.lei;

• n-a monitorizat regularitatea autorizării utilizării soldurilor de mijloace speciale în sumă totală de 26,8 mil.lei, fapt care a cauzat majorarea deficitului bugetar în aceeaşi mărime;

• n-a revizuit cuantumul transferurilor la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, avînd în vedere rectificările operate la partea de cheltuieli a bugetului de stat, ca rezultat aceste transferuri au fost cu 44,6 mil.lei mai mult;

• n-a reglementat obligativitatea tuturor responsabililor de acumularea diferitor tipuri de venituri în vederea raportării corecte a restanţelor la acestea;

• n-a întreprins, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat şi Serviciului Vamal, măsuri suficiente şi rezultative pentru reducerea restanţelor la obligaţiile fiscale, care la 31.12.2012 au constituit în total 602,6 mil.lei, înregistrînd o creştere cu 192,3 mil.lei faţă de anul 2011.

Organele centrale de specialitate, alte autorităţi administrative centrale şi locale, în calitate de executori de buget:

• n-au asigurat valorificarea deplină a limitelor de alocaţii aprobate prin Legea bugetară anuală, nefiind executate circa 732,9 mil.lei;

• au admis formarea datoriilor debitoare de circa 573,1 mil.lei (din care 36,5 mil.lei – cu termenul de achitare expirat) şi a datoriilor creditoare de 448,5 mil.lei (din care 19,1 mil.lei – cu termenul de achitare expirat);

• n-au asigurat achitarea de către unii executori de buget a datoriilor creditoare înregistrate la începutul anului, din contul şi în limita mijloacelor aprobate pe anul 2012, fapt ce a cauzat majorarea datoriilor creditoare la finele anului cu peste 50,0 mil.lei.

Constatările auditului atestă şi unele situaţii problematice, condiţionate de anumiţi factori interni/externi, în special ce ţin de următoarele aspecte:

• neasigurarea de către autorităţile administrative centrale şi locale, care au statut de fondatori ai întreprinderilor de stat şi deţinători ai cotei-părţi a statului în societăţile pe acţiuni, a regularităţii înregistrării, evidenţei şi raportării valorii capitalului social în sumă de 9,2 mlrd.lei. Totodată, auditul a constatat divergenţe în sumă de 0,3 mil.lei la valoarea mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată reflectată de instituţiile publice în rapoartele prezentate Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Proprietăţii Publice;

• nevalorificarea deplină a limitelor de alocaţii şi formarea datoriilor debitoare la bugetul de stat, condiţionate preponderent de finanţarea cheltuielilor în luna decembrie a anului de gestiune;

• creşterea cheltuielilor bugetului de stat pentru achitarea titlurilor executorii şi Hotărîrilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, care în anul 2012 au constituit 36,1 mil.lei, sau de circa 2 ori mai mult faţă de anul precedent;

• neconformitatea modului de repartizare şi utilizare a mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului.

Referitor la executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor din Hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi⁴, auditul denotă că, deşi au fost întreprinse unele măsuri în vederea eliminării neajunsurilor/abaterilor constatate anterior, precum şi îmbunătăţirii managementului finanţelor publice, unele probleme persistă, acestea, de regulă, fiind condiţionate de insuficienţa şi, după caz, ineficienţa şi neviabilitatea acţiunilor realizate. În acest context, ţinînd cont de caracterul continuu şi de actualitatea aspectelor/problemelor respective, acestea au fost abordate de misiunea de audit, cu reiterarea recomandărilor corespunzătoare în cadrul Raportului la compartimentele respective.

_________________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.43 din 10.08.2012 “Privind Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2011”.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, care se anexează la prezenta hotărîre.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012 se remit:

2.1. Ministerului Finanţelor, pentru documentare, şi se cere întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor auditului, precum şi asigurarea, în comun cu Ministerul Economiei, prin intermediul Agenţiei Proprietăţii Publice şi autorităţilor administrative centrale şi locale, care au statut de fondatori ai întreprinderilor de stat şi deţinători ai cotei-părţi a statului în societăţile pe acţiuni, a regularităţii înregistrării, evidenţei şi raportării valorii capitalului social, precum şi a mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;

2.2. Cancelariei de Stat, pentru documentare, şi se cere examinarea, în comun cu părţile implicate în procesul angajării şi gestionării surselor externe, a impedimentelor de nevalorificare a resurselor alocate, precum şi identificarea soluţiilor de sporire a capacităţii de asimilare a acestora pentru realizarea obiectivelor propuse;

2.3. Guvernului, pentru documentare, şi se propune examinarea necesităţilor de consolidare instituţională a Ministerului Finanţelor în vederea asigurării instruirii, formării şi dezvoltării profesionale a resurselor umane în sistemul finanţelor publice întru implementarea eficientă a noilor politici în domeniul finanţelor publice;

2.4. Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe, pentru informare;

2.5. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Se ia act că Ministerul Finanţelor, în perioada auditului, a conformat evidenţa situaţiilor conturilor extrabilanţiere şi a corectat datele Raportului privind situaţia conturilor extrabilanţiere cu 590,5 mil.lei, iar mijloacele alocate şi neutilizate de către unele autorităţi publice locale pentru achitarea despăgubirilor aferente recuperării valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor politice în sumă de 0,4 mil.lei au fost restituite la bugetul de stat.

4. Despre implementarea recomandărilor auditului şi executarea subpct.2.1. şi subpct.2.2. din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 3 luni.

5. Prin prezenta hotărîre se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.43 din 10.08.2012 “Privind Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2011”, dată fiind reiterarea în Raportul de audit anexat a unor cerinţe ale auditului precedent neexecutate sau executate parţial şi a recomandărilor neimplementate.

6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexă

la Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.41 din 18 iulie 2013

RAPORTUL

auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat

pe anul 2012

I. INTRODUCERE

Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012 a fost efectuat, în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013².

_________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013” (cu modificările ulterioare).

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, întocmit de Ministerul Finanţelor, în aspectele semnificative, este întocmit conform prevederilor legale, prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi datele consolidate ale rapoartelor executorilor de buget.

Responsabilitatea generală pentru executarea bugetului de stat, conform prevederilor legale³, revine Guvernului, iar autorităţile publice centrale sînt responsabile de realizarea de către instituţiile din subordine a indicatorilor bugetelor acestora. Ministerul Finanţelor este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează şi promovează politica unică a statului în domeniul finanţelor publice. Prin prisma misiunii şi funcţiilor de bază ce îi revin, Ministerul Finanţelor este responsabil de executarea de casă a bugetelor de toate nivelurile, prin intermediul sistemului trezorerial.

_________________________

³ Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 “Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.847-XIII din 24.05.1996).

Responsabilitatea Ministerului Finanţelor constă în executarea bugetului de stat prin sistemul trezorerial, prin mijloace băneşti (metoda de casă), asigurînd evidenţa veniturilor în baza încasărilor efective în ordinea colectării; efectuarea de cheltuieli în conformitate cu Legea bugetară anuală; administrarea veniturilor şi cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe clasificaţia bugetară şi asigurarea serviciului datoriei de stat, cu întocmirea şi prezentarea la Guvern, pînă la 1 mai, a Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul bugetar încheiat etc.

Responsabilitatea executorilor primari de buget constă în gestionarea regulamentară a fondurilor publice, întocmirea şi prezentarea către Ministerul Finanţelor, în termenele şi componenţa stabilită, a rapoartelor privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat. Totodată, executorii de buget poartă răspundere pentru buna guvernare a fondurilor publice, prin implementarea conformă a sistemului de management financiar şi control.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit rezonabile pentru susţinerea constatărilor şi formularea concluziilor de audit, preponderent asupra executării de casă, evidenţei şi raportării, întocmirii şi prezentării către Guvern a Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, cu formularea recomandărilor şi exprimarea opiniei de audit la componenta executarea de casă a bugetului de stat prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor.

Metodologia de audit. Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi⁴. Probele de audit au fost obţinute prin metoda examinării registrelor trezoreriale de evidenţă; rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale privind executarea de casă a bugetului de stat prin sistemul trezorerial; rapoartelor executorilor de buget, precum şi în rezultatul aplicării altor proceduri de audit. De asemenea, au fost analizaţi, prin prisma semnificaţiei, unii indicatori privind executarea veniturilor şi cheltuielilor de casă, precum şi unii indicatori precizaţi în aspectul justificării elaborării estimărilor acestora.

_________________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Misiunea de audit, reieşind din scopul auditului şi prin prisma responsabilităţii pentru executarea bugetului de stat, a fost realizată la Ministerul Finanţelor. De asemenea, s-a efectuat auditul administrării veniturilor publice de către Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, precum şi audituri la alţi executori de buget, rapoartele rezultatelor cărora au fost aprobate de Curtea de Conturi prin hotărîri separate.

II. PREZENTARE GENERALĂ

2.1. Principalii indicatori aprobaţi prin Legea bugetară anuală

Bugetul de stat pe anul 2012 a fost elaborat în baza prognozelor macroeconomice şi politicilor definite de prognozele Cadrului bugetar pe termen mediu (2012-2014), care, stabilind obiectivele şi priorităţile în domeniul bugetar-fiscal pe termen mediu, prezintă estimările cadrului de resurse şi cheltuieli publice rezultate din tendinţele dezvoltării social-economice a ţării şi obiectivele de politică bugetar-fiscală trasate. Iniţial, prin Legea bugetului de stat pe anul 2012, parametrii bugetului de stat, pe toate componentele (care includ veniturile şi cheltuielile de bază, proiectele finanţate din surse externe, mijloacele şi fondurile speciale) au fost aprobaţi la venituri în mărime de 21367,3 mil.lei, şi la cheltuieli – de 22164,3 mil.lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor de 797,0 mil.lei.

Ulterior, pe parcursul anului, la legea menţionată au fost operate 3 rectificări⁵, sinteza principalilor indicatori ai bugetului de stat, în aspectul evoluţiei rectificărilor, fiind prezentată în Tabelul nr.1

_________________________

⁵ Legea nr.119 din 24.05.2012 “Pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011”(în continuare – Legea nr.119 din 24.05.2012); Legea nr.177 din 11.07.2012 “Pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011” (în continuare – Legea nr.177 din 11.07.2012); Legea nr.273 din 30.11.2012 “Pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011”( în continuare – Legea nr.273 din 30.11.2012).

Astfel, în rezultatul rectificării Legii bugetului de stat, principalii indicatori au fost stabiliţi la venituri în sumă de 20638,2 mil.lei, şi la cheltuieli – de 21544,2 mil.lei, cu un deficit de 906,0 mil.lei. Ulterior, în baza definitivărilor efectuate de Ministerul Finanţelor în temeiul prevederilor art.21 din Legea bugetului de stat pe anul 2012, totalul veniturilor s-a stabilit în sumă de 20783,5 mil.lei, iar al cheltuielilor – de 22408,2 mil.lei, cu un deficit bugetar în mărime de 1624,7 mil.lei, sau cu 718,7 mil.lei mai mult decît nivelul precizat.

2.2. Executarea principalilor indicatori ai bugetului de stat

Execuţia bugetului de stat pe anul 2012, atît la venituri, cît şi la cheltuieli, a fost sub nivelul parametrilor aprobaţi prin Legea bugetară anuală. Sinteza execuţiei parametrilor generali ai Legii bugetului de stat pe anul 2012 se prezintă în Tabelul nr.2.

Analiza datelor privind execuţia bugetului de stat pe anul 2012 denotă că:

• veniturile au fost executate în sumă de 20090,6 mil.lei (96,7%), sau cu 692,9 mil.lei mai puţin decît prevederile bugetare definitive;

• cheltuielile de casă au fost executate în sumă de 21675,3 mil.lei (96,7%), sau cu 732,9 mil.lei mai puţin decît prevederile bugetare definitive;

• deficitul bugetar a însumat 1584,7 mil.lei, fiind cu 678,7 mil.lei (74,9%) peste nivelul prevăzut de Parlament şi cu 40,0 mil.lei (2,5%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive.

2.3. Tendinţa execuţiei bugetului de stat pe anul 2012 comparativ cu PIB şi anul bugetar precedent

Execuţia bugetului de stat pe anul 2012, în comparaţie cu anul 2011, înregistrează o tendinţă de creştere la venituri cu 1451,6 mil.lei şi la cheltuieli – cu 1671,2 mil.lei, situaţia fiind prezentată în Tabelul nr.3.

