Hotărîre nr.50 din 23.12.2015 privind Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din mun. Bălţi pe anul 2014

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi

gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice

locale din mun. Bălţi pe anul 2014

nr. 50  din  23.12.2015

 (în vigoare 12.02.2016) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 32-37 art. 7 din 12.02.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceprimarului mun.Bălţi dl Leonid Babii, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice a Agenţiei Proprietăţii Publice dl Mihail Doruc, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Bălţi dl Anatolii Panţîr, şefului adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Bălţi dna Tatiana Neghina, şefului Oficiului cadastral teritorial Bălţi dl Andrei Chetrari, şefului Direcţiei generale financiar-economice dna Vera Rusu, şefului Direcţiei asistenţă socială şi protecţia familiei dna Veronica Munteanu, şefului adjunct al Direcţiei proprietate municipală şi relaţii funciare dl Andrei Popa, administratorului Întreprinderii municipale “Apă Canal Bălţi” dl Victor Corcodel, administratorului Întreprinderii municipale “Direcţia construcţii capitale comanditar unic” dna Larisa Bragari, administratorului Întreprinderii municipale “Gospodăria locativ-comunală” dna Tatiana Parascan, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1), lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din mun.Bălţi pe anul 2014.

_______________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015², avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din mun.Bălţi a prevederilor actelor normative în procesul bugetar; corespunderii cadrului normativ-metodologic de evaluare, planificare şi administrare a impozitelor/taxelor locale, precum şi de fundamentare, alocare şi raportare a cheltuielilor bugetare; administrării şi integrităţii patrimoniului public.

_______________________

²Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015”.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele internaţionale de audit public extern³, aplicabile cadrului normativ-metodologic instituţional aferent. Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative aferente raportărilor; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. De asemenea, misiunea de audit a verificat deciziile consiliului local şi dispoziţiile primarului.

_______________________

³Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Evaluările auditului public extern atestă anumite tendinţe pozitive în administrarea fondurilor publice, dar mai cu seamă cuantifică slăbiciunile instituţionale generatoare de nereguli şi ineficienţă. Astfel, administraţia locală nu şi-a asumat obiective prestabilite pentru extinderea bazei impozabile aferente consolidării bugetelor locale, în vederea realizării intereselor de dezvoltare economică şi socială a teritoriului administrat. Modul de gestionare a cheltuielilor bugetare şi patrimoniului proprietate publică nu întruneşte criterii de prudenţialitate şi economicitate. În acest context, auditul relevă următoarele.

• În perioada supusă auditării, AAPL nu au identificat şi nu au evaluat punctual şi per total potenţialul economic, respectiv, nu au asigurat fundamentarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin estimarea şi prognozarea relevantă a indicilor fiscal-bugetari, pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor locale. Neimplementarea instrumentelor analitice şi deficienţele cadrului metodologic au determinat subevaluări de taxe şi impozite generatoare de venituri bugetare. Această stare de lucruri denotă sisteme nepotrivite şi nefuncţionale în materie de monitorizare a obiectelor şi subiecţilor impozabili, în special a fondului de salarizare în ansamblu, fondului imobiliar, precum şi a taxelor administrate nemijlocit de către AAPL. În consecinţă, deficienţele constatate au condiţionat neidentificarea bazei de calcul la formarea părţii de venituri ale bugetelor locale în sumă totală de 26,7 mil.lei (impozitele pe venit – 4,9 mil.lei; impozitele pe proprietate – 0,3 mil.lei; alte venituri din proprietate – 1,5 mil.lei; taxele locale – 9,2 mil.lei; veniturile din mijloace speciale – 7,2 mil.lei; veniturile din gestiunea terenurilor şi bunurilor publice – 3,6 mil.lei). Neconlucrarea dintre autorităţile de resort (financiare, economice, fiscale, statistice şi cadastrale), neasumarea plenară de către aceste instituţii a obiectivelor-cheie pentru cuantificarea veniturilor bugetare au cauzat deficienţe sistemice evidente în inventarierea şi (re)evaluarea autentică a materiei impozabile, per ansamblu şi per categorii de plăţi fiscale/nefiscale, auditul public extern evaluînd venituri necalculate şi necolectate în bugetul local de circa 8,5 mil.lei.

• Managementul cheltuielilor şi creanţelor nu corespunde rigorilor legale, astfel fiind admise o serie de abateri şi nereguli, care au diminuat eficienţa alocaţiilor şi încasarea creanţelor. Rezultatul evaluărilor de audit se rezumă la elucidarea multiplelor derogări în gestionarea alocaţiilor bugetare estimate per total în sumă de 114,0 mil.lei, inclusiv 37,4 mil.lei – curente, 76,6 mil.lei – capitale.

• Sistemul de management al AAPL, în condiţiile lipsei cadrului de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local, nu a asigurat regularitatea şi legalitatea administrării patrimoniului public, procesul soldîndu-se cu:

√ neasigurarea înregistrării regulamentare a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de 382,8 mil.lei şi a drepturilor de folosinţă – de 134,5 mil.lei;

√ nereflectarea în evidenţa contabilă a bunurilor patrimoniale în sumă totală de 14,4 mil.lei şi a creanţelor în sumă de 3,4 mil.lei;

√ raportarea necorespunzătoare în evidenţă a patrimoniului (uzura) în valoare de 19,7 mil.lei;

√ administrarea ineficientă a activităţii întreprinderilor municipale (24,7 mil.lei).

• Verificările asupra conformării la cerinţele şi recomandările auditului efectuat anterior de Curtea de Conturi relevă faptul că AAPL din mun.Bălţi nu au perseverat în remedierile de rigoare. Astfel, din 21 de recomandări expuse în Hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi nr.36 din 04.07.2013⁴, 11 au fost executate parţial.

_______________________

⁴Hotărîrea Curţii de Conturi nr.36 din 04.07.2013 privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din municipiul Bălţi în perioada 2011-2012.

Plenul Curţii de Conturi rezumă prin a reitera că iregularităţile consemnate denotă un cumul de cauze-efecte, inclusiv iresponsabilitatea factorilor de decizie, dar şi lipsa unui sistem de control intern relevant.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din mun.Bălţi pe anul 2014, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului municipal Bălţi şi primarului mun.Bălţi, pentru implementarea recomandărilor indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de realizarea acestora;

2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare, şi se cere Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Bălţi implementarea unor sisteme standardizate de profil ce ţin de gestiunea materiei impozabile şi administrarea evaziunilor/restanţelor fiscale, de conformarea voluntară a contribuabililor, precum şi asigurarea interacţiunii instituţionale cu administraţia locală;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind activitatea şi conlucrarea autorităţilor financiare şi fiscale din municipiul Bălţi în materie de proiecţii fiscal-bugetare şi de colectare a taxelor şi impozitelor;

2.4. Oficiului teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat, pentru informare şi luare de atitudine la exercitarea controlului administrativ al activităţii AAPL potrivit cadrului legal;

2.5. Guvernului, pentru informare şi conformarea autorităţilor publice centrale de resort şi a celor locale privind respectarea cadrului legal şi regulator în materie de evidenţă/cadastrare/integritate a patrimoniului public gestionat;

2.6. Procuraturii Generale, pentru documentare şi o posibilă autosesizare;

2.7. Parlamentului Republicii Moldova şi comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit în UAT, unele deficienţe au fost remediate: în evidenţa primăriei mun. Bălţi au fost înregistrate cheltuielile de proiect în sumă de 111,7 mii lei; la conturile extrabilanţiere - veniturile din redevenţă în sumă de 2,5 mil.lei; în bilanţul AAPL a fost înregistrată valoarea obligaţiunilor financiare de 0,8 mil.lei; un agent economic a efectuat recalcularea taxei de piaţă (8,8 mii lei); 8 agenţi economici au autorizat activitatea de comerţ.

4. Dată fiind revendicarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor misiunilor precedente de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.36 din 04.07.2013 privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din municipiul Bălţi în perioada 2011-2012.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctului 2.1. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.50 din 23 decembrie 2015

RAPORTUL

auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării

patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice

locale din mun. Bălţi pe anul 2014

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop determinarea dacă APL din municipiu: au respectat legalitatea şi regularitatea în procesul bugetar, procedurile şi tehnicile aplicate în exerciţiul bugetar, inclusiv în materie de fundamentare a proiecţiilor fiscal-bugetare, precum şi angajarea în mod exigent a cheltuielilor bugetare; au administrat, au asigurat integritatea şi au raportat în mod corespunzător patrimoniului public.

În acest context, misiunea de audit şi-a propus drept obiectiv nu numai elucidarea (i)regularităţilor în gestiunea banului public, dar şi identificarea cauzelor/efectelor, rezervelor/soluţiilor privind remedierea aspectelor ce vizează formarea şi administrarea resurselor financiare.

Anul 2014 reprezintă o perioadă de tranziţie şi de implementare a noilor prevederi legislative² prin care au fost operate o serie de modificări menite să îmbunătăţească managementul finanţelor publice locale şi să asigure responsabilitatea bugetar-fiscală în cadrul AAPL, precum şi celor destinate consolidării în continuare a sistemului de descentralizare economico-administrativă. Prin aplicarea noului sistem de formare a bugetelor UAT, cheltuielile APL, vor fi determinate de nivelul veniturilor obţinute de fiecare UAT şi nu de valoarea estimată. Astfel, fiecare UAT va fi direct interesată să identifice cît mai multe venituri pentru a putea cheltui mai mult potrivit nevoilor lor specifice.

Misiunea de audit, în acest sens, s-a focalizat asupra concludentei procesului bugetar, inclusiv subprocesul potenţialului economico-financiar şi implicit a bazei impozabile – factor primordial în consolidarea autonomiei financiare locale; pe gestiunea alocaţiilor, respectiv, cheltuielilor bugetare; pe administrarea patrimoniului sub aspect de integritate şi, implicit, de generator de resurse financiare.

Informaţiile generale, cadrul normativ şi legislativ relevant privind mun. Bălţi (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului municipiului, evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării), derularea procesului bugetar sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.2. Anexa nr.3 cuprinde contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT din mun. Bălţi. În Anexele nr.4-6 sînt indicate, în scop informativ, datele-cheie sintetizate din situaţiile financiare întocmite de către AAPL pentru exerciţiul bugetar 2014, iar în Anexa nr.7 sînt prezentate informaţiile cu privire la măsurile întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.

_______________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

²Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

II. REZUMAT EXECUTIV

În ultimii 3 ani, bugetul municipiului Bălţi a înregistrat o creştere continuă, atît la venituri, cît şi la cheltuieli. Bugetul pe anul 2014 a fost executat neuniform la cheltuieli (96,5%), această situaţie fiind determinată în principal de nerealizarea proiecţiilor la venituri (98,4%), precum şi de nevalorificarea în limitele stabilite a cheltuielilor pentru învăţămînt.

Urmare a activităţilor de audit, au fost constatate neconformităţi cu impact asupra formării veniturilor (35,2 mil.lei, din care 8,5 mil.lei – venituri nemobilizate şi neidentificate ca bază de impozitare în buget); asupra cheltuielilor (37,4 mil.lei – cheltuieli curente; 76,6 mil.lei – la administrarea cheltuielilor capitale); asupra administrării eficiente a patrimoniului (48,5 mil.lei, din care 18,3 mil.lei – ce ţin de nereflectarea conformă a bunurilor în evidenţă). Celelalte neconformităţi sînt legate de lipsa unor politici de evidenţă şi de raportare a situaţiilor patrimoniale. Totodată, pe parcursul auditului, au fost remediate iregularităţi care au însumat 3,5 mil.lei şi recalculate plăţi la bugetul local în sumă de 0,2 mil.lei.

Concluziile rezultate urmare activităţii de audit sînt cuantificate la fiecare subcapitol din Raport, acestea specificînd următoarele:

• evaluările şi prognozele fiscal-bugetare nu întrunesc fundamentări temeinice şi credibile, fapt ce determină proiecţii diminuate, inclusiv, irelevante, cu multiple rectificări neconcludente şi devieri semnificative dintre indicii planificaţi şi efectiv realizaţi;

• dispunerea de cheltuieli neregulamentare şi neracordate cadrului legal/normativ şi principiului cost-eficienţă, mai cu seamă în scopuri investiţionale şi de achiziţii neeconomicoase cu impact de irosire a banului public;

• gestionarea patrimoniului public se admite în condiţiile neinventarierii şi neînregistrării complete, cu admiterea divizării ambigue/arbitrare a proprietăţilor municipale şi private, conform domeniului public/privat;

• lipsa unor abordări şi preocupări punctuale referitor la gestionarea serviciilor şi fondurilor publice ce ţin de competenţa exclusivă a APL, conform principiilor prestabilite.

Sinteza acestor concluzii, precum şi cele din Raport indică la o serie de aspecte importante care necesită rezolvare, în acest sens fiind expuse recomandări de remediere a neconformităţilor constatate şi de îmbunătăţire a activităţii în domeniile auditate.

Contextul general privind exerciţiul bugetar

Conform datelor Raportului privind executarea bugetului pe anul 2014, principalii indicatori ai bugetului UAT Bălţi au fost realizaţi:

√ la venituri în sumă de 342,1 mil.lei (98,4%), sau cu 5,7 mil.lei sub nivelul rectificat, ponderea semnificativă din cele neexecutate revenind veniturilor fiscale (94,7% sau 5,4 mil.lei). Veniturile curente au constituit în structură 78,5%, care au fost executate la 268,5 mil.lei, cu 5,5 mil.lei mai mult decît cele aprobate iniţial de 263,0 mil.lei. O sursă importantă a veniturilor o constituie transferurile de la bugetul de stat, ponderea cărora în veniturile totale executate a înregistrat 20,7% (70,7 mil.lei);

√ la cheltuieli în sumă de 353,1 mil.lei (96,5%), sau cu 12,6 mil.lei sub nivelul rectificat, din care 10,7 mil.lei revine instituţiilor de învăţămînt.

Deficitul bugetar a constituit 11,0 mil.lei (3,2% din venituri totale), cu 15,2 mil.lei mai puţin decît anul precedent şi cu 7,3 mil.lei mai mult decît nivelul aprobat de 3,7 mil.lei.

La finele anului 2014, datoriile debitoare la componenta cheltuielilor au înregistrat 1,3 mil.lei, fiind în creştere cu 0,4 mil.lei faţă de anul precedent. Datoriile creditoare au însumat 23,7 mil.lei, fiind cu 3,6 mil.lei mai mici faţă de situaţia din 31.12.2013 (27,3 mil.lei). La componenta mijloacelor speciale au fost înregistrate datorii debitoare în sumă de 8,3 mil.lei, din care 6,3 mil.lei sînt cu termen de achitare expirat. Totodată, datoria publică locală (inclusiv sub garanţia APL) a constituit 153,7 mil.lei, situaţia la capitolul dat fiind influenţată în principal de fluctuaţiile cursurilor valutare.

La 31.12.2014, restanţele contribuabililor la bugetul UAT au constituit 6,8 mil.lei³ din totalul de 93,2 mil.lei la BPN. Restanţele contribuabililor la bugetul UAT s-au diminuat cu 0,7 mil.lei, în acelaşi timp, acestea au crescut semnificativ în raport cu BPN, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Suplimentar, se evidenţiază şi restanţele contribuabililor la bugetul UAT din evidenţa specială de 4,6 mil.lei, din totalul de 59,1 mil.lei la BPN. Pe de altă parte, supraplăţile la bugetul BPN au înregistrat 170,0 mil.lei, din care 65,4 mil.lei revine UAT Bălţi.

_______________________

³nu includ datoriile din arenda şi înstrăinarea bunurilor UAT raportate de 4,3 mil.lei (7,1 mil.lei constatate de audit).

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: Au identificat, evaluat şi administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal în vigoare, inclusiv cu Legea privind finanţele publice locale?

Evaluările de audit au constatat că procedurile aferente implementării procesului bugetar la venituri nu întrunesc instrumentele analitice în materie de evaluări ale potenţialului economic aferent bazei de impozitare, precum şi nu asigură plenitudinea calculelor şi perceperii impozitelor/taxelor. Practicile aplicate în cadrul planificării şi administrării veniturilor bugetare nu rezidă din relevanţa şi credibilitatea datelor care au stat la baza proiecţiilor fiscal-bugetare, ca rezultat indicii planificaţi şi efectiv executaţi diferă considerabil, respectiv, nu insuflă încrederea de rigoare. Ca urmare, situaţiile menţionate implică efectuarea multiplelor rectificări bugetare, ceea ce nu responsabilizează administratorii de bugete pentru o planificare calitativă a bugetelor în baza unor prognoze asumate şi realiste, precum şi diminuează capacităţile de analiză a riscurilor bugetare, fiind admise excepţii de la aplicarea principiului universalităţii bugetului şi de la regulile generale a managementului financiar.

Urmare a evaluărilor de fond, s-a constatat că indicii principalelor venituri proprii variază semnificativ faţă de planul aprobat. Spre exemplu, în 2014, numai la 4 categorii de venituri s-au realizat supraprevederi per total cifrîndu-se la 9,4 mil.lei⁴. În acelaşi timp, la alte 10 categorii de impozite/taxe sumele acumulate sub aşteptări au constituit 7,4 mil.lei⁵. Astfel, nivelul de execuţie a veniturilor bugetelor UAT din mun. Bălţi relevă discrepanţele dintre planurile aprobate şi cele efectiv realizate, ceea ce determină formarea unui dezechilibru bugetar. De menţionat că existenţa derapajelor în procesul de evaluare şi prognozare a veniturilor bugetare se justifică prin absenţa şi/sau irelevanţa bazei de date concludente şi veridice privind baza de impozitare, exprimată în unele cazuri şi prin neaplicarea instrumentelor analitice de evaluare a materiei impozabile.

Această stare de lucruri denotă sisteme irelevante şi nefuncţionale în materie de monitorizare a obiectelor şi subiecţilor impozabili, în special a fondului de salarizare în ansamblu, fondului de proprietate imobiliar, a taxelor administrate nemijlocit de AAPL, această situaţie fiind influenţată de irelevanţa şi neaprobarea cadrului metodologic adecvat şi a instrumentelor analitice/informaţionale de evaluare a prognozelor fiscal-bugetare aferente formării indicatorilor, precum şi de neimplementarea regulamentară⁶ a unor proceduri ale controlului intern. Şi nu, în ultimul rînd – şi o consecinţă a neconlucrării între entităţile de resort.

Ca urmare, deficienţele constatate au determinat neidentificarea bazei de calcul la formarea părţii de venituri a bugetelor locale în sumă totală de 26,7 mil.lei (impozite pe venit - 4,9 mil.lei; impozitele pe proprietate - 0,3 mil.lei; alte venituri din proprietate - 1,5 mil.lei; taxele locale - 9,2 mil.lei; din mijloace speciale - 7,2 mil.lei; veniturile din gestiunea terenurilor şi bunurilor publice - 3,6 mil.lei). Nedeterminarea obiectivelor propuse de AAPL pentru mobilizarea veniturilor şi neconlucrarea cu autorităţile fiscale şi cadastrale din teritoriu au cauzat neidentificarea bazei de impozitare şi, respectiv, neacumularea veniturilor în bugetele locale ce se estimează de pînă la 8,5 mil.lei.

Evaluarea aspectelor ce ţin de identificarea/fundamentarea bugetară a veniturilor UAT a constatat:

♦ Referitor la impozitele pe venit

Autoritatea financiară nu a manifestat exigenţele de profil la fundamentarea propunerilor de buget, ca urmare fiind admise subevaluări la 3 impozite pe venit cu 4,9 mil.lei⁷ şi supraestimări la 4 impozite pe venit care au însumat 2,6 mil.lei⁸, ceea ce la rîndul său, a condiţionat stabilirea incorectă a relaţiilor interbugetare de 2,3 mil.lei.

Totodată, auditul a identificat rezerve la impozitul pe venit din salariu, fiind estimată o diminuare a fondului de salariu cu impozit ce variază de la 1,0 mil. lei şi pînă la 2,4 mil.lei, precum şi a contribuţiilor de asigurări obligatorii de 5,6 mil.lei (sociale – 4,4 mil.lei şi medicale de 1,2 mil.lei).

• Urmare a unui cadru neconform de monitorizare a potenţialului economic şi de evaluare neautentică a bazei impozabile, autorităţile de resort nu au identificat/acumulat corespunzător veniturile din impozitul pe venit din salariu (cap.111/01). Astfel, pentru exerciţiul bugetar 2014, UAT mun. Bălţi au aprobat, precizat şi executat impozitul pe venitul din salariu de 138,0, de 137,9 şi, respectiv, de 137,8 mil.lei. Urmare a acţiunilor de audit privind impozitul nominalizat se relevă următoarele.

Bugetul UAT se elaborează de autoritatea executivă a acesteia, ţinîndu-se cont de prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi de unele momente specifice de calculare a transferurilor de la bugetul de stat, reflectate în Notele metodologice⁹. Calculele impozitului pe venitul persoanelor fizice urmau a fi efectuate reieşind din prognoza creşterii salariului mediu nominal lunar şi din estimările fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele organelor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar pe anul 2012, salariul mediu lunar pe genuri de activităţi economice şi pe forme de proprietate, precum şi estimările scontate ale AAPL la acest impozit pentru anul 2013. Informaţiile organelor statistice şi fiscale nu includ datele necesare pentru întocmirea calculelor conform cerinţelor metodologice ale MF. Astfel, informaţiile organului de statistică pe anul 2012 reprezintă agenţii economici cu un număr de salariaţi mai mare de 20 de persoane (lipsind informaţia sub acest nivel), iar autoritatea fiscală nu dispune de datele necesare pentru estimarea bazei de impozitare în aspectul teritorial, cauza fiind irelevanţa instrumentelor din Sistemul informaţional, ce nu permite evaluarea bazei de venituri bugetare. În acestea condiţii, DGFE la rîndul său nu a estimat impozitul în conformitate cu prevederile notelor metodologice, fiind aplicat venitul scontat pe anul 2013 cu o creştere de 8,3%. Ca urmare, AAPL din municipiul Bălţi au efectuat calculele prognozei impozitului pe venitul din salariu în lipsa justificărilor de rigoare, fiind utilizate datele privind executarea veniturilor realizate în anii precedenţi, ajustate, după caz, la estimările indicatorilor macroeconomici din Notele metodologice, totodată, veniturile la această sursă fiind executate la nivel de 99,8% (sau cu 0,2 mil.lei mai puţin).

