Hotărîre nr.801 din 28.03.2017 cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016 în conformitate cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Comisiei

Electorale Centrale pentru anul 2016 în conformitate

 cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC

 pentru anii 2016-2019

nr. 801  din  28.03.2017

 (în vigoare 28.03.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 162-170 art. 978 din 26.05.2017

* * *

În conformitate cu art.18 şi art.22 lit.l) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.4496 din 9 februarie 2016 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016 în conformitate cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019, hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.4341 din 8 decembrie 2015 cu privire la aprobarea Planului strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2016-2019, hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.94 din 1 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea performanţelor colective, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de activitate al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016 în conformitate cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019 (se anexează).

2. Raportul de activitate al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016 în conformitate cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019 se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr.801 din 28 martie 2017

RAPORT

de activitate al Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2016 în conformitate

 cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019

SUMAR EXECUTIV

Comisia Electorală Centrală (în continuare – CEC) este organ de stat independent, înfiinţat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfăşurări a alegerilor, pentru supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

CEC este constituită din 9 membri: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 membri sînt desemnaţi de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei. Componenţa nominală a Comisiei se confirmă prin hotărîrea Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Astfel, prin hotărîrea nr.144 din 17 iunie 2016¹, Parlamentul Republicii Moldova a confirmat noua componenţă nominală a Comisiei Electorale Centrale, după cum urmează:

AGRIGOROAE Veaceslav – desemnat de Parlament

CIOCAN Iurie – desemnat de Parlament

CIUBOTARU Rodica – desemnată de Parlament

GAFTON Vasile – desemnat de Parlament

GURDUZA Sergiu – desemnat de Parlament

LEBEDINSCHI Maxim – desemnat de Parlament

RUSSU Alina – desemnată de Parlament

VOLENTIR Andrei – desemnat de Parlament

ŞARBAN Vladimir – desemnat de Preşedintele Republicii Moldova².

În temeiul art.17 alin.(1) din Codul electoral, preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale sînt aleşi din rîndul membrilor CEC cu majoritatea de voturi din numărul total al membrilor acesteia. În condiţiile legale citate, la data de 27 iunie 2016, în funcţia de preşedinte a Comisiei Electorale Centrale a fost aleasă doamna Alina Russu, în funcţia de vicepreşedinte – doamna Rodica Ciubotaru, iar în funcţia de secretar – domnul Veaceslav Agrigoroae³.

Totodată, în perioada de referinţă (ianuarie-iunie 2016), componenţa nominală a CEC era următoarea: CIOCAN Iurie – preşedinte CEC (desemnat de Parlament), VOLENTIR Andrei – secretar CEC (desemnat de Preşedintele interimar al Republicii Moldova, GAFTON Vasile, GUŢU Svetlana, MODRÎNGĂ Vitalie, MOŢARSCHI Vadim, RĂDUCAN Eduard, SIMIONOV Alexandru, URÎTU Ştefan – membri CEC desemnaţi de Parlament⁴.

Comisia Electorală Centrală este asistată de un aparat ale cărui structură şi efectiv-limită se aprobă de către Comisie. Personalul aparatului este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii. În acest sens, CEC a aprobat hotărîrea nr.1029 din 9 decembrie 2011 "Cu privire la aprobarea structurii şi efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale"⁵.

CEC stabileşte obiective strategice şi operaţionale pe care urmează să le realizeze într-o anumită perioadă de timp, avînd orientarea clară spre cerinţele atît a alegătorilor, cît şi a altor părţi interesate, în scopul îmbunătăţirii continue a procesului electoral.

În acest sens, CEC şi-a aprobat Planul strategic pentru anii 2016-2019, prin hotărîrea nr.4341 din 8 decembrie 2015⁶, potrivit căruia au fost stabilite misiunea, viziunea şi valorile instituţiei, descrierea situaţiei curente, analiza SWOT, direcţii strategice, obiective şi activităţi, precum şi mecanismul de monitorizare şi evaluare. Potrivit Planului strategic al CEC pentru anii 2016-2019 au fost identificate următoarele direcţii strategice: 1) Un proces electoral modern, eficient şi accesibil; 2) Rezultate credibile ale alegerilor; 3) Alegători conştienţi şi informaţi; 4) Capacităţi instituţionale consolidate şi 5) Supravegherea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Planul strategic al CEC constituie principalul document de planificare managerială şi strategică a activităţii Comisiei, care vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor, de asemenea domeniul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Din această perspectivă CEC stabileşte obiective strategice şi acţiuni concrete menite să atingă obiectivele propuse, analizează şi evaluează activităţile precedente propunîndu-şi măsuri de îmbunătăţire.

Planificarea strategică trasează priorităţile Comisiei în domeniul său de activitate, printre care asigurarea egalităţii de gen, crearea condiţiilor pentru participarea nestingherită a tuturor categoriilor de alegători la procesul electoral, modernizarea procesului electoral prin aplicarea tehnologiilor informaţionale şi diversificarea mecanismelor de management în serviciul public.

