Hotărîre nr.45 din 22.06.2010 privind Raportul auditului performanţei "Implementarea proiectelor de investiţii în întreprinderile vinicole"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului performanţei “Implementarea

proiectelor de investiţii în întreprinderile vinicole”

nr. 45  din  22.06.2010

 (în vigoare 24.08.2010) 

Monitorul Oficial nr.153-154 art.32 din 24.08.2010

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa vicedirectorului Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei dna A.Susan, şefului Direcţiei postprivatizare din cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice dna E.Blanuţa, directorului general al companiei vinicole Î.M. “Vismos” S.A. dl C.Olaru, directorului financiar al S.C. “Nis-Struguraş” S.R.L. dl M.Cuzmici şi inginerului-şef al companiei vinicole Î.M. “Călăraşi Divin” S.A. dl V.Ghermanschi, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Implementarea proiectelor de investiţii în întreprinderile vinicole”.

_________________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010, avînd ca obiective evaluarea executării activităţilor postprivatizare, determinarea eficienţei supravegherii postprivatizare, întreprinsă de către vînzător – Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, asupra obligaţiilor asumate de către cumpărători, aprecierea gradului de realizare a Programului investiţional, precum şi estimarea efectelor privatizării la societăţile vinicole.

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, la Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei. În cadrul auditului s-au efectuat vizite la faţa locului la societăţile vinicole privatizate. Au fost solicitate informaţii suplimentare de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi de la Biroul Naţional de Statistică.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Implementarea proiectelor de investiţii în întreprinderile vinicole”, care este parte componentă a prezentei hotărîri, şi se remite entităţilor auditate, pentru întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în acesta.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în punctele 2.1.-2.2. şi se recomandă acestora să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului şi să întreprindă măsuri în vederea implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta hotărîre, după cum urmează:

2.1. Ministerul Economiei:

2.1.1. să elaboreze şi să aprobe un model-tip de contract investiţional, care să conţină clauze esenţiale obligatorii, cu specificarea anexelor ca părţi integrante ale contractului;

2.1.2. în comun cu Ministerul Finanţelor, să soluţioneze chestiunea privind capitalizarea investiţiilor plasate în societăţile privatizate care au beneficiat de certificate privind îndeplinirea integrală a obligaţiilor contractuale;

2.2. Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei să examineze Raportul de audit, să implementeze un management eficient, întru exercitarea atribuţiilor sale, şi se recomandă, în procesul privatizărilor ulterioare, să întreprindă măsuri de evitare a deficienţelor identificate în cadrul auditului respectiv.

3. Prezenta hotărîre şi Raportul de audit se remit, pentru informare şi posibilă luare de atitudine, Parlamentului, Comisiei economie, buget şi finanţe, Comisiei agricultură şi industrie alimentară şi Guvernului.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta hotărîre şi privitor la implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

APROBAT:

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.45 din 22 iunie 2010

RAPORTUL AUDITULUI

PERFORMANŢEI “IMPLEMENTAREA PROIECTELOR

DE INVESTIŢII ÎN ÎNTREPRINDERILE VINICOLE”

LISTA ABREVIERILOR

SUMARUL EXECUTIV

Curtea de Conturi a efectuat auditul performanţei privind implementarea Programelor investiţionale şi îndeplinirea clauzelor specifice, negociate la cumpărarea unor societăţi vinicole, pentru a aprecia impactul investiţional asupra performanţelor, a stabili dacă au fost obţinute beneficiile scontate, precum şi pentru a evalua eficacitatea monitorizării postprivatizare de către vînzător, în scopul de a determina ce acţiuni urmează să întreprindă Guvernul, în persoana ME, pentru a eficientiza realizarea obiectivelor de investiţii.

Auditul s-a realizat la APP de pe lîngă ME. În cadrul auditului s-au efectuat vizite la faţa locului la 3 societăţi vinicole: S.A. “Vismos”, S.A. “Călăraşi Divin” şi S.A. “Nis-Struguraş”.

Analizînd rezultatele obţinute şi cauzele care le-au influenţat, echipa de audit apreciază că atît investitorii, cît şi APP (autoritatea cu atribuţii în domeniul privatizării) n-au realizat pe deplin obiectivele propuse prin privatizările iniţiate, iar beneficiile obţinute n-au fost cele scontate. În special, s-a constatat:

• Nu toate întreprinderile privatizate au asigurat majorarea volumului producţiei, n-au obţinut profituri, iar cele obţinute n-au rezultat din activitatea de bază;

• Nu s-au relansat economic societăţile privatizate şi n-au fost obţinute beneficiile scontate (economice şi sociale);

• Dezvoltarea bazei de materii prime, ca condiţie obligatorie a angajamentelor investiţionale, s-a realizat parţial, iar o parte din mijloacele investite în domeniul respectiv n-au adus plusvaloare;

• Prin stabilirea unor clauze neclare privind dezvoltarea bazei tehnice a întreprinderilor s-a relevat caracterul formal al Planului de investiţii, avîndu-se în vedere faptul că cumpărătorul putea folosi sursele şi în alte scopuri decît cele prevăzute în caietele de sarcini;

• Investirea mijloacelor pentru dezvoltarea bazei tehnice a întreprinderilor privatizate nu în toate cazurile s-a efectuat în termenele stabilite şi în scopurile prevăzute;

• Investiţiile pentru suplimentarea fondului de rulment nu pentru toate întreprinderile au constituit marja de securitate a echilibrului financiar, aceasta avînd loc, în special, la întreprinderile unde investiţiile au generat din împrumuturi şi credite;

• Nu s-au înregistrat succese apreciabile în realizarea aspectelor sociale ale angajamentelor investiţionale, un impediment fiind şi embargoul impus la exportul producţiei alcoolice;

• Activitatea investiţională n-a fost orientată suficient spre sporirea performanţelor întreprinderilor şi n-a contribuit îndeajuns la susţinerea principiului de bază al investiţiilor – obţinerea profitului şi dezvoltarea ramurii;

• Acţiunile de urmărire a modului de respectare a angajamentelor de către investitori, întreprinse de APP, n-au fost cele mai eficiente, fapt condiţionat de lipsa criteriilor pentru măsurarea beneficiilor scontate, ceea ce a majorat riscul nerealizării obiectivelor de investiţii;

• Unele aspecte stabilite la privatizarea întreprinderilor n-au definit clar modul de investire, altele au generat pe parcurs contradicţii între legislaţia în vigoare şi clauzele contractuale angajate (plantarea viţei de vie în lipsa terenurilor).

INFORMAŢIE GENERALĂ

Ramura vinicolă reprezintă un sector important al economiei naţionale. În Republica Moldova industria vinului este considerată coloana vertebrală a sectorului agrar, care constituie 18%-20% din PIB şi angajează circa 27% din forţa aptă de muncă a ţării.

Vinificaţia a fost un domeniu atractiv al investiţiilor străine în Republica Moldova. Dintotdeauna s-a acordat o atenţie deosebită acestei ramuri, care este şi un sector strategic al economiei naţionale, deoarece 90-95% din tot volumul vinului produs se exporta.

Recent, în acest sector s-au înregistrat un şir de schimbări, care au fost stimulate parţial de noile schimbări apărute pe piaţa mondială a vinului. Embargoul temporar impus de Rusia pentru vinurile moldoveneşti în perioada anilor 2006-2007 a avut un impact dramatic asupra industriei vinului, rezultînd în pierderi de milioane de dolari. Deşi au fost făcute mai multe încercări de a-şi eficientiza afacerile, de a spori calitatea, pentru a reorienta exporturile, actualmente ramura vinicolă autohtonă se află pe o continuă pantă descendentă.

Începutul anilor '90 a fost marcat printr-un proces intens de privatizare. Cadrul legislativ de reformare a relaţiilor de proprietate în Republica Moldova a fost reglementat de Legea cu privire la proprietate nr.459-XII din 22.01.1991 şi Legea cu privire la privatizare nr.627-XII din 04.07.1991. Organ abilitat în problemele ocrotirii intereselor patrimoniale ale statului a devenit Departamentul de Stat pentru Privatizare, subordonat Parlamentului.

Pe parcurs, programele de privatizare s-au axat pe eficientizarea procesului de privatizare şi acumularea veniturilor la buget. Ca sarcini prioritare au devenit restructurarea întreprinderilor privatizate, dezvoltarea pieţei de Valori şi a celei imobiliare, atragerea investitorilor strategici. Pentru a atrage investitorii strategici, s-a extins aria întreprinderilor supuse privatizării. Au fost diversificate şi metodele privatizării: licitaţiile cu majorarea preţului iniţial sau cu reducerea acestuia; concursurile investiţionale sau comerciale; negocierile directe; comercializarea la Bursa de valori a acţiunilor statului atît în pachete unice, cît şi ca acţiuni separate; compensarea unor datorii ale statului din contul patrimoniului (acţiunilor) întreprinderilor supuse privatizării.

Scopul principal al privatizării consta în restructurarea întreprinderilor privatizate, redresarea economiei şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale populaţiei, modificarea rolului statului în corespundere cu cerinţele economiei de piaţă, reducerea cheltuielilor statului pentru gestionarea economiei, precum şi în încetarea treptată a subvenţionării întreprinderilor nerentabile.

