Hotărîre nr.50 din 05.10.99 cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 "Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 "Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova"* Nr.50 din 05.10.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.112-114/59 din 14.10.1999 * * * ------------------------ * M.O., 1998, nr.116-118, art.705. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Constantin LOZOVANU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Victor Cecan, unul din autorii sesizării, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, şef al sectorului relaţii cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Parlamentului, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii prevederilor art. 1, art. 4 alin. (1) şi (4), art. 5 alin. (2), (3) şi (4), art. 6, art. 7, art. 8 alin. (1), art. 9, art. 10, art. 13, art. 15, art. 23 din Legea nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 "Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova" ( în continuare - Legea nr. 191-XIV) şi Anexei nr. 2 la această Lege. Temei pentru examinarea dosarului au servit sesizarea deputaţilor Victor Cecan, Marina Postoico, depusă la 11 ianuarie 1999, şi sesizarea deputaţilor Simion Dragan, Iacob Timciuc, Vasile Stati, Vasilii Neicovcen, Valentin Dragan, Victor Zlacevschi, Ion Filimon, Vladimir Ciobanu, Iurie Stoicov, Ilie Stamat, Mihail Rusu, Vasile Carafizi, Iulian Magalias, Vladimir Voronin, Vasile Pentelei, Petru Şoşev, depusă la l0 februarie 1999. Examinînd în prealabil sesizările, constatînd că ele se referă la o problemă de drept şi sînt depuse cu respectarea prevederilor art. 24 şi 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi avînd în vedere că sesizările menţionate vizează acelaşi obiect - organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova -, Curtea Constituţională prin decizia din 14 aprilie 1999, a decis conexarea lor într-un singur dosar. Examinînd materialele dosarului, punctele de vedere comunicate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, audiind în şedinţă informaţia judecătorului-raportor, argumentele expuse de autorul sesizării şi reprezentantul Parlamentului, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t : La 12 noiembrie 1998 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 191-XIV "Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova". Potrivit art. 1 din Lege, organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova şi stabilirea cadrului juridic pentru satele (comunele) şi oraşele (municipiile) ei se efectuează potrivit art. 110 şi 111 din Constituţie şi se realizează în conformitate cu necesităţile reale economice, sociale şi culturale, precum şi cu respectarea tradiţiilor istorice, în scopul asigurării unui nivel adecvat de civilizaţie tuturor localităţilor rurale şi urbane. Potrivit art. 4 din Lege, teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în judeţe, oraşe şi sate. Organizarea administrativă a teritoriului Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) şi oraşele (municipiile) constituie primul nivel, iar judeţele, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia şi municipiul Chişinău constituie nivelul al doilea. În conformitate cu prevederile noii legi, oraşelor Bălţi, Bender, Cahul, Căuşeni, Chişinău, Comrat, Dubăsari, Edineţ, Hînceşti, Orhei, Rîbniţa, Soroca, Tiraspol, Ungheni le-a fost atribuit statutul de municipiu. Legea dispune că judeţul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) şi oraşe (municipii). Au fost instituite judeţele Bălţi, Cahul, Chişinău, Edineţ, Lăpuşna (cu sediul în municipiul Hînceşti), Orhei, Soroca, Tighina, Ungheni. În Lege se concretizează că unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are o populaţie de cel puţin 2500 locuitori şi dispune de mijloace financiare suficiente pentru întreţinerea aparatului primăriei şi instituţiilor sferei sociale. Autorii sesizării arată că, potrivit art. 110 şi 111 din Constituţie teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în raioane, oraşe şi sate, neprevăzîndu-se astfel de unităţi administrativ-teritoriale cum ar fi judeţul şi municipiul. De asemenea, ei menţionează că, potrivit prevederilor Legii, două sau mai multe sate se pot uni formînd o comună - unitate administrativ-teritorială de primul nivel. Or, Constituţia Republicii Moldova nu prevede o astfel de unitate administrativ-teritorială, prin urmare, în opinia autorilor sesizării, prevederile respective ale legii urmează să fie declarate neconstituţionale. Legea declară oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova, municipiu. Deoarece art. 14 din Constituţie stabileşte că capitala Republicii Moldova este oraşul Chişinău, autorii sesizării consideră neconstituţională atribuirea acestuia, fără modificarea Constituţiei, a statutului de municipiu şi centru al judeţului. Astfel, autorii sesizării solicită Curţii Constituţionale să declare neconstituţionale art. 1, art. 4 alin. (1) şi (4), art. 5 alin. (2), (3) şi (4), art. 6, art. 7, art. 8 alin. (1), art. 9, art. 10, art. 13, art. 15 şi art. 23 din Legea nr. 191-XIV. Totodată, Curtea Constituţională a fost sesizată şi privind formarea după adoptarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, a judeţului Cahul cu centrul judeţean municipiul Cahul şi includerea în acesta a 27 de localităţi, care anterior făceau parte din raionul Taraclia. Astfel a dispărut raionul Taraclia. Autorii sesizării, susţinînd că reorganizarea respectivă a fost efectuată prin derogare de la prevederile Legii nr. 741-XIII din 20 noiembrie 1996 "Despre Regulamentul cu privire la modul de soluţionare a chestiunilor organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova" şi art. 109 alin. (1) din Constituţie, care statuează consultarea cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit, solicită să fie declarate neconstituţionale prevederile Anexei nr. 2 la Legea nr. 191-XIV din 12 noiembrie 1998 "Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova", prin care localităţile litigioase au fost incluse în judeţul Cahul. Curtea Constituţională consideră necesar a examina fondul problemei care face obiectul sesizărilor sub raportul prevederilor Cartei Europene pentru Autoadministrarea Locală, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1253-XIII din 16 iulie 1997* , precum şi al următoarelor articole din Constituţie: art. 2, care stabileşte principiile suveranităţii şi puterii de stat; art. 14, care se referă la statutul oraşului Chişinău drept capitala Republicii Moldova; art. 39 alin. (1), care se referă la dreptul cetăţenilor de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii săi; art. 66 şi 72, care stabilesc atribuţiile de bază ale Parlamentului în dirijarea politicii interne a statului, inclusiv în domeniul organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova; art. 109, privind principiile de bază ale administraţiei publice locale; art. 110, privind organizarea administrativ-teritorială a statului, art. 112 şi 113, care stabilesc formele autorităţilor administraţiei publice locale. --------------------- * M.O., 1997, nr.48, art.423. Art. 109 din Constituţie prevede că administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit. Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă. Aplicarea acestor principii nu poate afecta caracterul de stat unitar. La rîndul său, art. 110 din Constituţie determină că teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în raioane, oraşe şi sate. În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii. De menţionat că prin Hotărîrea sa din 6 noiembrie 1995 Curtea Constituţională, referindu-se la constituţionalitatea unor prevederi din Legea nr. 308-XIII din 7 decembrie 1994, a relevat că "... autonomia autorităţilor publice locale constă în dreptul unităţilor administrativ-teritoriale de a-şi satisface interesele proprii fără amestecul autorităţilor centrale, ceea ce atrage după sine descentralizarea administrativă, autonomiă fiind un drept, iar descentralizarea - un sistem care implică autonomia. Descentralizarea se prezintă ca un sistem care cuprinde descentralizarea teritorială - raioane, oraşe (municipii), sate (comune) - avînd caracterul persoanei de drept public, cu toate atribuţiile acesteia". Astfel, Curtea Constituţională constată că chestiunea privind organizarea administrativ-teritorială poate fi examinată numai prin prisma principiilor de bază ale administrării publice locale. Realizarea practică a principiilor statuate în art. 109 din Constituţie şi Carta Europeană pentru Autoadministrarea Locală este posibilă numai în contextul stabilirii autorităţilor locale, care au dreptul şi capacitatea efectivă de a rezolva şi gestiona, în numele propriu, sub propria responsabilitate, o parte importantă a treburilor publice, în înteresul colectivităţilor locale pe care le reprezintă. Puterea statului nu trebuie să intervină decît acolo unde societatea în ansamblu ori la diferitele sale niveluri nu-şi poate satisface singură diversele sale cerinţe. Art. 4 din Carta Europeană pentru Autoadministrarea Locală determină că exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie să revină, de preferinţă, acelor autorităţi, care sînt cele mai apropiate de cetăţeni. Atribuirea unei responsabilităţi unei alte autorităţi trebuie să ţină cont atît de amploarea şi de natura sarcinii, cît şi de exigenţele de eficacitate şi de economie. Astfel urmează să fie respectat un principiu general de organizare instituţională, care tinde să favorizeze baza în raport cu vîrful. De menţionat, că Constituţia nu indică nivelurile de organizare a unităţilor administrativ-teritoriale, nici atribuţiile organelor reprezentative din unităţile respective. Potrivit art.66 lit.d) şi art.72 alin.