Astfel, execuţia bugetului de stat pe anul 2012 a înregistrat un deficit bugetar în mărime de 1584,7 mil.lei, sau cu 219,6 mil.lei mai mult decît deficitul în anul 2011. Ca pondere în PIB, deficitul bugetar pe anul 2012 a atins un nivel de 1,8%, înregistrînd o creştere nesemnificativă faţă de anul 2011 cu 0,1 p.p.

2.4. Modul de raportare şi structura Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012

Ministerul Finanţelor este organul central de specialitate al administraţiei publice care elaborează şi promovează politica unică a statului în domeniul bugetar-fiscal, activitatea sa fiind reglementată prin Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008⁶. Executarea de casă a bugetului de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor prin sistemul trezorerial, asigurînd gestionarea şi evidenţa veniturilor şi cheltuielilor prin conturi distincte, bazate pe clasificaţia bugetară.

_________________________

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008 “Cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor” (cu modificările şi completările ulterioare).

Ministerul Finanţelor, potrivit prevederilor art.44(43) alin.(4) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996, pînă la data de 1 mai, întocmeşte şi prezintă Guvernului, spre examinare şi aprobare, Raportul anual privind executarea bugetului de stat pe anul bugetar încheiat, iar Guvernul îl prezintă, pînă la 1 iunie, Parlamentului.

Structura Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012 a fost aprobată prin ordinul ministrului finanţelor⁷ şi include 36 de formulare de raportare a executării bugetului de stat (pe toate componentele şi pe fiecare componentă în parte, în aspectul clasificaţiei bugetare etc.) în diverse aspecte. Formatul Raportului privind executarea bugetului de stat coincide cu Legea bugetară anuală, iar toate formularele raportului includ indicii bugetari aprobaţi şi precizaţi la venituri şi cheltuieli, executarea de casă a veniturilor, executarea de casă şi efectivă a cheltuielilor, situaţia datoriilor debitoare şi creditoare (inclusiv cu termenul de achitare expirat), executarea bugetelor autorităţilor publice etc. Datele privind indicii bugetari aprobaţi şi precizaţi la venituri şi cheltuieli, executarea de casă a veniturilor şi cheltuielilor sînt date agregate din sistemul informaţional de evidenţă al Ministerului Finanţelor, iar ceilalţi indici se includ în rezultatul consolidării datelor rapoartelor prezentate de către executorii primari de buget.

_________________________

⁷ Ordinul ministrului finanţelor nr.08 din 26.01.2013 “Cu privire la structura şi formularele Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012”.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Gradul de execuţie a veniturilor bugetului de stat denotă carenţe în planificarea fiscală, iar totalul veniturilor colectate, în comparaţie cu indicii bugetari aprobaţi, n-a asigurat echilibrul bugetar scontat

În contextul rectificărilor şi modificărilor indicatorilor aprobaţi prin Legea bugetului de stat pe anul 2012, se atestă micşorarea totalului veniturilor cu 583,8 mil.lei. Situaţia privind realizarea veniturilor în anul 2012, faţă de anii 2010-2011, se prezintă în Diagrama nr.1.

Sursă: Date selectate din Rapoartele privind executarea bugetului de stat pe anii 2010-2012

Auditul a constatat că în anul 2012, analogic anului precedent, indicatorii unor tipuri de venituri au fost supraevaluaţi, despre ce denotă încasările reale la bugetul de stat, fapt ce a determinat necesitatea rectificării bugetare prin revizuirea cheltuielilor şi identificarea veniturilor suplimentare, precum şi a altor surse de finanţare. Analiza datelor prezentate în Diagrama nr.1 relevă că previziunile iniţiale, precum şi cele rectificate au fost supraestimate, ceea ce a condiţionat dezechilibru în cadrul execuţiei bugetului de stat.

Astfel, veniturile bugetului de stat în anul 2012, precum şi în anul 2011 au fost realizate sub limita estimărilor aprobate atît iniţial, cît şi celor definitive, excepţie fiind anul 2010, care s-a soldat cu încasarea veniturilor peste această limită. În aspectul dat, auditul remarcă persistenţa situaţiei în care se conturează supraestimarea indicatorilor în aspectul unor tipuri de venituri, în raport cu situaţia reală privind executarea acestora, fapt ce denotă rezerve în procesul elaborării bugetului.

Executarea totalului părţii de venituri a bugetului de stat pe anul 2012, în aspectul componentelor, se prezintă în Tabelul nr.4.

În aspectul datelor prezentate în tabel, în rezultatul rectificărilor operate, totalul veniturilor bugetului de stat a fost redus cu 729,1 mil.lei, iar în rezultatul precizărilor efectuate de Ministerul Finanţelor, acestea au fost majorate cu 145,3 mil.lei. Astfel, integral, totalul veniturilor a fost micşorat cu 583,8 mil.lei, ceea ce denotă că justificarea pronosticurilor la estimarea acestora rămîne a fi rezervată.

Cele mai semnificative micşorări ale indicatorilor iniţial aprobaţi au fost înregistrate la componenta de bază, la următoarele tipuri de venituri:

• taxa pe valoarea adăugată (în continuare – TVA) la mărfurile importate – cu 391,8 mil.lei, condiţionată de prognozele exagerate ale volumului de importuri planificate şi prezentate de Ministerul Economiei, care au stat la baza estimării veniturilor aferente acestor surse;

• accizele la băuturile alcoolice tari şi vinurile din struguri, la bere şi la alte mărfuri – cu 95,7 mil.lei, din cauza supraevaluării acestor surse de venit, motivată de Ministerul Finanţelor prin micşorarea cantităţii vînzărilor respective;

• TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova – cu 58,2 mil.lei;

• granturile externe pentru susţinerea bugetului – cu 214,1 mil.lei, condiţionată de intrările surselor externe de finanţare. Astfel, se menţionează că, la elaborarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2012, în totalul veniturilor au fost incluse granturi pentru susţinerea bugetului în sumă totală de 981,2 mil.lei, din care 697,2 mil.lei – în baza a 3 acorduri care urmau a fi semnate (în sectoarele rural, energetic şi în justiţie). Ulterior, la rectificările bugetare, suma de 697,2 mil.lei a fost exclusă datorită tergiversării semnării şi implementării acordurilor menţionate. Totodată, în luna aprilie a fost încasat un grant în valoare de 463,6 mil.lei, care nu a fost primit în anul 2011 şi care, împreună cu alte intrări neînsemnate, a condiţionat micşorarea decalajului acestui indicator între planul aprobat şi cel precizat.

În acelaşi timp, au fost operate majorări, cele mai semnificative atestîndu-se la următoarele tipuri de venituri:

• taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate – cu 340,0 mil.lei, urmare acordării a 2 licenţe pentru bandă largă 4G în a doua jumătate a anului 2012, precum şi majorării taxei la unele tipuri de licenţe;

• accizele la autoturisme – cu 125,0 mil.lei, datorită unor modificări în legislaţie⁸, prin care s-a permis, pe un termen limitat, din iulie pînă în noiembrie 2012, înmatricularea automobilelor mai vechi de 7 ani.

_________________________

⁸ Legea nr.158 din 05.07.2012 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

Potrivit Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, indicatorii definitivi ai veniturilor au constituit 20783,5 mil.lei, fiind executaţi în sumă de 20090,6 mil.lei, sau cu 692,9 mil.lei mai puţin decît prevederile definitive.

Executarea veniturilor bugetului de stat pe anul 2012, în aspectul tipurilor de venituri şi în comparaţie cu indicii aprobaţi şi definitivi, se prezintă în Anexa nr.1 la Raport. Auditul denotă că, deşi ultima rectificare bugetară a fost aprobată la finele lunii noiembrie, executarea veniturilor bugetului de stat a fost cu 692,9 mil.lei sub nivelul prevăzut, fapt ce a determinat un dezechilibru privind sursele de finanţare a cheltuielilor bugetare.

Analiza detaliată a executării veniturilor bugetului de stat relevă unele rezerve vizînd nivelul de executare a acestora. Astfel, similar anilor precedenţi, la 38 poziţii de venituri încasările au fost sub nivelul prevăzut în total cu 1078,2 mil.lei, iar la 51 de poziţii – cu 385,8 mil.lei peste prevederi. Sub nivelul prevăzut s-a încasat TVA la mărfurile importate – cu 392,9 mil.lei, accizele la benzină şi motorină – cu 120,7 mil.lei, accizele la autoturisme – cu 81,5 mil.lei, veniturile de la includerea în tariful gazelor naturale a mijloacelor destinate recuperării mijloacelor utilizate pentru răscumpărarea cambiilor – cu 14,2 mil.lei etc. Veniturile colectate suplimentar la cele stabilite provin din încasările aferente accizelor la produsele din tutun – cu 120,7 mil.lei, TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova – cu 110,6 mil.lei, impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător – cu 40,6 mil.lei etc.

Analiza în dinamică a principalilor indicatori ai veniturilor bugetului de stat pentru anul 2012, comparativ cu anii 2010-2011, precum şi ponderea acestora în PIB se prezintă în Tabelul nr.5.

Astfel, executarea veniturilor bugetului de stat în anul 2012 a înregistrat o creştere, faţă de anii 2010 şi 2011, cu 2922,9 mil. lei şi, respectiv, cu 1451,6 mil.lei. Totodată, veniturile bugetului de stat în anul 2012 au înregistrat o pondere în PIB de 22,9%, sau cu 0,2 p.p. mai mult faţă de anul 2011 şi, respectiv, cu 1,0 p.p. mai puţin faţă de anul 2010.

Veniturile fiscale au fost încasate în sumă de 16178,2 mil.lei, sau cu 397,5 mil.lei sub nivelul prevăzut, şi reprezintă 80,5% în totalul veniturilor bugetului de stat şi 18,4% în PIB, înregistrînd, în comparaţie cu anul precedent, o creştere cu 1385,0 mil.lei. Auditul a constatat că creşterea veniturilor fiscale faţă de anul 2011 rezultă din:

• încasările TVA – cu 704,2 mil.lei;

• încasarea a 533,0 mil.lei de la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, ca rezultat al reintroducerii acestui impozit pentru persoanele juridice de la 01.01.2012;

• taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate – cu 320,5 mil.lei, urmare eliberării unor licenţe cu bandă largă 4G;

• accizele la produsele din tutun – cu 261,3 mil.lei;

• încasarea a 125,4 mil.lei de la introducerea accizelor la gazele lichefiate începînd din 01.01.2012 etc.

În anul 2012, pentru restituirea TVA au fost planificate mijloace în sumă de 1745,0 mil.lei, sau cu 499,0 mil.lei mai mult faţă de nivelul în anul precedent, fapt ce a influenţat asupra diminuării veniturilor încasate. Creşterea nivelului restituirilor a fost planificată, în principal, urmare introducerii din anul 2012 a restituirii TVA la investiţiile (cheltuielile) capitale din mun.Chişinău şi mun.Bălţi.

Verificările auditului referitor la procesul alocării mijloacelor prin Trezoreria de Stat pentru restituirea TVA au relevat că în anul 2012 au fost preconizate şi utilizate în acest scop mijloace în sumă de 1745,0 mil.lei. De facto, pe parcursul anului Trezoreriei de Stat i-au fost prezentate documente de plată spre restituirea TVA în sumă de 1771,2 mil.lei. Astfel, la situaţia din 31.12.2012, au rămas neexecutate circa 95 ordine de plată în sumă de 26,2 mil.lei, care au fost întoarse Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS).

