Hotărîre nr.55 din 24.12.2009 privind Raportul auditului gestiunii resurselor naturale subterane în anii 2007-2008

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului gestiunii resurselor

naturale subterane în anii 2007-2008

nr. 55  din  24.12.2009

 (în vigoare 28.09.2010) 

Monitorul Oficial nr.182-189 art.43 din 28.09.2010

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului mediului dl Gh.Şalaru, ex-ministrului ecologiei şi resurselor naturale dna V.Ivanov, viceministrului economiei dl O.Calmîc, viceministrului construcţiilor şi dezvoltării regionale dl A.Zolotcov, şefului Direcţiei finanţele economiei naţionale şi investiţii capitale a Ministerului Finanţelor dl V.Bînzaru, şefului Serviciului transport naval al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor dl Ig.Zaharia, directorului general al Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale dl A.Cazacu, şefului Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase dl I.Guşilic, şefului-adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat dl A.Apostol, şefului-adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl A.Prohniţchii, vicedirectorului Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru dl Şt.Crigan, persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a beneficiarilor subsolului, călăuzin­du-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului gestiunii resurselor naturale subterane în anii 2007-2008.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat potrivit Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2009, avînd ca scop relevarea situaţiei asupra gestionarii resurselor naturale subterane ale Republicii Moldova în anii 2007-2008, depistarea neconformităţilor ce au o influenţă directă sau indirectă asupra modului de gestiune a resurselor naturale, cu formularea unor recomandări în scopul îmbunătăţirii domeniului auditat.

Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi. Pe parcursul auditului au fost verificate aspectele ce ţin de domeniul gestiunii resurselor naturale subterane, reieşind din semnificaţia problemelor identificate şi din riscurile determinate la etapa de planificare a auditului.

Metodologia de audit a constat din acţiuni de colectare a probelor, în urma verificării înregistrărilor şi documentelor, prin observaţii, investigaţii, chestionări, confirmări şi calcule. Au fost evaluate politicile existente în domeniul gestiunii resurselor naturale subterane şi modul de realizare a acestora.

Auditul a fost efectuat la 4 autorităţi ale administraţiei publice de nivel central. De asemenea, s-au colectat probe de audit la 17 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul II, la 17 subdiviziuni ale Inspectoratului Ecologic de Stat, la 84 de autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul I şi la 103 agenţi economici beneficiari ai subsolului şi apelor subterane.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Concluzii generale de audit

Raportul de audit denotă existenţa neconformităţilor şi a mai multor probleme identificate la capitolul gestiune a resurselor naturale subterane, care se exprimă prin:

- lipsa strategiilor pe termen mediu şi pe termen lung de dezvoltare durabilă a resurselor naturale;

- gestiunea ineficientă a resurselor naturale subterane atît la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, cît şi locale, precum şi neexercitarea funcţiilor de control în domeniu;

- imperfecţiunea cadrului legislativ-normativ, nedefinirea exhaustivă a competenţelor organelor autorităţilor administraţiei publice centrale în materie de politici în domeniul gestiunii resurselor naturale subterane, care au dus la exploatarea necontrolată a resurselor naturale subterane, necoordonarea mecanismelor de evidenţă, reglementare şi control;

- neexercitarea conformă a competenţelor stabilite prin lege de către organele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;

- prejudicierea mediului înconjurător şi bugetului public naţional în urma gestiunii necorespunzătoare a resurselor naturale subterane care, conform Constituţiei, se consideră patrimoniu al statului;

- nebeneficierea la nivelul cuvenit de către stat de venituri de la exploatarea resurselor naturale subterane, în comparaţie cu veniturile obţinute de agenţii economici, care a determinat în anul 2008 încasări la buget ale taxei pentru extragerea mineralelor utile de 9,8 mil. lei, ceea ce reprezintă 27% din profitul net (36,2 mil. lei) al unei singure întreprinderi miniere de la extracţia substanţelor minerale utile;

- necalcularea şi neîncasarea taxelor pentru resursele naturale subterane, stabilite de legislaţie.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului gestiunii resurselor naturale subterane în anii 2007-2008, anexat la prezenta hotărîre.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul anexat, pentru luare de atitudine şi implementarea recomandărilor expuse în acesta, se remit autorităţilor indicate în Capitolul III din Raportul auditului gestiunii resurselor naturale subterane în anii 2007-2008.

3. Se cere de la Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, cu suportul Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale, să asigure delimitarea terenurilor (pe care sînt explorate şi exploatate zăcăminte de substanţe minerale utile) proprietate publică a statului şi proprietate publică a autorităţilor administraţiei publice locale.

4. Se cere de la autorităţile administraţiei publice locale de nivelul II şi I, supuse auditului, să intensifice monitoringul gestiunii resurselor naturale subterane din teritoriul administrat, să asigure amenajarea zonelor de protecţie sanitară pe lîngă sondele de captare a apei subterane şi să înregistreze regulamentar în evidenţa contabilă sondele pentru captarea apei subterane care se află pe terenurile proprietate a autorităţilor administraţiei publice locale.

5. Se informează Guvernul despre rezultatele auditului gestiunii resurselor naturale subterane în anii 2007-2008, pentru luare de atitudine, şi reieşind din faptul că autorităţile centrale de specialitate nu au o abordare unică în domeniul gestionării resurselor naturale şi nu colaborează la realizarea politicilor de reglementare, evidenţă şi control, se propune:

5.1. să examineze în cadrul şedinţei Guvernului rezultatele auditului gestiunii resurselor naturale subterane în anii 2007-2008, expuse în Raport;

5.2. să asigure elaborarea strategiei pe termen mediu şi pe termen lung de dezvoltare durabilă a resurselor naturale, cu stabilirea în aspect teritorial a necesităţii pe termen mediu şi pe termen lung a economiei naţionale în substanţe minerale utile;

5.3. să reexamineze legislaţia în domeniu ce reglementează procedurile de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor naturale subterane (substanţele minerale utile şi apele subterane) în vederea eliminării contradicţiilor, incertitudinilor şi golurilor din cadrul legal existent, prin:

5.3.1. stabilirea posibilităţii de modificare a relaţiilor financiar-bugetare la încasarea taxelor pentru resursele naturale subterane, în vederea gestionării eficiente a acestora de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I;

5.3.2. determinarea sursei de finanţare a lucrărilor de prospecţiune şi explorare geologică, ţinînd cont că actuala modalitate de finanţare de către agentul economic exclude competitivitatea la exploatarea subsolului;

5.3.3. elaborarea regulamentului de stabilire a regimului de protecţie şi folosire raţională a resurselor naturale subterane, precum şi a resurselor funciare afectate în cadrul procedurii de exploatare a acestora, determinînd ierarhia şi conlucrarea pe orizontală şi pe verticală a autorităţilor abilitate în domeniul gestiunii resurselor naturale subterane;

5.3.4. examinarea compatibilităţii prevederilor art.34 din Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991² cu prevederile Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului”³ (art.10¹), Codului civil nr.1107-XIV din 06.06.2002⁴ (art.316) şi Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997⁵;

____________________

² Republicat, M.O., 2001, nr.107, art.817.

³ Republicată, M.O., 2001, nr.147-149, art.1161.

⁴ M. O., 2002, nr.82-86, art.661.

⁵ Republicat, M.O., 2007, ediţie specială.

5.3.5. reglementarea modului şi etapei de dare în folosinţă beneficiarului subsolului a terenului pentru exploatarea industrială;

5.3.6. elaborarea politicii de stat în domeniul scoaterii terenurilor din circuitul agricol sau silvic, cu stabilirea termenelor rezonabile de recultivare biologică a terenurilor aferente carierelor, sau a posibilităţii de recultivare biologică a altor terenuri degradate, neadmiţînd scoaterea continuă a terenurilor din circuitul agricol;

5.3.7. reglementarea modalităţii de creare şi de folosire a mijloacelor fondului de lichidare sau de conservare a excavaţiilor miniere şi recultivare a solului;

5.3.8. stabilirea exhaustivă a responsabilităţilor Consiliului tehnico-ştiinţific al Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale şi ale Comisiei de Stat pentru rezervele de substanţe minerale utile;

5.3.9. determinarea modalităţii de evaluare a zăcămintelor de substanţe minerale utile transmise pentru exploatare industrială, reflectată în rapoartele financiare ale agenţilor economici;

5.3.10. delimitarea competenţelor privind gestionarea apelor subterane de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale şi alte agenţii, excluzînd dublarea acestor funcţii;

5.3.11. determinarea bazei de calcul a taxei pentru resursele naturale în dependenţă de volumul de substanţe minerale utile extrase şi de preţul de piaţă al acestora, precum şi de suprafaţa de utilizare a excavaţiilor subterane;

5.3.12. stabilirea taxei pentru apă în dependenţă de sursa din care se efectuează captarea apei (subterană sau de suprafaţă), de modul de folosire şi de calitatea acesteia (potabilă, tehnică sau minerală);

5.3.13. examinarea oportunităţii de egalare în drepturi şi obligaţii, la obţinerea licenţei, precum şi la modalitatea de calculare a taxei pentru apă, a agenţilor economici care îmbuteliază ape naturale şi de masă cu cei care utilizează apa la producerea băuturilor alcoolice şi nealcoolice;

5.4. să reexamineze oportunitatea menţinerii valabilităţii prevederilor din Hotărîrea Guvernului nr.1102 din 10.10.2007 “Cu privire la acceptarea cesiunii drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din Acordul de concesiune în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova”⁶;

____________________

⁶ M.O., 2007, nr.161-164, art.1144.

5.5. să conformeze Acordul de concesiune în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova la prevederile legislaţiei în vigoare, cu stabilirea modalităţilor de calculare a plăţii de arendă şi a modalităţii de raportare a acesteia, precum şi a modalităţii de calculare a termenului de exploatare a zăcămintelor;

5.6. să monitorizeze îndeplinirea recomandărilor indicate în Capitolul III din Raportul auditului gestiunii resurselor naturale subterane în anii 2007-2008 de către autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate.

6. Se remit, conform art.9 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Procuraturii Generale, pentru examinare după competenţă, materialele auditului gestiunii resurselor naturale subterane în anii 2007-2008(*) privind extragerea nisipului din rîurile Prut şi Nistru de către Î.S. “Portul Fluvial Ungheni”.

____________________

⁽*⁾ aspect contestat în instanţa de judecată şi care nu poate fi dat publicării

7. Prezenta hotărîre se aduce la cunoştinţă Parlamentului Republicii Moldova.

8. Despre executarea pct.2, pct.3, pct.4, pct.5 şi pct.6 din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

9. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexă

la Hotărîrea

nr.55 din 24.12.2009

RAPORTUL

AUDITULUI GESTIUNII RESURSELOR NATURALE

SUBTERANE ÎN ANII 2007-2008

REZUMAT

Curtea de Conturi a efectuat auditul gestiunii resurselor naturale subterane în anii 2007-2008, acestea constituind o componentă esenţială a patrimoniului public, regimul valorificării cărora determină starea mediului ambiant şi dezvoltarea unor ramuri ale economiei naţionale.

Colectarea probelor în cadrul misiunii de audit la autorităţile administraţiei publice de toate nivelele a identificat multiple iregularităţi, ce determină riscuri de utilizare ineficientă şi neasigurarea unei folosiri durabile a resurselor naturale subterane. Astfel, auditul denotă următoarele.

- Incertitudinile în stabilirea competenţelor, nereglementarea exhaustivă a drepturilor şi obligaţiilor în cadrul gestionării resurselor naturale subterane au determinat lipsa informaţiilor ample, credibile şi justificate privind starea acestor resurse, iar controlul insuficient la capitolul respectiv a condiţionat neînregistrarea şi neraportarea regulamentară a datelor privind utilizarea lor.

- Lipsa informaţiilor integre şi veridice asupra gestionării resurselor naturale subterane determină riscul ca politicile elaborate în acest domeniu să nu-şi realizeze scopurile şi să nu asigure o dezvoltare durabilă a resurselor naturale.

- Lipsa politicilor şi reglementărilor privind procedura şi consecutivitatea etapelor de obţinere a dreptului de folosinţă asupra subsolului creează premise pentru apariţia conflictelor la explorarea şi exploatarea subsolului.

- Neconlucrarea între autorităţile administraţiei publice (în continuare – AAP) de toate nivelele la gestiunea resurselor naturale subterane a dus la crearea unui cadru de activitate în acest domeniu ce favorizează extragerea ilegală a substanţelor minerale utile şi determină riscul poluării apelor subterane.

- Coliziunile dintre cadrul normativ şi situaţiile reale duc la exploatarea necontrolată a resurselor naturale subterane (neregenerabile) de către unii agenţi economici, prejudiciind mediul ambiant şi bugetul public naţional.

- Excluderea continuă a terenurilor din circuitul agricol şi silvic şi lipsa reglementărilor şi a controlului la capitolul recultivare a terenurilor determină diminuarea permanentă a suprafeţelor de terenuri cu destinaţie agricolă. Pentru terenurile ocupate de cariere, cu suprafaţa de 2308,0 ha, persistă riscul că acestea nu vor fi recultivate şi nu vor fi restituite în circuitul agricol.

- Lipsa politicilor privind utilizarea ulterioară a carierelor şi minelor la care s-a finalizat extragerea substanţelor minerale utile duce la pierderea controlului asupra folosirii acestora, ceea ce determină neobţinerea veniturilor la buget. Astfel, din 24 de beneficiari ai excavaţiilor miniere artificiale utilizate în alte scopuri decît cele de extragere (cu suprafaţa de 618,4 ha), numai un agent economic achită 98% din toate taxele încasate, deşi deţine 2% din suprafaţa perimetrelor miniere acordate.

- Lipsa controlului şi a mecanismului de gestionare a deşeurilor, formate în rezultatul extragerii substanţelor minerale utile, care la finele anului 2008 constituiau 43,9 mln. m³, determină riscul de contaminare a mediului înconjurător.

- Lipsa unor norme de drept coerente, consecvente şi echilibrate, iregularităţile şi inexistenţa unui control adecvat la utilizarea resurselor naturale subterane condiţionează rezerve substanţiale la calcularea şi încasarea taxelor pentru folosirea resurselor naturale.

- Deşi în perioada anului 2009 a fost modificat cadrul legal ce reglementează gestiunea resurselor naturale subterane, problemele relevate în prezentul Raport încă persistă.

O consecinţă a unor neregularităţi stabilite în cadrul prezentului audit este şi neexecutarea cerinţelor înaintate de către Curtea de Conturi în Hotărîrea nr.21 din 28.04.2005 “Privind rezultatele controlului asupra gestionării unor resurse naturale în anul 2003 şi, parţial, în anul 2004”.

I. PREZENTARE GENERALĂ

1.1. Importanţa resurselor naturale

O componentă fundamentală la capitolul dezvoltare economico-socială a republicii este utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Resursele naturale şi alte bunuri stabilite de normele legale, care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, sînt obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili în trecut, prezent şi viitor pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum şi contribuie la crearea de bunuri materiale şi spirituale. Resursele naturale ale Republicii Moldova se clasifică în:

• resurse regenerabile (renovabile): pămînturile; pădurile; apele freatice şi subterane; apele rîurilor, lacurilor, acumulărilor, canalelor; flora şi fauna;

• resurse neregenerabile (nerenovabile): petrolul, gazele naturale, gazul condensat; substanţele minerale utile solide.

Folosirea raţională a resurselor naturale este o problemă actuală, dată fiind creşterea necesităţilor, ca rezultat al dezvoltării economice. Monitorizarea mecanismului economic de gestiune a resurselor naturale, parte componentă a sistemului unic de gestiune a economiei naţionale, orientat spre stimularea folosirii economice inepuizante a resurselor naturale renovabile şi spre economisirea celor nerenovabile, va permite folosirea durabilă a resurselor naturale în perioadele viitoare.

Epuizarea resurselor naturale neregenerabile şi riscul gestiunii neadecvate a acestora ne impune de a atrage o atenţie deosebită utilizării durabile a lor. În caz contrar, generaţiile viitoare vor fi private de un suport esenţial în capacitatea de a se dezvolta.

Ţinînd cont de importanţa resurselor naturale subterane pentru economia republicii, s-a auditat mecanismul de reglementare, evidenţă şi control al gestiunii resurselor naturale subterane: substanţe minerale utile solide, petrol, gaze naturale, ape subterane.

1.2. Cadrul normativ şi instituţional

Gestiunea resurselor naturale subterane este o activitate de reglementare, evidenţă şi control al însuşirii primare a resurselor naturale, utilizării şi reproducerii lor.

Bazele politicii de stat în domeniul gestionării resurselor naturale subterane au fost puse de:

- Legea cu privire la resursele naturale¹;

- Legea privind protecţia mediului înconjurător²;

- Codul subsolului³;

- Codul apelor⁴;

- Codul funciar⁵.

____________________

¹ Legea nr.1102-XIII din 06.02.1997 ”Cu privire la resursele naturale” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1102-XIII).

² Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 “Privind protecţia mediului înconjurător” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1515-XII).

³ Codul subsolului nr.1511-XII din 15.06.1993 (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul subsolului). Abrogat la 17.07.2009 prin Legea nr.3-XVI din 02.02.2009.

⁴ Codul apelor nr.1532-XII din 22.06.1993 (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul apelor).

⁵ Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991 (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul funciar).

Reglementarea juridică a gestionării resurselor naturale subterane este determinată de un şir de legi, hotărîri ale Guvernului şi de alte acte normative emise de AAP centrale şi locale.

Structura instituţională este statuată în art.12 din Legea nr.1102-XIII: Guvernul; organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător; autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL).

În perioada auditată, organul de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător a fost Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (în prezent – Ministerul Mediului; în continuare – Ministerul), în subordinea căruia activau:

- Agenţia de Stat pentru Geologie a Republicii Moldova “AGeoM” (în prezent – Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale; în continuare – AGeoM), care avea atribuţii de reglementare şi coordonare a studierii, protecţiei şi folosirii raţionale a subsolului şi de dezvoltare a bazei de materie primă minerală a Republicii Moldova, funcţia principală a acesteia fiind evidenţa de stat a resurselor minerale;

- Inspectoratul Ecologic de Stat (în continuare – IES), care exercita controlul ecologic şi geologic de stat privind respectarea legilor şi actelor normative;

- Întreprinderea de Stat Expediţia Hidro-Geologică din Moldova “EHGeoM” (în continuare – Î.S. “EHGeoM”), care exercita monopolul de stat în domeniul cercetării (prospecţiunii şi explorării) geologice.