De menţionat că monitorizarea absolut contraindicată a materiei impozabile aferente impozitului pe venit din salariu favorizează practica de achitare a salariilor “în plic” şi “muncii nedeclarate”, care la rîndul său diminuează plăţile în bugetul local din sursa nominalizată, precum şi a plăţilor aferente de asigurări obligatorii la bugetele asigurărilor sociale şi medicale. Totodată, în pofida faptului că prin HG nr.477 din 28.06.2011¹⁰ a fost aprobat Planul de acţiuni privind minimizarea practicii achitării salariilor “în plic” şi muncii “la negru”, prin stabilirea a 7 obiective, printre care şi obiectivul 5, care prevede intensificarea controlului în scopul depistării evaziunilor şi contracarării fenomenului muncii “la negru”, care urmează a fi realizat în perioada 2011-2017 şi pus în sarcina instituţiilor statului¹¹. Acest fenomen, perpetuu caracteristic pentru mun. Bălţi, condiţionează diminuarea impozitului pe venit din salariu, ponderea căruia în anul 2014 este de 51,3 % din total venituri curente.

În susţinerea celor consemnate se exemplifică următoarele:

√ odată cu concesionarea serviciilor de salubrizare pe mun. Bălţi (în anul 2012) de la ÎM “GSA” către întreprinderi private, se constată o micşorare a fondului de salariu de peste 7 ori (de la 9,5 mil.lei la 1,3 mil.lei) şi a impozitului pe venit din salariu de 15 ori (de la 599,9 mii lei la 39,4 mii lei). Pentru anii 2013-2014, salariile achitate de SRL, care au preluat serviciile de salubrizare de la ÎM “GSA” au constituit 1,3 mil.lei şi, respectiv, 2,5 mil.lei, fiind calculat impozit pe venit de 39,4 mii lei şi, respectiv, de 143,4 mii lei, din care pe subdiviziunea Bălţi de 39,4 mii lei şi, respectiv, de 22,3 mii lei. Prin urmare, reieşind din faptul că salariul mediu achitat este mult mai mic decît salariul minim garantat şi din informaţiile prezentate de agenţii economici, care au stat la baza aprobării tarifului la serviciile pentru salubrizare de CMB (la 28.11.2013), se estimează un fond de salariu în diminuare cu 5,1 mil.lei pentru 2013 şi cu 5,77 mil.lei – în anul 2014, care la rîndul său influenţează direct la diminuarea veniturilor la impozitul pe venit din salariu la cote minime de 0,7 mil.lei (7%) şi la cele maxime de 1,77 mil.lei (18%), precum şi a contribuţiilor de asigurări obligatorii cu 4,0 mil.lei (sociale – 3,2 mil.lei şi medicale – 0,8 mil.lei);

√ urmare a evaluărilor salariilor calculate pe 8 întreprinderi, care au primit autorizaţii de prestări servicii de călători de la primăria mun. Bălţi pentru anul 2014, precum şi analizelor dărilor de seamă prezentate, se denotă un fond de salariu de 3,3 mil.lei, cu o diminuare de 4,2 mil.lei faţă de estimările efectuate în cadrul auditului, situaţie, care la rîndul său a influenţat diminuarea impozitului pe venit din salariu de la 0,3 mil.lei (7%) şi pînă la 0,7 mil.lei (18%), precum şi a contribuţiilor de asigurări obligatorii (sociale – 1,2 mil.lei, medicale – 0,4 mil.lei).

• Veniturile de la impozitul pe venitul reţinut la sursa de plată (cap.111.20) au fost subestimate cu circa 1,2 mil.lei, respectiv executarea veniturilor supra nivelului stabilit fiind influenţată şi de modificarea legislaţiei fiscale pe parcursul anului bugetar. Astfel, veniturile din sursa nominalizată au fost aprobate în sumă de 5,2 mil.lei, precizate şi executate la 6,4 mil.lei (sau cu 1,2 mil.lei mai mult faţă de planul aprobat). Încasarea veniturilor suplimentare a fost condiţionată de modificările operate la art.90¹ din Codul fiscal¹² (în vigoare din 31.12.2013). Astfel, raportul fiscal ajustat a intrat în vigoare din 01.09.2014, iar începînd cu această dată (în perioada septembrie-decembrie 2014) impozitul calculat de către agenţii economici din mun. Bălţi a constitut o medie lunară de 1023,1 mii lei, ceea ce reprezintă o creştere faţă de perioada ianuarie-august 2014, în care s-a înregistrat o medie de 676,0 mii lei, ceea ce denotă un risc de calculare şi raportare neconformă a plăţilor fiscale.

• Veniturile provenite din impozitul pe venit reţinut din suma dividendelor achitate (art.111.22) au fost subestimate cu 3,7 mil.lei. Astfel, lipsa argumentelor în cadrul aprobării venitului respectiv a fost motivată de insuficienţa de date relevante. Totodată, în pofida faptului că, în anii 2012 şi 2013, veniturile provenite din impozitul pe venit reţinut din suma dividendelor achitate au constituit 6,2 mil.lei şi, respectiv, 3,9 mil.lei, CMB a aprobat pentru anul 2014 (în lipsa calculelor la acest compartiment) venituri în sumă de 4,7 mil.lei, fiind realizate în sumă de 8,4 mil.lei (la nivelul de 179,0% sau cu 3,7 mil.lei mai mult).

În contextul celor menţionate, discrepanţele în execuţia veniturilor bugetare sînt condiţionate de lipsa şi/sau existenţa unor carenţe aferente cadrului regulator de proceduri şi instrumente analitice, care ar asigura fundamentarea indicilor fiscali-bugetari, precum şi o interacţiune relevantă dintre diferite autorităţi de profil etc.

_______________________

⁴cap.111.20 “Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată” – 1,2 mil.lei; cap.111.22 “Impozitul pe venit reţinut din suma dividendelor achitate” – 3,7 mil.lei; cap.114.12 “Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piaţă) a bunurilor imobiliare” – 0,2 mil.lei; cap. 123/25 “Amenzile aplicate de subdiviziunile IGP pentru încălcarea traficului rutier” – 4,3 mil.lei etc.

⁵cap.111.01 – 0,2 mil.lei; cap.111.21 – 2,2 mil.lei; cap.111.23 – 0,14 mil.lei; cap.114.02 – 0,12 mil.lei; cap.114.10 – 0,17 mil.lei; cap.115.44 – 2,9 mil.lei; cap.121.33 – 0,6 mil.lei; cap.121.37 – 0,6 mil.lei; cap.122.28 – 0,24 mil.lei; cap.122.69 – 0,26 mil.lei.

⁶Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010 (în continuare - Legea nr.229 din 23.09.2010); Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 23.06.2009.

⁷inclusiv: impozitul pe venit aferent operaţiunilor de predare în posesie si/sau folosinţă a proprietăţii imobiliare (cap.111.05) – 8,1 mii lei; impozitul pe venitul reţinut la sursa de plată (cap.111.20) – 1,2 mil.lei; impozitul pe venit reţinut din suma dividendelor achitate (cap.111.22) – 3,7 mil. lei.

⁸inclusiv: impozitul pe venitul din salariu (cap.111.01) în sumă de 0,2 mil. lei; impozite pe venit (cap.111.09) – 0,1 mil. lei; impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător (cap.111.21) – 2,2 mil.lei; impozitul pe venitul din activitatea operaţională (cap.111.23) – 0,14 mil.lei.

⁹Note metodologice privind elaborarea de către AAPL a proiectelor de buget pe anul 2014 şi a estimărilor pe anii 2015-2016, remise prin circulara Ministerului Finanţelor nr.06/2-7 din 14 iunie 2013 (în continuare – Notele metodologice).

¹⁰Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor “în plic” şi “muncii la negru” aprobat prin HG nr.477 din 28.06.2011.

¹¹Cancelaria de Stat; Ministerul Economiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Inspectoratul de Stat al Muncii; Inspectoratul Fiscal Principal de Stat; Biroul Naţional de Statistică.

¹²Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 “Codul fiscal” (în continuare – Codul fiscal).

♦ Referitor la impozitele pe proprietate

• Pentru perioada auditată, DGFE a estimat impozite pe proprietate în mărime de 6,6 mil.lei (evaluate de MF în aceiaşi mărime), fiind efectiv aprobate în sumă de 7,5 mil.lei sau cu 0,9 mil.lei mau mult ca evaluate, ceea ce denotă neaplicarea unei baze de calcul relevante. De menţionat că, în 2014, veniturile din sursa în cauză au fost executate în sumă de circa 7,4 mil.lei, sau cu 0,08 mil.lei mai puţin decît aprobat şi cu 0,82 mil.lei mai mult decît suma evaluată. Una din cauzele care au influenţat asupra executării veniturilor din sursa menţionată a fost aprobarea unei cote a impozitului pe bunurile imobiliare a persoanelor fizice mai mare decît în anul precedent (de la 0,05 la 0,06%). Totodată, impozitul funciar pe terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă (cap.114.02) a fost estimat de către DGFE în lipsa obiectului şi subiectului impunerii, utilizînd ca bază achitările din anii precedenţi. Drept rezultat, impozitul respectiv a fost estimat în sumă de 471,0 mii lei, aprobat în sumă de 501,5 mii lei şi executat în sumă de 385,0 mii lei. Această situaţie se datorează şi faptului că ÎS “Cadastru” nu dispune de o sinteză concludentă a datelor privind numărul de bunuri imobile care nu au fost evaluate, auditului fiindu-i prezentat doar costul bunurilor estimate. Alte cauze în acest sens pot servi: lipsa unei analize în dinamică a impozitelor şi factorilor care vor acţiona în timp; lipsa unei generalizări a calculelor înlesnirilor la impozitele din proprietate prevăzute conform Notelor metodologice, ceea ce face imposibilă estimarea bazei de calcul.

Plenitudinea bazei de calcul a impozitelor din proprietate depinde în principal de delimitarea şi înregistrarea integrală a patrimoniului public şi a celui privat, precum şi de înregistrarea conformă a drepturilor patrimoniale la OCT. Neasigurarea acestor obiective constituie un prim impediment semnificativ pentru evaluarea bunurilor imobile în scopuri fiscale şi, respectiv, un flagel ce diminuează capacitatea administraţiei locale în completarea resurselor disponibile năzuinţelor cetăţenilor.

Misiunea de audit relevă că unele din sursele veniturilor din proprietate urmează să constituie bunurile imobile: (i) neînregistrate în registrul bunurilor imobile, din care se evidenţiază şi fondul locativ neprivatizat din gestiunea ÎM “GCL”, în valoare de 208,6 mil.lei¹³, acesta fiind scutit de impozitare în condiţiile art.283 alin.(1) lit.r) Cod fiscal, pentru care urmează să fie determinate condiţiile aplicării scutirii reieşind din statutul acestor locuinţe (proprietate publică a persoanelor fizice şi/sau proprietate a UAT); (ii) înregistrate dar neevaluate şi/sau ca urmare a neefectuării actualizării obligatorii a datelor cadastrale conform prevederilor cadrului legal în vigoare¹⁴ (datele/informaţiile de rigoare în această privinţă nu au putut fi obţinute/prezentate în cadrul auditului); (iii) ca urmare a implementării noului sistem de evaluare/impozitare bazat pe valoarea de piaţă.

Prin urmare, AAPL din mun. Bălţi nu au manifestat o preocupare pe măsură pentru identificarea şi aprobarea completă la buget a impozitelor pe proprietate, prin ce nu a fost asigurată evaluarea autentică a bazei impozabile.

• Odată cu impozitarea terenurilor din intravilanul localităţii reieşind din valoarea estimată se atestă micşorarea impozitului şi această situaţie nu poate fi influenţată de către AAPL, deoarece mărimea cotei impozitului este fixă şi constituie 0,1% din valoarea estimată. Astfel, analizînd în dinamică calcularea impozitului pe proprietate¹⁵, s-a constatat că, în anul 2013, impozitul dat a fost calculat în sumă de 3,0 mil.lei, iar în 2014 în sumă de 2,7 mil.lei, cu o descreştere de 0,3 mil lei. Cea mai mare descreştere a fost înregistrată pe impozitul funciar pe terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă (114.02) de 387,4 mii lei. Totodată, impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piaţă) a avut o creştere de numai 91,2 mii lei. Cauza fiind evaluarea terenurilor şi calcularea impozitului nu din suprafaţa terenurilor, dar din valoarea lor estimată. În urma testelor efectuate s-a constatat că impozitul pe bunurile imobiliare calculat pe terenurile din intravilanul localităţii este mult mai mic ca impozitul funciar calculat din suprafaţa aceloraşi terenuri. Astfel, din 10 terenuri (19,9 ha) cu valoarea estimată de 16,2 mil.lei impozitul pe bunurile imobile a constituit 16,2 mii lei, dar în cazul în care terenurile date aveau să fie impozitate ca impozit funciar suma impozitului urma să constituie 59,8 mii lei sau de 3,7 ori mai mare. Totodată, în conformitate cu prevederile art.280 din Codul fiscal, mărimea cotei impozitului pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă este fixă şi constituie 0,1%. Reieşind din cele menţionate, cele relatate generează micşorarea veniturilor bugetare rezultate din proprietate.

• AAPL şi autoritatea fiscală nu au urmărit în comun obiectivul estimării veridice şi concludente a impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice din valoarea estimată (114.12). Această situaţie, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din sursa menţionată.

Impozitul pe bunurile imobiliare este un impozit relativ stabil, a cărei mărime depinde de plenitudinea informaţiilor privind obiectele şi subiectele impunerii. Potrivit Notelor metodologice, la estimarea încasărilor impozitului dat, AAPL urma să ţină cont de prevederile cadrului regulator, datele evidenţei fiscale, datele SIACF. Prin urmare, primăria a estimat impozitul în cauză în sumă de 2,3 mil.lei, reieşind din datele Raportului (forma CF 21)¹⁶, care reflectă valoarea bunurilor persoanelor juridice înregistrate în mun. Bălţi, dar nu reieşind din baza impozabilă/valoarea reală estimată a bunurilor din proprietatea persoanelor juridice din municipiu.

Unicul raport din cadrul SIACF care generează informaţia cu privire la impozitul pe bunurile imobiliare aferente persoanelor juridice calculat din valoarea estimată pentru bunurile din mun. Bălţi este Raportul forma CF20¹⁷, dar acesta nu conţine toată informaţia privind baza impozabilă, deoarece nu este generată valoarea estimată a terenurilor AAPL cu suprafaţa 81,4 ha, date în arendă persoanelor juridice. De menţionat că, în conformitate cu Raportul CF 20 pentru anul 2013, suma impozitului spre plată constituie 2,5 mil.lei, fiind mai mare decît cea estimată cu 0,2 mil.lei.

Urmare a procedurilor de audit s-a constatat lipsa unui control corespunzător asupra impozitului pe bunurile imobiliare per ansamblu pe mun. Bălţi (fiind atestată doar existenţa unor controale selective în acest sens, efectuate de către IFS la agenţii economici din municipiu, care nu au contribuit la îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu). Prin urmare, în urma contrapunerii datelor din Raportul forma CF 20 privind impozitul spre plată pentru anul 2014 (2,7 mil.lei) cu datele privind impozitul calculat de persoanele juridice reieşind din dările de seamă fiscale prezentate pentru anul 2014 (din baza de date a IFS pe mun. Bălţi) (2,5 mil.lei), se atestă o diferenţă în sumă de 0,2 mil.lei, ceea ce denotă o diminuare a impozitului nominalizat.

Mai mult, urmare a verificărilor de audit, efectuate la un eşantion de 10 agenţi economici, s-a constat estimarea diminuată a valorii bunurilor imobile cu 34,5 mil.lei, ceea ce a generat necalcularea şi neachitarea corespunzătoarea a impozitului în sumă de 34,5 mii lei.

• Metoda utilizată de către ÎS “Cadastru” la evaluarea bunurilor imobile nu asigură ajustarea la preţurile de piaţă, ca urmare fiind afectate încasările la bugetele UAT.

Deşi, conform prevederilor art.279 alin.(5) din Codul fiscal, reevaluarea bunurilor imobiliare se cere a fi efectuată de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani, iar conform art.285 alin.(1) din acelaşi cod, ARFC este responsabilă de a prezenta anual IFPS informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, evaluarea bunurilor imobile nu s-a efectuat pe parcursul mai multor ani¹⁸. Drept rezultat, valoarea bunurilor imobiliare din mun. Bălţi, evaluată în scopuri fiscale, este semnificativ diminuată faţă de valoarea de piaţă a acestora, astfel nefiind reactualizată, conform evoluţiei pieţei, baza impozabilă. Totodată, în pofida faptului că bunurile imobile din municipiu nu au fost reevaluate, valoarea acestora estimată în scopuri de impozitare fiind relativ mai mică ca valoarea de piaţă (cel puţin de 1,8 ori), în condiţiile prevederilor art.280 alin.(1), lit.a¹) din Codul fiscal, AAPL din mun. Bălţi au avut posibilitatea de a revizui cota de impozitare şi de a o majora pîna la cel puţin 0,09% (cu 0,03% mai mare ca cea stabilită de 0,06%), însă acestea nu s-au folosit de dreptul legal în cauză. Urmare a calculelor efectuate, auditul relevă că, în perioada audiată, AAPL din mun. Bălţi, nemanifestînd nici rigorile şi nici interesul public, nu au beneficiat de oportunităţile posibile pentru mobilizarea veniturilor suplimentare provenite din impozitul pe bunurile imobiliare de la persoane fizice de circa 1,9 mil.lei.

• Se atestă un deficit de preocupare şi absenţa unei abordări sistemice din partea IFS pentru colectarea în termenele prescrise a sumelor calculate. Dat fiind faptul că administrarea impozitelor pe proprietate este efectuată de IFS cît şi de DCPTL din cadrul primăriei, au fost analizate restanţele la impozitele pe proprietate separat. Astfel, în anii 2012-2014, restanţele la impozitele pe proprietate (administrate de IFS) au avut o tendinţă stabilă de creştere, constituind, respectiv, 0,67 mil.lei, 0,76 mil.lei şi 0,83 mil.lei, înregistrînd la finele anului 2014 o creştere de 1,2 ori faţă de situaţia din 31.12.2012, pe cînd calcularea acestora a avut o tendinţă de micşorare.

O altă situaţie reprezintă impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice (114.14) administrat de DCPTL din cadrul primăriei mun. Bălţi. Astfel, în anii 2012-2014, restanţele la impozitele pe proprietate nominalizate au avut o tendinţă de micşorare, constituind, respectiv, 0,96 mil.lei, 0,63 mil.lei şi 0,51 mil.lei, înregistrînd la finele anului 2014 o micşorare de 1,9 ori faţă de situaţia din 31.12.2012.

• Lucrările aferente monitorizării şi de (re)evaluării bunurilor imobile, prin crearea mecanismului de constatare a modificărilor ce parvin în teren, cu reactualizarea acestei informaţii, precum şi asigurarea calităţii şi veridicităţii bazei cadastrale prezentate ulterior autorităţilor fiscale, necesită îmbunătăţiri. Deşi, potrivit art.278 din Codul fiscal, obiecte ale impunerii sînt construcţiile aflate la etapa de finisare de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie, AAPL din mun. Bălţi nu au prezentat informaţia necesară la OCT pentru actualizarea datelor cadastrale (evaluarea în scopuri fiscale), totodată, nefiind întreprinse măsurile de rigoare în vederea impozitării conforme a lor. Prin urmare, toate acestea afectează integritatea bazei fiscale şi constituie un impediment în administrarea conformă a impozitului pe bunurile imobiliare.

În pofida faptului că, potrivit prevederilor legale¹⁹, pe parcursul anilor 2013-2015, în baza dispoziţiilor primarului, au fost efectuate trei inventarieri privind construcţiile cu grad de executare 50% şi mai mult, fiind constatate 79 de construcţii ale persoanelor fizice şi 69 de construcţii ale persoanelor juridice care nu au fost înregistrate la OCT, nefiind calculat şi încasat impozitul de rigoare. Mai mult, în cadrul auditului au fost stabilite şi cazuri cînd bunurile imobiliare înregistrate la OCT nu sînt evaluate şi nu sînt incluse în Cadastrul fiscal, respectiv, nu sînt impozitate. Astfel, în urma testelor de audit efectuate, într-un bloc cu 40 de apartamente (în exploatare din 2014) s-au constatat 11 apartamente neevaluate în scopuri fiscale.

De menţionat că, în contextul recomandărilor Curţii de Conturi, AAPL din mun. Bălţi au întreprins măsuri în vederea încasării integrale a impozitelor pe proprietate pentru bunurile imobiliare transmise în folosinţă. Însă, urmare a procedurilor de audit aplicate se atestă unele rezerve la acest capitol, fiind identificate bunuri imobiliare proprietate publică transmise în locaţiune (3,2 mii m²) pentru care nu au fost calculate impozite de 4,1 mii lei.

În contextul celor atestate la compartimentul “impozitul pe proprietate”, se relevă că AAPL mun. Bălţi şi autoritatea fiscală nu au demonstrat un interes adecvat privind estimarea veridică şi concludentă a veniturilor din proprietate. Ca urmare, nerespectarea cadrului legal/regulator, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din sursa menţionată.

• Autorităţile locale nu au manifestat o atitudine responsabilă în gestiunea patrimoniului administrat, în consecinţă nefiind identificate fonduri publice pasibile pentru bugetul municipal de circa 2,5 mil.lei. Astfel, AAPL mun. Bălţi nu au asigurat monitorizarea veniturilor aferente redevenţei ce derivă din contractele de concesiune/parteneriat public privat acumulate la momentul auditării de 1,6 mil.lei, precum şi nu au aplicat pentru neexecutarea contractuală penalităţi de 0,9 mil.lei, cauzate de nerespectarea punctuală a legislaţiei, iresponsabilitatea în exercitarea conformă a atribuţiilor de monitorizare a activităţii şi de utilizare conformă a patrimoniului. În acelaşi context, se relevă că, la aprobarea bugetului pe anul 2014, DGFE nu a inclus venituri din plata redevenţei de 1,5 mil.lei (potrivit contractelor de concesiune/parteneriat public privat).

_______________________

¹³Notă: Fondul locativ neprivatizat în sumă de 208,6 mil.lei, cu suprafaţa de 109,7 mii m² (la valoarea medie de 1,9 mii lei/m², faţă de preţul mediu înregistrat de OCT pe piaţa imobiliară pe mun. Bălţi de 3,9 mii lei).

¹⁴art.5 şi art.7 din Legea privind monitoringul bunurilor imobile nr.267 din 29.11.2012 (în continuare – Legea nr.267 din 29.11.2012) (în cazuri: de executare a lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie; posesiei construcţiei cu un grad de finalizare mai mare de 50%; locaţiune sau arendă; înstrăinare/privatizarea bunurilor etc.).

¹⁵cu excepţia cap.114.14 “Impozitul pe bunurile imobiliare persoanelor fizice din valoarea estimată”.

¹⁶Informaţie cu privire la obiectele impunerii parvenite de la ARFC şi calculul impozitului pe bunurile imobiliare la situaţia din 31.12.2012.

¹⁷Informaţia generalizată cu privire la impozitul pe bunurile imobiliare aferent persoanelor juridice calculat din valoarea estimată.