În ce priveşte respectarea termenului de restituire a TVA, auditul relevă că, potrivit prevederilor legale, restituirea TVA urmează a fi efectuată într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile, din care 37 de zile sînt destinate pentru efectuarea controlului, cu adoptarea deciziei corespunzătoare, şi 8 zile – pentru procedurile aferente restituirii efective a TVA (perfectarea ordinelor de plată; întocmirea registrelor, cu adoptarea lor în modul stabilit, înaintarea acestora la Trezoreria de Stat, achitarea propriu-zisă). Verificarea selectivă a unui eşantion format din 28 de cazuri de restituire a TVA din anul 2012 denotă că termenul de restituire a fost respectat doar în 4 cazuri, în celelalte cazuri termenul a fost depăşit pînă la 115 zile. Analiza în detaliu a relevat că termenul destinat efectuării de către organul fiscal a controlului, cu adoptarea deciziei, a fost respectat în 26 (din 28) de cazuri, respectiv tergiversarea restituirilor TVA fiind preponderent în rezultatul procedurilor ulterioare. Astfel, în cazul restituirilor peste termenul stabilit, din totalul zilelor de după adoptarea deciziei de restituire, 56,2% din zile sînt aferente perioadei de pînă la prezentarea borderourilor cu ordinele de plată în trezorerie, iar 43,8% revin zilelor de achitare a acestora. În acest context, se denotă că în cazurile respective Ministerul Finanţelor a respectat, la finanţarea cheltuielilor, priorităţile stabilite prin prevederile art.10 alin.(4) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996. Totodată, se menţionează că respectarea termenului indicat de 8 zile devine dificilă în condiţiile executării bugetului cu deficit, precum şi neîncasării depline a veniturilor fiscale, fiind evidentă prezenţa riscului de nerespectare sistematică a termenului. Totodată, este irelevantă stabilirea acestui termen în condiţiile în care s-ar putea suporta cheltuieli suplimentare pentru nerespectarea termenului de restituire.

Potrivit Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, “Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător” a constituit 626,5 mil.lei. Verificările auditului au relevat că, potrivit Registrului evidenţei analitice a veniturilor bugetului de stat, încasările la acest tip de venituri constituie 525,4 mil.lei, sau cu 101,1 mil.lei mai puţin, acestor venituri fiindu-le atribuite încasările provenite din “Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată”. În această situaţie, Ministerul Finanţelor n-a asigurat delimitarea corectă a veniturilor în conformitate cu clasificaţia bugetară, ca rezultat fiind afectată şi corectitudinea raportării veniturilor încasate în aspectul tipurilor. Totodată, denumirea tipului de venituri “Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată” din clasificaţia bugetară nu corespunde cu definiţia prescrisă în Codul fiscal, care-l defineşte ca “Impozit reţinut la sursa de plată”.

Veniturile nefiscale au fost încasate în sumă de 858,1 mil.lei, sau cu 7,8 mil.lei (0,9%) sub nivelul prevederilor definitive şi reprezintă 4,3% în totalul veniturilor executate şi 1,0% în PIB. Comparativ cu anul 2011, veniturile nefiscale au înregistrat o creştere cu 118,6 mil.lei (16,0%), din care, cele mai semnificative revin: taxei de stat pentru cauzele examinate în judecătorii şi în alte organe de resort – cu 28,7 mil.lei, în condiţiile lichidării judecătoriilor economice; defalcărilor din profitul net al întreprinderilor de stat (municipale) – cu 14,1 mil.lei; dobînzilor la creditele acordate de la bugetul de stat – cu 9,1 mil.lei etc.

În afară de veniturile menţionate, în bugetul de stat au fost prevăzute şi încasări din granturi interne şi externe de 1788,9 mil.lei, efectiv fiind încasate 1558,1 mil.lei, sau cu 230,8 mil.lei sub nivelul prevăzut. Acest fapt a fost cauzat de nevalorificare în termen a mijloacelor (Fondul Provocările Mileniului Moldova – 118,2 mil.lei; Ministerul Economiei – 30,4 mil.lei; Ministerul Finanţelor – 26,9 mil.lei etc.), precum şi de alţi factori externi. Comparativ cu anul 2011, încasările provenite din granturile interne şi externe prezintă o descreştere cu 61,4 mil.lei.

Veniturile din mijloace speciale au fost încasate în sumă de 1094,1 mil.lei, sau cu 63,2 mil.lei (5,8%) sub nivelul prevăzut, reprezentînd 5,4% în totalul veniturilor încasate şi 1,2% în PIB. Comparativ cu anul 2011, veniturile din mijloace speciale s-au micşorat cu 8,1 mil.lei.

Veniturile fondurilor speciale au fost încasate în sumă de 358,0 mil.lei, sau cu 6,4 mil.lei (1,8%) peste nivelul prevăzut, reprezentînd 1,8% în totalul veniturilor încasate şi 0,4% în PIB. Comparativ cu anul 2011, veniturile fondurilor speciale s-au majorat cu 3,9 mil.lei.

Concluzii:

În ansamblu, pe anul 2012, veniturile bugetului de stat au înregistrat un nivel de executare de 96,7%, sau cu 692,9 mil.lei mai puţin faţă de prevederile definitive şi cu 1276,7 mil.lei mai puţin faţă de prevederile iniţiale. Cu toate acestea, veniturile bugetului de stat în anul 2012, comparativ cu anul 2011, au crescut cu 1451,6 mil.lei (7,8%).

Diferenţele substanţiale între veniturile preconizate şi încasările efectiv realizate, situaţie constată şi de auditurile precedente ale Curţii de Conturi, sînt influenţate de deficienţele atît în ce priveşte modalitatea şi acurateţea estimării/planificării indicatorilor în aspectul tipurilor de venituri, cît şi privind performanţa managementului instituţiilor cu rol de colectare a veniturilor bugetului de stat. Se relevă că discrepanţele au fost cauzate şi de alţi factori, precum: prognoza unor indicatori macroeconomici prezentaţi de Ministerul Economiei, care n-a asigurat realitatea lor; deficienţele în acurateţea şi corectitudinea estimării veniturilor bugetare; capacităţile de administrare fiscală, care nu au asigurat integral colectarea veniturilor; nivelul scăzut de asimilare a mijloacelor din surse externe. Astfel, la 89 de poziţii încasările s-au efectuat cu abateri de la planul precizat, în sumă totală de 1464,5 mil.lei, fapt ce denotă situaţia unei marje de eroare de circa 7,0%, ceea ce evidenţiază nivelul scăzut de planificare a veniturilor în aspectul surselor.

De remarcat că supraestimarea veniturilor bugetare a determinat dezechilibrul bugetului de stat, din cauza angajării cheltuielilor bazate pe estimările nereale/supradimensionate ale veniturilor. În această situaţie, au precedat rectificări bugetare prin identificarea unor venituri suplimentare şi diminuarea cheltuielilor.

Supraestimarea continuă a veniturilor planificate pentru încasare la bugetul de stat poate condiţiona riscul blocării cheltuielilor bugetare întru evitarea majorării deficitului bugetar şi a datoriei publice.

Se denotă inoportunitatea stabilirii unui termen restrîns de efectuare a restituirilor TVA în condiţii de austeritate bugetară.

Ministerul Finanţelor n-a asigurat delimitarea corectă a veniturilor în conformitate cu clasificaţia bugetară, ca rezultat fiind afectată şi corectitudinea raportării veniturilor încasate, în aspectul poziţiilor de venituri, în sumă totală de 101,1 mil.lei.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

1. Să îmbunătăţească cadrul analitic de planificare a bugetului de stat în aspectul tipurilor de venituri, asigurînd o credibilitate mai sporită a bugetului, precum şi a performanţei managementului finanţelor publice.

2. Să asigure, în comun cu organele de administrare fiscală, elaborarea indicatorilor de venituri a bugetului de stat şi rectificarea acestora ţinînd cont de executarea reală a veniturilor, întru evitarea dezechilibrului bugetar.

3. Să examineze, în comun cu IFPS, oportunitatea menţinerii în continuare a termenului actual de restituire a TVA, întru evitarea unor cheltuieli suplimentare, în condiţiile drepturilor acordate la acest capitol beneficiarilor.

4. Să asigure raportarea veniturilor în conformitate cu clasificaţia bugetară, iar denumirea poziţiilor de venituri să corespundă prevederilor legale.

3.2. Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat constituie o problemă continuă

La situaţia din 31.12.2012, restanţele agenţilor economici la bugetul de stat la plăţile de bază (fără penalităţi şi amenzi) au constituit 602,6 mil.lei, care, comparativ cu situaţia din 31.12.2011, s-au majorat cu 192,3 mil.lei (46,9%). Structura restanţelor la plăţile de bază la bugetul de stat (fără penalităţi şi amenzi), la data de 31.12.2012, se prezintă în Tabelul nr.6.

În structura restanţelor, partea preponderentă o deţin plăţile la impozitele şi taxele administrate de către organele Serviciului Fiscal de Stat – 73,1% (440,3 mil.lei), care s-au majorat faţă de anul precedent cu 102,2 mil.lei (30,2%). Restanţelor la impozitele şi plăţile administrate de organele Serviciului Vamal le revin 26,9% (162,3 mil.lei), majorîndu-se faţă de anul precedent cu 90,1 mil.lei, sau de 2,2 ori.

Analiza restanţelor pe tipuri de impozite şi plăţi denotă că partea preponderentă de 87,1% (524,9 mil.lei) aparţine restanţelor la TVA; 7,3% (43,8 mil.lei) – la alte impozite, plăţi şi taxe; 3,3% (20,1 mil.lei) – la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător; 2,3% (13,8 mil.lei) – la accize.

Cu excepţia restanţelor menţionate, la situaţia din 31.12.2012 au fost înregistrate plăţi la bugetul de stat cu termenul de achitare prolongat (în baza contractelor de amînare şi eşalonare în conformitate cu art.180 al Codului fiscal⁹) în sumă totală de 46,9 mil.lei şi restanţe la achitarea penalităţilor şi amenzilor calculate în sumă de circa 590,5 mil.lei, care, de asemenea, sînt în creştere faţă de anul precedent cu 252,4 mil.lei, situaţia dată fiind prezentată în Tabelul nr.7.

_________________________

⁹ Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările şi completările ulterioare).

Creşterea restanţelor la bugetul de stat este condiţionată şi de ineficienţa măsurilor întreprinse de Ministerul Finanţelor, prin intermediul IFPS şi Serviciului Vamal, în vederea redresării situaţiei vizînd reducerea restanţelor agenţilor economici şi preîntîmpinarea evaziunii fiscale. Potrivit explicaţilor factorilor de decizie ai IFPS, creşterea restanţelor administrate de acesta este condiţionată de situaţia financiară a unor agenţi economici. Totodată, datorită faptului că o parte din agenţii economici restanţieri nu dispun de patrimoniu şi nu activează, IFPS este în imposibilitatea de a aplica măsuri de constrîngere.

Capacitatea de colectare a impozitelor influenţează direct nivelul de executare a veniturilor bugetului de stat, astfel încasarea integrală a acestora (1193,1 mil.lei) ar fi asigurat executarea veniturilor planificate.

Totodată, verificările auditului referitor la conformitatea raportării restanţelor relevă că, la situaţia din 31.12.2012, potrivit informaţiei prezentate Ministerului Finanţelor de către Camera de Licenţiere, agenţii economici datorează bugetului de stat plata pentru taxele de licenţă în sumă de circa 0,4 mil.lei, care iniţial n-au fost reflectate în Raportul privind situaţia conturilor extrabilanţiere la 31.12.2012. De asemenea, în Raportul menţionat n-au fost reflectate nici restanţele privind sancţiunile financiare şi majorările de întîrziere calculate la obligaţiile fiscale administrate de către Serviciul Vamal – în sumă de 95,3 mil.lei, şi de către Serviciul Fiscal de Stat – în sumă de 495,2 mil.lei.

În aceste circumstanţe, se relevă că, deşi Curtea de Conturi anterior¹⁰ a recomandat Ministerului Finanţelor să elaboreze reglementări cu privire la obligativitatea, modul şi periodicitatea raportării restanţelor, pînă în prezent nu au fost întreprinse careva măsuri, ca rezultat şi pentru anul 2012 se atestă prezenţa riscului neplenitudinii sumei restanţelor.

_________________________

¹⁰ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.43 din 10.08.2012 “Privind Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2011”.

Notă: Pe parcursul auditului, sumele restante ale agenţilor economici faţă de bugetul de stat în mărime de 590,9 mil.lei au fost reflectate în Raportul privind situaţia conturilor extrabilanţiere la 31 decembrie 2012.

Concluzii:

Prin prisma responsabilităţilor ce îi revin, Ministerul Finanţelor, în comun cu organele cu atribuţii de administrare fiscală, n-a asigurat colectarea integrală a veniturilor fapt ce influenţează direct nivelul de executare a veniturilor bugetului de stat. Totodată, rezervele în activitatea acestor organe generează riscul evaziunii fiscale, inclusiv prin formarea restanţelor la bugetul de stat, care înregistrează o tendinţă de creştere.