1.3. Domeniul de aplicare şi Metodologia

Auditul resurselor naturale a fost iniţiat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi⁶ şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2009, pentru a releva situaţia privind gestiunea resurselor naturale subterane ale Republicii Moldova în anii 2007-2008, a depista erorile, iregularităţile şi activităţile neconforme legilor şi regulamentelor aplicabile, ce ar putea avea o influenţă directă sau indirectă asupra modului de gestiune a resurselor naturale subterane, cu formularea unor recomandări în scopul îmbunătăţirii stării de lucruri în domeniul vizat.

____________________

⁶ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Obiectivele auditului au urmat să răspundă la următoarele întrebări:

1. De ce informaţii dispune societatea şi instituţiile abilitate privind modul în care sînt gestionate resursele naturale subterane, sînt ele veridice, credibile şi relevante?

2. Cum se implementează politicile de stat privind gestionarea subsolului şi regenerarea bazei de materie primă minerală?

Metodologia de audit s-a bazat pe Standardele de audit ale Curţii de Conturi, elaborate conform Standardelor Internaţionale de Audit, şi a constat din acţiuni de colectare a probelor, în urma verificării înregistrărilor şi documentelor, prin observaţii, investigaţii, chestionări, confirmări şi calcule. Au fost evaluate politicile existente în domeniul gestionării resurselor naturale subterane, obiectivele semnificative stabilite şi realizate de către instituţiile abilitate.

Reieşind din semnificaţia problemelor identificate şi din riscurile determinate la etapa de planificare a auditului, pentru testare au fost selectate:

- 4 autorităţi ale administraţiei publice de nivel central – Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia de Stat pentru Geologie a Republicii Moldova “AGeoM”, Inspecţia minier-tehnică (structură din cadrul Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, subordonată Ministerului Economiei şi Comerţului);

- 17 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul II şi 17 subdiviziuni ale IES (raioanele: Briceni, Edineţ, Sîngerei, Glodeni, Floreşti, Soroca, Ungheni, Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Hînceşti, Căuşeni, Anenii Noi, Basarabeasca, Taraclia, Cahul şi mun.Chişinău), 84 de AAPL de nivelul I, 103 agenţi economici beneficiari ai subsolului şi apelor subterane.

II. CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII

1. În domeniul substanţelor minerale utile

(petrol, gaze naturale şi substanţe minerale utile solide)

1.1. De ce informaţii dispune societatea şi instituţiile abilitate privind modul în care sînt gestionate resursele naturale subterane, sînt ele veridice, credibile şi relevante?

1.1.1. Lipsa unui sistem informaţional automatizat, a reglementărilor exhaustive referitor la datele ce urmează a fi înregistrate în Fondul de stat de informaţii privind subsolul, precum şi a modului de ţinere a Cadastrului de stat al obiectivelor de folosire a subsolului şi de întocmire a Balanţei de stat a substanţelor minerale utile determină riscul elaborării şi realizării Programelor de stat de folosire a subsolului în baza unor date neautentice.

Conform informaţiei prezentate de către AGeoM, pe teritoriul Republicii Moldova sînt înregistrate 17 tipuri de substanţe minerale utile solide (nisip, prundiş, calcar pentru blocuri, piatră brută etc.), descoperite şi valorificate în cadrul lucrărilor de explorare a subsolului, şi, de asemenea, zăcăminte de petrol (s.Văleni, r-nul Cahul) şi de gaze (s.Victorovca, r-nul Cantemir).

La 31.12.2008, la evidenţă erau luate 413 zăcăminte de substanţe minerale utile (din care 53 în unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului), inclusiv: 132 – exploatate, 46 – pregătite pentru exploatare, 215 – explorate (rezervă) şi 20 – neprogramate pentru exploatare. În perioada auditată, numărul zăcămintelor înregistrate a fost în creştere. De asemenea o tendinţă de creştere s-a atestat şi privind volumul de substanţe minerale utile extrase, care se reflectă în Tabelul nr.1.

În anul 2008, conform informaţiilor prezentate de AGeoM, au fost extrase 2151,8 mii tone şi 3395,1 mii m³ de substanţe minerale utile solide. În comparaţie cu anul 2007, s-a înregistrat o creştere a volumului de extragere la 5 tipuri de substanţe minerale utile solide: nisip de sticlă (24,7 mii tone), argilă pentru cheramzită (10,2 mii m³), amestec de roci de nisip şi prundiş (55,1 mii m³), piatră din granit (115,7 mii m³) şi argilă pentru cărămidă şi ţiglă (42,9 mii m³). Volumul de extragere a celorlalte tipuri de substanţe minerale utile a înregistrat o scădere.

1.1.2. În perioada anilor 2007-2008, unii beneficiari ai subsolului n-au prezentat darea de seamă “Privind mişcarea rezervelor de substanţe minerale utile” (în continuare – forma 5-GR), prin ce s-au ignorat prevederile art.14 alin.(3) lit.f); art.31 alin.(1) lit.f) din Codul subsolului şi cerinţele ce derivă din Hotărîrea Guvernului nr.418 din 17.04.2007⁷. De asemenea, soldul rezervelor de substanţe minerale utile înregistrate în Balanţa de stat nu se diminuează cu volumul de substanţe minerale utile extrase neautorizat şi, ca consecinţă, datele din Balanţa de stat nu sînt veridice.

____________________

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.418 din 17.04.2007 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de prezentare a dărilor de seamă de către beneficiarii subsolului”.

AGeoM, Camera de Licenţiere şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS) nu colaborează şi nu verifică, prin confruntare, informaţiile existente în bazele de date gestionate, pentru a depista agenţii economici care extrag substanţe minerale utile şi îmbuteliază apă în lipsa licenţei, nu prezintă dări de seamă la Serviciul Fiscal de Stat sau la AGeoM.

Conform informaţiei AGeoM, pentru anul 2008 nu au prezentat forma 5-GR în Fondul de stat de informaţii privind subsolul 24 de agenţi economici (S.A. “Mina din Cupcini”, Î.M. “Flor-Siliciu”, F.P.C. “Topograf”, G.Ţ. “Parascovei”, C.P. “Drum Nou”, S.R.L. “Mina Nouă”, S.R.L. “Corsaclim”, S.R.L. “Tera-Han”, S.R.L. “Sorocidor”, S.R.L. “Lepton”, S.R.L. “Constran”, S.A. “Romadon”, S.R.L. “Tersatel-Grup”, C.P. “Orizont-Extragere”, S.R.L. “Elecom Plus”, S.R.L. “Teraconstrucţia”, S.R.L. “Marksheider”, S.R.L. “Pietrişcom”, S.A. “Drumuri Căinari”, S.R.L. “Tegla-CH”, Î.I. “Rusev-Riagdal”, S.R.L. “Bentonit Service”, C.P. “Tvardiţa”, S.R.L. “Bin Taş”), lista cărora a fost prezentată Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (07.04.2009), IES şi Inspecţiei minier-tehnice. AGeoM nu dispune de informaţii despre măsurile întreprinse.

La confruntarea formelor 5-GR, prezentate de către agenţii economici, cu rapoartele prezentate de către Inspecţia Ecologică Hînceşti s-a stabilit că informaţia despre volumul de substanţe minerale utile extrase în anul 2008 nu coincide.

Din cauza că S.A. “Cristal-Flor” (r-nul Floreşti) n-a prezentat auditului documentele necesare, n-a fost posibilă verificarea evidenţei mişcării rezervelor de substanţe minerale utile şi a deşeurilor, existenţei planurilor actualizate de exploatare a zăcămintelor.

Potrivit informaţiei prezentate de către IES, la 31.12.2008, erau înregistrate oficial 43 de mine de extragere a calcarului pentru blocuri şi 107 cariere, din care: de granit – 1, gresie – 7, ghips – 1, calcar – 29, nisip cleios – 2, nisip – 18, nisip-prundiş – 34, nisip-prundiş şi marnă – 1, argilă – 11, argilită – 1 şi argilă bentonitică – 2, iar conform informaţiei prezentate de Inspecţia minier-tehnică, la aceeaşi dată erau înregistrate 163 de perimetre miniere valabile, 20 de perimetre miniere eliberate de către AAPL şi 22 de perimetre miniere pentru exploatarea excavaţiilor în alte scopuri.

1.1.3. Subdiviziunile teritoriale ale IES nu dispun de date depline, verificate cu informaţiile deţinute de AAPL de nivelul I şi II privitor la evidenţa carierelor deschise şi suprafaţa terenurilor deţinute, măsurile de combatere a extragerilor neautorizate etc. Astfel, Inspecţia Ecologică Taraclia nu a luat la evidenţă cariera de nisip de pe teritoriul com.Albota de Jos, transmisă spre exploatare S.R.L. “Vadimox”.

Conform datelor Inspecţiei Ecologice Căuşeni, în raion sînt 19 cariere, iar potrivit informaţiei Direcţiei relaţii funciare şi cadastru a Consiliului raional Căuşeni – 14.

În unele cazuri nu sînt înregistrate corect perimetrele miniere eliberate. Astfel, la Inspecţia Ecologică Taraclia, la 31.12.2008, era înregistrată ca suprafaţa terenului ocupat de Cooperativa de producţie “Tvardiţa” (în continuare – C.P.) pentru cariera de argilă de 16,2 ha, iar conform perimetrului minier suprafaţa este de 24,05 ha.

1.1.4. Majoritatea agenţilor economici supuşi auditului nu au ţinut evidenţa mişcării substanţelor minerale utile, nu au calculat epuizarea resurselor naturale extrase şi nu au reflectat în bilanţul întreprinderii resursele naturale subterane pe care beneficiarul subsolului le exploatează, prin ce nu s-au respectat prevederile regulamentare⁸. Totodată, în prezent lipsesc reglementările juridice privind modul de evaluare şi reevaluare a valorii zăcămintelor de substanţe minerale utile. Ca urmare, statul nu deţine informaţia despre valoarea substanţelor minerale utile transmise în gestiune agenţilor economici.

____________________

⁸ Codul subsolului (art.14 alin.(3) lit.f)); Standardul Naţional de Contabilitate 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.174 din 25.12.1997 (pct.80, pct.81, pct.82); Comentarii la SNC 16, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.68 din 25.06.2001 (pct.76 şi pct.77).

1.2. Cum se implementează politicile de stat privind gestionarea subsolului şi regenerarea bazei de materie primă minerală?

La nivel central

1.2.1. Lipsa unei politici consecutive şi exhaustive în delimitarea atribuţiilor organelor abilitate cu gestiunea resurselor naturale subterane şi insuficienţa specialiştilor în domeniul geologic determină dificultăţi în activităţile de management în domeniul vizat. Funcţiile de control asupra folosirii subsolului au fost dispersate între Minister, IES, AGeoM şi Inspecţia minier-tehnică.

Completarea Codului subsolului⁹ cu prevederile art.42¹, prin care organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător i-au fost atribuite funcţiile de control de stat în acest domeniu, inclusiv controlul geologic, n-a fost corelată cu atribuţiile organului de stat pentru supraveghere minieră, stabilite în art.6, art.10, art.44, art.45 şi art.46 din Codul subsolului. De asemenea, n-au fost determinate exhaustiv noţiunile de control de stat în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului şi de control geologic. Urmare acestor completări, Guvernul a aprobat Hotărîrea nr.1500 din 29.12.2006¹⁰, prin care IES a fost abilitat cu dreptul de a efectua controlul geologic de stat şi, respectiv, a exclus acest drept din competenţa Serviciului Standardizare şi Metrologie. În această situaţie, unele acţiuni ale controlului de stat în domeniul folosirii şi protecţiei subsolului nu au fost îndeplinite de nici o instituţie, în special:

____________________

⁹ Legea nr.213-XVI din 13.07.2006 “Pentru modificarea şi completarea Codului subsolului nr.1511-XII din 15 iunie 1993”.

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.1500 din 29.12.2006 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele Hotărîri ale Guvernului”.

- organizarea la întreprinderile miniere a evidenţei volumului extras şi pierderilor de substanţe minerale utile în procesul de dobîndire;

- argumentarea calculelor tehnice ale plăţilor pentru folosirea subsolului;

- coordonarea anuală a normativelor de pierderi ale substanţelor minerale utile în procesul de dobîndire şi prelucrare a acestora, precum şi a planurilor de selectare şi cheltuire a resurselor hidrominerale, normelor de pierderi la dobîndirea petrolului şi gazelor naturale.

1.2.2. Ministerul şi AGeoM nu deţin informaţia privind cantitatea necesară de resurse naturale subterane pentru economia naţională, care ar servi drept temei pentru elaborarea politicilor de dezvoltare durabilă a acestor resurse.

Republica nu dispune de o strategie integră de dezvoltare durabilă a resurselor naturale subterane, ceea ce nu permite prognozarea dezvoltării economice a ramurii şi a modului de utilizare continuă a lor. În perioada auditată, Ministerul şi AGeoM nu au avut stabilite regiunile şi categoriile de substanţe minerale utile necesare economiei naţionale. Reieşind din aceasta, nu au fost determinate zăcămintele necesare pentru a fi exploatate şi care rămîn în rezervă, precum şi limitele şi condiţiile de folosire a substanţelor minerale utile, ceea ce condiţionează riscul de utilizare iraţională şi nu asigură durabilitatea acestora.

Ministerul şi AGeoM nu dispuneau de informaţii despre situaţia şi gradul de asigurare a întreprinderilor extractiv-miniere cu materie primă minerală şi de propuneri elaborate cu privire la dezvoltarea bazei de materie primă minerală.

Auditului i-au fost prezentate proiectele planului de acţiuni pe anul 2008 privind extinderea sau deschiderea noilor explorări (elaborat în iulie 2008) şi programului de explorare şi exploatare a zăcămintelor de substanţe minerale utile pentru anii 2009-2020 (elaborat în aprilie 2009).

Conform analizelor anexate la primul proiect, pînă în anul 2015 resursele naturale subterane pentru producerea materialelor de construcţie vor fi pe deplin valorificate la carierele mari din s.Ghidighici şi s.Micăuţi (piatră spartă de calcar), s.Cobusca (nisip), or.Floreşti (nisip pentru sticlă), minele de extragere a pietrei tăiate din s.Volodeni, s.Gordineşti, s.Chetroşica, s.Paşcani, s.Goian, la carierele de argilă pentru producerea cheramzitului, cărămizii şi la alte cariere mici.

Obiectivele stabilite în cel de al doilea proiect de program constau în formarea bazei de materie primă minerală, ce ar asigura dezvoltarea durabilă a economiei ţării, în care a fost prognozată cantitatea necesară de materiale de construcţie şi stabilită lista lucrărilor geologice privind determinarea materiei prime minerale.

La 17.11.2008, Ministerul a prezentat fostului Minister al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului informaţia despre starea şi necesitatea de dezvoltare a lucrărilor de prospecţiuni şi explorări geologice pînă în anul 2020, în care au fost evidenţiate unele probleme, cum ar fi: diminuarea zăcămintelor disponibile pentru valorificare industrială în rezultatul construcţiilor efectuate şi privatizării terenurilor, insuficienţa specialiştilor în geologie ca urmare a nepregătirii acestora de către instituţiile de învăţămînt în perioada anilor 1992-2003, lipsa utilajului de foraj şi aparatajului de cercetări geofizice performant, lipsa unui cadru juridic exhaustiv privind sursa şi modul de finanţare a refacerii bazei de materie primă minerală. Aceste probleme au persistat şi la momentul efectuării auditului.

Nu sînt aplicabile prevederile unor acte legislative şi normative¹¹ care stabilesc că mijloacele obţinute din folosirea cu plată a subsolului şi apei în scopuri economice şi social-umane, precum şi taxele percepute şi amenzile aplicate pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului urmează a fi folosite în exclusivitate pentru combaterea poluării mediului, secătuirii resurselor naturale, dezvoltării unor procese geologice primejdioase, pentru redresarea mediului şi componenţilor lui şi regenerarea resurselor naturale, precum şi norma că cel puţin 20% din totalul taxelor pentru folosinţa subsolului se vor repartiza pentru refacerea bazei de materie primă minerală. Aceste norme nu sînt aplicabile deoarece, conform prevederilor Codului fiscal¹², taxele pentru resursele naturale sînt venituri ale bugetelor locale.

____________________

¹¹ Legea nr.1515-XII (art.3 lit.e)); Hotărîrea Guvernului nr.700 din 21.09.1994 “Cu privire la reglementarea valorificării subsolului” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.700 din 21.09.1994) (pct.13 din Regulamentul cu privire la modul de percepere şi mărimea taxelor pentru folosinţa subsolului).

¹² Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Codul fiscal).

În perioada anilor 2007-2008, pentru dezvoltarea bazei de materie primă minerală (lucrări de prospecţiuni şi explorări geologice), au fost alocate mijloace din bugetul de stat, care au fost direcţionate primordial pentru lucrările hidrogeologice şi geotehnice ale apelor subterane potabile (70,6%), iar pentru explorarea substanţelor minerale utile s-au utilizat doar 3,5% (Anexa nr.1 la Raport).

1.2.3. Lipsa politicilor de stat bine determinate şi a reglementărilor juridice în domeniul explorărilor geologice reprezintă premisa de bază a apariţiei problemelor în gestiunea resurselor naturale subterane. Cadrul juridic existent nu prevede exhaustiv mecanismul de coordonare a acţiunilor părţilor participante în procesul de explorări geologice (proprietarul terenului, AAPL şi IES) şi, respectiv, în cazul soldării cu succes a explorării, de transmitere a acestor terenuri pentru exploatarea substanţelor minerale utile.