¹⁸evaluarea apartamentelor în scopul impozitării a fost efectuată 9 ani în urmă (în 2004); a caselor de locuit în localităţile urbane – cu 8 ani în urmă (în 2005); a garajelor – în anii 2006-2007; a altor imobile şi terenuri – în anii 2007-2010.

¹⁹art.4 alin.(2) lit.f) din Legea nr.267 din 29.11.2012.

♦ Referitor la veniturile proprii

Conform evaluărilor, misiunea de audit constată că, în perioada supusă auditării, AAPL din mun. Bălţi nu şi-au asumat promovarea unui management prudent în materie de identificare, evaluare şi colectare a veniturilor proprii. Astfel:

• Sistemul de administrare a taxelor din amplasarea dispozitivelor publicitare în mun. Bălţi este afectat de multiple iregularităţi, impactul fiind diminuarea bazei impozabile la acest capitol în anul 2014 cu 0,5 mil.lei, această situaţie fiind cauzată de monitorizarea insuficientă şi raportarea neveridică a bazei impozabile de către AAPL. Astfel, prin dispoziţia primarului mun. Bălţi (din 07.02.2013), în lipsa aprobării de către CMB, gestionarea procesului de monitorizare/raportare/autorizare a dispozitivelor publicitare pe anii 2013-2015 (momentul auditării) a fost delegată neregulamentar²⁰ ÎM “GLC”, care potrivit statutului nu deţine funcţii/competenţe privind gestionarea acestei activităţi. În acest sens, se relevă că transmiterea documentaţiei privind dispozitivele publicitare de către primăria mun. Bălţi întreprinderii nominalizate a fost efectuată în lipsa actelor de primire-predare, de inventariere şi a unor proceduri care ar reglementa atribuţiile/responsabilităţile părţilor implicate în acest proces.

În anul 2014, veniturile din taxa pentru amplasarea dispozitivelor publicitare au fost aprobate în sumă de 1,8 mil.lei şi executate în sumă de 1,5 mil.lei (sau la nivelul de 85,7%). Totodată, probele de audit denotă că veniturile aprobate de CMB pentru 2014 au avut o bază de calcul de 2,3 mil.lei, estimarea veniturilor la acest capitol fiind diminuată cu circa 0,5 mil.lei. Mai mult decît atît, pe parcursul anilor 2013 – 6 luni 2015, în urma administrării procesului de autorizare a dispozitivelor de publicitate, ÎM “GLC” a suportat pierderi aferente în sumă totală de 234,4 mii lei, acestea fiind rezultate şi de faptul că întreprinderea nu dispune de o evidenţă credibilă a veniturilor pentru taxele aprobate unilateral de ultima, în lipsa aprobării din partea CMB.

În pofida faptului că responsabilii Secţiei reclamă din cadrul ÎM “GLC” au întreprins unele măsuri în vederea asigurării respectării cadrului legal²¹ şi excluderii iregularităţilor la amplasarea dispozitivelor publicitare (fiind constatate cazuri de amplasare neregulamentară a 66 dispozitive publicitare cu suprafaţa de peste 1,4 mii m², pentru care taxa însumează 0,5 mil.lei), totuşi acţiunile întreprinse în vederea întreprinderii măsurilor în contracararea fenomenului de eschivare a contribuabililor de la obligaţiile de respectare a procedurii de autorizare şi achitare a plăţilor bugetare, nu s-au finalizat cu rezultate scontate. În consecinţă, nu s-a efectuat (în anii 2014-2015) verificarea pe deplin a plenitudinii calculării taxei pentru dispozitivele publicitare, cauzele fiind: informaţia incompletă şi irelevantă prezentată de către ÎM “GLC” IFS; lipsa monitorizării acestui proces şi conlucrării dintre AAPL cu IFS Bălţi; neînregistrarea conformă a dispozitivelor publicitare de către agenţii economici, în scopul evidenţei obligaţiilor fiscale. În contextul celor expuse, se relevă că, urmare a confruntării selective a datelor IFS Bălţi, Trezoreriei şi rapoartelor ÎM “GLC” pentru 2014, s-au constatat 44 cazuri de înregistrare a plăţilor agenţilor economici pentru taxa pentru dispozitivele publicitare în sumă de 528,0 mii lei, nereflectate în informaţiile raportate, ceea ce confirmă monitorizarea insuficientă şi raportarea neveridică a situaţiei privind publicitatea autorizată.

Potrivit modificărilor operate la art.291 lit.q) din Codul fiscal (aprilie 2015), ca obiect al impunerii a fost stabilit dispozitivul publicitar amplasat la locul desfăşurării activităţii de întreprinzător care este utilizat pentru afişarea denumirii agentului economic şi a cărui suprafaţă depăşeşte 0,5 m². În contextul noilor prevederi legale, în perioada auditării, de către responsabilii din cadrul ÎM “GLC” a fost efectuată inventarierea obiectelor impozabile, drept rezultat fiind stabilite 1722 dispozitive ce urmau a fi declarate către IFS pentru perioada mai-septembrie 2015.

AAPL din mun. Bălţi nu s-au conformat rigorilor privind aplicarea facilităţilor aferente taxelor publicitare. Astfel, pentru perioada V-XII 2013 (raportate pe 2014), CMB (prin decizia din 27.03.2014) a dispus scutirea de la plata taxei pentru dispozitivele publicitare cu o suprafaţă de 724 m², suma scutirilor constituind 128,8 mii lei, fără a avea anexate documentele confirmative privind justificarea publicităţii cu caracter social (inclusiv, contracte/rapoarte periodice de confirmare a plasării efective acesteia etc.). De menţionat că, potrivit reglementărilor²², aplicarea facilităţilor se adoptă pe parcursul anului fiscal, modificarea bazei urmînd a fi consemnată cu modificarea corespunzătoare a bugetelor UAT pentru asigurarea balanţei bugetului, ceea ce nu s-a efectuat.

• Sistemul de control intern insuficient din partea AAPL din mun. Bălţi a determinat faptul că, în perioada anilor 2014-2015, unii agenţi economici au desfăşurat activităţi comerciale în lipsa sau cu termen expirat a autorizaţiilor de funcţionare, alţii eschivîndu-se de la calcularea integrală şi achitarea taxei respective, estimată la suma de 7,9 mil.lei. Astfel, în anul 2014, veniturile din taxa respectivă au fost planificate şi executate în sumă de 9,8 mil.lei şi, respectiv, 10,8 mil.lei, sau cu 1,0 mil.lei mai mult ca suma aprobată.

În pofida faptului că au fost întreprinse măsuri în vederea înlăturării abaterilor de la cadrul normativ şi a iregularităţilor constatate de misiunile de audit anterioare (inclusiv prin implementarea sistemului informaţional ce permite interconexiunea bazei estimative de calcul a DGFE cu sistemul de plăţi prin trezorerie), testarea selectivă denotă că acest domeniu rămîne în continuare unul vulnerabil ce necesită monitorizare.

Potrivit prevederilor art.6 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010²³, unele atribuţii revin AAPL, prin care activităţile de comerţ desfăşurate în teritoriu sînt administrate şi coordonate conform reglementărilor, inclusiv prin eliberarea autorizaţiilor de funcţionare şi executare a controlului asupra respectării regulilor de comercializare de către acestea. Totodată, conform art.297 alin.(6) lit.a) din Codul fiscal, cotele impunerii se stabilesc pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – în funcţie de genul de activitate desfăşurat, tipul de obiecte ale impunerii, locul amplasării, suprafaţa ocupată de unităţi, categoria mărfurilor comercializate şi a serviciilor prestate, regimul de activitate.

În urma verificărilor efectuate în teren privind regularitatea desfăşurării activităţilor comerciale la 28 agenţi economici, s-a constatat că 8 din ei (sau 29% din eşantion) activau cu autorizaţiile expirate, iar un agent economic desfăşura activitatea comercială în lipsa autorizaţiei eliberată de către AAPL. În acelaşi context, se relevă că, în anul 2014, 30 de comercianţi din mun. Bălţi nu au legalizat activitatea de comerţ, precum prevede art.27 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992²⁴ şi, respectiv, nu au calculat şi achitat taxa pentru unităţile comerciale de 16,5 mii lei (situaţie remediată la momentul auditării prin autorizarea activităţii de comerţ). De asemenea, urmare a verificărilor selective (efectuate de către audit, prin contrapunerea datelor IFS cu informaţia DGFE privind calcularea taxei respective pe 2014) la un eşantion de 49 de agenţi economici, cărora li s-au eliberat 54 de autorizaţii, s-a constatat că în 7 cazuri sau 14% din eşantionul selectat nu s-au calculat, precum şi nu s-au achitat integral taxa respectivă de 37,7 mii lei.

Totodată, urmare verificărilor privind modul de administrare a taxei pentru obiectele activitatea cărora este legată de jocurile de noroc şi bani, se relevă existenţa rezervelor la acumularea veniturilor din această taxă, deoarece, pe parcursul anului 2014, 17 agenţi economici care au activitate nu au calculat şi achitat integral taxa respectivă de 7,8 mil.lei. Această situaţie continuă şi în 2015, agenţii economici nu calculează integral taxa respectivă estimată în aceeaşi mărime, cauzele litigioase fiind în curs de examinare în instanţele de judecată pentru ambele perioade fiscale.

• Este necesară o abordare sistemică, menită să îmbunătăţească mecanismul de monitorizare a prestării serviciilor de transport auto de călători şi să asigure un control corespunzător al veniturilor bugetului municipal. Astfel, la bugetul mun. Bălţi au fost aprobate venituri la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto pentru călători în sumă de 2765,0 mii lei (faţă de datele prognozate de 2465,0 mii lei), pe parcursul anului 2014 fiind rectificate pînă la suma de 3143,6 mii lei, executarea constituind 3152,4 mii lei (la nivelul de 127,9% sau cu 687,4 mii lei mai mult decît prognozat). În acest sens, se relevă că, la aprobarea bugetului, DGFE nu a luat în considerare cotele taxelor în vigoare, în conformitate cu care suma veniturilor urma să constituie 3081,7 mii lei sau cu 316,7 mii lei mai mult decît cele incluse în buget. Totodată, şi rectificările (de 0,4 mil.lei) efectuate la buget pe parcurs spre majorare au fost executate fără documentarea corespunzătoare a modificărilor operate.

Misiunea de audit atestă absenţa unei preocupări constante şi continue de identificare şi evaluare a potenţialului financiar disponibil, neimplicarea şi neinteracţiunea din partea autorităţilor de resort (IFS, AAPL etc.) privind stabilirea bazei impozabile (numărului de mijloace de transport/în funcţie de numărul de locuri), ceea ce are ca impact neimpozitarea şi, respectiv, neîncasarea unor venituri bugetare. De menţionat că unul din factorii care a generat situaţia în cauză este lipsa informaţiilor relevante din partea autorităţilor de profil²⁵ privind autoturismele înregistrate după deţinători. Prin urmare, probele de audit denotă că numărul unităţilor de transport de pînă la 8 locuri, care au prestat servicii de transport în regim de taxi la situaţia din 31.12.2014 este de 180, faţă de media raportată către IFS de 124 unităţi, ceea ce indică la unele rezerve al veniturilor la acest capitol estimate la suma de 0,3 mil.lei. De menţionat că situaţia existentă este recunoscută la nivelul AAPL şi IFS Bălţi, fiind aprobate şi întreprinse unele acţiuni, însă acestea nu asigură un rezultat scontat şi continuu, cauzele fiind: (i) evaluarea de către autorităţi a unui număr dublu de autoturisme în regim de taxi, faţă de cel raportat oficial; (ii) organizarea pe teritoriu municipiului (în afara teritoriilor gărilor auto) a 7 parcări neautorizate pentru prestarea serviciilor auto de pasageri; (iii) prestarea serviciilor în regim de taxi cu autovehicule cu capacitatea de peste 14 locuri, în lipsa înregistrării/autorizării activităţii.

În contextul celor expuse, se atestă şi neachitarea restanţelor agenţilor economici înregistrate la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto pentru călători la situaţia din 31.12.2014 în sumă de 307,3 mii lei. Prin urmare, un mecanism eficient în combaterea evaziunii fiscale constituie instituirea posturilor fiscale/efectuarea controalelor operative. În acest sens, ca un factor pozitiv pot fi nominalizate posturile fiscale instituite de către IFS Bălţi, în semestrul II-2013, la 2 agenţi economici pentru neonorarea obligaţiilor fiscale la buget. Drept rezultat, un agent economic a suspendat activitatea, cu recalcularea obligaţiunilor fiscale în sumă de 323,4 mii lei (materialele fiind remise la organele de drept), iar altul a redus restanţa la impozite/taxe cu 50%.

În concluzie, cu certitudine se remarcă că în mun. Bălţi lipseşte un mecanism relevant de evidenţă a transportatorilor de călători cu mijloace de transport public în regim taxi. Prin urmare, luînd în consideraţie această situaţie, precum şi faptul că rapoartele fiscale nu permit monitorizarea datelor raportate pe fiecare obiect impozabil, este necesară impunerea şi implementarea noilor instrumente de control din partea autorităţilor, pentru a minimiza evaziunea fiscală şi a asigura siguranţa pasagerilor în transport.

• Se invocă necesitatea unor reglementări exhaustive a veniturilor provenite din taxa pentru folosirea drumurilor, care să asigure identificarea/evaluarea autentică a materiei impozabile, respectiv, să genereze o administrare integrală a taxelor respective.

În acest sens, se relevă că criteriile invocate în Notele metodologice (din cauza lipsei unor date detaliate privind unităţile de transport; lipsa unor reglementări exhaustive privind unităţile de transport înmatriculate, dar care nu se exploatează etc.) nu au fost posibile de aplicat de către DGFE în procesul de prognozare a veniturilor, ceea a condiţionat derapaje în execuţia bugetară. Astfel, pentru anul 2014, în bugetul mun. Bălţi au fost estimate şi aprobate venituri din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în RM în sumă de 17,7 mil.lei, efectiv asigurîndu-se o executare de 14,8 mil.lei (la nivelul de 83,6%) sau cu 2,9 mil.lei mai puţin, această situaţie afectînd relaţiile interbugetare şi cheltuielile aprobate pentru întreţinerea drumurilor locale.

• Misiunea de audit relevă că proiecţiile bugetare la venituri (2014) nu ţin seama de unele surse, de exemplu cele provenite din amenzile aplicate de subdiviziunile IGP pentru încălcarea traficului rutier (cap.123.25), acestea, efectiv, fiind realizate în sumă de 4,3 mil.lei.

• Subprocesul de administrare a veniturilor din taxele locale nu este unul sistemic, respectiv, nu asigură elemente complementare începînd cu inventarierea materiei impozabile şi finalizînd cu aplicarea deplină a regimului fiscal. Prin urmare:

√ verificările de audit relevă că informaţiile privind taxa pentru parcările auto, utilizate de către DGFE pentru prognoza veniturilor la buget pe anul 2014, nu în toate cazurile sînt argumentate, şi anume: au fost incluse 6 entităţi, care nu prezintă la IFS Bălţi darea de seamă, taxa respectivă fiind estimată pentru 3 din ele în sumă de 24,6 mii lei; nu a fost estimată taxa pentru 3 entităţi, care conform datelor IFS Bălţi efectiv au achitat taxa la buget pentru anul 2013 (18,2 mii lei); taxa la o entitate a fost calculată pentru o suprafaţă mai mică (3010 m² – 18,0 mii lei) decît cea autorizată de către DAC (5210 m² – 31,2 mii lei). Totodată, obţinînd informaţia cu privire la încasările taxei pentru parcare în anii 2012-2013, DGFE nu a identificat pentru 15 entităţi cauzele (ne)încasării la un nivel mai mic sau mai mare în raport cu suprafeţele parcărilor auto cu plată fixate în informaţia proprie. Totodată, urmare a unor verificări în teren în cadrul auditului, au fost identificate 4 parcări (cu suprafaţa de 3458 m²) neautorizate regulamentar²⁶, care au activat în anii 2012-2014, taxa aferentă pentru parcare constituind 20,7 mii lei/anual. De menţionat că la nivel de primărie nu este aprobat un Regulament privind modul de eliberare a autorizaţiilor de funcţionare pentru parcările auto şi nu au fost efectuate/documentate controale periodice pe anii 2012-2014 asupra respectării cerinţelor Regulamentului aprobat prin HG nr.672 din 19.06.1998, precum şi celor stipulate în autorizaţiile eliberate, ceea ce denotă o monitorizare/administrare neconformă asupra taxei pentru parcările auto, inclusiv a veniturilor din această sursă;

√ cu unele neconformităţi a fost administrată taxa de piaţă. Astfel,

- contrar prevederilor art.291 alin.(1) lit.f) Cod fiscal, care stabilesc că obiectul impunerii (baza impozabilă) este suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei, urmare a neincluderii suprafeţei totale a imobilelor, ÎM “Asociaţia Pieţelor Bălţi” nu a determinat integral baza impozabilă la taxa de piaţă, ceea ce a condiţionat diminuarea plăţilor cu circa 0,2 mil.lei. În alt caz, un contribuabil a prezentat calculele la taxa de piaţă pentru suprafaţa imobilelor mai mică decît cea declarată, precum şi a aplicat incorect cota taxei, ceea ce a condus la diminuarea plăţilor cu 7,9 mii lei;

- piaţa este o zonă special amenajată, unde se comercializează produse/servicii, prin intermediul unităţilor comerciale amplasate în perimetrul acesteia, care urmează să obţină autorizaţia de rigoare. În pofida celor menţionate, precum şi a faptului că este afişat public, pe un teren este desfăşurată activitate de comerţ care, conform art.12 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010, corespunde specificului comerţului în pieţe, fără a avea autorizaţia de funcţionare şi fără a achita taxa respectivă, prin ce bugetul municipal a fost lipsit de venituri (în 2014) în sumă de circa 0,3 mil.lei;

√ AAPL din mun. Bălţi (inclusiv DGFE) nu au o argumentare documentată cu privire la motivele neaprobării la buget a veniturilor pe unele taxe locale, potrivit unui studiu documentat a potenţialului fiscal scontat şi modalităţilor de impunere a contribuabililor la aceste surse de venituri. Aceste situaţii nu demonstrează existenţa unei motivaţii sigure a autorităţilor locale pentru creşterea veniturilor bugetare. Astfel, în anii 2013-2015, CMB nu a aprobat veniturile la buget de la taxa pentru cîini, taxa pentru organizarea licitaţiilor şi taxa pentru salubrizare (în vigoare din IV 2014). De menţionat că, dispunînd de potenţial economic (90,7 mii locuitori, încadraţi în limitele de vîrstă 15-61 ani) şi cunoscînd modalităţile de percepere (taxa – 2 lei/lunar), AAPL a avut posibilitatea de a identifica baza fiscală privind taxa pentru salubrizare, care reieşind din datele menţionate însumează circa 2,2 mil.lei/an, însă aceasta nu s-a efectuat.

_______________________

²⁰art.14 din Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

²¹Legea cu privire la publicitate nr.1227-XIII din 27.06.1997.

²²art.12 şi art.26 din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003 (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003); art.7 alin.(4) Cod fiscal.

²³Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010.

²⁴Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992.

²⁵Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor; Departamentul Statistică; Camera de Licenţiere etc.

²⁶Regulamentul cu privire la parcările auto cu plată pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin HG nr.672 din 19.06.1998 (în continuare - Regulamentului aprobat prin HG nr.672 din 19.06.1998); Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835-XIII din 17.05.1996.

♦ Cu privire la înstrăinarea terenurilor

Administrarea neconformă şi lipsa unui control eficient din partea autorităţilor mun. Bălţi asupra utilizării fondului funciar au determinat neîncasarea veniturilor bugetare din înstrăinarea terenurilor. Astfel, AAPL din mun. Bălţi nu au asigurat un monitoring adecvat al evidenţei fondului funciar, acesta fiind afectat de iregularităţi ce ţin de: nerespectarea reglementărilor privind vînzarea/arenda terenurilor, lipsa de transparenţă în procesul de organizare şi efectuare a licitaţiilor. În acest sens, verificările şi testările de audit privind tranzacţiile de comercializare a terenurilor relevă:

• controlul neadecvat din partea AAPL asupra respectării prevederilor art.4 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997²⁷ privind vînzarea terenurilor prin concurs sau licitaţii funciare a cauzat neîncasarea veniturilor respective în bugetul local de 3,4 mil. lei. Astfel, primăria mun. Bălţi nu respectă prevederile menţionate, deoarece în cadrul primăriei este stabilită o “practică” prin care terenurile destinate construcţiilor sînt date în arendă şi nu sînt vîndute prin licitaţie, ceea ce nu este justificat, deoarece, la expirarea contractului de arendă, prezenţa construcţiilor cauzează deficienţe în comercializarea (conform prevederilor legale) acestora. În alte situaţii, unii proprietari ai construcţiilor provizorii (gherete) capătă drepturile de proprietate asupra terenurilor de sub construcţii, cu extinderea ilegală a acestora în complexe comerciale (spre exemplu: un teren iniţial de 0,008 ha, prin 4 operaţiuni de “comasare” de genul reconstrucţie/alocare suplimentară, în final a fost extins pînă la suprafaţa de 0,0328 ha, la preţul de cumpărare a terenului de 37,1 mii lei). Totodată, se relevă că darea în arendă a terenurilor pentru construcţii cu comercializarea ulterioară ca aferente construcţiilor reprezintă o metodă de eschivare şi diminuare a preţului faţă de cel aplicat pe piaţă. Prin urmare, numai în 10 cazuri de înstrăinare a terenurilor în modul indicat auditul a estimat venituri neîncasate în sumă de 3,2 mil.lei. Mai mult decît atît, au fost stabilite 15 cazuri de înstrăinare a terenurilor ca aferente construcţiilor (0,054 ha; 164,0 mii lei) în lipsa construcţiilor pe acestea terenuri. Această situaţie se confirmă şi prin datele Registrului bunurilor imobile. Ca urmare, terenurile respective urmau a fi vîndute la licitaţie ca terenuri pentru construcţii din intravilanul localităţii, ceea ce nu a fost respectat şi a condiţionat neîncasarea veniturilor estimate de audit în sumă de 201,2 mii lei;

• misiunea de audit denotă lipsa unor criterii privind stabilirea preţului iniţial expus la licitaţie în condiţii de echitate şi tratare egală pentru toţi participanţi, ceea ce este un generator de riscuri aferente înstrăinării conforme a terenurilor proprietate publică. Totodată, numărul limitat de participanţi la licitaţiile funciare pune la îndoială procesul transparent al licitaţiilor petrecute de firma angajată în acest sens. Astfel, în 82 de cazuri (sau la nivelul de 75,2%) din totalul licitaţiilor privind comercializarea loturilor şi dreptului de arendă, licitaţiile s-au desfăşurat doar cu participarea unui singur participant, care ulterior a şi fost desemnat cîştigător.