Astfel, restanţele agenţilor economici la plăţile de bază, precum şi restanţele formate din neachitarea sancţiunilor şi majorărilor stat constituie o problemă continuă, acestea majorîndu-se la finele anului, faţă de cele înregistrate la începutul anului, cu 192,3 mil.lei (sau cu 46,9%), constituind 602,6 mil.lei, şi, respectiv, cu 252,4 mil.lei, constituind 590,5 mil.lei.

Neconformarea la recomandarea Curţii de Conturi referitor la reglementarea obligativităţii, modulului şi periodicităţii raportării restanţelor către Ministerul Finanţelor, generează, în continuare, riscul de neasigurare a plenitudinii raportării acestora.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

5. Să asigure, prin intermediul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Serviciului Vamal, întreprinderea măsurilor de rigoare pentru fortificarea procesului de administrare a veniturilor în vederea diminuării şi/sau stopării creşterii restanţelor la bugetul de stat.

6. Se reiterează recomandarea ce ţine de determinarea, în comun cu alte organe de competenţă în domeniul administrării veniturilor publice, reglementărilor cu privire la obligativitatea, modul şi periodicitatea raportării către Ministerul Finanţelor a restanţelor privind plăţile administrate.

3.3. Executarea cheltuielilor bugetului de stat atestă diferite niveluri de valorificare a limitelor de alocaţii atît la executarea de casă, cît şi la cea efectivă

3.3.1. Situaţia privind executarea limitelor de cheltuieli în aspectul clasificaţiei bugetare

Conform Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, cheltuielile de casă la toate componentele au înregistrat un nivel de realizare faţă de prevederile definitive de 96,7%, fiind executate în sumă de 21675,3 mil.lei, sau cu o creştere de 1671,2 mil.lei faţă de cheltuielile în anul 2011. Executarea bugetului de stat la partea de cheltuieli, pe toate componentele, se prezintă în Tabelul nr.8.

În aspectul componentelor, cheltuielile au fost executate sub nivelul prevăzut. Astfel, executarea la componenta mijloace speciale a fost la nivel de 90,4%; proiecte finanţate din surse externe – 92,1%; componenta de bază – 97,7%; fonduri speciale – 98,0%.

Neexecutarea în volum deplin a cheltuielilor se atestă şi în aspectul clasificaţiei funcţionale, datele fiind prezentate în Tabelul nr.9.

Din totalul cheltuielilor bugetului de stat, ponderea majoră de 20,2% (4367,6 mil.lei) revine “Activităţilor şi serviciilor neatribuite la alte grupe principale”, fiind urmată de “Asigurarea şi asistenţa socială” – 18,0% (3901,2 mil.lei), şi “Ocrotirea sănătăţii” – 12,8% (2775,4 mil.lei). Nivelul de executare, în comparaţie cu prevederile definitive, a cheltuielilor pe grupe principale de funcţie a fost cuprins între 84,7% şi 100,0%, ca rezultat nefiind utilizate alocaţii în sumă de 732,9 mil.lei. Cele mai semnificative alocaţii nevalorificate au fost înregistrate la următoarele grupe principale: “Serviciile de stat cu destinaţie generală” – 155,6 mil.lei; “Asigurarea şi asistenţa socială” – 155,4 mil.lei; “Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica” – 90,4 mil.lei; “Învăţămîntul” – 88,7 mil.lei; “Ocrotirea sănătăţii” – 65,5 mil.lei etc.

Auditul denotă că cele mai semnificative cheltuieli la grupa principală “Ocrotirea sănătăţii” au revenit transferurilor la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – FAOAM) – în proporţie de 73,6%. Conform prevederilor art.9 din Legea nr.1593-XV din 26.12.2002¹¹, suma transferurilor din bugetul de stat în FAOAM pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate, prevăzute la art.4 alin.(4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală¹², se stabileşte anual prin Legea bugetului de stat, reprezentînd o cotă procentuală din totalul cheltuielilor aprobate ale bugetului de stat, cu excepţia cheltuielilor efectuate din veniturile cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, nu mai mică de 12,1%.

_________________________

¹¹ Legea nr.1593-XV din 26.12.2002 “Cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”.

¹² Legea nr.1585-XIII din 27.02.1998 “Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală”.

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2012, au fost aprobate transferuri la FAOAM în sumă de 2158,9 mil.lei, după care, la rectificarea Legii bugetare anuale din luna iulie, acestea au fost precizate în sumă de 2104,4 mil.lei, urmare micşorării cheltuielilor bugetare. În rezultat, transferurile au fost executate în sumă de 2043,2 mil.lei. Totodată, verificările auditului atestă că în cadrul ultimei rectificări a Legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor n-a recalculat mărimea transferurilor menţionate. În circumstanţele conturate, cuantumul acestora n-a fost micşorat ţinîndu-se cont de revizuirea cheltuielilor bugetului de stat, precum şi de faptul că din totalul cheltuielilor bugetare nu au fost deduse integral cheltuielile efectuate din contul veniturilor cu destinaţie specială. În rezultat, transferurile în FAOAM au fost finanţate cu 44,6 mil.lei mai mult.

Din cheltuielile la grupa principală “Asigurarea şi asistenţa socială”, 2668,9 mil.lei (66,4%) revin celor destinate Casei Naţionale de Asigurări Sociale, inclusiv: 1643,8 mil.lei – pentru prestaţiile sociale şi achitarea pensiilor prin bugetul asigurărilor sociale de stat, şi 1025,1 mil.lei – transferuri pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat. Potrivit Raportului privind executarea bugetului de stat, mijloacele alocate pentru prestaţiile sociale şi achitarea pensiilor prin bugetul asigurărilor sociale de stat au fost executate în sumă de 1542,2 mil.lei, sau cu 101,6 mil.lei mai puţin, iar transferurile pentru acoperirea deficitului au fost executate integral. Partea preponderentă a mijloacelor nevalorificate aparţine celor destinate achitării ajutorului social, urmare planificării în surplus de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a alocaţiilor destinate acestor scopuri, iar Ministerul Finanţelor n-a întreprins măsuri în vederea micşorării lor în cadrul rectificărilor anuale.

De asemenea, în aspectul clasificaţiei organizaţionale, similar anilor precedenţi, auditul constată neutilizarea deplină a mijloacelor prevăzute în bugetul de stat. Potrivit datelor execuţiei cheltuielilor la nivelul executorilor primari de buget (Anexa.nr.2 la Raport), doar 9 executori de buget (din 52) au utilizat pe deplin limitele de alocaţii aprobate, cele mai semnificative alocaţii nevalorificate fiind înregistrate la:

• Casa Naţională de Asigurări Sociale – 101,6 mil.lei (ce constituie 3,8% din mijloacele prevăzute);

• Acţiuni generale – 88,2 mil.lei (ce constituie 1,8% din mijloacele prevăzute), datorită prognozării incorecte a alocaţiilor pentru indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în BC “Banca de Economii” S.A. şi neajustării cheltuielilor pentru serviciul datoriei de stat, respectiv rămînînd neutilizate alocaţii în sumă de 30,3 mil.lei şi 33,9 mil.lei etc. Din mijloacele prevăzute pentru indexarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor în BC “Banca de Economii” S.A., au fost alocate mijloace în sumă de 34,8 mil.lei, fiind restituite la finele anului mijloace neutilizate în sumă de 93,3 mii lei;

• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – 79,2 mil.lei (ce constituie 19,0% din mijloacele prevăzute), mijloace nevalorificate pentru reparaţia capitală a clădirii Parlamentului de pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr.105;

• Ministerul Finanţelor – 67,5 mil.lei (ce constituie 9,9% din mijloacele prevăzute), ca urmare a tergiversării implementării Proiectului “Managementul Finanţelor Publice” şi Proiectului investiţional IMPEFO – “Îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere între Republica Moldova şi România privind produsele petroliere şi alimentare” etc.

Analiza efectuată de audit asupra cheltuielilor, în aspectul clasificaţiei economice, denotă că cheltuielile proprii ale bugetului de stat constituie 12786,7 mil.lei (59,0%), iar transferurile către bugetele de alt nivel – 8888,6 mil.lei (41,0%).

3.3.2. Analiza auditului asupra ritmicităţii finanţării cheltuielilor din bugetul de stat pe parcursul anului a relevat situaţia prezentată în Diagrama nr.2.

Sursă: Datele selectate din Rapoartele trimestriale privind executarea bugetului de stat pe anul 2012

Datele din diagramă denotă că în trimestrele I, II şi III cheltuielile au fost finanţate sub nivelul prevăzut, iar în trimestrul IV – finanţate peste nivelul prevăzut. Din mijloacele finanţate în trimestrul IV, 2686,7 mil.lei s-au finanţat în luna decembrie, ce constituie 12,4% din totalul cheltuielilor anuale, astfel fiind create circumstanţe pentru formarea datoriilor debitoare la finele anului, cu imobilizarea mijloacelor bugetare în gestiunea agenţilor economici prin intermediul conturilor deservite de instituţiile financiare.

3.3.3. Cu privire la alocarea şi executarea mijloacelor pentru fondul rutier

Conform art.2 alin.(3) din Legea bugetului de stat pe anul 2012, au fost prevăzute alocaţii în bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (în continuare – MTID), destinate fondului rutier, în sumă de 1024,8 mil.lei, inclusiv din contul accizelor la produsele petroliere – 856,3 mil.lei, şi din contul accizelor la gazele lichefiate – 13,4 mil.lei. Totodată, conform Legii fondului rutier¹³, sursele de constituire a acestui fond sînt accizele la produsele petroliere (nu mai puţin de 80%); taxele rutiere percepute conform legislaţiei fiscale; taxele pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi auto internaţionale de mărfuri şi ocazionale de călători; amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor; taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto.

_________________________

¹³ Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996.

Verificarea auditului referitor la executarea de casă a veniturilor şi cheltuielilor aferente fondului rutier denotă că veniturile provenite din încasările aferente taxelor şi accizelor menţionate au fost executate în sumă de 935,8 mil.lei, în fondul rutier fiind alocate 973,6 mil.lei, sau cu 37,7 mil.lei mai mult decît prevederile regulamentare¹⁴, întrucît finanţarea lucrărilor urma a fi efectuată din contul mijloacelor fondului rutier, pe măsura acumulării surselor de constituire a acestuia.

_________________________

¹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.172 din 21.03.2012 “Cu privire la aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2012”.

Analiza auditului asupra ritmicităţii alocării mijloacelor în fondul rutier denotă că în primele 6 luni ale anului 2012 nu au fost efectuate transferuri în mărimea acumulării surselor, planurilor şi solicitărilor de finanţare, pe cînd în a doua jumătate a anului mijloacele s-au alocat cu depăşirea volumului surselor încasate. Astfel, în luna ianuarie, veniturile aferente fondului rutier au fost acumulate în sumă de 66,7 mil.lei, MTID înaintînd solicitări pentru finanţare în sumă de 90,0 mil.lei, ceea ce corespunde planului de finanţare. De facto, MTID i-au fost alocate doar 30,0 mil.lei, sau cu 36,7 mil.lei mai puţin decît sursele acumulate şi cu 60,0 mil.lei mai puţin faţă de limitele prevăzute în planul de finanţare.

Verificările auditului referitor la corectitudinea raportării valorii lucrărilor efectuate şi achitate din fondul rutier au relevat divergenţe dintre datele raportate de către MTID şi cele ale Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor” (în continuare – ASD), în calitate de beneficiar al mijloacelor. Potrivit informaţiei privind finanţarea lucrărilor din fondul rutier, prezentată de către ASD în anul 2012, au fost executate lucrări în sumă de 1024,8 mil.lei, pe cînd în darea de seamă a MTID au fost reflectate lucrări în volum de 973,6 mil.lei, ceea ce corespunde mărimii alocaţiilor, sau cu 51,2 mil.lei mai puţin. Astfel, urmare executării lucrărilor, ASD a înregistrat la finele anului datorii creditoare în sumă de 51,2 mil.lei (dar neraportate în modul stabilit), acestea fiind achitate din fondul rutier pentru anul 2013.