Privatizarea întreprinderilor prin intermediul concursurilor investiţionale, comerciale şi negocierilor directe a fost reglementată prin Hotărîrea Guvernului nr.998 din 29.09.2000 “Pentru aprobarea Regulamentului concursurilor investiţionale şi comerciale şi negocierilor directe privind privatizarea patrimoniului public”. Prin această metodă putea fi privatizat patrimoniul public inclus în Programul de privatizare sub formă de pachete unice sau divizate pe acţiuni şi cote de participare în societăţile economice sub formă de complexe unice de producţie şi subdiviziuni ale lor, precum şi obiecte de construcţie nefinalizate.

Privatizarea întreprinderilor vinicole s-a bazat pe Programul de privatizare pentru anii 1997-1998, aprobat prin Legea nr.1217-XIII din 25.06.1997, şi pe Legea nr.1309-XIV din 19.10.2000 “Cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei”.

Actualmente, APP este unicul organ care realizează politica Guvernului în domeniul privatizării şi efectuează, împreună cu alte organe de specialitate şi cu autorităţile administraţiei publice locale, monitoringul executării obligaţiilor asumate în contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor proprietate de stat de către cumpărători, cu care, din numele statului, au şi fost încheiate acestea.

În evoluţiile postprivatizare, contractele de vînzare-cumpărare prevăd o serie de angajamente asumate de cumpărători pentru perioada postprivatizare, şi anume:

▪ realizarea unui volum de investiţii;

▪ protecţia mediului;

▪ menţinerea obiectului de activitate şi a numărului de personal;

▪ stingerea datoriilor societăţilor privatizate faţă de buget şi terţi;

▪ alte clauze specifice.

OBIECTIVELE AUDITULUI

În procesul de privatizare, accentul s-a pus pe obligaţiile privind investiţiile ca rezultat al angajamentelor îndeplinite de cumpărători, prin Programele investiţionale de dezvoltare a bazei de materie primă locală, retehnologizarea şi suplimentarea fondului de rulment, negociate la cumpărarea societăţilor.

Curtea de Conturi a decis să efectueze auditul performanţei pentru a aprecia impactul investiţional asupra performanţelor la nivel organizaţional, ramural şi naţional, a stabili dacă au fost obţinute beneficiile scontate în rezultatul privatizării unor societăţi vinicole, a determina rolul investiţiilor la impulsionarea şi dezvoltarea ramurii.

Misiunea de audit a avut ca obiective evaluarea executării activităţilor postprivatizare, determinarea eficienţei supravegherii postprivatizare, întreprinsă de către vînzător (APP), asupra obligaţiilor asumate de către cumpărători, aprecierea gradului de realizare a Programului investiţional, precum şi estimarea efectelor privatizării la societăţile vinicole.

Obiectivul general al auditului a fost de a identifica efectul contractelor investiţionale ale celor 4 companii vinicole, care s-a realizat prin privatizarea acestora, şi dacă prin privatizare s-au obţinut rezultatele preconizate, precum şi caracterul adecvat al eforturilor APP de a monitoriza conformarea companiilor vinicole la termenele şi condiţiile contractuale.

Obiectivele specifice ale auditului au fost de a răspunde la următoarele întrebări:

• S-au realizat obiectivele preconizate prin privatizarea celor patru companii?

• A fost monitorizată adecvat activitatea celor patru companii privatizate pentru asigurarea executării obligaţiilor contractuale şi realizării rezultatelor scontate?

Auditul şi-a propus de a adăuga valoare prin cuantificarea performanţei realizate în raport cu cea proiectată, de a analiza rezultatele obţinute şi impactul procesului postprivatizare asupra dezvoltării ramurii vitivinicole, de a înainta recomandări, care să conţină soluţii în vederea îmbunătăţirii performanţei.

Domeniul de aplicare a auditului şi metodologia sînt descrise în Anexa nr.1.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

S-AU REALIZAT OBIECTIVELE PRECONIZATE PRIN PRIVATIZAREA CELOR PATRU COMPANII?

Privatizarea întreprinderilor vinicole prin atragerea investiţiilor străine urma să contribuie la relansarea economică a acestora, la sporirea veniturilor la buget şi la îmbunătăţirea condiţiilor sociale, însă beneficiile realizate au fost inferioare celor scontate. Astfel, nu toate întreprinderile privatizate au asigurat majorarea volumului producţiei, n-au obţinut profituri, iar cele obţinute n-au rezultat din activitatea de bază. Toate acestea s-au datorat existenţei unor vicii legislative, nefiind clar definit modul de investire, precum şi contradicţiilor identificate între legislaţia în vigoare şi clauzele contractuale angajate, insuficienţei monitorizării activităţii postprivatizare. Ca urmare, nu numai că n-a avut loc relansarea economică a societăţilor privatizate, dar n-au fost realizate şi alte beneficii – economice şi sociale.

Condiţiile obligatorii ale Programelor investiţionale nu s-au realizat pe deplin

În perioada anilor 2002-2005, în baza concursurilor investiţionale desfăşurate, au fost privatizate 4 întreprinderi vinicole, în care deţinător majoritar al acţiunilor a fost statul, preţul total al acestora alcătuind 7,1 mil.dolari SUA. Beneficiul scontat din privatizarea întreprinderilor urma a fi realizat în baza clauzelor contractuale şi Programelor investiţionale, elaborate individual pentru fiecare cumpărător. În acest context, se menţionează că toate contractele de vînzare-cumpărare au stabilit angajamente pentru cumpărători privind achitarea integrală a datoriilor societăţilor privatizate faţă de bugetele de toate nivelurile şi, totodată, au definit direcţiile de investire, printre acestea fiind dezvoltarea bazei tehnice şi celei de materie primă locală, suplimentarea fondului de rulment.

Datele prezentate în Tabelul nr.1 oferă informaţii privind investitorii, costul pachetelor de acţiuni şi perioada de realizare a Programelor investiţionale.

Cele indicate denotă că costul total al pachetelor de acţiuni ale întreprinderilor expuse la privatizare a constituit 7,1 mil.dolari SUA şi volumul datoriilor angajate spre achitare – 62,0 mil.lei. Termenele de realizare a obiectivelor propuse la privatizare şi a celor stabilite conform Programelor investiţionale au fost de 5 ani de la data semnării contractelor de vînzare-cumpărare. Prin urmare, pentru cumpărătorii S.A. “Vismos” şi S.A. “Călăraşi Divin” termenul de realizare a investiţiilor era stabilit anul 2007, pentru S.A. “Nis-Struguraş” – anul 2008, iar pentru S.A. “Fabrica de vin Cojuşna” – anul 2009. Despre realizarea angajamentelor pînă la termenele stabilite au raportat 2 dintre investitori (S.A. ”Vismos” şi S.A. “Nis-Struguraş”), cărora Comisia pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale le-a eliberat certificatele privind realizarea integrală a angajamentelor asumate. În anul 2009, certificatul de executare integrală a obligaţiilor a fost eliberat cumpărătorului S.A. ”Fabrica de vin Cojuşna”, iar realizarea investiţiilor în anii 2008-2009 de către S.A. ”Călăraşi Divin” n-a fost examinată de către Comisia de concurs nici pînă în prezent, deşi termenul de realizare prelungit a expirat în anul 2009.

Conform contractelor de vînzare-cumpărare, au fost trasate direcţiile investiţionale în:

▪ dezvoltarea bazei de materie primă prin plantarea viţei de vie;

▪ dezvoltarea bazei tehnice;

▪ suplimentarea mijloacelor circulante ale societăţilor pe acţiuni.

Contractele investiţionale încheiate de către APP cu cumpărătorii S.A. “Nis-Struguraş” şi S.A. “Fabrica de vin Cojuşna” au prevăzut investirea mijloacelor din surse proprii, pe cînd pentru cumpărătorii S.A. “Vismos” şi S.A. “Călăraşi Divin” astfel de condiţii n-au fost stabilite. Pentru cumpărătorul pachetului de acţiuni în S.A. “Călăraşi Divin” – S.A.T.D. “Moscovskii Mejrespublicanskii Vinodeliceskii Zavod”, în clauzele contractuale, s-a stabilit că se va considera ca investiţie şi profitul net al societăţii pe acţiuni, care va fi reinvestit de către cumpărător şi care deja la momentul privatizării alcătuia 14,9 mil.lei.

Volumele angajamentelor investiţionale asumate în ansamblu, precum şi separat pentru societăţile privatizate se prezintă în Tabelul nr.2.

Astfel, datele prezentate denotă că, în limitele Programelor investiţionale, cumpărătorii s-au angajat să plaseze investiţii în societăţile privatizate sub formă de mijloace băneşti şi patrimoniale în volum total de 14,55 mil.dol.SUA. Pe lîngă volumele de investiţii stabilite pentru dezvoltarea bazei de materie primă, concomitent s-au prevăzut şi ariile suprafeţelor de înfiinţare a plantaţiilor de viţă de vie

• Corelarea investiţiilor cu ariile plantării n-a fost cea mai reuşită

Dezvoltarea propriei baze de materie primă, ca condiţie obligatorie a angajamentelor investiţionale, s-a realizat parţial. N-au fost plantate cu vii noi toate suprafeţele preconizate, iar o parte din investiţii s-au utilizat ineficient. Cele menţionate sînt efecte ale estimărilor nechibzuite la determinarea condiţiilor investiţionale, precum şi ale monitorizării postprivatizare neadecvate.