_______________________

²⁷Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, aferente obiectivelor private, precum şi celor aferente construcţiilor nefinalizate, se efectuează la preţul normativ al pămîntului. Terenul care, după parametri şi amplasare, nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se vinde prin concurs sau la licitaţie deţinătorilor de terenuri adiacente. În cazul în care există un singur deţinător de teren adiacent, vînzarea-cumpărarea terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se efectuează la preţul normativ al pămîntului. Această prevedere se aplică şi relaţiilor de arendă a unor astfel de terenuri. Celelalte terenuri se vînd prin concurs sau la licitaţie, cu excepţiile prevăzute de lege.

♦ La administrarea plăţilor pentru arenda terenurilor au fost admise deficienţe, generate de evaluarea neautentică a bazei de venituri aferente bugetelor locale şi de neîncasarea conformă a veniturilor la bugetul local.

Misiunea de audit relevă că AAPL din mun. Bălţi nu au asigurat o monitorizare/administrare adecvată şi un control eficient asupra plenitudinii şi integrităţii patrimoniului public, precum şi relaţiilor privind stabilirea şi încasarea plăţilor pentru folosinţa terenurilor, ceea ce a afectat capacitatea acestora de a realiza integral veniturile cuvenite, în consecinţă nefiind estimate resurse pasibile bugetelor locale. Astfel,

• urmare verificărilor de audit, s-a constat că ponderea veniturilor din darea în arendă a terenurilor constituie 1% din totalul veniturilor curente, această situaţie fiind în principal cauzată de modalitatea de darea în arendă a terenurilor şi stabilirea preţului respectiv pentru aceasta. Astfel, potrivit prevederilor legale²⁸, în cazul arendării terenurilor prin licitaţie sau prin concurs, plata anuală de arendă se stabileşte la licitaţie (concurs) şi constituie nu mai puţin de 2% din preţul normativ al terenului arendat. Însă AAPL din mun. Bălţi nu au respectat prevederile în cauză, stabilind un mod de adjudecare prin licitaţie a dreptului de arendă, dar nu a preţului anual de arendă a terenurilor. Ca urmare, plata pentru dreptul de arendă se încasează, în perioada desfăşurării licitaţiilor, în mod nejustificat la componenta mijloacelor speciale, ulterior calculîndu-se şi achitîndu-se plata de arendă minimală²⁹, în funcţie de scopul utilizării terenurilor, fără aplicarea preţurilor de piaţă, ceea ce generează disproporţii per ani în acumularea veniturilor din sursa menţionată;

• lipsa controlului şi a reglementărilor interne privind conţinutul registrelor de evidenţă a calculelor şi plăţilor de arendă; lipsa generalizărilor în rapoarte, care să fie avizate de alte persoane decît şeful direcţiei, precum şi coordonărilor dintre diferite subdiviziuni ale primăriei (în special aparatul primăriei); lipsa reglementărilor privind modul de stocare a rapoartelor sau registrelor generează riscul pierderii şi neraportării unor informaţii. Prin urmare, acest fapt a condiţionat denaturarea datelor evidenţei contabile privind decontările ce ţin de darea în arendă a terenurilor (la 01.01.2015) cu suma totală de 2,8 mil.lei, una din cauze fiind neincluderea datoriilor calculate unilateral cooperativelor de garaje (2,7 mil.lei), în alte situaţii denaturarea evidenţei fiind determinată de raportarea eronată a datoriilor debitoare şi creditoare. Totodată, verificările de audit au stabilit cazuri în care DPMRF nu a asigurat calcularea plăţilor pentru folosirea terenurilor aferente în sumă de 170,4 mii lei;

• AAPL din mun. Bălţi nu au întreprins măsurile necesare pentru a colecta în termenele corespunzătoare sumele calculate pentru arendă terenurilor. Astfel, datoriile la plata de arendă şi folosire a terenurilor aferente a crescut de la 2186,0 mii lei (la 01.01.2013) pînă la 7114,8 mii lei (la situaţia din 01.01.2015), nivelul creşterii constituind 325,5%. Totodată, misiunea de audit relevă că primăria mun. Bălţi a acceptat (2015) în contul datoriei la plata de arendă (de 3116,7 mii lei) bunuri nesolicitate la licitaţie, acestea fiind într-o stare deplorabilă. De menţionat că, conform raportului de expertiză, valoare estimată a bunurilor nominalizate constituie 3111,0 mii lei, sau cu 5,7 mii lei mai puţin decît datoriile la plăţile pentru arenda terenurilor, totodată primăria suportînd cheltuieli adăugătoare, legate de aceste bunuri, în sumă de 59,5 mii lei. La fel, se relevă că necesitatea deţinerii proprietăţii în cauză nu este justificată, respectiv, în continuare acestea pot fi considerate generatoare de cheltuieli suplimentare sub formă de pază, expunere la licitaţie etc. O soluţie în această privinţă ar fi fost realizarea imobilelor menţionate în cadrul procedurii de insolvabilitate (prin intermediul executorului judiciar), ceea ce nu a fost realizat.

_______________________

²⁸art.10 alin.(10) din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²⁹din preţul normativ, în funcţie de modul de folosire: arendă cu dreptul de a construi pe perioada construcţiei – 1,5%; arendă fără acest drept – 2%; pentru terenurile pe care sînt amplasate panouri publicitare în mărime de 10%.

♦ Cu privire la administrarea mijloacelor speciale

Neasigurarea administrării conforme a procesului de gestionare a bunurilor domeniului public a condiţionat neîncasarea veniturilor din locaţiune în sumă de 7,2 mil.lei; nestabilirea destinaţiei şi condiţiei de utilizare a veniturilor obţinute din locaţiune în sumă de 0,9 mil.lei; formarea datoriilor cu termen de achitare expirat de 1,2 mil.lei; formarea neregulamentară a mijloacelor speciale.

• Primăria mun. Bălţi nu a asigurat o gestionare legală şi eficientă a creanţelor înregistrate de la raporturile de locaţiune şi, drept urmare, unele creanţe deja nu pot fi onorate în modul stabilit. Astfel, pentru a asigura rambursarea creanţelor formate începînd cu luna mai 2013, primăria mun. Bălţi a acţionat în instanţa de judecată un agent economic, procesul civil finalizîndu-se cu încheierea tranzacţiei de împăcare, prin care părţile au recunoscut obligaţiile reciproce – datoria agentului economic faţă de primărie în sumă de 6,6 mil.lei şi datoria primăriei faţă de agentul economic în sumă de 7,5 mil. lei – pentru servicii de salubrizare, acestea urmînd a fi executate timp de 15 zile din momentul semnării tranzacţiei. În continuare, neonorîndu-şi datoriile faţă de primărie, agentul economic şi-a realizat dreptul său şi a înaintat spre executare titlul executoriu (30.03.2015). Primăria, la rîndul său, benevol a achitat suma de 7,5 mil.lei, neglijînd drepturile sale, prin faptul că doar după achitarea integrală a datoriei pretinse de către agentul economic a înaintat spre executare titlul executoriu, care nu a putut fi executat în mod silit datorită faptului că agentul economic nu mai avea înregistrate active în conturi. De menţionat că, conform prevederilor art.653 Cod civil³⁰, la perfectarea tranzacţiei de conciliere, primăria mun. Bălţi, în persoana reprezentantului legal al primăriei, trebuia să condiţioneze aplicarea compensării creanţelor publice, minimizînd astfel riscul de neîncasare a datoriei de 6,6 mil.lei. Mai mult decît atît, se relevă că din datoriile agentului economic în sumă totală de 7,5 mil.lei (formate pînă la 31.12.2014) – 5,8 mil.lei nu erau înregistrate în evidenţa primăriei mun. Bălţi, dat fiind că nu fusese transmise documentele justificative către contabilitate.

• CMB, ca fondator, nu a asigurat administrarea eficientă a bunurilor imobile proprietate publică, transmise în gestiunea economică a IMSP “SCM”, precum şi nu a stabilit reglementările de rigoare privind mijloacele obţinute din locaţiunea încăperilor, ceea ce a determinat neredicţionarea veniturilor obţinute din chiria acestora (de 0,9 mil.lei) pentru reparaţia capitală a construcţiilor sau procurarea utilajului şi echipamentului medical necesar pentru activitatea statutară. Astfel, în anul 2014, la IMSP “SCM” au fost valabile 45 contracte (3,2 mii m²) cu plata anuală de chirie de 0,9 mil.lei. Prin urmare, sumele efectiv încasate de către IMSP din locaţiunea bunurilor imobile se utilizează pentru cheltuielile curente ale instituţiei medicale (achitarea resurselor termo-energetice, care urmau a fi acoperite din contul bugetului FAOAM), CMB nepronunţîndu-se asupra destinaţiei şi condiţiei de utilizare a acestor venituri.

• În sensul celor expuse, auditul relevă că modul de dare în locaţiune a încăperilor nu corespunde prevederilor legale, în acelaşi timp sistemul în cauză generează şi ambiguităţi. Astfel, darea în locaţiune se efectuează prin realizarea drepturilor de folosinţă la licitaţie, veniturile de la aceasta încasîndu-se la componenta mijloacelor speciale ale bugetului local. Ulterior, entităţile stabilesc de sine stătător preţul anual pentru locaţiunea încăperilor, în lipsa unor criterii exhaustive stabilite şi fără aplicarea coeficientului de piaţă corespunzător. În esenţă, procedurile de vînzare la licitaţie a dreptului de arendă/locaţiune şi încheiere ulterioară a contractelor de folosinţă a bunurilor publice la preţuri minimale nu sînt conforme, deoarece prevederile art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 stabilesc imperativ că darea în arendă ori în locaţiune se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii. Astfel, plata de arendă/locaţiune urmează a fi contractată pentru fiecare an, conform preţului de chirie cîştigat la licitaţie, preţul de start al licitării fiind preţul minim prevăzut de legislaţie. Spre exemplu, în 2014, la o licitaţie organizată, primăria mun. Bălţi a realizat dreptul de arendă a unei încăperi din incinta IMSP, preţul licitat cîştigător fiind de 370,0 mii lei, această sumă a fost achitată şi atribuită la componenta mijloacelor speciale ale bugetului primăriei, ulterior IMSP “SCM” a stabilit preţul anual de chirie pentru aceste încăperi de 13,5 mii lei/an, în lipsa unor criterii (minimal) şi fără justificarea coeficientului de piaţă.

• Nerespectarea prevederilor legale³¹, precum şi lipsa unei monitorizări/administrări conforme din partea CMB şi primăriei mun. Bălţi asupra bunurilor-proprietate publică, a generat acordarea în locaţiune fără plată a unor bunuri imobile, totodată nefiind încasate regulamentar şi unele venituri cuvenite (412,3 mii lei). Astfel, CMB a decis³² acordarea în locaţiune CP Bălţi 6 încăperi (cu suprafaţa de 1093,5 m²), cu plata de chirie (2014) de 412,3 mii lei, ultimul refuzînd să semneze contractele de locaţiune.

De menţionat că şi anterior CP nu s-a conformat prevederilor legale, refuzînd să încheie contractele de rigoare şi să achite plăţile de locaţiune corespunzătoare, această situaţie fiind generată şi de lipsa de control din partea fondatorului (CMB) ÎM “GLC”, care nu a asigurat condiţiile de administrare conformă a patrimoniului gestionat de această întreprindere. Ca urmare, ÎM “GLC” a înaintat către CP o acţiune în judecată privind încasarea datoriilor de 644,4 mii lei (calculate din anul 2012), însă instanţa de judecată (la 12.02.2015) a respins pretenţiile întreprinderii ca fiind neîntemeiate, motivul respingerii fiind lipsa de probe care ar demonstra existenţa contractelor de locaţiune şi ar confirma dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. Totodată, se relevă că ÎM la înaintarea acestei acţiuni a suportat cheltuieli ineficiente în legătură cu achitarea taxei de stat de 33,8 mii lei. Mai mult, prin intermediul ÎM “GLC”, bugetul municipal a suportat cheltuieli nejustificate pentru întreţinerea şi reparaţia încăperilor nominalizate în sumă totală de 0,4 mil.lei, acestea fiind raportate la activitatea întreprinderii.

În pofida celor consemnate, la o nouă adresare a CP Bălţi în anul 2015, CMB, nejustificat, a decis³³ acordarea în locaţiune a 5 încăperi (cu suprafaţa de 605 m²) cu titlu gratuit, bugetul municipal fiind lipsit de venituri de la locaţiunea bunurilor imobile nominalizate. De menţionat că relaţiile de locaţiune (2014-2015) pentru a 6-a încăpere (cu suprafaţa de 488 m²) nu au fost oficializate, iar Consiliul municipal nu s-a pronunţat asupra clauzelor de folosinţă de mai departe a acestei încăperi.

• La autorizarea şi perfectarea relaţiilor de locaţiune, autorităţile deliberativă şi executivă ale mun. Bălţi nu în toate cazurile au asigurat gestionarea regulamentară şi conformă a bunurilor publice, fapt ce a determinat neîncasarea (2014) veniturilor în sumă totală de 94,4 mii lei şi nerambursarea plăţilor suportate din bugetul local pentru cheltuieli comunale în sumă de 66,5 mii lei. Astfel, în lipsa argumentărilor de rigoare, CMB a permis perfectarea relaţiilor de locaţiune a încăperilor pentru 3 entităţi, cu condiţia utilizării acestora pe ore şi cu stabilirea plăţii pentru locaţiune reieşind din aceste considerente. În realitate, locatarii au utilizat permanent spaţiile închiriate, ca urmare plata anuală de chirie a fost diminuată cu 94,4 mii lei. Mai mult decît atît, situaţia menţionată a influenţat şi asupra plăţilor pentru serviciile comunale care urmau a fi achitate de locatari, acestea fiind diminuate cu 66,5 mii lei.

• În absenţa controlului corespunzător şi neasigurarea unei administrări conforme a veniturilor prevăzute din mijloacele speciale, unele subdiviziuni ale CMB au admis la acest compartiment datorii cu termen de achitare expirat în sumă de 1207,5 mii lei. Astfel,

√ la situaţia din 01.01.2015, Secţia Cultură a înregistrat creanţe la plăţile pentru locaţiune în sumă de 274,5 mii lei, majoritatea fiind determinată de neachitările unui locatar din anii precedenţi (165,3 mii lei), cu care în anii 2014-2015 relaţiile de locaţiune nu au fost perfectate, totodată nefiind întreprinse nici măsuri de încasare forţată a datoriei în cauză, ceea ce menţine riscul de neîncasare a datoriei ca urmare a epuizării/înstrăinării eventuale a activelor locatarului;

√ datorită faptului că DÎTS nu a acţionat în judecată debitorii săi pentru a încasa plăţile datorate, la situaţia din 01.01.2015, această subdiviziune a înregistrat datorii în sumă totală de 163,3 mii lei ale 6 entităţi cu care contractele de locaţiune au fost reziliate pînă în anul 2014. În alte cazuri, DÎTS nu a întreprins măsuri în relaţiile de locaţiune cu 3 agenţi economici, care nu au eliberat încăperile în anii 2014-2015, continuînd să le folosească şi înregistrînd (la 01.07.2015) datorii în sumă de 878,9 mii lei. De menţionat că, la momentul auditării, pentru 819,2 mii lei din suma nominalizată a fost înaintată acţiune civilă privind încasarea datoriilor;

√ CMB nu a asigurat formarea regulamentară³⁴ a mijloacelor speciale de la prestarea unor servicii. Astfel, veniturile de la taxa pentru supravegherea tehnică se creează artificial şi nu sînt reglementate legal. Prin urmare, primăria achită iniţial din contul mijloacelor bugetare costul lucrărilor de supraveghere tehnică, inclus în costul total al lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a obiectelor gospodăriei municipale, executate de către ÎM, care, apoi, se transferă de către întreprindere primăriei la contul veniturilor din mijloace speciale sub formă de achitări pentru serviciile de supraveghere tehnică acordate de către primărie la îndeplinirea lucrărilor contractate cu ÎM. Pe parcursul anului 2014, astfel de tranzacţii de mijloace financiare au fost efectuate în sumă totală de 224,9 mii lei, ceea ce a generat formarea neregulamentară a veniturilor primăriei din mijloace speciale în suma menţionată. Transferurile efectuate de către primărie întreprinderii în cauză au fost însoţite de plata TVA, prin urmare, bugetul a suportat cheltuieli nejustificate în sumă de 45,0 mii lei.

Recomandări:

1. Consiliul municipal Bălţi şi Primarul mun. Bălţi:

1.1. să elaboreze şi să aprobe un plan de conlucrare punctuală şi rezultativă între subdiviziunile CMB, organul fiscal, alte părţi implicate în subprocesul de evaluare/planificare bugetară, implementînd în acest sens modele analitice şi proceduri tehnice aferente inventarierii materiei impozabile, cu stabilirea expresă a responsabilităţilor;

1.2. să dispună implementarea unor procese operaţionale şi proceduri eficiente a sistemului de management financiar şi control în cadrul subdiviziunilor CMB, care să asigure identificarea/evaluarea exhaustivă a bazei fiscale pentru fundamentarea prognozării/planificării conforme a veniturilor bugetare;

1.3. să se autosesizeze în privinţa funcţionalităţii subdiviziunii, respectiv a personalului cu funcţii de colectare a taxelor/plăţilor locale din subordinea primăriei şi să asigure evaluarea exhaustivă a persoanelor responsabile de încasarea impozitelor şi taxelor, cu eficientizarea activităţii acestora şi înlăturarea cauzelor care generează neacumularea conformă a veniturilor în bugetele locale;

1.4. să impună aprobarea unor reguli care să asigure darea în folosinţă regulamentară a bunurilor proprietate publică (arenda/locaţiunea), prin organizarea licitaţiilor directe şi încasarea/înregistrarea conformă a plăţilor de folosinţă, cu eficientizarea sistemului de evidenţă şi asigurarea contabilizării conforme a acestor operaţiuni.

_______________________

³⁰Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 “Codul civil” (Cartea a treia “Obligaţiile”).

³¹art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.12 din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013; art.10 din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr.320 din 27.12.2012.

³²Deciziile CMB: nr.10/68 din 27.09.2012 “Cu privire la examinarea adresării Comisariatului de poliţie al mun. Bălţi nr.15719 din 16.08.2012” şi nr.2/38 din 28.03.2013 “Cu privire la examinarea adresării Î.M. “GLC” nr.11/636-08 din 15.02.2013”.

³³Decizia nr.4/58 din 30.04.2015 “Cu privire la examinarea adresării Comisariatului de poliţie mun. Bălţi nr.7899 din 16.04.2015”.

³⁴Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale autorităţilor/instituţiilor bugetare, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004.

Obiectivul II: Au gestionat regulamentar şi econom AAPL din mun. Bălţi cheltuielile bugetare?

Evaluarea managementului de alocare şi gestiune a cheltuielilor aferente bugetului mun. Bălţi pentru perioada auditată, prin prisma prevederilor cadrului legal-regulator, denotă practici contrare rigorilor normative. Neconformităţi/iregularităţi au fost admise în domeniile retribuirii muncii şi investiţiilor/reparaţiilor capitale (inclusiv prin irosirea banilor publici în scopuri investiţionale şi de achiziţii neeconomicoase, ce nu asigură racordarea acestora la cadrul normativ şi principiului cost-eficienţă), precum şi achiziţiilor de mărfuri şi servicii. În acest context, se atestă imperativul implementării Legii privind controlul financiar public intern³⁵, scopul fiind responsabilizarea managementului întru gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice.

În acest sens, misiunea de audit relevă următoarele.

♦ AAPL din mun. Bălţi nu au asigurat utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetare aferente retribuirii muncii, fiind necesară optimizarea şi eficientizarea acestor cheltuieli, cu utilizarea mijloacelor bugetare pentru acest scop în corespundere cu prevederile actelor normative. Astfel, în anul 2014, AAPL din mun. Bălţi au executat cheltuielile de casă pentru retribuirea muncii, inclusiv plăţile aferente, în sumă totală de 156,4 mil.lei, ceea ce reprezintă 44,3% din cheltuielile totale înregistrate. Urmare a auditării acestui compartiment, au fost constatate unele abateri de la actele legislative şi normative în vigoare la calcularea salariilor funcţionarilor publici şi altor categorii de angajaţi, ceea ce a condiţionat efectuarea unor plăti neconforme şi neregulamentare. Totodată, unele subdiviziuni ale CMB (DÎTS, Secţia cultură) nu au reuşit să menţină cheltuielile angajate în limitele maxime aprobate (cheltuielile efective la retribuirea muncii (art.111) au constituit 126,8 mil.lei sau cu 0,6 mil.lei mai mult faţă de planul rectificat).

În această ordine de idei, se exemplifică următoarele.

• Instituţiile din cadrul mun. Bălţi au înregistrat (2014) în total un efectiv mediu de 3986 unităţi. La aprobarea statelor de personal (2014), CMB şi primăria mun. Bălţi nu au documentat careva criterii prin care ar argumenta şi justifica necesitatea aprobării a 42,5 unităţi de personal peste limita inclusă în schemele de încadrare şi mărimea salariului fix indicat în contractele individuale de muncă. Totodată, conform prevederilor legale, autoritatea deliberativă nu este restricţionată în competenţe la aprobarea statelor de personal. Prin urmare, în condiţiile fundamentărilor de rigoare (inclusiv, prin diferite studii interne ale comisiilor/autorităţilor de specialitate), CMB a fost în stare de a justifica şi aproba din start limita necesară de personal, cu salarizarea respectivă în baza sistemelor bugetare de remunerare a muncii³⁶, ceea ce nu s-a efectuat.

• Nerespectînd prevederile cadrului legal-normativ³⁷ în vigoare, primăria mun. Bălţi a admis (în 2014) remunerarea neregulamentară a unor angajaţi, precum şi acordarea neargumentată angajaţilor a unor premii. Astfel,

√ urmare a recalculărilor neîntemeiate a mărimii ajutorului material acordat pe parcursul anului bugetar (pentru 56 de salariaţi), precum şi acordării premiilor unice (în iulie 2014) pentru 28 de salariaţi, angajaţi în afara schemelor de încadrare, au fost admise plăţi neconforme în sumă totală de 69,6 mii lei (inclusiv plăţile aferente);

√ cu ocazia zilei internaţionale a femeii, administraţia primăriei a dispus acordarea premiilor pentru 11 bărbaţi în sumă totală de 39,36 mii lei (inclusiv plăţile aferente);

√ primăria mun. Bălţi a admis remunerarea neregulamentară a 6 comandanţi de gardă populară cu suma de 25,0 mii lei, care în condiţiile legale³⁸ urmau a fi remuneraţi doar de către administraţia unităţii fondatoare (întreprindere, instituţie, organizaţie);

√ din contul ÎM au fost efectuate cheltuieli în sumă totală de 59,5 mii lei pentru salarizarea unor funcţii nefundamentate, care efectiv îşi exercită activitatea în diferite subdiviziuni ale CMB, ca urmare întreprinderile suportînd cheltuieli, catalogate de audit drept nejustificate.