Conform prevederilor legale¹³, lucrările în domeniul cercetării geologice sînt monopolul statului şi, în perioada auditată, s-au efectuat de către Î.S. “EHGeoM”. Ministerul n-a elaborat prevederi regulamentare la acest capitol, care ar stabili şi lista documentelor necesare unui agent economic pentru a încheia contracte de explorări geologice, reglementări interne lipsind şi la Î.S. “EHGeoM”. În acelaşi timp, pentru obţinerea perimetrului minier, agentul economic trebuie să deţină studiul de explorări geologice. De menţionat că efectuarea explorărilor geologice, fără ca beneficiarul să deţină dreptul de posesie şi folosinţă asupra terenurilor şi să dispună de capacitatea de efectuare a exploatării substanţelor minerale utile, condiţionează riscul de extragere neraţională a zăcămintelor minerale utile şi de apariţie a unor conflicte între posesorii perimetrelor miniere şi/sau proprietarii terenurilor.

____________________

¹³ Hotărîrea Guvernului nr.582 din 17.08.1995 “Cu privire la reglementarea monopolurilor” (cu modificările ulterioare).

În scopul coordonării acţiunilor şi elaborării recomandărilor ştiinţifice şi economice în domeniul studierii, folosirii şi protecţiei subsolului, expertizei informaţiei geologice şi direcţiilor lucrărilor de prospecţiuni geologice, în cadrul AGeoM a fost creat, pe baze obşteşti, Consiliul tehnico-ştiinţific, condus de directorul general al AGeoM¹⁴. Deşi Consiliul este un organ consultativ, şi nu decizional, recomandările acestuia pentru perioada auditată au servit drept temei la încheierea contractelor privind efectuarea prospecţiunilor şi explorărilor geologice între Î.S. “EHGeoM” şi agenţii economici. De exemplu, la 16.10.2008, Consiliul nominalizat a examinat cererea S.R.L. “Feodora” de efectuare a explorării zăcămîntului Costuleni, în lipsa expertizei Inspectoratului Ecologic de Stat privind posibilitatea exploatării zăcămîntului. La 21.10.2008, AGeoM a transmis Î.S.“EHGeoM” procesul-verbal al Consiliului tehnico-ştiinţific pentru a examina posibilitatea efectuării explorării geologice în lipsa deciziei consiliului local privind dreptul de posesie şi folosinţă asupra terenului, în baza căruia a încheiat la 27.10.2008 cu S.R.L. “Feodora” un contract de explorări geologice ale zăcămîntului Costuleni (în sumă de 167,5 mii lei), deşi la acel moment conform hotărîrii Comisiei de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile din 26.12.2007, acest zăcămînt a fost explorat de către S.R.L. “Alpinia”, în baza contractului din 09.10.2006 încheiat cu Î.S. “EHGeoM”, în sumă de 15,4 mii lei. La Î.S. “EHGeoM” lipsesc documente în baza cărora a fost încheiat contractul de explorări geologice cu S.R.L. “Alpinia”. De menţionat că ambele întreprinderi, la momentul semnării contractului de explorări geologice cu Î.S. “EHGeoM”, contrar prevederilor legale¹⁵, nu dispuneau de un document care să prevadă coordonarea cu Minsterul, în baza avizului pozitiv al expertizei ecologice, privind extragerea substanţelor minerale utile în zona de protecţie a rîului Prut (cel puţin 1000 m), deoarece zăcămîntul se află la o distanţă de 400 de metri de rîul Prut. Se relevă că, conform materialelor geologice din Fondul de stat de informaţii privind subsolul, acest zăcămînt a fost explorat în anii 1988-1990.

____________________

¹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1196 din 04.11.2004 “Cu privire la reorganizarea Asociaţiei de Stat de Producţie pentru Explorări Geologice a Republicii Moldova “AGeoM”” (pct.13 din Regulamentul Agenţiei de Stat pentru Geologie a Republicii Moldova “AGeoM”). Abrogată la 14.08.2009, prin Hotărîrea Guvernului nr.485 din 12.08.2009.

¹⁵ Legea nr.440-XIII din 27.04.1995 “Cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor şi bazinelor de apă” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.440-XIII) (art.6 alin.(3) şi art.13 alin.(2) lit.d)).

1.2.4. Proiectele de explorare a subsolului, conform prevederilor legale¹⁶, sînt supuse înregistrării de stat de către AGeoM. În perioada auditată, AGeoM a înregistrat 50 de proiecte de explorări geologice (conform formei nr.3-GR) şi a primit 43 de rapoarte privind studiul geologic şi hidrogeologic efectuat.

____________________

¹⁶ Codul subsolului (art.9 şi art.19).

AGeoM nu a monitorizat pe deplin prezentarea de către Compania “Redeco” LTD a rapoartelor privind studiul geologic şi hidrogeologic în termenele stabilite în proiectele de explorări geologice înregistrate în anii 1999-2008 la AGeoM. La 23.07.2009, AGeoM a solicitat de la Compania “Redeco” LTD şi S.R.L. “Valiexchimp” rapoartele privind rezultatele lucrărilor de prospecţiuni şi explorări geologice, efectuate de către Compania “Redeco” LTD în anii 1999-2008, care aşa şi nu au fost prezentate.

La 13.11.2009, aceeaşi informaţie a fost solicitată şi de către Curtea de Conturi, primindu-se răspuns că la o parte din lucrări a expirat permisiunea de efectuare a explorării, executarea altor lucrări a întîrziat din cauza că nu s-au primit la timp coordonările necesare din partea organelor abilitate (în special, expertiza ecologică), iar pentru restul lucrărilor de explorare se întocmesc rapoartele, care vor fi prezentate curînd spre aprobare Comisiei de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile.

1.2.5. Valabilitatea deciziilor de aprobare a rezervelor de substanţe minerale utile, adoptate de Comisia de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile, este expusă riscului din cauza întocmirii neregulamentare a proceselor-verbale ale şedinţelor, precum şi a nemodificării componenţei Comisiei ca rezultat al lichidării unor autorităţi publice.

Stabilirea condiţiilor de exploatare a materiei prime minerale pentru calcularea volumelor de rezerve de substanţe minerale utile şi adoptarea în baza concluziilor experţilor a deciziilor privind gradul de studiere şi cantitatea rezervelor de substanţe minerale utile explorate, precum şi gradul de pregătire a lor pentru exploatarea industrială este pusă în sarcina Comisiei de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile (în continuare – Comisia), ce activează pe lîngă “AGeoM” conform Hotărîrii Guvernului nr.700 din 21.09.1994.

În anul 2007, de către Comisie au fost convocate 5 şedinţe şi întocmite 13 procese-verbale, iar în anul 2008 au fost convocate 12 şedinţe şi întocmite 33 de procese-verbale, prin care s-a aprobat majorarea sau micşorarea rezervelor de substanţe minerale explorate. Deciziile Comisiei, consemnate în procesele-verbale ale şedinţelor respective, constituie temeiul luării la evidenţa de stat a acestor rezerve¹⁷. Totodată, conţinutul acestor procese-verbale nu corespunde prescripţiilor Regulilor de întocmire a documentelor organizatorice şi de dispoziţie şi ale Instrucţiunii-tip cu privire la ţinerea lucrărilor de secretariat în organele administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.618 din 05.10.1993¹⁸. Astfel, în majoritatea proceselor-verbale lipseşte ordinea de zi; nu sînt redate dezbaterile, cu indicarea persoanelor care au luat cuvîntul, opiniile şi propunerile prezentate; argumentarea deciziilor luate, acestea avînd un caracter formal. Neconformităţile respective pun la îndoială justeţea unei sau altei decizii luate de Comisie.

____________________

¹⁷ Hotărîrea Guvernului nr.700 din 21.09.1994 (pct.6 din Regulamentul Comisiei de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile).

¹⁸ Hotărîrea Guvernului nr.618 din 05.10.1993 “Pentru aprobarea Regulilor de întocmire a documentelor organizatorice şi de dispoziţie şi ale Instrucţiunii-tip cu privire la ţinerea lucrărilor de secretariat în organele administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova”.

Comisia este constituită din 11 persoane. Ca urmare a dizolvării Serviciului de Standardizare şi Metrologie şi reorganizării Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului¹⁹, nu a fost modificată componenţa Comisiei de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile, o astfel de situaţie nefiind reglementată juridic.

____________________

¹⁹ Hotărîrea Guvernului nr.500 din 04.04.2008 ”Privind acţiunile de reorganizare a unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice”.

1.2.6. Ministerul, la aprobarea actelor de transmitere a zăcămintelor de substanţe minerale utile pentru valorificare industrială, nu stabileşte criterii de utilizare eficientă a acestora şi nu respectă prevederile normelor legale referitor la modul de exploatare a zăcămintelor.

În conformitate cu art.27 din Codul subsolului, nu se permite proiectarea şi exploatarea zăcămintelor de substanţe utile pe sectoare aparte. Auditul a constatat că în prezent acelaşi zăcămînt este exploatat pe sectoare aparte de mai mulţi agenţi economici, ce determină riscul utilizării neeficiente a acestuia, de exemplu: zăcămintele de nisip şi prundiş Mereni (r-nul Anenii Noi) şi Cremenciug III (r-nul Soroca) de cîte 3 agenţi economici, zăcămintele de calcar pentru blocuri Făureşti III (mun.Chişinău), Brăneşti şi Jeloboc (r-nul Orhei) şi Morovaia (r-nul Criuleni) de cîte 2 agenţi economici, Cricova II şi Cricova I (mun.Chişinău) de către 4 şi, respectiv, de către 7 agenţi economici, zăcămîntul de gresie pentru piatră brută Egoreni II (r-nul Soroca) – de 3 către agenţi economici etc. Astfel de constatări au fost relevate şi de Agenţia Ecologică Chişinău în actele sale de control.

1.2.7. AGeoM n-a dispus de informaţii privind perimetrul coordonat al zăcămîntului, transmis pentru valorificare industrială, ci doar de scrisoarea prin care se acceptă sau se refuză coordonarea perimetrului minier.

1.2.8. Ministerul şi AGeoM n-au aplicat normele existente privind iniţierea retragerii perimetrelor miniere în cazul neexploatării zăcămintelor de substanţe minerale utile. Totodată, aceste norme nu reglementează unele situaţii ce pot apărea în procesul de retragere a perimetrelor miniere.

Conform informaţiei IES, la 31.12.2008, au fost înregistrate 150 de întreprinderi miniere, din care în perioada auditată n-au extras resurse minerale utile (n-au funcţionat) 14 întreprinderi miniere, de exemplu C.P. “Drumul Nou” (r-nul Şoldăneşti) nu funcţionează încă din anul 1990. De asemenea, există zăcăminte care nu se exploatează mai mulţi ani şi pentru care lipsesc perimetre miniere valabile.

1.2.9. Cadrul juridic care reglementează dreptul de proprietate asupra terenurilor folosite de întreprinderile miniere, modul lor de utilizare şi compensările pierderilor proprietarilor pentru nefolosirea terenurilor conform destinaţiei poartă un caracter de incertitudine.

Valorificarea industrială a zăcămintelor de substanţe minerale utile nu poate fi concepută, fără a determina modul de posesie şi folosinţă a terenului sub care sînt amplasate zăcămintele de substanţe minerale utile. De asemenea, în legislaţia în vigoare lipseşte noţiunea de perimetru al terenului aferent perimetrului minier, ceea ce provoacă confuzii la determinarea hotarelor terenurilor pentru efectuarea exploatărilor miniere.

În rezultatul auditului, efectuat la beneficiarii subsolului, s-a constatat că situaţiile diferă de la caz la caz. Astfel, unii agenţi economici procură terenurile înainte de începerea explorării subsolului de alţi agenţi economici şi persoane fizice (ştiind despre existenţa acestor zăcăminte), alţii le arendează sau le procură în proprietate privată după explorarea zăcămintelor (conform prevederilor art.52 din Codul funciar). Altă categorie de agenţi economici (întreprinderi cu activitate îndelungată în domeniul minier, ce au primit terenul în folosinţă de la organele de stat ale fostei URSS) refuză achitarea legală a plăţii pentru arendă către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, referindu-se la prevederile art.34 din Codul funciar. În acelaşi timp, conform prevederilor art.10¹ din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997²⁰, plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale nu mai mică decît plata anuală de arendă, se încasează anual. Astfel, unele întreprinderi miniere nu achită plăţi proprietarului terenului (AAPL sau statului), pe cînd altele achită aceste plăţi, incluzîndu-le în cheltuielile pentru extragerea acestor zăcăminte.

____________________

²⁰ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1308-XIII).

Transmiterea zăcămintelor de substanţe minerale utile pentru valorificare industrială, precum şi elaborarea perimetrului minier şi eliberarea actului de certificare a perimetrului minier pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, fără a stabili modul de folosire a terenului aferent şi hotarele acestuia, determină riscul nevalorificării zăcămintelor transmise şi nefuncţionării întreprinderilor miniere.

În anul 2008, de către organele abilitate, au fost întocmite documentele pentru organizarea a 3 concursuri referitor la dreptul de exploatare a subsolului, fără a determina modul de posesie a terenurilor aferente şi a asigura mecanismele necesare de transmitere a terenului în folosinţă. La concursul pentru obţinerea dreptului de exploatare a zăcămîntului de calcar tăiat “Lalova” din 26.08.2008 au participat 3 agenţi economici. Acest concurs a fost cîştigat de S.R.L. “Crisromin”, căreia, prin decizia Consiliului com.Lalova (r-nul Rezina) din 17.03.2008, i-a fost atribuit terenul la intrarea în mină (cu suprafaţa de 1,49 ha) în perioada în care se desfăşura procedura de concurs.

În ce priveşte concursul desfăşurat la 15.04.2008 referitor la zăcămîntul din s. Gura Bîcului (r-nul Anenii Noi), acesta a fost declarat nevalabil din motivul participării a doi agenţi economici (în loc de trei cît era necesar), precum şi din cauza că terenul sub care se află zăcămîntul aparţine persoanelor fizice în urma privatizării terenurilor agricole, iar proprietarii au refuzat să-l înstrăineze.

De asemenea, din cauza neasigurării mecanismelor necesare de transmitere a terenului în folosinţă, nu poate fi exploatat zăcămîntul de argilă “Bubuieci”, cu suprafaţa de 23,45 ha, primit pentru exploatare conform actului de confirmare a perimetrului minier din 30.03.2009 de către S.A. “Macon”. Astfel, o parte din terenul respectiv (14 ha) este repartizat Departamentului instituţiilor penitenciare şi poate fi retras doar cu acordul acestei instituţii.

Probele de audit colectate denotă faptul că majoritatea AAPL nu coordonează stabilirea perimetrelor miniere. De exemplu, Primăria s.Selişte (r-nul Orhei) nu deţine informaţia că terenul atribuit S.R.L. “Petrişcom” pentru exploatare minieră este parţial amplasat pe teritoriul său.

La S.A. “FMC Rezina” s-a constatat necoincidenţa datelor privind suprafeţele terenului indicat în următoarele documente: perimetrul minier (24,16 ha), actul de folosinţă a terenului (21,7 ha), proiectul de recultivare (27,31 ha) şi actul de transmitere a subsolului pentru valorificare industrială (16,8 ha),

Deşi S.A. “Cariera Cobani” (r-nul Glodeni) deţine un perimetru minier pentru exploatarea carierei “Buteşti” cu suprafaţa de 27,75 ha, extragerea substanţelor minerale utile se efectuează pe suprafaţa de 12,75 ha, repartizată în acest scop, iar terenul de 15,0 ha nu este în folosinţa întreprinderii.

Primăriile s.Cărpineni şi s.Voinescu din raionul Hînceşti au încheiat cu întreprinderile miniere contracte de arendă a terenurilor pentru exploatarea substanţelor minerale utile pe o suprafaţă mai mică decît cea folosită pentru extragerea acestora. Astfel, S.R.L. “Maleabil Grup” se foloseşte neautorizat de terenul cu suprafaţa de 0,26 ha, S.R.L. “Miveco Plus” – 0,90 ha şi Î.I. “Chiperi Ion” – 0,40 ha.

C.P. “Tvardiţa” (r-nul Taraclia), deşi deţine perimetru minier cu suprafaţa de 24,05 ha, în realitate se foloseşte de teren cu suprafaţa de 5,5 ha, restul terenului fiind utilizat în scopuri agricole de alţi agenţi economici.

Cu toate că consiliul com.Albota de Jos (r-nul Taraclia), la 12.04.2006, a dat acordul S.R.L. ”Vadimox” de deschidere a carierei pe suprafaţa de 1,0 ha, actul de certificare a perimetrului minier a fost eliberat de Inspecţia minier-tehnică pentru suprafaţa de 1,31 ha.

Primăria s.Cărpineni (r-nul Hînceşti), la 14.12.2004, a întocmit contractul cu Î.I. “Secu Tudor” pe o perioadă de 50 ani, fără ca aceasta să dispună de licenţă pentru extragerea zăcămintelor minerale, ceea ce a determinat neextragerea zăcămintelor minerale timp de 5 ani.

Pentru terenurile, care fac parte din unităţile administrativ-teritoriale ale mun.Chişinău şi s.Negreşti (r-nul Străşeni), pe care sînt amplasate carierele S.A. “Macon”, aceasta nu dispune de titluri de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberate de către organele competente şi înregistrate conform prevederilor legale²¹. De asemenea, S.A. “Macon” n-a prezentat nici o decizie valabilă a autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale privind transmiterea în folosinţă sau arendă a terenurilor aferente carierelor exploatate. Respectiv, întreprinderea n-a calculat şi n-a achitat la buget plăţi pentru folosirea acestor terenuri.

____________________

²¹ Codul civil (art.499); Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (cu modificările ulterioare) (art.4 şi art.5).

Aceeaşi situaţie se atestă şi la alte întreprinderi auditate: din mun.Chişinău – S.A. “Pietriş” (98,17 ha) şi S.A. “Edilitate” (30,0 ha); din r-nul Taraclia – C.P. “Tvardiţa” (24,05 ha) şi S.R.L. ”Vadimox” (1,31 ha); din r-nul Orhei – S.R.L. “Ordonatcom” şi Î.I. “I.Balaban” (0,5 ha); din r-nul Floreşti – Î.M. “Flor-Siliciu” (2 ha), precum şi la S.A. “Ceramica Ungheni” (7,8 ha) şi S.A. “FMC Rezina”. În com.Chirca, r-nul Anenii Noi, în lipsa drepturilor de posesiune şi folosinţă a terenurilor sub cariere de către S.A. “Anchir”, S.R.L. “Constran”, S.A. “Avînt” şi Î.I. “Hristicean Tatiana”, se exploatează terenuri cu suprafaţa totală de 13,5 ha.