În acest context, auditul constată că darea de seamă a MTID nu reflectă volumul integral al lucrărilor executate şi datoriile creditoare în sumă de 51,2 mil.lei, situaţie ce condiţionează neveridicitatea datelor raportate la acest capitol. Astfel, ţinînd cont de faptul că, potrivit motivaţiei Ministerului Finanţelor, cheltuielile se finanţează în baza principiilor generale, raportarea urmează să se efectueze în baza aceloraşi principii, dar nu ca şi în cazul efectuării transferurilor.

În aceste circumstanţe, se relevă necoerenţa modului de finanţare, executare şi raportare a mijloacelor destinate fondului rutier, Ministerul Finanţelor nedispunînd de reglementări interne privind modul de finanţare a cheltuielilor fondului rutier în cazul neacumulării veniturilor provenite din sursele de constituire a acestuia.

3.3.4. Cu privire la alocarea mijloacelor bugetare destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2012, pentru investiţii capitale în construcţii şi reparaţii capitale au fost aprobate 1661,3 mil.lei, sinteza acestora fiind prezentată în Tabelul nr.10.

Finanţarea cheltuielilor pentru investiţiile capitale şi reparaţiile capitale în anul 2012 s-a efectuat sub nivelul prevederilor bugetare definitive cu 72,9 mil.lei şi, respectiv, cu 89,9 mil.lei. Totodată, comparativ cu anul 2011, se relevă o tendinţă de majorare a finanţării de la buget a investiţiilor capitale – cu 769,1 mil.lei, şi a reparaţiilor capitale – cu 73,6 mil.lei.

În anul 2012, iniţial, mijloacele destinate finanţării investiţiilor capitale pentru autorităţile publice centrale şi unităţile administrativ-teritoriale (la toate componentele) au fost aprobate în volum de 1562,9 mil.lei, care, prin rectificările bugetare, au fost micşorate cu 216,9 mil.lei, alocaţiile precizate constituind 1346,0 mil.lei. Verificările auditului referitor la finanţarea cheltuielilor pentru investiţii capitale denotă că alocarea mijloacelor financiare s-a efectuat în mărime de 1273,1 mil.lei, ce constituie cu 72,9 mil.lei mai puţin decît nivelul precizat. Situaţia respectivă a fost condiţionată de gradul de valorificare a mijloacelor de către beneficiari.

De remarcat că Ministerul Finanţelor, analogic anilor precedenţi, nu s-a condus de careva norme unice şi transparente de planificare şi gestionare a investiţiilor capitale finanţate din contul bugetului de stat. Totodată, pînă în prezent Ministerul Finanţelor nu dispune de date complete referitor la dinamica finanţării per ansamblu la nivel de ţară, precum şi în aspectul tuturor beneficiarilor/ obiectivelor/ costurilor de deviz/ surselor de finanţare/ perioadei de iniţiere a finanţării de la bugetul de stat/ volumelor executate/ volumului datoriilor/ perioadei de finalizare şi de dare în exploatare etc. la capitolul cheltuieli capitale pe beneficiari şi obiecte investiţionale, ceea ce limitează posibilităţile de prioritizare/ transparenţă/ planificare strategică a investiţiilor de stat şi face imposibilă realizarea eficientă/ calitativă de către Ministerul Finanţelor a obiectivului principal în acest domeniu.

În cadrul verificărilor la acest capitol, auditul relevă că Curtea de Conturi prin Hotărîrea nr.47 din 21.09.2012 “Privind Raportul auditului regularităţii utilizării mijloacelor publice alocate pentru investiţii şi reparaţii capitale pe anul 2011 în cadrul unor entităţi finanţate de la bugetul de stat” a înaintat cerinţe şi recomandări privind îmbunătăţirea situaţiei la planificarea şi raportarea investiţiilor capitale, Ministerul Finanţelor stabilind termene de implementare de lungă durată (2013 – 2014), sau cu depăşirea termenelor indicate. Auditul denotă că Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul Regulamentului investiţiilor capitale publice în scopul stabilirii şi aplicării unei metodologii unice, transparente şi eficiente de planificare şi gestionare a investiţiilor capitale finanţate integral sau parţial din contul mijloacelor bugetului public naţional, acesta fiind planificat pentru aprobare în anul 2014, concomitent cu implementarea Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. Totodată, în baza recomandărilor Curţii de Conturi, urma să fie elaborată o bază de date ce ar reflecta situaţia reală şi dinamica finanţării investiţiilor capitale, Ministerul Finanţelor stabilind implementarea acesteia pentru trimestrul I al anului 2014.

3.3.5. Cu privire la cheltuielile aferente grupei “Activităţile şi serviciile neatribuite la alte gupe principale”

Cheltuielile pentru achitarea titlurilor executorii din contul bugetului de stat înregistrează o tendinţă de creştere semnificativă faţă de anul precedent. Astfel, pe parcursul anului 2012, Ministerului Finanţelor i-au fost înaintate, spre achitare, 187 titluri executorii emise de instanţele judecătoreşti şi 56 hotărîri emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare – CEDO), fiind achitate mijloace în sumă totală de 36,1 mil.lei (inclusiv pentru executarea hotărîrilor CEDO – 10,5 mil.lei), sau de 2,1 ori mai mult faţă de anul precedent.

Verificările auditului asupra situaţiei privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti direct de la Contul Unic Trezorerial pentru executarea titlurilor executorii emise în baza hotărîrilor judecătoreşti irevocabile şi a acţiunilor întreprinse de Ministerul Finanţelor prin prisma atribuţiilor de a contesta hotărîrile judecătoreşti, precum şi de a sesiza Procuratura Generală în vederea stabilirii faptului dacă pot fi calificate drept infracţiuni acţiunile sau inacţiunile persoanelor care au cauzat prejudiciul material şi moral denotă următoarele:

(i) Reglementările interne nu determină cazurile în care urmează a fi contestate hotărîrile judecătoreşti şi justificarea acţiunilor care urmează a fi întreprinse/neîntreprinse. În aceste circumstanţe, dintr-un eşantion de 36 (din 108) hotărîri judecătoreşti, prin care a fost decisă achitarea de mijloace în sumă de 7325,5 mii lei de către Ministerul Finanţelor, au fost contestate 35 de hotărîri. Drept urmare, la 9 hotărîri sumele au fost diminuate cu 483,3 mii lei, la 10 hotărîri sumele au fost majorate cu 326,0 mii lei, iar la 16 hotărîri sumele au rămas neschimbate. Totodată, n-a fost contestată o hotărîre judecătorească, prin care s-a dispus achitarea de mijloace în sumă de 6252,4 mii lei;

(ii) În lipsa unor reglementări interne, în unele cazuri, sesizarea Procuraturii Generale s-a efectuat într-un termen de la 3 pînă la 11 luni din data achitării mijloacelor. Totodată, de menţionat că, pe cazurile sesizate, Ministerul Finanţelor a fost informat de Procuratura Generală despre lipsa temeiurilor de iniţiere a procedurilor de tragere la răspundere a persoanelor pretins culpabile.

Fondul de rezervă al Guvernului pe anul 2012 iniţial a fost aprobat în sumă de 55,0 mil.lei, ulterior fiind precizat la nivel de 54,0 mil.lei.

Conform informaţiei prezentate de Ministerul Finanţelor privind repartizarea şi utilizarea mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului pe anul 2012, prin Hotărîrile Guvernului au fost repartizate 52,1 mil.lei, din care s-au finanţat 47,7 mil.lei (inclusiv executate prin intermediul instituţiilor finanţate de la bugetul de stat – 45,9 mil.lei, şi prin intermediul unităţilor administrativ-teritoriale – 1,8 mil.lei (în continuare – bugetele UAT)).

Analiza executării cheltuielilor Fondului de rezervă a Guvernului, în aspectul direcţiilor de utilizare, denotă că ponderea majoră de 34,8% din volumul total al acestora s-au utilizat pentru decernarea premiilor, confecţionarea şi decernarea distincţiilor de stat, procurarea monedelor comemorative; 25,4% – cheltuielile pentru deplasările delegaţiilor oficiale, primirea delegaţiilor străine, organizarea expoziţiilor, simpozioanelor, concursurilor, manifestărilor festive, seminarelor de perfecţionare şi foruri internaţionale, şi 23,1% – pentru compensarea sumelor necesare reparării prejudiciului şi altor cheltuieli.

Verificările auditului referitor conformitatea alocării mijloacelor din Fondul de rezervă al Guvernului au relevat că, analogic anilor precedenţi, unele din aceste mijloace, în sumă de circa 3,6 mil.lei, nu corespund întru totul prevederilor stabilite. Astfel de situaţii, analogic anilor precedenţi, au fost condiţionate de neplanificarea de către executorii de buget a cheltuielilor la destinaţiile respective şi în volumul necesar.

3.3.6. Raporturile dintre bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

Relaţiile între bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – bugetele UAT) pe anul 2012 au fost stabilite în baza prevederilor Legii privind finanţele publice locale¹⁵, Legii bugetului de stat pe anul 2012, precum şi a altor acte legislative. Întru atenuarea disproporţiilor şi armonizarea posibilităţilor financiare ale UAT, în bugetul de stat pe anul 2012 au fost aprobate mijloace în sumă de 3859,7 mil.lei, acestea fiind executate integral. Totodată, de la bugetul de stat către bugetele UAT au fost precizate transferuri cu destinaţie specială în sumă de 192,9 mil.lei, dar s-au alocat 188,2 mil.lei, sau cu 4,7 mil.lei mai puţin. Nealocarea mijloacelor a fost condiţionată de neprezentarea justificării finanţării de către unele UAT.

_________________________

¹⁵ Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003 (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

Examinările auditului la acest compartiment au fost axate asupra unui eşantion din 12 bugete UAT, referitor la mărimea transferurilor calculate pentru nivelarea posibilităţii financiare a teritoriilor în dependenţă de indicatorii preconizaţi la etapa de elaborare a bugetului prin contrapunere cu situaţia executării efective a acestora. La acest aspect, examinările au cuprins estimările pentru finanţarea grupei “Învăţămîntul public”, deoarece acestea deţin ponderea majoră în totalul transferurilor menţionate, iar estimarea cheltuielilor se efectuează de Ministerul Finanţelor în funcţie de numărul de copii în aspect teritorial, potrivit datelor statistice.

În rezultatul examinărilor, se atestă discrepanţe dintre executarea reală a indicatorilor care au stat la baza calculării alocaţiilor, situaţia fiind prezentată în Tabelul nr.11.

Auditul a constatat prezenţa unor discrepanţe semnificative între datele privind executarea reală a indicatorilor care au stat la baza calculării mărimii transferurilor bugetelor UAT. Astfel, executarea reală a numărului de copii înregistrează o diferenţă de 28956 copii faţă de numărul de copii luat la baza calculării mărimii transferurilor, iar cuantumul transferurilor aferent acestei divergenţe însumează 227,9 mil.lei. În aceste circumstanţe, analogic altor tipuri de cheltuieli finanţate de la bugetul de stat, auditul consideră oportună operarea rectificărilor bugetare la compartimentul alocaţiilor de transferuri bugetelor de alt nivel, inclusiv bugetelor UAT.

Potrivit Legii nr.1225-XII din 08.12.1992¹⁶, restituirea bunurilor şi recuperarea valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor politice se efectuează din contul bugetului de stat. Conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.627 din 05.06.2007¹⁷, de la bugetul de stat se finanţează cheltuielile doar în cazul insuficienţei mijloacelor în bugetele UAT. Auditul a constatat că în anul 2012, pentru recuperarea averii persoanelor reabilitate, în baza deciziilor comisiilor speciale ale autorităţilor administraţiei publice locale şi a titlurilor executorii emise de instanţele judecătoreşti, din contul bugetului de stat, consiliilor raionale le-au fost transferate mijloace în sumă de 24,1 mil.lei. Similar anilor precedenţi, în acest scop, din contul veniturilor proprii ale bugetelor UAT, s-au efectuat cheltuieli nesemnificative în sumă de 0,5 mil.lei.

_________________________

¹⁶ Legea nr.1225-XII din 08.12.1992 “Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” (cu modificările şi completările ulterioare).

¹⁷ Hotărîrea Guvernului nr.627 din 05.06.2007 “Pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi achitarea compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice” (cu modificările şi completările ulterioare).