_______________________

³⁵Legea nr.229 din 23.09.2010.

³⁶HG nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”, HG nr.710 din 26.09.2012 “Privind salarizarea personalului care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti, a procuraturii şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale”, HG nr.180 din 11.03.2013 “Cu privire la plata premiului anual personalului din instituţiile bugetare”.

³⁷pct.8 alin.(4) din HG nr.331 din 28.05.2012 “Privind salarizarea funcţionarilor publici”; art.137 alin.(2) şi art.1651 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003; art.4 din Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002.

³⁸art.3 alin.(1) şi alin.(4) din Legea cu privire la gărzile populare nr.1101-XIII din 06.02.1997.

♦ Domeniul de valorificare a mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale rămîne în continuare unul dintre zonele afectate de iregularităţi.

În anul 2014, au fost valorificate mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 17,7 mil.lei, din care 13,7 mil.lei (sau la nivelul de 77,4%) au fost valorificate prin intermediul ÎM “DCCCU”. În acelaşi timp, prin intermediul ÎM “DCCCU”, primăria mun. Bălţi a contractat şi un credit în valoare de 1,8 mil. USD (sau 26,0 mil.lei) pentru implementarea “Proiectului de reabilitare a sistemului de iluminat stradal al mun. Bălţi”.

Verificările efectuate la acest compartiment în cadrul misiunii de audit au relevat unele deficienţe în alocarea şi utilizarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, acestea fiind condiţionate de faptul că la AAPL din mun. Bălţi lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate/standardizate în materie de investiţii publice; nu sînt stabilite priorităţi în domeniul construcţiilor (reconstrucţiilor şi/sau reparaţiilor); s-a admis modificarea elementelor contractuale; nu se asigură executarea lucrărilor sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor; s-a admis recepţionarea lucrărilor care efectiv nu au fost executate.

În acest sens, se exemplifică:

• AAPL din mun. Bălţi nu dispune de strategii, politici investiţionale şi obiective clare privind finalizarea obiectivelor iniţiate în anii precedenţi. Acest fapt determină imobilizarea mijloacelor bugetare, neîndeplinirea obiectivelor stabilite, degradarea obiectelor din cauza neconservării lor, ceea ce, în final, cauzează ineficienţa cheltuielilor suportate. Astfel, la situaţia din 01.01.2015, costul de deviz al lucrărilor de investiţii capitale, începute în anii precedenţi şi nefinalizate, a constituit 115,7 mil.lei, majorîndu-se faţă de situaţia din 01.01.2014 cu 26,0 mil.lei. Potrivit documentaţiei de proiect, pentru finalizarea unor obiecte sînt necesare mijloace financiare estimate la 44,3 mil.lei.

Misiunea de audit denotă că tergiversarea finanţării acestor obiecte condiţionează degradarea fizică şi morală a obiectelor valorificate, precum şi suportarea unor cheltuieli suplimentare ineficiente, situaţii ce vin să confirme riscurile menţionate anterior în rapoartele Curţii de Conturi. Astfel, pentru obiectul nefinalizat “Măsuri de îmbunătăţire împotriva alunecărilor de teren”, iniţiat în anul 2006 şi stopat în anul 2009, din bugetul de stat au fost investite mijloace financiare în total de 7,2 mil.lei. De menţionat că, pentru modificarea proiectului la acest obiect, primăria mun. Bălţi a efectuat cheltuieli suplimentare neeficiente în sumă de 0,4 mil.lei. Ca rezultat al actualizării proiectului iniţial, s-a constatat că urmare a stopării finanţării, precum şi a unor abateri de la proiect, pentru a atinge obiectivul stabilit sînt necesare mijloace financiare suplimentare în sumă totală de 10,2 mil.lei, ceea ce condiţionează majorarea costului iniţial al acestui proiect. Mai mult decît atît, în urma cercetărilor la acest obiect s-au depistat focare de activizare a alunecărilor de teren, ceea ce pune în pericol construcţiile adiacente şi denotă ineficienţa utilizării anterioare a mijloacelor financiare pentru acest obiect.

O situaţie analogică a fost constatată şi la efectuarea lucrărilor de reparaţie capitală privind izolarea termică a pereţilor exteriori la o grădiniţă de copii. În pofida faptului că, în 2014, primăria mun. Bălţi a beneficiat de un grant din partea UE pentru izolarea termică a pereţilor exteriori ai unei grădiniţe în sumă totală de 0,8 mil.lei, din cauza unor modificări ale lucrărilor, obiectul nu a fost finalizat, lucrările valorificate începînd să se deterioreze, astfel nefiind obţinut obiectivul propus de către beneficiar.

• Misiunea de audit a constatat carenţe la monitorizarea contractelor, care s-au soldat cu acceptarea de către beneficiar a excluderii unor lucrări prevăzute în contracte, precum şi includerea altor lucrări adăugătoare neprevăzute în contracte, prin ce în unele cazuri s-a majorat valoarea obiectelor de construcţie, ceea ce nu corespunde prevederilor legale. Astfel, potrivit prevederilor art.69 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007³⁹ se interzice modificareia oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acţiuni sînt de natură să schimbe condiţiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia şi să majoreze valoarea ei. Însă, neţinînd cont de aceste prevederi, persoanele responsabile din cadrul ÎM “DCCCU” (prin intermediul căreia sînt valorificate mijloacele investiţionale ale bugetului municipal) au acceptat/recepţionat modificări ale lucrărilor prevăzute în contractele iniţiale în sumă totală de 5,2 mil.lei, inclusiv prin excluderea unor lucrări de 2,3 mil.lei şi includerea altor lucrări adăugătoare în sumă totală de 2,9 mil.lei, fără ca aceste modificări să fie examinate în cadrul grupului de lucru de achiziţii şi raportate corespunzător la AAP, totodată nefiind confirmată verificarea/expertizarea lucrărilor incluse, potrivit prevederilor art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996⁴⁰. Un exemplu relevant constituie lucrările de reparaţii capitale ale unei străzi din mun. Bălţi în sumă de 5,1 mil.lei, care, urmare a modificărilor efectuate prin excluderea lucrărilor de 1,2 mil.lei şi adăugarea altor lucrări de 1,9 mil.lei, a dus la majorarea costului iniţial cu 0,7 mil.lei.

• AAPL din mun. Bălţi nu au menţinut cheltuielile angajate în limitele maxime aprobate. Astfel, potrivit prevederilor art.7 alin.(4) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele UAT reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite, iar contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate (rectificate). Însă primăria mun. Bălţi nu s-a conformat prevederilor menţionate şi a admis depăşirea nivelului cheltuielilor capitale stabilit cu suma totală de 0,3 mil.lei la lucrările de reparaţie capitală pe un obiect, ceea ce a determinat înregistrarea la sfîrşit de an a datoriei creditoare.

• Misiunea de audit relevă că în urma recepţionării unor lucrări neexecutate au fost admise cheltuieli neîntemeiate. Astfel, în urma verificărilor în teren, s-a constatat că, la lucrările de reparaţie capitală a grădiniţei de copii nr.2 din mun. Bălţi, persoanele responsabile din cadrul ÎM “DCCCU” au recepţionat lucrări neexecutate în sumă de 30,1 mii lei. O situaţie similară s-a constatat şi la lucrările de reparaţie a faţadei la grădiniţa de copii nr.43 din municipiu, beneficiarul recepţionînd lucrări neexecutate în sumă de 46,8 mii lei.

• Probele de audit acumulate au scos în evidenţă cazuri cînd de către antreprenori nu au fost respectate termenele de execuţie a lucrărilor contractate în valoare totală de 3,1 mil.lei, iar AAPL nu au solicitat achitarea penalităţilor respective pentru aceasta. Astfel, lucrările de reparaţie capitală a podului peste rîul Răut de 1,5 mil.lei au fost executate cu nerespectarea termenului din contract cu pînă la 5 luni. O situaţie analogică a fost constatată şi la reparaţia acoperişului LT “V. Alecsandri” din mun. Bălţi, lucrările executate constituind 1,6 mil.lei, fiind admisă depăşirea termenului stabilit de execuţie a lucrărilor cu pînă la 6 luni, în ambele cazuri de către AAPL din mun. Bălţi nefiind aplicate penalităţile de rigoare.

• Implementarea de către CMB a “Proiectului de reabilitare a sistemului de iluminat stradal al mun. Bălţi”, prin contractarea în ianuarie 2014 (pe un termen de 5 ani) a creditului în sumă de 1,8 mil. USD (sau 26,0 mil.lei), s-a efectuat neregulamentar, în lipsa concurenţei loiale, precum şi în condiţii netransparente şi neavantajoase, cu asumarea totală de către primăria mun. Bălţi a riscurilor valutare, fapte care au dus la majorarea costului proiectului, suportînd cheltuieli suplimentare din contul bugetului local, care pînă la moment au însumat 8,7 mil.lei. În acest sens, misiunea de audit relevă următoarele:

√ realizarea studiului şi executarea propriu-zisă a proiectului “Reabilitarea sistemului de iluminat stradal al mun. Bălţi” au fost îndeplinite în relaţii de interdependenţă şi în condiţii netransparente, deoarece conducătorul asociaţiei obşteşti care a realizat studiul este şi directorul SRL care a fost indicat în proiect şi în decizia CMB ca unic furnizor al plafoanelor LED în scopul implementării proiectului. Mai mult decît atît, în lipsa justificărilor de rigoare, CMB a acceptat preţurile de livrare a plafoanelor stabilite în mod unilateral de către agentul economic⁴¹, care depăşesc esenţial preţul de piaţă al acestora;

√ ignorînd prevederile art.2 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, fără a iniţia o licitaţie publică, fără a efectua un studiu de piaţă referitor la preţurile produselor analogice, precum şi în lipsa proiectului respectiv verificat regulamentar⁴², CMB a decis (prin decizia nr.10/57 din 31.10.2013) împuternicirea ÎM “DCCCU” de a implementa proiectul nominalizat mai sus, prin încheierea contractului (cu agentul economic menţionat în proiect) pentru reabilitarea sistemului de iluminat stradal din municipiu, precum şi de a încheia contractul de credit cu banca comercială în sumă totală de 1,9 mil. USD. În aceste condiţii, ÎM “DCCCU” a încheiat cu agentul economic în cauză un contract⁴³ pentru livrarea şi instalarea a 7000 de plafoane LED pentru iluminatul stradal în valoare de 1,9 mil. USD, care apoi a fost micşorat printr-un acord adiţional pînă la suma de 1,8 mil. USD;

√ se relevă neasigurarea stabilirii adecvate, conform caietelor de sarcini, a necesarului tehnic şi economic de realizare a proiectului de iluminare stradală, precum şi neefectuarea expertizelor necesare la obiect pînă la iniţierea lucrărilor de verificare/expertizare potrivit prevederilor regulamentare, impactul fiind condiţionarea unor cheltuieli suplimentare. În acest sens, se atestă faptul că agentul economic a prezentat cheltuieli suplimentare în valoare totală de 4,6 mil.lei, care nu au fost contractate, acestea nefiind recepţionate de către ÎM “DCCCU”, ceea ce generează riscul ca AAPL mun. Bălţi să fie atrasă într-un litigiu judiciar şi/sau de dezasamblare a componentelor sistemului de iluminat de către furnizor;

√ în pofida faptului că, pe parcursul anilor 2014-1015, primăria mun. Bălţi a rambursat băncii comerciale o parte din credit în sumă de 9,4 mil.lei (sau 0,6 mil. USD), totuşi, la situaţia din 01.11.2015, suma creditului spre rambursare constituie 25,3 mil.lei, ceea ce practic constituie valoarea iniţială în lei a creditului. Prin urmare, doar diferenţa de curs valutar la data menţionată constituie 8,7 mil.lei, această sumă fiind catalogată ca cheltuieli ineficiente/iraţionale, care în condiţiile identificării altor soluţii (inclusiv prin implementarea proiectului din surse proprii) puteau fi evitate. Mai mult decît atît, ca urmare a faptului că agentul economic nu şi-a onorat executarea obligaţiilor contractuale în termen, ÎM “DCCCU” a fost nevoită să modifice contractul de credit, suportînd pentru aceasta cheltuieli adăugătoare în legătură cu achitarea comisionului de modificare a clauzelor contractuale în sumă de 46,6 mii lei;

√ cu toate că statutul ÎM “DCCCU” nu prevede ca gen de activitate gestionarea iluminatului stradal, în baza Deciziei CMB (nr.10/57 din 31.10.2013), acesteia i-au fost transmise în administrare bunuri ce ţin de iluminatul stradal din municipiu. Astfel, la bilanţul ÎM sînt înregistraţi 119 piloni de iluminat stradal. În acelaşi timp, atît AAPL din mun. Bălţi, cît şi ÎM “DCCCU” nu deţin informaţia privind numărul şi proprietarii pilonilor pe care au fost instalate toate cele 7000 de plafoane.

• AAPL din mun. Bălţi nu au asigurat reflectarea conformă la majorarea valorii mijloacelor fixe ale cheltuielilor capitale valorificate, ceea ce a condiţionat diminuarea valorii obiectivelor reconstruite. Astfel,

√ deşi lucrările au fost finalizate şi obiectele au fost date în exploatare, pînă la momentul auditării, AAPL nu a întreprins măsurile de rigoare în vederea transmiterii regulamentare a sistemului de iluminat în valoare de 26,8 mil.lei, cheltuielile în această sumă fiind raportate ca active în curs de execuţie ale ÎM “DCCCU”, fapt ce are ca efect denaturarea rapoartelor financiare şi neatribuirea conformă a cheltuielilor la majorarea valorii obiectului respectiv;

√ AAPL din mun. Bălţi nu au asigurat raportarea conformă a cheltuielilor suportate pentru reparaţia capitală a unei străzi în sumă de 13,4 mil.lei la majorarea valorii fondurilor fixe, una din cauze fiind efectuarea cheltuielilor nu de la componenta cheltuielilor capitale, dar din contul cheltuielilor curente, nefiind respectate şi prevederile regulamentare în acest sens;

√ primăria mun. Bălţi nu a asigurat transmiterea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a cheltuielilor executate pentru documentaţia de proiect pe 10 obiecte în sumă totală de 0,6 mil.lei, acestea fiind reflectate în evidenţa contabilă a ÎM “DCCCU” la active în curs de execuţie, prin ce nu au fost respectate prescripţiile normelor în vigoare⁴⁴. În acelaşi context, auditul relevă că primăria mun. Bălţi nu a ţinut cont de recomandările auditului precedent al Curţii de Conturi şi nu a transmis conform destinaţiei documentaţia de proiect şi de deviz a conductelor de gaze pentru unele case de locuit aflate la bilanţul ÎM “DCCCU” în valoare de 0,9 mil.lei, prin ce nu s-a asigurat atribuirea conformă a cheltuielilor respective la majorarea valorii obiectului corespunzător, totodată fiind admisă denaturarea rapoartelor financiare;

√ în anii 2010-2013, nerespectînd prevederile regulamentare⁴⁵, primăria mun. Bălţi nu a asigurat evidenţa costurilor suportate de bugetul local pentru reconstruirea şi restabilirea reţelelor de energie electrică din mun. Bălţi în sumă totală de 4,5 mil.lei, totodată nefiind identificaţi beneficiarii finali în scopul atribuirii valorii lucrărilor executate la majorarea valorii mijloacelor fixe (instalaţiilor de transmisie) restabilite/reparate capital.

_______________________

³⁹Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

⁴⁰Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996 (în continuare – Legea nr.721-XIII din 02.02.1996).

⁴¹preţurile pentru plafoanele stradale (fără instalare): 26 W –182 USD, 5200 buc.; 38 W – 250 USD, 400 buc.; 50 W – 360 USD, 1300 buc.; 50 W – 380 USD, 100 buc.

⁴²art.13 alin.(1) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996.

⁴³contract credit în valoare de 1,8 mil. USD (sau 26,0 mil. lei), pe un termen de 60 de luni, cu rata dobînzii flexibilă de 7% anual.

⁴⁴pct.45 şi pct.46 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

⁴⁵pct.38 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

♦ Achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii în cadrul primăriei mun. Bălţi nu întotdeauna a întrunit aspectul legal. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii publice necesită îmbunătăţire, deoarece domeniul achiziţiilor publice este afectat de nereguli.

Potrivit prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007, autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Misiunea de audit a constatat că AAPL din mun. Bălţi, în calitate de autorităţi contractante, au admis (2014) unele încălcări şi neajunsuri legate de achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel:

√ nerespectînd prevederile cadrului legal⁴⁶, grupul de lucru din cadrul primăriei mun. Bălţi nu a elaborat planuri anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice. Prin urmare, entitatea audiată nu poate oferi o imagine obiectivă asupra volumului necesităţilor şi a gradului de prioritate al acestora;

√ deşi primăria mun. Bălţi a format grupul de lucru privind achiziţiile publice, totuşi entitatea nu a specificat expres funcţiile şi atribuţiile fiecărui membru al grupului de lucru, conform prescripţiilor Regulamentului aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007⁴⁷, fapt ce cauzează deficienţe în stabilirea şi executarea responsabilităţilor fiecărui membru în cadrul grupului de lucru. Mai mult decît atît, contrar prevederilor art.14 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, prin nesemnarea declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate, membrii grupului de lucru din cadrul AAPL mun. Bălţi nu au respectat principiile de transparenţa, obiectivitate şi imparţialitate în cadrul procedurilor de achiziţii publice. Principiul transparenţei achiziţiilor publice a fost ignorat şi prin neînregistrarea conformă de către grupul de lucru a invitaţiilor de participare la concursurile privind cererea ofertelor de preţuri⁴⁸;

√ cu abateri de la prevederile regulamentare⁴⁹, primăria mun. Bălţi a contractat servicii de evaluare a bunurilor imobile publice şi de organizare a licitaţiilor. Astfel, AAPL din municipiu nu au asigurat principiile de economicitate în cadrul licitaţiilor funciare petrecute, fiind achitate 147,6 mii lei pentru serviciile privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor funciare în baza contractului încheiat cu un agent economic. Totodată, acest agent economic, pentru aceleaşi servicii, a mai încasat de la participanţi 96,0 mii lei sub formă de taxă de participare la licitaţie;

√ AAPL din mun. Bălţi nu au asigurat garanţiile de rigoare privind buna execuţie a contractelor şi lucrărilor. Neconformîndu-se cerinţelor art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, în 7 cazuri, autorităţile contractante din cadrul municipiului nu au solicitat de la antreprenori asigurarea executării lucrărilor sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor, estimate de echipa de audit la 2,5 mil.lei. Ca urmare, lipsa garanţiilor de bună execuţie privează autorităţile contractante de anumite pîrghii de constrîngere în cazul neexecutării prevederilor contractuale sau executării unor lucrări necalitative. Totodată, grupul de lucru din cadrul primăriei mun. Bălţi nu a cerut de la antreprenori nici asigurarea livrării bunurilor sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor, estimate la suma totală de 0,4 mil.lei;

√ contrar prescripţiilor pct.15 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 22.02.2008⁵⁰, autoritatea contractantă nu dispune de probe relevante la aspectul confirmării acţiunilor de selectare a operatorului economic în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică de valoare mică, cu respectarea cumulativă a cerinţelor obligatorii. Acest fapt a cauzat limitarea implementării în practică a principiilor de achiziţii publice şi determinării ofertei operatorului economic ca cea mai avantajoasă din punct de vedere economic ce nu trebuie să depăşească preţurile medii pe piaţa la momentul atribuirii contractului de achiziţie publică;

√ dosarele achiziţiilor publice nu au fost întocmite conform cerinţelor art.32 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.6 din Regulamentul aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008⁵¹, pentru fiecare procedură de achiziţie în parte, nefiind cusute, ştampilate şi numerotate pentru asigurarea integrităţii şi minimizării riscului de sustragere/schimbare a unor documente.

_______________________

⁴⁶art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁴⁷Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007.

⁴⁸pct. 10 din Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin HG nr.245 din 04.03.2008.

⁴⁹pct.3 din Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009.

⁵⁰Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008.

⁵¹Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului de achiziţie publică, aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008.

♦ Este necesară implementarea unor mecanisme de asigurare a conformităţii contractării şi recepţiei serviciilor de amenajare a teritoriului. Obiectul contractului de concesiune a serviciilor de salubrizare şi curăţare a teritoriului mun. Bălţi nu a întrunit aspectul regulamentar, neregulile şi erorile constatate afectînd conformitatea cheltuielilor suportate în anul 2014 în valoare de 19,5 mil.lei.

Prin urmare, la AAPL lipsesc normativele privind planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului, nu este pe deplin justificat modul de prestare a acestor servicii, iar cheltuielile pentru salubrizare contractate cu agentul economic nu au fost definite şi aprobate în baza unor normative şi calcule de cost pe fiecare tip de lucrări ce urmează a fi efectuate, bazate pe cantitate şi frecvenţa serviciilor ce urmează a fi prestate, ci doar pe acoperirea tipurilor de cheltuieli la lucrările executate de către entitatea respectivă.

Potrivit prevederilor regulamentare⁵², drept bază pentru documentarea unor operaţiuni servesc documentele primare, destinate perfectării unor operaţii economice separate, într-o anumită perioadă de timp, a unui şir de operaţii economice omogene, care trebuie întocmite la momentul efectuării operaţiei, şi să conţină date veridice/valide, cu aprobarea din partea persoanelor responsabile (din cadrul Direcţiei Gospodăriei Comunale) de efectuarea operaţiunii economice şi de perfectarea ei corectă. Contrar cerinţelor invocate şi în lipsa documentelor primare, primăria mun. Bălţi a acceptat în anul 2014 costul serviciilor/lucrărilor de salubrizare a teritoriului în sumă totală de 19,5 mil.lei, fiind prezentate facturile fiscale şi acte de recepţie pe perioade lunare, fără justificarea acestora în funcţie de momentul executării, precum şi fără aprobarea din partea persoanelor nemijlocit responsabile.

La recepţionarea serviciilor de salubrizare a teritoriului mun. Bălţi nu au fost respectate principiile de regularitate şi transparenţă, unele lucrări suplimentare în sumă de 7,5 mil.lei fiind aprobate (la 21.10.2014) după executarea acestora (septembrie 2012 – pînă septembrie 2014), în lipsa sursei de finanţare, precum şi cu neînregistrarea acestora în evidenţa contabilă la momentul efectuării, aceste situaţii fiind condiţionate de lipsa unor criterii şi proceduri de interacţiune/monitorizare a bunei gestionări a serviciilor/cheltuielilor publice, cu implicarea primăriei mun. Bălţi în litigii judiciare şi rezultate în final cu suportarea cheltuielilor neeficiente din contul bugetului. În confirmarea celor expuse şi a formalităţii recepţiei de lucrări suplimentare, se exemplifică situaţiile conform cărora au fost acceptate pe anul 2014 volume de măturare mecanizată şi manuală, respectiv, de 5,1 mil.m² şi 11,7 mil.m² la un preţ unitar al serviciilor de 0,03 lei pentru un m² pentru fiecare tip, ceea ce pune la îndoială volumele prestate.