La privatizarea întreprinderilor vinicole, una din condiţiile de bază a fost obligarea cumpărătorilor de a investi mijloace pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole. Totodată, Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului” prevedea că dreptul de vînzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului, precum şi persoanelor fizice şi juridice autohtone. Astfel, cu toate că investitorii străini au încheiat contracte care prevedeau plantarea viţei de vie, în condiţiile cînd societăţile privatizate nu deţineau terenuri proprii (cu excepţia S.A. “Nis-Struguraş”), acestea nu puteau fi executate. Ţinîndu-se cont de impedimentele apărute, s-a constatat necesitatea efectuării unor modificări în legislaţie, pentru a permite, cu titlu de excepţie, vînzarea-cumpărarea terenurilor agricole de către persoanele fizice şi juridice cu capital mixt sau străin. Asemenea propuneri au fost înaintate atît de către Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”, cît şi de APP, însă n-au fost susţinute de Guvern. În final, problemele identificate au influenţat negativ asupra realizării obiectivului dat, atît prin prelungirea termenelor de execuţie, cît şi prin utilizarea ineficientă a mijloacelor.

Conform Programelor investiţionale ale societăţilor privatizate, cumpărătorii s-au angajat să investească în dezvoltarea bazei de materie primă locală a acestora mijloace băneşti în sumă de 7,1 mil.dol.SUA, prin plantarea a 1,55 mii ha de viţă de vie.

Informaţiile privind angajamentele asumate şi cele real executate sînt redate în Tabelul nr.3.

Datele reflectate denotă incontestabil unele discordanţe formate la determinarea angajamentelor investiţionale pentru diferiţi investitori, care, de la bun început, au pus la îndoială realizarea obiectivelor asumate pentru compartimentul dat. Pe lîngă divergenţele constatate între legislaţie şi clauzele contractelor investiţionale menţionate, privind cumpărarea pămîntului, apar în vizor şi acele ce ţin de calculul investiţiilor pentru înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie. Drept confirmare, în Tabelul nr.3 sînt prezentate costurile preconizate la înfiinţarea 1ha de viţă de vie, care alcătuiesc de la 3,2 mii dol.SUA/ 1ha – pentru S.A. “Vismos”, pînă la 10,0 mii dol.SUA/1ha – pentru S.A. “Nis-Struguraş”. În contextul celor expuse, se exemplifică faptul că, deşi investitorul S.A.T.Î. “Torgovîi Dom ”Aroma” (cumpărătorul S.A. “Vismos”) a realizat investiţiile prevăzute pentru plantarea viţei de vie în volum de 1,6 mil.dol.SUA, acesta n-a plantat suprafaţa prevăzută în contract de 500 ha, ci doar de 266,63 ha, sau cu 233,37 ha mai puţin, fiindu-i eliberat certificatul privind executarea integrală a obligaţiilor. Totodată, a fost pusă în sarcina APP monitorizarea investitorului privind plantarea viţei de vie pînă la aria prevăzută în Programul investiţional, însă n-au fost elaborate şi proceduri care să prevadă monitorizarea după eliberarea certificatelor.

Programele de investiţii pentru unele întreprinderi au fost modificate şi, ca urmare, unor investitori li s-au prelungit termenele preconizate pentru dezvoltarea bazei de materie primă locală. În aşa mod, au fost modificate Programele de investiţii pentru S.A. ”Călăraşi Divin” şi S.A. ”Vismos”, fiind redistribuite investiţiile pentru anii ulteriori.

Totodată, este necesar de menţionat că 2 (din cele 4) societăţi au fost privatizate în anul 2002, iar altele 2 – peste 2-3 ani, cînd s-a înregistrat majorarea preţurilor, inclusiv pentru plantare. Iniţial, însă, necesarul de mijloace la înfiinţarea 1 ha de plantaţii viticole şi pînă la intrarea lor în rod constituia 8,0-10,0 mii dol.SUA, ceea ce s-a estimat la elaborarea “Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020”¹.

_________________________

¹ Hotărîrea Guvernului nr.1313 din 07.10.2002 “Cu privire la aprobarea Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020”.

Cele constatate au avut urmări negative, exprimate prin nerespectarea Programelor investiţionale atît în aspectul termenelor planificate, cît şi al ariilor suprafeţelor plantate.

Deşi iniţial toate contractele investiţionale prevedeau plantarea viţei de vie, pe parcursul realizării Programelor investiţionale, în baza deciziilor Comisiei, s-au efectuat modificări ale condiţiilor stabilite. Astfel, sintagma “plantarea viţei de vie” se suplimentează cu “procurarea viţei de vie”. Ca urmare, S.A.T.Î. “Alma Grup” (cumpărătorul S.A. “Fabrica de vin Cojuşna”) a investit mijloace în plantaţii de viţă de vie pe o suprafaţă de 301,02 ha, din care plantaţii noi – numai pe o suprafaţă de 75,41 ha, în rest fiind procurate plantaţii cu vîrsta între 14 şi 28 ani, iar S.A.T.D. “Moscovskii Respublicanskii Vinodeliceskii Zavod” (cumpărătorul S.A. “Călăraşi Divin”) a plantat 519,59 ha (din 600 ha prevăzute în contract). Totodată, la finele misiunii de audit s-au prezentat documentele privind înfiinţarea plantaţiilor de vii pe o suprafaţă de 93,0 ha, astfel fiind realizate angajamentele investiţionale. Realizarea Programului investiţional de către S.A.T.D. “Moscovskii Respublicanskii Vinodeliceskii Zavod” (cumpărătorul S.A. “Călăraşi Divin”) nu s-a examinat din anul 2008, acestuia nefiindu-i eliberat certificatul privind îndeplinirea integrală a obligaţiilor contractuale.

Urmare verificărilor efectuate, auditul a concluzionat că investiţiile prevăzute pentru dezvoltarea bazei de materie primă a societăţilor privatizate au fost realizate la nivel de 91,8% (6,6 mil.dol.SUA), sau cu 116,76 mii dol.SUA mai puţin faţă de datele acceptate şi raportate de Comisia de concurs – 93,5% (6,7 mil.dol.SUA)². De remarcat şi faptul că 18,2%, sau circa 1,2 mil.dol. SUA, din cheltuielile efectuate la plantare au fost restituite investitorilor din Fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole. Cele menţionate nu reflectă integral situaţia reală privind suprafeţele plantate. Angajamentele privind plantarea a 1,55 mii ha de viţă de vie s-au realizat doar la nivel de 80,5%. Circa 20% de plantaţii de viţă de vie pentru care s-au efectuat investiţii sînt vii degradate, sau cu un nivel înalt de uzură. Un aspect important al acestei probleme îl constituie înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie prin intermediari, modalitate care s-a soldat cu acceptarea în calitate de investiţii a unor cheltuieli neîntemeiate, impuse de darea în arendă a pămîntului pentru plantaţii, pe cînd plantaţiile propriu-zise au fost vîndute sau transmise investitorilor ca mijloace patrimoniale.

_________________________

² Notă: Diferenţa se constituie din supraestimarea, în raport cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.405 din 06.05.2005 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a cuantumului plăţii anuale pentru arenda bunurilor agricole”, a plăţii pentru arenda terenurilor pentru plantaţiile de viţă de vie şi acceptarea de către Comisie, în anul 2008, a plăţilor prealabile pentru arenda terenurilor în anul 2009.

Auditul a constatat mai mulţi factori care au condiţionat situaţiile expuse mai sus, printre care:

▪ lipsa terenurilor proprii la întreprinderile vinicole (influenţată şi de tergiversarea consolidării terenurilor);

▪ imposibilitatea procurării ori arendării pămîntului de către investitorii străini, stabilită prin lege, care a generat stabilirea unor termene şi indicatori (atît în expresie numerică, cît şi valorică) dezechilibraţi la executarea Programelor investiţionale.

În final, se relevă că angajamentul asumat privind dezvoltarea bazei de materie primă locală a societăţilor a fost realizat prin 2 modalităţi: plantarea şi procurarea viţei de vie, care, în mod grafic, este redat în Diagrama nr.1.

Sursă: Actele de înfiinţare a plantaţiilor viticole, contractele de transmitere în arendă a terenurilor

cu destinaţie agricolă, contractele de vînzare-cumpărare a plantaţiilor multianuale

• Evaluarea investiţiilor pentru modernizarea tehnică

Stabilirea în contractele de vînzare-cumpărare a unor condiţii neclare pentru această direcţie majoră, care au fost angajate de investitori, nu a contribuit benefic la realizarea obiectivelor propuse la privatizare. Cu toate că mijloacele preconizate s-au investit pe deplin, nu în toate cazurile s-au respectat termenele stabilite şi scopurile prevăzute. Devierile constatate sînt cauzate atît de stabilirea unor cerinţe nedefinite în contractele investiţionale, cît şi de urmările efectelor de natură economică privind situaţia nefavorabilă creată pe piaţa de desfacere, precum şi de lipsa la APP a unor criterii de monitorizare a performanţelor.