(3) lit.f), organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală, ca un element al politicii interne a statului, este o atribuţie de bază a Parlamentului şi se reglementează prin lege organică Curtea Constituţională concluzionează că delimitarea nivelului autorităţilor locale şi a competenţelor acestora este o atribuţie suverană a Parlamentului. Potrivit art.4 din Legea supusă controlului constituţionalităţii, teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în judeţe, oraşe şi sate. Potrivit art.10 din aceeaşi Lege, judeţul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) şi oraşe (municipii). Noţiunea de judeţ, în prezenta lege, este identică cu cea de raion, prevăzută de art. 110 din Constituţie, şi reprezintă denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. Raportînd normele citate la prevederile art.14, 109 şi 110 din Constituţie, Curtea Constituţională observă că Parlamentul, prin legea supusă controlului în baza dispoziţiilor art.72 alin.(3) lit.f) din Constituţie, a stabilit modul de organizare a teritoriului, drept inerent al Parlamentului, folosind în paralel pentru identificarea noţiunilor de sat, oraş, raion noţiunile de comună, municipiu, judeţ. Curtea Constituţională constată că folosirea noţiunilor de comună, municipiu, judeţ, în contextul normelor constituţionale citate, nu aduce atingere principiilor autonomiei locale, descentralizării, statuate de art.109 din Constituţie, şi principiilor constituţionale de organizare a teritoriului. Cît priveşte acordarea statutului de municipiu unor oraşe, potrivit art.110 din Constituţie, acesta poate fi acordat în baza legii. Capitala Moldovei - Chişinău - deţine statutul de municipiu în baza Legii nr.431-XIII din 19 aprilie 1995 "Privind statutul municipiului Chişinău". Curtea Constituţională nu poate examina argumentele autorilor sesizării referitoare la modul de organizare teritorială a municipiului pentru motivul că organizarea teritoriului unităţilor administrativ-teritoriale ţine de competenţa Parlamentului şi soluţionarea cauzei ar constitui o ingerinţă în procesul legislativ. Pentru considerentele expuse, Curtea Constituţională nu acceptă argumentele autorilor sesizării, prin care se contestă constituţionalitatea art.1, art.4 alin.(1) şi (4), art.5 alin. (2), (3) şi (4), art.6, art.7, art.8 alin. (1), art.9, art.10, art.13, art.15, art.23 din Legea nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 "Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova". În şedinţa în plen a Curţii Constituţionale deputaţii în Parlament Simion Dragan, Victor Zlacevschi şi Victor Ciobanu, în numele unui grup de deputaţi, au depus un demers privind retragerea sesizării din 10 februarie 1999 pentru controlul constituţionalităţii Anexei nr. 2 la Legea nr. 191-XIV. Avînd în vedere că nu este cunoscută opinia celorlalţi autori ai sesizării depusă la 10 februarie 1999, Curtea Constituţională consideră necesar a disjunga dosarul privind controlul constituţionalităţii Anexei nr. 2 la Legea nr. 191-XIV. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.140 alin.(2) din Constituţie, art.1 alin.(3), art.26 şi 27 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 alin. a) din Codul jurisdicţiei Constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Declară constituţionale prevederile art.1, art.4 alin.(1) şi (4), art.5 alin.(2), (3) şi (4), art.6, art.7, art.8 alin (1), art.9, art.10, art.13, art.15, art.23 din Legea nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 "Privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova". 2. Disjungă dosarul privind examinarea sesizării unui grup de deputaţi pentru controlul constituţionalităţii Anexei nr. 2 la Legea nr. 191-XIV din 12 noiembrie 1998 "Privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova". 3. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 5 octombrie 1999. Nr. 50.