_______________________

⁵²art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007); pct.14 şi pct.16 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

♦ AAPL din cadrul mun. Bălţi nu au asigurat conformitatea corespunzătoare la administrarea/gestionarea datoriilor publice locale. Astfel,

• Conform datelor Raportului privind situaţia în domeniul datoriei publice locale pe anul 2014, soldul datoriei publice (inclusiv a garanţiilor acordate) la 31.12.2014 a constituit 153,7 mil.lei. De menţionat că un şir de datorii au fost create prin împuternicirea unor întreprinderi municipale cu dreptul de a contracta credite pentru unele lucrări de reparaţie capitală autorizate de către CMB. Prin urmare, potrivit art.14 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, autorităţile executive, în baza deciziilor autorităţilor reprezentative şi deliberative, au dreptul să contracteze împrumuturi, precum şi să acorde ÎM garanţii pentru împrumuturi a cheltuielilor de capital de la instituţiile financiare. Însă, în loc de garanţii, CMB a acordat unor întreprinderi dreptul de a contracta credite de la băncile comerciale, cu acoperirea integrală din contul veniturilor bugetului municipal. În acest sens, se exemplifică situaţia privind creditul contractat de către ÎM “DCCCU” (drept acordat prin decizia CMB nr.10/57 din 31.10.2013) în sumă de 1912,0 mii USD destinat cheltuielilor capitale pentru reconstruirea sistemului iluminatului stradal (fapt menţionat în compartimentul corespunzător de mai sus al acestui Raport), ceea ce în final a generat contractarea de lucrări cu evitarea procedurilor de achiziţii publice.

Urmare verificărilor de audit efectuate prin contrapunerea datelor raportate MF la capitolul respectiv cu datele evidenţei analitice a beneficiarilor, s-a constatat necorespunderea unor indicatori prevăzuţi privind soldul iniţial al datoriei publice, acesta fiind raportat cu 11,7 mil.lei mai mult.

• Ca o consecinţă a nesoluţionării oportune de către AAPL din mun. Bălţi a situaţiilor cu datoriile create în relaţiile economico-financiare cu unele întreprinderi municipale, este generarea diferitor litigii judiciare, care în final se soldează cu cheltuieli ineficiente/neconforme pentru bugetul local. Astfel, din totalul documentelor executorii de 1655,9 mii lei, cele mai semnificative sînt plăţile către ÎM “DRCD” în sumă de 714,8 mii lei, care reprezintă unele lucrări suplimentare neaprobate în contractul de achiziţie conform cerinţelor legale, care la rîndul lor au generat cheltuieli ineficiente în sumă de 49,7 mii lei, în legătură cu achitarea taxei de stat pentru executarea deciziei judecătoreşti.

Un caz deosebit se prezintă a fi relaţiile dintre AAPL din mun. Bălţi cu ÎM “Fotbal club”. Astfel, în baza acordului de conciliere (din 30.04.2014, dintre primarul mun. Bălţi şi ÎM), în instanţa de judecată au fost recunoscute şi aprobate datoriile primăriei faţă de ÎM “Fotbal club” în sumă de 1056,1 mii lei⁵³ (formate ca rezultat al satisfacerii cerinţelor creditorilor în cadrul procesului de insolvabilitate a ÎM), fără ca acestea să fie confirmate justificativ pe fiecare componentă/deţinător a datoriei. De menţionat că, din suma totală transferată întreprinderii, 447,5 mii lei au fost raportate la cap.118 “Documente executorii”, iar restul sumei de 608,6 mii lei - la cap.134.09 “Alte transferuri”, astfel neasigurîndu-se o atribuire corectă a situaţiilor financiare la articolele respective de cheltuieli. Totodată, se relevă incorectitudinea unor datorii recunoscute de către primărie conform tranzacţiei de împăcare. Prin urmare, primăria a recunoscut datoria curentă a ÎM faţă de BPN de 149,7 mii lei, pe cînd conform datelor IFS aceasta constituie 117,9 mii lei sau cu 31,7 mii lei mai puţin. O situaţie analogică se atestă şi privind datoriile pentru retribuirea muncii, acestea (conform înregistrărilor contabile) fiind cu 31,0 mii lei mai puţin decît suma transferată de către primărie.

Misiunea de audit relevă că lipsa de control din partea fondatorului (CMB) şi gestionarea ineficientă a patrimoniului ÎM “Fotbal club”, în perioada de insolvabilitate a acesteia, au generat o creştere continuă a datoriilor creditoare ale întreprinderii, care, în perioada decembrie 2012 - 30.04.2014, s-au majorat cu 609,0 mii lei (sau la nivelul de 256% faţă de cele iniţiale), inclusiv: 227,1 mii lei – cheltuielile pentru retribuirea muncii cu plăţile aferente; 52,8 mii lei – cheltuieli pentru închirierea spaţiilor (începînd cu 01.07.2012); 102,4 mii lei – cheltuieli pentru serviciile juridice prestate ÎM pentru apărarea intereselor împotriva AAPL Bălţi (neconfirmate documentar la momentul încheierii tranzacţiei de către întreprindere); 58,7 mii lei – cheltuieli administrative etc.

_______________________

⁵³din care: 179,3 mii lei – pentru retribuirea muncii (curente); 149,7 mii lei - datorii curente faţă de BPN; 711,6 mii lei – datorii faţă de creditori; 15,5 mii lei – sume rezervate.

♦ CMB şi primăria mun. Bălţi au administrat ineficient mijloacele financiare din fondul de rezervă, în anul 2014, fiind admisă efectuarea unor cheltuieli în mod neregulamentar în sumă totală de 57,0 mii lei (în lipsa anchetelor sociale prin care s-ar determina prompt condiţiile care adeveresc faptul că o anumită persoană este într-o situaţie social vulnerabilă⁵⁴) şi utilizarea mijloacelor financiare contrar destinaţiei şi competenţei legale. Astfel, procedurile de control intern la acordarea ajutoarelor financiare nu asigură aprecierea şi testarea justă a stării patrimoniale a beneficiarilor, pentru a evalua obiectiv nivelul de vulnerabilitate socială la stabilirea ajutorului material. Astfel, prin testarea a 112 beneficiari de ajutor material, s-a constatat că, în 33 de cazuri, specialiştii de resort din cadrul primăriei nu au identificat şi nu au luat în consideraţie faptul că persoanele fizice şi membrii familiei lor au deţinut în proprietate 2 şi mai multe imobile, altele decît cele indicate în cerere şi documentele justificative depuse, totodată nefiind întocmite şi unele anchete sociale (10), ceea ce a condiţionat plăţi neregulamentare din contul mijloacelor fondului de rezervă. Deşi beneficiarii menţionaţi şi membrii familiei lor au obţinut (2013) venituri de la 17,4 mii lei pînă la 101,0 mii lei, iar, în 2014 – de la 15,6 mii lei pînă la 123,5 mii lei, nu există nici o dovadă că aceste venituri au fost luate în consideraţie la evaluarea nivelului de vulnerabilitate socială a solicitanţilor de ajutor material.

În acelaşi timp, la efectuarea unor plăţi din contul fondului de rezervă, responsabilii din cadrul primăriei nu s-au conformat competenţelor atribuite legal⁵⁵, efectuînd cheltuieli în sumă totală de 510,1 mii lei⁵⁶.

_______________________

⁵⁴art.8 alin.(3) din Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003.

⁵⁵art.7 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003; art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

⁵⁶9 decizii pentru 285 subiecţi de drept privat: ajutor material pentru organizarea funeraliilor celor decedaţi; ajutor material pentru cetăţenii de onoare ai localităţii; ajutor material pentru susţinerea activităţii de statut al asociaţiei obşteşti; stimularea materială cu ocazia zilei de “8 Martie” a veteranilor de război; ajutoare financiare pentru asociaţiile de cult religios; acordarea burselor pentru elevii din licee şi gimnazii, care au obţinut rezultate bune la studii în domeniul culturii şi sportului; ajutor material veteranilor în legătură cu aniversarea a 69-a de ani de la victoria în al II-lea Război Mondial; organizarea festivalului folcloric în com. Pepeni, raionul Sîngerei; ajutor material pentru veteranii războiului din Afghanistan şi membrilor familiei lor.

♦ AAPL din mun. Bălţi nu au asigurat stabilirea şi acordarea conformă a înlesnirilor la călătorie în transportul electric public urban, precum şi oportunitatea şi veridicitatea compensării cheltuielilor ÎM “DTB”. Astfel, urmare a analizei conformităţii dreptului de acordare a înlesnirilor la călătorie în transportul electric public urban, s-a constatat că acestea înlesniri au fost acordate de către CMB⁵⁷ unor categorii a populaţiei⁵⁸, în lipsa reglementărilor corespunzătoare, fără a fi stabilite careva criterii în acest sens. În condiţiile menţionate primăria mun. Bălţi a efectuat (2014) compensarea de rigoare privind înlesnirile pentru călătorie în transportul electric public urban în sumă totală de circa 13,5 mil.lei, exprimată prin transferuri achitate ÎM “DTB”. De menţionat că procedura de acordare a înlesnirilor la călătoriile în transportul public urban prin intermediul transferurilor către ÎM din contul bugetului local nu este una transparentă şi nu asigură oportunitatea şi veridicitatea cheltuielilor efective, care sînt determinate de numărul real al călătoriilor efectuate de către beneficiarii de înlesniri. Totodată, misiunea de audit relevă că, prin contractul de prestare a serviciilor de transport electric public, primăria s-a obligat să achite întreprinderii comanda de servicii de transport public prin intermediul transferurilor de la bugetul local, care se determină ca diferenţa dintre costul serviciilor prestate, veniturile obţinute de la realizarea tichetelor şi alte venituri din activitate. Formula de calcul a comenzii pentru serviciile de transport public (după conţinutul său) reprezintă un mecanism de acoperire din contul bugetului local a cheltuielilor suportate de către ÎM legate de acordarea înlesnirilor pentru călătoriile în transportul electric public urban pentru anumite categorii de persoane, determinate prin decizia CMB, şi de ajustare a tarifului reieşind din sinecostul lui şi mărimea efectivă aprobată.

Se relevă că CMB nu a asigurat condiţiile necesare (conform prevederilor legale⁵⁹) privind funcţionarea eficientă şi optimă a ÎM “DTB”, cu garanţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică, aceasta, în fiecare an de gestiune, rămînînd dependentă de dotaţiile acordate din contul veniturilor bugetului municipal. Ca urmare a utilizării unei metodologii imperfecte, desfăşurării unei activităţi economico-financiare nerentabile şi dependenţei în mare parte de transferurile bugetare, dotaţiile bugetare raportate la veniturile întreprinderii pe anul 2014 constituind 49,5% (sau 15,8 mil.lei), fiind în creştere cu 5,2% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. Pe de altă parte, creşterea veniturilor din vînzări a ÎM de la 26,5 mil.lei în anul 2013 la 31,9 mil.lei în 2014 (+5,4 mil.lei) şi a diminuării cheltuielilor din costul vînzărilor, nu a condiţionat micşorarea transferurilor bugetare.

_______________________

⁵⁷Deciziile CMB nr.12/1 din 06.12.2013 şi nr.1/4 din 27.02.2014.

⁵⁸pentru pensionari (12906); persoanelor cu dizabilităţi, care au refuzat compensaţie de la bugetul de stat (92); elevii din instituţiile de învăţămînt primare şi secundare (primăria nu posedă datele în această privinţă).

⁵⁹Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24.10.2002.

♦ La contractarea executării lucrărilor şi serviciilor de interes public cu ÎM “GLC”, Primăria mun. Bălţi a admis efectuarea unor cheltuieli neconforme din contul bugetului local (prin transferuri către întreprindere) în sumă totală de 963,9 mii lei. Astfel,

• primăria mun. Bălţi, neasumîndu-şi responsabilităţile/competenţele aferente, a încuviinţat (în 2014) administrarea/utilizarea neregulamentară a fondurilor publice în sumă de circa 910,2 mii lei, ce se exprimă prin transferuri achitate ÎM “GLC” pentru acoperirea cheltuielilor pentru diferite lucrări (reparaţia acoperişurilor din blocurile locative, apartamentelor şi sistemelor sanitare din ele) ce ţin de sectorul privat. Astfel, urmare a analizei conformităţii şi corectitudinii serviciilor şi lucrărilor stabilite în contractul de acordare a transferurilor, s-a constatat următoarele:

√ potrivit cadrului legal-normativ în vigoare, proprietarii de locuinţe privatizate participă la cheltuielile comune de întreţinere a locurilor de uz comun, a terenurilor de pe lîngă imobil, de reparaţie curentă şi capitală a imobilului, a sistemelor inginereşti interioare, iar cota de cheltuieli se stabileşte în funcţie de suprafaţa locativă ocupată şi de numărul de persoane care locuiesc pe ea, fapt ce se consemnează în clauzele contractelor de întreţinere şi deservire a locuinţelor şi a terenurilor aferente blocurilor de locuinţe⁶⁰. Totodată, elaborarea, aprobarea şi reglementarea tarifelor pentru închirierea sau arendarea apartamentelor, încăperilor locuibile din cămine ori încăperilor nelocuibile din blocul locativ, apa potabilă şi apa caldă menajeră, evacuarea apelor uzate, deservirea tehnică şi reparaţia echipamentelor tehnice din interiorul blocului, deservirea tehnică şi reparaţia blocului locativ de stat sau municipal şi utilajului, transportul deşeurilor menajere solide şi lichide, deservirea tehnică a ascensoarelor şi a sistemului de recepţie colectivă a semnalului de televiziune – se efectuează de către organele administraţiei publice locale⁶¹. Însă, contrar prevederilor menţionate, CMB, la aprobarea tarifelor pentru serviciile locative, comunale şi necomunale, nu au prevăzut plăţile corespunzătoare pentru lucrările de reparaţie a acoperişurilor din blocurile locative, apartamentelor şi sistemelor sanitare din ele. Mai mult decît atît, primăria mun. Bălţi a autorizat astfel de lucrări (pentru persoanele cu venituri mici), care au fost efectuate de către ÎM “GLC” în afara limitelor de cost ale tarifelor aprobate, cheltuielile fiind compensate întreprinderii prin transferuri de la bugetul local;

√ AAPL din mun. Bălţi nu au stabilit careva reglementări/proceduri/criterii privind constatarea persoanelor fizice cu venituri mici, care ar face parte din categoria celor pentru care s-au acordat facilităţile la diferite lucrări executate de către ÎM, ceea ce generează riscul de acordare a unor beneficii pentru unele persoane ale căror venituri personale şi/sau familiare depăşesc considerabil venitul lunar minim garantat de stat. Prin urmare, testările de audit efectuate la un eşantion de 25 cereri denotă că, în anii 2013-2014, 13 beneficiari şi/sau coproprietari de locuinţe au obţinut venituri de pînă la 68,5 mii lei şi, respectiv, de pînă la 88,9 mii lei; 15 – în afara veniturilor obţinute, au deţinut dreptul de proprietate asupra a 2 şi mai multe imobile (inclusiv case de locuit şi terenuri);

√ fără a fi prevăzute în tariful aprobat pentru deservirea tehnică a blocurilor de locuit şi în clauzele contractului de acordare a transferurilor ÎM, din contul mijloacelor bugetare au fost executate lucrări de reparaţie a apartamentelor (6 beneficiari, 106,9 mii lei) şi reţelelor inginereşti şi sanitare din interiorul lor (2 beneficiari, 8,6 mii lei), care potrivit prescripţiilor Regulamentului aprobat prin HG nr.191 din 19.02.2002 nu ţin de competenţa gestionarilor fondului de locuinţe;

• în acelaşi context, se relevă că din bugetul local (2014) au fost efectuate cheltuieli neregulamentare în sumă de 14,6 mii lei – pentru deservirea tehnică a imobilelor aflate în folosinţă de CP (care în condiţiile legislaţiei în vigoare nu ţine de competenţa AAPL), precum şi în sumă de 39,1 mii lei – prin includerea neargumentată în calculele de cost ale serviciilor prestate a plăţii pentru supravegherea tehnică (1,5%);

• CMB, acordînd facilităţi nejustificate pentru serviciile comunale pentru unele categorii de persoane, nu asigură o gestionare eficientă şi funcţionare optimă a ÎM “GLC”, în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică. În pofida faptului că potrivit cadrului legal CMB contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţa socială a persoanelor socialmente vulnerabile, decizia CMB privind acordarea înlesnirilor la achitarea serviciilor comunale unor categorii de persoane nu reglementează competenţa primăriei sau a altor subdiviziuni în acest domeniu. Mai mult, înlesnirile respective au fost acordate nominal, doar pentru faptul că persoana se încadrează într-un anumit statut social, fără a testa gradul de vulnerabilitate socială a beneficiarului de înlesnire şi membrilor familiei lui şi fără a analiza posibilităţile de beneficiere în acest sens de ajutoare materiale prin sistemul de stat de asigurări sociale sau din fondul de rezervă al bugetului local. Prin urmare, de la acordarea acestor facilităţi, în 2014, au fost suportate pierderi în sumă de 117,6 mii lei.

Recomandări:

2. Consiliul municipal Bălţi şi primarul mun. Bălţi:

2.1. să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern, care să asigure: conformitatea la toate etapele de iniţiere, executare, recepţionare şi evidenţă a lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale; conformarea procedurilor de achiziţii publice la cadrul legal; monitorizarea executării contractelor;

2.2. să elaboreze/aprobe proceduri exhaustive în aspectul criteriilor ce ţin de determinarea şi executarea regulamentară a cheltuielilor pentru salubrizare şi amenajare a teritoriilor, cu asigurarea respectării normelor legale, determinării indicilor cantitativi şi calitativi a lucrărilor executate şi înlăturării iregularităţilor constatate de audit în această privinţă;

2.3. să elaboreze/aprobe reglementările de rigoare privind modul de acordare a facilităţilor/compensaţiilor (pentru călătoriile în transportul public urban; pentru acoperirea cheltuielilor pentru diferite lucrări la fondul locativ etc.), cu ajustarea la cadrul legal-normativ în vigoare şi stabilirea criteriilor respective pentru acestea înlesniri.

3. Primarul mun. Bălţi:

3.1. să asigure înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la efectuarea cheltuielilor bugetare (inclusiv din domeniul achiziţiilor publice şi investiţiilor capitale), cu determinarea gradului de responsabilitate a persoanelor care au admis nerespectarea prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare;

3.2. să instituie proceduri de control intern la administrarea fondului de rezervă, menite să asigure utilizarea regulamentară şi neadmiterea efectuării unor cheltuieli contrar destinaţiei şi competenţei legale.

_______________________

⁶⁰art.21 din Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

⁶¹pct.7 din Regulamentul cu privire la modul de prestare şi stabilire a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin HG nr.191 din 19.02.2002.

Obiectivul III: AAPL din mun. Bălţi au gestionat regulamentar şi eficient patrimoniul public, au asigurat integritatea acestuia?

Conform rapoartelor privind proprietatea publică, la 31.12.2014 este înregistrat un patrimoniu total de 3910,7 mil.lei, în diminuare cu 268,3 mil.lei faţă de situaţia din 31.12.2013, acesta fiind gestionat de: instituţiile bugetare (2131,9 mil.lei); ÎM (1474,8 mil.lei); IMSP (194,9 mil.lei) etc.

Evaluările efectuate de misiunea de audit constată o situaţie absolut nesatisfăcătoare privind modul în care este administrat patrimoniul public, acesta fiind afectat de un şir de deficienţe cu impact asupra integrităţii lui, ceea ce rezultă din nivelul redus al disciplinei financiare, evidenţa, cadastrarea şi raportarea necorespunzătoare a situaţiilor patrimoniale, administrarea neconformă şi monitoringul ineficient asupra activităţii entităţilor fondate, precum şi asupra valorii patrimoniului transmis în gestiunea acestora, care, în consecinţă, lipsesc bugetele UAT de venituri pasibile încasării şi de resurse aferente soluţionării problemelor sociale de ordin local.

În susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele.

♦ AAPL mun. Bălţi nu au asigurat administrarea judicioasă şi integritatea activelor proprietate publică, şi, drept urmare, nu a asigurat, conform prevederilor legale, înregistrarea în evidenţă şi după caz în cadastrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate publică, ceea ce creează condiţii de pierdere a acestora şi de ratare a veniturilor bugetare. Astfel:

• potrivit prevederilor art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁶², titularii de drepturi patrimoniale au obligaţiunea de a înregistra dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra terenurilor, clădirilor şi construcţiilor legate solid de pămînt. În pofida faptului că, atît prevederile legale, cît şi rapoartele precedente ale Curţii de Conturi conţin cerinţe/recomandări la acest capitol, autorităţile nu s-au conformat totalmente acestora, situaţia privind neînregistrarea conformă a drepturilor patrimoniale persistînd în continuare. Astfel, auditul a constatat neonorarea obligaţiunilor în vederea înregistrării drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare totală de 324,6 mil.lei, inclusiv: 2,4 mil.lei (sau 2,0 mii m²) – imobilele neînregistrate ale IMSP “SCM” şi, respectiv, 7,8 mil.lei (105,2 mii m²) – ale ŞSSPA Bălţi; 58,9 mil.lei – imobilele DÎTS; 208,6 mil.lei – imobilele publice cu destinaţie locativă din gestiunea ÎM “GLC”; 46,9 mil.lei – bunuri imobile ale ÎM “Apă-Canal Bălţi”; alte construcţii (bazine) fără valoare cu o suprafaţă totală de 210,9 mii m².

• AAPL din mun. Bălţi nu a asigurat înregistrarea conformă⁶³ la organul cadastral a 61 conducte de gaze în valoare totală de 41,8 mil.lei, situaţie explicată prin lipsa unui mecanism de înregistrare, ceea ce determină riscul înstrăinării sau pierderii proprietăţii publice. La fel, AAPL nu a asigurat cadastrarea a 7 cazangerii destinate instituţiilor de învăţămînt din mun. Bălţi cu valoarea de 16,4 mil.lei.