În cadrul auditului s-a stabilit că consiliul s.Costuleni (r-nul Ungheni) n-a expus vînzării terenurile, prin concurs sau licitaţie, conform prevederilor art.4 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII, dar în baza deciziilor nr.04/6.9 din 22.06.2006 şi nr.06/10.2 din 12.10.2006 a făcut schimb de terenuri cu suprafaţa de 3,03 ha, ce conţin resurse minerale utile (nisip), pe 10 parcele de terenuri din localitatea respectivă, cu fondatorul S.R.L. “Alpinia”. La sesizarea Procuraturii raionului Ungheni, la 28.05.2007, deciziile respective au fost anulate de către Consiliul sătesc Costuleni, acestea fiind însă constatate ca legale de către Curtea de Apel Bălţi (10.09.2009).

Primăriile s.Cărpineni şi s.Voinescu, r-nul Hînceşti, la încheierea contractelor de arendă, nu au determinat cuantumul arendei conform normelor legale, prin ce nu au obţinut venituri în sumă de 161,2 mii lei.

1.2.10. Autorităţile abilitate cu monitorizarea scoaterii terenurilor din circuitul agricol şi silvic nu deţin informaţii complete la acest capitol privind terenurile utilizate la exploatarea substanţelor minerale utile.

Conform prevederilor Legii nr.1308-XIII, în cazul în care zăcămintele minerale se află sub terenuri agricole sau silvice, beneficiarii subsolului trebuie să achite pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic. Potrivit modificărilor şi completărilor operate în Legea nr.1308-XIII²², în cazul recultivării şi returnării terenurilor menţionate în circuitul agricol sau în fondul silvic, la calcularea pierderilor se aplică coeficientul 0,2. Astfel, întreprinderile miniere care au primit terenurile pînă în anul 1997 n-au achitat plăţile pentru excluderea terenurilor agricole. Întreprinderile care au primit terenurile în perioada anilor 1997-2006 urmau să achite plata completă, iar cei care au primit terenurile după anul 2006 urmează să achite 20% din valoarea terenului exclus din circuitul agricol sau silvic.

____________________

²² Legea nr.266-XVI din 28.07.2006 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

Potrivit unor acte normative²³, unii agenţi economici au achitat o plată diminuată pentru excluderea terenurilor din circuitul agricol sau au fost scutiţi de plată, ceea ce nu se încadrează în prevederile articolelor 11, 12, 13 şi 14 din Legea nr.1308-XIII. Astfel, S.A. “Pietriş” a achitat 88,7 mii lei pentru scoaterea din categoria de terenuri agricole a terenului cu suprafaţa de 9,66 ha, iar pentru S.A. “Macon” s-a decis că în contul compensării pierderilor cauzate prin retragerea din circuitul agricol a terenurilor cu suprafaţa de 4,05 ha, se va efectua recultivarea altor terenuri deteriorate cu suprafaţa de 5,5 ha. Se relevă că, conform actelor comisiei de evaluare, plata compensaţiilor pentru pierderile cauzate de excluderea terenurilor, acordate S.A. “Macon”, din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă, trebuia să constituie 2344,0 mii lei.

____________________

²³ Hotărîrea Guvernului nr.1018 din 02.10.1998 “Cu privire la atribuirea terenurilor”, Hotărîrea Guvernului nr.1110 din 11.10.2004 “Cu privire la atribuirea, modificarea destinaţiei şi schimbul unor terenuri”.

Unele întreprinderi miniere efectuează exploatarea subsolului fără a dispune de aprobarea Guvernului privind schimbarea destinaţiei terenurilor agricole sau silvice, prin ce nu se respectă condiţiile art.71 din Codul funciar, iar AAPL de nivel I nu au monitorizat această situaţie.

Constatările auditului denotă nerespectarea acestor prevederi de către AAP de toate nivelele. În r-nul Hînceşti, primăriile s.Cărpineni şi s.Voinescu nu au iniţiat procedura de schimbare a destinaţiei terenurilor cu suprafaţa de 3,0 ha (S.R.L. “Sianatis”, S.R.L. “Maleabil Grup”) şi, respectiv, de 2,0 ha (S.R.L. “Miveco Plus” şi Î.I. “Chiperi Ion”) şi nu au calculat compensarea pierderilor în mărime de 875,4 mii lei ca rezultat al excluderii terenurilor din circuitul agricol. De asemenea, primăria s.Cărpineni şi Serviciul relaţii funciare şi cadastru al Consiliului raional Hînceşti n-au asigurat corectitudinea reflectării datelor în dările de seamă funciare pe anii 2007 şi 2008 privind terenul destinat pentru extragerea zăcămintelor de substanţe minerale utile cu suprafaţa de 3,0 ha.

N-au compensat pierderile cauzate de excluderea terenurilor pe care se efectuează exploatarea minieră din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă C.P. “Tvardiţa” (24,0 ha, din care 1,0 ha exploatat) şi S.R.L. “Vadimox” (1,31 ha) din r-nul Taraclia, S.R.L. “Alpinia” (0,5 ha) din r-nul Ungheni, Î.I. “N.Gorgan”, Î.I. “Hristicean Tatiana”, S.R.L. “Aglicacom-Fruct” şi S.C. “Constran” S.R.L. din r-nul Anenii Noi (cu suprafaţa totală de 19,42 ha), Î.I. “Ala Ceban” (3,0 ha) din r-nul Căuşeni. De exemplu, conform calculelor, Î.I. “Ala Ceban” trebuia să achite compensaţii în sumă de 358,5 mii lei.

Situaţia privind gestiunea adecvată şi conformă a terenurilor fertile s-ar optimiza dacă cadrul normativ ar prevedea obligativitatea AAPL şi a organelor pentru protecţia mediului înconjurător privind monitorizarea şi neadmiterea diminuării suprafeţelor de terenuri fertile.

1.2.11. Recultivarea terenurilor, transmiterea terenurilor recultivate şi excavaţiilor miniere după extragerea lor rămîne o problemă nemonitorizată şi nerealizată pe deplin. Astfel, AAPL nu deţin informaţiile despre termenele şi proiectele de recultivare a terenurilor, ceea ce determină riscul pierderii definitive a terenurilor fertile. De asemenea, nu există politici referitor la modul de utilizare şi depozitare a solului fertil, precum şi de raportare a acestor situaţii.

AAPL nu s-au folosit de dreptul lor de a colabora cu IES în vederea iniţierii în comun a auditelor ecologice asupra legalităţii activităţii de extragere a zăcămintelor, corectitudinii achitării plăţilor pentru folosirea subsolului, lichidării neajunsurilor în domeniul folosirii subsolului, după cum prevede pct.4 şi pct.18 din Regulamentul privind auditul ecologic al întreprinderilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.395 din 08.04.1998²⁴.

____________________

²⁴ Hotărîrea Guvernului nr.395 din 08.04.1998 “Pentru aprobarea Regulamentului privind auditul ecologic al întreprinderilor” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.395 din 08.04.1998).

Rezultatele auditului denotă că AAPL, neîndeplinind prevederile regulamentare²⁵, au pierdut controlul asupra recultivării terenurilor şi restituirii acestora în circuitul agricol sau silvic. Astfel, AAPL nu dispun de copiile proiectelor de recultivare a terenurilor, de graficul de recultivare şi nu cunosc starea reală a acestor terenuri.

____________________

²⁵ Hotărîrea Guvernului nr.404 din 09.06.1994 “Despre aprobarea Principiilor de bază pentru restabilirea terenurilor degradate” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.404 din 09.06.1994).

La eliberarea raportului expertizei ecologice a proiectului de exploatare a subsolului nu se face o analiză despre posibilitatea reală de recultivare biologică a terenului respectiv după recultivarea tehnică a acestuia.

La unele cariere este imposibilă recultivarea tehnică a terenurilor într-un timp rezonabil şi cu forţele proprii ale întreprinderii miniere, fiind necesar aportul AAPL pentru recultivarea tehnică a carierelor prin autorizarea depozitării deşeurilor inerte (în special, de construcţie).

De menţionat că devenind proprietar al terenului aferent carierelor agentul economic nu mai este cointeresat în recultivarea terenurilor.

Suprafaţa totală a perimetrelor miniere primite de beneficiarii subsolului, conform informaţiei IES, la 31.12.2008, constituia 6136,88 ha, din care exploatate în mod deschis (cariere) – 2307,97 ha. Suprafaţa terenurilor pe care s-a finalizat exploatarea substanţelor minerale utile, la aceeaşi dată, constituia 1136,12 ha (inclusiv 885,24 ha – cariere, 250,88 ha – mine). Din 885,24 ha de terenuri la care s-a încheiat extragerea substanţelor minerale utile‚ conform informaţiei prezentate de IES, pentru perioada anilor 2007-2008, de către beneficiari au fost planificate pentru recultivare 231,53 ha, fiind recultivate numai 78,57 ha, sau 34% din suprafaţa planificată.

Ministerul şi IES nu dispun de o strategie sau de un plan de acţiuni referitor la asigurarea îndeplinirii planurilor de restabilire a fertilităţii terenurilor. Totodată, lipseşte şi baza juridică privind obligativitatea beneficiarilor subsolului de a efectua recultivarea tehnică şi biologică a solului conform planurilor aprobate.

Mecanismele utilizate de organele abilitate (Ministerul, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, AAPL) pentru asigurarea realizării planurilor de recultivare nu au fost eficiente şi nu au asigurat îndeplinirea obiectivelor stabilite în Hotărîrea Guvernului nr.404 din 9 iunie 1994.

Conform raportului Agenţiei Ecologice Chişinău (în continuare – AE), nu există programe şi proiecte de recultivare tehnică şi biologică (restabilire ecologică) a solului din perimetrul zăcămîntului “Pruncul-I”, cu suprafaţa de 47,2 ha, pe deplin epuizat din anul 1999.

Potrivit informaţiei Serviciului relaţii funciare şi cadastru al Consiliului raional Anenii Noi, în hotarele Primăriilor s.Varniţa, s.Botnăreşti, com.Chirca, s.Mereni şi s.Şerpeni (r-nul Anenii Noi) sînt amplasate cariere descopertate cu suprafaţa de 99,04 ha, care, contrar prevederilor pct.2 subpct.1) din Hotărîrea Guvernului nr.404 din 09.06.1994, pînă în prezent nu sînt recultivate. La balanţa S.A. “Cariera Cobusca” se află 50,36 ha, care conform planului de dezvoltare urmează a fi recultivate în anii 2009-2011. Nu sînt recultivate terenurile cu suprafaţa de 42,07 ha din s.Varniţa, aflate la balanţa S.A. “Tirnistrom” (cu adresa juridică în or.Tiraspol), care nu activează din anul 2005, ceea ce condiţionează riscul nerecultivării acestor terenuri de către beneficiarul subsolului.

În hotarele Primăriilor s.Abaclia, s.Carabetovca, com.Iserlia şi or.Basarabeasca (r-nul Basarabeasca) pînă în prezent nu sînt recultivate 10,16 ha, pe care au fost amplasate carierele utilizate de fostele gospodării agricole.

Î.I. “I.Balaban” (r-nul Orhei) n-a respectat decizia Primăriei or.Orhei din 20.11.1997 şi n-a recultivat terenurile din zona carierei “Ivanos”, cu suprafaţa de 38,8 ha, în termen de 10 ani.

Urmare a exploatării solului pentru extragerea substanţelor minerale utile se decopertează solul fertil, care se depozitează. AAPL nu valorifică acest sol fertil, iar volumul solului fertil depozitat nu se ia la evidenţă şi nu se înregistrează în nici o dare de seamă.

Astfel, de către Comisiile Consiliului raional Orhei n-au fost respectate prevederile pct.6 din Principiile de bază pentru restabilirea terenurilor degradate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.404 din 19.06.1994. Acestea trebuiau să efectueze recepţionarea stratului de sol fertil (ceea ce nu s-a făcut) şi să-l transmită pentru păstrare deţinătorului de teren. Astfel, la 31.12.2008, solul fertil depozitat la S.R.L. “Ordonatcom” (r-nul Orhei) constituia 21,0 mii m³, la C.P. “Tvardiţa” (r-nul Taraclia) – 60,0 mii m³, la Î.I. “Mihai Melnic” şi Î.I. “Nord-Trans-Zosim” (r-nul Briceni) – 1,2 mii m³ şi, respectiv, 2,5 mii m³, la S.A. “Mina din Cupcini” (r-nul Edinet) – 16,58 mii m³.

Proiectul de recultivare a terenului degradat sub cariera “Trifeşti”, deţinut de S.A. “FMC Rezina”, nu este actualizat din anul 1989.

În perioada auditată, beneficiarii subsolului din raionul Briceni au planificat şi au restabilit 6,6 ha de terenuri degradate după extragerea resurselor minerale utile (Î.I. “Nord-Trans-Zosim” – 4,5 ha; Î.I. “Mihai Melnic” – 2,1 ha), însă acestea n-au fost transmise primăriilor, ultimele acceptînd primirea terenurilor doar după restabilirea tuturor terenurilor degradate rămase, cu suprafaţa de 1,98 ha (Î.I. “Nord-Trans-Zosim” – 1,82 ha şi Î.I. “Mihai Melnic” – 0,16 ha).

Agenţii economici din raionul Hînceşti, în perioada auditată, nu au îndeplinit planurile calendaristice pentru recultivarea terenurilor deteriorate, cu suprafaţa de 1,35 ha, din care: S.R.L. “Maleabil Grup” – 0,40 ha, S.R.L. “Sianatis” – 0,70 ha şi S.R.L. “Miveco Plus” – 0,25 ha.

Conform proiectelor de recultivare, unele terenuri pot fi recultivate abia după exploatarea totală a zăcămintelor. Unele AAPL întreprind măsuri pentru recultivarea terenurilor degradate pe parcursul exploatării zăcămintelor de substanţe minerale utile, şi nu după epuizarea acestui zăcămînt. Astfel, primăria com.Bubuieci (mun.Chişinău) şi S.A. ”Macon” au încheiat contractul din 29.09.2006, prin care ultima se obliga să recultiveze terenuri cu suprafaţa de 5,5 ha, indicate de primăria com.Bubuieci, altele decît cele aferente carierei, efectuînd doar recultivarea tehnică a terenului de sub carieră. Conform actului de transmitere-predare din 25.04.2007, S.A. “Macon” a transmis primăriei com.Bubuieci terenuri recultivate cu suprafaţa de 2,23 ha.

Nu există reglementări juridice ale modului de conservare şi transmitere pentru gestionare ulterioară a minelor, după epuizarea zăcămintelor exploatabile. Astfel, minele din perimetrele miniere ale C.A.P. “Bacii” şi Î.S. “Temelia–MC”, considerate ca epuizate, nu sînt conservate regulamentar, de către AE Chişinău fiind depistate acţiuni ilegale de extragere a zăcămîntului.

1.2.12. Extragerea nisipului din rîurile Prut şi Nistru de către Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” se efectuează timp îndelungat, în lipsa unei poziţii unice coordonate a organelor competente, devenind una din activităţile de bază ale întreprinderii.

În aceste condiţii, în perioada auditată, Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” a extras din rîurile Prut şi Nistru şi a comercializat 181,8 mii tone de nisip în valoare de 9,0 mln.lei, fără a dispune în mod regulamentar²⁶ de permisiunea Ministerului de a efectua lucrări în zona de protecţie a rîului Prut, în lipsa avizului expertizei ecologice, precum şi a licenţei pentru genul respectiv de activitate, obţinînd (conform datelor prezentate) profit din această activitate în sumă de 173,7 mii lei.

____________________

²⁶ Codul subsolului (art.10); Legea nr.440-XIII (art.13); Legea nr.451-XV din 30.07.2001 “Privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.451-XV (art.8 alin.(1) subalin.(18)); Codul apelor (art.79); Legea nr.851-XIII din 29.05.1996 “Privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător” (art.18).

IE Ungheni a informat că pentru extragerea nisipului Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” nu dispune de autorizare privind lucrările de regularizare a cursului rîului Prut conform prevederilor art.13 din Legea nr.440-XIII şi nu are avizul general al Expertizei ecologice de Stat referitor la evaluarea impactului lucrărilor de regularizare asupra mediului. În timpul actualului audit nu au fost prezentate argumente de către Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” asupra dreptului de folosire a resurselor naturale, precum şi proiectele, şi expertiza tehnică a acestora etc.

Activitatea de extragere a nisipului şi prundişului din rîurile Prut şi Nistru, în anii 2007-2008, Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” o justifică prin permisiunea acordată de către Instituţia publică “Căpitănia portului Giurgiuleşti” (care nu este abilitată cu drepturi în gestiunea resurselor naturale) conform scrisorii din 10.06.2008 (de efectuare a extragerilor pe sectorul km 400-405 al rîului Prut), în aceasta făcîndu-se referinţă la unele acte legislative şi normative²⁷.

____________________

²⁷ Legea nr.599-XIV din 30.09.1999 “Pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova” (art.92 lit.k)); Hotărîrea Guvernului nr.1128 din 29.09.2006 “Cu privire la fondarea Instituţiei publice “Căpitănia portului Giurgiuleşti” şi Întreprinderii de Stat “Registrul Naval”.

Programele de planificare a activităţii de reamenajare, ameliorare a condiţiilor căilor navigabile şi de justificare a necesităţilor de extragere a nisipului din unele porţiuni ale rîurilor Prut şi Nistru (or.Vadul lui Vodă) nu au fost prezentate misiunii de audit. De asemenea, nu sînt întocmite nici rapoarte (dări de seamă), inclusiv către fondator (în prezent – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor), ce ar justifica volumele de lucrări de extragere efectuate şi realizările în dezvoltarea durabilă a căilor navigabile, scop pentru care se îndeplinesc lucrările. Actele de justificare a operaţiunilor de extragere a nisipului nu conţin date despre sectorul sau porţiunea în care s-au efectuat lucrările.