În procesul de privatizare a întreprinderilor vinicole au fost stabilite cerinţe faţă de cumpărători privind dezvoltarea bazei tehnice a societăţilor privatizate. S-au determinat structura şi modul de efectuare a investiţiilor în dezvoltarea obiectivului, care au fost coordonate cu organele de resort. În mod specific, acestea s-au reflectat la încheierea contractului de vînzare-cumpărare a pachetului de acţiuni ale statului în S.A. “Vismos”, fiind stabilite condiţii clare şi volumele de investiţii pentru fiecare direcţie de dezvoltare a bazei tehnice, inclusiv pentru anii de realizare. În rest, atît contractele, cît şi Programele investiţionale nu au specificat condiţiile negociate la privatizare.

Volumul investiţiilor care urma a fi plasat în limitele Programelor investiţionale se prezintă în Tabelul nr.4.

Deşi toate cele 4 contracte de vînzare-cumpărare au avut ca obiectiv întreprinderea măsurilor în vederea protecţiei mediului, iar 3 (din 4) – şi realizarea indicelui de calitate (ISO 9001), numai în Programul investiţional pentru S.A. “Vismos” sînt specificate asemenea condiţii, exprimate în valoare numerică.

Pentru dezvoltarea bazei tehnice a societăţilor privatizate s-au prevăzut investiţii în sumă de 3,1mil.dol.SUA, sau 21,1% din volumul total al investiţiilor, dintre care S.A. ”Vismos” şi S.A. ”Călăraşi Divin” au avut angajamente mai valoroase – corespunzător, de 1,1 mil.dol.SUA³ şi 1,0 mil.dol.SUA. Efectiv, conform datelor raportate, s-au investit mijloace în volum de 4,2 mil.dol.SUA.

_________________________

³ Notă: Angajament majorat cu 186,3 mii dol.SUA din contul redirecţionării mijloacelor preconizate pentru achitarea datoriilor istorice, care s-au dovedit a fi mai mici.

Datele care atestă volumul investiţiilor pe ani, conform angajamentelor asumate de cumpărători, sînt prezentate în Tabelul nr.5.

Analiza în dinamică a volumului angajat şi gradului de executare a angajamentelor asumate relevă că pentru dezvoltarea bazei tehnice a întreprinderilor privatizate s-au investit cu 949,9 mii dol.SUA mai mult faţă de prevederi, însă testarea, verificarea şi analiza documentelor privind structura investiţiilor a identificat unele aspecte care au avut efecte diverse. Astfel, potrivit datelor raportate de către S.A.T.Î. “Alma Grup” şi acceptate de Comisie, investitorul şi-a onorat integral angajamentele investiţionale în S.A. ”Fabrica de vin Cojuşna”, concomitent efectuînd şi investiţii suplimentare în volum de 90,0 mii dol.SUA. În acelaşi timp, clauzele specifice pentru dezvoltarea bazei tehnice a întreprinderii, prevăzute concret în Programul investiţional, prezentat de potenţialul cumpărător la concurs, nu s-au regăsit în caietul de sarcini şi în contractul investiţional. Mijloacele s-au investit preponderent pentru dezvoltare, conform Programului Naţional “Drumul Vinului în Moldova”⁴, fiind acceptate ca investiţii un automobil de model Wolksvagen Multivan (produs în anul 2002) în valoare de 42,0 mii dol.SUA şi o casă pentru oaspeţi (care, ulterior, conform recomandărilor Comisiei, şi-a modificat destinaţia în “construcţie specială”), cu costul de 150,0 mii dol.SUA. În rest, mijloacele destinate pentru dezvoltarea bazei tehnice s-au investit la procurarea mobilierului şi reparaţia blocurilor administrativ şi de producere – 189,3 mii dol.SUA, iar 32,6%, ori 184,7 mii dol.SUA – pentru procurarea şi instalarea utilajului.

_________________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.554 din 24.05.2004 “Cu privire la aprobarea Programului Naţional în domeniul turismului “Drumul Vinului în Moldova”.

S.A.T.Î. “Torgovîi Dom “Aroma” (cumpărătorul S.A. “Vismos”), deja în perioada anilor 2002-2004 realizase majoritatea condiţiilor Programului investiţional pentru dezvoltarea bazei tehnice, totodată, constatîndu-se unele devieri faţă de condiţiile stipulate în contract. Astfel, în anul 2002, pentru dezvoltarea bazei tehnice s-au prevăzut mijloace în sumă de 315,0 mii dol.SUA, real fiind investite numai 165,9 mii dol.SUA. Comisia de concurs a acceptat ca investiţie plata prealabilă efectuată unui agent economic la 25.12.2002 în mărime de 150,0 mii dol.SUA, care peste 3 luni (26.03.2003) a fost restituită la contul societăţii, iar contractul a fost reziliat. De asemenea, în anul 2002 n-au fost realizate condiţiile şi pentru alte direcţii de dezvoltare a bazei tehnice – sporirea calităţii producţiei la nivelul cerinţelor de piaţă şi efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a mediului, corespunzător, cu 27,2 mii dol.SUA (77,7%) şi 22,0 mii dol.SUA (73,3%). Totuşi, pe parcursul perioadei de executare a contractului, investitorul şi-a onorat integral obligaţiile prevăzute pentru dezvoltarea bazei tehnice, efectuînd reutilarea completă a utilajului existent, pentru ce a utilizat suplimentar mijloace obţinute din împrumuturi şi credite. Totodată, vizita efectuată la faţa locului a constatat că utilajul pentru producerea şampaniei staţionează şi este conservat, din cauza lipsei pieţei de desfacere a producţiei.

Unele dintre retehnologizările efectuate pentru fabricarea vinurilor spumante şi de marcă se prezintă în imaginile nr.1-2:

Imaginea nr.1

Imaginea nr.2

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

La desfăşurarea concursului investiţional pentru privatizarea S.A. “Călăraşi Divin” n-au fost stabilite cerinţe concrete pentru direcţiile de investiţii în baza tehnică a întreprinderii, deşi programul cu un volum de 1,0 mil.dol.SUA, propus de către S.A.T.D. “Moskovskii Mejrespublicanskii Vinodeliceskii Zavod”, prevedea achiziţionarea utilajului tehnologic modern şi a butoaielor de stejar, utilizate la maturizarea distilatelor de divin. Cu toate că cumpărătorul şi-a onorat obligaţiile investiţionale, acestea n-au fost realizate în termenele stabilite. Astfel, în perioada anilor 2003-2004, fiind aprobate, conform Programului investiţional, investiţii în sumă a cîte 300,0 mii dol.SUA anual, real s-au investit numai 169,0 mii dol.SUA, din care 109,0 mii dol.SUA – în anul 2003, şi 60,0 mii dol.SUA – în anul 2004. Totodată, s-au raportat şi, la propunerea APP, s-au acceptat de către Comisia de concurs mijloace investiţionale în sumă de 656,0 mii dol.SUA, din care 413,7 mii dol.SUA – în anul 2003, şi 242,3 mii dol.SUA – în anul 2004. Aceasta se explică prin faptul că la volumele investiţiilor pentru dezvoltarea bazei tehnice s-au raportat cheltuielile pentru procurarea vinului, a materiei prime şi pentru întreţinerea bazei tehnice existente. De altfel, cumpărătorul şi-a onorat obligaţiile investiţionale ulterior, în perioada anilor 2005-2006, cînd a recuperat restanţele din anii precedenţi, prin procurarea butoaielor de stejar, pasterizatorului, pompei şi efectuînd lucrări de reparaţie a beciului.

Volumul investiţiilor pentru dezvoltarea bazei tehnice, angajat de Î.C.S. “DK-Intertrade” S.R.L. la privatizarea S.A. “Nis-Struguraş”, a fost de 500,0 mii dol.SUA. Contractul n-a specificat direcţiile de utilizare a mijloacelor destinate investiţiilor la acest compartiment, însă oferta prezentată la concursul investiţional prevedea modernizarea utilajului existent sau instalarea unui utilaj nou. Totodată, caietul de sarcini, elaborat de Departamentul Privatizării în comun cu Departamentul Agroindustrial “Moldova-Vin”, în baza datelor furnizate de administraţia S.A. “Nis-Struguraş”, şi aprobat de către Comisia de concurs, a prevăzut utilizarea mijloacelor pentru achiziţionarea a două linii moderne de prelucrare a strugurilor, a unui filtru fin pentru vin şi a utilajului pentru prelucrarea vinului cu răcire. În realitate, investiţiile la compartimentul dat s-au executat integral, ba chiar cu o depăşire de 90,9 mii dol.SUA. În acelaşi timp, numai 30% (2,3 mil.lei) din investiţiile destinate dezvoltării bazei tehnice a societăţii privatizate, prevăzute în caietul de sarcini, s-au investit în utilaj, restul mijloacelor au fost utilizate la efectuarea lucrărilor de reparaţii şi la procurarea materialelor de construcţie. Aceste revendicări au fost necesare reieşind din starea încăperilor de producţie şi din necesităţile de funcţionare a utilajului existent. Astfel, se poate constata că lipsa criteriilor de măsurare a performanţelor, precum şi clauzele contractuale nedeterminate au permis recunoaşterea şi acceptarea integrală a volumelor de mijloace investite, fără a se ţine cont de corespunderea efectelor realizate cu cele prevăzute în caietele de sarcini, datorită cărora potenţialii investitori au fost desemnaţi ca cîştigători.