Totodată, se relevă că administrarea şi evidenţa reţelelor de gaze (proprietate publică) nu întrunesc prevederile cadrului legal-normativ în vigoare. Astfel, AAPL din mun. Bălţi nu au asigurat aplicarea procesului de evaluare şi de estimare a valorii de piaţă a reţelelor de gaze (71,9 km) proprietate publică din gestiunea întreprinderii de profil (fondator CMB), conform prevederilor actelor normative în vigoare⁶⁴, ceea ce influenţează şi asupra valorii reale a conductelor de gaze înregistrate în evidenţa contabilă a ÎM “Termogaz-Bălţi” (de 41,8 mil.lei), punînd sub îndoială corectitudinea acesteia. De asemenea, o incertitudine se prezintă a fi şi necalcularea de către ÎM “Termogaz-Balţi” a uzurii asupra unor reţele de gaze naturale de la bilanţul întreprinderii. Astfel, pe parcursul ultimilor ani, urmare a nerespectării unor standarde de contabilitate⁶⁵ şi lipsei unei politici de contabilitate corespunzătoare, întreprinderea nu a calculat amortizarea în sumă de 19,8 mil.lei pentru 55 conducte de gaze în valoare de 41,1 mil.lei, care nu sînt utilizate în activitatea întreprinderii. Totodată, nici CMB nu a luat o atitudine respectivă faţă de aceste bunuri pentru a asigura o evidenţă conformă a patrimoniului gestionat.

• Misiunea de audit a mai consemnat iregularităţi ce ţin de evidenţa şi înregistrarea dreptului de proprietate care se exprimă prin următoarele:

√ AAPL din mun. Bălţi nu au asigurat înregistrările de rigoare privind grevarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor transmise în gestiune cu valoarea totală de 134,5 mil.lei⁶⁶, prin ce nu au fost respectate prevederile art.22 alin.(2) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998;

√ nu a fost asigurată înregistrarea corespunzătoare la organele cadastrale şi în evidenţă a bunurilor proprietate publică ale primăriei mun. Bălţi – încăperi cu destinaţie nelocativă (667 m²) cu valoarea estimată la circa 2,5 mil.lei (ÎM “GLC”), din care 488,3 m² se folosesc cu titlu gratuit de către CP Bălţi ca oficii de serviciu;

√ autorităţile administraţiei mun. Bălţi nu au asigurat înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor transmise în gestiune economică ÎM “DRCD” şi ÎM “Apă Canal Bălţi”, respectiv, asupra 23 şi 61 unităţi mijloace de transport cu valoarea de 7,4 mil.lei şi, respectiv, de 5,9 mil.lei, care la moment sînt puse sub sechestru. Mai mult, mijloacele de transport din gestiunea ÎM “DRCD” sînt înregistrate după alte ÎM (“GSA”; “DSARC-2”), activitatea cărora este suspendată încă din anul 2012;

√ urmare a neîntreprinderii măsurilor de rigoare în vederea înregistrării conforme a unor bunuri patrimoniale municipale (havuzul din Piaţa V. Alecsandri – 60,7 mii lei şi un teren cu suprafaţa de 0,27 ha), nu a fost asigurată integritatea acestora şi, ca rezultat al unor litigii judiciare, dreptul de proprietate asupra lor a fost înregistrat după unii agenţi economici;

√ AAPL din mun. Bălţi nu dispun de informaţii/confirmări respective privind folosinţa încăperilor din clădirea policlinicii de copii (din str. Hotinului 35) de către persoane terţe. Totodată, asupra acestei clădiri, cu valoarea de bilanţ de 389,9 mii lei, transmisă în gestiune IMSP “SCM” (actul din 02.05.2013), nu este înregistrat dreptul de proprietate, precum şi nu se regăseşte în inventarierile anuale petrecute de gestionar;

√ atît primăria, cît şi IMSP “SCM” nu au asigurat contabilizarea clădirilor pe fiecare obiect de evidenţă, în expresie cantitativă şi valorică, ceea ce afectează buna gestionare a patrimoniului. În acest sens, se relevă că în evidenţa contabilă a IMSP “SCM” este înregistrată o singură construcţie cu valoarea totală de 22,4 mil.lei, pe cînd efectiv imobilul include 13 construcţii (15,6 mii m²) acestea nefiind confirmate şi înregistrate corespunzător (pe fiecare clădire separat). În alt caz, 10 construcţii ale IMSP, cu suprafaţa la sol de 4,5 mii m² şi valoarea de 9,6 mil.lei, au fost înregistrate la cadastru sub o singură poziţie cu suprafaţa de 4,3 mii m². În alte cazuri, primăria mun. Bălţi nu a inclus în bilanţ/evidenţă: valoarea unui apartament din gestiunea DASPF (64,9 m²); 5 clădiri cu suprafaţa de 495,7 m² din gestiunea ÎM “DRCD”; 18 fonduri fixe din gestiunea Secţiei Cultură (inclusiv, 3 încăperi cu suprafaţa de 1,2 mii m², terenuri amenajate/asfaltate – 3,9 mii m², un rezervor etc.); 14 construcţii speciale de la Centrul militar teritorial Bălţi.

În pofida faptului că în Raportul precedent al Curţii de Conturi a fost menţionat că în bilanţ nu a fost inclusă valoarea a 16 monumente (2 de importanţă naţională), primăria mun. Bălţi nu a întreprins măsuri eficiente privind includerea acestor bunuri în bilanţul patrimoniului public al municipiului.

• Lipsa unei abordări punctuale de evidenţă a patrimoniului public din partea AAPL, nu asigură evaluarea şi înregistrarea completă în evidenţă a terenurilor proprietate publică. Astfel, potrivit prevederilor art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121–XVI din 04.05.2007⁶⁷, AAPL urmează să asigure evidenţa patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. Însă, DPMRF nu a asigurat evidenţa analitică a terenurilor proprietate AAPL (în conformitate cu cerinţele normative în vigoare⁶⁸), fiind aprobat pentru anul 2014 Cadastrul funciar al mun. Bălţi care nu corespunde situaţiei reale. În cadastrul menţionat, la categoria terenurile satelor, oraşelor, municipiilor proprietar AAPL, nu este inclusă suprafaţa loturilor destinate construcţiilor individuale de locuit neprivatizate, acestea fiind înregistrate în cadastrul funciar la capitolul proprietatea privată. De menţionat că primăria mun. Bălţi a contabilizat necorespunzător (conform situaţiei cadastrale din anul 2014) fondul terenurilor publice în valoare totală de 1,7 miliarde lei, fără a dispune de evidenţa analitică a acestora, conform cerinţelor cadrului normativ⁶⁹, ceea ce indică o raportare denaturată a situaţiilor patrimoniale.

_______________________

⁶²Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

⁶³Hotărîrea Guvernului nr.683 din 18.06.2004 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică” (pct.3).

⁶⁴Metodologia cu privire la evaluarea reţelelor de gaze naturale, proprietate publică, aprobată prin HG nr.828 din 28.10.2013 (pct.15).

⁶⁵SNC “Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare” şi SNC “Imobilizări necorporale şi corporale”, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 06.08.2013.

⁶⁶inclusiv din gestiunea: ÎM “ATSV” - 75,8 mil.lei (clădiri 1,4 mii m², terenuri de 57,7 ha); ÎM “GLC” - 17,8 mil.lei (5,5 mii m²); ÎM “DRCD” - 3,0 mil.lei (4,4 mii m²); IMSP “SCM” - 37,9 mil.lei (34,4 mii m² - 23,8 mil.lei şi terenuri de 11,0 ha - 14,1 mil.lei).

⁶⁷Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121–XVI din 04.05.2007 (în continuare – Legea nr.121–XVI din 04.05.2007).

⁶⁸pct.18 şi pct.22 din Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.

⁶⁹pct.34 şi pct.40 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010; art.17 şi art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

♦ Întreprinderile subordonate CMB Bălţi reprezintă un segment important al patrimoniului municipal, iar indicatorii de performanţă precum solvabilitatea, lichiditatea şi rentabilitatea acestor entităţi au influenţă semnificativă asupra funcţionalităţii şi stabilităţii în ansamblu a acestora, acest fapt necesitînd o monitorizare consecventă din partea APL, sub aspectul integrităţii şi utilizării eficiente a patrimoniului public. Astfel:

• Analiza evoluţiei activităţii întreprinderilor municipale consemnează un trend negativ continuu de dezvoltare. Conform rezultatelor financiare pe anul 2014, 8 ÎM au raportat pierderi din activitate în sumă totală de 24,9 mil.lei, pierderile totale ale ÎM însumînd cumulativ la situaţia din 31.12.2014 125,6 mil.lei. Prin urmare, situaţiile financiare negative sînt rezultate de modul în care patrimoniul public a fost transmis în gestiunea ÎM. Ca urmare, în anul 2014, întreprinderile au raportat pierderi nepermise spre deducere scopuri fiscale (din reparaţia proprietăţii şi a uzurii mijloacelor fixe) în sumă de 11,2 mil.lei, care au afectat semnificativ activitatea ÎM, atît în perioada auditată, cît şi în cele precedente, cu menţinerea situaţiilor nefavorabile în perspectivă. În acelaşi context, unele întreprinderi municipale în situaţiile de transmitere către primăria mun. Bălţi a bunurilor patrimoniale obţinute în cadrul activităţii şi/sau primite de la fondator, au confirmat tranzacţiile date prin facturi fiscale cu aplicarea TVA sau în alte cazuri taxa a fost calculată din partea IFS, ceea ce practic a condiţionat sistarea activităţii întreprinderilor. Prin urmare, APL din mun. Bălţi urmează să întreprindă acţiuni punctuale şi relevante, care ar garanta indicatorii economico-financiari şi funcţionalitatea acestor entităţi, prin asigurarea procesului de gestionare conformă a relaţiilor patrimoniale.

• În contextul recomandărilor anterioare a Curţii de Conturi şi a constatărilor actuale a misiunii de audit, se relevă că sistemul de monitoring financiar la întreprinderile municipale nu s-a soldat cu administrarea conformă a patrimoniului public, cu asigurarea corespunzătoare a integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului UAT transmis în gestiune, această situaţie fiind exprimată prin faptul că: nu a fost monitorizată activitatea sistată a ÎM “DPEFL” şi întreprinse acţiuni spre soluţionarea încasării datoriilor debitoare de 8,7 mil.lei; nu a fost soluţionat modul de evidenţă a patrimoniului în gestiunea ÎM, (i) care nu este utilizat sau nu ţine de activitatea întreprinderilor (41,1 mil.lei) şi (ii) a fondurilor în curs de execuţie neraportate în bilanţul fondatorului (115,7 mil.lei)⁷⁰, neatribuite domeniului public, ceea ce contribuie la generarea riscurilor de pierdere a acestuia ca urmare a apariţiei unor obligaţiuni din partea ÎM; menţinerea datoriilor semnificative la BPN de 14,5 mil.lei⁷¹ a 4 ÎM activitatea cărora a fost sistată.

• AAPL nu au asigurat monitorizarea şi administrarea eficientă a patrimoniului public din gestiunea ÎM “GLC”. Prin urmare, acest fapt a generat situaţii care au influenţat situaţia economico-financiară a întreprinderii, în unele cazuri condiţionînd pierderi. Astfel,

√ în lipsa acordului CMB şi în condiţii netransparente, neavantajoase, fără estimarea impactului financiar, precum şi a riscurilor valutare, ÎM “GLC” a contractat un credit (833,3 mii dolari SUA⁷²) destinat înlocuirii geamurilor la fondul locativ (în locurile de uz comun), obligaţiunile financiare privind rambursarea totală a acestuia urmînd să constituie circa 23,0 mil.lei. La 01.10.2015, cheltuieli neeficiente (dobînzi/comisioane, diferenţe de curs) suportate au însumat 5,5 mil.lei, care pînă la scadenţa creditului (septembrie 2018) practic urmează să se dubleze faţă de cele iniţiale. Indicii negativi în activitatea economico-financiară a întreprinderii rezultă un risc semnificativ asupra capacităţii de plată în continuare a ÎM “GLC” şi de suportare a cheltuielilor neeficiente pentru acoperirea cheltuielilor creditare din veniturile bugetului UAT mun. Bălţi. De menţionat că achiziţionarea geamurilor s-a efectuat de la o singură companie prin divizarea în 222 de contracte separate, fără justificarea necesităţii contractării şi în lipsa unor proceduri transparente de achiziţie/concurs. De asemenea, AAPL din mun. Bălţi nu a determinat modul de evidenţă şi de raportare a cheltuielilor capitale suportate la zi de ÎM “GLC” de 16,8 mil.lei, în concordanţă cu politicile contabile a întreprinderii şi a fondatorului CMB.

Este de menţionat, că lipsa unor obiective bine determinate a politicilor investiţionale, nu asigură stabilirea necesităţilor stringente pentru imobilele proprietate APL mun. Bălţi (clădiri/construcţii destinate sistemului de învăţămînt). Astfel, se exemplifică în acest sens, că doar pentru anul 2014 din alte surse decît cele bugetare (contribuţiile părinţilor) au fost efectuate cheltuieli de înlocuire a geamurilor în 23 cazuri la instituţiile de învăţămînt în valoare de 562,5 mii lei.

√ la procurarea containerelor de evacuare a deşeurilor menajere, ÎM “GLC” a admis efectuarea unor cheltuieli neîntemeiate şi contrare activităţilor din statut în sumă de 2286,8 mii lei, bunurile în cauză, efectiv, fiind utilizate ulterior gratuit de către agentul economic de drept privat, care prestează populaţiei servicii de salubrizare. Astfel, în baza contractului de vînzare-cumpărare din 24.10.2012, ÎM “GLC” a procurat de la agentul economic căruia i-au fost concesionate serviciile de salubrizare 415 containere (cu capacitatea fiecăruia de 1,1 m³) pentru colectarea deşeurilor cu costul total de 2054,2 mii lei, acoperind cheltuielile din contul creditului bancar. Procurarea acestor containere nu a fost efectuată în conformitate cu prevederile statuare ale ÎM “GLC”, deoarece, conform documentelor de constituire şi efectiv, ea nu practică activitate operaţională de prestare a serviciilor comunale de evacuare a deşeurilor managere. Aceste containere au fost amplasate de către întreprindere la blocurile locative din municipiu, serviciile în această privinţă fiind concesionate de către APL la 2 agenţi economici, care, efectiv, utilizează bunurile publice fără a încheia cu ÎM un contract oneros de folosinţă. Prin urmare, costul chiriei pentru folosinţa containerelor în perioada 2013 – 9 luni 2015, neluînd în consideraţie rata de profit a ÎM, urma să acopere cel puţin uzura înregistrată a mijloacelor circulante în valoare de 688,9 mii lei, precum şi cota dobînzii/comisionului bancar de la costul containerelor în valoare de 232,6 mii lei, ceea ce nu s-a efectuat. Totodată, inventarierea în teren a containerelor menţionate a stabilit prezenţa a 370 de unităţi din totalul de 415 containere înregistrate în evidenţa contabilă. Pentru 11 containere lipsă, ÎM “GLC” a perfectat actele respective, constatînd fapte de furt s-au distrugere prin ardere. Restul 34 de containere în valoare de 187,4 mii lei nu există în locurile de amplasare şi nu este cunoscută cauza lipsei lor.

√ APL, de comun cu ÎM “GLC”, nu au întreprins măsurile de rigoare privind remedierea iregularităţilor ce ţin de evidenţa, evaluarea şi administrarea conformă a fondului locativ. Astfel, urmare a neîntreprinderii măsurilor în vederea implementării cerinţelor/recomandărilor anterioare a Curţii de Conturi, continuă raportarea eronată a fondului locativ transmis în administrare întreprinderii (la 31.12.2014 în valoare totală de 561,9 mil.lei), fapt condiţionat de neînregistrarea conformă⁷³ în rapoartele financiare ale fondatorului şi ale ÎM “GLC” a fondului locativ. ÎM “GLC” nu a asigurat evidenţa analitică (unitară pentru fiecare obiect separat) pentru fondul locativ şi cel nelocativ, acesta fiind înregistrat la o valoare totală. Totodată, în evidenţă nu este asigurată o valoare uniformă a fondului locativ privatizat şi neprivatizat, aceasta constituind 0,8 mii lei/m² şi, respectiv, 1,9 mii lei/m², faţă de media generală pe fondul locuibil de 0,9 mii lei/m², această situaţie fiind generată şi de atribuirea incorectă a suprafeţelor locuinţelor neprivatizate la cele privatizate (care este mai mare datorită suprafeţei balcoanelor), fiind diminuate în acest mod suprafeţele fondului locativ neprivatizat.

La fel, misiunea de audit relevă că bunurile imobile (apartamente) din gestiunea ÎM “Fotbal Club” în sumă de 2,8 mil.lei nejustificat au fost înregistrate în evidenţa ÎM “GLC” în sumă de 0,4 mil.lei, sau cu 2,4 mil.lei mai puţin decît valoarea estimată a acestora conform rapoartelor de evaluare. Totodată, în baza deciziei CMB (nr.4/57 din 27.06.2014), patrimoniu nominalizat a fost transmis neregulamentar din proprietatea ÎM “Fotbal Club” în proprietatea ÎM “GLC”, prin ce nu au fost respectate prevederile art.3 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999⁷⁴.

• Neconcordanţele între politicile de contabilitate a APL şi întreprinderilor fondate, au condiţionat ca dobînzile aferente împrumuturilor contractate de 9,1 mil.lei să nu fie incluse în evidenţă la majorarea fondurilor publice. Astfel, ÎM “Apă Canal Bălţi” şi ÎM “DTB” au suportat cheltuieli pentru deservirea împrumuturilor contractate pentru investiţii capitale în sumă, respectiv, de 4,8 mil.lei şi de 4,1 mil.lei, mijloace care nu au fost incluse la capitalizarea obiectelor pentru care au fost angajate creditele bancare. O situaţie analogică a fost constatată şi la ÎM “GCL”, suma neatribuită la valoarea bunurilor în legătură cu cheltuielile de deservire a creditului constituind 0,23 mil.lei.

_______________________

⁷⁰ÎM “Termogaz Bălţi” – 41,1 mil.lei; ÎM “DCCCU” – 115,7 mil.lei.

⁷¹ÎM “DPEFL” - 5,3 mil.lei; ÎM “DSARC-2” - 6,0 mil.lei; ÎM “SSMEST” - 1,5 mil.lei; ÎM “Direcţia Grădinilor Publice” - 1,7 mil.lei.

⁷²contract în valoare de 833,3 mii USD sau 10,0 mil.lei, rata dobînzii de 10% anual, termen de 5 ani, scadenţa din septembrie 2018.

⁷³art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi art.14 alin.(1) din Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

⁷⁴Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV din 16.07.1999.

♦ APL nu au asigurat argumentarea oportunităţilor de dezvoltare a proiectelor prin parteneriat public-privat şi concesiune, cu orientarea acestora spre dezvoltarea unor servicii publice cu impact social, prin prisma analizei cost-beneficiu, orientate spre beneficiile societăţii, selectarea celui mai eficient model de realizare, precum şi a celui mai credibil/eficient partener privat de dezvoltare a proiectelor. Astfel:

• Atribuirea unor contracte de concesiune s-a efectuat în lipsa unui concurs, iar rezilierea contractelor precedente s-a efectuat fără raportarea privind executarea obligaţiilor pe obiectele de concesiune. De către autorităţile mun. Bălţi au fost ignorate prevederile regulamentare⁷⁵, potrivit cărora relaţiile de parteneriat public privat şi concesiune se stabilesc doar în bază de concurs. Astfel, prin deciziile CMB⁷⁶ au fost aprobate 2 contracte de cesiune a drepturilor şi obligaţiilor de pe obiectele precedente de concesiune a serviciilor de salubrizare, către alţi doi agenţi economici, în lipsa unui concurs şi fără iniţierea din partea AAPL mun. Bălţi a unei proceduri de control a realizării proiectelor iniţiate în contextul obligaţiunilor asumate, inclusiv prin antrenarea experţilor independenţi.

• CMB şi AAPL nu şi-au exercitat obligaţiile de monitorizare a condiţiilor contractuale în partea ce ţine de executarea investiţiilor şi îmbunătăţirilor aduse obiectului concesiunii. Prin urmare, potrivit art.15 alin.(8) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 şi clauzelor contractelor încheiate de primăria mun. Bălţi, bunurile construite (renovate) pe parcursul concesiunii, precum şi îmbunătăţirile aduse lor, sînt proprietate publică şi, după încetarea contractului de concesiune, se transmit autorităţii publice. AAPL în acest context îi revine obligaţiunea de monitorizare şi control asupra realizării contractului de concesiune. De menţionat, că în conformitate cu scrisorile informative (de formă liberă) ale concesionarilor/partenerilor, aceştia au indicat efectuarea investiţiilor de circa 67,0 mil.lei (pe 5 contracte), din care doar pentru 2,3 mil.lei a fost adoptată decizia CMB (nr.11/48 din 29.12.2014) privind acceptarea cheltuielilor la majorarea valorii fondurilor fixe.

Evaluările de audit relevă că AAPL din mun. Bălţi, în contextul atribuţiilor, urmau să monitorizeze investiţiile menţionate (67,0 mil.lei) la obiectele de concesiune/parteneriat public privat şi să le confirme/aprobe în modul stabilit legal, cu înregistrarea ulterioară în evidenţa contabilă la conturile (extra)bilanţiere a AAPL mun. Bălţi (după caz la majorarea fondurilor fixe), pentru asigurarea integrităţii şi administrării eficiente a bunurilor viitoare. De menţionat, că informaţiile prezentate nu sînt justificate documentar, cu evaluarea corespunzătoare din partea CMB.

• Monitorizarea insuficientă a executării condiţiilor contractuale pe alte 2 obiecte ale concesiunii/PPP a determinat gestionarea neeficientă a patrimoniului. Astfel, conform condiţiilor contractuale şi a proiectului “Construcţia unui cartier locativ”, urmau să fie edificate construcţii cu suprafaţa totală de 14,4 mii m², cu amplasarea pe un teren de 3,42 ha, din care 9% a construcţiilor urma să revină APL mun. Bălţi. La momentul auditării lucrările de construcţii pe obiectul “Construcţia unui cartier locativ” au fost sistate la etapa I a proiectului, cu toate că conform graficului deja urma să deruleze finalizarea etapei III a proiectului (9517 m²), din cele IV etape. Actualmente sînt edificate şi înregistrate la OCT 21 case de locuit (2,0 mii m²), din care APL mun. Bălţi nu-i revine careva cote-părţi în proprietate, acestea urmînd a fi stabilite din cele premergătoare. Ca urmare, în aceste condiţii, APL nu va beneficia de cota-parte, precum şi va pierde terenul aferent construcţiilor edificate, deoarece lucrările pe proiect au fost sistate, iar AAPL nu a întreprins nici o acţiune în acest sens pentru a obţine drepturi asupra imobilelor construite.

Totodată, misiunea de audit relevă că întru executarea prevederilor contractului pe obiectul “Management de concesiune a serviciilor de asigurare tehnică cu aparate de înregistrare foto-video” (bugetului municipal revenindu-i 70% din amenzile aplicate pentru iregularităţile admise în traficul rutier), primăria mun. Bălţi a achitat agentului economic concesionar mijloace financiare de 1,8 mil.lei, acesta la rîndul său neprezentînd confirmarea efectuării investiţiilor de nu mai puţin de 5,0 mil.lei.