În acest sens, se relevă că, în perioada auditată, de către oficialii Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” au fost întreprinse măsuri în vederea obţinerii autorizării referitor la asigurarea continuării extragerii nisipului şi prundişului din albia rîului Prut. Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale în comun cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Agenţia “Apele Moldovei” şi cu reprezentanţii portului, au prezentat concluzii, conform cărora lucrările de regularizare a albiei rîului Prut sînt permise cu condiţia respectării cerinţelor legale. Totodată, potrivit opiniei Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, întreprinderea efectuează lucrări pentru asigurarea securităţii transportului pe căile navigabile interne (conform acordurilor internaţionale), dar nu efectuează lucrări de regularizare a rîurilor şi, deci, cerinţele legislaţiei pe care se bazează Ministerul nu sînt aplicabile în acest caz.⁽*⁾

____________________

⁽*⁾ aspect contestat în instanţa de judecată şi care nu poate fi dat publicării

1.2.14. Neconformarea Acordului de concesiune dintre Guvernul Republicii Moldova şi Compania de exploatare a resurselor “Redeco-LTD”, încheiat conform Hotărîrii Parlamentului nr.495-XIII din 13.06.1995²⁸ în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova (în continuare – Acordul de concesiune), la Legea cu privire la concesiuni²⁹ şi unele incertitudini ale cadrului legal au condiţionat faptul ca Compania “Redeco” LTD şi S.R.L. “Valiexchimp” să activeze cu neregularităţi şi erori.

____________________

²⁸ Hotărîrea Parlamentului nr.495-XIII din 13.06.1995 “Privind permiterea încheierii Acordului de concesiune între Guvernul Republicii Moldova şi Compania de explorare a resurselor “Redeco LTD” din S.U.A.”.

²⁹ Legea nr.534-XIII din 13.07.1995 “Cu privire la concesiuni” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.534-XIII).

Conform prescripţiilor pct.1 şi pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.1102 din 10.10.2007³⁰, s-a acceptat transmiterea în cesiune de către Compania “Redeco” LTD către ”Valiexchimp” S.R.L. a tuturor drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din Acordul de concesiune, cu excepţia drepturilor şi obligaţiilor privind prospecţiunea şi explorarea resurselor de ţiţei şi gaze. Totodată, în contextul acestor drepturi şi obligaţii, n-au fost determinate părţile şi sursele de finanţare a executării lor.

____________________

³⁰ Hotărîrea Guvernului nr.1102 din 10.10.2007 “Cu privire la acceptarea cesiunii drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din Acordul de concesiune în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1102 din 10.10.2007).

Potrivit Acordului de concesiune, Compania “Redeco” LTD avea drept exclusiv de prospecţiune a petrolului şi gazelor timp de 10 ani pînă în anul 2005, care putea fi prelungit cu acordul părţilor încă pe 10 ani.

La momentul aprobării Hotărîrii Guvernului nr.1102 din 10.10.2007 nu s-a ţinut cont de propunerea Curţii de Conturi, înaintată prin Hotărîrea nr.4 din 11.01.2002³¹, în ce priveşte modificarea Acordului de concesiune ţinîndu-se cont de toate aspectele şi particularităţile obiectului concesionat. Astfel, Acordul de concesiune nu a fost ajustat la prevederile Legii nr.534-XIII.

____________________

³¹ Hotărîrea Curţii de Conturi “Privind rezultatele controlului asupra nivelului de executare a obligaţiunilor contractuale, prevăzute în Acordul de concesiune, încheiat la 06.07.95 între Guvernul Republicii Moldova şi Compania de explorare şi exploatare a resurselor “REDECO” L.T.D.” (SUA) în vederea cercetării şi exploatării resurselor de ţiţei şi gaze în Republica Moldova”.

De menţionat că, conform art.13 alin.(5) din Legea nr.534-XIII, încheierea contractului de concesiune îl scuteşte pe concesionar de necesitatea obţinerii de licenţă pentru desfăşurarea activităţii în limitele obiectului concesiunii. Totodată, în Acordul de concesiune s-a stabilit că concesionarului trebuie să i se elibereze licenţă pentru activitate în domeniul respectiv. De asemenea, Acordul de concesiune întruneşte clauze ce nu se regăsesc în Codul fiscal şi în Legea nr.1308-XIII în ce priveşte scutirea de alte taxe şi impozite. Astfel, în perioada anilor 2007-2008, atît Compania “Redeco” LTD, cît şi S.R.L. “Valiexchimp” nu au calculat şi nu au achitat impozitul funciar, taxa pentru extragerea mineralelor utile, plata de arendă pentru terenurile pe care se află zăcămintele, legate de extragerea resurselor de petrol şi gaze. În perioada auditată, aceste companii au achitat numai plata de arendă pentru utilizarea subsolului, care, potrivit informaţiei prezentate de către S.R.L. “Valiexchimp”, a constituit suma de 5200,0 mii lei.

Conform Acordului de concesiune, eliberarea de plata oricăror impozite şi taxe s-a efectuat reieşind din faptul că concesionarul (“Redeco” LTD) trebuia să înfăptuiască prospecţiuni şi explorări (riscante din punct de vedere financiar) ale resurselor de ţiţei şi gaze. Însă, după cum s-a menţionat deja în subpct.1.2.4. din prezentul Raport, Compania “Redeco” LTD n-a finalizat prospecţiunile şi explorările geologice iniţiate în perioada anilor 1999-2008, deşi aceasta (conform contractului de concesiune) a beneficiat de scutiri la plata impozitelor şi taxelor, neonorîndu-şi obligaţiunile asumate.

Se relevă că în Acordul de concesiune nu a fost stabilită clar modalitatea de calculare, achitare şi raportare a plăţii de arendă pentru utilizarea subsolului, aceasta nefiind prevăzută nici în Legea nr.534-XIII. Astfel, în lipsa cadrului legal, în mod unilateral, companiile au calculat plata de arendă pentru extragerea petrolului, luînd ca bază preţul unei tone de păcură, iar pentru gazul extras – valoarea lui de vînzare. De asemenea, în Acordul de concesiune lipsesc clauze privind modul de calculare a termenului de exploatare a petrolului şi gazelor, care serveşte ca bază pentru stabilirea mărimii cotei plăţii de arendă pentru utilizarea subsolului.

Potrivit informaţiei prezentate de S.R.L. “Valiexchimp”, în perioada anilor 2007-2008, au fost extrase 23,8 mii tone de ţiţei şi 270,5 mii m³ de gaze naturale.

La 31.12.2008 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.237-240 au fost publicate anunţurile despre absorbţia prin fuziune a filialei Companiei din SUA în Republica Moldova “Redeco” (c/f 1002600033313) la S.R.L. “Valiexchimp” (c/f 1002600009747).

La nivel local

1.2.15. Autorităţile auditate ale administraţiei publice locale acordă o importanţă redusă domeniului resurselor naturale. Gestiunea resurselor naturale subterane, în perioada auditată, s-a efectuat cu o capacitate scăzută a competenţelor legale³² atribuite acestora, existînd riscul afectării credibilităţii activităţii lor la acest compartiment.

____________________

³² Legea nr.1515-XII (art.9, art.10 şi art.53); Codul subsolului (art.7); Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 “Privind deşeurile de producţie şi menajere” (cu modificările ulterioare); Hotărîrea Guvernului nr.404 din 09.06.1994.

În cadrul auditului s-a constatat că unele AAPL nu asigură îndeplinirea prevederilor art.42 alin.(1) lit.c) din Codul subsolului privind neadmiterea ridicării de construcţii pe suprafeţele de terenuri cu zăcăminte de substanţe minerale utile, ceea ce duce la micşorarea rezervelor exploatabile de substanţe minerale utile. De exemplu, AAPL a com.Selişte (r-nul Orhei) a vîndut Î.I. “Zaporojan Ion” un teren (cu destinaţie agricolă) din perimetrul minier al S.R.L. “Pietrişcom”, pe care primul a ridicat o construcţie.

Autorităţile auditate ale administraţiei publice locale de nivelul I şi II, în perioada anilor 2007-2008, nu au efectuat controale asupra folosirii şi protecţiei subsolului, nu au eliberat perimetre miniere (inclusiv pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile larg răspîndite), nu au supravegheat lucrările de exploatare a subsolului, nu au verificat respectarea limitelor de folosire a acestora. De asemenea, autorităţile auditate ale administraţiei publice locale nu dispun de informaţii oficiale şi veridice privind:

- existenţa zăcămintelor de substanţe minerale utile şi apelor subterane pe teritoriul acestora;

- cadastrul resurselor subsolului, evidenţa extracţiei şi prelucrării zăcămintelor;

- aprobarea limitelor de depozitare a deşeurilor de producţie sau menajere;

- cavităţile naturale şi artificiale existente pe teritoriul acestora, neţinînd evidenţa lor şi nestabilind modul de utilizare a acestora;

- compensarea de către beneficiarii subsolului a pierderilor ce ţin de excluderea din circuitul agricol a terenurilor pe care sînt amplasate cariere şi mine;

- existenţa proiectelor de restabilire a fertilităţii terenurilor pe care sînt amplasate cariere, neefectuînd controlul asupra restabilirii fertilităţii solului.

1.2.16. Obiectivele privind atribuirea de către autorităţile administraţiei publice locale a perimetrelor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile larg răspîndite nu sînt realizate.

Conform Anexei nr.2 la Legea nr.1102-XIII, substanţele minerale utile solide – lutul, argila, nisipul, prundişul şi piatra calcaroasă – se consideră de largă răspîndire dacă sînt extrase pentru necesităţile satului (comunei), în volum de cel mult 500 m³ pe an de la o adîncime de pînă la 2,5 m, prin coordonare cu organul de stat pentru supravegherea minieră. Rezervele acestor resurse nu sînt stabilite de către AGeoM. În lipsa unei evidenţe adecvate din partea AAPL, este imposibil de urmărit aspectele respectării cantităţii extrase şi încadrării în limitele stabilite de legislaţie.

Lipsa unei evidenţe adecvate a existenţei zăcămintelor de substanţe minerale utile larg răspîndite determină riscul exploatării ilegale a acestora.

Exploatarea carierelor locale are loc în lipsa proiectelor de exploatare, a licenţei şi evidenţei substanţelor minerale utile extrase. Această situaţie este condiţionată de nemonitorizarea de către organele competente a gestiunii proprietăţii publice, precum şi determină pierderi financiare, care sînt formate din cauza neachitării impozitelor şi taxelor pentru utilizarea resurselor naturale, precum şi deteriorarea mediului ambiant şi solului fertil, fără recultivarea lui.

AAPL nu dispun de pîrghiile legale privind modalitatea de gestiune a carierelor locale. Ministerul nu a întreprins măsuri în vederea determinării mecanismului de înregistrare, evidenţă şi raportare a carierelor locale, care, în majoritatea cazurilor, se utilizează nu doar pentru necesităţile locale, ci şi pentru comercializare.

1.2.17. În cadrul prezentului audit s-a constatat că unele autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul I au contribuit la exploatarea neautorizată a carierelor.

În anul 2008, Inspecţia Ecologică Căuşeni a sistat activitatea a 4 cariere neautorizate. Din cariera neautorizată din s.Fîrlădenii Noi (r-nul Căuşeni) cu suprafaţa de 1,1 ha au fost extrase ilicit 12360 m³ de nisip (reieşind din grosimea stratului de 10 m). Terenul respectiv, la 03.01.2004, a fost dat în arendă de către Primăria com.Fîrlădeni unei persoane fizice, pentru extragerea nisipului, pe un termen de 49 de ani. Conform contractului, arendatorul trebuia să achite plată anuală de arendă în sumă de 2,0 mii lei şi să îndeplinească lucrările de construcţie a drumurilor Fîrlădenii Noi–Tănătarii Noi, Fîrlădenii Noi–Căuşeni şi să recultiveze terenul fostei cariere cu suprafaţa de 2,53 ha, condiţii care pînă în anul 2009 n-au fost îndeplinite. De asemenea, din cariera neautorizată din s.Fîrlădenii Noi (r-nul Căuşeni) cu suprafaţa de 5,9 ha au fost extrase ilicit 2400 m³ de nisip (reieşind din grosimea stratului de 4 m şi suprafaţa de 0,08 ha). Deschiderea carierei de nisip pe acest teren (proprietate a directorului S.R.L. “Mastermat XL”) a fost permisă prin decizia consiliului Fîrlădenii Noi din 20.06.2008. Terenul agricol respectiv nu a fost scos din circuitul agricol şi, respectiv, nu s-a achitat plata pentru excluderea terenului din circuitul agricol. Sistarea activităţii carierei a fost dispusă de Inspecţia Ecologică Căuşeni la 24.04.2009.

În s.Taraclia (r-nul Căuşeni), din cariera neautorizată cu suprafaţa de 1,0 ha au fost extrase ilicit 36560 m³ de nisip (reieşind din grosimea stratului de 5 m şi suprafaţa de 0,73 ha). Prin dispoziţia Primăriei s.Taraclia nr.27 din 30.08.2007, s-a interzis extragerea nisipului, decizia fiind adusă la cunoştinţă agenţilor economici şi persoanelor fizice din sat. La 18.09.2009, echipa de audit în comun cu reprezentanţii Serviciului relaţii funciare şi cadastru al Consiliului raional Căuşeni, Inspecţiei Ecologice Căuşeni, primarul s.Taraclia, deplasîndu-se la cariera nominalizată, a constatat că cariera funcţionează în continuare, la acel moment efectuîndu-se extragerea nisipului de către un grup de 5 persoane.

Î.I. “Chiperi Ion” (r-nul Hînceşti) efectuează lucrări de exploatare a subsolului în lipsa licenţei pentru folosirea subsolului, proiectului de valorificare a zăcămîntului şi fără a deţine perimetrul minier, iar terenul cu suprafaţa de 1,0 ha a fost luat în arendă de la primăria s.Voinescu, la 01.11.2006, pentru extragerea nisipului.

De către primăriile s.Cobusca Veche, s.Botnăreşti şi s.Varniţa (r-nul Anenii Noi) nu s-au întreprins măsuri pentru sistarea folosirii neautorizate a subsolului, după cum prevede art.7 lit.d) din Codul subsolului. De către Inspecţia Ecologică Anenii Noi, în urma controalelor efectuate la 14.05.2008 în s.Botnăreşti şi la 25.04.2007 în s.Varniţa, s-a indicat sistarea activităţii carierelor ilicite şi recultivarea acestor terenuri. Astfel, numai pe terenul din fondul de rezervă, categoria alte terenuri ale Primăriei s.Cobusca Veche, se exploatează 7 cariere ilegale de nisip. Conform datelor prezentate de către Primăria s.Cobusca Veche, suprafaţa carierelor este de 0,7 ha, iar volumul nisipului extras ilicit, potrivit calculelor echipei de audit, constituie 29,3 mii m³ (reieşind din grosimea stratului de nisip de 3-7 metri).

În cadrul auditului, în comun cu reprezentanţii IES (subdiviziunile teritoriale), s-au depistat cariere neautorizate din care se extrăgeau substanţe minerale utile solide larg răspîndite. Astfel, în raionul Orhei au fost depistate extrageri neautorizate de 3160 m³ de argilă şi 50 m³ de nisip de pe teritoriul a 4 Primării: s.Step-Soci, s.Chiperceni, s.Selişte şi s.Bolohan.

În raionul Rezina au fost stabilite 11 cazuri de extragere neautorizată în localităţile Primăriilor s.Echimăuţi, s.Gordineşti, or.Rezina (Boşerniţa), s.Horodişte, s.Ignăţei, s.Lalova, s.Otac, s.Lipceni, s.Solonceni, s.Pripiceni şi com.Saharna Nouă, pe o suprafaţă totală de 2,7 ha.

În raionul Şoldăneşti au fost stabilite 5 cazuri de extragere neautorizată pe teritoriul Primăriilor or.Şoldăneşti, s.Climăuţii de Jos, s.Cuşmirca, s.Şestaci, s.Şipca. De menţionat că volumele de substanţe minerale utile extrase neautorizat, stabilite de specialiştii primăriilor, nu coincid cu cele stabilite de IE Şoldăneşti.

Deşi pe teritoriul raionului Sîngerei nu sînt amplasate cariere autorizate, conform informaţiilor autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul I, pe teritoriul raionului există 8 cariere de extracţie a substanţelor minerale utile solide larg răspîndite cu suprafaţa totală de 15,91 ha. De către Inspecţia Ecologică Sîngerei, pe parcursul anilor 2007-2008, au fost efectuate 24 de controale asupra extracţiei de substanţe minerale utile larg răspîndite. Ca rezultat, Primăriilor s.Pepeni şi s.Grigorăuca le-au fost înaintate prescripţii de sistare a extracţiei neautorizate şi de recultivare a terenurilor erodate. Încă la 4 primării au fost constatate extrageri de argilă pentru necesităţi gospodăreşti în cantităţi mici.

Pe terenurile din fondul de rezervă al Primăriilor s.Abaclia şi s.Başcalia (r-nul Basarabeasca), conform datelor acestora, se exploatează ilegal cariere pentru extragerea nisipului, cu suprafaţa de 0,3 ha şi, respectiv, 0,2 ha, volumul nisipului extras ilicit constituind 5000 m³ şi, respectiv, 3000 m³.

Pe terenurile din fondul de rezervă şi păşuni, amplasate în hotarele Primăriilor com. Albota de Jos şi com. Valea Perjei (r-nul Taraclia), de către echipa de audit s-a constatat exploatarea carierelor ilegale pentru extragerea nisipului şi argilei cu suprafaţa de 0,9 ha şi, respectiv, 1,3 ha.

În perioada auditată, de către autorităţile administraţiei publice locale din r-nul Ungheni nu a fost eliberat nici un perimetru minier pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile larg răspîndite, deşi unele primării, inclusiv Primăria com.Hîrceşti a raportat că extrage anual circa 150 de tone de nisip pe o suprafaţă de 0,007 ha.

Cu toate că în actele întocmite de către subdiviziunile IES faţă de unii beneficiari ai resurselor naturale au fost aplicate prescripţii obligatorii, în vederea întreprinderii în termene concrete a unor măsuri de înlăturare a neregularităţilor stabilite, IES nu efectuează controlul asupra executării prescripţiilor.