Verificările auditului remarcă că din mijloacele alocate de Ministerul Finanţelor pentru recuperarea valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor politice, la 31.12.2012 rămăsese neutilizate circa 0,7 mil.lei. Mijloacele menţionate au rămas la conturile consiliilor raionale, dintre care circa 0,3 mil.lei s-au achitat beneficiarilor în anul 2013, iar 0,4 mil.lei au rămas neutilizate, întrucît consiliile raionale au achitat beneficiarilor anterior aceste mijloace din contul bugetelor locale (anii 2010-2011). Totodată, actele normative prevedeau achitarea despăgubirilor pentru recuperarea valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor politice din contul bugetelor locale, iar în cazul insuficienţei mijloacelor – de la bugetul de stat, astfel mijloacele în sumă de 0,4 mil.lei urmează a fi restituite la bugetul de stat.

Notă. Pe parcursul auditului, Ministerul Finanţelor a asigurat restituirea la bugetul de stat a mijloacelor neutilizate în sumă de 0,4 mil.lei.

Concluzii:

Potrivit Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, cheltuielile la toate componentele au constituit 21675,3 mil.lei, înregistrînd un grad de realizare faţă de prevederile definitive de 96,7%, astfel fiind utilizate cu 732,9 mil.lei mai puţin decît prevederile definitive. În aspectul componentelor, cheltuielile bugetului de stat pe anul 2012 s-au executat sub nivelul stabilit, executările variind între 90,4% şi 98,0%.

Ministerul Finanţelor n-a recalculat cuantumul transferurilor în FAOAM la ultima rectificare a Legii bugetare anuale concomitent cu rectificarea cheltuielilor, fapt care a cauzat finanţarea acestora cu 44,6 mil.lei mai mult. Totodată, se constată lipsa unei clasificări exhaustive a cheltuielilor efectuate din veniturile speciale care urmează a fi deduse. Prevederile legale stabilesc doar limita minimă a cotei procentuale a transferurilor în FAOAM, aceasta urmînd a fi stabilită în Legea bugetară anuală.

În aspectul executorilor de buget, similar anilor precedenţi, se constată un grad scăzut de valorificare a alocaţiilor. Astfel, din 52 de executori primari de buget, doar 9 au utilizat pe deplin alocaţiile, în rest gradul de însuşire a variat de la 75,7% pînă la 99,6%. S-au constatat carenţe la valorificarea mijloacelor bugetare în aspectul executorilor primari de buget, întrucît 10 din 52 de executori au înregistrat diferenţe mai mari de 10% între limitele definitive şi mijloacele executate. Finanţarea preponderentă a cheltuielilor în ultimul trimestru a condiţionat, în unele cazuri, pe de o parte nevalorificarea deplină a alocaţiilor, iar pe de altă parte formarea datoriilor debitoare.

Ministerul Finanţelor nu dispune de reglementări interne privind gestionarea situaţiilor de finanţare a fondului rutier referitor la sursele de finanţare a cheltuielilor acestuia în cazul neacumulării veniturilor provenite din sursele de constituire a fondului rutier. În aceste condiţii, în fondul rutier în anul 2012 au fost efectuate transferuri în sumă de 973,6 mil.lei, sau cu 37,7 mil.lei peste limita veniturilor acumulate în acest scop, fapt condiţionat de imperfecţiunea cadrului regulator, transferurile urmînd a fi efectuate în mărimea acumulării veniturilor. Totodată, auditul a constatat că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor n-a reflectat în evidenţa contabilă volumul integral al lucrărilor executate şi datoriile creditoare în sumă de 51,2 mil.lei, formate la sfîrşitul anului de gestiune de către Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor” din subordinea acestuia şi în calitate de beneficiar al mijloacelor din fondul rutier.

Ca şi în anii precedenţi, Ministerul Finanţelor nu a dispus de norme unice şi transparente de planificare şi gestionare a investiţiilor capitale finanţate de la bugetul de stat, precum şi de date complete referitor la dinamica finanţării investiţiilor de stat, datorită cărui fapt se face imposibilă realizarea eficientă/calitativă a obiectivului principal în acest domeniu, prin planificarea acestora, cu respectarea principiului transparenţei, în aspectul prioritizării obiectivelor.

Comparativ cu anul precedent, se constată o creştere a numărului de hotărîri emise atît de CEDO, cît şi de instanţele judecătoreşti, fapt ce a condiţionat creşterea cheltuielilor bugetului de stat pentru executarea documentelor executorii. S-au constatat cazuri cînd Ministerul Finanţelor n-a contestat hotărîrile judecătoreşti şi a sesizat Procuratura Generală în termen de la 3 pînă la 11 luni după achitarea titlurilor executorii.

Mijloacele preconizate pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale teritoriilor au fost alocate integral. Totodată, cheltuielile estimate pentru asigurarea nivelării bugetare la 12 bugete UAT sînt mai mari cu circa 227,9 mil.lei faţă de executarea reală, datorită decalajului dintre numărul de copii, potrivit datelor statistice, luat în calcul la stabilirea mărimii transferurilor pentru nivelarea posibilităţii financiare a teritoriilor şi datele reale. Situaţia creată condiţionează necesitatea întreprinderii unor acţiuni din partea Ministerului Finanţelor întru evitarea unor astfel de discrepanţe, inclusiv prin operarea rectificărilor bugetare, în funcţie de situaţia executării reale.

Cheltuielile bugetului de stat pentru recuperarea averii persoanelor reabilitate au constituit 24,1 mil.lei, în timp ce bugetele UAT au contribuit neesenţial la acoperirea acestor cheltuieli, din contul veniturilor proprii, cu doar 0,5 mil.lei. Lipsa de responsabilitate a unor consilii raionale şi nemonitorizarea acţiunilor la acest capitol de către Ministerul Finanţelor au determinat alocarea de mijloace în plus de la bugetul de stat pentru recuperarea valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor politice, în sumă de 0,4 mil.lei.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

7. Să întreprindă măsuri în vederea responsabilizării executorilor primari de buget, care înregistrează nejustificat diferenţe semnificative între mijloacele planificate şi cele executate, ceea ce ar duce la o mai bună fundamentare a bugetelor, cu creşterea eficienţei alocării şi utilizării fondurilor publice.

8. Să fortifice responsabilizarea direcţiilor din subordine implicate în elaborarea proiectului de buget, precum şi să efectueze o analiză profundă la nivelul executorilor primari de buget, pentru a identifica măsurile necesare în vederea corectării deficienţelor în procesul de planificare.

9. Să aloce mijloacele pentru recuperarea valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor politice în funcţie de datoriile reale faţă de beneficiari.

10. Să examineze situaţia creată în contextul estimărilor transferurilor către bugetele UAT şi al executării reale a indicatorilor bugetari incluşi în calculul cuantumului transferurilor pentru nivelarea posibilităţii financiare a teritoriilor, cu înaintarea, după caz, a propunerilor de modificare a cadrului legislativ.

11. Să aprobe reglementări interne privind gestionarea situaţiilor de finanţare a fondului rutier în cazul neacumulării veniturilor provenite din sursele de constituire a acestuia.

12. Să examineze oportunitatea stabilirii anuale a cotei procentuale a transferurilor în FAOAM, precum şi reglementarea exhaustivă a formulei de calcul al transferurilor menţionate.

13. Să reglementeze proceduri interne cu privire la contestarea hotărîrilor judecătoreşti în cazurile cînd Ministerul Finanţelor reprezintă interesul statului.

Recomandări Ministerului Finanţelor, în comun cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor:

14. Să asigure reglementarea exhaustivă a modului de raportare a volumului lucrărilor executate, precum şi a cheltuielilor finanţate din mijloacele destinate fondului rutier.

3.4. Unele aspecte ce ţin de executarea mijloacelor şi fondurilor speciale denotă deficienţe la planificarea şi executarea veniturilor şi cheltuielilor aferente acestora

3.4.1. Mijloacele speciale la partea de venituri, în sumă definitivă, au constituit 1232,0 mil.lei, şi la partea de cheltuieli – 1257,2 mil.lei, cu un deficit de 25,1 mil.lei. Sinteza executării veniturilor şi cheltuielilor din mijloace speciale în anul 2012, în raport cu anul 2011, se prezintă în Tabelul nr.12.

Datele prezentate denotă că bugetul de stat pe anul 2012, la componenta “Mijloace speciale”, a fost executat la venituri în sumă de 1173,2 mil.lei, sau cu 59,3 mil.lei mai puţin decît prevederile definitive. Totodată, cheltuielile au fost executate în sumă de 1137,4 mil.lei, sau cu 120,2 mil.lei mai puţin. În aceste condiţii, exerciţiul bugetar a fost încheiat cu un excedent de 35,8 mil.lei, faţă de deficitul definitiv în mărime de 25,1 mil.lei, ceea ce indică un nivel scăzut al estimărilor de venituri şi cheltuieli de către executorii de buget şi al monitorizării de către direcţiile de ramură din cadrul Ministerului Finanţelor.

În aspectul categoriilor de mijloace speciale, ponderea majoră în totalul veniturilor revine celor provenite din “Servicii cu plată” – 79,0% (926,9 mil.lei), fiind urmată de “Plata pentru chiria/arenda bunurilor proprietate publică” – 10,9% (127,4 mil.lei), “Granturi, sponsorizări/filantropie şi donaţii” – 6,7% (79,2 mil.lei) şi “Alte mijloace speciale” – 2,2% (26,6 mil.lei).

Cît priveşte cheltuielile executate din mijloace speciale, sub aspectul clasificaţiei funcţionale, partea considerabilă – de circa 82,4% din totalul cheltuielilor, revine la 5 grupe principale de funcţie: “Învăţămîntul” – 52,8% (600,4 mil.lei); “Justiţia” – 5,8% (66,6 mil.lei); “Serviciile de stat cu destinaţie generală” – 8,7% (98,9 mil.lei); “Menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională” – 5,6% (63,4 mil.lei); “Ocrotirea sănătăţii” – 8,7% (99,4 mil.lei). Se relevă tendinţa de creştere a executării cheltuielilor din mijloace speciale în anul 2012 faţă de anul 2011 la toate compartimentele, cu excepţia cheltuielilor pentru “Justiţia” şi “Menţinerea ordinii publice”.

Gradul de executare, în comparaţie cu prevederile definitive ale cheltuielilor pe fiecare grupă principală, a variat între 68,1% şi 100%. Astfel, cele mai semnificative sume nevalorificate se constată la grupele principale de funcţie: “Învăţămîntul” – cu 80,1 mil.lei; “Completarea rezervelor de stat” – cu 10,0 mil.lei, “Justiţia” – cu 12,7 mil.lei etc.

Potrivit prevederilor legale, planificarea cheltuielilor finanţate din mijloacele speciale nu pot depăşi suma veniturilor, iar în cazul cînd executorii de buget dispun de solduri de mijloace la începutul anului, utilizarea lor este posibilă ca urmare a rectificării Legii bugetare anuale. În acest aspect, auditul denotă că unii executori de buget, necolectînd veniturile în volumul planificat, au executat cheltuielile în limitele alocaţiilor, însă cu depăşirea veniturilor acumulate pe parcursul anului curent, situaţie în care, la finanţarea cheltuielilor, au fost atrase neregulamentar mijloacele soldurilor de la începutul anului.

În contextul expus, verificările auditului referitor la utilizarea mijloacelor băneşti din contul soldurilor de la începutul anului au relevat nerespectarea prevederilor în ce priveşte includerea prin rectificare a mijloacelor direcţionate din solduri pentru efectuarea de cheltuieli prin prisma art.41 lit.c) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996. În acest sens, exemplificăm Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N.Testemiţanu”, care, avînd aprobate venituri în sumă de 119,3 mil.lei şi cheltuieli – de 121,7 mil.lei , cu un deficit de 2,5 mil.lei (acoperit din soldul de mijloace), real a executat venituri de 99,2 mil.lei, cheltuieli – de 114,1 mil.lei, cu un deficit de 14,9 mil.lei, drept sursă de finanţare fiind utilizate neregulamentar 12,3 mil.lei din contul soldurilor de mijloace. Analogic, din contul soldurilor de mijloace au fost utilizate neregulamentar 2,6 mil.lei de către Universitatea Tehnică; 0,9 mil.lei – de către Colegiul de Transporturi din Chişinău; 0,6 mil.lei – de către Colegiul de Ecologie etc.