• Deficienţele existente în evidenţa şi administrarea patrimoniului public în cadrul AAPL afectează buna gestiune a acestuia, iar caracterul formal al inventarierilor anuale au avut ca efect necontabilizarea/neevaluarea unor imobile din gestiunea ÎM “Apă Canal Bălţi”, precum şi exercitarea drepturilor de folosinţă în lipsa deciziilor CMB. Astfel, primăria mun. Bălţi nu a anexat la contractul de concesiune documente care confirmă drepturile de proprietate asupra obiectelor de concesiune, planurile cadastrale a terenurilor şi de amplasare a clădirilor/construcţiilor, precum şi lista bunurilor proprietate a concedentului cu valoarea acestora conform datelor din raportul de evaluare, prin ce nu au fost respectate prevederile art.13 alin.(2), alin.(3) din Legea nr.534-XIII din 13.07.1995. În acest sens auditul exemplifică contractul de concesiune a sectorului canalizare din mun. Bălţi, conform căruia, AAPL a transmis patrimoniul neevaluat cu valoarea de bilanţ de doar 10,2 mil.lei (16,7% din valoarea iniţială 61,0 mil.lei), ceea ce implică riscuri majore de gestionare ineficientă/neacumulare de venituri şi pierdere a patrimoniului public. În acest context, se menţionează despre neasigurarea unei contabilizări conforme a 86 mijloace fixe a ÎM “Apă Canal Bălţi”, înregistrate în evidenţă doar în expresie cantitativă, fără valoare, prin ce nu au fost respectate prevederile art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. La fel, altele 156 mijloace fixe nu au valoare de bilanţ, iar 13 clădiri (neînregistrate OCT) cu suprafaţa totală de 5,4 mii m² şi cu valoarea iniţială de 2,6 mil.lei sînt transmise la suma de 3,1 mii lei, ceea ce nu oferă o informaţie concludentă privind patrimoniul transmis în gestiune, necesară pentru a determina eficienţa administrării acestuia prin indicatorii de performanţă, coraportul cost-beneficiu de utilizare a fondurilor publice etc.

Totodată, evaluările de audit denotă că AAPL din mun. Bălţi nu au evaluat şi documentat regulamentar obiective aferente sistemelor publice din infrastructura edilitară a sectorului canalizare ce se compun din 16 construcţii speciale (bazine de fermentare) de 210,9 mii m², amplasate pe terenul cu suprafaţa de 25,16 ha (proprietate a APL Heciul Nou din raionul Sîngerei), acestea nefiind înregistrate la OCT şi în evidenţa contabilă a ÎM “Apă Canal Bălţi” şi pentru care de către întreprindere au fost achitate nejustificat, în favoarea agentului economic concesionar, impozite funciare de 85,8 mii lei.

• În cadrul APL Bălţi nu sînt stabilite politici de dezvoltare a sectorului de apeduct şi canalizare, fapt ce conduce la administrarea cheltuielilor bugetare şi patrimoniului public neeficient. Astfel, în conformitate cu contractul de concesionare a sectorului de canalizare, începînd cu 01.11.2013, agentul economic şi-a asumat efectuarea cheltuielilor investiţionale fără participarea APL. Astfel, la 29.12.2014 şi 26.02.2015, prin acordurile de parteneriat cu ADR Nord pentru autorităţile locale din municipiu au fost recepţionate obiecte destinate reţelelor de alimentare de apă şi canalizare în valoare totală de 21,4 mil. lei, din care 11,1 mil.lei au fost transmise ÎM “Apă Canal Bălţi”, 8,1 mil. lei – ZEL Bălţi, alte cheltuieli de 2,2 mil.lei fiind transmise către o SA, fără delimitarea cheltuielilor destinate sectorului de canalizare şi formalizării relaţiilor de posesie în contextul obiectului de concesiune existent, cu soluţionarea posibilităţilor de compensare a cheltuielilor bugetare, situaţie neprevăzută în contract. Pe de altă parte, AAPL mun. Bălţi nu au luat măsuri în vederea asigurării integrităţii acestor reţele de apeduct şi canalizare (10,3 mil.lei), prin exercitarea unui control eficient, exprimat prin transmiterea la deservire tehnică şi inventarierea regulamentară a acestui patrimoniu gestionat efectiv de ÎM “Apă Canal Bălţi”, situaţii generate de lipsa unor politici şi a cadrului normativ expres de exercitare a procedurii de transmitere a acestora la deservire tehnică către întreprinderea gestionară.

• Administrarea eficientă a situaţiilor patrimoniale a ÎM “Apă-Canal” este periclitată de: nefundamentarea politicilor tarifare, ce influenţează interesele economice ale fondatorilor şi condiţionează pierderi considerabile în activitatea întreprinderii estimate la 21,0 mil.lei; neincluderea în contracte a veniturilor din activitate de 0,55 mil.lei şi prin imobilizarea resurselor financiare de 0,8 mil.lei. Astfel,

√ Dezvoltarea durabilă şi prestarea calitativă a serviciilor publice de către ÎM “Apă Canal Bălţi” este dependentă de politica tarifară aplicată de către fondator CMB, care, conform art.14 alin.(2) lit.q) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, aprobă tarifele pentru serviciile publice de interes local. Prin urmare, auditul relevă că ÎM “Apă Canal Bălţi” nu a aplicat un calcul relevant care ar fundamenta corespunderea tarifelor costului real suportat, la rîndul său, fondatorul nu a revizuit şi aprobat tariful pentru serviciile de apeduct şi canalizare la momentul concesionării serviciilor de canalizare către partenerul privat (01.11.2013), situaţie cauzată inclusiv şi de nedivizarea corespunzătoare a bilanţului. Necesitatea revizuirii tarifelor, este condiţionată de faptul, că unele cheltuieli de producere/comerciale/administrative aferente sectorului canalizare (in)direct au rămas efectiv atribuite pe sectorul apeduct şi, respectiv, suportate în continuare de ÎM “Apă Canal Bălţi”, fără atribuirea acestora la costul serviciilor de canalizare. Ca urmare, tariful mediu a serviciilor de aprovizionare cu apă urma să fie revizuit şi ajustat (inclusiv din contul sectorului canalizare). Astfel, în perioada 2014-9 luni 2015, în urma divizării sectorului apeduct şi canalizare, pierderile nejustificate ale ÎM “Apă Canal Bălţi” au constituit, respectiv, 11,8 mil.lei şi 9,2 mil.lei;

√ ÎM “Apă Canal Bălţi” urmează să revizuiască contractele încheiate cu agenţii economici, care nu generează venituri în activitatea economico-financiară, estimate la peste 0,55 mil.lei. Astfel, ÎM “Apă Canal Bălţi” a încheiat 2 contracte de prestare a serviciilor cu agentul economic beneficiar a contractului de concesiune a serviciilor de canalizare, fără includerea şi aplicarea justificată a beneficiului de deviz, estimat pentru perioada 2014 - 9 luni 2015 în sumă, respectiv, de 0,31 mil.lei şi de 0,24 mil.lei.

√ ÎM “Apă Canal Bălţi” nu a întreprins acţiuni pentru administrarea eficientă a situaţiilor patrimoniale.

În acest sens, auditul atestă înregistrarea în evidenţa ÎM “Apă Canal Bălţi” a unui stoc de teracotă în valoare de 832,2 mii lei (2625 m² sau 317 lei/m²), procurat la 23.12.2007 şi transmis la păstrare în aceeaşi perioadă către acelaşi agent economic din mun. Chişinău, nefiind efectuată regulamentar inventarierea anuală pentru confirmarea efectivă a stocurilor. Prin documentele prezentate auditului, se confirmă că livrarea bunurilor nu a fost însoţită cu certificate de calitate/conformitate, precum şi fără confirmarea asortimentului, ceea ce face dificilă determinarea efectivă a bunurilor menţionate. De menţionat, că la 24.04.2015 ÎM “Apă Canal Bălţi”, fără nici o justificare, a facturat bunurile către acelaşi agent economic, pentru care la momentul auditării sînt înregistrate datorii neachitate de 832,2 mii lei, ceea ce denotă administrarea neregulamentară şi imobilizarea resurselor financiare pe parcursul a 8 ani de zile.

• APL nu au monitorizat gestionarea regulamentară a patrimoniului public, utilizat de societăţi comerciale fără a dispune de acest drept, cu neîncasarea unor venituri la bugetul municipal.

Potrivit deciziei CMB⁷⁷ au fost aprobate rezultatele concursului şi proiectul contractului de concesiune dintre autoritatea publică locală şi agentul economic, pentru atribuirea contractului de delegare în concesiune a serviciilor publice salubrizare (inclusiv dreptul de folosire a poligonului de deşeuri solide). Efectiv gestionarea poligonului de deşeuri solide (25 ha) a fost efectuată de către alţi 2 agenţi economici (în perioada 21.09.2012-31.07.2014 şi, respectiv, 01.08.2014-2015 pînă la moment), fără să dispună de atribuirea acestui drept în mod legal (prin organizarea licitaţiei publice/concurs; aprobarea respectivă de către CMB), astfel nefiind respectate prevederile cadrului legal-normativ în vigoare⁷⁸. Totodată, contrar prevederilor legale şi în lipsa aprobării din partea CMB, transmiterea terenului poligonului unuia din agenţii economici nominalizaţi s-a efectuat de către ÎM “GSA” (în octombrie 2012).

De menţionat, că poligonul de deşeuri prezintă un factor de real pericol ecologic cu impact major asupra mediului, în ultimii ani nefiind efectuate investiţii preconizate pentru asigurarea normelor de exploatare. AAPL din municipiu (în contextul obligaţiilor) nu şi-a exercitat dreptul de a evalua modul de administrare şi exploatare a teritoriului gunoiştii, pe teritoriul acesteia desfăşurîndu-se activitate de selectare şi balotare a deşeurilor reciclabile. Conform rapoartelor statistice cantitatea de deşeuri solide depozitate, în anii 2012-2014, depozitată în principal de 2 agenţi economici cărora prin 2 contracte a fost concesionat serviciile de salubrizare a teritoriului mun. Bălţi, a constituit în total 735,5 mii m^{3 79}. În acest context, auditul relevă că AAPL din mun. Bălţi nu au monitorizat la justa valoare acest domeniu, precum şi nu şi-au exercitat competenţele şi obligaţiile⁸⁰, exprimat prin dreptul de a controla şi de a supraveghea executarea contractelor prin care a fost delegată gestiunea serviciilor/bunurilor publice. Prin urmare, un agent economic din cei nominalizaţi gestionează gunoiştea şi serviciul de salubrizare a teritoriilor publice a mun. Bălţi, iar cu referire la celălalt beneficiar de servicii de depozitare a deşeurilor AAPL nu dispune de date ce ar justifica aceste relaţii. Totodată, în afară de faptul că au fost stabilite tarifele pentru depozitarea deşeurilor menajere la poligon, CMB nu a întreprins măsurile de rigoare în vederea acumulării veniturilor din redevenţă, care, conform dispoziţiei respective a Consiliului, urmau a fi achitate în bugetul mun. Bălţi din exploatarea gunoiştii în sumă totală de 320,0 mii lei anual, această situaţie fiind condiţionată de faptul că în mod (in)direct aceste servicii au fost preluate de agenţii economici care au gestionat acest sector, dar nu de acel care a cîştigat concursul în cauză.

Situaţiile menţionate denotă un grad suficient de redus a responsabilităţii decidenţilor şi responsabililor din cadrul AAPL în materie de administrare integră şi economicoasă a patrimoniului public, monitorizarea activităţii serviciilor domeniului public pentru buna lor funcţionare, acumularea veniturilor respective în scopul administrării eficiente a patrimoniului gestionat, precum şi neadmiterii activităţii ilicite în activitatea de antreprenoriat.

_______________________

⁷⁵art.15 alin.(3) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007; art.18 alin.(9) din Legea cu privire la parteneriatul public-privat nr.179-XVI din 10.07.2008; art.12 din Legea cu privire la concesiuni nr.534-XIII din 13.07.1995 (în continuare – Legea nr.534-XIII din 13.07.1995).

⁷⁶Deciziile CMB nr.5/61 din 31.07.2014 şi nr.5/62 din 31.07.2014 privind aprobarea contractelor de cesiune a drepturilor şi obligaţiilor de pe contractele iniţiale de concesiune nr.01 din 30.05.2012 şi nr.02 din 21.09.2012.

⁷⁷Decizia CMB nr.10/3 din 27.09.2012 “Cu privire la aprobarea rezultatelor concursului pentru acordarea în concesiune a serviciului public de salubrizare (colectare, transportare, depozitare şi neutralizare a deşeurilor menajere solide pe raza mun. Bălţi).

⁷⁸art.12 şi art.15 alin.(3) din Legea nr.121–XVI din 04.05.2007; pct.30 din Regulamentul cu privire la concesionarea serviciilor publice de gospodărire comunală aprobat prin HG nr.1006 din 13.09.2004; art.14 alin.(2) lit.c); art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

⁷⁹volumele de deşeuri raportate pe anii: 2012 – 243,2 mii m³; 2013 – 288, 0 mii m³; 2014 – 204,3 mii m³.

⁸⁰art.15 alin.(6) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

♦ Consiliul local şi primăria s. Elizaveta nu au exercitat într-o manieră consolidată şi eficientă controlul privind folosirea şi protecţia terenurilor. Astfel, potrivit prevederilor art.36 din Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991, terenurile cu destinaţie agricolă, indiferent de forma de proprietate, sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii în scopul obţinerii de produse agricole şi pentru amplasarea obiectivelor de infrastructură a agriculturii. În cadrul auditului s-a constatat, că primăria s. Elizaveta a admis folosirea terenurilor în alte scopuri decît cele agricole, totodată autorizînd aceste activităţi. Astfel, pe 2 terenuri agricole (0,32 ha) sînt edificate construcţii agricole, care sînt folosite ca unităţi comerciale în care se comercializează materiale de construcţie şi alte obiecte industriale. Ignorînd prevederile legale⁸¹, nu a fost solicitată modificarea destinaţiei terenului, precum şi nu s-a efectuat achitarea pierderilor agricole, ca rezultat, fiind ratate venituri la bugetul de stat în sumă de 215,7 mii lei.

Alte constatări ale auditului:

- primăria mun. Bălţi nu a asigurat evaluarea şi înregistrarea imobilelor transmise concesionarilor ca cotă parte a investiţiilor conform prevederilor regulamentare⁸². Astfel, în bilanţul AAPL mun. Bălţi la 31.12.2014 nu sînt reflectate la investiţii pe termen lung în părţi nelegate (contul 135) proprietatea investiţională (3,42 ha) cu valoarea estimativă de piaţă de 9,4 mil.lei (în evidenţa la contul 014 “terenuri” – 3,7 mil.lei);

- nu au fost efectuate înregistrări respective în evidenţa extrabilanţieră a sumelor restante aferente redevenţei, ce derivă din contractele de concesiune/PPP în sumă de 2,5 mil.lei (inclusiv către situaţia 31.12.2014 – 1,9 mil.lei);

- în bilanţul AAPL mun. Bălţi pe anul 2014 nu a fost raportată valoarea obligaţiunilor financiare contractate (1992) faţă de instituţiile bancare de 1,3 mil.lei;

- în evidenţa primăriei mun. Bălţi nu au fost înregistrate cheltuielile în sumă de 111,7 mii lei (din componenta granturilor) aferente lucrărilor de proiectare.

Recomandări:

4. Consiliul municipal Bălţi şi primarul mun. Bălţi:

4.1. să determine gradul de responsabilitate a persoanelor implicate în procesul de raportare financiară şi administrare/gestionare a patrimoniului public, cu stabilirea unor măsuri concrete în scopul remedierii deficienţelor constatate de audit;

4.2. să asigure înregistrarea conformă a drepturilor asupra patrimoniului public local la organele cadastrale, precum şi în evidenţa contabilă, cu implementarea unui sistem de control intern eficient în domeniul administrării şi gestionării fondului imobiliar;

4.3. să asigure evaluarea exhaustivă a terenurilor proprietate publică, inventarierea şi raportarea regulamentară a situaţiilor funciare, cu implementarea unui sistem eficient de administrare a fondului funciar;

4.4. de comun cu administratorii întreprinderilor fondate, să elaboreze şi să aprobe un plan de măsuri pentru redresarea situaţiei financiare/patrimoniale a întreprinderilor municipale şi menţinerea managementului orientat spre eficientizarea gestionării patrimoniului public, inclusiv prin efectuarea acţiunilor de inventariere şi de reevaluare a patrimoniului în conformitate cu actele normative în vigoare;

4.5. să demareze acţiuni neîntîrziate de inventariere şi evaluare a proprietăţii publice, parte a proiectelor investiţionale, pentru asigurarea înregistrării şi contabilizării conforme a acesteia;

4.6. să asigure înregistrarea şi determinarea modului de folosinţă a bunurilor domeniului public aflate în gestiunea terţelor persoane în lipsa unor drepturi legale;

4.7. să asigure confirmarea şi înregistrarea conformă în evidenţă a investiţiilor aferente contractelor de concesiune/parteneriat public privat/etc., precum şi revizuirea condiţiilor contractuale, cu includerea unor prevederi exhaustive ce ar prevedea posibilităţile de compensare a cheltuielilor bugetare suportate pe obiectul concesiunii.

_______________________

⁸¹art.99 din Codul funciar; art.11, art.13 şi art.14 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

⁸²pct.137 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

IV. IMPLEMENTAREA CONTROLULUI ŞI AUDITULUI

 INTERN ÎN CADRUL APL MUN. BĂLŢI

La 30.03.2015, în temeiul prevederilor art.27 din Legea nr.229 din 23.09.2010, conducerea primăriei mun. Bălţi a emis Declaraţia privind buna guvernare, prin care s-a afirmat faptul, că pe anul 2014, managementul financiar şi controlul intern în cadrul entităţilor este funcţionabil, a cărui funcţionare permite furnizarea unei asigurări rezonabile. În perioada auditului, pentru asigurarea unei performanţe a managementului financiar şi de control din entităţi, s-a întrodus un Registru al riscurilor legate de desfăşurarea activităţilor proprii entităţii, în care sînt înglobate riscurile identificate şi persoanele responsabile pentru actualizarea acestuia.

Auditul intern în cadrul APL mun. Bălţi a fost instituit conform prevederilor legale, din 2 unităţi de personal, activînd în baza Cartei de audit intern⁸³, Planului strategic elaborat pentru anii 2015-2017 şi planurilor anuale de audit. În perioada de activitate 2013-2014, auditul intern a efectuat 5 misiuni de audit, din care 4 misiuni au fost realizate la întreprinderi municipale. În urma misiunilor de audit efectuate, au fost înaintate 124 de recomandări responsabililor entităţilor auditate, fiind executate 111 recomandări.

În perioada de derulare a auditului public extern actual, au fost iniţiate misiuni de audit interne, cu implicarea experţilor, la entităţile din subordinea APL mun. Bălţi, pentru trei ÎM fiind prezentate rapoarte cu constatările şi recomandările de audit respective.

_______________________

⁸³Dispoziţia primarului nr.58 din 07.02.2013 “Cu privire la aprobarea Cartei de audit intern şi Planului activităţii de audit intern pentru anul 2013”; Dispoziţia primarului nr.5 din 13.01.2015 “Cu privire la aprobarea Cartei de audit intern în redacţie nouă şi Planului strategic al activităţii Serviciului audit intern pe perioada 2015-2017”.

V. EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI IMPLEMENTĂRII

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

În anul 2013, a fost efectuat auditul Curţii de Conturi asupra regularităţii executării bugetului mun. Bălţi pe anii 2011 - 2012 şi gestionării patrimoniului public, fiind adoptată Hotărîrea nr.36 din 04.07.2013. În urma verificărilor efectuate la compartimentul respectiv, auditul relevă că AAPL din mun. Bălţi nu au întreprins pe deplin măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior, astfel contribuind la menţinerea unui management financiar operaţional contraperformant, fapt atestat şi în prezentul Raport de audit. Astfel, din totalul recomandărilor înaintate, au fost executate doar zece, celelalte 11 fiind realizate parţial, ceea ce nu asigură continuitatea în acţiunile de remediere şi de perfecţionare a managementului financiar. Ca rezultat al verificărilor de audit au fost relevate persistenţa aceloraşi probleme, exprimate prin: (i) neidentificarea şi neevaluarea credibilă a bazei de calcul şi potenţialului economic; (ii) planificarea şi gestiunea neconformă a cheltuielilor bugetare; (iii) evidenţa neintegrală, administrarea şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului public; (iv) ţinerea neconformă a evidenţei contabile şi raportarea eronată a unor situaţii financiare.

Reieşind din cele menţionate, recomandările anterioare implementate parţial de către AAPL au fost actualizate şi reiterate în prezentul Raport de audit, pentru o remediere punctuală a neconformităţilor, precum şi întru diminuarea riscurilor evidenţiate.

VI. CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Prezenta misiune de audit rezumă că autorităţile publice vizate nu au stăruit în mod efectiv asupra implementării unei agende de măsuri şi acţiuni complexe aferente rigorilor managementului instituţional şi financiar în administrarea treburilor de importanţă locală. Astfel, auditul public extern reiterează o bună parte din carenţe şi iregularităţi încetăţenite, cele mai principale fiind:

- evaluările şi prognozele fiscal-bugetare nu întrunesc fundamentări temeinice şi credibile, respectiv, reperele pentru o administrare eficientă a veniturilor bugetelor locale, în sensul consolidării autonomiei locale, sînt fragile şi neconcludente;

- planificarea şi gestiunea neconformă a cheltuielilor bugetare, neracordate la principiul cost-eficienţă;

- neimplementarea elementelor sistemului de management şi control intern la valorificarea banilor publici, care ar asigura respectarea actelor normative în domeniul alocaţiilor capitale şi eficientizarea achiziţiilor publice;

- evidenta incompletă şi denaturată, administrarea şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului public în condiţiile neinventarierii şi neînregistrării complete a proprietăţilor municipale conform domeniului public/privat;

- absenţa unor preocupări referitor la gestionarea serviciilor şi fondurilor publice ce ţin de competenţa exclusivă a APL, conform principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Prin urmare, este imperios necesar pentru administraţia locală, în ansamblu, şi primăria municipiului, în particular de a-şi reconsidera viziunile, acţiunile şi managementul întru remedierea lacunelor şi valorificarea rezervelor estimate şi neestimate, respectiv, pentru o gestiune economico-financiară exigentă şi cu plusvaloare.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit, în următoarea componenţă: şeful-interimar Direcţia Nord (şef de echipă) Ion Pleşca, controlorul de stat superior/auditor public dl Dorin Ciubotaru, controlori de stat/auditori publici dl Igor Lungu şi dl Alexandru Răileanu.

LISTA ABREVIERILOR