• Restructurarea financiară prin creşterea fluxului de numerar

Fondul de rulment este destinat şi utilizat pentru finanţarea activităţii de exploatare, fiind, totodată, şi o marjă de securitate, ce măsoară echilibrul financiar al întreprinderii. Fondul de rulment devine o marjă de securitate inutilă la întreprinderile unde investiţiile au fost generate din împrumuturi şi credite, fără a se estima posibilele efecte negative. Faptele constatate se explică prin intenţia de a majora spontan volumul producţiei realizate şi cifra de afaceri, precum şi prin neorientarea investiţiilor pentru realizarea obiectivelor planificate.

Conform Programelor de investiţii, suplimentarea fondului de rulment la 3 (din cele 4) societăţi privatizate (S.A. “Nis-Struguraş”, S.A.”Călăraşi Divin”, S.A. “Fabrica de vin Cojuşna”) urma să se efectueze în decurs de 5 ani, şi numai pentru cumpărătorul S.A. “Vismos” a fost stabilit termenul de 2 ani.

Volumul preconizat şi cel realizat al investiţiilor pentru suplimentarea fondului de rulment este prezentat în Tabelul nr.6.

Analiza datelor prezentate denotă că 3 (din 4) investitori şi-au realizat integral angajamentele asumate pentru suplimentarea fondului de rulment, iar 2 dintre ei – Î.C.S. “DK-Intertrade” S.R.L. şi S.A.T.Î. “Alma Grup” au investit cu 91,2 mii dol.SUA şi, respectiv, 663,0 mii dol.SUA mai mult faţă de prevederile contractelor investiţionale. Totodată, cumpărătorul fabricii de vin S.A. “Nis-Struguraş” (Î.C.S. “DK-Intertrade” S.R.L.) a efectuat investiţiile la compartimentul dat pe parcursul a 2 ani, faţă de 5 ani iniţial preconizaţi. Astfel, investitorul, în anii 2004 şi 2005, a suplimentat fondul de rulment cu 1085,0 mii dol.SUA şi, respectiv, 356,2 mii dol.SUA. În anul 2004, disponibilul bănesc a depăşit necesitatea fondului de rulment, constituind, de altfel, activele circulante lichide care au staţionat între două rotaţii. Mijloacele cu care s-a suplimentat fondul de rulment au fost utilizate pentru procurarea materialelor de asamblare şi a vinului materie primă, precum şi pentru achitarea serviciilor şi costului carburanţilor.

Conform contractului de vînzare-cumpărare a pachetului de acţiuni ale statului în S.A. ”Călăraşi Divin”, investitorul – S.A.T.D. “Moscovskii Mejrespublicanskii Vinodeliceskii Zavod” şi-a asumat angajamente investiţionale pentru suplimentarea fondului de rulment al societăţii cu 2,0 mil.dol.SUA.

Totuşi, modalitatea de efectuare a investiţiilor necesită explicaţii. Astfel, în perioada de realizare a contractului investiţional, cumpărătorul a transferat la contul S.A. ”Călăraşi Divin” mijloace băneşti în sumă de 332,1 mil.lei, provenienţa cărora este diferită: mijloace proprii ale fondatorilor – 12,5 mil.lei, împrumuturi – 223,2 mil.lei şi credite bancare – 96,4 mil.lei. Urmare utilizării, în perioada anilor 2004-2009, a mijloacelor investite din contul împrumuturilor şi creditelor, societatea a calculat şi a trecut la cheltuieli dobînzi în sumă de 37,5 mil.lei.

Aceeaşi modalitate de efectuare a investiţiilor este caracteristică şi pentru cumpărătorul S.A. ”Nis-Struguraş” – Î.C.S. “DK-Intertrade” S.R.L., care, în afară de mijloace proprii (30,5 mil.lei), a investit mijloace şi din contul unor credite bancare (78,5 mil.lei), pentru care a calculat dobînzi în mărime de 16,5 mil.lei. Aceasta a avut un impact negativ, care a generat majorarea, în anul 2009, a costului producţiei finite cu 33,8%, comparativ cu anul 2003.

S.A.T.Î. “Torgovîi Dom “Aroma” (cumpărătorul S.A. “Vismos”) a efectuat investiţii din mijloace proprii, în condiţiile expuse în contractul de vînzare-cumpărare. În acelaşi timp, pe parcursul realizării contractului, în perioada anilor 2003-2004, S.A. “Vismos” a beneficiat de mai multe credite bancare, cu gajarea bunurilor sale. Totodată, contrar prevederilor pct.60 din Regulamentul concursurilor comerciale şi investiţionale şi pct.6.3. din contractul de vînzare-cumpărare a pachetului de acţiuni ale statului, cumpărătorul, pînă la onorarea deplină a obligaţiilor investiţionale, este obligat, în decurs de 10 zile lucrătoare din momentul semnării Acordului de împrumut, să informeze vînzătorul despre scopul şi condiţiile împrumutului primit din numele societăţii pe acţiuni. În realitate, din 17 cazuri de beneficiere de împrumuturi, societatea pe acţiuni numai în 2 cazuri a informat vînzătorul în termenele stabilite, în rest – cu reţineri, chiar şi după un an de la data semnării acordului de împrumut. De altfel, asemenea restricţii pentru a beneficia de credite şi împrumuturi au fost stipulate în contract şi pentru cumpărătorul S.A. “Nis-Struguraş”, care, de fapt, nu le-a respectat.

Cele expuse relevă că nu toate problemele au fost soluţionate atît la etapa stabilirii condiţiilor contractuale, cît şi pe parcursul monitorizării postprivatizare, acestea avînd un impact negativ.

Investitorii au realizat rezultate diferite în ce priveşte conformarea

la clauzele speciale stipulate în contract

Fiecare contract de privatizare conţinea clauze speciale, stabilind anumite acţiuni care urmau să fie desfăşurate de către investitor. Deşi clauzele variau de la un contract la altul, în general, de la fiecare investitor se aştepta să asigure un anumit nivel de angajare a forţei de muncă pentru a realiza anumite beneficii din investiţii. S-a constatat că investitorii au obţinut rezultate diferite în ce priveşte conformarea la condiţiile speciale ale contractului. În unele cazuri, investitorii au îndeplinit anumite cerinţe, cum ar fi, de exemplu, menţinerea locurilor de muncă, creşterea volumului producţiei şi al exportului producţiei proprii, pe cînd în alte cazuri realizările investitorilor au fost sub nivelul aşteptărilor. Condiţiile pieţei, în special embargoul Rusiei asupra achiziţiei vinului exportat de Republica Moldova, au influenţat mult rezultatele financiare ale acestor patru companii.

Importanţa sectorului viti-vinicol, care deţine o poziţie strategică în economia Republicii Moldova, poate fi determinată sub aspectele ecologic, social şi economic. Reieşind din acestea, am urmărit contribuţia investiţiilor pe următoarele segmente principale:

▪ balanţa de plăţi;

▪ ocuparea forţei de muncă;

▪ creşterea economică.

• Locurile de muncă s-au menţinut de către investitori, totodată fiind micşorat personalul scriptic

Cele patru contracte investiţionale cuprindeau diferite cerinţe cu privire la locurile de muncă la companiile privatizate. De exemplu, investitorii S.A. “Vismos” şi S.A. “Nis-Struguraş” aveau obligaţia de a menţine 252 şi, respectiv, 117 locuri de muncă, pentru o perioadă de 2 ani de la data semnării contractelor, şi de a spori numărul acestora cu cel puţin 20 de locuri noi de muncă pînă la finalizarea Programelor de investiţii. S.A. “Fabrica de vin Cojuşna” urma să menţină 137 locuri de muncă. Pentru a patra companie – S.A. “Călăraşi Divin”, în contract nu se cerea investitorului să mărească numărul locurilor de muncă, ci să le menţină pe cele existente – 417 locuri de muncă, în decurs de 2 ani. Conform informaţiilor întreprinderilor privatizate, locurile de muncă au fost păstrate. Totodată, conform anexei nr.4 la bilanţurile contabile, numărul mediu scriptic al personalului la S.A. ”Călăraşi Divin” şi S.A. ”Fabrica de vin Cojuşna” s-a micşorat, iar la celelalte două companii s-a majorat.

• Contractele n-au determinat mijloace pentru sporirea calităţii producţiei şi protecţia mediului

Aspectul ecologic al contractelor investiţionale a fost determinat de necesitatea asigurării certificării calităţii producţiei conform standardelor calităţii. Cu toate că întreprinderile privatizate au depus eforturi pentru a realiza condiţiile stabilite în contracte, numai pentru S.A “Vismos” s-a evaluat şi s-a raportat volumul mijloacelor necesare şi efectiv utilizate în aceste scopuri. Totodată, se menţionează că, deşi toate contractele au prevăzut investiţii pentru plantarea viţei de vie, nu s-a determinat şi aspectul ecologic al procesului, privind folosirea raţională a resurselor de pămînt arabil.