Astfel, în aceste condiţii, în anul 2012, utilizarea de către executorii de buget, din contul soldurilor de mijloace, a sumei de 26,8 mil.lei, în lipsa rectificărilor corespunzătoare, a influenţat majorarea deficitului bugetar în aceeaşi mărime. Admiterea acestei situaţii, în opinia auditului, este condiţionată de lipsa elementelor de interconexiune a procesului de planificare şi executare a devizelor de venituri şi cheltuieli din mijloace speciale prin prisma responsabilităţilor executorilor de buget, direcţiilor de ramură ale Ministerului Finanţelor şi Trezoreriei de Stat, în special în ce priveşte revizuirea cheltuielilor în funcţie de nivelul de colectare a veniturilor şi repartizarea soldurilor de mijloace.

3.4.2. Cu privire la executarea fondurilor speciale. Conform datelor din Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, fondurile speciale au fost executate la partea de venituri în sumă de 359,1 mil.lei, sau la nivel de 101,8% faţă de prevederile definitive, iar la cheltuieli – în sumă de 315,9 mil.lei, sau la nivel de 98,0% faţă de prevederile definitive. În aceste condiţii, exerciţiul bugetar la componenta menţionată a fost încheiat cu un excedent de 43,2 mil.lei, faţă de cel prevăzut în mărime de 30,8 mil.lei.

În anul 2012, în Fondul de manuale au fost acumulate 17,6 mil.lei, sau cu 0,6 mil.lei mai puţin decît veniturile prevăzute, respectiv cheltuielile au fost executate în sumă de 30,0 mil.lei, sau cu 3,5 mil.lei mai puţin.

Veniturile Fondului republican de susţinere socială a populaţiei au constituit 98,1 mil.lei, sau cu 3,4 mil.lei mai mult decît prevederile definitive, respectiv cheltuielile au fost executate în sumă de 94,7 mil.lei, respectîndu-se nivelul prevăzut.

Pentru Fondul ecologic naţional a fost prevăzută încasarea veniturilor în sumă de 231,4 mil.lei, acestea fiind executate în mărime de 232,4 mil.lei, sau cu 1,0 mil.lei mai mult. La rîndul lor, cheltuielile preconizate de 188,3 mil.lei s-au executat în sumă de 187,2 mil.lei, sau cu 0,9 mil.lei mai puţin.

Veniturile şi cheltuielile fondurilor ecologice locale au fost precizate în sumă de 9,0 mil.lei şi, respectiv de 6,0 mil.lei, dar de facto veniturile s-au executat în sumă de 10,8 mil.lei şi cheltuielile – de 4,0 mil.lei.

Concluzii:

Lipsa monitorizării adecvate de către direcţiile de ramură ale Ministerului Finanţelor, precum şi nivelul scăzut de planificare a veniturilor şi cheltuielilor de către executorii de buget au dus la formarea unui decalaj considerabil între sumele definitive şi cele executate. Astfel, mijloacele speciale au fost executate sub nivelul prevăzut la partea de venituri – cu 59,3 mil.lei, şi la partea de cheltuieli – cu 120,2 mil.lei, cu formarea unui excedent de 35,8 mil.lei faţă de deficitul prevăzut de 25,1 mil.lei. O situaţie analogică se denotă şi la componenta fonduri speciale, fiind constatate diferenţe între indicatorii planificaţi şi cei executaţi.

Lipsa elementelor de interconexiune a procesului de planificare şi executare a devizelor de venituri şi cheltuieli din mijloace speciale, prin prisma responsabilităţilor executorilor de buget, direcţiilor de ramură ale Ministerului Finanţelor şi Trezoreriei de Stat, în special, în ce priveşte revizuirea cheltuielilor în funcţie de nivelul de colectare a veniturilor şi repartizarea soldurilor de mijloace, a condiţionat majorarea deficitului bugetar, în lipsa rectificărilor corespunzătoare, cu 26,8 mil.lei.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

15. Să întreprindă măsuri în vederea responsabilizării executorilor primari de buget care înregistrează diferenţe semnificative între indicatorii planificaţi şi cei executaţi, asigurînd fundamentarea reală a bugetului aprobat şi eficienţa alocării/utilizării fondurilor publice aferente mijloacelor şi fondurilor speciale.

16. Să monitorizeze permanent executarea cheltuielilor din contul mijloacelor speciale şi fondurilor speciale, precum şi sursele de finanţare a acestora, întru evitarea majorării deficitului.

17. Să asigure, în comun cu executorii de buget, revizuirea estimărilor de venituri şi cheltuieli, cu includerea acestora în proiectele de rectificare a Legii bugetare anuale.

3.5. Executarea bugetului de stat pe anul 2012 (în totalul componentelor) înregistrează un deficit mai mic decît cel preconizat, iar soldurile de mijloace, datoriile debitoare şi creditoare sînt în creştere

3.5.1. Deficitul executării bugetului de stat

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2012, iniţial a fost stabilit un deficit de 797,0 mil.lei, care, urmare rectificărilor, a fost majorat pînă la 906,0 mil.lei. Totodată, în rezultatul modificărilor efectuate de Ministerul Finanţelor, la cererea executorilor primari de buget, deficitul bugetar a fost majorat cu 718,7 mil.lei, constituind 1624,7 mil.lei. Conform Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, bugetul de stat (pe toate componentele) s-a încheiat cu un deficit de 1584,7 mil.lei, sau cu 40,0 mil.lei mai puţin faţă de nivelul definitiv, fapt condiţionat preponderent de neexecutarea integrală a cheltuielilor. Sinteza executării deficitului bugetului de stat în aspectul componentelor se reflectă în Tabelul nr.13.

Astfel, exerciţiul bugetar pe anul 2012 s-a încheiat cu un deficit la componenta de bază în sumă de 434,9 mil.lei şi la proiecte finanţate din surse externe – de 1228,8 mil.lei. Totodată, componentele mijloace speciale şi fonduri speciale au fost executate cu înregistrarea unui excedent în sumă de 35,8 mil.lei şi, respectiv, de 43,2 mil.lei

Deficitul bugetului de stat în anul 2012 a fost finanţat preponderent din: surse externe – în sumă de 1163,8 mil.lei, surse interne – de 359,2 mil.lei, şi din mijloacele de la vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică – de 131,9 mil.lei etc.

Se constată faptul că deficitul componentei proiecte finanţate din surse externe a fost executat în mărime de 1228,8 mil.lei, sau cu 54,0 mil.lei mai mult decît limitele prevăzute. Verificările auditului au relevat că Ministerul Finanţelor nu a monitorizat executarea cheltuielilor la această componentă, respectiv nu a fost autorizată efectuarea cheltuielilor din soldurile de mijloace ale unor proiecte, ceea ce a influenţat majorarea deficitului prevăzut.

Totodată, verificările auditului la componenta mijloace speciale, în aspectul executorilor de buget, denotă executarea deficitului cu 26,8 mil.lei mai mult decît deficitul planificat, datorită utilizării mijloacelor disponibile din solduri pentru efectuarea cheltuielilor în lipsa includerii acestor situaţii în rectificările Legii bugetare anuale.

3.5.2. Soldurile de mijloace băneşti

În rezultatul executării bugetului de stat, soldurile mijloacelor băneşti la conturile bugetului de stat, pe toate componentele, la 31.12.2012 au constituit 1905,7 mil.lei, înregistrînd o creştere cu 112,2 mil.lei faţă de 31.12.2011. Dinamica soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bugetului de stat, pe toate componentele, se prezintă în Tabelul nr.14.

Tendinţa de majorare a soldului de mijloace băneşti este condiţionată de creşterea soldurilor de mijloace aferente mijloacelor speciale – cu 38,0 mil.lei, fondurilor speciale – cu 43,2 mil.lei, şi proiectelor finanţate din surse externe – cu 123,8 mil.lei, dar, în special, această tendinţă a fost influenţată de nivelul scăzut de valorificare a mijloacelor aferente proiectelor finanţate din surse externe. Totodată, se atestă micşorarea soldului de mijloace la componenta de bază cu 92,8 mil.lei, fapt cauzat de neîncasarea integrală a veniturilor la bugetul de stat şi utilizarea mijloacelor soldului în calitate de sursă de finanţare a cheltuielilor.

Din totalul soldului de mijloace (1905,7 mil.lei) înregistrat la 31.12.2012, circa 215,0 mil.lei revin executorilor de buget care se deservesc în afara sistemului trezorerial (din care: 169,1 mil.lei constituie soldurile mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe executate prin intermediul instituţiilor financiare, iar restul sumei revine instituţiilor din afara ţării).

De menţionat faptul că, din totalul soldului de mijloace băneşti înregistrat la finele anului, 156,2 mil.lei au constituit soldurile mijloacelor speciale aferente instituţiilor de învăţămînt superior, care, în baza prevederilor legale¹⁸, începînd cu luna ianuarie 2013, au fost transferate în instituţiile financiare, urmare obţinerii de către acestea a statutului de autonomie universitară.

_________________________

¹⁸ Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995.

Auditul constată că potrivit Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, soldul reflectat la grupa “Drepturile de import/export achitate în avans” constituie 36,8 mil.lei, acesta reprezintînd diferenţa dintre mijloacele încasate pentru devamarea bunurilor/serviciilor şi impozitele calculate pentru acestea în anul 2012. Concomitent, potrivit datelor prezentate de Serviciul Vamal, soldul cumulativ al drepturilor de import-export achitate în avans constituie 155,8 mil.lei. Această diferenţă se explică prin faptul că Ministerul Finanţelor reflectă soldul anului curent, dar în informaţia Serviciului Vamal, se reflectă soldul de mijloace cumulativ, inclusiv al anilor precedenţi. Astfel, se constată că situaţia în care impozitele calculate aferente devamării bunurilor/serviciilor depăşesc mărimea drepturilor de import-export achitate în avans pe parcursul anului bugetar determină diminuarea surselor de finanţare a cheltuielilor bugetului de stat, influenţînd apariţia riscului de direcţionare în aceste scopuri a mijloacelor din solduri, iar în lipsa acestora – identificarea altor surse de finanţare.

3.5.3. Cu privire la datoriile debitoare şi creditoare

Potrivit sintezei executării bugetului de stat pe anul 2012, la situaţia din 31.12.2012, datoriile debitoare au constituit 573,1 mil.lei (inclusiv 36,5 mil.lei – cu termenul de achitare expirat), majorîndu-se, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011, cu 220,4 mil.lei, situaţia respectivă fiind redată în Tabelul nr.15.

Din totalul datoriilor debitoare, în aspectul clasificaţiei economice, cele mai semnificative au fost datoriile înregistrate la următoarele articole: “Transferuri capitale pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe” – 308,2 mil.lei (53,6%), majorîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011 de 3,3 ori; “Reparaţii capitale” – 62,9 mil.lei (10,9%); “Crearea rezervelor de stat” – 48,8 mil.lei (8,5%); “Plata mărfurilor şi serviciilor” – 48,7 mil.lei (8,5%). Executorii primari de buget care au admis înregistrarea celor mai semnificative datorii debitoare sînt la: componenta de bază (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor – 63,2 mil lei, Ministerul Afacerilor Interne – 7,7 mil.lei etc.); componenta mijloace speciale (Agenţia Rezerve Materiale – 48,8 mil.lei, Ministerul Educaţiei – 1,7 mil.lei etc.); componenta fonduri speciale (Ministerul Mediului – 18,9 mil.lei etc.); componenta proiecte finanţate din surse externe (Fondul Provocările Mileniului Moldova – 182,5 mil.lei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – 84,4 mil.lei, Ministerul Sănătăţii – 41,1 mil.lei etc., urmare efectuării plăţilor în avans prevăzute în condiţiile contractuale la executarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie etc.).

În contextul ritmicităţii finanţării, formarea unor datorii debitoare a fost condiţionată de finanţarea executorilor de buget de către Ministerul Finanţelor în luna decembrie, cu achitarea/transferarea ulterioară de către executorii de buget a mijloacelor în avans unor agenţi economici la finele anului bugetar.