Pe parcursul anilor 2007-2008, IE Hînceşti a efectuat 52 de controale în domeniul exploatării subsolului. Pentru încălcarea legislaţiei ecologice privitor la folosirea şi extragerea substanţelor minerale au fost întocmite 21 de procese-verbale, din care 9 procese-verbale au fost înaintate, conform competenţei, Inspecţiei minier-tehnice. IE Hînceşti n-a dispus de informaţii privind măsurile întreprinse pe încălcările depistate, examinate de alte instituţii. Din cauza lipsei setului întreg de documente tehnico-juridice necesare, unui agent economic i-a fost sistată activitatea de exploatare. Cu toate acestea, exploatarea neautorizată a carierelor de folosinţă locală a continuat.

În cadrul auditului, în comun cu specialişti în domeniu ai Consiliului raional Hînceşti şi ai IE Hînceşti, s-au depistat 11 cariere de exploatare ilegală a substanţelor minerale utile pe teritoriul Primăriilor s.Cărpineni, s.Logăneşti, s.Ciuciuleni, s.Stolniceni şi s.Cotul Morii, cu suprafaţa de 20,6 ha, din care cea de extragere – de 2,6 ha. Conform informaţiilor prezentate de către specialiştii sus-nominalizaţi, din aceste cariere s-au extras 152,5 m³ de nisip, 40 m³ de piatră şi 10 m³ de argilă, iar prejudiciul cauzat (potrivit calculelor echipei de audit) a constituit circa 25,0 mii lei. În rezultatul ieşirilor pe teren, echipa de audit a constatat că extragerile neautorizate din s.Cărpineni sînt efectuate în zona de protecţie a liniei electrice de înaltă tensiune (10 Kwt) a Î.S. “Moldelectrica”, ceea ce reprezintă un risc major de avariere a acesteia. În perioada auditului (septembrie 2009), Primăria s.Cărpineni şi Î.S. “Hînceşti Silva” (Ocolul silvic Bobeica din s.Stolniceni) s-au adresat Comisariatului raional de poliţie Hînceşti pentru stabilirea persoanelor care se fac vinovate de extragerile neautorizate şi recuperarea prejudiciului cauzat.

Extragerile de zăcăminte minerale utile de către S.R.L. “Maleabil Grup”, S.R.L. “Sianatis” şi S.R.L. “Miveco Plus” (r-nul Hînceşti) sînt efectuate în lipsa planurilor actualizate de exploatare a terenurilor, cu expertizarea în modul stabilit a tuturor rezervelor, acest fapt prezentînd un risc de favorizare a extragerii neraţionale şi necomplexe a rezervelor subsolului.

1.2.18. Subsolul este exploatat în lipsa documentelor necesare (perimetrelor miniere şi licenţei).

S.A. “Cristal-Flor”, în perioada 06.03.2007–09.01.2008, a activat în lipsa licenţei de exploatare a subsolului, fapt stabilit prin Actul de control din 23.06.2008, întocmit de către IFPS, administratorului întreprinderii fiindu-i aplicată amendă în mărime de 3,0 mii lei.

Î.S. “Brăneşti” (r-nul Orhei), în perioada 10.09.2008–25.11.2008, în lipsa licenţei, a extras peste 4,8 mii m³ de calcar tăiat.

În perioada auditată n-a dispus de licenţă nici S.R.L. “Vadimox” (r-nul Taraclia), neexistînd informaţii că ar fi extras substanţe minerale utile.

La solicitarea echipei de audit, în rezultatul deplasării pe teren a specialiştilor în domeniu ai Primăriei or.Orhei, s-a constatat că S.R.L. “Moldagrocon” efectuează neautorizat extragerea zăcămintelor minerale utile (nisip şi pietriş). La faţa locului a fost întocmit un act (21.09.2009) asupra faptului că conducătorul S.R.L. “Moldagrocon” nu s-a conformat prevederilor deciziei Consiliului or.Orhei din 31.07.2002 “Cu privire la retragerea din folosinţă a terenului”, întreprinderea deţinînd ilicit terenul cu suprafaţa de 1,0 ha.

S.R.L. “Alpinia” şi cet. A.Sîrghi (r-nul Ungheni), în anii 2006-2007, contrar prevederilor legale³³, a extras din cariera “Costuleni” 1574 m³ de nisip în valoare de 117,7 mii lei, fără a dispune de perimetrul minier aferent zăcămîntului, în lipsa proiectului de recultivare a terenurilor, cu avizarea pozitivă şi coordonarea de către Minister a efectuării lucrărilor în zona de protecţie a rîului Prut, precum şi neavînd licenţă pentru genul respectiv de activitate. La 25.09.2009 (în perioada auditului), S.R.L. “Alpinia” a achitat taxa pentru extragerea mineralelor utile în sumă de 350 lei. Activitatea neautorizată de extragere a nisipului a fost admisă de către consiliul sătesc Costuleni prin adoptarea deciziei din 22.06.2006 “Cu privire la acordarea permisiunii de folosire temporară a carierelor de nisip pentru construcţia segmentului de drum “Combinat-Şcoală din sat”, care ulterior a fost abrogată de către consiliul sătesc Costuleni (22.03.2008).

____________________

³³ Codul subsolului (art.10); Legea nr.440-XIII (art.6, art.13); Legea nr.451-XV (art.8 alin.(1) subalin.(18)); Legea nr.845-XII din 03.01.1992 “Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” (art.10 alin.(4)); Hotărîrea Guvernului nr.404 din 09.06.1994 (pct.8 şi pct.9).

1.2.19. La AAPL lipseşte evidenţa cavităţilor naturale şi artificiale, precum şi informaţia privind modul de utilizare a acestora în alte scopuri, după exploatarea lor.

Conform informaţiei IES, la 31.12.2008, suprafaţa excavaţiilor miniere pe care s-a încheiat exploatarea substanţelor minerale utile constituia 250,9 ha. Autorităţile auditate ale administraţiei publice locale nu dispun de informaţii privind cavităţile naturale şi artificiale existente pe teritoriul lor şi modul de folosire a acestora. Unii agenţi economici, deşi deţin perimetre miniere asupra cavităţilor artificiale, nu le utilizează şi nu achită taxa pentru folosirea lor (vezi Anexa nr.3 la Raport).

Potrivit informaţiei Agenţiei Ecologice Chişinău, acordarea perimetrelor miniere ale spaţiilor subterane ale minelor epuizate din mun.Chişinău, în scop de producţie şi depozitare, s-a efectuat, în majoritatea cazurilor, fără proiecte de folosire a subsolului, ceea ce contravine prevederilor art.9 alin.(2) din Codul subsolului.

1.2.20. Nivelul managerial scăzut al colectării şi eliminării deşeurilor constituie o problemă ce necesită a fi soluţionată.

În conformitate cu prevederile Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.606 din 28.06.2000³⁴, întreprinderile de extracţie trebuie să utilizeze deşeurile obţinute la recultivarea terenurilor. Deşeurile de la întreprinderile de extracţie sînt stocate pe terenurile adiacente minelor şi carierelor ocupînd suprafeţe de teren fertil, ceea ce generează poluarea continuă a resurselor acvatice, degradarea solurilor şi utilizarea neraţională a resurselor funciare.

____________________

³⁴ Hotărîrea Guvernului nr.606 din 28.06.2000 “Privind aprobarea Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere” (cu modificările ulterioare).

Potrivit Raportului anual al IES, volumul deşeurilor de producţie acumulate de întreprinderile miniere, la 31.12.2008, constituia 43861,5 mii m³, din care 34873,9 mii m³ – formate şi acumulate în anul 2008. În anul 2008 s-a intensificat utilizarea deşeurilor de producţie (34202,9 mii m³), formate în anii precedenţi la întreprinderile miniere care extrag calcar. IES indică în dările de seamă deşeurile obţinute în urma activităţii de extragere a substanţelor minerale utile, însă, nefiind stabilite cerinţe faţă de agenţii economici, nu poate fi realizat Programul naţional de valorificare a deşeurilor privind utilizarea acestora.

De către AAPL de nivelul I nu au fost stabilite perimetrele pentru depozitarea deşeurilor de producţie, iar AAPL de nivelul II nu au supravegheat şi nu au coordonat aceste activităţi, prin ce n-au fost realizate prevederile art.9 lit.c) din Legea nr.1515-XII. Beneficiarii de resurse naturale depozitează deşeurile de la extragerea mineralelor utile pe terenurile deţinute, pentru utilizarea ulterioară la recultivarea carierelor, iar deşeurile obţinute de la extragerea calcarului tăiat (moluză) sînt folosite în diverse scopuri (inclusiv realizate la alţi agenţi economici), fără a ţine regulamentar³⁵ evidenţa lor. Astfel, auditul a constatat că n-au ţinut evidenţa deşeurilor: S.R.L. “Mina Nouă” (r-nul Şoldăneşti) S.R.L. “Maleabil Grup”, S.R.L. “Sianatis” şi S.R.L. “Miveco Plus” (r-nul Hînceşti), Î.S. “Sarmat” (mun.Chişinău).

____________________

³⁵ Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 “Privind deşeurile de producţie şi menajere” (cu modificările ulterioare) (art.10 alin.(3)).

Beneficiarii care exploatează zăcămintele prin metoda deschisă: S.R.L. “Petrişcom”, S.R.L. “Ordonatcom”, S.R.L. “Natanol-Priorit” (r-nul Orhei) depozitează deşeurile în raza perimetrelor miniere pentru a fi utilizate la recultivarea ulterioară a carierelor, fiind luate la evidenţă cantităţi neînsemnate care sînt realizate.

Deşeurile obţinute de la extragerea resurselor naturale în condiţii subterane (mină) se depozitează în spaţiile subterane deja exploatate, neţinîndu-se la control aspectele respective.

Recultivarea tehnică a carierelor se efectuează prin depozitarea deşeurilor inerte. Conform Actului de control al Agenţiei Ecologice Chişinău din 19.11.2008, la S.A. “Macon” s-a constatat că în unele cazuri deşeurile sînt descărcate samavolnic de către persoane necunoscute, prin ce nu se respectă cerinţele ecologice. De menţionat că proprietar al terenurilor pe care se află carierele sînt autorităţile publice ale mun.Chişinău, care şi autorizează depozitarea deşeurilor, iar S.A. “Macon”, deşi deţine perimetrul minier şi este responsabil de recultivarea terenului, nu dispune de pîrghii pentru a verifica aceste activităţi.

La calcularea şi încasarea taxelor pentru resursele naturale

1.2.21. Ponderea încasărilor taxelor pentru folosirea resurselor naturale subterane în bugetul consolidat al Republicii Moldova, în perioada auditată, este nesemnificativă, constituind 0,12% şi, respectiv, 0,18%.

Conform sintezei executării bugetului de stat şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2007 şi pe anul 2008, încasările taxelor pentru resursele naturale subterane sînt reflectate în Tabelul nr.3.

Reieşind din datele Tabelului nr.3, ponderea taxelor pentru resursele naturale nominalizate, în totalul bugetelor UAT, a constitut 0,43% în anul 2007 şi 0,65% – în anul 2008.

Potrivit informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pe perioada anilor 2007-2008, valoarea taxelor calculate pentru resursele naturale subterane a înregistrat o tendinţă de creştere de la 9739,0 mii lei pînă la 12457,9 mii lei (inclusiv: Taxa pentru apa îmbuteliată – de la 1471,7 mii lei la 2460,3 mii lei; Taxa pentru extragerea mineralelor utile – de la 8079,3 mii lei la 9781,3 mii lei; Taxa pentru efectuarea explorărilor geologice – de la 13,7 mii lei la 45,1 mii lei; Taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile – de la 174,3 mii lei la 171,2 mii lei).

1.2.22. Lipsa unor prevederi exhaustive şi metodologia complicată de calculare a taxei pentru extragerea mineralelor utile şi a taxei pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile, determină riscul eludării agenţilor economici de la achitarea acestor taxe la buget.

De la 01.01.2006 a intrat în vigoare Titlul VIII din Codul fiscal “Taxele pentru resursele naturale”. Totodată, prevederile Regulamentului “Cu privire la modul de percepere şi mărimea taxelor pentru folosinţa subsolului”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.700 din 21.09.1994, nu au fost abrogate.

Noţiunile care se utilizează în Titlul VIII din Codul fiscal nu sînt explicite. Astfel, nu sînt determinate exhaustiv noţiunile de “valoarea de bilanţ a construcţiilor subterane exploatate” şi “costul mineralelor utile extrase”, care constituie baza de calculare a “Taxei pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile” şi a “Taxei pentru extragerea mineralelor utile”.

Riscul exploatării ineficiente a resurselor naturale este determinat şi de lipsa normei legale referitor la majorarea cotei taxei pentru extragerea mineralelor utile în cazul existenţei pierderilor supranormative.

1.2.23. Analizînd datele din dările de seamă privind “Taxa pentru extragerea mineralelor utile”, prezentate la Serviciul Fiscal de Stat de către întreprinderile miniere auditate, s-a constatat că costul unei unităţi de măsură a zăcămîntului extras diferă esenţial de la o întreprindere la alta. Astfel, în anul 2008, costul unui metru cub de nisip pentru construcţie varia de la 17,4 lei pînă la 135,9 lei; de piatră spartă – de la 20,0 lei pînă la 137,0 lei; piatră brută – de la 3,9 lei pînă la 204,6 lei, piatră de calcar tăiată (coteleţ) – de la 47,2 lei pînă la 375,4 lei, prundiş – de la 9,5 lei la 75,6 lei (conform Anexei nr.2 la prezentul Raport). Aceste date, precum şi faptul lipsei unei metodologii de determinare a costului substanţelor minerale utile extrase, condiţionează riscul eludării de către agenţii economici de la plata taxelor pentru extracţia mineralelor utile.

De menţionat că doar o întreprindere minieră a obţinut în anul 2008 profit brut de la extracţia substanţelor minerale utile de 44,1 mil.lei (înregistrînd un profit net de 36,2 mil. lei), pe cînd încasările totale la buget au constituit 9,8 mil.lei.

1.2.24. Suma taxelor pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, încasate în buget, nu corespunde valorii patrimoniului de stat utilizat de aceşti beneficiari, existînd rezerve pentru încasarea acestei taxe (conform calculelor echipei de audit) în sumă de circa 8 mil.lei.

În rezultatul analizei informaţiilor prezentate de către IFPS privind taxele calculate în anii 2007-2008 pentru resursele naturale şi confruntării lor cu cele prezentate de Inspecţia minier-tehnică, se remarcă următoarele:

- din 24 de beneficiari ai perimetrelor miniere valabile (cu suprafaţa de 618,4 ha), acordate pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile, au declarat şi au achitat taxe numai 7 beneficiari, din care 3 au prezentat dările de seamă fiscale pentru toate trimestrele (vezi Anexa nr.3 la prezentul Raport);

- în taxele calculate ponderea de 98%, sau 167,8 mii lei, îi revine S.R.L. “Lion Gri”, care deţine 2% din perimetrele acordate, sau 12,2 ha;

- beneficiarii subsolului care deţin suprafeţe semnificative de perimetre miniere nu au calculat şi nu au achitat taxele, iar Î.S. “CVC Mileştii Mici” care deţine 97,7 ha şi S.A. “Cricova” – 83,2 ha sînt scutite de achitarea acestei taxe.

1.2.25. Autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale, administrînd ineficient resursele naturale subterane, nu şi-au exercitat nici responsabilităţile de executori de buget privind încasarea taxelor pentru resursele naturale.

Auditul a constatat că, în perioada auditată, agenţii economici, contrar prevederilor art.315, art.316, art.317, art.318 şi art.319 din Titlul VIII al Codului fiscal, n-au asigurat corectitudinea calculării şi achitării în buget a taxei pentru extragerea mineralelor utile.

Astfel, a fost diminuat calculul taxei pentru extragerea mineralelor utile de către: Î.I. “Hristicean Tatiana” (r-nul Anenii Noi) cu suma de 31,7 mii lei, S.R.L. “Natanol–Priorit” (r-nul Orhei) – cu 43,5 mii lei şi S.R.L. “Sianatis” (r-nul Hînceşti) – cu 2,3 mii lei. Pe parcursul efectuării auditului, S.R.L. “Natanol–Priorit” şi S.R.L. “Sianatis” au achitat taxele diminuate.

Î.S. “Portul Fluvial Ungheni”, în anii 2007 şi 2008, a extras din albia rîurilor Prut şi Nistru 93,3 mii tone şi, respectiv, 93,1 mii tone de nisip, cu cheltuieli de 3209,0 mii lei şi, respectiv, de 3344,2 mii lei, pentru care nu a calculat şi nu a achitat taxa pentru extragerea mineralelor utile în sumă de 393,2 mii lei (inclusiv pentru anul 2007 – 192,5 mii lei şi pentru anul 2008 – 200,7 mii lei). Despre necesitatea achitării taxei de către Î.S. “Portul Fluvial Ungheni”, IFS Ungheni a fost informat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la 24.10.2007. La solicitarea IFPS (12.12.2007) de a se pronunţa asupra acestei situaţii, Ministerul şi AGeoM au informat că Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” extrage substanţe minerale utile şi trebuie să obţină licenţă pentru activitatea respectivă, făcînd trimitere la noţiunea legală de subsol.

În anul 2007, Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” a realizat 74,5 mii tone de nisip S.R.L. “Sampdoria” la un preţ mediu de 42,9 lei pentru o tonă şi în anul 2008 – 71,2 mii tone la un preţ mediu de 54,17 lei pentru o tonă. La rîndul său, S.R.L. “Sampdoria” a realizat acest nisip la alţi beneficiari la un preţ mediu de 56,2 lei pentru o tonă – în anul 2007 şi de 75,62 lei pentru o tonă – în anul 2008, aplicînd un adaos comercial de 31% şi, respectiv, de 39,6%. Astfel, S.R.L. “Sampdoria” a aplicat un adaos comercial majorat faţă de prevederile regulamentare³⁶ (20%), obţinînd venituri suplimentare în sumă de 950,5 mii lei (inclusiv în a.2007 – 288,8 mii lei şi în a.2008 – 661,7 mii lei). Totodată, în această perioadă, întreprinderea a suportat cheltuieli de transportare a nisipului pînă la locul prelucrării în sumă de 330,7 mii lei şi, respectiv, de 808,6 mii lei, care însă n-au fost indicate în facturile de livrare, conform prescripţiilor pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995.

____________________

³⁶ Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995 “Cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995) (pct.3).

Calculele denotă că intermediarul S.R.L. “Sampdoria”, în anii 2007-2008, a obţinut din realizarea nisipului procurat de la Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” un venit absolut exprimat prin diferenţa de preţ la procurare şi realizare în sumă de 2093,5 mii lei. În acelaşi timp, Î.S. “Portul Fluvial Ungheni”, în anul 2007, în urma comercializării nisipului a activat în pierderi.

De asemenea, contrar prevederilor art.277 alin.(1) din Titlul VI al Codului fiscal, Î.I. “Chiperi Ion” şi Î.I. “Secu Tudor” (r-nul Hînceşti) n-au calculat şi n-au achitat, pentru anii 2007-2008, impozitul funciar în mărime de 1,4 mii lei şi, respectiv, 1,1 mii lei.

În perioada anilor 2007-2008, Î.I. “I.Balaban” (r-nul Orhei) a calculat impozitul funciar în sumă de 29,3 mii lei, dar a indicat incorect suma respectivă ca înlesnire fiscală acordată, ca rezultat neachitînd impozitul calculat.

2. În domeniul apelor subterane

2.1. De ce informaţii dispune societatea şi instituţiile abilitate privind modul cum sînt gestionate apele subterane, sînt ele veridice, credibile şi relevante?

2.1.1. Lipsa unui sistem de evidenţă şi control asupra forării, exploatării şi stării tehnico-ecologice a sondelor de captare a apelor subterane determină riscul de poluare a apelor subterane şi poate cauza înrăutăţirea calităţii apei utilizate în scopuri potabile.

Conform informaţiei prezentate de către AGeoM, în Cadastrul de stat al zăcămintelor şi manifestărilor de substanţe minerale utile, la 31.12.2008, se înregistrau 241 de zăcăminte de ape subterane, inclusiv 61 – minerale. Conform balanţei apelor subterane, rezervele de apa potabilă, la 31.12.2008, constituiau 2138,49 mii m³/24 ore, iar rezervele de apă minerală şi de apă naturală de masă – 13,77 mii m³/24 ore.

AGeoM nu dispune de informaţie privind agenţii economici care extrag şi utilizează resurse de apă în procesul de producţie şi, respectiv, despre cantităţile extrase şi rezervele de ape subterane disponibile la sfîrşitul fiecărei perioade de raportare. În aceste circumstanţe, datele raportate de către organele abilitate deviază de la situaţia reală.

Conform Raportului privind activitatea Ministerului în anul 2008, pe teritoriul republicii au existat circa 7 mii sonde de captare a apelor subterane (arteziene). Totodată, conform datelor IES, la 31.12.2008, la evidenţă se aflau 4716 sonde de apă, din care se exploatează 2195 de sonde (inclusiv pentru apă potabilă – 1259; menajere (tehnice), agricole şi industriale – 608, curative – 17), ceea ce constituie 46,5% din totalul de sonde înregistrate. O mare parte din acestea nu corespund standardelor tehnice, ecologice şi sanitare, iar volumul de apă captat nu asigură pe deplin necesităţile consumătorilor. Sondele neexploatate au fost înregistrare în număr de 2402, din care 1358 sînt sonde conservate şi 707 – sonde care se află în rezervă. În rezultatul controalelor efectuate de Inspectoratul Ecologic de Stat, s-au prescris indicaţii privind tamponarea a 261 de sonde arteziene. Starea sondelor din republică se prezintă în Tabelul nr.4.

De menţionat că datele prezentate de către Inspecţiile Ecologice din 10 raioane sînt contradictorii, ceea ce a dus la nedeterminarea stării tehnice a 119 sonde de captare a apei.

AGeoM, deşi efectuează coordonarea autorizaţiei de folosire specială a apei şi dispune de fişa de evidenţă a majorităţii sondelor, nu totalizează şi nu sistematizează informaţiile deţinute (adresa, localizarea, harta topografică pe care e indicată sonda, coordonatele geografice, adîncimea, destinaţia apei captate, organizaţia care a efectuat forarea, debitul, componenţa minerală a apei etc.).

2.1.2. Auditul a constatat că organele împuternicite cu evidenţa şi controlul stării apelor subterane (AGeoM, IES, AAPL) nu conlucrează şi nu confruntă informaţiile deţinute, determinînd lipsa unor date veridice privind utilizarea sondelor şi starea apelor subterane la toate autorităţile responsabile, ceea ce denotă existenţa riscului de nemonitorizare a activităţii unor beneficiari de ape subterane şi de contaminare a apelor.

Inventarierea sondelor arteziene de captare a apei subterane din republică a început în anul 1999 şi continuă pînă în prezent. Astfel, din contul surselor bugetare, în perioada anilor 1999-2002, s-a efectuat inventarierea sondelor pentru captarea apei în 186 de localităţi din fostele judeţe Lăpuşna, Tighina, Chişinău şi raionul Cimişlia. Ca rezultat, au fost supuse inventarierii 1179 de sonde, din care 332 sînt într-o stare tehnică nesatisfăcătoare, numai 451 dispun de zonă de protecţie sanitară, 204 au contoare, 130 dispun de autorizaţii speciale de folosire a apelor, iar la 298 de sonde lipsesc paşapoartele.

În municipiul Chişinău inventarierea sondelor s-a desfăşurat în perioada anilor 2003-2007, raportul final fiind întocmit de către Î.S. “EHGeoM” în anul 2007. Conform acestui raport, în mun.Chişinău au fost depistate 747 de sonde, din care 265 sînt lichidate şi 105 – conservate. De asemenea, necesită a fi lichidate 33 de sonde şi conservate 78 de sonde, 23 de sonde nu au fost date în exploatare, iar 15 sonde erau de rezervă. Astfel, 228 de sonde erau în stare tehnică satisfăcătoare şi erau exploatate, din care 224 de sonde dispuneau de contoare. Dreptul de folosire specială a apei îl deţineau 166 de sonde, ce constituie 72,8% din numărul total de sonde aflate în funcţiune, iar 62 de sonde funcţionau fără coordonare şi fără a prezenta dări de seamă. Zonă de protecţie sanitară era amenajată la 232 de sonde. De documentaţia geologico-tehnică dispuneau 394 de sonde, sau 82% din sondele existente. La aproximativ 10% din sonde s-a constatat înrăutăţirea calităţii apei. În 24 de ore din sonde se extrăgeau 29761,1 m³ de apă, existînd posibilitatea de a majora volumul captat.

Conform informaţiei prezentate de AE Chişinău, la 31.12.2008, în mun.Chişinău erau înregistrate 354 de sonde arteziene, din care 227 de sonde au autorizaţii speciale de captare a apei, 3 sînt în construcţie, 3 sînt forate neautorizat şi 50 necesită a fi reamenajate, conservate sau tamponate.

Potrivit aceluiaşi raport, prezentat AGeoM în anul 2007 de către Î.S. “EHGeoM”, la S.A. “Apă-Canal Chişinău” sînt 157 de sonde, din care 43 – lichidate, 77 – conservate, 3 urmează a fi lichidate, 9 urmează a fi conservate. Astfel, în stare de funcţiune sînt 25 de sonde. Conform informaţiei prezentate auditului de S.A. “Apă-Canal Chişinău”, la 31.12.2008, în gestiunea acesteia se aflau 138 de sonde, din care 40 funcţionează şi 98 sînt conservate.

S.A. “Apă-Canal Chişinău” dispune de informaţie despre 86 de sonde de captare a apei subterane din mun.Chişinău, utilizate de alţi agenţi economici, din care 10 agenţi economici nu au drept de deversare a apelor reziduale (canalizare), iar pentru funcţionarea a 44 de sonde nu există acordul S.A. “Apă-Canal Chişinău” de captare a apei.

2.1.3. Necorespunderea datelor privind numărul de sonde înregistrate din Raportul anual al Inspectoratului Ecologic de Stat cu datele acumulate în perioada auditată denotă lacune în controlul intern al IES şi determină supravegherea necorespunzătoare a calităţii apelor subterane.

În Raportul Inspecţiei Ecologice Basarabeasca pe anul 2008 numărul sondelor este majorat cu 9 unităţi, în comparaţie cu datele acumulate de audit la beneficiarii de ape subterane. Aceasta se explică prin faptul că datele din Raportul Inspecţiei Ecologice sînt acumulate din dările de seamă statistice şi nu direct de la beneficiari.

La Inspecţia Ecologică Orhei nu sînt înregistrate 3 sonde din com.Ivancea (Tabăra de odihnă “Andrieş”; Şcoala sanatorială din Ivancea; Penitenciarul nr.18).

Necoincidenţe s-au constatat de asemenea între numărul de sonde înregistrate de IE Rezina şi cele constatate de audit pe teren. Astfel, la 6 beneficiari s-au depistat 8 sonde neînregistrate de către IE Rezina, iar la 2 beneficiari – lipsa a 4 sonde înregistrate.

La Inspecţia Ecologică Căuşeni sînt înregistrate cu 55 de sonde mai mult decît cele constatate la 15 beneficiari de ape subterane, cum ar fi la Primăriile: s.Tocuz – 17 sonde, s.Chircăieşti – 4, s.Fîrlădeni – 6, s.Ursoaia – 5, s.Baimaclia – 4, s.Baccealia – 6, s.Săiţi – 3, aceasta motivîndu-se (conform explicaţiilor prezentate de primari) prin netransmiterea sondelor prin acte de primire-predare de către fostele gospodării agricole.

Potrivit informaţiilor prezentate auditului de către beneficiarii de sonde de apă din r-nul Hînceşti, s-a constatat existenţa a 127 de sonde de apă, faţă de 173 de sonde de apă înregistrate la Inspecţia Ecologică Hînceşti.

Controlul privind resursele acvatice se efectuează de către subdiviziunile IES, de regulă, la momentul solicitării autorizaţiei pentru folosirea specială a apei, în act indicîndu-se starea tehnică a lor, modul de evacuare a apei, respectarea zonei de protecţie sanitară, efectuarea calculelor pentru poluarea mediului ambiant. Astfel, starea tehnico-ecologică a sondelor neexploatate şi a sondelor care nu dispun de autorizaţie de folosire specială a apei nu este monitorizată cu regularitate de IES.

În perioada 2007-2008, AE Chişinău a efectuat controlul la 52 de gestionari ai sondelor de apă, sau la 33% din numărul lor total, fiind verificată starea ecologică la 80 de sonde aflate în posesia acestora, sau la 22,6% din sondele existente în mun.Chişinău.

2.2. Cum se implementează politicile de stat privind gestionarea subsolului şi regenerarea bazei de materie primă minerală?

2.2.1. Principalele neregularităţi constatate în rezultatul auditului şi examinării informaţiilor prezentate de către beneficiarii de ape subterane sînt:

- exploatarea sondelor arteziene de către agenţii economici fără autorizaţiile necesare, cu încălcarea normelor şi regulilor în vigoare de exploatare şi cu utilizarea ilegală a resurselor naturale subterane ale statului, ce va duce la epuizarea şi poluarea orizontului acvifer;

- neîndeplinirea cerinţelor privind starea tehnică şi sanitară a multor sonde arteziene şi a primei (I) zone de protecţie sanitară, la care lipsesc îngrădiri, pe teritoriul acestora fiind depozitat gunoi şi metal uzat;

- necorespunderea, în unele cazuri, a apei captate din sondele arteziene standardelor în vigoare privind apa potabilă, conectarea acestor sisteme de aprovizionare cu apă la reţelele centralizate de alimentare cu apă, ceea ce poate provoca riscul contaminării apei din sistemul central de alimentare cu apă, expunînd populaţia pericolului infectării cu boli;

- evacuarea în sistemul central de canalizare a apelor uzate, captate ilegal din sondele arteziene care se efectuează de către agenţii economici fără a achita serviciile corespunzătoare.

De asemenea, în cadrul auditului, S.A. “Apă-Canal Chişinău” a relevat şi faptul că refuzul agenţilor economici de a utiliza apa din sistemul central de aprovizionare cu apă duce la stoparea circulaţiei apei pe unele sectoare ale apeductului, ceea ce creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea microorganismelor şi pierderea calităţii apei.

Deşi conform prevederilor legale³⁷ la baza politicii statului în domeniul alimentării cu apă potabilă se află satisfacerea necesităţilor de apă potabilă prin dezvoltarea preponderentă a sistemelor centralizate, iar potrivit Hotărîrii Guvernului nr.619 din 16.08.1994³⁸ se interzice forarea de noi fîntîni arteziene pentru utilizarea apelor subterane fără acordul organizaţiilor ce prestează servicii de alimentare centralizată cu apă, auditul a constatat că aceste reglementări nu sînt implementate. În urma operării unor completări în art.27 din Codul apelor³⁹, IES, la eliberarea autorizaţiei pentru folosinţa specială a apei, nu solicită coordonarea exploatării sondelor arteziene de la prestatorii centralizaţi ai serviciilor de alimentare cu apă (de exemplu, S.A. “Apă-Canal Chişinău”), astfel conturîndu-se riscul nemonitorizării calităţii apei livrate.

____________________

³⁷ Legea nr.272-XIV din 10.02.1999 “Cu privire la apa potabilă” (cu modificările ulterioare) (art.4).

³⁸ Hotărîrea Guvernului nr.619 din 16.08.1994 “Despre reglementarea relaţiilor din domeniul gospodăririi apelor şi folosirea raţională a resurselor de apă în Republica Moldova” (cu modificările ulterioare).

³⁹ Legea nr.280-XVI din 14.12.2007 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

2.2.2. Contrar prevederilor art.27 alin.(1) şi art.37 lit.f) din Codul apelor, de către unii beneficiari, captarea şi utilizarea apelor subterane s-a efectuat în lipsa autorizaţiilor de folosire specială a apei, iar subdiviziunile IES nu au aplicat, conform competenţelor atribuite, pîrghiile de sancţionare administrativă pe fapte contravenţionale în domeniul de folosire specială a apei.

Conform dării de seamă a IES pe anul 2008, din 2195 de sonde exploatate în republică, autorizaţie de folosire specială a apei aveau 1159 de sonde, sau 52,8%.

Potrivit informaţiilor subdiviziunilor IES, o cauză a nedeţinerii de către agenţii economici a autorizaţiei pentru folosirea specială a apei, este lipsa paşaportului tehnic al sondei, restabilirea căruia necesită mijloace financiare. În r-nul Sîngerei nu dispun de documentaţie tehnică 31 de sonde, inclusiv 2 sonde exploatate.

Î.M. “Regia Apa Şoldăneşti”, în anul 2007, a pus în funcţiune 4 sonde de captare a apei, iar în anul 2008 – 2 sonde, care nu dispun de paşapoarte tehnice.

2.2.3. AAPL şi autorităţile pentru resurse naturale şi mediu nu au întreprins măsuri corespunzătoare privind supravegherea volumului de apă captat din sondele gestionate, precum şi din cele situate pe teritoriul administrat. Deseori pentru stabilirea volumului de apă captată se utilizează capacitatea de pompare şi energia electrică consumată de pompă, sau contoarele existente la consumatorii de apă. Captarea apei în lipsa unui control strict este tolerată de IES, date fiind prevederile depăşite ale Instrucţiunii privind modul de completare a registrelor de evidenţă primară a consumului de apă, consumului de apă prin metode indirecte şi calităţii apelor livrate, aprobată prin Hotărîrea nr.43 din 08.08.1994 a Departamentului Statisticii şi Departamentului Protecţiei Mediului Înconjurător. Lipsa controlului strict al debitelor captate nu oferă o imagine reală asupra stării apelor subterane, volumului necesar de apă pentru aprovizionare, ce favorizează folosirea iraţională a resurselor acvatice.

N-a fost ţinută în modul stabilit evidenţa cantităţii de ape subterane captate în:

- r-nul Taraclia – de către C.P. “Tvardiţa” la cele 22 de sonde existente;

- r-nul Anenii Noi – de către primăriile satelor Chirca şi Cobusca Veche, Î.S. “Anina”;

- r-nul Basarabeasca – de către toate primăriile;

- r-nul Briceni – de către 30 de agenţi economici cărora le aparţin 38 de sonde din totalul de 53 exploatate, sau 72%;

- r-nul Edineţ – de către 40 de agenţi economici cărora le aparţin 39 de sonde din totalul de 71 exploatate, sau 55%;

- r-nul Sîngerei – la 18 sonde din totalul de 35 exploatate;

- r-nul Orhei – de către primăria s.Bulăieşti (3 sonde);

- r-nul Rezina – de către: Tabăra de odihnă “Nistru” a Direcţiei raionale generale de învăţămînt Rezina, Primăria s.Echimăuţi, S.R.L. “LPKV” (s.Solonceni), Penitenciarul nr.17;

- r-nul Şoldăneşti – de către Î.M. “Regia Apa Şoldăneşti”;

- r-nul Ungheni – de către S.R.L. “Dant Agro” şi S.R.L. ”Agrosfera BM”, primăriile auditate;

- r-nul Floreşti – de către S.A. “Servicii comunale Floreşti”;

- r-nul Glodeni – 88% din sondele exploatate;

- r-nul Căuşeni – de către Primăriile satelor Zaim, Opaci, Ursoaia, Ciufleşti, Baccealia, Chircăieştii Noi.

2.2.4. AAPL nu deţin informaţii exacte privind starea tehnică a sondelor arteziene, starea sanitară a apei captate, nivelul de asigurare cu apă a populaţiei şi existenţa resurselor pentru suplinirea acestora.

Cauza stării tehnice deplorabile a sondelor arteziene şi, respectiv, a aprovizionării insuficiente a populaţiei cu apă este distrugerea încăperilor fîntînilor arteziene, învechirea morală şi fizică a utilajului, deconectarea de la energia electrică, insuficienţa de mijloace financiare pentru restabilirea şi reparaţia fîntînilor.

În municipiului Chişinău, cu dreptul de gospodărire separată a rezervelor de ape subterane pe teritoriul municipiului Chişinău, conform Deciziei Consiliului municipal Chişinău din 23.05.2002⁴⁰, a fost învestită S.A. “Apă-Canal Chişinău”, iar exploatarea sondelor pentru captarea apei subterane trebuia efectuată numai cu acordul acesteia.

____________________

⁴⁰ Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/3 din 23.05.2002 “Cu privire la reglementarea alimentării cu apă potabilă din sursele subterane pe teritoriul municipiului Chişinău”.

Întru executarea Deciziei Consiliului municipal Chişinău din 23.05.2002, pe parcursul anilor 2007-2008, S.A. “Apă-Canal Chişinău” s-a adresat în mod regulat AGeoM, Agenţiei Ecologice Chişinău, Agenţiei “Apele Moldovei”, Centrului municipal de medicină preventivă Chişinău, Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, cu solicitarea informaţiei privind agenţii economici din mun.Chişinău care în anii 1990-2007 au obţinut coordonarea instituţiei respective în vederea exploatării sondelor arteziene şi a forării puţurilor noi pentru satisfacerea necesităţilor potabile-menajere şi industriale, precum şi pentru întreprinderea măsurilor legale faţă de agenţii economici care exploatează sondele pentru captarea apei subterane contrar normelor stabilite şi expun pericolului de poluare apele subterane, informaţii exhaustive la aceste interpelări nefiind prezentate. La 12.02.2008, AGeoM a informat S.A. “Apă-Canal Chişinău” că datele detaliate privind inventarierea sondelor arteziene de captare a apei se află în Fondul de stat de informaţii privind subsolul, neprezentînd informaţii ample la acest capitol.

Despre problemele existente privind exploatarea de către agenţii economici a sondelor arteziene de captare a apelor subterane din mun.Chişinău, S.A. “Apă-Canal Chişinău” a informat autorităţile publice locale şi centrale de specialitate.

Majoritatea sondelor de captare a apelor subterane nu au amenajate I (prima) zonă de protecţie sanitară, cu raza de 50 m (S.A. “Servicii Comunale Floreşti”), nu deţin autorizaţii sanitare de funcţionare (r-nul Glodeni), apa captată nu corespunde indicatorilor sanitaro-chimici (raioanele Glodeni şi Briceni).

Conform informaţiei IE Rezina, populaţia or.Rezina este asigurată cu apă potabilă de la staţia Tarasova, ce aparţine Uzinei din or.Rîbniţa, iar exploatarea fîntînilor arteziene din or.Rezina este periculoasă din punct de vedere sanitaro-ecologic din cauza lipsei staţiei de epurare a apei şi inundării sondelor cu apă poluată.

2.2.5. AAPL nu au înregistrat regulamentar⁴¹ în evidenţa contabilă sondele de captare a apei deţinute.

____________________

⁴¹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (art.17 alin.(1)); Hotărîrea Guvernului nr.338 din 21.03.2003 “Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale”.

Potrivit prevederilor art.29 alin.(1) lit.g) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁴², primarul este responsabil de inventarierea şi administrarea bunurilor domeniului public, în limitele competenţei, iar conform art.75 alin.(2) din aceeaşi lege obiectele acvatice fac parte din bunurile domeniului public de interes local.

____________________

⁴² Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 “Pivind administraţia publică locală” (cu modificările ulterioare).

Astfel, în r-nul Hînceşti nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă 36 de sonde din cele 68 de sonde ale căror beneficiari sînt autorităţile administraţiei publice locale. Iar în raionul Ungheni, Primăriile: s.Todireşti, s.Buşila, s.Costuleni, s.Negurenii Vechi, s.Măcăreşti, s.Sculeni, or.Corneşti nu au înregistrat în evidenţa contabilă 22 de sonde de apă.

Din 74 de sonde înregistrate pe teritoriul raionului Glodeni la 13 sonde arteziene nu este determinată apartenenţa lor (respectiv: s.Petrunea – 1; s.Iabloana – 1; s.Camenca – 1; s.Hîjdieni – 1; s.Limbenii Vechi – 1; s.Ciuciulea – 1; s.Cuhneşti – 5; s.Ustia – 2).

2.2.6. Calcularea şi achitarea taxei pentru apă s-a efectuat, în unele cazuri, cu abateri de la prevederile art.302, art.303, art.304 şi art.305 din Codul fiscal.

Conform prevederilor Codului fiscal, apa captată se clasifică după modul de utilizare, şi nu după sursele de captare (de suprafaţă sau subterane) sau după calităţile acesteia (potabilă, tehnică, minerală), ceea ce nu corespunde cu modul de evidenţă a apelor subterane de către AGeoM.

Urmare auditului, s-a constatat diminuarea taxei pentru apă, calculată în sumă de 86,6 mii lei, inclusiv:

- ÎMDP “Apă-Canal” Anenii Noi – cu 17,7 mii lei, ca rezultat al indicării volumului apei captate nu conform datelor contoarelor de apă, ci potrivit datelor privind energia electrică consumată de pompe;

- Î.M. “Apă-Canal Taraclia” – cu 39,6 mii lei, nefiind calculată taxa de la volumul pierderilor de apă în reţea;

- S.A. “Glodeni-Zahăr” – cu 29,0 mii lei în anul 2008, ca rezultat al necalculării taxei de la volumul apei livrate Î.M. “Gospodăria Comunală Glodeni” (lichidată) şi Î.M. “Servicii comunale Glodeni”, utilizate de către ultimele în scopuri tehnologice, pentru livrare la alţi agenţi economici, şi pierdută din reţea;

- C.P. “Tvardiţa” – cu 0,3 mii lei, în urma includerii ca înlesnire a volumului de apă captată şi realizată agenţilor economici care nu folosesc apă în agricultură.

Nu a fost calculată şi achitată taxa pentru apă nici de către Î.M. “Regia Apa Şoldăneşti”, nici de către S.R.L. “LPKV” (r-nul Rezina) pe trimestrele III şi IV ale anului 2008, ultima prezentînd dările de seamă la IFS Rezina pe parcursul auditului, la 08.09.2009.

Deşi în perioada anilor 2007-2008 C.P. “Tvardiţa” a utilizat sondele de captare a apei în activitate de antreprenoriat, aceasta nu a deţinut dreptul de folosinţă sau proprietate asupra terenurilor pe care sînt amplasate sondele. Suprafaţa terenului utilizat în acest mod este de 1,75 ha, pentru care, conform calculelor Primăriei Tvardiţa, plată minimă de arendă constituie suma de 1,1 mii lei pe an.

IFS Sîngerei a aplicat prevederile Codului fiscal privind calcularea taxei pentru apă diferenţiat pentru diferiţi agenţi economici, ceea ce provoacă riscul neîncasării veniturilor la buget. Astfel, S.R.L. “Gelibert”, în anii 2007 şi 2008, a aplicat incorect cota taxei pentru apa folosită la îmbutelierea apei cu adaos de zahăr şi îndulcitori sau arome, prin ce a diminuat taxa spre plată în mărime de 69,8 mii lei în anul 2007 şi 166,2 mii lei – în anul 2008. Controlul efectuat de către IFS Sîngerei la S.R.L. “Gelibert” din 18.11.2008 n-a stabilit încălcări la calcularea taxei pentru apă. De remarcat că unii agenţi economici din teritoriul raionului Sîngerei (la unul din care controlul efectuat de către IFS Sîngerei la 25.12.2008 încălcări n-a stabilit), mun. Bălţi şi raionului Făleşti au calculat taxa pentru apa folosită la îmbutelierea apei cu adaos de zahăr şi îndulcitori sau arome conform cotei de 8 lei în anul 2007 şi de 16 lei – în anul 2008.

De menţionat că volumul de apă captată, indicată în dările de seamă privind calcularea taxei pentru apă, nu coincide cu volumul de apă captată, indicată în dările de seamă de către subdiviziunile IES. De exemplu, conform datelor Inspecţiei Ecologice Taraclia, volumul de apă captată din zăcămintele subterane constituie 716 mii m³ – în anul 2007 şi 698,9 mii m³ – în anul 2008, iar potrivit datelor Inspectoratului Fiscal Taraclia, agenţii economici au indicat în dările de seamă privind calcularea taxei pentru apă că au captat 117,3 mii m³ şi, respectiv, 592,3 mii m³ de apă, ceea ce denotă o diferenţă între aceste date în mărime de 598,7 mii m³ în anul 2007 şi de 106,6 mii m³ – în anul 2008.

3. Executarea cerinţelor Curţii de Conturi şi altor organe abilitate

privind gestiunea resurselor naturale subterane

Neexecutarea cerinţelor Curţii de Conturi este o premisă a persistenţei dificultăţilor în administrarea resurselor naturale subterane şi utilizarea neregulamentară a acestora.

Modul de gestionare a resurselor naturale subterane a fost verificat de către Curtea de Conturi în anul 2004, fiind adoptată Hotărîrea nr.21 din 28.04.2005 “Privind rezultatele controlului asupra gestionării unor resurse naturale în anul 2003 şi, parţial, în anul 2004”. Cerinţele înaintate în această hotărîre nu au fost executate pe deplin, şi anume:

- au rămas neelaborate actele normative şi legislative care urmau să reglementeze: regulile de ţinere a Cadastrelor de stat ale obiectivelor de folosire a subsolului, modul de trecere la pierderi a rezervelor de substanţe minerale utile, modul de ţinere a Fondului de stat de informaţii privind subsolul, modul de folosire a datelor din dările de seamă păstrate în acest Fond, modul de ridicare a construcţiilor pe suprafeţele cu zăcăminte minerale;

- n-au fost abrogate actele normative ce şi-au pierdut valabilitatea o dată cu aprobarea unui nou cadru legislativ. De exemplu, n-a fost abrogată Hotărîrea Guvernului nr.726 din 27.09.1994⁴³, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.451-XV;

____________________

⁴³ Hotărîrea Guvernului nr.726 din 27.09.1994 “Cu privire la autorizarea prin licenţă a folosirii subsolului în Republica Moldova”.

- nu s-a asigurat o informaţie exhaustivă despre carierele şi minele din republică şi alte obiective reale care exploatează substanţele minerale utile şi nu s-a asigurat reglementarea folosirii substanţelor minerale utile, cu stabilirea limitelor de utilizare a acestora, asigurarea evaluării lor corecte şi raportarea la categoriile respective prevăzute de legislaţie;

- n-au fost soluţionate problemele referitor la fîntînile arteziene care nu se exploatează.

De asemenea, n-au executat toate cerinţele Curţii de Conturi nici AAPL şi beneficiarii subsolului:

- AAPL nu au revizuit şi nu au confirmat suprafeţele de teren destinate carierelor;

- AAPL ale raionului Ungheni şi com.Petreşti nu au asigurat achitarea de către S.R.L. “Sampdoria” a pierderilor în sumă de 1471,9 mii lei, cauzate de excluderea terenurilor cu suprafaţa de 4,1 ha (aferente carierei Buciumeni) din circuitul agricol;

- AAPL ale raionului Edineţ şi ale satelor Gordineşti şi Lopatnic nu au întreprins măsurile necesare şi nu au stopat extragerea samavolnică de către locuitorii acestor sate a nisipului şi pietrei din carierele amplasate pe suprafeţele de 7,65 ha şi de 3,0 ha;

- AAPL ale oraşului Orhei şi satului Truşeni nu au urmărit ca beneficiarii subsolului să recultiveze terenurile cu suprafaţa de 42,4 ha şi, respectiv, de 6,2 ha;

- primăria or.Floreşti şi s.Cobani nu au încheiat contractul de arendă a terenului cu beneficiarii subsolului Î.M. “Cristal-Flor” şi, respectiv, cu S.A. “Cariera Cobani”, la momentul auditului Primăria or.Floreşti şi Î.M. “Cristal-Flor” fiind în litigiu.

III. RECOMANDĂRI

1. Ministerul Mediului, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale şi Inspectoratul Ecologic de Stat:

1.1. să efectueze la beneficiarii subsolului controlul asupra modului de folosire şi de protecţie a subsolului;

1.2. să stabilească exhaustiv consecutivitatea etapelor de obţinere a dreptului de folosinţă a subsolului şi captare a apelor subterane;

1.3. să elaboreze şi să implementeze Sistemul Informaţional Automatizat de evidenţă a cadastrului şi balanţei de stat a zăcămintelor minerale utile, a sondelor de captare a apei subterane (cu includerea informaţiei privind starea tehnică, a beneficiarului, a volumului de apă captat etc.);

1.4. să asigure prezentarea dărilor de seamă privind utilizarea substanţelor minerale utile şi datelor despre captarea apelor subterane de către toţi beneficiarii;

1.5. să reglementeze condiţiile de exploatare concomitentă a aceluiaşi zăcămînt de către mai mulţi agenţi economici;

1.6. să examineze oportunitatea reglementării modului de retragere a perimetrelor miniere de la beneficiarii subsolului în cazul neexploatării lui, cu determinarea modalităţii de compensare a investiţiilor efectuate de către beneficiari şi de asigurare a plăţii de către beneficiari a compensaţiilor pentru recultivarea terenurilor degradate;

1.7. să reglementeze modul de stabilire a hotarelor terenului pentru exploatare industrială a zăcămintelor de substanţe minerale utile;

1.8. să excludă practica de eliberare a perimetrelor miniere cu depăşirea limitelor terenurilor pe care le poate folosi legal beneficiarul subsolului;

1.9. să întreprindă măsurile de rigoare, conform procedurilor legale, în vederea recuperării pagubelor pricinuite proprietăţii publice de către persoanele fizice şi juridice, inclusiv de cele nominalizate în prezentul Raport, în urma extragerii neautorizate a substanţelor minerale utile, precum şi a cheltuielilor necesare pentru recultivarea terenurilor degradate;

1.10. să reglementeze evidenţa şi mişcarea volumelor de substanţe minerale utile şi de deşeuri miniere.

1.11. să asigure acordarea dreptului de forare a sondelor pentru captarea apelor subterane şi eliberarea autorizaţiei de folosire specială a apei, cu respectarea legislaţiei privind satisfacerea necesităţilor de apă potabilă prin dezvoltarea preponderentă a sistemelor centralizate de aprovizionare cu apă;

1.12. să acorde suportul necesar beneficiarilor sondelor de captare a apelor subterane, pentru restabilirea paşapoartelor tehnice ale sondelor;

1.13. să asigure evidenţa apei captate în baza contoarelor, operînd modificări la reglementările în vigoare;

1.14. să examineze oportunitatea eliberării autorizaţiilor de folosire specială a apei subterane de către instituţia abilitată cu gestiunea resurselor naturale subterane, reieşind din responsabilitatea Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale de ţinere a cadastrului apelor subterane;

2. Ministerul Mediului şi instituţiile din subordine (Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale), de comun acord cu Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru şi în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale:

2.1. să determine suprafaţa terenurilor ocupate de cariere (inclusiv abandonate şi ilegale) şi să stabilească persoanele fizice sau juridice cu drept de posesiune, folosinţă sau proprietate a acestora, cu înregistrarea lor în cadastrul bunurilor imobile sau luarea altor măsuri conform prevederilor legale;

2.2. să elaboreze metodologia de evaluare şi apreciere a tuturor carierelor şi excavaţiilor delăsate, inclusiv a gropilor nerecultivate (cariere de roci pentru crearea terasamentelor), care au aparţinut fostelor gospodării agricole, gospodăriei drumurilor etc., cu ulterioara inventariere a acestor excavaţii şi luarea deciziilor de legiferare ori de lichidare;

2.3. să determine terenurile ce pot fi recultivate şi modalitatea de monitorizare a executării acestor sarcini;

2.4. să efectueze inventarierea terenurilor ocupate de cariere, verificarea achitării plăţii pentru excluderea acestora din circuitul agricol şi silvic, cu asigurarea încasării acestei plăţi;

2.5. să reglementeze modul de transmitere a excavaţiilor miniere după exploatarea industrială a acestora, cu stabilirea autorităţii care va efectua gestiunea ulterioară a excavaţiilor respective, determinînd modalitatea de înregistrare a acestor drepturi în cadastrul bunurilor imobile;

2.6. să determine modalitatea de evidenţă şi de raportare a solului fertil depozitat pentru recultivarea biologică a terenurilor degradate;

2.7. să stabilească modalitatea de utilizare şi de depozitare a deşeurilor obţinute de la exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile (în dependenţă de tipul deşeului), ţinîndu-se cont de necesitatea recultivării tehnice ulterioare a carierelor.

3. Ministerul Mediului în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să se determine asupra formelor unice de raportare a extragerii substanţelor minerale utile, a captării apelor subterane şi apelor de suprafaţă, în vederea evidenţei şi calculării taxelor pentru folosirea acestor resurse naturale.

4. Ministerul Mediului în comun cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I şi II:

4.1. vor stabili modalitatea de colaborare şi de schimb de informaţii pentru gestionarea conformă a resurselor naturale subterane;

4.2. vor asigura coordonarea, de comun cu proprietarul terenului, a efectuării prospecţiunilor şi explorărilor geologice, obţinînd în prealabil de la acesta acordul de efectuare ulterioară a exploatării substanţelor minerale utile;

4.3. vor identifica carierele locale pentru funcţionare potenţială, asigurînd respectarea legislaţiei în vigoare şi raportarea corespunzătoare pentru ulteriorii utilizatori;

4.4. vor determina sondele de captare a apelor subterane ce necesită a fi tamponate (lichidate), conservate şi la care urmează a fi asigurată zona de protecţie sanitară, cu înaintarea propunerilor privind sursele de finanţare a acestor lucrări.

5. Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul II ale raioanelor auditate să examineze la Consiliul raional Raportul de audit şi să elaboreze un plan de măsuri pentru înlăturarea neregulilor constatate în Raportul de audit, cu monitorizarea aplicării acestor măsuri de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I.

6. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să organizeze controale privind:

6.1. respectarea legislaţiei în vigoare la calcularea şi achitarea taxelor pentru resursele naturale la toţi deţinătorii de perimetre miniere pentru exploatarea industrială a substanţelor minerale utile şi în alte scopuri, precum şi pentru calcularea şi achitarea taxei pentru apă de către agenţii economici nominalizaţi în prezentul Raport;

6.2. calcularea şi încasarea taxelor pentru exploatarea resurselor naturale de la Î.S. “Portul Fluvial Ungheni”⁽*⁾ şi a taxei pentru apa îmbuteliată – de la S.R.L. “Gelibert”;

6.3 corectitudinea aplicării adaosului comercial la realizarea nisipului procurat de la Î.S. “Portul Fluvial Ungheni” de către S.R.L. “Sampdoria” (r-nul Ungheni).

____________________

^(*) aspect contestat în instanţa de judecată şi care nu poate fi dat publicării

ANEXE