• Activitatea economică gestionată de investitori n-a fost cea mai reuşită

Aspectele economico-financiare ale contractelor investiţionale reprezintă indicatorii ce ţin de creşterea anuală a volumului vînzărilor şi a exportului producţiei proprii, extinderea pieţelor noi de desfacere a producţiei, care, în consecinţă, prin creştere economică, urmau să contribuie la realizarea beneficiilor scontate din privatizarea întreprinderilor vinicole.

Aprecierea indicatorilor economici ai societăţilor privatizate din perioada postprivatizare atestă o neomogenitate – de la îmbunătăţirea iluzorie a stării financiare la unele întreprinderi pînă la agravarea extremă a acesteia la alte întreprinderi. Astfel, dacă în perioada postprivatizare la 3 (din 4) întreprinderi s-au majorat volumele producţiei comparativ cu perioada de pînă la privatizare, inclusiv la S.A. “Fabrica de vin Cojuşna” – de 4,7 ori, S.A. ”Nis-Struguraş” – de 3,5 ori şi la S.A. “Vismos” – de 1,6 ori, atunci la S.A. ”Călăraşi Divin” acest indice s-a diminuat de 3 ori. De menţionat că toate cele 4 întreprinderi au atins nivelul maximal de producţie în anii 2004-2005, ca mai apoi, odată cu embargoul impus la export, să se înregistreze o evoluţie în descreştere sau, practic, o staţionare.

Deşi în perioada analizată toate societăţile privatizate au înregistrat profit brut din activitatea de bază, acesta a fost condiţionat direct şi de stocurile producţiei finite. De altfel, stocurile producţiei finite la întreprinderile analizate n-au înregistrat o oscilaţie vizuală, excepţie făcînd S.A. “Călăraşi Divin”, la care stocurile s-au majorat de 7,6 ori faţă de perioada de pînă la privatizare, fapt explicat prin necesitatea executării procesului tehnologic.

Activitatea economico-financiară a întreprinderilor privatizate, în perioada de pînă la privatizare şi postprivatizare, este caracterizată de următorii indici, prezentaţi în Tabelul nr.7.

Analiza rezultatelor financiare ale întreprinderilor privatizate relevă că acestea, în perioada postprivatizare, au înregistrat rezultate instabile. Astfel, în anul 2008, 2 din societăţile vinicole menţionate în Tabelul nr.7 au înregistrat pierderi de 10,9 mil.lei, pe cînd altele 2 au obţinut profituri de 38,3 mil.lei. În urma testării şi verificării documentelor primare la întreprinderile privatizate, s-a constatat că profitul obţinut de către acestea este o consecinţă a activităţii financiare (diferenţa pozitivă de curs valutar), şi nu a reuşitei din activitatea de bază.

Diferit de cele relatate mai sus se atestă situaţia creată în anul 2009, determinată de diferenţa negativă a cursului valutar, precum şi a dobînzilor calculate la creditele primite. În astfel de circumstanţe, 3 fabrici de vin au înregistrat pierderi considerabile în sumă totală de 130,3 mil.lei, inclusiv 68,6 mil.lei – S.A. “Călăraşi Divin”, 51,7 mil.lei – S.A. “Vismos” şi 10,0 mil.lei – S.A. “Nis-Struguraş”. În acelaşi timp, potrivit situaţiilor financiare raportate pe anul 2009 de către S.A. “Fabrica de vin Cojuşna”, aceasta a înregistrat profit în sumă de 7,5 mil.lei. Analiza raportului financiar al întreprinderii pe anul 2009 relevă că asupra formării profitului au influenţat veniturile obţinute din reevaluarea activelor materiale în sumă de 23,0 mil.lei.

În baza celor expuse, concluzionăm că rezultatele activităţii economico-financiare a societăţilor privatizate, în mare măsură, au fost condiţionate de fluctuaţia cursului valutar şi de reevaluarea activelor materiale. Unii dintre investitori n-au mizat suficient pe modernizarea potenţialului de producţie şi pe adaptarea lui la cerinţele consumatorilor pieţelor-ţintă, pe creşterea productivităţii muncii, eliminarea cheltuielilor neproductive, promovarea vinului moldovenesc.

Analiza documentelor nemijlocit la întreprinderile privatizate scoate în evidenţă faptul că, preponderent în limitele posibilităţilor existente, investitorii au depus eforturi şi mijloace financiare numai pentru a realiza producţia, pentru care adesea s-au reţinut achitările. Acestea sînt confirmate convingător şi de indicii care reflectă majorarea la toate întreprinderile a creanţelor pentru producţia realizată.

Analiza indicatorilor economici în aspectul rezultatelor din activitatea operaţională şi cea financiară denotă că la toate întreprinderile analizate s-au majorat datoriile totale ale acestora faţă de perioada de pînă la privatizare, şi anume: la S.A. “Călăraşi Divin” – de 8,6 ori, la S.A. “Nis-Struguraş” – de 8 ori, la S.A. “Fabrica de vin Cojuşna” – de 3,7 ori şi la S.A. “Vismos” – de 4,8 ori.

• Embargoul a influenţat exportul producţiei

O clauză suplimentară pe care şi-au asumat-o investitorii la momentul privatizării a fost şi asigurarea creşterii anuale a exportului producţiei proprii şi extinderea pieţei de desfacere a producţiei. Analiza indicilor la segmentul dat este prezentată în Tabelul nr.8.

Conform datelor prezentate în tabel, în perioada anilor 2002-2009 s-a înregistrat o diminuare de 4,2 ori a exportului producţiei proprii de către întreprinderile privatizate. Totodată, dacă S.A “Călăraşi Divin” şi S.A. “Nis-Struguraş” au diminuat volumul producţiei exportate, corespunzător, de 23,3 şi 3,7 ori, atunci S.A. “Vismos” a realizat angajamentele asumate, pe parcursul anilor înregistrînd rezultate şi mai bune faţă de finele perioadei analizate. Volumul producţiei exportate de către S.A. ”Fabrica de vin Cojuşna” s-a majorat faţă de perioada de pînă la privatizare, însă evoluţia pe parcurs a acestui indice a fost destul de instabilă. În final, cele expuse mai sus, precum şi managementul investiţional, ca proces de coordonare şi orientare a investiţiilor spre atingerea obiectivelor planificate, au influenţat semnificativ rezultatele activităţii economice a întreprinderilor privatizate.

• Acumulările la veniturile bugetului nu s-au majorat

Printre beneficiile scontate de la privatizarea întreprinderilor vinicole au fost şi cele privind acumulările la bugetul de stat, prezentate în Diagrama nr.2.

Sursă: Actele de înfiinţare a plantaţiilor viticole, contractele de transmitere în arendă a terenurilor

cu destinaţie agricolă, contractele de vînzare-cumpărare a plantaţiilor multianuale

Datele prezentate atestă că, în perioada anilor 2002-2009, întreprinderile indicate au virat în buget plăţi între 11,8 mil.lei şi 27,1 mil.lei, cele mai mari fiind înregistrate în anul 2003 – 27,1 mil.lei, în anul 2008 – 23,1 mil.lei şi în anul 2005 – 21,0 mil.lei. Totodată, dacă S.A. “Călăraşi Divin”, S.A. “Fabrica de vin Cojuşna” şi S.A. “Vismos” au menţinut volumele plăţilor virate în buget (cu excepţia anului 2009), atunci cele efectuate de S.A. “Nis-Struguraş” au scăzut de 8,6 ori. Beneficiile scontate privind creşterea plăţilor la buget nu s-au adeverit. Astfel, în anul 2009, societăţile privatizate au virat în bugetele de toate nivelurile plăţi în volum de numai 16,9 mil.lei, sau cu 1,1 mil.lei mai puţin faţă de anul 2002 şi, respectiv, cu 10,2 mil.lei – faţă de anul 2003. Cauzele care au determinat diminuarea plăţilor au fost pierderile admise în consecinţa embargoului impus la export şi managementului investiţional neadecvat, care a mizat numai pe exportul producţiei în Rusia, nefiind orientat şi pe alte pieţe de desfacere, inclusiv autohtone.

Urmare celor expuse în capitolul dat, opinia echipei de audit referitor la realizarea obiectivelor preconizate prin privatizarea celor patru companii vinicole este că, în ansamblu, Programele investiţionale nu şi-au atins obiectivele propuse la iniţiere, chiar dacă au fost efectuate investiţii peste volumele negociate. Este foarte important de conştientizat faptul că dacă şi în continuare contractele de vînzare-cumpărare nu vor conţine obligatoriu criterii clar definite, indicatori economico-financiari, în vederea urmăririi şi monitorizării eficienţei şi eficacităţii la implementarea contractelor încheiate, atunci va fi dificil şi pe viitor de a aprecia şi a evalua performanţa obţinută în raport cu cea prognozată pe fiecare direcţie prevăzută în Programele investiţionale.