Datoriile creditoare la situaţia din 31.12.2012 au constituit 448,5 mil.lei (inclusiv 19,1 mil.lei – cu termenul de achitare expirat), majorîndu-se faţă de situaţia din 31.12.2011 cu 42,9 mil.lei. Cele mai semnificative datorii creditoare, în aspectul clasificaţiei economice, s-au înregistrat la următoarele articole: “Retribuirea muncii” – 245,4 mil.lei (54,7%), “Plata mărfurilor şi serviciilor”- 67,8 mil.lei (15,1%), “Procurarea mijloacelor fixe” – 26,3 mil.lei (5,8%), “Transferuri capitale pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe” – 38,8 mil.lei (8,6%), “Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii” – 34,7 mil.lei (7,7%) şi “Investiţii capitale” – 8,7 mil.lei (1,9%).

Executorii primari de buget, care au admis înregistrarea celor mai semnificative datorii creditoare (cu excepţia datoriilor la retribuirea muncii, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni) sînt: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – 26,7 mil.lei, Ministerul Justiţiei – 25,1 mil.lei, Ministerul Educaţiei – 18,9 mil.lei, Ministerul Afacerilor Interne – 8,2 mil.lei.

Potrivit prevederilor legale¹⁹, datoriile creditoare ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat la 31.12.2011 urmau a fi achitate de către acestea din contul şi în limita mijloacelor ce le-au fost aprobate pe anul 2012. Totodată, achiziţionarea de mărfuri, lucrări şi servicii urma a fi efectuată în limita alocaţiilor repartizate instituţiilor respective, fiind reduse cu suma datoriilor acestora existente la 31.12.2011. În acest context, auditul relevă că unii executori de buget nu s-au conformat acestor prevederi, formînd datorii creditoare prin efectuarea de cheltuieli efective peste limitele alocaţiilor stabilite, neţinîndu-se cont de datoriile creditoare la începutul anului. Cele mai semnificative depăşiri au fost admise de către: Ministerul Justiţiei – 18,2 mil.lei, Ministerul Afacerilor Interne – 15,6 mil.lei, Ministerul Culturii – 4,8 mil.lei, Academia de Ştiinţe a Moldovei – 7,2 mil.lei, Ministerul Educaţiei – 5,8 mil.lei etc.

_________________________

¹⁹ Art.20 din Legea bugetului de stat pe anul 2012.

Concluzii:

Exerciţiul bugetar pe anul 2012, în totalul componentelor, s-a încheiat cu un deficit de 1584,7 mil.lei, sau cu 40,0 mil.lei mai puţin decît prevederile definitive. Totodată, în rezultatul executării veniturilor şi cheltuielilor la componentele mijloace speciale şi proiecte finanţate din surse externe, deficitul a fost majorat, în lipsa rectificărilor corespunzătoare, cu 80,8 mil.lei.

Nivelul nerelevant de responsabilitate a executorilor de buget, precum şi monitorizarea ineficientă de către Ministerul Finanţelor au contribuit la creşterea datoriilor creditoare şi debitoare cu 42,1 mil.lei şi, respectiv, cu 220,4 mil.lei. Tendinţa de creştere a datoriilor debitoare şi creditoare a fost determinată de următorii factori: rectificarea Legii bugetare anuale la finele anului; reţinerea finanţării unor executori de buget; achitarea de către executori a bunurilor şi serviciilor în avans; majorarea contractării de bunuri şi lucrări finanţate de proiectele finanţate din surse externe, cu achitarea mijloacelor în avans; efectuarea cheltuielilor efective peste limitele alocaţiilor stabilite, influenţînd formarea dezechilibrului bugetului de stat.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

18. Să monitorizeze executarea cheltuielilor în aspectul fiecărui executor de buget, în dependenţă de sursele de finanţare prevăzute, întru neadmiterea creşterii deficitului prevăzut.

19. Să fortifice elementele sistemului de control intern în vederea sporirii gradului de transparenţă a utilizării mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe, cu includerea executării prin sistemul trezorerial, ţinîndu-se cont de prevederile legale.

20. Să asigure monitorizarea situaţiilor privind datoriile debitoare şi creditoare, cu implementarea unei discipline bugetare eficiente, întru excluderea tendinţei de formare şi creştere a acestora.

21. Să monitorizeze, în comun cu Aparatul central al Serviciului Vamal, situaţiile contului drepturilor de import-export achitate în avans, cu identificarea surselor de finanţare în cazul depăşirii plăţilor calculate asupra încasărilor aferente devamării bunurilor/serviciilor în acest scop pe parcursul anului de gestiune.

3.6. Raportarea situaţiilor patrimoniale nu reflectă plenitudinea acestora

Responsabilitatea pentru corectitudinea consolidării datelor raportate de executorii de buget revine Ministerului Finanţelor, iar executorii primari de buget sînt responsabili de veridicitatea şi plenitudinea datelor ce ţin de executarea cheltuielilor efective, situaţia datoriilor şi a patrimoniului, utilizarea conformă a mijloacelor şi conformitatea raportării acestora.

În acest context, auditul denotă că o problemă importantă rămîne a fi faptul că Ministerul Finanţelor nu consolidează bilanţurile instituţiilor publice finanţate de la bugetul public naţional, precum şi unele rapoarte şi dări de seamă ce ţin de situaţiile patrimoniale. Aceste acţiuni urmau a fi implementate în anul 2010, în rezultatul unificării planului de conturi şi a evidenţei contabile în instituţiile publice în cadrul Proiectului “Managementul Finanţelor Publice”, a cărui implementare a fost tergiversată de procesul dezvoltării şi testării Sistemului Informaţional de Management Financiar pînă la finele anului 2013. În aceste circumstanţe, precum şi întru implementarea noilor politici în domeniul finanţelor publice (Legea privind responsabilităţile bugetar-fiscale, schimbarea mecanismului de finanţare a bugetelor UAT), Ministerul Finanţelor, prin prisma funcţiilor ce-i revin la formarea şi dezvoltarea profesională a resurselor umane în sistemul finanţelor publice, urmează să-şi consolideze activităţile instituţionale în acest domeniu.

De asemenea, se constată o situaţie incertă cu privire la înregistrarea/ evidenţa/ raportarea de către autorităţile publice centrale (fondatori) în evidenţa contabilă²⁰ a valorii capitalului social al întreprinderilor de stat şi cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni monitorizate, auditul identificînd o divergenţă de circa 9,2 mlrd.lei dintre datele reflectate de către instituţiile publice în rapoartele prezentate Ministerului Finanţelor şi datele prezentate Agenţiei Proprietăţii Publice. Se menţionează că autorităţile publice centrale (fondatori) nu s-au conformat la prevederile Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, cu reflectarea acestei situaţii în Bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice la subconturile 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” şi 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, destinate generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate şi legate.

_________________________

²⁰ Pct.138 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice.

O situaţie analogică auditul a constatat şi în cazul reflectării în evidenţa contabilă de către unii executori de buget a mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, fiind stabilită o divergenţă de 257,9 mii lei faţă de datele prezentate Agenţiei Proprietăţii Publice.

Concluzii:

O situaţie incertă identificată de audit constituie problematica înregistrării/evidenţei/raportării de către autorităţile publice centrale (fondatori) în evidenţa contabilă a valorii capitalului social al întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni monitorizate, precum şi a mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

22. Să asigure, prin prisma competenţelor, în comun cu executorii de buget, examinarea situaţiei înregistrării/ evidenţei/ raportării de către fondator în evidenţa contabilă a valorii capitalului social al întreprinderilor de stat şi societăţilor de acţiuni monitorizate, precum şi a mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, cu implementarea normelor aprobate.

23. Să consolideze acţiunile de suport metodologic întru asigurarea implementării eficiente a noilor politici în domeniul finanţelor publice, prin formarea şi dezvoltarea profesională a cadrelor instituţiilor publice implicate în aceste procese.

3.7. Cu privire la executarea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.43 din 10.08.2012²¹

_________________________

²¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.43 din 10 august 2012 “Privind Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2011”.

Urmare verificării executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din Hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi, auditul denotă că, deşi au fost întreprinse unele măsuri în vederea eliminării neajunsurilor/abaterilor constatate anterior, precum şi pentru îmbunătăţirea managementului finanţelor publice, unele probleme persistă, acestea, de regulă, fiind condiţionate de insuficienţa şi, după caz, ineficienţa şi neviabilitatea acţiunilor realizate referitor la: planificarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare; neadmiterea formării şi reducerea datoriilor debitoare şi creditoare; asigurarea plenitudinii colectării veniturilor; utilizarea mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului. Totodată, se menţionează că Ministerul Finanţelor, neconformîndu-se cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi, nu a asigurat, nici pentru perioada auditată, reglementarea obligativităţii, modului şi periodicităţii raportării restanţelor.

În acest context, ţinînd cont de caracterul continuu şi de actualitatea aspectelor/problemelor respective, acestea au fost abordate de misiunea de audit, cu reiterarea recomandărilor corespunzătoare în cadrul prezentului Raport la compartimentele respective.

IV. CONCLUZII GENERALE

În baza activităţilor desfăşurate, auditul denotă că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012 a fost elaborat potrivit prevederilor legale şi prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi consolidarea datelor rapoartelor executorilor de buget. Datele incluse în Raport caracterizează situaţia referitor la executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în perioada de gestiune, explică mişcările de mijloace băneşti în conturi şi sistematizează totalitatea veniturilor şi cheltuielilor în aspectele clasificaţiei bugetare.

Constatările rezultate din verificările auditului, expuse în prezentul Raport, confirmă că datele Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012 prezintă veridic execuţia de ansamblu a bugetului de stat pe anul 2012, veniturile fiind executate în sumă totală de 20090,6 mil.lei (96,7%), sau cu 692,9 mil.lei mai puţin decît indicatorul stabilit, iar cheltuielile – în sumă de 21675,3 mil.lei (96,7%), sau cu 732,9 mil.lei sub nivelul stabilit. Exerciţiul bugetar a fost încheiat cu un deficit bugetar de 1584,7 mil.lei, sau cu 678,7 mil.lei (74,9%) peste nivelul prevăzut de Parlament şi cu 40,0 mil.lei (2,5%) sub nivelul prevederilor definitive. În rezultatul execuţiei bugetului de stat, soldurile disponibile de mijloace băneşti la conturile bugetului de stat, pe toate componentele, la 31.12.2012 au constituit 1905,7 mil.lei, înregistrînd o creştere cu 112,2 mil.lei faţă de 31.12.2011.

Totodată, rezultatele auditului denotă: prezenţa unor carenţe ale procesului de planificare/revizuire a veniturilor şi cheltuielilor prin neasigurarea rectificărilor oportune; neraportarea unor venituri în conformitate cu clasificaţia bugetară; neasigurarea plenitudinii raportării restanţelor, precum şi a măsurilor de încasare a acestora; nerevizuirea mărimii transferurilor efectuate de la bugetul de stat; finanţarea fondului rutier peste limitele mijloacelor încasate aferente surselor de constituire a acestuia; utilizarea soldurilor de mijloace speciale fără efectuarea rectificării Legii bugetare anuale în acest scop; lipsa unor norme unice şi transparente de planificare şi gestionare a investiţiilor capitale finanţate de la bugetul de stat, precum şi a dinamicii finanţării investiţiilor de stat în vederea planificării acestora cu respectarea principiului transparenţei şi în dependenţă de prioritizarea obiectivelor; neînregistrarea în evidenţă/neraportarea de către autorităţile publice centrale (fondatori) în evidenţa contabilă a valorii capitalului social al întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni monitorizate, precum şi a mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată etc.

În contextul celor expuse, avînd în vedere responsabilitatea Ministerului Finanţelor pentru executarea bugetului de stat prin metoda de casă, echipa de audit exprimă opinia de audit doar la componenta executarea de casă a bugetului de stat.

V. OPINIE DE AUDIT

Opinie fără rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012, componenta executarea de casă

În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, indicatorii privind executarea de casă a bugetului de stat pe anul 2012 la partea de venituri şi partea de cheltuieli, sub toate aspectele semnificative, prezintă o imagine fidelă pe anul bugetar încheiat la 31.12.2012, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2012 fiind întocmit conform prevederilor legale şi prezentînd informaţia financiară privind executarea de casă bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial.