Hotărîre nr.48 din 21.12.2015 privind Raportul auditului de conformitate a exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Orhei pe anul 2014

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului de conformitate a exerciţiului bugetar

şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor

publice locale din raionul  Orhei pe anul 2014

nr. 48  din  21.12.2015

 (în vigoare 05.02.2016) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 25-30 art. 6 din 05.02.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Orhei dl Tudor Golub, ex-preşedintelui raionului Orhei dl Ion Ştefîrţa, reprezentantului Guvernului în teritoriu dl Victor Verega, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice a Agenţiei Proprietăţii Publice dl Mihail Doruc, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Orhei, ex-primarului or. Orhei dl Vitalie Colun, şefului Oficiului Cadastral Teritorial Orhei dl Nicolai Stavilă, şefului Direcţiei Finanţe a Consiliului raional Orhei dna Galina Colun, şefului Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei a Consiliului raional Orhei dl Ion Racu, specialistului Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport a Consiliului raional Orhei dna Ecaterina Negară, prim-viceprimarului or. Orhei dl Viorel Dandara, primarilor: s. Peresecina - dl Nicolae Buzu; com. Step-Soci - dl Mihail Bacioi; com. Selişte - dl Vasile Scripnic; com. Vatici - dl Ruslan Vascan, ex-primarului com. Vatici dl Petru Dohocher şi managerului-şef al ÎM “Servicii Comunal-Locative” Orhei dl Nicanor Pulbere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului de conformitate a exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Orhei pe anul 2014.

^{____________________________________}

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015, scopul fiind determinarea dacă autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raion au respectat legalitatea şi regularitatea în procesul bugetar; au inventariat şi evaluat materia impozabilă aferentă formării veniturilor bugetare; au gestionat prudent şi econom alocaţiile financiare; au raportat în modul corespunzător, precum şi au asigurat gestionarea şi integritatea patrimoniului public.

Auditul a fost realizat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, aplicabile conform Hotărîrii Curţii de Conturi², şi potrivit cadrului normativ-metodologic instituţional aferent. Probele de audit s-au obţinut prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. La fel, au fost examinate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional (în continuare – CR) şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.

^{____________________________________}

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Identificînd şi sintetizînd abaterile şi neregulile admise de către decidenţii şi responsabilii din cadrul AAPL din raionul Orhei în procesul bugetar şi în gestionarea patrimoniului public în anul 2014, se atestă că autorităţile de resort nu s-au angajat în mod plenar şi nu au demonstrat preocuparea necesară şi sistemică în materie de cuantificare a obiectelor şi subiecţilor impozabili, respectiv nu au urmărit obiective clar definite întru consolidarea autonomiei financiare locale. Astfel, priorităţile stringente de dezvoltare economică şi socială a teritoriului administrat sînt preponderent dependente de susţinerea financiară din bugetul de stat. Deşi AAPL din raion, în calitate de executori primari de buget, şi-au orientat activităţile spre asigurarea conformităţii executării cheltuielilor, probele de audit au relevat prezenţa unor neconformităţi şi incertitudini. În mod similar, implicit, neregulamentar şi imprudent, se procedează şi cu patrimoniul public local, în special cel imobiliar, a cărui gestiune defectuoasă nu generează resurse financiare aferente soluţionării problemelor de interes public. Aparatul preşedintelui raionului, autorităţile de resort din cadrul administraţiei locale şi cele desconcentrate nu conlucrează şi nu asigură interacţiunea corespunzătoare pentru implementarea unui management instituţional şi financiar aferent competenţelor şi responsabilităţilor ce le revin.

În acest sens, Plenul Curţii de Conturi atrage atenţia asupra faptului că:

• în procesul de evaluare şi elaborare a proiecţiilor fiscal-bugetare (2014), autoritatea financiară din cadrul CR şi unele AAPL au subestimat veniturile bugetare cu suma totală de 14,8 mil.lei (evaluate de misiunea de audit), la altele fiind identificate rezerve nevalorificate în sumă totală de 1,0 mil.lei;

• nepreocuparea factorilor decizionali din cadrul AAPL privind consolidarea prin extindere a veniturilor proprii, inclusiv prin eficientizarea activităţii entităţilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale, neconlucrarea cu autoritatea fiscală din teritoriu s-au soldat cu denaturări ale bazei impozabile, respectiv, cu neîncasarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală (estimată de audit) de 11,5 mil.lei şi în bugetul de stat – de 4,4 mil.lei;

• managementul cheltuielilor publice contravine spiritului şi normelor legale, în consecinţă fiind admise un şir de nereguli, care au determinat ineficienţa utilizării mijloacelor publice, la originea acestora fiind neimplementarea prevederilor Legii privind controlul financiar public intern³. Astfel,

^{____________________________________}

³ Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

√ urmare suprasolicitării din bugetul de stat a suportului financiar pentru întreţinerea instituţiilor preşcolare, corelat cu contingentul planificat, însă neracordat la numărul efectiv de beneficiari, administraţia raionului a beneficiat în mod nejustificat de resurse supradimensionate (5,5 mil.lei);

√ valorificarea neconformă a mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum şi nerespectarea legislaţiei aferente acestui domeniu au determinat utilizarea neregulamentară a resurselor financiare în sumă totală de 11,3 mil.lei (inclusiv tergiversarea termenului de prezentare a documentelor justificative pentru lucrările executate –1,8 mil.lei; lucrări executate în lipsa proiectelor – 5,6 mil.lei; executarea lucrărilor necontractate – 1,8 mil.lei; neasigurarea executării în termen a lucrărilor – 1,5 mil.lei; acceptarea lucrărilor cu preţuri majorate în sumă de 0,4 mil. lei şi a lucrărilor neexecutate – de 0,2 mil. lei);

√ s-au admis, în mod arbitrar, plăţi neregulamentare în sumă totală de 18,1 mil.lei (1,9 mil.lei – cheltuieli pentru întreţinerea unor structuri care nu se finanţează din bugetul local; 15,1 mil.lei – lucrări executate cu evitarea şi nerespectarea procedurilor de achiziţii; 0,5 mil.lei – plăţi salariale; 0,6 mil.lei – alte cheltuieli etc.);

√ s-au dispus, fără suportul financiar aprobat, lucrări generatoare de datorii nesustenabile în sumă totală de 1,0 mil.lei;

• sistemul de management al AAPL care, per ansamblu, nu întruneşte rigorile legalităţii/regularităţii administrării patrimoniului public, precum şi neaprobarea la nivel local a regulilor şi procedurilor de rigoare s-au soldat cu:

√ raportarea eronată a patrimoniului la Agenţia Proprietăţii Publice în valoare de 72,0 mil.lei;

√ neasigurarea înregistrării regulamentare a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de peste 34,3 mil.lei;

√ evidenţa neconformă a patrimoniului transmis în gestiune întreprinderilor municipale şi a cotei-părţi a acţiunilor în capitalul social al societăţii pe acţiuni în valoare de peste 104,0 mil.lei;

√ transmiterea neregulamentară unor asociaţii obşteşti/persoane fizice a proprietăţii publice locale: sonde arteziene, reţele de aprovizionare cu apă şi canalizare, în valoare de 13,4 mil.lei, fără obţinerea de către UAT a unui avantaj economic de cel puţin 0,9 mil.lei, precum şi a 9 conducte de gaze în valoare totală de 17,0 mil.lei întreprinderilor de gaze;

√ neasigurarea delimitării terenurilor proprietate publică a statului, a UAT şi privată, evidenţa defectuoasă şi lipsa controlului asupra modului de utilizare a acestora, ceea ce amplifică riscul gestiunii neautorizate a terenurilor proprietate publică şi, respectiv, al neimpunerii fiscale şi pierderii, după caz, a dreptului de proprietate;

• managementul financiar-contabil defectuos, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, lipsa evidenţei analitice, iregularităţile în decontări au determinat raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale;

• verificările asupra conformării la cerinţele şi recomandările expuse în rapoartele precedente de audit (Hotărîrile Curţii de Conturi nr.33 din 08.08.2011 şi nr.32 din 02.07.2009) relevă că managementul AAPL din raion nu a fost exigent în remedierile de rigoare. Astfel, măsurile întreprinse au fost superficiale, ceea ce a contribuit la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, fapt atestat şi în actualul Raport de audit, fiind relevată prezenţa aceloraşi probleme.

Plenul Curţii de Conturi, în contextul celor consemnate, stăruie să indice asupra unui cumul de factori care au condiţionat managementul deficitar şi contraperformant, per ansamblu, mai cu seamă: iresponsabilitatea persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul administraţiei raionului şi instituţiilor desconcentrate; supravegherea necorespunzătoare din partea autorităţilor publice centrale, inclusiv a Oficiului teritorial Orhei din cadrul Cancelariei de Stat.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului de conformitate a exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Orhei pe anul 2014, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Orhei, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor: or. Orhei, satelor/comunelor Bolohan, Isacova, Ivancea, Pelivan, Peresecina, Puţintei, Seliste, Step-Soci, Susleni, Vatici, pentru luare de atitudine şi implementarea fără echivoc a recomandărilor auditului din Raportul de audit, cu stabilirea acţiunilor punctuale şi exhaustive aferente remedierii neregulilor, precum şi cu asigurarea managementului instituţional şi financiar conform exigenţelor bunei guvernări;

2.2. Consiliilor locale şi primarilor satelor/comunelor: Berezlogi, Bieşti, Brăviceni, Bulăieşti, Chiperceni, Ciocîlteni, Clişova, Crihana, Cucuruzeni, Donici, Ghetlova, Mălăieşti, Mitoc, Mîrzeşti, Morozeni, Neculăieuca, Piatra, Podgoreni, Pohorniceni, Pohrebeni, Sămănanca, Teleşeu, Vîşcăuţi, Zahoreni, Zorile, pentru informare şi luare de atitudine privind conformarea benevolă la recomandările auditului indicate în Raportul de audit, în scopul prevenirii şi înlăturării deficienţelor similare;

2.3. Inspecţiei de Stat în Construcţii, pentru expertizarea/verificarea construcţiilor şi volumelor lucrărilor executate în cadrul obiectivelor investiţionale: proiectarea Complexului sportiv european de moto-sport din or. Orhei; reparaţia acoperişului blocului chirurgical al Instituţiei medico-sanitare publice “Spitalul raional Orhei”; supraetajarea blocului administrativ al CR; lucrările de reparaţie a sălii festive şi a acoperişului primăriei or.Orhei; lucrările de reparaţie capitală a gimnaziului din s. Puţintei; lucrările executate la primăria s. Peresecina (extinderea iluminatului stradal; reparaţia pieţei; reparaţia cimitirului);

2.4. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru autosesizare şi iniţiere, după caz, a unui audit public intern în cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Orhei privind verificarea activităţilor desfăşurate, inclusiv inventarierea materiei impozabile şi conformarea voluntară;

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind:

- activitatea autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Orhei ce ţine de fundamentarea proiecţiilor fiscal-bugetare şi eficienţa administrării taxelor şi impozitelor;

- necesitatea stabilirii unor reglementări exhaustive privind evidenţa contabilă a bunurilor imobile proprietate publică;

2.6. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind asigurarea raportării corespunzătoare de către autorităţile administraţiei publice locale a informaţiei cu privire la patrimoniul public gestionat, precum şi la înregistrarea corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public;

2.7. Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale din raionul Orhei în corespundere cu norma legală, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;

2.8. Guvernului, pentru autosesizare şi dispunerea controalelor de rigoare în cadrul administraţiei raionului Orhei şi Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat privind exercitarea de către instituţiile respective a competenţelor funcţionale;

2.9. Procuraturii Generale, pentru examinare, conform competenţei, a materialelor auditului referitor la: proiectarea Complexului sportiv european de moto-sport din or. Orhei; procurarea materialelor de construcţie pentru reparaţia drumurilor locale în sumă totală de 1185,9 mii lei; reparaţia gimnaziului din s. Puţintei; concesionarea serviciilor de exploatare şi întreţinere a cimitirului public din or. Orhei; eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru prestarea serviciilor în domeniul jocurilor de noroc în lipsa licenţei; instalarea iluminatului stradal în or. Orhei; reparaţia spitalului raional, precum şi alte situaţii elucidate în Raportul de audit. Despre măsurile întreprinse se va informa Curtea de Conturi;

2.10. Comisiei Naţionale de Integritate, pentru documentare şi luare de atitudine privind posibilele conflicte de interese în cadrul administraţiei raionale Orhei, primăriei or. Orhei şi primăriei com. Step-Soci;

2.11. Parlamentului Republicii Moldova şi comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, AAPL şi instituţiile publice verificate au întreprins unele măsuri şi au asigurat: contabilizarea bunurilor publice (imobile, terenuri, apeduct, documentaţie de proiect) în valoare totală de 1325,5 mii lei; calcularea şi încasarea unor venituri în bugetele locale (din impozite şi taxe) în sumă totală de 211,8 mii lei; restabilirea unor cheltuieli neconforme/neregulamentare (urmare utilizării unor preţuri majorate, precum şi a unor lucrări neexecutate) în sumă totală de 98,3 mii lei.

4. Dată fiind revendicarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor misiunilor precedente de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 08.08.2011 privind Raportul auditului bugetului raional Orhei pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.32 din 02.07.2009 asupra Raportului auditelor regularităţii executării bugetelor raioanelor: Ungheni, Orhei, Teleneşti, Cantemir, Ştefan-Vodă, Ocniţa, Glodeni şi Edineţ pe anul 2008, în ce priveşte raionul Orhei.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1. şi 2.3. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.48 din 21 decembrie 2015

RAPORTUL

auditului de conformitate a exerciţiului bugetar şi gestionării

patrimoniului public în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale

 din raionul Orhei pe anul 2014

INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop determinarea faptului dacă autorităţile publice locale din raion: au respectat legalitatea şi regularitatea în procesul bugetar; au identificat/evaluat/fundamentat potenţialul economic şi, respectiv, baza de impozitare aferente formării veniturilor publice; au gestionat cheltuielile bugetare în mod legal/regulamentar; au raportat în modul corespunzător, precum şi dacă au asigurat gestionarea şi integritatea patrimoniului public.

Informaţiile de rigoare privind raionul Orhei, cadrul normativ şi legislativ aferent (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării, precum şi derularea procesului bugetar) sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT, iar obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.3. Cu titlu informativ, datele-cheie sintetizate privind exerciţiul bugetar 2014 sînt expuse în Anexele nr.4 – nr.7, iar Anexele nr.8 – nr.10 conţin informaţiile cu privire la neregulile şi abaterile sintetizate pe obiectivele de audit.

^{____________________________________}

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

OBIECTIVUL I: Au elaborat şi au executat UAT partea de venituri ale bugetelor în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi cu alte acte normative în vigoare?

Potrivit prevederilor legale², executorii (ordonatorii) principali de buget/autorităţile executive ale UAT sînt responsabili(e) de elaborarea proiecţiilor fiscal-bugetare, de fundamentarea şi veridicitatea datelor, indicilor şi altor informaţii aferente elaborării bugetului respectiv. Din aceste considerente, administraţia publică locală, în ansamblu, şi autorităţile de resort, în special, au obligaţia să aplice instrumente analitice pentru inventarierea şi evaluarea materiei impozabile adiţionale formării impozitelor şi taxelor, inclusiv a celor proprii.

Contrar acestui deziderat, constatările de audit relevă că AAPL din raion nu au urmărit obiectivul extinderii şi consolidării bazei financiare, fapt ce a limitat sursele de formare a finanţelor teritoriilor administrate, acestea fiind compensate din contul sporirii volumului de transferuri din bugetul de stat. În acest sens, auditul, urmare estimărilor părţii de venituri ale bugetelor locale, a constatat subevaluări la 28 categorii de impozite şi taxe. În consecinţă, la aceste impozite/taxe au fost încasate mijloace cu 15,8 mil.lei mai mult faţă de veniturile aprobate şi, respectiv, cu 14,0 mil.lei – faţă de parametrii precizaţi, din care ponderea cea mai mare revine impozitului pe venitul reţinut la sursa de plată – 5,8 mil.lei, impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător – 4,3 mil.lei, impozitului pe venitul reţinut din suma dividendelor achitate – 1,4 mil.lei. Totodată, la 14 categorii de impozite/taxe au fost acumulate venituri diminuate cu 2,2 mil. lei faţă de cele aprobate şi, respectiv, cu suma de 0,4 mil.lei - faţă de cele precizate.

În raport cu indicii aprobaţi, 19 UAT³ au acumulat venituri supraprogramate în sumă de 14,8 mil.lei, iar 20 UAT⁴ nu au asigurat colectarea veniturilor în sumă de 1,0 mil.lei.

Alte venituri necalculate şi efectiv necolectate de către autorităţile de profil se cifrează per total aproape de 16,0 mil.lei.

Deficienţele în procesul de planificare şi de execuţie a veniturilor sporesc dependenţa UAT din raion de transferurile din bugetul de stat pentru susţinerea financiară a teritoriului, precum şi constituie un impediment major în dezvoltarea instituţională a AAPL privind sporirea veniturilor proprii, astfel limitînd finanţarea unor cheltuieli de interes public.

Principalele cauze ale admiterii abaterilor constatate la compartimentul venituri sînt: neasigurarea unui control intern adecvat, în conformitate cu prevederile regulamentare⁵, care să creeze condiţii optime pentru evaluarea, stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităţilor publice; neîndeplinirea atribuţiilor în domeniu de către personalul de specialitate, precum şi de către managementul entităţilor verificate, care nu au asigurat fundamentarea veniturilor bugetului local la nivelul real de încasare.

Autorităţile locale nu şi-au conjugat eforturile pentru o administrare prudentă a plăţilor calculate, astfel restanţa la bugetul UAT la 01.01.2015, comparativ cu 01.01.2014, a crescut cu 0,7 mil. lei, înregistrînd suma totală de 5,7 mil. lei.

Slăbiciunile generatoare de nereguli şi riscuri sînt expuse în subcapitolele ulterioare ale prezentului Raport de audit, fiind formulate şi recomandările de rigoare pentru remedierea acestora.

^{____________________________________}

² art.31 alin.(1) lit.a) şi art.33 alin.(6) lit.a) din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003 (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

³ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵ Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010 (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control.

♦ Modul de identificare/evaluare a materiei/bazei de impozitare, respectiv, proiecţiile fiscal-bugetare nefundamentate analitic indică asupra unor carenţe semnificative, fapt ce influenţează plenitudinea şi sustenabilitatea veniturilor bugetare. Astfel, veniturile respective nu au fost estimate la capacităţile reale, reieşind din constatarea, evaluarea şi inventarierea materiei impozabile; pe baza impozitării în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente; pe baza inventarierii/ evaluării serviciilor prestate şi veniturilor obţinute din acestea, precum şi conform altor elemente specifice.

În susţinerea celor menţionate, se atestă următoarele:

• Modalitatea de estimare/prognozare a veniturilor bugetare din impozitul pe venit necesită îmbunătăţiri esenţiale.

În totalul veniturilor proprii planificate în anul 2014, ponderea cea mai mare (43,4 %) revine veniturilor provenite din “Impozitul pe venitul de la persoanele fizice” (cap.111.01-09). În perioada de gestiune, la acest impozit au fost estimate, aprobate şi realizate venituri în sumă, respectiv, de 34,5 mil. lei, 37,8 mil. lei şi 37,4 mil. lei (sau cu 0,4 mil. lei mai puţin decît cele aprobate). Totodată, în urma analizei datelor în aspectul executorilor de buget, auditul a constatat diferenţe semnificative privind executarea veniturilor din impozitul nominalizat faţă de cît s-a aprobat, nivelul executării variind de la 68,4 % pînă la 179,1 %⁶.

În temeiul art.19 alin.(2) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, bugetul UAT se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia, ţinîndu-se cont de prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi de unele momente specifice de calculare a transferurilor care se prognozează a fi alocate de la bugetul de stat, reflectate în Notele metodologice⁷. Potrivit Notelor metodologice, calculele impozitului pe venitul persoanelor fizice urmau a fi efectuate reieşind din prognoza creşterii salariului mediu nominal lunar şi din estimările fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele organelor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar pe anul 2012, salariul mediu lunar pe genuri de activităţi economice şi pe forme de proprietate, precum şi estimările scontate ale AAPL la acest impozit pe anul 2013. De menţionat că organele statistice, fiscale şi economice nu dispun de date complete pentru întocmirea calculelor conform indicaţiilor metodologice ale MF, ceea ce a condiţionat o evaluare neautentică a veniturilor din impozitul pe venitul din salariu. Ca urmare, în perioada auditată, în cadrul estimărilor bazei de impozitare aferente venitului menţionat, DF s-a bazat parţial pe datele IFS, fiind utilizat doar numărul mediu incomplet de salariaţi (calcularea salariului mediu), iar pentru celelalte date – privind repartizarea numărului salariaţilor după mărimea venitului obţinut şi fondul de remunerare a muncii acestora, n-au fost prezentate auditului fundamentările de rigoare. Astfel,

√ informaţiile privind salariul mediu lunar pe raionul Orhei din baza de date pe anul 2012 a autorităţii raionale de statistică, prezentate la solicitarea echipei de audit, cuprind numai întreprinderile care au fost selectate de BNS, lipsind datele pe AAPL ale satelor/comunelor în particular. De aceea, veniturile din impozitul dat au fost estimate de către DF şi unele UAT⁸ în lipsa confirmărilor privind estimarea veniturilor respective, în timp ce alte UAT⁹ au aprobat venituri diferite comparativ cu cele estimate. Prin urmare, potrivit explicaţiilor specialiştilor din cadrul DF, la estimarea veniturilor, AAPL ale UAT din raion s-au limitat doar la informaţiile privind încasările din anii precedenţi. Astfel, pentru prognozarea impozitului pe venitul din salariu pe anul de referinţă, DF a luat în calcul datele cu privire la numărul mediu scriptic de 13219 persoane, deşi, conform datelor¹⁰ prezentate de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei, la solicitarea echipei de audit, numărul mediu scriptic al salariaţilor pe anul 2012 a constituit 16286 de persoane, sau cu 3067 mai mult, iar acest indice raportat la anul 2014 a atins cifra de 16655 persoane, depăşind cu 26% indicatorul prognozat, ceea ce a afectat corectitudinea prognozei veniturilor bugetare;

√ estimarea veniturilor provenite din impozitul pe venitul din salariu s-a efectuat în lipsa informaţiilor privind raportul dintre veniturile colectate, sumele calculate şi restanţele/plăţile în plus la impozitul în cauză, acestea avînd influenţă directă asupra corectitudinii prognozelor efectuate doar în baza executării scontate a veniturilor.

Prin urmare, conform calculelor DF, prezentate MF în anul 2014, suma estimată a impozitului pe venitul din salariu (2014) a constituit 34,5 mil.lei. În urma verificărilor suplimentare, MF a ajustat potenţialul local la venitul respectiv la suma de 37,8 mil.lei (sau cu 3,3 mil.lei mai mult).

În sensul celor evocate, se relevă că AAPL (de nivelurile I şi II) au efectuat calculele prognozei impozitului pe venitul din salariu în lipsa justificărilor de rigoare, avînd în calitate de repere ale estimării şi prognozării veniturilor datele privind executarea veniturilor la această categorie în anii precedenţi, ajustate la estimările indicatorilor macroeconomici stabilite în Notele metodologice.

• Evaluările privind baza de impozitare aferentă impozitului pe venitul persoanelor juridice (cap.111/20; cap.111/21; cap.111/22 şi cap.111/23)¹¹ nu întrunesc substanţa de analiză economică a componentelor materiei impozabile, ca rezultat, proiecţiile fiscal-bugetare fiind neconcludente şi nefundamentate. Conform Notelor metodologice, ca bază pentru calcularea sumei venitului impozabil servesc datele obţinute la prelucrarea de către organele fiscale teritoriale a formularelor VEN 08 şi VEN 12 “Declaraţia cu privire la impozitul pe venit” pe anii 2012-2013, precum şi indicatorii macroeconomici, unul dintre care este creşterea produsului intern brut în termeni nominali. Probele de audit denotă că, deşi executarea impozitului pe venitul persoanelor juridice (cap. 111/20-23) pentru anii 2012 şi 2013 a constituit, respectiv, 18,2 mil.lei şi 25,5 mil.lei, veniturile din sursa nominalizată pe anul 2014 au fost estimate de către DF în sumă de 19,5 mil.lei, fiind aprobate în sumă de 20,8 mil.lei, sau cu o depăşire de circa 13,1% (faţă de anul 2012) şi o diminuare de 17,6%, (faţă de anul 2013), pe cînd realizarea acestora a constituit în total suma de 31,6 mil.lei, sau nivelul de 152,0%. În acest sens, auditul relevă că una dintre cauzele care au generat diferenţele evocate este lipsa informaţiilor necesare atît la organul fiscal, cît şi la AAPL de nivelul II. Astfel,

√ lipsesc informaţiile cu privire la evoluţia veniturilor calculate în perioada de pînă în 2012, deoarece calcularea impozitului spre plată la buget a fost stabilită cu începere din 01.01.2012, conform Legii nr.267 din 23.12.2011¹². Ca urmare, lipsa datelor pe o perioadă mai îndelungată afectează punctualitatea prognozei bugetare;

√ DF, AAPL (de nivelul I şi nivelul II) şi contribuabilii din teritoriul administrat nu au stabilit o comunicare eficientă în vederea schimbului de informaţii cu privire la programul de activitate al agenţilor economici în anul pentru care se elaborează prognoza bugetară, ceea ce ar contribui la estimarea argumentată a veniturilor publice.

Deficienţele menţionate au avut ca impact diminuarea nejustificată a veniturilor proprii doar la acest impozit cu 10,8 mil.lei, fapt ce a dus la stabilirea incorectă şi nefondată a relaţiilor între bugetul de stat şi bugetul raional în materie de transferuri pentru susţinerea financiară a teritoriului.

^{____________________________________}

⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁷ Note metodologice privind elaborarea de către AAPL a proiectelor de buget pe anul 2014 şi a estimărilor pe anii 2015-2016, remise prin circulara Ministerului Finanţelor nr.06/2-7 din 14 iunie 2013 (în continuare – Notele metodologice).

⁸ Primăria com. Selişte.

⁹ Primăriile or. Orhei şi s. Peresecina.

¹⁰ din Formularul 4-BASS, care este prezentat de către toţi angajatorii.

¹¹ Capitolele:111.20 “Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată”; 111.21 “Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător”; 111.22 “Impozitul pe venit reţinut din suma dividendelor achitate”; 111.23 “Impozitul pe venitul din activitatea operaţională”.

¹² art.V alin.(6) din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.267 din 23.12 2011.

♦ AAPL ale UAT din raion nu au demonstrat un interes pe măsură privind estimarea, calcularea şi colectarea completă la buget a impozitelor pe proprietate (funciar şi pe bunurile imobiliare). Totodată, nerespectarea cadrului legal/normativ, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din impozitele menţionate.

• Estimarea de către primăriile auditate¹³ a veniturilor din impozitele pe proprietate în lipsa informaţiilor necesare a generat, în unele cazuri, rectificări ale planului aprobat, neîncasarea veniturilor planificate, iar în alte cazuri - supraîncasarea lor. Astfel, pentru anul 2014, încasările din impozitele pe proprietate în bugetele UAT au fost aprobate în sumă de 8,5 mil.lei, fiind precizate şi realizate în aceeaşi sumă – 8,4 mil.lei. Aceste impozite sînt relativ stabile, mărimea lor fiind condiţionată de plenitudinea datelor de care dispun UAT, organele cadastrale şi cele fiscale cu privire la baza de impozitare pentru impozitul respectiv. Totodată, nerespectarea cadrului legal/normativ, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, fără a efectua o analiză profundă, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din impozitele menţionate.

Ca urmare a lipsei unui registru complet al deţinătorilor de bunuri imobiliare existente într-o UAT, cu indicarea valorii evaluate sau neevaluate (costului acestora), a persoanelor şi bunurilor care sînt scutite de achitarea impozitului, la estimarea veniturilor provenite din impozitele pe proprietate s-au întîmpinat dificultăţi. AAPL din raion nu sînt preocupate de ţinerea evidenţei cantitativ-valorice şi de cadastrarea fondului imobiliar în scopuri fiscale. De asemenea, AAPL ale UAT nu deţin informaţii privind terenurile evaluate şi cele neevaluate aferente impozitării. La fel, nici organul cadastral nu dispune de o informaţie exhaustivă care ar permite o evaluare corespunzătoare a materiei/bazei impozabile pentru impozitul pe bunurile imobile pe fiecare UAT. Astfel, OCT Orhei nu deţine o informaţie sistematizată privind costul total al bunurilor imobile evaluate în scopuri fiscale. Totodată, această instituţie nu dispune de o sinteză concludentă a datelor privind numărul de bunuri imobile care nu au fost evaluate. Această situaţie denotă din start că, din cauza folosirii unor date incomplete sau denaturate, estimarea corectă a veniturilor atît de către primării, cît şi de către DF era reprobabilă.

• AAPL din raion nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea sa şi modul de utilizare a acestuia, ceea ce determină folosirea neautorizată a terenurilor proprietate publică locală şi neîncasarea plăţilor cuvenite. Cauza principală a acestor nereguli este nedelimitarea terenurilor proprietate publică a statului, a UAT din domeniul public şi cel privat. Totodată, se relevă că primăriile¹⁴ supuse auditării nu deţin informaţia juridică şi tehnico-economică sistematizată în Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, conform Anexei nr.1 din Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995¹⁵. De menţionat că, potrivit dărilor de seamă funciare, aceste primării dispun de terenuri din fondul de rezervă cu suprafaţa totală de 956,33 ha, care pînă la desfăşurarea auditului nu erau delimitate. Iresponsabilitatea angajaţilor primăriilor menţionate privind stabilirea subiectului impunerii a determinat neimpozitarea terenurilor respective, astfel nefiind încasate venituri, doar pe anul 2014, de circa 95,2 mii lei¹⁶ - impozitul funciar.

La aprobarea bugetului local (2014), primăria s. Peresecina nu a asigurat estimarea autentică a bazei impozabile la impozitul funciar, veniturile la acest compartiment fiind diminuate cu 60,4 mii lei¹⁷, totodată nefiind încasate venituri din această sursă în sumă de 40,0 mii lei. Mai mult decît atît, în cadrul controlului tematic privind corectitudinea administrării impozitelor şi taxelor locale, verificarea soldurilor la situaţia din 31.12.2014 la conturile personale pentru impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, efectuat la primăria nominalizată de către IFS Orhei, s-a constatat întocmirea neadecvată a dărilor de seamă fiscale (Funj-13 şi BIPF-1), fiind calculat adăugător impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă de la gospodăriile ţărăneşti în sumă de 7,8 mii lei¹⁸.

Situaţiile menţionate au fost cauzate de pasivitatea vădită a angajaţilor primăriilor referitor la constituirea bazei de date cu privire la obiectele şi subiecţii impozabili, prin ajustarea datelor evidenţei funciare.

^{____________________________________}

¹³ Primăriile: or. Orhei, com. Step-Soci, com. Selişte, s. Peresecina.

¹⁴ Primăriile: or.Orhei -289 ha, com. Step-Soci-17 ha, şi com. Selişte - 667,33 ha.

¹⁵ Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar, aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.

¹⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

¹⁷ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

¹⁸ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

• Lipsa de control şi monitorizarea ineficientă din partea unor AAPL au cauzat calcularea incorectă şi încasarea incompletă a impozitului pe bunurile imobile.

Astfel,

√ la primăria or. Orhei, veniturile din impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice-cetăţeni din valoarea estimată (cap.114.14) au fost evaluate şi aprobate pentru anul 2014 în conformitate cu sumele calculate în SIA “Cadastrul fiscal” în anul 2013 (731,3 mii lei) şi cu 34,9 mii lei mai mult faţă de calculele pe anul 2012, încasările la acest impozit constituind cu 74,3 mii lei mai puţin, sau în mărime relativă de 89,8 la sută. Prin contrapunerea datelor incluse la estimarea veniturilor din acest impozit, conform calculului impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice, auditul a constatat că acestea nu corespund cu datele din evidenţa analitică a sistemului informaţional. Astfel, conform datelor din sistem, suma înlesnirilor acordate în conformitate cu art.283 din Codul fiscal¹⁹ (pe fiecare beneficiar de scutire) constituie 307,9 mii lei, însă conform calculului impozitul însumează 846,8 mii lei, sau cu 538,9 mii lei mai mult. Ca urmare, veniturile estimate din sursa nominalizată au fost diminuate. Totodată, se relevă că, la 01.01.2015, restanţa la impozitul respectiv a constituit 51,5 mii lei, fiind în creştere faţă de 01.01.2014 cu 37,6 mii lei;

√ în urma verificărilor selective ale veniturilor încasate din impozitele pe proprietate, cu ieşirea la faţa locului, misiunea de audit relevă că bunurile imobile cu destinaţie locativă din s.Peresecina şi com. Step-Soci sînt impozitate la preţuri simbolice. Contrar prevederilor normative²⁰, primăriile nominalizate nu dispun de confirmarea valorii bunurilor imobile. Prin urmare, 15 bunuri imobile din s. Peresecina (în 2 niveluri) şi 17 – din com. Step-Soci au fost impozitate cu sumele în mărime de la 19 pînă la 67 lei şi, respectiv, de la 8 pînă la 110 lei. De menţionat că persoanele responsabile de calcularea impozitelor din cadrul primăriilor s.Peresecina şi com. Step-Soci nu au ţinut cont de faptul că suprafaţa totală a unor bunuri imobile depăşeşte 100 m² şi nu au majorat cotele concrete stabilite ale impozitului pe bunurile imobile de 1,5 ori, după cum prevede cadrul legal²¹ în vigoare, ceea ce denotă lipsa de control din partea SCITL din cadrul primăriei privind estimarea exhaustivă a bunurilor imobile. Totodată, se relevă că, urmare lipsei valorii reale de piaţă şi a suprafeţei reale a obiectelor impozitării, auditul nu a avut posibilitatea de a stabili veniturile neîncasate din acest impozit, care constituie o sursă semnificativă de venituri;

√ deşi, potrivit art.278 din Codul fiscal, obiecte ale impunerii constituie construcţiile aflate la etapa de finisare de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie, AAPL nu ţin evidenţa acestora, ÎS “Cadastru” nu efectuează evaluarea lor în scopuri fiscale, iar SCITL din UAT, respectiv, nu le impozitează. În pofida cerinţelor regulamentare, AAPL nu şi-au asumat responsabilităţile pentru eficientizarea impozitării tuturor bunurilor imobile amplasate pe teritoriul administrat de către acestea, astfel neasigurînd implementarea procedurilor aferente identificării construcţiilor menţionate şi comunicării cu organul cadastral în acest sens, potrivit atribuţiilor stabilite prin Legea nr.267 din 29.11.2012²². Prin urmare, în urma verificărilor selective, echipa de audit a constatat că AAPL din or. Orhei nu au acumulat şi nu au prezentat OCT informaţiile necesare pentru evaluarea în scopuri fiscale şi impozitarea regulamentară a 2 construcţii şi a unui garaj cu suprafeţele, respectiv, de 227,9 m², 103 m² şi 34,5 m², precum şi a terenurilor, respectiv, de 0,1298 ha, 0,0601 ha şi 0,3626 ha. Ca urmare, veniturile neîncasate în bugetul local au constituit circa 3,5 mii lei anual²³.

Analogic cazurilor descrise mai sus, pe teritoriul oraşului sînt atestate mai multe bunuri în afara regimului fiscal (construcţii, garaje etc.), de aceea, echipa de audit a solicitat primarului or. Orhei şi şefului IFS Orhei constituirea unei comisii pentru efectuarea inventarierii terenurilor şi bunurilor imobile, cu stabilirea celor care nu sînt impozitate. Însă, pînă la finele auditului, comisia instituită nu a prezentat auditului careva documente care ar confirma efectuarea inventarierii, comunicînd doar că a fost înaintată către Inspecţia de Stat în Construcţii o adresare de solicitare a informaţiei despre construcţiile neautorizate şi nefinalizate de pe teritoriul or. Orhei.

Cazuri de nestabilire şi necalculare a impozitului pe bunurile imobile au fost admise şi la primăriile s. Peresecina, com. Step-Soci şi com.Selişte, care nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea identificării şi impozitării a 9 bunuri imobile cu grad înalt de execuţie;

√ deşi, potrivit informaţiei primăriei or.Orhei, sînt înregistrate mai multe (903) “obiecte invalide”, cu valoarea estimată de 50452,7 mii lei, primăria or. Orhei nu a întreprins măsuri suficiente pentru a identifica proprietarii acestor bunuri imobile (limitîndu-se doar la unele înştiinţări adresate IFS Orhei), fapt ce a condiţionat neîncasarea în bugetul local a veniturilor din achitarea impozitului pe bunurile imobile în sumă totală de peste 50,4 mii lei²⁴ anual;

√ o problemă identificată de către echipa de audit la primăria or. Orhei se referă la acordarea de scutiri categoriilor de persoane indicate în art.283 alin.(1), literele h) – l) din Codul fiscal. Astfel, pînă în prezent, unele persoane demult decedate sînt scutite de impozitul pe bunurile imobiliare, cauza fiind lipsa cadrului legislativ şi metodologic relevant, precum şi a pîrghiilor de a identifica persoanele care utilizează bunurile respective, fără a înregistra dreptul de moştenitor şi a remedia situaţia. Analizînd un număr de 1038 persoane cu vîrsta cuprinsă între 75 şi 126 ani, în 145 de cazuri persoanele decedate beneficiază de scutiri, suma scutirii pentru aceste persoane constituind 10,7 mii lei²⁵, doar pe anul 2014;

√ la momentul vînzării-cumpărării unui bun imobil, vînzătorul (agentul economic) dispunea de restanţă la impozitul pe bunurile imobile în sumă de 5,4 mii lei²⁶, care, la înţelegerea părţilor, urma a fi achitată de către cumpărător potrivit prevederilor pct.5.2. din contractul de vînzare-cumpărare. Cumpărătorul a achitat restanţa, însă SCITL al primăriei or. Orhei a atribuit suma plătită la contul personal al cumpărătorului ca supraplată, ulterior fiind folosită pentru acoperirea impozitului pe bunurile imobile personale;

√ din 5 construcţii şi un teren înregistrate în Registrul bunurilor imobile cu unul şi acelaşi cod cadastral (6475306001), din com. Vatici, au fost estimate în scopul impozitării şi, respectiv, impozitate doar 2 construcţii şi terenul.

Plata impozitului funciar şi a impozitului pe bunurile imobile se încasează de la persoanele fizice şi de la gospodăriile ţărăneşti de către SCITL din cadrul primăriilor, în baza chitanţelor de recepţie a plăţilor fiscale. Totodată, potrivit pct.8 din Regulamentul-tip aprobat prin HG nr.998 din 20.08.2003, autorităţile executive ale satelor, comunelor, oraşelor urmau ca în termen de 30 de zile (după publicarea actului normativ nominalizat) să elaboreze proiectul Regulamentului de funcţionare a SCITL şi să-l înainteze spre aprobare Consiliului local, iar ulterior să-l prezinte organului fiscal teritorial. Auditul relevă că aceste prevederi nu au fost respectate de către 3 primării²⁷, iar specialiştii din cadrul SCITL nu-şi cunosc bine atribuţiile ce le revin în conformitate cu prevederile Regulamentului. Prin urmare, potrivit prevederilor Regulamentului menţionat, în atribuţiile SCITL intră efectuarea controalelor fiscale, în limitele competenţelor sale, precum şi contribuirea la tragerea la răspundere pentru încălcări fiscale, ceea ce pe parcursul anului 2014 nu s-a efectuat, şi nici primăria or. Orhei nu a stabilit aceste obiective şi indicatorii de performanţă în fişele corespunzătoare. Totodată, contrar prevederilor art.30 alin.(6) şi art.34 din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008²⁸, în cadrul primăriilor comunelor Step-Soci, Selişte şi Vatici nu au fost elaborate fişele postului pentru funcţionarii publici, care ar trebui să fie aduse la cunoştinţă angajatului sub semnătură. La fel, nu sînt stabilite de către conducători obiectivele pentru fiecare angajat în parte, precum şi nu se efectuează evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici din cadrul primăriilor nominalizate.

^{____________________________________}

¹⁹ Legea nr.1163 din 24.04.1997 “Codul fiscal” (în continuare – Codul fiscal).

²⁰ Regulamentul-tip privind serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei, aprobat prin HG nr.998 din 20.08.2003 (în continuare – Regulamentul-tip aprobat prin HG nr.998 din 20.08.2003).

²¹ Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal.

²² Legea privind monitoringul bunurilor imobile nr.267 din 29.11.2012.

²³ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁵ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁷ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁸ Primăriile: or. Orhei, com. Step-Soci şi com.Vatici.

♦ În procesul de planificare (2014) a veniturilor bugetare provenite din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, acestea au fost aprobate la un nivel mai mic faţă de posibilităţile reale de acumulare. Astfel, la estimarea veniturilor provenite din taxa respectivă, DF nu s-a condus de informaţiile privind baza de impozitare a acestora, care, potrivit calculului, au constituit 9,9 mil. lei, prezentînd spre aprobare CR venituri pentru anul 2014 în sumă de 5,8 mil.lei, sau diminuate cu 4,2 mil.lei²⁹ , sau la nivel de doar 57,8 la sută. Veniturile provenite din taxa respectivă în anul 2014 au fost executate în sumă totală de 5,9 mil.lei, sau cu 0,2 mil.lei mai mult faţă de cele aprobate. Cu toate că DF dispunea de informaţiile prezentate de ÎS “Registru” privind numărul mijloacelor de transport înregistrate pe teritoriul raionului Orhei şi cotele pe tipuri de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova conform Titlului IX al Codului fiscal “Taxele rutiere”, aceasta a luat în calcul doar numărul de 11488 mijloace de transport, sau 46 % din totalul de 24978 de mijloace înregistrate. De menţionat că autorităţile de resort nu întreprind măsuri în vederea identificării tuturor neplătitorilor, cauzelor care au generat acest fenomen şi privind acumularea veniturilor reale din sursa nominalizată.

^{____________________________________}

²⁹ Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04.07.2008.

♦ Planificarea neconformă şi administrarea ineficientă a veniturilor din taxele locale au lipsit bugetul UAT de venituri considerabile, determinate, în fond, de sistemul de control insuficient al veniturilor proprii din partea autorităţilor locale.

• La capitolul “Taxa de piaţă” au fost aprobate, precizate şi executate venituri în sumă de, respectiv, 703,0 mii lei, 953,0 mii lei şi 1004,3 mii lei, din care 1001,3 mii lei (99,7 la sută) au fost încasate de primăria or. Orhei. În acest sens, auditul relevă că, la estimarea veniturilor din taxa respectivă, persoanele responsabile din cadrul primăriei or. Orhei nu au luat în calcul posibilităţile reale de acumulare, ţinînd cont de suprafeţele autorizate şi de mărimea taxelor aprobate, prezentînd spre aprobare CO venituri diminuate cu circa 261,7 mii lei, comparativ cu cele estimate de audit (961,7 mii lei). Ca urmare, pe parcursul anului, în lipsa oricăror justificări, au fost precizate venituri din taxa de piaţă în sumă de 950,0 mii lei, dar s-au încasat venituri în sumă de1001,3 mii lei.

Subevaluările admise la veniturile provenite din taxa respectivă se explică prin faptul că specialiştii nu dispun de documente care confirmă toate suprafeţele terenurilor pieţelor, precum şi că un agent economic, dispunînd de autorizaţia de desfăşurare a activităţii de piaţă, de mai mulţi ani nu achită taxa de piaţă. Totodată, şi în pofida demersurilor înaintate IFS Orhei referitor la achitarea diminuată a plăţii, situaţia a rămas neschimbată. De menţionat că, urmare discuţiilor (verbale) purtate de echipa de audit cu şeful IFS Orhei şi cu specialiştii primăriei or. Orhei, auditul a constatat că aceştia nu cunosc şi nu aplică corect legislaţia privind eliberarea autorizaţiilor de desfăşurare a activităţii de piaţă, stabilirea şi calcularea corectă a taxei de piaţă, unele explicaţii de rigoare fiind prezentate de IFPS (la adresarea auditului).

Misiunea de audit relevă că primăria or. Orhei a dispus autorizarea unor servicii de piaţă pentru mai multe locuri, fără a fi indicată suprafaţa autorizată. CO Orhei, neţinînd cont de prevederile art.297 din Codul fiscal, care specifică stabilirea cotelor în dependenţă de tipul pieţei, locul amplasării şi regimul de activitate, a stabilit cotele impunerii cu taxa de piaţă în dependenţă de mărimea suprafeţei ocupate. Concomitent, nu a fost autorizată suprafaţa bunurilor imobile amplasate pe terenurile pieţelor din oraş, conform prevederilor art.290 din Codul fiscal, precum şi nu s-a calculat şi încasat taxa respectivă. Ca urmare, la întocmirea calculului taxei de piaţă, ÎM “Achiziţii, comerţ şi pieţe” cumula suprafaţa totală a 5 terenuri, pe care sînt amplasate pieţe, pentru a beneficia de achitări diminuate.

Deşi, conform prevederilor legale³⁰, executorii (ordonatorii) principali de buget sînt responsabili de încasarea veniturilor, AAPL din or. Orhei nu şi-au exercitat atribuţiile de administrare şi coordonare în domeniul comerţului, stabilite prin Legea nr.231 din 23.09.2010³¹. Astfel, AAPL din or. Orhei nu au manifestat interesul cuvenit pentru identificarea, evaluarea şi impunerea tuturor veniturilor din activitatea respectivă şi nu au efectuat în teritoriu controlul privind respectarea regulilor de comercializare a produselor şi serviciilor şi de funcţionare a comercianţilor, cu interzicerea desfăşurării activităţilor de comerţ neautorizate. Prin urmare, în cadrul verificărilor efectuate prin contrapunerea autorizaţiilor de desfăşurare a activităţii de piaţă cu datele cadastrale, datele din dările de seamă ale plătitorilor de taxă prezentate IFS Orhei, precum şi cu ieşirea la faţa locului, echipa de audit a constatat că primăria or. Orhei nu a manifestat competenţă şi insistenţă la identificarea şi impunerea tuturor terenurilor şi bunurilor imobile aferente activităţii de piaţă, nu s-au eliberat autorizaţii de funcţionare pe suprafaţa bunurilor imobile amplasate pe terenurile pieţei. Ca urmare, numai în anul 2014, bugetul local a fost lipsit de venituri estimate de audit în sumă de circa 426,6 mii lei³², din care: 256,0 mii lei – urmare neautorizării terenurilor şi bunurilor imobile amplasate în perimetrul pieţelor (doar la 6 agenţi economici, stabiliţi în cadrul auditului); circa 170,6 mii lei – în rezultatul prezentării spre calculare şi achitării taxei de piaţă de către unii agenţi economici care dispun de autorizaţii pe suprafeţe diminuate comparativ cu cele real deţinute, precum şi aplicării cotelor taxei, diminuate comparativ cu cele aprobate.

Totodată, un agent economic a desfăşurat în or. Orhei activitate de comerţ în lipsa autorizaţiei de funcţionare, pe un teren cu suprafaţa de 0,0121 ha (cod cadastral 640140148), care, potrivit art.12 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010, corespunde specificului organizării comerţului în pieţe, urmare cărui fapt bugetul local a fost lipsit de venituri din taxa de piaţă, numai pe anul 2014, în sumă de circa 7,9 mii lei³³. Astfel, AAPL din or. Orhei nu au interzis desfăşurarea activităţilor de comerţ neautorizate, conform legislaţiei în vigoare, dar mai mult decît atît, au autorizat desfăşurarea comerţului cu amănuntul în piaţa respectivă (conform informaţiei IFS Orhei, agentul economic menţionat a practicat activitate de antreprenoriat fără autorizare de funcţionare în perioada 20.02.2014-15.10.2015). De menţionat că, la eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a pieţelor, în unele cazuri, specialistul primăriei tergiversează termenele stabilite, prin ce nu respectă Regulamentul intern existent³⁴.

Contrar prevederilor art.12 (6) din Legea nr.231 din 23.09.2010, prin care se interzice stabilirea de taxe pentru acces în piaţă, la iniţiativa administratorului ÎM “Achiziţii, comerţ şi pieţe”, CO a aprobat taxa pentru intrarea în piaţă cu autoturisme, autocamioane, scutere, totodată fiind încasate venituri din această activitate.

• Veniturile din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii au fost prognozate pentru anul 2014 în sumă de 5,3 mil. lei, fiind precizate şi executate în sumă de 5,5 mil.lei, cele mai semnificative fiind executate de către primăria or. Orhei, în sumă de 4,0 mil. lei. Astfel, în urma auditului efectuat, s-a constatat că primăria or. Orhei a estimat veniturile din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii în sumă de 3,6 mil.lei, reieşind din veniturile încasate în anii precedenţi, deşi urmau a fi estimate reieşind din suprafaţa unităţilor de comerţ existente (pe fiecare tip în parte) şi din taxa stabilită de CO. Totodată, veniturile respective au fost rectificate şi precizate pe parcursul anului pînă la suma de 3,8 mil.lei în lipsa oricăror justificări. Potrivit prevederilor art.6 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010, AAPL dispun de atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile care comercializează produse şi servicii, precum şi privind executarea controlului asupra respectării de către acestea a regulilor de comercializare. Unităţile comerciale care activează pe teritoriul localităţilor sau prestează servicii achită o anumită taxă (taxa pentru unităţile comerciale) în funcţie de tipul de activitate pe care o desfăşoară, în conformitate cu prevederile art.290 lit.(e) din Codului fiscal. Urmare auditării acestei componente a veniturilor, au fost scoase în evidenţă unele deficienţe, care lipsesc bugetele locale de venituri pasibile perceperii. Astfel, deciziile CL din 5 UAT³⁵ nu au stabilit cotele impunerii, în cazul taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, în conformitate cu prevederile Codului fiscal³⁶, în funcţie de genul serviciilor prestate, suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii. Ca urmare, prin achitarea taxei în mărime fixă, agenţii economici care deţin unităţi comerciale cu suprafeţe mari sînt facilitaţi, iar cei cu suprafeţe mici – discriminaţi, bugetul local fiind lipsit de veniturile necesare.

O altă problemă identificată pe parcursul auditului constă în faptul că primăriile nominalizate nu dispun de pachetul complet de documente în baza căruia au fost eliberate autorizaţiile în conformitate cu prevederile art.14 din Legea nr.231 din 23.09.2010. Astfel, se autorizează desfăşurarea activităţilor de comerţ pe terenuri şi în construcţii cu destinaţie agricolă, locativă, fără a asigura schimbarea destinaţiei acestora, după cum prevede cadrul legal în vigoare. Ca rezultat, numai în cazurile terenurilor, prin achitarea impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă, neluîndu-se în consideraţie destinaţia de facto a acestora, bugetele locale au fost lipsite de venituri din impozitul pe proprietate, iar bugetul de stat – de venituri aferente compensării pierderilor în urma excluderii terenurilor din categoria celor cu destinaţie agricolă, doar identificate de audit, în valoare de circa 4,4 mil. lei³⁷.

Lipsa controlului intern din partea persoanelor responsabile din cadrul primăriilor privind încasarea veniturilor totale din taxa pentru unităţi comerciale a permis unor agenţi economici să nu achite taxa respectivă, sau s-o achite în mărimi diminuate, bugetele locale ale 4 UAT fiind lipsite de venituri, estimate de audit, în sumă de 0,2 mil. lei³⁸, totodată, cu suma respectivă fiind diminuate şi mijloacele aprobate la acest tip de venituri.

• În cadrul verificărilor efectuate în comun cu reprezentanţii IFS şi ai primăriei or.Orhei la 31 de agenţi economici care desfăşoară activitate de comerţ, s-a constatat că un agent economic desfăşura activitate în domeniul comerţului cu flori şi mărfuri industriale în baza autorizaţiei cu termenul expirat; trei agenţi economici ce practică comerţul cu amănuntul al produselor alimentare dispun de autorizaţii eliberate pe un termen nelimitat, ceea ce contravine prevederilor art.15 alin (4), lit.b) din Legea nr.231 din 23.09.2010.

Neţinînd cont de prevederile art.4 din Legea nr.231 din 23.09.2010, primăria or. Orhei a eliberat autorizaţii de funcţionare pentru prestarea serviciilor în domeniul jocurilor de noroc, exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, întreţinerea cazinourilor, stabilirea mizelor la competiţiile sportive, organizarea şi desfăşurarea loteriilor în lipsa autorizaţiei sanitare de funcţionare (la 7 agenţi economici), avizului organului supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor (la 14 agenţi economici) şi a licenţei şi/sau anexei la licenţă (la 9 agenţi economici). Totodată, la 8 agenţi economici au fost eliberate autorizaţii de funcţionare pe un termen mai mare decît termenul de valabilitate a licenţei.

• Pentru anul 2014, veniturile din taxa pentru unităţile stradale de comerţ s-au estimat de către specialiştii primăriei or. Orhei fără justificări prin calcule, fiind aprobate în sumă de 150,0 mii lei. În pofida faptului că, în conformitate cu Legea nr.47 din 27.03.2014³⁹, taxa respectivă a fost anulată, primăria or. Orhei a autorizat funcţionarea în continuare a comerţului stradal pentru 3 agenţi economici, ulterior fiind precizate şi încasate venituri din această taxă în sumă de 186,0 mii lei, sau cu 36,0 mii lei mai mult decît veniturile aprobate anual. Mai mult decît atît, CO Orhei nu a anulat comerţul stradal, ci doar a înlocuit autorizaţiile pentru unităţi de comerţ stradal cu autorizaţii pentru unităţi de comerţ mobil.

• Persoanele responsabile de estimarea veniturilor din taxa pentru salubrizare din cadrul primăriei or. Orhei nu au ţinut cont de numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu (care, potrivit datelor statistice, constituie 25638 de persoane) şi de taxa stabilită prin decizia CO nr.12.3 din 19.12.2013 (2,0 lei lunar pentru fiecare domiciliat), estimînd şi prezentînd CO spre aprobare venituri diminuate cu 215,3 mii lei. Pe parcursul anului 2014, în lipsa oricăror justificări, planul a fost precizat şi executat în sumă, respectiv, de 540,0mii lei şi 548,7 mii lei. Totodată, CO a decis (decizia nr.12.3 din 19.12.2013) să împuternicească ÎM “Servicii Comunal-Locative” Orhei cu calcularea, colectarea şi transferarea în bugetul local a taxei respective. În pofida faptului că Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a notificat decizia nominalizată, considerînd-o ilegală, deoarece CO nu a ţinut cont de prevederile art.14 alin.(2) litr.a) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁴⁰, nefiind stabilit modul şi termenul de plată, precum şi de acordare a facilităţilor pe parcursul anului, aceasta a rămas neschimbată. Mai mult decît atît, în atribuţiile ÎM “SCL” Orhei nu intră administrarea surselor financiare bugetare provenite din taxele locale. Ca urmare, ÎM “SCL” Orhei a transferat în bugetul local pentru anul 2014 venituri din taxa respectivă în mărime diminuată cu 66,6 mii lei⁴¹, comparativ cu cele estimate de audit.

• Misiunea de audit relevă o situaţie confuză privind organizarea şi prestarea serviciilor de transport de călători pe teritoriul or.Orhei. Prin urmare, veniturile din taxa pentru serviciile de transport au fost estimate şi aprobate în mărimi diminuate comparativ cu încasările din anii precedenţi (estimate şi aprobate pe anul 2014 în sumă de 450,0 mii lei, faţă de încasările în anii precedenţi de 571,0 mii lei – anul 2012, şi de 537,9 mii lei – anul 2013). Nu este organizat un control riguros privind activităţile în această privinţă, inclusiv asupra transportului implicat de fapt în acordarea serviciilor de transport de călători în perimetrul oraşului, această situaţie avînd un impact vădit asupra încasărilor din sursa nominalizată.

• Luînd în consideraţie creşterea numărului de posesori ai unităţilor de transport şi fluxul sporit de automobile şi camioane în oraş, suprafaţa de 4223 m² autorizată pentru prestarea serviciilor de parcare nu satisface necesităţile. Ca argument, se denotă staţionarea sporită de autocamioane pe unele străzi din oraş, unde pe parcursul zilei se practică activitate de comerţ şi prestări servicii de transport, pe timp nocturn parcarea lor fiind efectuată în locuri neautorizate (pe teritoriul agenţilor economici cu diferite forme de proprietate, care nu dispun de autorizaţii de parcare – staţii de alimentare, perimetrul traseului etc.). Analogic, parcări neautorizate se atestă pe toate străzile adiacente instituţiilor cu flux sporit (piaţă, stadion, spital, blocuri locative etc.). Aceste situaţii impun autorităţile locale să întreprindă măsuri în vederea lichidării parcărilor neautorizate, cu scopul de a legaliza activitatea dată prin contracararea parcărilor neautorizate, în comun cu organele de resort (Inspectoratul de poliţie, IFS), şi autorizarea a noi prestatori de servicii.

În cadrul verificării documentelor care au stat la baza eliberării autorizaţiilor pentru parcări, misiunea de audit a constatat că, în lipsa drepturilor de proprietate înregistrate, la 29.06.2000, primarul or. Orhei (prin dispoziţia personală) a încheiat cu un agent economic contractul de arendă funciară privind transmiterea-primirea în arendă a unui teren cu suprafaţa de 1573 m², pentru amenajarea unei parcări cu termenul de funcţionare pînă la 31.12.2014. În pofida faptului că peste 2 luni termenul de arendă prevăzut în contract expira, precum şi că pînă în prezent primăria nu a înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului, AAPL din or. Orhei au eliberat agentului economic certificatul de urbanism şi autorizaţia respectivă pentru proiectarea şi construcţia pe terenul în cauză a unui Complex sportiv de expoziţie şi comercializare a producţiei industriale, agricole şi alimentare. Mai mult decît atît, după data de 31.12.2014, primăria nu a prelungit contractul de arendă, precum şi nu a stabilit şi nu a încasat plata pentru folosirea terenului respectiv (inclusiv nici pentru destinaţia iniţială – ca parcare). În pofida celor relatate, la data de 30.06.2015, în baza unui aviz tehnic de finalizare a lucrărilor (la nivelul de 32,0 la sută), OCT Orhei a înregistrat dreptul de proprietate asupra construcţiei. Ca urmare, situaţia menţionată limitează dreptul AAPL de a realiza terenul prin licitaţia corespunzătoare, fiind impusă realizarea terenului ca aferent construcţiei, ceea ce generează diminuarea veniturilor de la realizarea terenurilor.

De menţionat că, fără a stabili locurile pentru parcaj, destinate pentru staţionarea unităţii de transport pe un anumit termen, cu autorizările de rigoare, după cum prevede art.291 alin.(1), lit.n) din Codul fiscal, CO a decis stabilirea, începînd cu 01.01.2014, a taxei pentru parcaj. În acest sens, auditul relevă că, pe parcursul anului 2014, nu a fost elaborat şi aprobat Regulamentul corespunzător, precum şi nu au fost încasate venituri din taxa respectivă.

• Primăria or.Orhei nu a manifestat iniţiativă şi prudenţă pentru estimarea oportună, veridică şi concludentă a venitului provenit din taxa de cazare (cap.122.29), care s-a efectuat în lipsa calculelor şi informaţiilor privind baza de impozitare a acestora, fapt care a influenţat asupra acumulării veniturilor la acest capitol. Astfel, potrivit Notelor metodologice, calcularea cuantumului taxei se bazează pe volumul de vînzări înregistrat şi pe taxa stabilită prin Codul fiscal (Titlul VII). Însă, urmare faptului că persoanele responsabile de estimarea veniturilor din cadrul primăriei or. Orhei nu deţin o bază adecvată de calcul, veniturile la acest compartiment au fost aprobate în mărimi diminuate cu 31,4 mii lei comparativ cu cele executate.

^{____________________________________}

³⁰ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³¹ art.31 alin.(1) lit.b) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

³² art.6 alin.(1), lit.f), lit.l) şi lit.m) din Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010 (în continuare – Legea nr.231 din 23.09.2010).

³³ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁵ Regulamentul privind autorizarea desfăşurării activităţii de comerţ şi de prestare (comercializare) a serviciilor pe teritoriul or. Orhei, aprobat prin decizia CO Orhei nr.7.16 din 24.10.2014.

³⁶ Primăriile satelor/comunelor: Peresecina, Brăviceni, Step-Soci, Vatici, Selişte.

³⁷ art.297 alin.(6) lit.a) din Codul fiscal.

³⁸ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁰ Legea pentru modificarea şi complectarea unor acte legislative nr.47 din 27.03.2014.

⁴¹ Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

• Necesită îmbunătăţire mecanismul de monitorizare a amplasării obiectelor/dispozitivelor publicitare. Astfel, ca rezultat al nerespectării normelor regulamentare şi lipsei unor proceduri bine determinate privind controlul intern, primăria or.Orhei nu a organizat o monitorizare conformă a legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară şi nu a estimat corect veniturile de la taxa pentru dispozitivele publicitare (cap.122.69).

În urma testării legalităţii amplasării dispozitivelor de publicitate exterioară, s-a constatat că, în contradicţie cu Legea cu privire la publicitate nr.1227-XIII din 27.06.1997 şi cu Codul fiscal, 24 de subiecţi ai impunerii au amplasat pe străzile oraşului publicitate exterioară cu termenul de valabilitate a autorizaţiilor expirat, iar alţi 3 operatori economici au activat în lipsa autorizării corespunzătoare. În acest sens, auditul relevă că, potrivit cadrului legal, specialistul primăriei este obligat să informeze titularul cu 30 de zile înainte despre expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei. În cazul în care beneficiarul nu s-a adresat să-şi prelungească autorizaţia, primăria are dreptul să demonteze dispozitivele de publicitate. Însă, astfel de controale din partea responsabililor respectivi nu au fost executate, ceea ce a determinat faptul că, pe parcursul anului auditat, 27 de beneficiari au activat neregulamentar.

Totodată, misiunea de audit a constatat lipsa unui plan de amplasare a panourilor publicitare, cu includerea informaţiei ample respective privind locul amplasării fiecărui dispozitiv în parte (inclusiv numărul autorizaţiei în baza căreia activează beneficiarul). Astfel, contrar cadrului legal, 55 la sută din agenţii economici nu şi-au onorat obligaţia privind aplicarea la vedere pe fiecare dispozitiv de publicitate exterioară a informaţiei despre numărul autorizaţiei, denumirea titularului şi telefonul de contact, iar reprezentantul primăriei or. Orhei nu a urmărit aceste situaţii, cu aplicarea măsurilor de rigoare. Prin urmare, din lipsa de control din partea specialistului responsabil, în perioada auditată, au fost admise cazuri de transmitere haotică a dispozitivelor publicitare de la un agent la altul, ceea ce, la rîndul său, a condiţionat activitatea în lipsa autorizaţiilor corespunzătoare a unor agenţi economici.

Urmare contrapunerii informaţiilor oferite de către IFS Orhei şi de către primăria or.Orhei, au fost identificate diferenţe de suprafeţe publicitare de 7,1 m², în sumă de 3,6 mii lei, prezentate spre calcul de 3 agenţi economici, aceştia activînd în lipsa autorizaţiei respective.

♦ AAPL din raion nu şi-au stabilit în mod expres obiective instituţionale în vederea evaluării şi colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică. Astfel, urmare verificării legalităţii şi corectitudinii vînzării-cumpărării terenurilor proprietate publică, s-au constatat următoarele:

√ la vînzarea terenurilor, primăriile or. Orhei şi com. Selişte au acordat eşalonarea plăţii în sumă de 2209,5 mii lei pe o perioadă de pînă la trei ani, deşi acestea urmau să fie achitate timp de o lună, prin ce nu au fost respectate prevederile art.4 alin.(5), lit.c) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997⁴². Mai mult decît atît, plata eşalonată nu a fost indexată în funcţie de nivelul inflaţiei, care, potrivit calculelor efectuate în cadrul auditului, a constituit 51,0 mii lei⁴³. La 01.01.2015, restanţa acestor contribuabili a fost înregistrată în sumă totală de 449,3 mii lei, iar în contractele de vînzare-cumpărare nu s-au prevăzut penalităţi pentru neachitarea în termen în sumă de 371,5 mii lei⁴⁴;

√ ca rezultat al nerespectării prevederilor art.17 alin.(3) şi art.27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007⁴⁵, nu s-a asigurat o reflectare conformă, în perioadele corespunzătoare, a angajamentelor deţinătorilor de terenuri, soldurilor datoriilor la data raportată. Prin urmare, datoriile de la vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică (la 01.01.2015) la 3 UAT auditate constituie 530,7 mii lei⁴⁶, toate fiind cu termenul de prescripţie expirat. Cele mai semnificative restanţe, în sumă de 427,5 mii lei, au fost înregistrate la primăria or. Orhei, încă din anii 2009-2010, persistînd riscul că nu vor mai putea fi încasate;

√ primăriile comunelor Step-Soci, Pelivan şi Selişte au realizat prin licitaţie terenuri la un preţ mai mic decît preţul normativ, astfel nefiind încasate venituri în sumă de 255,6 mii lei⁴⁷ şi nici respectate prevederile Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997. Primăria com. Selişte nu a respectat prescripţiile deciziei CC Selişte (nr.4/4 din 29.11.2013) şi ale pct.11 lit.c) din Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009, publicînd în comunicatul informativ privind desfăşurarea licitaţiei din Monitorul Oficial preţuri de expunere diminuate cu 104,3 mii lei⁴⁸, ceea ce a generat neîncasarea veniturilor în suma respectivă;

√ potrivit prevederilor art.4 alin.(12) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a UAT urmau să fie utilizate pentru cheltuieli capitale şi pentru realizarea măsurilor de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, însă 3 CL au dispus utilizarea mijloacelor în sumă totală de 1275,9 mii lei⁴⁹ (or. Orhei – 900,0 mii lei, s. Peresecina – 249,8 mii lei, com. Step-Soc – 126,1 mii lei) în scopuri ce contravin acestor prevederi.

^{____________________________________}

⁴² Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴³ Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25.07.1997 (în continuare - Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

⁴⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁵ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁶ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare - Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

⁴⁷ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁸ Anexa nr.8 la Raportul de audit

⁴⁹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

• Auditul a constatat existenţa unor rezerve la planificarea veniturilor din arenda terenurilor. Utilizarea haotică şi neautorizată a terenurilor, ca rezultat al gestiunii ineficiente a fondului funciar şi neînregistrării conforme a drepturilor asupra terenurilor proprietate publică, precum şi lipsa unui control eficient din partea AAPL asupra utilizării conforme a fondului funciar condiţionează neîncasarea veniturilor bugetare în sume considerabile, urmare neachitării plăţii pentru folosirea terenurilor şi neimpozitării acestora. Astfel,

√ la 01.01.2015 restanţele arendaşilor terenurilor proprietate publică faţă de bugetele locale ale 5 UAT au însumat 886,0 mii lei⁵⁰, din care 729,3 mii lei sînt deja cu termenul de prescripţie expirat, ceea ce denotă riscul că o parte din restanţele menţionate nu vor putea fi încasate, ca urmare a depăşirii termenului prevăzut de Codul civil. Totodată, contrar Legii nr.113-XVI din 27.04.2007, primăriile or. Orhei, com. Selişte şi com.Vatici nu au asigurat o reflectare conformă, în perioadele corespunzătoare, a angajamentelor arendaşilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată, nu au calculat şi nu au înregistrat în termen veniturile din arenda terenurilor. La fel, primăria com.Selişte nu dispune de informaţia privind restanţa arendaşilor terenurilor proprietate publică faţă de bugetul UAT la 01.01.2014;

√ potrivit prevederilor art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate nu au achiziţionat sau nu au arendat terenurile aferente, de la aceştia urmează să se încaseze anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică de 0,2% şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă. În acest context, misiunea de audit relevă că AAPL nu a fost preocupată suficient de formarea şi administrarea regulamentară a plăţilor din arenda terenurilor aferente. Prin urmare, la planificarea veniturilor proprii (cap.121/32; cap.121/33) nu s-a asigurat calcularea veniturilor de la folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor private. Astfel, numai în cazul unui agent economic, urmare inspectării efectuate de către Inspecţia financiară din subordinea Ministerului Finanţelor, a fost constatată neacumularea veniturilor în sumă totală de 678,8 mii lei⁵¹. Concomitent, echipa de audit a identificat că 6 primării⁵², care nu au încheiat contracte de arendă pentru folosirea terenurilor, nu au asigurat acumularea veniturilor respective în sumă de circa 307,0 mii lei⁵³ anual, precum şi a veniturilor din impozitul funciar (de circa 4,5 mii lei⁵⁴);

√ deşi, potrivit prevederilor art.10 alin.(8) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, plata anuală pentru arenda terenurilor proprietate publică se stabileşte în funcţie de destinaţia terenurilor arendate şi constituie nu mai puţin de 2% şi nu mai mult de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă, la stabilirea plăţii pentru arenda a 2 terenuri, primăria or. Orhei a aplicat cuantumul arendei de doar 1%, ceea ce a condiţionat diminuarea plăţii pentru arendă cu suma de 313,2 mii lei⁵⁵;

√ de mai mulţi ani, primăria or. Orhei nu întreprinde măsuri concrete pentru darea în arendă a terenurilor arabile din rezerva primăriei, cu suprafaţa de 289 ha, inclusiv 49 ha – plantate cu vii. În acest context, se relevă că lipsa unui control adecvat din partea AAPL asupra gestionării terenurilor arabile proprietate publică, precum şi monitorizarea insuficientă a relaţiilor privind stabilirea şi încasarea plăţilor pentru utilizarea acestora au afectat capacitatea AAPL de a realiza integral veniturile aferente bugetului local, în consecinţă nefiind realizate mijloace bugetare din arenda terenurilor arabile proprietate publică, numai pentru anul 2014, de circa 320,9 mii lei⁵⁶. Totodată, primăria com. Step-Soci a transmis în arendă terenuri din rezerva primăriei în lipsa deciziei Consiliului local;

√ primăria com. Vatici nu a ţinut cont de modificarea tarifului pentru calcularea preţului normativ al pămîntului (prevăzut în Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997), astfel diminuînd plata pentru folosinţă/arendă, fapt ce a condiţionat necalcularea şi neîncasarea veniturilor din arenda terenului menţionat în sumă de 2,6 mii lei⁵⁷.

^{____________________________________}

⁵⁰ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵¹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵² Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵³ Primăriile or. Orhei şi satelor/comunelor Step-Soci, Brăviceni.

⁵⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵⁵ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁵⁷ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

• Unele AAPL din raion nu au asigurat o monitorizare şi administrare conformă a procesului de dare în locaţiune a bunurilor domeniului public, ca urmare nefiind acumulate venituri în sumă totală de 18,8 mii lei⁵⁸.

Deşi, potrivit prevederilor art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, administrarea bunurilor domeniului public este una din competenţele de bază ale AAPL, unele autorităţi publice locale nu s-au conformat prevederilor regulamentare şi nu au asigurat transmiterea conformă în locaţiune a imobilelor. Astfel, unii primari nu au oficializat corespunzător relaţiile privind locaţiunea bunurilor imobile nelocuibile din incinta clădirilor proprietate publică a UAT, precum şi nu au asigurat încasarea veniturilor respective din această sursă în sumă de 18,8 mii lei anual.

^{____________________________________}

⁵⁸ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

• Unele AAPL nu au asigurat încasarea şi a altor venituri destinate bugetelor locale. Astfel, 12 AAPL nu au asigurat acumularea veniturilor de la transmiterea către unele asociaţii obşteşti/persoane fizice a proprietăţii publice locale (sonde arteziene şi reţele de aprovizionare cu apă şi canalizare), estimate de audit, în sumă de 1,0 mil. lei⁵⁹.

Totodată, persoanele responsabile din cadrul CR, DÎTS, primăriilor Peresecina şi Susleni nu au asigurat calcularea şi încasarea penalităţilor în mărime de la 0,01% pînă la 0,1% pentru fiecare zi de întîrziere la execuţia lucrărilor de construcţie, prevăzute de contractele încheiate, ca urmare nefiind acumulate venituri, estimate de audit, în sumă de cel puţin 1,5 mil. lei⁶⁰.

^{____________________________________}

⁵⁹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁶⁰ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

Recomandări:

1. Consiliul raional şi preşedintele raionului Orhei, de comun cu autorităţile de resort, să elaboreze şi să aprobe un plan de conlucrare punctuală şi rezultativă între subdiviziunile CR, organul fiscal, alte părţi implicate în subprocesul de evaluare/planificare bugetară, implementînd în acest sens modele analitice şi proceduri tehnice aferente inventarierii materiei impozabile, cu stabilirea expresă a responsabilităţilor.

2. CR, preşedintele raionului Orhei, consiliile locale şi primarii oraşului Orhei şi satelor/comunelor Step-Soci, Peresecina, Vatici, Selişte să dispună implementarea unor procese operaţionale şi proceduri eficiente a sistemului de management financiar şi control în cadrul subdiviziunilor consiliilor locale, care să asigure identificarea/evaluarea exhaustivă a bazei fiscale pentru fundamentarea prognozării/planificării conforme a veniturilor bugetare.

3. Preşedintele raionului Orhei, şeful IFS Orhei, primarii oraşului Orhei şi satelor/comunelor Step-Soci, Peresecina, Pelivan, Pohorniceni, Puţintei, Vatici, Selişte, Brăviceni, Bolohan, Clişova, Crihana, Ivancea, Isacova, Ciocîlteni, Ghetlova, Mitoc, Mîrzeşti, Sămănanca, Zahoreni, Zorile să asigure evaluarea exhaustivă a persoanelor responsabile de încasarea impozitelor şi taxelor, cu eficientizarea activităţii acestora şi înlăturarea cauzelor care generează neacumularea conformă a veniturilor în bugetele locale.

OBIECTIVUL II: UAT au gestionat cheltuielile bugetare în mod legal/regulamentar?

AAPL din raion nu au dispus măsuri aferente unui exerciţiu prudent şi regulamentar al cheltuielilor bugetare. Evaluarea managementului financiar al executării cheltuielilor bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion pentru perioada supusă auditului, prin prisma respectării cadrului regulator, denotă că acest domeniu a fost afectat de nereguli şi abateri de la normele legale. Nu întruneşte rigorile de transparenţă procesul de redistribuire a transferurilor, alocate de la bugetul de stat din contul fondului de susţinere financiară, inclusiv destinate domeniului învăţămîntului preşcolar. Sînt afectate de nereguli domeniile ce ţin de achiziţiile de mărfuri şi servicii, de executarea cheltuielilor curente (inclusiv pentru retribuirea muncii) şi pentru investiţiile şi reparaţiile capitale etc.

Încălcările comise de factorii de decizie din cadrul AAPL supuse auditării au determinat efectuarea cheltuielilor neregulamentare şi ineficiente în sumă totală de 27,3 mil.lei (inclusiv 3,6 mil. lei – la executarea cheltuielilor curente; 23,7 mil.lei – la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţii şi reparaţii capitale), precum şi admiterea depăşirilor faţă de cheltuielile maxime aprobate în sumă totală de 1,0 mil.lei, ca urmare a valorificării lucrărilor în lipsa mijloacelor financiare aprobate. Astfel, cele menţionate prezintă un grad sporit de indisciplină financiar-bugetară şi, respectiv, un risc semnificativ, din cauza neefectuării controlului intern şi, respectiv, a neimplementării corespunzătoare a prevederilor Legii nr.229 din 23.09.2010, care prevede sporirea responsabilităţilor manageriale la gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice, sarcină de o necesitate stringentă pentru UAT de toate nivelurile.

În contextul celor menţionate, se identifică următoarele.

♦ Deficienţele admise de către AAPL din raion la prognozarea cheltuielilor şi distribuirea echitabilă a transferurilor pentru acestea au generat planificarea neconformă a unor cheltuieli.

Conform art.9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, pentru asigurarea armonizării suportului bugetar al UAT, prin legea bugetară anuală, de la bugetul de stat pentru bugetele UAT de nivelul II, se stabilesc transferuri din contul fondului de susţinere financiară a UAT. Procedura de stabilire a transferurilor este reglementată de Notele metodologice elaborate de către MF, care prevăd principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi unele aspecte specifice de calculare a transferurilor prognozate spre alocare bugetelor de nivelul II de la bugetul de stat. Conform Notelor metodologice pentru stabilirea raporturilor între bugetul de stat şi bugetul UAT de nivelul II, la compartimentul cheltuieli pentru diferite domenii, a fost aprobat costul mediu (normativul) de întreţinere. De menţionat că aceste Note metodologice nu stabilesc componenţa cheltuielilor ce stau la baza acestor normative. Mai mult decît atît, în cadrul legal existent lipsesc normele privind majorarea sau micşorarea transferurilor pe parcursul anului bugetar în cazurile de subestimare sau de supraestimare a veniturilor bugetelor UAT.

• Lipsa unui mecanism bine definit pentru UAT de stabilire a normativelor de cheltuieli în învăţămînt şi nedeţinerea informaţiei privind numărul real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat în acest scop au generat, în anul 2014, transferuri suplimentare din bugetul de stat în bugetul raional. Astfel, conform Notelor metodologice, pentru stabilirea raporturilor între bugetul de stat şi bugetele UAT de nivelul II, normativul de întreţinere a unui copil din bugetul de stat în instituţiile preşcolare a constituit în anul 2014 suma de 9756,6 lei. Totodată, Notele metodologice nu stabilesc componenţa cheltuielilor ce stau la baza acestui normativ. Potrivit acestora, la stabilirea relaţiilor între bugetul de stat şi bugetul de nivelul II (alocarea transferurilor din contul fondului de susţinere financiară a UAT), cheltuielile pentru domeniul învăţămîntului se determină reieşind din normativul de cheltuieli stabilit de MF şi numărul copiilor potrivit datelor BNS. De exemplu, prognoza bugetară pentru instituţiile preşcolare se estimează în baza datelor statistice (numărul copiilor cu vîrsta de la 3 pînă la 6 ani, înregistraţi în fiecare teritoriu la 1 ianuarie 2012, şi costul mediu posibil de a fi asigurat de la buget). În acest sens, auditul relevă existenţa discrepanţelor semnificative între numărul de copii luat în calcul de către MF (5582 de copii) şi numărul de copii luat în calcul de DF (5016 de copii). Aceste carenţe au permis majorarea cheltuielilor bugetare, la stabilirea rapoartelor între bugetul de stat şi bugetul raional pentru anul 2014, cu 5,5 mil. lei. Se atestă că DF a formulat propunerile pentru transferurile către UAT de nivelul I luînd ca bază numărul de copii care frecventau instituţiile preşcolare, urmare cărui fapt s-a format diferenţa în sumă de 5,5 mil.lei⁶¹ între transferurile calculate potrivit normativelor prestabilite şi cele real alocate UAT de nivelul I, mijloace care ulterior au fost reflectate în partea de venituri ale bugetului raional şi distribuite prin deciziile CR.

^{____________________________________}

⁶¹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

♦ La efectuarea unor cheltuieli publice din contul bugetelor raional şi orăşenesc nu s-a ţinut cont de competenţele instituţionale, unele cheltuieli fiind finanţate fără a se ţine cont de normele regulamentare. Astfel, în conformitate cu prevederile legale⁶², sînt delimitate competenţele la efectuarea cheltuielilor publice din contul bugetelor raionale, iar în bugetele UAT se prevăd alocaţii necesare pentru asigurarea funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Nerespectîndu-se prevederile cadrului legal, pe parcursul anului 2014, din contul bugetului raional au fost alocate neargumentat şi suportate cheltuieli care urmau a fi finanţate din bugetul de stat în sumă totală de 1,7 mil. lei⁶³, inclusiv pentru: Inspectoratul de poliţie Orhei - în sumă de 1,4 mil. lei (0,1 mil. lei – procurarea mobilierului; 1,3 mil. lei – cheltuieli capitale); Direcţia Situaţii Excepţionale Orhei - în sumă de 0,1 mil. lei (reparaţia autospecialelor, carburanţi).

În altă ordine de idei, deşi, potrivit prevederilor art.3 alin.(2) din Legea nr.1420-XV din 31.10.2002⁶⁴, activitatea de sponsorizare nu se poate desfăşura prin utilizare de mijloace obţinute din buget, CR Orhei a decis alocarea către primăria or.Orhei a transferurilor cu destinaţie specială în sumă de 0,2 mil.lei, pentru acoperirea parţială a cheltuielilor Catedralei “Sf.Nicolae” din Orhei. La fel, fără a ţine cont de competenţele instituţionale, din bugetul oraşului Orhei, pentru Inspectoratul de poliţie Orhei s-au alocat mijloace în sumă de 0,2 mil.lei⁶⁵.

^{____________________________________}

⁶² art.4 alin.(2) din Legea privind descentralizarea administrativă nr.435-XVI din 28.12.2006; art.7 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003; art.33 alin.(3) din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837-XIII din 17.05.1996.

⁶³ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁶⁴ Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare nr.1420-XV din 31.10.2002.

♦ În unele cazuri, cheltuielile curente executate de AAPL ale UAT din raion nu întrunesc rigorile cadrului legal-normativ, fiind admise deficienţe şi iregularităţi, care s-au soldat cu cheltuieli ineficiente şi neregulamentare.

În anul 2014, cheltuielile pentru retribuirea muncii şi plăţile aferente salarizării au reprezentat partea preponderentă în bugetele UAT din raion, constituind 43,4 la sută din cheltuielile totale. Urmare auditării compartimentului retribuirea muncii la unele AAPL⁶⁶ (de nivelul I şi nivelul II), cu un fond anual de salarii în sumă totală de 66,1 mil.lei, sau în mărime relativă de 42,8 la sută din cheltuielile totale (154,3 mil.lei), au fost constatate unele deficienţe, generatoare de plăţi neregulamentare în valoare de 0,5 mil.lei⁶⁷. Astfel, misiunea de audit, verificînd selectiv cheltuielile pentru retribuirea muncii, a relevat următoarele:

√ un angajat al primăriei or.Orhei, pentru acelaşi timp de muncă, a fost tabelat şi remunerat concomitent ca specialist în relaţiile cu publicul din cadrul primăriei şi ca coordonator al Proiectului “Parteneriat durabil lărgit pentru reforma de descentralizare”. Analogic, o altă persoană fizică, în timpul cînd presta servicii primăriei (8 ore), activa şi ca coordonator în Proiectul menţionat. Urmare celor menţionate, au fost utilizate neregulamentar mijloace în sumă de circa 34,7 mii lei;

√ potrivit prevederilor pct.5 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006⁶⁸, se permite directorilor de şcoli de cultură generală, şcoli-internat, gimnazii, licee, case de copii, instituţii de învăţămînt secundar-profesional, colegii (instituţii de învăţămînt mediu de specialitate), instituţii extraşcolare, inclusiv şcoli de muzică, arte şi arte plastice şi cadrelor didactice cu funcţii de conducere din instituţiile indicate să desfăşoare activitate didactică, sau să dirijeze activitatea unui cerc, însă retribuţia, în acest caz, nu trebuie să depăşească 0,5 din norma didactică. Aprobarea volumului suplimentar de ore se va efectua prin emiterea unui ordin de către ministerele de resort şi direcţiile generale de învăţămînt, tineret şi sport raionale şi orăşeneşti, în care se va indica obiectul, numărul suplimentar de ore şi perioada pentru care este valabil ordinul. Fără a ţine cont de prevederile respective, primăria or. Orhei, în baza ordinului şefului Secţiei Cultură, a permis directorului Şcolii de arte plastice să cumuleze pe 0,25 salariu, fiind utilizate mijloace pentru retribuirea muncii în sumă de 6,8 mii lei;

√ în conformitate cu pct.16 din Regulamentul-tip aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr.121 din 13.04.2006⁶⁹, directorul Casei de cultură are următoarele atribuţii: asigură conducerea activităţii instituţiei; gestionează patrimoniul casei de cultură; elaborează programe de activitate şi asigură realizarea acestora; creează condiţii pentru activitatea formaţiilor artistice de amatori, a cercurilor de creaţie, a atelierelor meşteşugăreşti şi a meşterilor populari din cadrul instituţiei; reprezintă Casa de cultură în raport cu persoanele fizice şi juridice; prezintă organelor ierarhic superioare dări de seamă textuale şi statistice, informaţii referitor la situaţia din domeniu etc. Totodată, persoanele angajate în calitate de directori ai Caselor de cultură din comunele Selişte, Step-Soci şi Ivancea au executat paralel şi alte obligaţiuni funcţionale, urmare cărui fapt primăriile respective au admis remunerarea neregulamentară în sumă totală de 24,9 mii lei⁷⁰. Deşi, potrivit prevederilor art.30 alin.(2) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005⁷¹, personalului cu funcţii de conducere nu se permite cumularea de funcţii în orele de program, primăria com. Pelivan a admis achitarea sporului didactic pentru directorul Casei de cultură, ceea ce a condiţionat plăţi neregulamentare în sumă de 20,5 mii lei. Totodată, în pofida faptului că Casa de cultură din com.Step-Soci se află în reparaţie capitală din anul 2013 pînă în prezent şi spaţiile acesteia nu se utilizează, în anul 2014, primăria a admis achitarea plăţilor salariale pentru dereticarea spaţiilor în sumă de 12,0 mii lei;

√ contrar prevederilor pct.6 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006, cadrelor didactice cu funcţii de conducere a instituţiilor de învăţămînt din cadrul DÎTS li s-a calculat sporul didactic atît de la salariul de conducere, cît şi de la cel didactic, astfel fiind efectuate cheltuieli ineficiente în sumă de circa 302,4 mii lei. Totodată, primăria s. Isacova a admis calcularea salariului şi plăţilor aferente acestuia în sumă totală de 3,7 mii lei pentru o unitate de conducere din cadrul instituţiei de învăţămînt preşcolar, care a desfăşurat activitate didactică peste normele stabilite;

√ în lipsa unor clauze fundamentate/motivate privind munca efectivă şi rezultativă, primăria com. Selişte a admis efectuarea cheltuielilor neîntemeiate în sumă totală de 27,1 mii lei, pentru achitarea salariului unei persoane angajate în funcţie de mediator, care a activat în lipsa contractului individual de muncă;

√ contrar prevederilor Codului muncii⁷² şi Legii nr.158-XVI din 04.07.2008⁷³, primăria com. Selişte nu are încheiate contracte individuale de muncă cu salariaţii care nu au statut de funcţionar public şi nu deţine carnete de muncă pentru salariaţii care lucrează mai mult de 5 zile lucrătoare. În cadrul acestei primării nu se elaborează fişele postului pentru funcţionarii publici, care urmează a fi aduse la cunoştinţă angajatului sub semnătură. Paralel, nu se efectuează evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici din cadrul primăriei şi nu sînt stabilite de către conducător obiectivele pentru fiecare salariat în parte (nu se fac înscrierile cuvenite). Contabilul-şef din cadrul primăriei a fost angajat cu încălcarea prevederilor legale şi nu întruneşte întocmai cerinţele de deţinere a funcţiei respective (nu are 3 ani de experienţă în domeniu şi 1 an – în domeniul bugetar).

Totodată, auditul relevă că diferite nereguli şi abateri ce ţin de retribuirea muncii au fost identificate şi în urma controalelor efectuate de alte autorităţi. Astfel, verificările efectuate de către Inspecţia Financiară din subordinea MF la primăria or.Orhei şi în com. Selişte au scos la iveală achitarea plăţilor neregulamentare în sume de 95,2 mii lei şi, respectiv, 13,3 mii lei.

Misiunea de audit relevă că, contrar prevederilor legale⁷⁴, ex-preşedintele raionului nu şi-a asumat responsabilităţile adiţionale în materie de neadmitere a conflictului de interese (declararea; imparţialitatea; obiectivitatea; soluţionarea problemelor în beneficiul interesului public etc.), respectiv, nu a asigurat informarea de rigoare a Comisiei Naţionale de Integritate, astfel fiind admisă activitatea în organizaţia pe care o conduce a unor persoane aflate în conflict de interese. În acest sens, se remarcă că, începînd cu 20.09.2012, ex-preşedintele raionului a dispus angajarea în funcţia de şef al DÎTS Orhei a unei persoane aflate în relaţii de rudenie de gradul I.

Nu a fost respectat cadrul regulator ce ţine de efectuarea cheltuielilor pentru asigurarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale AAPL din raion, aceste cheltuieli necesitînd a fi optimizate. Astfel,

√ DASPF Orhei a depăşit numărul unităţilor de transport aprobat de către CR cu 3 unităţi, ceea ce a condiţionat cheltuieli ineficiente pentru deservirea acestora în sumă de 20,2 mii lei⁷⁵, precum şi cheltuieli suplimentare pentru alimentarea lor cu combustibil în sumă totală de 37,2 mii lei⁷⁶;

√ deşi CR a aprobat Regulamentul privind aprobarea numărului-limită al autoturismelor de serviciu şi a parcursului-limită pentru un autoturism pe anul 2014, o subdiviziune a CR a depăşit parcursul-limită la o unitate de transport cu 15,9 mii km, fiind suportate cheltuieli neregulamentare în sumă de 26,2 mii lei⁷⁷;

√ în lipsa documentelor justificative (foilor de parcurs) şi fără identificarea mijlocului de transport, primăriile com. Selişte şi s. Isacova au efectuat cheltuieli în sumă totală de 30,5 mii lei⁷⁸, ceea ce contravine prevederilor art.19 alin.(1) şi alin.(6) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007;

√ DÎTS a suportat cheltuieli ineficiente în sumă de 26,1 mii lei⁷⁹ pentru reparaţia a două unităţi de transport (achiziţionate recent) în termenele de garanţie stabilite în contractele de achiziţii;

√ primăriile com. Selişte, com.Vatici şi s. Isacova, ignorînd prevederile pct.2, pct.5.8. şi pct.6.1. din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.108 din 17.10.1998⁸⁰, la întocmirea foilor de parcurs, au admis unele nereguli, exprimate prin: neindicarea cantităţii de combustibil pentru care s-au eliberat bonuri, a stocului de combustibil la sosire, a datei şi adresei concrete de deplasare (scopul); rectificări neconforme, ceea ce determină suportarea unor cheltuieli neîntemeiate.

• Este necesară monitorizarea alimentaţiei copiilor din instituţiile preşcolare şi ajustarea normelor financiare aferente, în vederea asigurării executării cerinţelor de alimentare sănătoasă a copiilor. Astfel, conform prevederilor pct.1 lit.c) din Ordinul ministrului educaţiei nr.1220 din 30.12.2013⁸¹, normele pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din şcolile primare, gimnazii şi licee în anul 2014 au fost prevăzute în mărime de 7,00 lei/zi. DÎTS Orhei a admis administrarea ineficientă a acestui proces, cu un risc sporit de alimentare nesănătoasă a copiilor, media de alimentaţie (din toate sursele) pentru 1 copil/zi, în anul 2014, constituind mai puţin decît limitele financiare minime stabilite conform prevederilor legale.

• Managementul existent nu a asigurat regularitatea unor cheltuieli de ordin social.

Probele de audit acumulate la compartimentul dat demonstrează că DASPF Orhei nu dispune de justificarea documentară privind utilizarea conform destinaţiei a mijloacelor financiare pentru serviciul de asistenţă parentală profesionistă, fiind achitate neregulamentar 0,2 mil.lei⁸².

• Nu s-a asigurat utilizarea regulamentară, raţională şi economicoasă a mijloacelor publice pentru finanţarea unor activităţi privind primirea şi deservirea delegaţiilor străine şi organizarea diferitor festivităţi. Astfel,

√ în lipsa calculelor de rigoare, argumentate corespunzător, AP a planificat mijloace pentru cheltuieli de finanţare a unor activităţi privind primirea şi deservirea delegaţiilor străine şi organizarea diferitor festivităţi. Potrivit prescripţiilor din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.550 din 13.06.1997⁸³, ca bază pentru efectuarea cheltuielilor privind primirea anumitor persoane servesc ordinul conducătorului organului, în care se menţionează scopurile, programul şi termenul derulării activităţii; devizul de cheltuieli, aprobat de conducătorul organului care organizează recepţia; informaţiile referitoare la rezultatele vizitei şi darea de seamă asupra cheltuielilor efectuate, justificate prin acte. Însă, în majoritatea cazurilor, cheltuielile pentru primirea şi deservirea anumitor persoane şi pentru organizarea diferitor festivităţi nu au fost confirmate în mod regulamentar. La fel, în sensul celor menţionate, nu au fost respectate nici prescripţiile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1151 din 02.09.2002⁸⁴. Prin urmare, în condiţiile menţionate, AP a admis valorificarea mijloacelor bugetare în sumă de peste 29,1 mii lei⁸⁵ pentru desfăşurarea unor măsuri culturale fără a fi întocmite documentele respective de justificare a cheltuielilor (ordinul conducătorului, în care să fie specificat scopul activităţii; programul şi termenul de derulare a activităţii; numărul persoanelor participante etc.);

√ fără efectuarea regulamentară a procedurii de achiziţie, primăria or. Orhei, achiziţionînd servicii pentru organizarea şi desfăşurarea unor măsuri culturale de la o persoană fizică (deţinător de patentă pentru prestarea serviciilor de deservire muzicală a ceremoniilor), contrar prevederilor art.3 alin.(8), lit.a) din Legea nr.93 din 15.07.1998⁸⁶, a procurat şi servicii de transport, prezentări artistice, utilizînd netransparent 102,1 mii lei⁸⁷, ceea ce determină eludarea de la calcularea şi încasarea impozitelor şi taxelor respective;

√ primăriile com. Selişte şi s. Isacova au suportat cheltuieli neregulamentare şi ineficiente pentru desfăşurarea diferitor măsuri şi concursuri în sumă de 30,2 mii lei⁸⁸, fiind contabilizate în lipsa documentelor justificative, ceea ce contravine art.19 alineatele (1) şi (6) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

• Nu corespunde rigorilor executarea de către unele AAPL a cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului. Astfel, contrar prevederilor art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, în unele acte de recepţie a lucrărilor de amenajare, prezentate de către ÎM “SCL” primăriei or Orhei, este inclusă doar manopera, dar nu şi orele de funcţionare a utilajului, ceea ce pune la îndoială executarea lucrărilor.

^{____________________________________}

⁶⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁶⁶ DÎTS Orhei, primarii or.Orhei, comunelor Ivancea, Selişte, Step-Soci, Pelivan şi s.Isacova.

⁶⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁶⁸ Condiţiile de salarizare pentru cadrele didactice şi alte categorii de personal din instituţiile şi organizaţiile de învăţămînt preuniversitar, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006 (Anexa nr.1).

⁶⁹ Regulamentul-tip de activitate a Casei de cultură, aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr.121 din 13.04.2006.

⁷⁰ Primăriile comunelor: Ivancea – 4,3 mii lei; Step-Soci – 10,2 mii lei; Selişte – 10,4 mii lei.

⁷¹ Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23.12.2005 (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005).

⁷² art.56 alin.(1) şi art.66 din Legea nr.154-XV din 28.03.2003 “Codul muncii al Republicii Moldova”.

⁷³ art.30 alin.(6) şi art.34 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04.07.2008.

⁷⁴ Legea cu privire la conflictul de interese nr.16-XVI din 15.02.2008 (art.3 lit.a); art.5; art.9; art.10).

⁷⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷⁸ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷⁹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁰ Instrucţiuni privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme, aprobate prin Ordinul Departamentului Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova nr.108 din 17.12.1998.

⁸¹ Ordinul ministrului educaţiei nr.1220 din 30.12.2013 “Cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative”.

⁸² Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸³ Regulamentul privind modul utilizării mijloacelor pentru primirea şi deservirea delegaţiilor străine şi a anumitor persoane, aprobat prin HG nr.550 din 13.06.1997 (pct. 4).

⁸⁴ Regulamentul cu privire la normativele de cheltuieli pentru desfăşurarea conferinţelor, simpozioanelor, festivalurilor etc. de către instituţiile publice finanţate de la bugetul public naţional, aprobat prin HG nr.1151 din 02.09.2002.

⁸⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁶ Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din 15.07.1998.

⁸⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁸ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

♦ Domeniul de valorificare a mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale rămîne în continuare afectat de nereguli.

În perioada supusă auditului, din contul bugetelor UAT, au fost valorificate mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 103,0 mil.lei (inclusiv: 25,5 mil.lei – pentru investiţii capitale; 71,4 mil.lei – pentru reparaţii capitale; 6,1 mil.lei – transferuri capitale).

Probele de audit acumulate la acest compartiment au scos în evidenţă o serie de lacune şi nereguli, care au dus la utilizarea neregulamentară sau ineficientă a mijloacelor financiare în sumă totală de 23,7 mil.lei, fapt ce denotă că disciplina financiară la componenta respectivă a fost afectată de prezenţa iregularităţilor la iniţierea obiectivelor de investiţii capitale şi la efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor publice. Cele mai semnificative iregularităţi constau în următoarele:

• AAPL nu dispun de politici investiţionale şi obiective clare privind finalizarea obiectivelor iniţiate în anii precedenţi, ceea ce determină ineficienţa utilizării mijloacelor publice, ţinîndu-se cont de faptul că obiectivele n-au fost conservate, iar în timp acestea se deteriorează. Astfel, la 01.01.2015, cheltuielile pentru investiţii capitale în obiectele nefinalizate au constituit în total 36,9 mil.lei⁸⁹.

În contextul celor evocate, se evidenţiază cel mai semnificativ obiect nefinalizat “Lucrări de consolidare contra alunecărilor de teren cartierul Bucuria”, iniţiat în anul 2005, cu valoarea de deviz de 29,0 mil.lei. Deşi în Hotărîrile Curţii de Conturi precedente nr.32 din 02.07.2009⁹⁰ şi nr.33 din 08.08.2011⁹¹ s-a menţionat inactivitatea factorilor de decizie ai primăriei or. Orhei privind efectuarea “Lucrărilor de consolidare contra alunecărilor de teren cartierul Bucuria” (tergiversarea contractării lucrărilor, valorificarea neconformă a mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat), pînă în prezent situaţia nu s-a schimbat. Ultimele lucrări la acest obiect au fost executate în anii 2010-2011. De menţionat că din anul 2011 nu s-a asigurat executarea continuă a lucrărilor la obiectul menţionat, limitîndu-se doar la adresările către Guvern referitor la acordarea surselor financiare din bugetul de stat pentru lucrările respective. Potrivit explicaţiilor specialiştilor din cadrul primăriei or.Orhei şi Direcţiei Construcţii a CR Orhei, lucrările la obiectul nominalizat necesită o intervenţie de execuţie urgentă, fiind de interes şi de risc major pentru cetăţenii or. Orhei, iar lucrările ce ţin de executarea elementelor de beton deja existente îşi pierd valoarea tehnică, ceea ce condiţionează risipirea alocaţiilor financiare în sumă de peste 5,4 mil.lei.

^{____________________________________}

⁸⁹ inclusiv: la contul 203 – 19,9 mil.lei, la contul 215 – 0,1 mil.lei, la contul 212 – 0,4 mil.lei, la contul 216 – 16,5 mil.lei.

⁹⁰ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.32 din 02.07.2009 asupra Raportului auditelor regularităţii executării bugetelor raioanelor: Ungheni, Orhei, Teleneşti, Cantemir, Ştefan-Vodă, Ocniţa, Glodeni şi Edineţ pe anul 2008.

⁹¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 08.08.2011 privind Raportul auditului bugetului raional Orhei pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public.

• Multiple lucrări de construcţii şi reparaţii au fost executate în lipsa proiectelor şi calculelor de rigoare. Astfel, potrivit prevederilor art.13 alin.(1) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996⁹², lucrările de construcţii, precum şi de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii se execută numai în baza proiectului elaborat de către persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi verificat de Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor. Însă, nerespectînd reglementările în vigoare, în lipsa documentaţiei de proiect expertizate şi verificate regulamentar, primăria s.Peresecina a contractat şi a recepţionat lucrări de reparaţie capitală a cimitirului în sumă totală de 0,6 mil. lei⁹³, lucrări de extindere a iluminării stradale în sumă totală de 0,8 mil. lei⁹⁴, precum şi lucrări de reparaţie capitală a pieţei din sat în sumă de 0,2 mil. lei⁹⁵. Analogic, în lipsa documentaţiei de proiect expertizate şi verificate regulamentar, au fost contractate şi îndeplinite lucrările de reparaţie capitală a acoperişului gimnaziului din s. Puţintei în sumă de 1,3 mil. lei⁹⁶. În aceeaşi manieră, primăria or. Orhei a contractat şi a recepţionat lucrări de reparaţie a sălii festive şi a acoperişului primăriei în sumă totală de 0,8 mil. lei⁹⁷. Se relevă că deficienţa respectivă afectează calitatea lucrărilor executate şi, respectiv, generează majorarea volumului de lucrări, totodată fiind limitat controlul asupra valorificării mijloacelor publice în aceste scopuri.

Contrar prevederilor pct.29 din Regulamentul cu privire la activitatea Grupului de lucru pentru investiţii capitale publice, aprobat prin HG nr.1029 din 19.12.2013, şi în lipsa studiului de fezabilitate privind determinarea necesităţii şi oportunităţii construcţiei Complexului sportiv european de motosport din or. Orhei, CL a dat acceptul pentru proiectarea acestuia, în scopul realizării proiectului fiind utilizate mijloace financiare în sumă de 1,9 mil.lei⁹⁸. Conform acestui proiect, valoarea lucrărilor preconizate constituie 200,1 mil.lei, sumă nesustenabilă pentru bugetul local. De menţionat că proiectarea s-a efectuat în lipsa deciziei de atribuire a terenului. Reieşind din cele menţionate, auditul denotă utilizarea mijloacelor financiare pentru proiectare, fără impact socio-economic. În contextul celor invocate, auditul relevă că grupul de lucru pentru achiziţii publice din cadrul primăriei or.Orhei a adjudecat contractul de servicii de proiectare a Complexului sportiv european de motosport din or. Orhei, avînd drept criteriu de selectare a ofertei cîştigătoare punctajul maxim totalizat prin însumarea punctajului pentru cei 3 factori: preţul ofertei, durata de execuţie, capabilitatea ofertantului (care include în sine şi experienţa similară). Criteriul, însă, nu s-a respectat, fiind respins ofertantul care a însumat punctajul maxim şi acceptat cel cu punctajul mediu. Mai mult decît atît, conducător şi administrator în cadrul contractului de asociere în consorţiu a fost desemnat agentul economic responsabil de proiectarea obiectului, fără a fi stipulate în acest contract criteriile de calificare a fiecărui asociat în parte, ceea ce contravine prescripţiilor pct.101 din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010, care prevede că pentru calificarea operatorilor economici asociaţi, partenerul responsabil (liderul asociaţilor) trebuie să întrunească proporţional cel puţin 40% din criteriile minime de calificare, celelalte 60% urmînd a fi întrunite cumulativ de către asociaţi. Neîndeplinirea acestor condiţii va determina respingerea ofertei comune.

Misiunea de audit relevă că proiectarea, amplasarea şi punerea în funcţiune a staţiei de epurare la tabăra de odihnă “Mioriţa” s-au realizat în lipsa avizului Expertizei ecologice de stat asupra documentaţiei de proiect elaborate în modul stabilit, prin ce DÎTS nu a asigurat respectarea prevederilor art.3 lit.d) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993⁹⁹.

Contrar prevederilor legale¹⁰⁰, DÎTS Orhei şi primăria com.Vatici, în cadrul executării lucrărilor la 2 obiecte¹⁰¹ în valoare, respectiv, de 11,9 mil.lei şi 1,01 mil.lei, nu au asigurat calitatea construcţiilor prin verificarea pe tot parcursul lucrărilor de construcţie a execuţiei acestora de către responsabilii tehnici atestaţi, sau agenţii economici de consultanţă specializaţi şi autorii proiectelor.

• Auditul a constatat carenţe şi la încheierea şi monitorizarea contractelor, care s-au soldat cu acceptarea de către beneficiari (unele entităţi supuse auditării) a unor preţuri majorate (faţă de cele din devize), recepţionarea unor lucrări neexecutate şi/sau a unor lucrări care diferă de cele contractate.

Probele de audit denotă că responsabilii din cadrul unor entităţi supuse auditului au acceptat includerea de către antreprenori în procesele-verbale de executare a lucrărilor a unor preţuri unitare mai mari decît cele contractate, fapt care a cauzat cheltuieli ineficiente în sumă totală de 0,4 mil.lei¹⁰². Totodată, au fost recepţionate volume de lucrări neexecutate, dar incluse în procesele-verbale, astfel efectuîndu-se cheltuieli neregulamentare în sumă de 0,2 mil.lei¹⁰³.

La fel, au fost recepţionate unele lucrări care diferă de cele contractate, în sumă totală de 1,8 mil.lei¹⁰⁴, prin ce nu s-au respectat prevederile art.69 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007¹⁰⁵, care interzic modificarea oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acţiuni sînt de natură să schimbe condiţiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia şi să majoreze valoarea ei.

• Unele UAT nu au reuşit să menţină cheltuielile angajate în limitele maxime aprobate. Astfel, potrivit prevederilor art.7 alin.(4) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele UAT reprezintă limitele maxime care nu pot fi depăşite, iar contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate (rectificate). Însă, unele AAPL (de nivelul I şi nivelul II) şi gimnaziul din s.Puţintei nu s-au conformat prevederilor menţionate şi au admis depăşirea nivelului stabilit al cheltuielilor capitale cu suma totală de 1,0 mil. lei¹⁰⁶, ceea ce a determinat înregistrarea la sfîrşit de an a datoriilor creditoare.

Auditul a mai constatat că unele entităţi din raion au recepţionat lucrări în sumă totală de 1,8 mil. lei¹⁰⁷, însă facturile fiscale au fost întocmite şi prezentate de către antreprenor mai tîrziu, prin ce s-a tergiversat termenul obligaţiei fiscale prevăzut de art.108 din Codul fiscal.

• Probele de audit acumulate denotă unele deficienţe la valorificarea mijloacelor publice pentru investiţii capitale. Astfel, în anul 2014, pentru reparaţia acoperişului Blocului chirurgical al IMSP “Spitalul raional Orhei”, au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 1266,5 mii lei. Deşi lucrările la finalizare au fost recepţionate de către reprezentanţii Secţiei construcţii, gospodăria comunală şi drumuri din cadrul CR Orhei (fondator al IMSP), peste 10 luni, în cadrul şedinţei CR Orhei, au fost solicitate 57,0 mii lei pentru lucrări suplimentare la acest obiect, faptul dat elucidînd admiterea deficienţelor în procesele-verbale de recepţie a lucrărilor la obiectul dat.

^{____________________________________}

⁹² Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996 (în continuare – Legea nr.721-XIII din 02.02.1996).

⁹³ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁸ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹⁹ Legea privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16.06.1993.

¹⁰⁰ art.13 şi art.22 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996.

¹⁰¹ DÎTS - “Schimbarea geamurilor şi ferestrelor la instituţiile preuniversitare din raionul Orhei”; primăria com.Vatici - “Reţelele exterioare de canalizare şi staţia de epurare a apelor uzate din s. Curchi, r-nul Orhei”.

¹⁰² Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹⁰³ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹⁰⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹⁰⁵ Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

¹⁰⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹⁰⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

♦ Achiziţia de mărfuri şi servicii în cadrul entităţilor supuse auditului nu întotdeauna a întrunit aspectul legal. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii publice de mărfuri, lucrări şi servicii necesită îmbunătăţire, deoarece domeniul achiziţiilor publice este unul dintre cele mai afectate de nereguli la execuţia cheltuielilor bugetare.

Potrivit prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007, autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Misiunea de audit a constatat că, în perioada supusă auditului, AAPL (de nivelul I şi nivelul II), în calitate de autorităţi contractante, au admis multiple încălcări şi neajunsuri legate de achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel,

• Contrar prevederilor art.13 alin.(1), lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, CR, DÎTS, DASPF, gimnaziul din s.Puţintei şi 10 primării¹⁰⁸ din raion, la contractarea bunurilor şi serviciilor pentru perioada anului 2014, nu au elaborat planurile anuale şi nici planurile trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice.

• Potrivit prevederilor cadrului normativ¹⁰⁹, autoritatea contractantă stabileşte expres atribuţiile fiecărui grup de lucru şi funcţiile fiecărui membru al grupului, obligatorii pentru a fi exercitate în cadrul procedurilor de achiziţii publice. Însă, nerespectînd reglementările menţionate, primările s.Isacova şi com.Selişte nu au specificat expres funcţiile şi atribuţiile fiecărui membru al grupului de lucru, ceea ce denotă neimplicarea acestora la diferite etape de planificare şi desfăşurare a proceselor de achiziţii, fapt care nu asigură regularitatea derulării achiziţiilor publice şi executarea calitativă a contractelor de achiziţie.

• Contrar prevederilor pct.9 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii¹¹⁰, membrii grupului de lucru din cadrul primăriei com.Selişte nu întocmesc şi nu semnează declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate pentru o bună parte din procedurile de achiziţie publică, ceea ce duce la neasigurarea imparţialităţii şi obiectivităţii grupului de lucru. Deşi, conform prevederilor art.14 alin.(5) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, în cazul nedepunerii declaraţiei de confidenţialitate şi imparţialitate, AAP este în drept să anuleze procedura de achiziţie, pe parcursul anului 2014 auditul n-a constatat astfel de cazuri.

• Primăriile com.Selişte şi s.Isacova nu au respectat termenul de înregistrare a contractelor (de 1,2 mil.lei) la AAP, astfel ignorînd prevederile art.67 alin.(7) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

• Grupurile de lucru pentru achiziţii publice din cadrul DÎTS şi 3 AAPL¹¹¹ din raion nu au demonstrat exigenţă, respectiv, nu s-au conformat prevederilor legale menţionate şi nu şi-au asumat intervenirea în a descalifica ofertantul la orice etapă a procedurii de achiziţie, în special în cazul în care se constată că datele de calificare prezentate de acesta sînt eronate sau incomplete, precum şi în alte cazuri prevăzute de actele legislative¹¹². Prin urmare, o asemenea situaţie defectuoasă per ansamblu indică expres asupra unor practici abuzive/iresponsabile, evident generatoare de riscuri în materie de neutralitate şi inegalitate în raport cu potenţialii ofertanţi, în consecinţă favorizîndu-i pe unii şi dezavantajîdu-i pe alţii, cu impact de prejudiciu financiar. Dacă, la evaluarea ofertelor (potrivit prescripţiilor cadrului normativ¹¹³), se constată că ofertele prezentate nu corespund cerinţelor de calificare solicitate în invitaţie sau dacă, în urma invitaţiei, nu a fost acumulat numărul necesar de oferte, rezultatele concursului se anulează şi acesta se organizează în mod repetat. Prin urmare, în pofida faptului că, din ofertele prezentate, cerinţelor de calificare corespundea doar cîte o singură ofertă, în cazurile de achiziţii publice prin cererea ofertelor de preţuri pentru unele tipuri de lucrări capitale contractate, DÎTS (1,1 mil.lei), primăria or.Orhei (0,8 mil.lei şi 1,2 mil.lei), primăria com.Selişte (0,5 mil.lei) şi primăria s.Isacova (0,2 mil.lei) au examinat, evaluat şi au desemnat cîştigătorul, fapt ce determină abateri de la principiile de transparenţă a achiziţiilor publice, respectiv, ineficienţa acestora şi posibile riscuri.

• Contrar prevederilor regulamentare, grupurile de lucru pentru achiziţii publice din cadrul AAPL au admis divizarea achiziţiilor, fiind întocmite mai multe contracte de achiziţii de valoare mică pe an, precum şi de achiziţii prin cererea ofertelor de preţuri. Astfel, datorită disfuncţionalităţii procesului de achiziţii la etapa de planificare a contractelor, CR, DASPF şi 8 AAPL¹¹⁴ au practicat divizarea achiziţiilor prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării altor proceduri decît cele prevăzute regulamentar. În acest sens, se relevă că, în anul 2014, cu nerespectarea prevederilor legale¹¹⁵, care specifică că nu se permite divizarea achiziţiilor planificate de bunuri, lucrări şi servicii în scopul aplicării altei proceduri de achiziţii publice şi evitării procedurii de achiziţie publică stabilite de legislaţia cu incidenţă în domeniul achiziţiilor publice, iar contractul de achiziţie publică se încheie pentru întreaga sumă atribuită acestui contract pe an, au fost efectuate achiziţii în sumă totală de 12,4 mil.lei¹¹⁶. Prin urmare, situaţia constatată la acest compartiment condiţionează nerespectarea principiului tratamentului echitabil şi neutru al potenţialilor ofertanţi, precum şi efectuarea unor cheltuieli mai mari, ceea ce nu contravine principiului de exigenţă în utilizarea banului public.

• La organizarea şi desfăşurarea licitaţiei prin cererea ofertei de preţuri nu au fost respectate principiile privind transparenţa achiziţiilor publice şi asigurarea concurenţei loiale în acest domeniu. Astfel, la licitaţia privind achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, autoritatea contractantă a admis participarea în calitate de concurenţi a unor întreprinderi interdependente, al căror fondator este una şi aceeaşi persoană. Un astfel de caz a fost constatat la primăria or. Orhei, unde, la licitaţia privind achiziţia publică (contractarea materialelor de construcţie) au participat 3 ofertanţi, la 2 dintre care fondatorii majoritari fiind în relaţii de rudenie de gradul I (soţ şi soţie), prin ce nu s-au respectat principiile de reglementare a relaţiilor privind achiziţiile publice, conform prevederilor art.6 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

• Primăria or.Orhei a admis (2014), executarea lucrărilor în sumă de 2,4 mil.lei¹¹⁷ în lipsa procedurilor de achiziţii publice, astfel nerespectîndu-se prevederile legale¹¹⁸ (valoarea acestor lucrări de amenajare însumînd 6,1 mil.lei).

• Potrivit cadrului legal-normativ în vigoare¹¹⁹, autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi dosarul achiziţiei publice şi de a-l păstra în decurs de 5 ani de la iniţierea procedurii de achiziţie. Dosarul achiziţiei publice urmează a fi cusut, ştampilat şi numerotat de către autoritatea contractantă după încheierea contractului de achiziţie publică, în aşa mod încît să asigure integritatea acestuia şi să excludă posibilitatea sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acesta le conţine. Însă, contrar prevederilor regulamentare, la unele entităţi din raion¹²⁰, calitatea tuturor dosarelor de achiziţie publică nu a corespuns totalmente rigorilor, acestea nefiind cusute, numerotate, pentru asigurarea integrităţii lor şi minimizarea riscului de sustragere şi/sau schimbare a unor documente, astfel diminuîndu-se şi posibilitatea monitorizării conformităţii procedurilor de achiziţii publice.

^{____________________________________}

¹⁰⁸ Primăriile: or.Orhei, satelor/comunelor Peresecina, Step-Soci, Susleni, Ghetlova, Seliste, Ivancea,Vatici, Isacova şi Pelivan.

¹⁰⁹ pct.5 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007.

¹¹⁰ Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007.

¹¹¹ Primăriile:or. Orhei, com.Seliste şi s.Isacova.

¹¹² art.16 alin.(4) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹¹³ pct.27 din Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin HG nr.245 din 04.03.2008.

¹¹⁴ Primăriile: or.Orhei, satelor/comunelor Peresecina, Step-Soci, Susleni, Ghetlova, Seliste, Ivancea,Vatici, Isacova şi Pelivan.

¹¹⁵ pct.5 şi pct.16 din Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008) şi art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹¹⁶ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹¹⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹¹⁸ art.67 alin.(1) şi art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹¹⁹ art.32 din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.6 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008.

¹²⁰ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

♦ CR Orhei urmează să-şi revizuiască actele normative interne ce ţin de utilizarea fondului de rezervă, astfel încît să utilizeze mijloacele publice în mod regulamentar, transparent, echitabil şi conform destinaţiei.

Pentru perioada de gestiune, din acest fond au fost precizate cheltuieli în sumă de 2,3 mil.lei, cheltuielile de casă însumînd 1,7 mil.lei.

Deşi Curtea de Conturi a menţionat anterior¹²¹ că nu a fost asigurată respectarea întocmai a prevederilor legale la utilizarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă, actuala misiune de audit a constatat că această situaţie persistă pînă în prezent, factorii responsabili din cadrul raionului neluînd în consideraţie obiecţiile şi recomandările formulate de audit. Astfel, probele de audit la acest compartiment au relevat că Regulamentul CR¹²² nu corespunde prevederilor legale¹²³, fiind stipulate unele cheltuieli care nu pot fi atribuite la cele cu caracter excepţional şi imprevizibil, cum ar fi cheltuielile pentru “premierea cu ocazia jubileului”, executate în sumă de 10,2 mii lei. Nu au fost reglementate şi stipulate documentele care urmează a fi prezentate pentru a confirma excepţionalitatea plăţilor. Ca urmare, cheltuielile pentru ajutoare unice populaţiei, alocate în baza deciziilor CR, în sumă totală de 1024,4 mii lei, generează riscul iregularităţii şi neechitatea socială a plăţilor efectuate, din care, cu derogare de la prevederile propriului Regulament, au fost acordate ajutoare financiare (în sumă totală de 125,0 mii lei), care le depăşesc pe cele prevăzute în Regulament.

Lipsa actelor de evaluare a beneficiarilor, precum şi a documentelor care justifică apartenenţa beneficiarilor la categoriile prevăzute regulamentar denotă riscul sporit de acordare neregulamentară a ajutoarelor materiale din contul fondului de rezervă. Totodată, n-au fost stabilite proceduri de control intern privind utilizarea mijloacelor conform destinaţiei iniţiale.

^{____________________________________}

¹²¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 08.08.2011 privind Raportul auditului bugetului raional Orhei pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public.

¹²² Regulamentul privind constituirea şi utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Consiliului raional Orhei, aprobat prin Decizia Consiliului raional Orhei nr.1/3 din 21.02.2012.

¹²³ Regulamentul-tip privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea mijloacelor acestora, aprobat prin HG nr.1427 din 22.12.2004 (în continuare – Regulamentul-tip aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1427 din 22.12.2004).

Recomandări:

4. Preşedintele raionului Orhei şeful DASPF, şeful DÎTS, directorul gimnaziului din s.Puţintei şi primarii or.Orhei, satelor/comunelor Peresecina, Step-Soci, Susleni, Ghetlova, Selişte, Ivancea, Vatici, Isacova şi Pelivan să asigure înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la efectuarea cheltuielilor bugetare (inclusiv din domeniul achiziţiilor publice şi investiţiilor capitale, după caz), cu determinarea gradului de responsabilitate a persoanelor care au admis nerespectarea prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare.

OBIECTIVUL III: A raportat UAT în modul corespunzător, a întreţinut şi a protejat adecvat mijloacele sale fixe şi patrimoniul?

Modul de gestionare a patrimoniului UAT nu oferă o informaţie exhaustivă privind valoarea bunurilor imobiliare publice, iar incorectitudinea gestionării acestuia generează un risc înalt de pierdere a drepturilor de proprietate asupra lui. Misiunea de audit relevă că sistemul de management al gestionării patrimoniului UAT (de nivelul I şi nivelul II) nu s-a conformat integral prevederilor legale, fiind afectat de unele deficienţe, care se exprimă prin: neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile şi la organul cadastral; transmiterea neconformă a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor fondate de către AAPL, precum şi lipsa unei informaţii veridice privind activele transmise; lipsa de control şi managementul neadecvat din partea AAPL din raion, dar şi reglementarea insuficientă a activităţii întreprinderilor fondate; lipsa unei evidenţe conforme a fondurilor proprietate publică şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neevaluarea corespunzătoare a activelor fixe în vederea înregistrării conforme în evidenţă a valorii acestora; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată; preocuparea irelevantă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de gestionarea conformă şi eficientă a patrimoniului public local. În consecinţă, derapajele elucidate, la originea cărora se află un sistem de management defectuos al administrării patrimoniului public local, amplifică risipa şi riscurile de dezintegrare a activelor economice şi bunurilor imobiliare.

În susţinerea celor consemnate, se identifică următoarele.

♦ AAPL (de nivelul I şi nivelul II) nu au asigurat înregistrarea obligatorie a bunurilor imobile (clădiri şi construcţii speciale) şi a drepturilor asupra lor, problemă nesoluţionată de mai mulţi ani, care afectează buna gestiune şi integritatea patrimoniului public local. Astfel,

• Potrivit prevederilor legale¹²⁴, titularii de drepturi patrimoniale au obligaţiunea de a înregistra dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra terenurilor, clădirilor şi construcţiilor legate solid de pămînt. Însă, unele AAPL din raion nu s-au conformat acestor prevederi şi au admis neînregistrarea regulamentară a patrimoniului public local. Prin urmare, autorităţile publice locale din raion nu au întreprins măsuri suficiente în vederea înregistrării în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra 31 bunuri imobile în valoare de peste 34,3 mil.lei¹²⁵. În sensul celor consemnate, se exemplifică următoarele:

√ DÎTS şi DASPF nu au întreprins măsuri suficiente în vederea înregistrării în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra a 10 bunuri imobile (clădiri şi construcţii speciale), aflate la balanţa acestora, în valoare de 8,9 mil. lei şi, respectiv, de 4,6 mil.lei. Neînregistrarea regulamentară la entitatea cadastrală a patrimoniului public proprietate de stat, precum şi a drepturilor patrimoniale generează un risc major de pierdere a patrimoniului public local. Spre exemplu, un bun imobil cu terenul aferent (în valoare de 1,5 mil.lei), înregistrat în evidenţa contabilă a DÎTS, potrivit datelor cadastrale, este proprietatea AAPL Orhei şi transmis în gestiunea ÎM “SCL” Orhei;

√ 11 primării nu au asigurat înregistrarea la OCT Orhei a 18 bunuri imobile în valoare de peste 10,8 mil.lei. Totodată, pentru 3 bunuri imobile în valoare de 2,9 mil.lei, înregistrate în evidenţa contabilă a primăriei s.Clişova, drepturile de proprietate sînt înregistrate după altă autoritate publică locală (primăria com.Ciocîlteni);

√ CR Orhei nu a asigurat documentarea conformă a recepţiei finale a supraetajării clădirii administrative (din str. V. Mahu, 160; lucrări executate în 2012), ceea ce a condiţionat neînregistrarea drepturilor reale asupra construcţiei în valoare totală cu 1,4 mil. lei, deşi în evidenţa contabilă a AP acestea au fost reflectate la majorarea costului clădirii.

• Misiunea de audit relevă că AAPL nu s-au conformat reglementărilor privind înregistrarea conformă a reţelelor de gaze. Astfel, primăriile comunelor Berezlogi şi Ciocîlteni nu au înregistrat la organul cadastral conductele de gaze din extravilan în valoare de 0,6 mil.lei şi, respectiv, de 5,1 mil.lei. Totodată, potrivit prescripţiilor HG nr.683 din 18.06.2004¹²⁶, AAPL şi alţi beneficiari urmau să înregistreze în evidenţa contabilă şi să transmită toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze din subordinea SA “Moldovagaz”. Însă, neconformîndu-se acestor prevederi, unele primării din raion nu au asigurat transmiterea conformă a 9 conducte de gaze în valoare totală de 17,0 mil.lei¹²⁷, acestea în realitate fiind gestionate de un agent economic, fără ca statul sau UAT să profite economic şi financiar.

• Auditul relevă existenţa şi a altor deficienţe, care afectează conformitatea gestionării patrimoniului public aflat în proprietatea UAT. Astfel, urmare lipsei necesarului de mijloace pentru întreţinerea edificiilor, exploatării neîndelungate a acestora, precum şi neîntreprinderii măsurilor de rigoare în vederea reparaţiei capitale a lor, la situaţia din 01.01.2015, la 8 primării din raion sînt înregistrate 15 obiecte/bunuri în valoare totală de circa 2,7 mil.lei¹²⁸, deja distruse.

^{____________________________________}

¹²⁴ art.4 şi art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

¹²⁵ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹²⁶ pct.3 din HG nr.683 din 18.06.2004 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică”.

¹²⁷ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹²⁸ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

♦ AAPL nu au asigurat o evidenţă adecvată a patrimoniului public transmis întreprinderilor fondate. Întocmirea şi prezentarea de către AAPL a dărilor de seamă privind patrimoniul gestionat de către întreprinderile fondate la situaţia din 01.01.2015 nu se bazează pe documente justificative, ceea ce determină diferenţele între datele CÎS, evidenţa contabilă şi darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice, totodată, evidenţa neconformă fiind un factor care generează pierderea patrimoniului public.

• Pornind de la faptul că, potrivit prevederilor legale¹²⁹, de competenţa AAPL este ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia, auditul denotă denaturări atît în evidenţa contabilă, cît şi la raportarea situaţiilor patrimoniale. Astfel,

√ conform datelor din bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice la 01.01.2015 pe raion, valoarea investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate a fost înregistrată în sumă de 107,2 mil.lei, ce reflectă doar valoarea patrimoniului transmis în comodat IMSP şi unor entităţi. Ţinînd cont numai de informaţia prezentată de către CÎS Orhei, privind valoarea capitalului social al 24 de întreprinderi municipale şi a unei societăţi pe acţiuni (ai căror fondatori sînt AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion), precum şi de situaţiile constatate de audit la unele primării, valoarea patrimoniului public transmis întreprinderilor municipale fondate a fost diminuată cu suma totală de peste 104,0 mil.lei¹³⁰, ceea ce relevă necontabilizarea regulamentară a patrimoniului public transmis în gestiune de către AAPL (la 01.01.2015, la conturile 135 şi 136 – destinate evidenţei investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate/legate);

√ la situaţia din 01.01.2015, CR Orhei a prezentat la APP o dare de seamă neautentică privind patrimoniul AAPL (de nivelul I şi nivelul II), fiind admise diferenţe în sumă totală de 72,0 mil.lei¹³¹. Astfel, a fost raportat eronat patrimoniul gestionat de către întreprinderile municipale, în scopul includerii în Registrul patrimoniului public, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008¹³², ceea ce determină riscul neautenticităţii datelor din Registrul patrimoniului public;

√ contrapunerea datelor prezentate de către CR la APP cu datele prezentate de către CÎS denotă neincluderea în darea de seamă a datelor cu privire la 16 întreprinderi municipale cu un capital social de 84,1 mii lei¹³³. La fel, darea de seamă nu include datele referitor la 2 IMSP (“Centrul medicilor de familie Orhei” şi “Centrul de sănătate Orhei”). La APP nu a fost raportată valoarea patrimoniului raional transmis în comodat unor instituţii (Inspectoratul de poliţie) în valoare de 1,3 mil.lei. Concomitent, datele referitor la SA “Regia Apă-Canal” Orhei, în loc să fie raportate la compartimentul societăţi pe acţiuni, au fost raportate la compartimentul întreprinderi municipale (prin ce nu s-au respectat prescripţiile pct.6 şi pct.19 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008). Un exemplu elocvent în acest sens poate servi informaţia referitor la ÎM “SCL” Orhei (fondator CO), unde există diferenţe între datele raportate la APP şi cele contabile, fiind diminuat capitalul propriu cu 119,9 mil.lei, iar valoarea mijloacelor fixe - raportată cu 20,7 mii lei mai mult;

√ misiunea de audit relevă o raportare denaturată a valorii patrimoniului public din gestiunea IMSP, cu o majorare de 39,3 mil.lei (din care: 3,9 mil.lei¹³⁴ –diminuarea valorii patrimoniului (mijloace fixe) aflat în gestiunea a 11 entităţi; 43,2 mil. lei¹³⁵ – majorarea valorii patrimoniului la 13 entităţi). A fost admisă şi raportarea valorii patrimoniului public a instituţiilor publice (cu excepţia IMSP) cu o diminuare de 10,6 mil.lei. Totodată, se relevă că IMSP nu au prezentat (2014) fondatorului (CR), spre aprobare, rapoartele financiare, prin ce nu au fost respectate prevederile Legii nr.436-XVI din 28.12.2006;

√ deşi în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.21 din 08.04.2014 au fost menţionate deficienţe privind înregistrarea în evidenţă a patrimoniului transmis în gestiune întreprinderilor municipale, fiind înaintate şi recomandările de rigoare, CR Orhei nu a întreprins măsurile necesare privind: radierea din Registrul de stat a ÎM “Biroul de Proiectări, Prospecţiuni şi Servicii”; înregistrarea în evidenţa contabilă a aparatului preşedintelui raionului a patrimoniului în valoare de 5,4 mil.lei, transmis de la ÎM “Construcţii Capitale şi Servicii” a fostului Consiliu judeţean Orhei (nedeterminîndu-se care este soarta acestui patrimoniu pînă în prezent); remedierea situaţiei privind diferenţele la valoarea patrimoniului transmis în administrare ÎM “Complexul Sportiv Raional”.

Cele menţionate la acest compartiment denotă raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale şi evidenţa neadecvată a patrimoniului public, cauza fiind responsabilitatea redusă din partea personalului implicat în prezentarea informaţiilor către CR şi în întocmirea raportului consolidat pe raion, deşi una dintre cauzele raportării neveridice referitor la patrimoniul gestionat de către IMSP este lipsa formularului de raport specific modului de evidenţă şi formei organizatorico-juridice a acestora, acesta nefiind prevăzut în Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008. Astfel, în lipsa metodologiei unice şi relevante pentru raportarea situaţiilor patrimoniale ale IMSP, AAPL a utilizat formularul de rapoarte destinate instituţiilor publice, ceea ce poate condiţiona raportarea denaturată a proprietăţii publice.

• Primăria s. Peresecina nu a asigurat folosirea eficientă a patrimoniului transmis întreprinderilor fondate, ceea ce contravine prevederilor regulamentare. Astfel, potrivit pct.10 alin.(4) din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994¹³⁶, statutul întreprinderii trebuie să includă mărimea şi componenţa patrimoniului transmis de fondator întreprinderii nou-create (fondul statutar sau capitalul social). Actele statutare ale ÎM “Prosper-Rural” şi ÎM “Servicii Comunale”, fondate de CL Peresecina, nu conţin astfel de date. Totodată, în pofida faptului că, în conformitate cu pct.32 din statutul ÎM “Prosper-Rural”, capitalul statutar se formează şi din aşa surse precum bunurile transmise gratuit, CL Peresecina nu a decis majorarea capitalului statutar al întreprinderii cu valoarea bunurilor transmise cu titlu gratuit în sumă de 1,3 mil. lei. Concomitent, contrar prescripţiilor pct.30 din Regulamentul nominalizat, potrivit cărora fondatorul exercită controlul asupra activităţii financiare şi economice a întreprinderii, iar activitatea financiară şi economică a acestei unităţi urmează a fi verificată sistematic de către comisia de revizie (de cenzori)/revizorul (cenzorul) propriu, ori de către o organizaţie de auditing, autorizată în acest scop printr-un contract special, fondatorul (CL) s-a eschivat de la asigurarea controlului respectiv asupra rezultatelor activităţii ÎM “Servicii Comunale” Peresecina.

• Deşi, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992¹³⁷, antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri, în anul 2014, unele ÎM au finalizat activitatea economico-financiară cu pierderi. Astfel, urmare neîntreprinderii măsurilor de rigoare atît de către CR Orhei (în calitate de fondator), cît şi de către managerul ÎM “Complexul Sportiv Raional Orhei”, activitatea întreprinderii pe anul 2014 s-a soldat cu pierderi în sumă de 721,3 mii lei (pe parcursul ultimilor 3 ani pierderile acestei întreprinderi au însumat 3574,9 mii lei). Cu pierderi a finalizat anul 2014 şi ÎM “Servicii Comunale” Peresecina (13,1 mii lei).

^{____________________________________}

¹²⁹ art.9 alin.(2), lit.i) şi lit.j) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007.

¹³⁰ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹³¹ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹³² Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008).

¹³³ ÎM “Orhei Proiect”; ÎM “Biroul de proiectări, prospecţiuni”; ÎM “Prosper-Rural”; ÎM “Servicii comunale” ale AAPL din satele/comunele Pelivan, Susleni, Clişova, Pohrebeni, Brăviceni, Bieşti, Morozeni, Puţintei, Cucuruzeni, Piatra, Chiperceni, Ivancea, Bulăieşti.

¹³⁴ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹³⁵ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹³⁶ Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994.

¹³⁷ Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992.

♦ Lipsa la AAPL (de nivelul I şi nivelul II) a unor criterii bine definite privind procesul de monitorizare, precum şi controlul necorespunzător în vederea desfăşurării în continuare a activităţilor în scopul asigurării durabilităţii proiectelor au condiţionat admiterea mai multor abateri şi iregularităţi, care determină riscul ca patrimoniul public şi mijloacele bugetare să fie utilizate neregulamentar în defavoarea interesului public.

• Auditul denotă că toate tranzacţiile de finanţare a obiectului “Construcţia staţiei de epurare a apelor uzate şi colectorului efluent din or. Orhei” au fost efectuate prin intermediul Unităţii de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare (UIPAAC), donatori fiind: Comisia Europeană – 2,52 mil. euro; Banca Mondială – 0,22 mil. USD; Fondul ecologic naţional – 27,5 mil.lei.

La 27.09.2013, UIPAAC, în calitate de investitor, a transmis valoarea lucrărilor executate în sumă de peste 65,92 mil.lei la balanţa SA “Regia Apă Canal-Orhei” (100% cota-parte a CO Orhei), în calitate de beneficiar (fără a fi trecute prin primăria or. Orhei), cu menţiunea că valoarea finală va fi stabilită după transmiterea actelor de recepţie finală a obiectului. Staţia de epurare a fost înregistrată în evidenţa contabilă a SA “Regia Apă Canal-Orhei” la 01.01.2015, ca “construcţie în curs de execuţie”, cu valoarea de peste 69,99 mil.lei, care include şi unele cheltuieli ce ţin de întreţinerea acesteia (reparaţii curente, amenajare, piese de schimb etc.). Recepţia finală a lucrărilor la obiectul nominalizat a avut loc la 30.09.2014, cu extinderea termenului de garanţie pînă la remedierea defectelor (conform recomandărilor echipei de supraveghere), Ştaţia de epurare fiind exploatată din aceeaşi dată.

Totodată, conform proiectului de execuţie “Îmbunătăţirea stratului filtrant la treapta II” (defectele constatate şi menţionate de către echipa de supraveghere în actul de recepţie finală a lucrărilor) din 2015, întocmit de către un agent economic, valoarea de deviz a obiectului constituie 6,8 mil.lei, iar Serviciul de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor a refuzat verificarea acestui deviz, dat fiind faptul că, la 18.02.2014, conform Hotărîrii Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, s-a admis cererea introductivă depusă de către UIPAAC, constatîndu-se şi iniţiindu-se procesul de insolvabilitate. Pînă în prezent nu s-a stabilit sursa pentru achitarea lucrărilor de înlăturare/remediere a defectelor, recomandate de către echipa de supraveghere (6,8 mil.lei). În baza Hotărîrii menţionate, administratorul urma să notifice creditorii UIPAAC despre înregistrarea cererilor şi stabilirea şedinţei de validare a creanţelor pînă la 02.04.2015. Deşi în prezent acest obiect este în gestiunea SA “Regia Apă Canal-Orhei”, această unitate nu dispune de informaţii referitor la: documentaţia privind iniţierea construcţiei Staţiei de epurare, documentele privind iniţierea construcţiei, responsabilii de monitorizarea construcţiei, insolvabilitatea UIPAAC, acestea fiind de competenţa UIPAAC şi a primăriei or. Orhei. Totodată, Staţia de epurare a fost construită pe un teren cu suprafaţa de 5,0 ha cu destinaţie agricolă. Pînă în prezent destinaţia acestui teren nu a fost schimbată, cu compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din categoria dată, pachetul de documente privind schimbarea destinaţiei terenului respectiv fiind în proces de elaborare.

• În baza prevederilor legale¹³⁸ şi deciziei CR Orhei nr.8/11 din 04.11.2010¹³⁹, în spaţiile din gestiunea IMSP “Spitalul raional Orhei” a fost creat un parteneriat public-privat Centrul de tomografie computerizată “Euroclinic” SRL, acesta urmînd să presteze servicii de radiologie şi diagnostic imagistic, în beneficiul Spitalului raional Orhei. Deşi art.15 alin.(2) lit.b) din Legea nr.179-XVI din 10.07.2008 prevede asigurarea monitorizării şi controlului realizării proiectelor de PPP în UAT respective, iar art.24 din actul menţionat prevede că partenerul privat este obligat să prezinte, la cerere, informaţia despre realizarea PPP, precum şi despre sarcinile şi competenţele sale, despre drepturile şi obligaţiile consumatorilor şi ale clienţilor săi, CR şi AP nu s-au conformat acestor prevederi, fapt care a condiţionat lipsa informaţiilor despre realizarea PPP în perioadele ulterioare, inclusiv în 2014. Prin urmare, netransparenţa şi neinformarea respectivă privind serviciile de imagistică medicală reclamă reproşuri din partea societăţii, totodată generînd riscul de nerealizare a obiectivelor contractate. Concomitent, contrar prevederilor art.22 (1) din Legea nominalizată, CR Orhei, în calitate de partener public, nu a asigurat efectuarea unui control anual asupra modului de realizare a parteneriatului public-privat, inclusiv prin desemnarea unui auditor independent.

• Lipsa de control din partea CR şi AP la realizarea unor proiecte nu asigură integritatea şi folosirea conformă a patrimoniului public. Astfel, CR a decis iniţierea extinderii stadionului raional din or. Orhei (construcţia stadionului, etapa a II), fiind alocate mijloace financiare în sumă de 2,0 mil.lei (în baza deciziei CR Orhei nr.1/2.8 din 07.03.2013) pentru achitarea despăgubirilor în urma exproprierii/procurării terenului cu suprafaţa de 0,0768 ha. La realizarea acestui proiect au fost admise iregularităţi, care se exprimă prin următoarele:

√ comisia privind selectarea PPP (formată prin decizia CR nr.4.9. din 20.09.2012) pentru efectuarea lucrărilor de construcţie la Complexul sportiv raional pe parcurs a suportat multiple modificări, în unele situaţii fiind implicate alte comisii. Mai mult decît atît, în pofida faptului că solicitarea de alocare a mijloacelor din bugetul raional a fost iniţiată de către comisia privind selectarea PPP, decizia cu privire la achiziţionarea terenului în cauză a fost aprobată în mod ilegal de către grupul de lucru al AP, a cărui componenţă este una nelegitimă, dat fiind faptul că membrii în cauză nu corespund dispoziţiei (de jure) semnate de către preşedintele raionului. De menţionat că, la luarea deciziilor privind bunul nominalizat, nu s-a luat în consideraţie şi faptul că deja era instituit grupul de lucru pentru achiziţii, care desfăşura achiziţiile publice pentru obiectivele finanţate din bugetul de stat, raional şi proiecte investiţionale. Totodată, dosarul privind achiziţia terenului nu conţine toate documentele necesare, prin ce nu au fost respectate prevederile HG nr.9 din 17.01.2008;

√ dat fiind faptul că terenul preconizat pentru extinderea stadionului se afla în proprietatea unui agent economic, achiziţia acestuia s-a efectuat dintr-o singură sursă, procesul-verbal fiind semnat doar de către 3 persoane din cele 7, care constituiau grupul de lucru al AP. De menţionat că, în contractul privind achiziţia şi în contractul de vînzare-cumpărare, ca obiect al tranzacţiei a fost menţionat doar sectorul de teren pentru construcţii cu suprafaţa de 0,0768 ha, la preţul de 2,0 mil.lei, fără careva menţiuni referitor la imobilul amplasat pe teren, care a rămas în proprietate privată. Mai mult decît atît, în afară de cheltuielile suportate pentru procurarea terenului (2,0 mil.lei), AP a suportat şi cheltuieli pentru proiectarea construcţiilor sportive în sumă de 0,5 mil. lei, însă, urmare faptului că pe terenul procurat se află construcţii private, există riscul că acesta nu va putea fi utilizat în scopurile pentru care a fost procurat, iar mijloacele cheltuite din bugetul raional – să fie irosite.

În scopul atragerii investiţiilor pentru edificarea unui complex de construcţii şi extinderea Complexului sportiv raional din str. Scrisului Latin, în baza deciziei CR (nr.2/9 din 07.06.2013) a fost încheiat un contract de superficie (nr.1/546 din 30.09.2013), pe un termen de 2 ani, asupra terenului cu suprafaţa de 0,6385 ha, în favoarea unui agent economic, cîştigător al concursului investiţional. În pofida faptului că agentul economic s-a obligat să efectueze lucrările în termen de 24 de luni din momentul transmiterii documentaţiei de proiect, urmare transmiterii acesteia de către AP peste un an (la 01.06.2014), executarea lucrărilor de construcţie a fost tergiversată, acestea derulînd pînă în prezent. Deşi, potrivit prevederilor art.448 alin.(1) din Codul civil, superficiarul datorează proprietarului terenului, dacă actul juridic nu prevede altfel, sub formă de rate lunare, o sumă egală cu chiria stabilită pe piaţă, ţinînd seama de natura terenului, de zona în care se află el, de destinaţia construcţiei, precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinţei, redevenţa a fost stabilită de către CR Orhei în mărimea plăţii pentru arendă calculate conform Legii nr.1308 din 25.07.1997, în sumă de 16,5 mii lei anual. Astfel, ca urmare a neaplicării condiţiilor legale şi nestabilirii plăţii pentru arendă reieşind din cerinţele de piaţă, veniturile din tranzacţia în cauză au fost diminuate cu 210,8 mii lei¹⁴⁰ (estimate de audit).

În pofida faptului că în decizia CR era prevăzut dreptul de înstrăinare a terenului (0,6385 ha) la preţul evaluat de Camera de Comerţ şi Industrie, filiala Orhei, în contractul de superficie este prevăzut dreptul de a răscumpăra terenul menţionat la preţul normativ al pămîntului, prin ce se relevă riscul de a rata venituri suplimentare de la înstrăinarea acestuia. Totodată, terenul transmis în superficie nu este înregistrat în contabilitatea AP la subcontul 014 “Terenuri”, ceea ce contravine prevederilor pct.40 din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010.

• Nu s-a asigurat controlul corespunzător asupra utilizării patrimoniului public şi mijloacelor bugetare în scopul asigurării implementării şi durabilităţii proiectelor pentru rezolvarea unor probleme de interes public. Astfel,

√ în anul 2012, primăria or.Orhei a beneficiat de proiectul “Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor menajere solide, inclusiv colectarea separată, reciclarea, crearea poligoanelor” (aplicant primăria or.Orhei şi 4 parteneri - primăriile satelor/comunelor Mitoc, Pelivan, Step-Soci şi Bolohan), în sumă totală de 4548,0 mii lei, inclusiv: 4024,2 mii lei – contribuţia Fondului de dezvoltare regională, ce reprezintă 88%; 500,0 mii lei – contribuţia primăriei or. Orhei, şi 23,9 mii lei – din contul mijloacelor ÎM “SCL” Orhei. În urma implementării proiectului nominalizat, primăria or.Orhei urma să beneficieze de bunuri (tehnică specializată, urne stradale, platforme pentru gunoi etc.). Însă, examinînd actele de primire-predare, însoţite de facturile respective, s-a relevat că primăria or. Orhei a primit şi a transmis ÎM “SCL” Orhei bunuri în valoare de doar 3694,6 mii lei, pînă la momentul efectuării auditului nefiind primite bunuri în sumă de 329,6 mii lei. În pofida faptului că pct.7.1. din Acordul de parteneriat prevedea clauze de implementare a proiectului în cauză prin intermediul ÎM “SCL” Orhei, la data de 23.05.2012, prin încheierea contractului cu un agent economic, întreprinderea a transmis obligaţiile sale privind acordarea serviciilor de întreţinere/amenajare/gestionate a deşeurilor menajere (inclusiv la depozitul de deşeuri) din oraş, suportînd cheltuieli neregulamentare în legătură cu neexecutarea unor lucrări incluse în calculele plăţii lunare pentru serviciile în cauză. De menţionat că, asumîndu-şi obligaţiuni privind efectuarea unor investiţii (inclusiv construcţia unei fabrici de prelucrare a deşeurilor pentru producerea energiei electrice regenerabile), acestea nu au fost executate, ca urmare contractul fiind reziliat tardiv. Aceste acţiuni nu au atins obiectivul scontat de a îmbunătăţi situaţia la poligonul de deşeuri, fapt ce condiţionează starea catastrofală din or. Orhei;

√ în baza Deciziei nr.2.37. din 03.03.2012, CO a transmis în administrare ÎM “SCL” Orhei, pe un termen de pînă la 01.01.2020, un teren (cu suprafaţa de 14,4378 ha), pentru exploatarea şi întreţinerea cimitirului public. Contrar prevederilor art.9 şi art.10 alin.(4) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 şi ale Legii nr.436-XVI din 28.12.2006, în lipsa deciziei CO, la indicaţiile verbale ale primarului or. Orhei, managerul-şef al ÎM “SCL” Orhei, neavînd nici un drept patrimonial asupra terenului, a transmis unui agent economic (reprezentantul căruia este o persoană aflată în relaţie de rudenie cu ex-managerul întreprinderii municipale), cu titlu gratuit, terenul cimitirului. Pînă la momentul efectuării auditului, întreprinderea nu a beneficiat de nici un avantaj economic de pe urma încheierii acestui contract. Se atestă, în acest sens, că serviciile de întreţinere a cimitirului au fost cesionate cu abatere de la prevederile art.14 alin.(2) lit.c) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, acestea nefiind aprobate prin decizia respectivă a CO. În acelaşi timp, nici tarifele pentru rezervarea locului, precum şi alte servicii funerare, prestate de către agentul economic, nu au fost aprobate de către CO. Intervievarea unor persoane fizice denotă că preţul pentru construcţia unui cavou începe de la 70,0 mii lei.

• Cu unele incertitudini a fost implementat Proiectul “Promovarea planificării şi implementării participative ca mecanism eficient de abilitare a comunităţii şi dezvoltare locală sustenabilă”, iniţiat în baza Acordului de grant din partea Uniunii Europene. Conform Acordului, suma totală a grantului constituie 292,15 mii euro, din care 262,82 mii euro (sau 89,96 %) – contribuţia Uniunii Europene, restul - a partenerilor din Republica Moldova (Bussines Consulting Institute – numit, prin HG nr.246 din 08.04.2010, instituţie implementatoare; primăria or.Orhei şi primăria Teleneşti, în calitate de beneficiari). Ca obiect al Acordului de grant s-a stabilit implementarea a 4 infrastructuri locale (iniţiative de dezvoltare şi planuri de sustenabilitate). Pentru implementarea condiţiilor Acordului, între AO Bussines Consulting Institute şi primăriile or.Orhei, Teleneşti a fost încheiat un acord de parteneriat (la 07.02.2013), în care sînt stabilite contribuţiile partenerilor în cadrul implementării proiectului în sumă, respectiv, de 4332,44 euro, 15000,0 euro şi 10000,0 euro, dar nu s-a specificat exhaustiv obiectul implementării şi bunurile care urmează a fi transmise beneficiarilor, dat fiind faptul că AO Bussines Consulting Institute îşi păstrează dreptul de proprietate asupra bunurilor pe o perioadă de 5 ani de la finalizarea proiectului. În acest context, misiunea de audit relevă că primăria or.Orhei (în baza deciziilor respective ale CO) a transferat contribuţia în sumă de 300,0 mii lei, care la momentul transferului constituia echivalentul a 17,23 mii euro, sau cu 2,2 mii euro mai mult decît prevedea Acordul de parteneriat. Totodată, în baza unei scrisori neargumentate a AO Bussines Consulting Institute privind majorarea contribuţiei primăriei, primăria or.Orhei a mai transferat acesteia neregulamentar 110,9 mii lei (sau echivalentul a 6,57 mii euro). De menţionat că, în conformitate cu actul de predare-primire din 31.07.2014, AO Bussines Consulting Institute, în calitate de furnizor, a livrat primăriei or. Orhei “lucrări de construcţie a sistemului de supraveghere video” în valoare de 568,0 mii lei şi “lucrări de construcţie a punctelor de iluminare stradală” în valoare de 562,9 mii lei. Astfel, costul total al iniţiativelor de dezvoltare locală din or.Orhei, înregistrate în contabilitatea primăriei, constituie 1130,9 mii lei, contribuţia primăriei or.Orhei în cadrul activităţilor din proiectul dat însumînd 410,9 mii lei (echivalentul a 23,8 mii euro), sau cu 8,8 mii euro mai mult faţă de mărimea contribuţiei la proiect stabilită în Acordul de parteneriat. De menţionat că primăria or. Orhei nu a fundamentat necesităţile instalării sistemelor de supraveghere video. Mai mult decît atît, în urma verificărilor la faţa locului, în afară de unele sisteme de iluminat pentru camerele video, alte elemente de iluminare stradală nu au fost instalate. Totodată, rămîne incertă situaţia privind neconcordanţa între suma totală a grantului şi investiţia realizată.

• O administrare neconformă se relevă la implementarea proiectului “Parteneriat durabil lărgit pentru reforma de descentralizare”. Astfel, în cadrul proiectului au fost efectuate transferuri în sumă de 1260,0 mii lei, din care, în lipsa fundamentării necesităţii participării în proiectul menţionat, primăria or. Orhei a contribuit cu mijloace în sumă de 200,0 mii lei. Persoanele responsabile de proiectul menţionat din cadrul primăriei nu au putut explica scopul acestui proiect şi care este rezultatul final, precum şi nu au prezentat auditului contractul în baza căruia a derulat proiectul. Totodată, urmare testărilor de audit privind corectitudinea utilizării mijloacelor în cadrul proiectului menţionat, s-a constatat că, contrar prevederilor art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.2 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008¹⁴¹, primarul or. Orhei a încheiat cu o persoană (aflată în grad de rudenie) 2 contracte privind acordarea serviciilor de transport, în sumă totală de 135,2 mii lei¹⁴², cu evitarea procedurilor de achiziţie, pentru aceeaşi unitate de timp, cu aceeaşi unitate de transport. Mai mult decît atît, primăria a achitat persoanei respective şi a trecut la cheltuieli mijloace în sumă de 120,8 mii lei¹⁴³ în lipsa documentelor justificative. În cadrul implementării proiectului în cauză, mijloacele în sumă de 79,0 mii lei¹⁴⁴ au fost utilizate pentru confecţionarea billboardurilor, care, în lipsa documentului justificativ, au fost trecute direct la cheltuieli, agentul economic care le-a confecţionat nedispunînd de confirmarea documentară privind utilizarea materialelor pentru confecţionarea lor.

• În procesul implementării subproiectului “Reparaţia îmbrăcămintei rutiere de pe str. C.Negruzzi”, finanţat de către FISM, primăria or. Orhei a contribuit cu mijloace în sumă de 3,7 mil.lei, din care suma de 3,0 mil.lei a fost primită din bugetul de stat. Finanţarea subproiectului de către FISM s-a efectuat în baza Acordului de grant, în care s-au fixat costul estimativ al subproiectului (6,4 mil.lei) şi mărimea contribuţiei primăriei. Primăria or. Orhei şi Agenţia de implementare a subproiectului au încheiat cu un agent economic contractul privind executarea lucrărilor de reparaţie a îmbrăcămintei rutiere de pe str. C. Negruzzi, în valoare de 6,9 mil.lei, data finalizării lucrărilor fiind stabilită la 15.06.2015. Se atestă că, pînă la finele auditului (noiembrie 2015), nu a fost prezentat actul de recepţie finală a lucrărilor. Conform actelor de implementare a lucrărilor şi facturilor prezentate, volumele contractate nu au fost totalmente executate, fiind utilizate mijloace în sumă de doar 6,4 mil.lei, sau cu 0,6 mil.lei mai puţin.

Primăria or. Orhei, inclusiv în cadrul proiectelor, cu abateri de la prevederile art.15 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, a încheiat contracte de prestari servicii cu persoane fizice, în sumă totală de 133,3 mii lei¹⁴⁵.

^{____________________________________}

¹³⁸ Legea cu privire la parteneriatul public-privat nr.179-XVI din 10.07.2008 (în continuare - Legea nr.179-XVI din 10.07.2008).

¹³⁹ Decizia CR Orhei nr.8/11 din 04.11.2010 “Cu privire la parteneriatul public-privat”.

¹⁴⁰ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

¹⁴¹ Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008.

¹⁴² Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹⁴³ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹⁴⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

¹⁴⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

♦ Există probleme referitor la patrimoniul public aflat în proprietatea UAT – reţelele de apeduct şi canalizare, care în realitate sînt gestionate de asociaţii sau persoane fizice, fără ca UAT să obţină avantaj economic. Astfel, contrar prevederilor legale¹⁴⁶, 12 primării au transmis neregulamentar unor asociaţii obşteşti/persoane fizice (în lipsa contractelor) proprietatea publică locală (sonde arteziene şi reţelele de aprovizionare cu apă şi canalizare) în valoare totală de 13,4 mil.lei¹⁴⁷, fără ca UAT să obţină vre-un avantaj economic, precum şi au permis utilizarea resurselor naturale în lipsa autorizaţiilor respective. Totodată, primăriile s.Peresecina şi com.Mîrzeşti au transmis astfel de bunuri în gestiunea unor persoane fizice. Transmiterea patrimoniului public în cauză a fost efectuată în lipsa actelor de predare-primire, întocmite regulamentar, şi deciziei consiliilor locale privind stabilirea caracterului transmiterii (gratuit sau contra plată), prin ce nu au fost respectate prescripţiile Regulamentului aprobat prin HG nr.688 din 09.10.1995¹⁴⁸. De asemenea, auditul relevă că, potrivit cadrului legal, asociaţiile obşteşti sînt organizaţii necomerciale, iar prestarea serviciilor de alimentare cu apă a populaţiei reprezintă de fapt o activitate comercială/de antreprenoriat. Neluînd în consideraţie cele menţionate, precum şi neţinînd cont, la momentul oportun, de prescripţiile pct.6 din Hotărîrea Guvernului nr.1406 din 30.12.2005¹⁴⁹, AAPL nu au înfiinţat în localitate o structură specializată pentru gestionarea şi exploatarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, ceea ce determină folosirea patrimoniului public în scopuri private, ca urmare nefiind acumulate veniturile respective, totodată suportînd cheltuieli prin calcularea uzurii anuale a patrimoniului transmis asociaţiilor obşteşti şi persoanelor fizice.

^{____________________________________}

¹⁴⁶ art.11 alin.(3) din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837-XIII din 17.05.1996.

¹⁴⁷ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹⁴⁸ Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor de stat, a subdiviziunilor lor, clădirilor, edificiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin HG nr.688 din 09.10.1995.

¹⁴⁹ HG cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015 nr.1406 din 30.12.2005 (abrogată la 28.03.2014 prin HG nr.199 din 20.03.2014 ).

♦ Unele AAPL nu au asigurat gestiunea conformă şi evidenţa fondului funciar; nu au conlucrat eficient cu OCT, precum şi nu au finalizat lucrările de delimitare a terenurilor proprietate publică şi de înregistrare primară masivă a terenurilor, prin ce nu au fost respectate prevederile Legii privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr.91-XVI din 05.04.2007 şi prescripţiile HG nr.1528 din 29.12.2007¹⁵⁰. Astfel, neînregistrarea regulamentară a drepturilor asupra terenurilor din or.Orhei determină lipsa unei evidenţe a bunurilor proprietate publică, gestionarea lor de către persoane neautorizate, neimpozitarea tuturor bunurilor imobile etc. Prin urmare, AAPL de nivelul I (or. Orhei) nu deţine o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în proprietatea UAT, modul de utilizare şi beneficiarii acestuia. Unul dintre factorii care au influenţat asupra situaţiei date este neasigurarea executării art.11¹⁵¹ din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007, care prevedea că Guvernul şi AAPL, pînă în anul 2008, urmau să asigure efectuarea lucrărilor de identificare a terenurilor proprietate publică, iar pînă în anul 2009 – să asigure înregistrarea acestora în Registrul bunurilor imobile.

• Urmare nerespectării de către AAPL din or.Orhei a cadrului legal, a fost admisă neîncasarea veniturilor provenite din transmiterea în arendă/folosinţă a terenurilor aferente obiectivelor private. Astfel, nerespectînd prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007, AAPL din or.Orhei nu au asigurat efectuarea acţiunilor de identificare şi formare a terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale în modul stabilit de legislaţie. Drept exemplu pot servi terenurile cu construcţii cu suprafaţa de 0,40 ha (din str. V.Lupu) şi de 0,2242 ha (din str. Dorobanţilor nr.136/a; în prezent extins şi în fondul forestier), care pînă în prezent nu au fost delimitate, identificate şi cadastrate, fiind de mai mulţi ani gestionate şi folosite de către 2 persoane fizice. Ca urmare, AAPL din or. Orhei nu au oficializat transmiterea în folosinţă/arendă a terenului aferent acestor clădiri.

În alt caz, AAPL din or. Orhei nu au luat măsuri suficiente asupra ocupării abuzive a unui teren proprietate a oraşului cu suprafaţa de 0,008 ha. Prin urmare, bunul imobil de pe acest teren (proprietate a CR Orhei, nr.cadastral 6401402145.02), înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu suprafaţa de 118 m² (nefiind delimitat terenul aferent), este deja demolat, în loc fiind edificată o construcţie cu 2 etaje. Concomitent, s-a constatat că fundamentul construcţiei şi pereţii acesteia s-au ridicat cu extindere de 5 metri faţă de construcţia demolată, ocupînd abuziv circa 80 m².

În sensul celor evocate, auditul relevă că, în baza deciziei CR (nr.3/10 din 08.05.2014), s-a decis reabilitarea/supraetajarea blocului administrativ din str. Renaşterii Naţionale 18. Pentru efectuarea lucrărilor la blocul nominalizat, în baza concursului de selectare a investitorului pentru efectuarea lucrărilor de restabilire/supraetajare a blocului, a fost încheiat (la 28.07.2014) contract cu un agent economic. Testările de audit privind demararea proiectului în cauză au identificat unele deficienţe, care se exprimă prin următoarele: neavînd teren aferent, iar potrivit datelor cadastrale, suprafaţa imobilului constituie doar 118,8 m², CR şi agentul economic contractat au indicat în cererea pentru obţinerea certificatului de urbanism suprafaţa terenului de 753 m²; suprafaţa construcţiei noi constituie circa 170 m², iar cea a imobilului proprietate a CR – 118 m², schimbările de suprafaţă nefiind prevăzute în contract; transmiterea blocului pentru reconstrucţie agentului economic nu a fost documentată şi autentificată; în condiţiile cadrului legal în vigoare, lucrările de restabilire/supraetajare a blocului, fiind de interes public local, urmau a fi propuse de către CR pentru PPP, ceea ce nu s-a efectuat. În contextul celor expuse, se relevă că acordarea de către CR Orhei a dreptului de a edifica construcţia, în lipsa unor clauze bine argumentate contractual, determină incertitudinea privind dreptul de proprietate asupra imobilelor publice, precum şi riscul de pierdere a proprietăţii publice.

• La efectuarea unui şir de tranzacţii ce ţin de vînzarea-cumpărarea şi arenda unor terenuri proprietate publică, AAPL din comunele Step-Soci şi Selişte nu au asigurat respectarea prevederilor regulamentare, ceea ce a afectat transparenţa licitaţiilor desfăşurate. Astfel,

√ la înstrăinarea terenurilor proprietate publică, primăria com.Step-Soci a admis un şir de iregularităţi, care pun la îndoială corectitudinea licitaţiilor efectuate. Prin urmare, la licitaţiile privind vînzarea-cumpărarea a 61 de terenuri cu suprafaţa totală de 30,2 ha, de fiecare dată a participat doar cîte un singur solicitant. În aceste condiţii, este neclară situaţia privind stabilirea preţurilor de vînzare a terenurilor şi justeţea lor. Nu a fost asigurată perfectarea conformă a dosarelor de licitaţie, prin ce nu s-au respectat prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009¹⁵². În sensul celor evocate, se poate concluziona că, la vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică, AAPL din com. Step-Soci au evitat principiile de transparenţă şi au creat condiţii pentru manipulare cu rezultatele licitaţiilor desfăşurate, precum şi pentru riscul de prejudiciere a bugetului prin ratarea veniturilor;

√ iregularităţi care trezesc suspiciuni privind corectitudinea înstrăinării terenurilor proprietate publică au fost admise şi la primăria com. Selişte. Astfel, CL Selişte, neţinînd cont de regimul de drept public sub imperiul căruia cad bunurile administrate de acesta, precum şi de normele speciale care reglementează acest domeniu¹⁵³, a expus la licitaţie terenul proprietate publică cu suprafaţa de 1,5685 ha (din domeniul public, categoria împădurit). Comisia de licitaţie a micşorat neargumentat preţul iniţial al terenului cu suprafaţa de 8,8838 ha (nr.cadastral 6464204685). Nu s-au respectat prevederile legale referitor la stabilirea pasului de licitaţie. Contrar prevederilor pct.38 din Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009, în cadrul unor licitaţii din 18.02.2014, cîştigător a fost desemnată o persoană afiliată unui membru al comisiei de licitaţie. Totodată, unele procese-verbale privind rezultatele licitaţiilor au fost semnate de către preşedintele comisiei de licitaţie, care era desemnat şi în calitate de licitant.

• Atribuirea loturilor de teren pentru construcţia caselor de locuit individuale se efectuează de către AAPL în lipsa: unor politici bine determinate în acest domeniu; criteriilor ce stau la baza atribuirii terenurilor; aprecierii efectului economic; procedurilor de control asupra folosirii terenurilor de către beneficiarii funciari în corespundere cu destinaţiile stabilite, ca rezultat, fiind admise unele deficienţe. Astfel, potrivit prevederilor art.11 din Codul funciar, AAPL atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului (pînă la epuizarea acesteia) pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti şi pentru grădini (în oraşe – de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, iar în sate – pînă la 0,12 ha).

Verificările şi examinările efectuate de către auditori privind legalitatea şi echitatea atribuirii sectoarelor de teren familiilor nou-formate pentru construcţia caselor individuale de locuit au relevat că AAPL din or. Orhei şi com.Step-Soci, în prezent, nu dispun de o strategie exhaustivă în domeniul dat, nu au elaborat condiţiile pentru construirea caselor pe teritoriul oraşului/comunei, cu determinarea criteriilor ce stau la baza atribuirii acestora şi cu aprecierea efectului economic în acest caz, concomitent nu sînt reglementate procedurile de control asupra folosirii loturilor de pămînt de către beneficiarii funciari în corespundere cu destinaţiile stabilite. Astfel, deşi de către AAPL din or.Orhei au fost stabilite criteriile de atribuire a sectoarelor de teren pentru construcţia caselor individuale de locuit familiilor nou-formate, acestea n-au fost respectate, fiind atribuite neîntemeiat 2 terenuri unor persoane care nu corespund criteriilor stabilite regulamentar, în defavoarea persoanelor care au depus cererile anterior. De menţionat că unul dintre terenurile pentru construcţie, primite gratuit, a fost realizat altor persoane contra plată deja peste 24 de zile. În cel de-al doilea caz, pe terenul atribuit pentru construcţia casei de locuit la 03.03.2012, beneficiarul a ridicat casa de locuit, înregistrată în Registrul bunurilor imobile în baza procesului-verbal de recepţie finală din 19.12.2012, pe cînd autorizaţia de construcţie a fost eliberată practic în acelaşi timp cu procesul-verbal de recepţie finală (12.12.2012). Analogic cazului precedent, terenul, deja cu construcţia, peste puţin timp, a fost înstrăinat contra plată. În acest sens, misiunea de audit (cu ieşire la faţa locului) a constatat că efectiv terenul în cauză a fost extins, acaparîndu-se ilicit o suprafaţă, pe care s-a construit un bun imobil.

La primăria com. Step-Soci lipseşte evidenţa (registrul) solicitanţilor pentru obţinerea terenurilor, lipsesc documentele confirmative privind corespunderea persoanelor care au beneficiat de terenuri criteriilor stabilite legal. În cadrul auditului s-au constatat cazuri de atribuire în proprietate privată a loturilor de teren din intravilanul satului (cu suprafaţa de 0,10, sau 0,12 ha), fără indicarea numerelor cadastrale, în baza unor decizii emise de către CL Step-Soci în anul 2014, elaborate în baza altor decizii din anii 2007-2008, care deja sînt nule. Primăria nu deţine informaţii privind loturile de teren destinate pentru construcţia caselor de locuit, cîte terenuri au fost atribuite şi care categorii de persoane au beneficiat de acestea.

Cele menţionate, precum şi multiplele reclamări din partea locuitorilor comunei relevă o gestionare frauduloasă a fondului funciar din com. Step-Soci.

^{____________________________________}

¹⁵⁰ HG nr.1528 din 29.12.2007 “Despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică”.

¹⁵¹ art.11 exclus prin Legea nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor, în vigoare din 01.02.2013.

¹⁵² Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009).

¹⁵³ art.49 din Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991; art.75 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.1 alin.(3) din Legea nr.91-XVI din 05.07.2007.

♦ Contabilizarea neconformă a unor fapte economice şi a valorilor nou-create; superficialitatea inventarierilor anuale; neluarea la evidenţă a bunurilor materiale ce aparţin UAT diminuează valoarea patrimoniului public. Astfel, ca urmare a nerespectării prevederilor Legii nr.113–XVI din 27.04.2007, precum şi a prescripţiilor Instrucţiunilor aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr.93¹⁵⁴ şi nr.94¹⁵⁵ din 19.07.2010, autorităţile administrative, instituţiile publice din raionul Orhei şi serviciile contabile ale acestora au admis un şir de iregularităţi, care au condiţionat prezentarea dărilor de seamă anuale cu date eronate semnificativ, fiind denaturate elementele patrimoniale şi contabile, iregularităţi (altele decît cele menţionate în celelalte compartimente ale actualului Raport) care au însumat circa 128,0 mil.lei¹⁵⁶, din care:

√ DASPF, primăriile com. Selişte, s. Isacova şi gimnaziul din s. Puţintei au contabilizat incorect valoarea proiectelor şi programelor, care în loc să fie atribuite la categoria “mijloace fixe”, au fost contabilizate ca cheltuieli, ca urmare, fiind denaturate datele Bilanţului executării bugetelor UAT pe anul 2014, atît pe fiecare UAT în parte, cît şi pe raion, precum şi diminuată valoarea mijloacelor fixe cu suma totală de peste 156,3 mii lei¹⁵⁷. Totodată, primăria s. Peresecina a înregistrat neîntemeiat la categoria “mijloace fixe” (contul 010) cheltuielile pentru construcţiile nefinalizate şi echipament în sumă de 1437,3 mii lei¹⁵⁸;

√ DÎTS şi primăriile or. Orhei şi com. Puţintei nu au asigurat majorarea valorii mijloacelor fixe în urma lucrărilor de reparaţie capitală, acestea fiind înregistrate ca cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale în valoare totală de 3186,4 mii lei¹⁵⁹;

√ serviciile contabile ale primăriilor comunelor Vatici şi Selişte au admis achitări pentru serviciile/lucrările neexecutate în sumă de 1010,4 mii lei şi, respectiv, de 9,9 mii lei;

√ primăriile or. Orhei, s. Peresecina, com. Pelivan şi com. Ivancea nu au contabilizat transmiterea în comodat a bunurilor imobile în valoare totală de 76,8 mil.lei¹⁶⁰, nefiind reflectată în contabilitate transmiterea acestora în gestiunea DÎTS Orhei şi instituţiilor de învăţămînt. Totodată, DÎTS nu a înregistrat valoarea bunurilor imobile (clădirile gimnaziilor) primite în comodat de la primăriile din raion în mărime de peste 35,5 mil.lei, precum şi a 10 unităţi de autobuze primite de la Ministerul Educaţie - în mărime totală de 5110,0 mii lei;

√ AP şi primăria or. Orhei nu au asigurat contabilizarea tranzacţiilor în perioada de gestiune, în anul 2014 fiind înregistrate cheltuielile aferente exerciţiului bugetar precedent în sumă totală de 6921,0 mii lei¹⁶¹. Totodată, primăria or. Orhei nu a înregistrat regulamentar cheltuielile în sumă totală de 4,2 mii lei;

√ nerespectînd prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998¹⁶², primarii com.Selişte şi s. Isacova au casat neregulamentar mijloace fixe în valoare de 4,9 mii lei şi, respectiv, de 2,1 mii lei, fără a determina şi a lua la evidenţă materialele obţinute în urma casării etc. Totodată, în evidenţa contabilă a primăriei com.Selişte, la 31.12.2014, este reflectat mijlocul de transport “Moskvici” în valoare de 35,0 mii lei, care de fapt lipseşte;

√ ca urmare a nerespectării cadrului legal şi a iresponsabilităţii din partea persoanelor cu funcţii de răspundere, în anul 2014, primăriile or. Orhei, com. Selişte şi s. Isacova nu au asigurat inventarierea generală a elementelor bilanţului contabil de activ şi pasiv, iar DÎTS nu a confirmat efectiv prin inventariere mijlocul fix “Staţia de baidărci din s. Jora de Mijloc”, în valoare de 58,5 mii lei, cu terenul aferent de 0,0887 ha;

√ contrar prevederilor cadrului legal-normativ¹⁶³ în vigoare, AP, DASPF, DÎTS şi primăria com. Selişte nu au înregistrat în evidenţa contabilă terenurile proprietate publică aferente clădirilor gestionate, precum şi celor aferente instituţiilor publice din subordine, în valoare de cel puţin 0,4 mil.lei¹⁶⁴;

√ nerespectînd prevederile regulamentare, AP, primăriile or. Orhei, com. Selişte şi s. Isacova au înregistrat cheltuieli în sumă totală de 0,3 mil.lei¹⁶⁵ în lipsa documentelor justificative;

√ contrar prevederilor legale, serviciile contabile ale primăriilor or. Orhei şi com. Selişte nu au asigurat înregistrarea conformă în evidenţa contabilă a bunurilor materiale în valoare de 0,2 mil.lei şi, respectiv, de 1,0 mil.lei. Concomitent, primăria or. Orhei nu a exclus din evidenţa contabilă valoarea fondului locativ privatizat de 30,7 mil.lei¹⁶⁶;

√ o situaţie precară prezintă contabilitatea primăriei com.Vatici, care nu şi-a îndeplinit atribuţiile regulamentare şi nu a asigurat păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidenţă, rapoartelor, devizelor de cheltuieli şi a calculelor de deviz, precum şi predarea lor în arhivă în modul stabilit; nu a asigurat organizarea corectă a evidenţei contabile în conformitate cu prevederile regulamentare, controlul asupra integrităţii şi utilizării corecte a fondurilor fixe, controlul asupra corectitudinii perfectării documentelor şi caracterului legitim al operaţiunii efectuate;

√ DASPF n-a întreprins măsuri pentru decontarea regulamentară a tehnicii de calcul învechite în sumă de 65,8 mii lei, totodată admiţînd procurarea (şi dotarea) pentru fiecare angajat din cadrul Direcţiei a calculatoarelor, cu imprimante, fără a asigura instruirea personalului privind utilizarea eficientă a acestora:

√ primăria or. Orhei a contabilizat neregulamentar tranzacţiile ce ţin de procurarea materialelor de construcţie, contractate cu un agent economic pentru reparaţia drumurilor locale. Astfel, potrivit facturilor fiscale (semnate de către reprezentantul primăriei şi întocmite de către furnizor cu abateri de la prevederile pct.10 alin.(1) din Instrucţiunea nr.115 din 06.09.2010¹⁶⁷), în temeiul contractului nr.233 din 29.12.2014, furnizorul i-a eliberat primăriei or. Orhei materiale de construcţie în sumă totală de 1185,9 mii lei. În cadrul auditului, s-a constatat că pentru lucrările de reparaţie a drumurilor locale de la furnizor au fost primite, în baza facturilor de expediţie, materiale de construcţie în valoare de numai 575,6 mii lei, şi neprimite – în sumă de 610,3 mii lei. De menţionat că, la momentul oportun, atît primăria, cît şi agentul economic nu au documentat transmiterea la păstrare a stocurilor materialelor de construcţie. Totodată, la 16.10.2015, agentul economic a confirmat livrarea materialelor de construcţie în valoare totală de 575,6 mii lei şi depozitarea celor nelivrate în stoc, solicitînd de la primăria or. Orhei prezentarea graficului de livrare a materialelor de construcţie nepreluate, care sînt depozitate pe teritoriul acestuia pentru păstrare.

În contextul celor relatate, se menţionează că ţinerea neregulamentară a evidenţei contabile, superficialitatea inventarierii anuale, neluarea justificată la evidenţă a bunurilor materiale care aparţin UAT diminuează valoarea patrimoniului public, afectează buna gestionare a acestuia şi certitudinea raportării financiare.

^{____________________________________}

¹⁵⁴ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

¹⁵⁵ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010).

¹⁵⁶ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹⁵⁷ DASPF - 5,5 mii lei, primăria com.Selişte - 51,0 mii lei, şi primăria s.Isacova - 51,9 mii lei; gimnaziul din s.Puţintei - 47,9 mii lei.

¹⁵⁸ Primăria s.Peresecina - 1437,3 mii lei.

¹⁵⁹ Primăria or. Orhei - cu 1164,4 mii lei (obiectul “strada V.Lupu”) şi primăria com.Puţintei - cu 1326,9 mii lei (reparaţia capitală a gimnaziului din s.Puţintei), DÎTS – cu 685,1 mii lei (gazificarea gimnaziului din Dişcova – 695,1 mii lei).

¹⁶⁰ Primăriile: or.Orhei - 53201,0 mii lei, s.Peresecina - 11278,4 mii lei, com.Pelivan- 3089,0 mii lei, com.Ivancea – 9239,1 mii lei.

¹⁶¹ AP – 13,0 mii lei; primăria or. Orhei - 6570,3 mii lei şi 337,7 mii lei.

¹⁶² pct.42 şi pct.43 din Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloace fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998.

¹⁶³ art.17 alin.(4) din Legea nr.113–XVI din 27.04.2007; pct.69 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010; pct.40 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

¹⁶⁴ AP Orhei – 438,4 mii lei.

¹⁶⁵ AP -7,0 mii lei; primăriile: or. Orhei - 271,3 mii lei, com. Selişte - 40,2 mii lei, şi s. Isacova – 20,2 mii lei.

¹⁶⁶ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

¹⁶⁷ Instrucţiunea privind completarea formularului tipizat cu regim special “Factura fiscală”, aprobată prin ordinal Ministrului finanţelor nr.115 din 06.09.2010.

Recomandări:

5. Preşedintele raionului Orhei, în comun cu autorităţile de resort, primarii or.Orhei şi satelor/comunelor Berezlogi, Chiperceni, Ciocîlteni, Clişova, Cucuruzeni, Donici, Mitoc, Neculăieuca, Podgoreni, Pohorniceni, Vatici, Vîşcăuţi, Zahoreni să asigure înregistrarea conformă a drepturilor asupra patrimoniului public local la organele cadastrale, precum şi în evidenţa contabilă.

6. Preşedintele raionului Orhei şi primarii or. Orhei, satelor/comunelor Peresecina, Pelivan:

6.1. să asigure inventarierea exhaustivă a patrimoniului public transmis în administrarea întreprinderilor fondate, cu înregistrarea conformă a acestuia în evidenţa contabilă, inclusiv a drepturilor asupra lui;

6.2. să întreprindă măsurile de rigoare în vederea conformării statutelor şi activităţilor întreprinderilor municipale şi instituţiilor fondate.

7. Primarii satelor/comunelor Berezlogi, Bolohan, Ciocîlteni, Ghetlova, Ivancea, Mitoc, Mîrzeşti, Peresecina, Sămănanca, Vatici, Zahoreni şi Zorile să determine modul de gestiune a reţelelor de aprovizionare cu apă proprietate publică locală, în conformitate cu cadrul legal-normativ în vigoare.

8. Preşedintele raionului Orhei, şeful DÎTS, primarii or. Orhei şi comunelor Step-Soci şi Selişte să asigure delimitarea şi evidenţa conformă a terenurilor proprietate publică; încheierea contractelor respective conform cadrului legal existent; calcularea, recuperarea restanţelor şi încasarea penalităţilor.

9. Primarul or. Orhei să asigure inventarierea fondului locativ, cu contabilizarea conformă a bunurilor neprivatizate şi aprobarea regulamentară a tarifelor pentru chiria acestora.

10. Preşedintele raionului Orhei, şeful DÎTS, primarii or.Orhei şi satelor/comunelor Ivancea, Pelivan, Peresecina, Step-Soci şi Vatici să determine gradul de responsabilitate a persoanelor implicate în procesul de raportare financiară, cu stabilirea unor măsuri concrete în scopul remedierii deficienţelor constatate de audit.

CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Misiunea de audit rezumă că exerciţiul bugetar, mai cu seamă fără întocmirea proiecţiilor fiscal-bugetare şi administrarea fondurilor publice, în special a patrimoniului imobiliar şi a activelor transmise în gestiune economică, nu întrunesc criterii adiţionale managementului financiar public, iar cadrul analitic şi procedural este unul subperformant. Subevaluările semnificative la capitolul “venituri”, alocările deseori nefundamentate şi iraţionale, propunerile pentru transferuri din bugetul de stat în proporţii supradimensionate constituie nereguli sistemice şi rezerve nevalorificate de către autorităţile de resort atît la nivel local, cît şi la nivel republican. Aceste derapaje au la origine diverse cauze, mai ales factorul uman, cele mai pronunţate fiind ignorarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a atribuţiilor de serviciu, pe de o parte, şi supravegherea neadecvată de către organele publice centrale a entităţilor din subordine în teritoriul vizat, pe de altă parte. Astfel, autorităţile de resort, mai cu seamă cele financiare, fiscale şi cadastrale, practic nu întreprind eforturi conjugate pentru mobilizarea şi încurajarea primăriilor în identificarea surselor pasibile de extindere/consolidare a bazei financiare a UAT respective.

În susţinerea celor expuse, auditul public extern sensibilizează atenţia autorităţilor raionului pentru o conformare adecvată în sensul implementării neîntîrziate a setului de măsuri şi acţiuni relevante, remedierii punctuale a deficienţelor identificate.

LISTA ABREVIERILOR