AU FOST MONITORIZATE ADECVAT ACTIVITĂŢILE CELOR PATRU COMPANII PRIVATIZATE PENTRU ASIGURAREA EXECUTĂRII OBLIGAŢIILOR CONTRACTUALE ŞI REALIZĂRII REZULTATELOR SCONTATE?

Deşi Guvernul a stabilit o structură adecvată pentru monitorizarea activităţilor postprivatizare, procesul de monitorizare nu a fost eficace şi trebuie îmbunătăţit. Întru realizarea procesului de monitorizare postprivatizare, APP a creat un grup de lucru, în vederea acordării asistenţei în procesul de monitorizare postprivatizare, însă nu a definit clar rolul şi responsabilităţile acestuia. După eliberarea certificatelor de către Comisia de concurs unor companii fără executarea integrală a clauzelor contractuale, procesul de monitorizare a devenit mai dificil, fiind imposibil de a stabili dacă în continuare companiile privatizate şi-au onorat angajamentele asumate.

• Structura monitorizării pentru perioada postprivatizare

Activităţile postprivatizare includ acţiuni privind controlul asupra îndeplinirii obligaţiilor asumate de cumpărători prin contractele de vînzare-cumpărare, monitorizarea evoluţiei economico-financiare şi susţinerea multilaterală a acestora. Conform legislaţiei în vigoare, efectuarea şi coordonarea activităţilor postprivatizare au fost puse în sarcina organului abilitat – APP.

Astfel, funcţiile APP, conform Regulamentului⁵ său de activitate, includ:

• controlul îndeplinirii clauzelor contractuale asumate de cumpărători prin contractele de vînzare-cumpărare a patrimoniului de stat;

• analiza evoluţiei activităţii economico-financiare a societăţilor economice privatizate.

_________________________

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.922 din 04.09.2001 pentru aprobarea Regulamentului Departamentului Privatizării, abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.570 din 10.06.2005.

După încheierea contractelor de privatizare, urmează următorul proces – de monitorizare, fiind determinate rolurile şi responsabilităţile.

Rolul şi responsabilităţile APP:

• APP solicită de la întreprinderile privatizate informaţii, confirmate prin acte de expertiză ale instituţiilor specializate, coordonate cu vînzătorul, privind îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în contracte;

• Aprobă anual graficul de efectuare a controlului îndeplinirii obligaţiilor, inclusiv efectuarea investiţiilor pentru anul de referinţă;

• Instituie Grupul de lucru, care verifică, conform graficului aprobat, îndeplinirea obligaţiilor contractuale;

• Analizează materialele prezentate de cumpărători şi Grupul de lucru şi le prezintă spre examinare Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor;

• Coordonează şi aprobă organul selectat de către cumpărător pentru efectuarea auditelor independente la întreprinderile privatizate;

• Ţine Registrul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale;

• Asigură executarea deciziilor Comisiei de concurs, inclusiv eliberează certificatele privind îndeplinirea integrală a obligaţiilor contractuale.

Rolul şi responsabilităţile Grupului de lucru:

În componenţa Grupului de lucru sînt incluşi specialişti din ramurile respective, care verifică şi examinează la întreprinderile privatizate documentele ce confirmă efectuarea investiţiilor şi îndeplinirea obligaţiilor contractuale, precum şi activitatea întreprinderii în perioada postprivatizare.

Rolul şi responsabilităţile experţilor independenţi:

Efectuarea auditelor privind confirmarea volumului de investiţii efectuate în perioada de referinţă, cu graficul aprobat de APP.

Rolul şi responsabilităţile Comisiei de concurs:

• Examinează şi adoptă deciziile privind onorarea obligaţiilor contractuale de către cumpărători;

• Depune la APP procesele-verbale ale şedinţelor privind rezultatele onorării obligaţiilor contractuale.

Aşadar, fiind determinate funcţiile APP, aprobate proceduri scrise şi selectată organizaţia de audit, monitorizarea activităţii postprivatizare a avut toate premisele să se realizeze cu succes. Cu toate acestea, reuşita activităţii de monitorizare, de la bun început, era dependentă de clauzele contractuale, care nu în toate cazurile au fost definite clar. Unele dintre cerinţele înaintate către potenţialii investitori nu şi-au găsit reflectare în contractele de vînzare-cumpărare. Nu s-a reglementat modul de capitalizare a investiţiilor, n-au fost definite condiţiile de plantare a viilor în cazul cînd fabricile nu deţineau suprafeţele de terenuri necesare, iar investitorul nu le putea procura. Echipele de experţi nu au avut stabilite scopuri concrete şi bine determinate.

• Rolul şi responsabilităţile Grupului de lucru, creat de APP, pentru monitorizarea activităţilor postprivatizare nu au fost definite adecvat

Pentru grupurile de lucru n-au fost prevăzute atribuţii de monitorizare a contractelor, aceste funcţii fiind executate la general, fără a se stabili sarcini concrete. Astfel, deşi grupurile de lucru, conform actelor întocmite, verificau activitatea întreprinderilor la faţa locului, actele nu conţin informaţii concrete, decît cele constatate de către auditul independent. Cu toate că actul are o formă stabilită de raportare, multe dintre formulări denotă caracterul formal al controlului. Aşadar, referitor la respectarea condiţiilor suplimentare, formulările sînt de genul următor: “indicii economico-financiari ai întreprinderii se anexează” sau “profilul întreprinderii se păstrează”. La fel sînt formulate şi propunerile, care nu conţin ceva concret, ci doar indicatorii pe care urmează să-i realizeze întreprinderea.

Atît Grupul de lucru, cît şi auditul independent, deşi au reflectat cheltuielile efectuate pentru procurarea utilajului, n-au menţionat producerea evenimentului, cu confirmarea actelor de dare în exploatare a acestuia.

De asemenea, Grupul de lucru, fără a ţine cont de starea viilor procurate (care au un grad de uzură înalt) şi de cuantumul minim la arenda terenurilor pe care sînt amplasate viile, a prezentat APP documentele spre examinare, iar ultima le-a înaintat Comisiei de concurs, care a acceptat investiţiile. Această situaţie a fost posibilă întrucît APP n-a reglementat condiţiile la procurarea viţei de vie (vîrsta viţei de vie), precum şi cuantumul (maxim) de arendă a terenurilor agricole.

Pe lîngă problemele identificate, s-a constatat că, nerespectînd prevederile art.63 alin.(8) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 “Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”, reprezentanţii vînzătorului din componenţa Grupului de lucru, precum şi din Comisie şi-au exercitat funcţiile de supraveghere postprivatizare, fără a-l informa pe acesta despre conflictul de interese şi fără a-şi declina atribuţiile de supraveghere a întreprinderii.

• N-a fost eficientă urmărirea modului de respectare a angajamentelor în ce priveşte gajarea bunurilor societăţilor privatizate

În condiţiile existente, atît experţii independenţi, cît şi Grupul de lucru şi APP n-au ţinut cont de prevederile legale şi clauzele contractuale privind necesitatea coordonării şi informării în prealabil a vînzătorului despre împrumuturile primite. În consecinţă, s-au angajat împrumuturi de către S.A. “Călăraşi Divin”, S.A. “Vismos”, S.A. “Nis-Struguraş”, despre care APP n-a fost înştiinţată, ori s-a solicitat permisiunea acesteia pur formal, în unele cazuri peste un an de la data producerii evenimentului. APP, în procesul de monitorizare postprivatizare, n-a solicitat Grupului de lucru verificarea executării clauzelor stipulate în contract.

• Unele clauze contractuale nu au fost definite clar, ceea ce a făcut dificilă determinarea gradului de realizare a acestora

Unul din obiectivele privatizării întreprinderilor vinicole s-a bazat pe criteriile de creştere a performanţelor tehnice pentru asigurarea competitivităţii producţiei, analizele postprivatizare presupunînd urmărirea tuturor clauzelor cuprinse în contractele de vînzare-cumpărare, precum şi a cerinţelor înaintate la negociere. Atunci cînd aceste cerinţe au fost stabilite la general, fără descifrarea direcţiilor de investire, monitorizarea obiectivului urma să se realizeze în baza caietelor de sarcini elaborate pînă la privatizare. Ignorarea analizei acestor aspecte s-a manifestat pe parcursul întregii perioade postprivatizare, cînd atît experţii, în rapoartele lor anuale, cît şi APP au confirmat numai volumul de investiţii în baza tehnică, iar Comisia de concurs le-a acceptat, fără a ţine cont de cerinţele stabilite şi de ofertele prezentate la privatizare. Cît priveşte sursele de finanţare angajate de cumpărători, experţii certifică realizarea lor în total, iar APP numai în unele cazuri monitorizează investiţiile prin prisma eficienţei, în rest acceptînd volumele investiţiilor raportate de cumpărători şi experţii independenţi. Investiţiile adesea au depăşit volumele preconizate, acestea uneori efectuîndu-se din contul împrumuturilor şi creditelor bancare, cu rate ale dobînzii foarte mari, ceea ce a avut ca rezultat îndatorarea companiilor vinicole şi afectarea stării financiare a acestora. În special, situaţia dată s-a manifestat la S.A. “Călăraşi Divin”, unde investiţiile au fost constituite din mijloace împrumutate în sumă de 319,6 mil.lei, pentru care, în perioada anilor 2003-2009, s-au calculat dobînzi de 37,5 mil.lei. Cele expuse sînt condiţionate de faptul că APP n-a determinat sursele de plasare a investiţiilor (din mijloace proprii sau din împrumuturi).

Programele de investiţii n-au fost corelate suficient cu termenele angajamentelor asumate de cumpărători, astfel că pe parcurs s-au produs devieri de la condiţiile stabilite. În cazul neonorării obligaţiilor contractuale de către investitori, monitorizarea postprivatizare de către APP s-a limitat la modificarea termenelor şi volumelor investiţiilor. În aşa mod, s-au modificat de 3 ori contractele de vînzare-cumpărare pentru S.A. “Călăraşi Divin” şi de 2 ori – pentru S.A. “Vismos”, în aspectul redistribuirii investiţiilor pentru anii ulteriori la plantarea viţei de vie. Totodată, au fost modificate condiţiile contractuale pentru S.A. “Călăraşi Divin” şi S.A. “Fabrica de vin Cojuşna”, astfel încît în loc de plantarea viţei de vie s-a permis procurarea plantaţiilor.

Urmărirea respectării clauzelor specifice s-a executat mai mult formal, de fapt şi clauzele fiind stabilite în acelaşi mod. Analiza executării condiţiilor suplimentare ale contractelor de vînzare-cumpărare nu s-a efectuat prin prisma evenimentelor, tranzacţiilor, schimbărilor economice, care afectează semnificativ veniturile din activitatea de bază. Conform proceselor-verbale ale şedinţelor Comisiei de concurs, s-a adeverit că activitatea economico-financiară a întreprinderilor privatizate, eficienţa managementului investiţional sau beneficiile obţinute din privatizare n-au fost examinate.

Misiunea de audit a identificat unele inconsecvenţe privind activitatea de monitorizare, care nu exclud riscul neexecutării integrale a angajamentelor investitorilor. Monitorizarea postprivatizare reprezintă un proces continuu, care permite actualizarea informaţiilor privind activităţile desfăşurate, rezultatele obţinute, precum şi aprecierea impactului. Prin urmare, prin stabilirea unor indicatori de monitorizare, aceştia trebuie evaluaţi, cu raportarea efectelor realizate. Doar cu ajutorul unei astfel de abordări se va putea obţine o evaluare mai aprofundată a realizării Programelor investiţionale. Dacă şi în continuare conlucrarea Grupurilor de lucru, APP şi a Comisiilor de concurs se va baza numai pe informaţiile prezentate de investitori şi pe rapoartele auditorilor independenţi, fără o analiză prin prisma eficienţei şi eficacităţii investiţiilor, atunci se va menţine riscul neexecutării unor clauze şi se vor elibera nejustificat certificatele privind executarea integrală a obligaţiilor contractuale.

RECOMANDĂRI CONDUCERII APP ŞI ME:

Recomandarea nr.1: La încheierea contractelor investiţionale, în scopul asigurării realizării obiectivelor de investiţii, să se stabilească clauze care să corespundă sarcinilor înaintate la privatizare.

Recomandarea nr.2: Neincluderea în contract a clauzelor care nu au suport legislativ, întru evitarea imposibilităţii de executare a acestora.

Recomandarea nr.3: Corelarea termenelor de executare a angajamentelor investiţionale cu Programele investiţionale şi monitorizarea corespunzătoare a respectării acestora, pentru a exclude modificarea pe parcurs a termenelor contractate.

Recomandarea nr.4: Obiectivele investiţionale, bazate pe criteriile de creştere a performanţelor tehnice, să fie specificate ţinîndu-se cont de ofertele investiţionale, pentru a spori randamentul acestora.

Recomandarea nr.5: La privatizarea obiectivelor prin concurs investiţional să se definească sursele de investiţii ale cumpărătorului, întru eficientizarea acestora.

Recomandarea nr.6: Contractele investiţionale să prevadă sursele de formare a investiţiilor, precum şi coordonarea obligatorie cu APP a împrumuturilor atrase pentru realizarea obiectivelor investiţionale.

Recomandarea nr.7: Să fie restricţionate condiţiile de modificare a structurii şi termenelor de executare a clauzelor contractuale pînă la realizarea finală a Programului investiţional, întru evitarea modificării neargumentate a acestora.

Recomandarea nr.8: Să asigure prezentarea declaraţiilor de imparţialitate şi independenţă de către persoanele ce asigură controlul la societăţile privatizate, întru evitarea implicării acestora în conflicte de interese.

Recomandarea nr.9: APP să stabilească clar scopurile şi obiectivele misiunilor de audit independent, întru obţinerea informaţiei relevante şi adecvate privind realizarea Programelor investiţionale.

Recomandarea nr.10: Să respecte cadrul normativ la întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor Comisiei.

Recomandarea nr.11: Să exercite atribuţiile legale privind monitorizarea adecvată a îndeplinirii angajamentelor contractuale şi stabilirea obiectivă a gradului de realizare a acestora.

ANEXE

Anexa nr.1

Domeniul de aplicare şi metodologia

• Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2010, a iniţiat auditul performanţei privind implementarea Programelor investiţionale şi îndeplinirea clauzelor specifice la privatizarea unor întreprinderi vinicole, pentru a constata dacă au fost obţinute beneficiile scontate în rezultatul privatizării acestora, a oferi informaţii referitoare la eficacitatea privatizării celor 4 companii vinicole, precum şi pentru a aprecia gradul de realizare a Programelor investiţionale şi a clauzelor specifice. Totodată, auditul şi-a propus să determine eficienţa monitorizării activităţii postprivatizare de către vînzător, în scopul evaluării realizării angajamentelor asumate de către cumpărători.

Activitatea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit. Misiunea de audit a fost exercitată la Agenţia Proprietăţii Publice, cu efectuarea vizitelor în teritoriu la 3 societăţi vinicole privatizate – S.A. “Vismos”, S.A. “Călăraşi Divin” şi S.A. “Nis-Struguraş”. Au fost solicitate informaţii suplimentare de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi de la Biroul Naţional de Statistică.

• Metodologia

Pentru realizarea obiectivelor auditului:

• Am examinat cadrul legislativ şi normativ care a stat la baza privatizării societăţilor vinicole şi supravegherii activităţii postprivatizare, precum şi cel care reglementează activitatea APP;

• Am studiat contractele de vînzare-cumpărare încheiate la privatizarea societăţilor vinicole şi rapoartele de audit întocmite în perioada postprivatizare;

• Ne-am întîlnit cu oficialii APP, pentru a obţine informaţii despre autoritate şi despre modul în care aceasta desfăşoară activitatea postprivatizare;

• Am avut întrevederi cu auditorii independenţi care au evaluat executarea clauzelor contractuale la societăţile privatizate, pentru a obţine informaţii despre modul de executare şi raportare a auditelor efectuate;

• A avut loc o întrevedere cu conducerea Î.S. “Centrul de Expertiză şi Evaluare”, întru obţinerea informaţiilor despre modul de iniţiere şi executare a auditelor;

• Pentru evaluarea executării activităţilor postprivatizare, am examinat condiţiile contractuale asumate de către cumpărători la momentul privatizării societăţilor pe acţiuni, am efectuat o analiză asupra volumului investiţiilor pe care urma să le plaseze investitorul, conform direcţiilor stipulate în Programele investiţionale, precum şi asupra clauzelor specifice suplimentare;

• Întru aprecierea executării de către investitori a obligaţiilor privind dezvoltarea bazei de materie primă locală a societăţii pe acţiuni, am examinat contractele investiţionale şi documentele care confirmă executarea acestora (contractele de arendă, contractele de vînzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă, actele de plantare, rapoartele de audit);

• Pentru a aprecia gradul de executare de către investitori a obligaţiunilor privind dezvoltarea bazei tehnice a societăţii pe acţiuni, am examinat caietele de sarcini, Programele investiţionale prezentate la privatizare, documentele primare care confirmă executarea obligaţiilor şi rapoartele auditorilor independenţi;

• În scopul evaluării executării de către investitori a obligaţiilor privind suplimentarea fondurilor de rulment ale societăţilor pe acţiuni, am examinat Programele investiţionale şi documentele primare care confirmă executarea acestora, rapoartele de audit;

• Întru evaluarea executării de către cumpărători a clauzelor specifice asumate la privatizare, am examinat rapoartele financiare anuale, notele contabile, documentele justificative, informaţiile oferite de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Biroul Naţional de Statistică, precum şi informaţiile din baza de date a Serviciului Vamal.

• Pentru a determina cum APP şi-a exercitat funcţiile de monitorizare postprivatizare, am studiat actele normative care reglementează activitatea, structura, Regulamentele interne ale APP şi a Direcţiei postprivatizare.

• În scopul constatării legalităţii eliberării certificatelor ce atestă executarea integrală a obligaţiilor contractuale, am examinat actele normative care reglementează componenţa Comisiei, procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei privind rezultatele onorării obligaţiilor contractuale.