În vederea realizării obiectivelor strategice stabilite conform Planului strategic pentru anii 2016-2019, CEC identifică şi stabileşte anual obiectivele şi acţiunile specifice prin aprobarea unui plan de acţiuni la nivel de instituţie. Prin urmare, prin hotărîrea nr.4496 din 9 februarie 2016⁷, CEC a aprobat Planul de acţiuni pentru anul 2016 în conformitate cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019, prin care au fost stabilite 7 obiective specifice în corespundere cu cele strategice, fiind identificate 37 de acţiuni în vederea realizării obiectivelor stabilite, cu determinarea indicatorilor de produs/rezultat, termenele şi responsabilii de realizarea acestora. Printre obiectivele specifice incluse în Planul de acţiuni al CEC pentru anul 2016 se enumeră:

1) Dezvoltarea şi implementarea modulelor SIAS "Alegeri"

2) Sporirea accesibilităţii procesului electoral

3) Îmbunătăţirea continuă a managementului electoral şi consolidarea capacităţilor instituţionale

4) Asigurarea organizării evenimentelor electorale. Alegători conştienţi şi informaţi

5) Transparenţa în activitatea organelor electorale

6) Transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale

7) Perfecţionarea cadrului legal şi a celui conex

În prezentul raport de activitate se descrie în detaliu nivelul de realizare a obiectivelor specifice şi acţiunilor stabilite în acest sens, fiind identificate cauzele realizării parţiale a unora din acţiunile specifice şi descrise măsurile planificate în vederea realizării depline a acestora în următoarea perioadă de gestiune.

Totodată, se menţionează că pe lîngă obiectivele şi acţiunile specifice stabilite de CEC pentru anul 2016, Comisia asigură realizarea şi altor activităţi curente ce reies din atribuţiile specifice stabilite acesteia potrivit legislaţiei electorale. În acest sens, se evidenţiază realizarea activităţilor ce ţin de asigurarea exerciţiului bugetar aferent bunei organizări a activităţilor curente ale CEC, precum şi tuturor proceselor electorale desfăşurate, organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Comisiei, circuitul corespunzător al corespondenţei CEC, iniţierea procedurilor de validare a mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, procedura de atribuire şi ridicare a mandatelor de consilieri locali, activitatea de reprezentare a intereselor Comisiei Electorale Centrale în instanţele de judecată, precum şi implicarea în procesul de recepţionare şi verificare a listelor de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă pentru iniţierea referendumului constituţional.

În acelaşi timp, prin hotărîrea nr.55 din 1 aprilie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a stabilit data de 30 octombrie 2016 pentru desfăşurarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova. În acest sens, în perioada de referinţă, Comisia Electorală Centrală a asigurat organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, iar în conformitate cu art.60 din Codul electoral, CEC a aprobat Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 care conţine descrierea acţiunilor şi procedurilor electorale realizate⁸.

Cea din urmă activitate realizată de CEC a influenţat în bună parte nivelul de realizare a obiectivelor şi acţiunilor specifice stabilite de Comisiei pentru anul 2016, Comisia fiind pusă în situaţia de a-şi revedea activităţile în vederea prioritizării şi orientării acestora pentru buna organizare şi desfăşurare a scrutinului prezidenţial. În cea mai mare parte au fost afectate, prin prisma nivelului de realizare, obiectivele specifice ce ţin de domeniile privind dezvoltarea şi implementarea modulelor SIAS "Alegeri" şi perfecţionarea cadrului legal şi a celui conex.

În acelaşi timp, organizarea scrutinului prezidenţial din 2016 a evidenţiat carenţele legislative şi normative existente în vederea bunei organizări a procedurilor electorale, fiind astfel evidenţiate şi noi domenii de analiză în vederea perfecţionării procedurilor ce vizează activitatea de colectare şi verificare a listelor de subscripţie, activitatea grupurilor de iniţiativă, inclusiv cea financiară a acestora, asigurarea organizării secţiilor de votare din afara ţării şi modul de participare a cetăţenilor la votare în aceste secţii, contracararea implicării subiecţilor neautorizaţi în campania electorală etc. Aceste din urmă constatări, precum şi altele identificate, urmează să servească drept activităţi prioritare în vederea realizării obiectivelor specifice ce ţin de perfecţionarea cadrului legal şi a celui conex, sporirea accesibilităţii procesului electoral, transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, asigurarea organizării evenimentelor electorale, alegători conştienţi şi informaţi, dezvoltarea şi implementarea modulelor SIAS "Alegeri".

______________________________

¹ http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=365461

² http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1060&l=ro

³ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=16238&l=ro

⁴ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1060&rid=16122&l=ro

⁵ http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=341801

⁶ http://www.cec.md/files/files/planulstrategic20162019aprobatinsedinta_279273.pdf

⁷ http://www.cec.md/files/files/anexa4496hcecplandeactivitatecec2016_2354558.pdf

⁸ HCEC nr.572 din 18 noiembrie 2016 cu privire la aprobarea Raportului cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016

OBIECTIVUL NR. 1. DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA MODULELOR SIAS "ALEGERI"

1.1. Realizarea unui studiu de fezabilitate privind introducerea votului la distanţă prin intermediul sistemelor electronice ca metodă de vot alternativă

În vederea evaluării posibilităţilor de introducere a tehnologiilor moderne de vot în cadrul alegerilor şi referendumurilor desfăşurate în Republica Moldova, în perioada 28 martie – 28 iunie 2016, cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova (PNUD Moldova), a fost realizat Studiul de fezabilitate "Introducerea votului prin Internet în Republica Moldova: Principalele constatări şi recomandări".

Studiul realizat s-a axat pe analiza de ansamblu a mai multor domenii, după cum urmează:

- Privire de ansamblu asupra implementării cu succes a sistemului de vot prin Internet la nivel mondial în astfel de ţări ca Estonia, Elveţia, Norvegia, Canada şi Australia;

- Prezentarea principalelor concepte referitoare la votul prin Internet;

- Analiza situaţiei actuale prin prisma aspectelor legale, tehnice, sociale şi politice cu privire la alegeri – mediul conex;

- Recomandările formulate în urma studiului;

- Implementarea preliminară a acţiunilor prioritare;

- Analiza cost–beneficiu.

Scopul studiului a vizat identificarea măsurilor necesare în vederea realizării cerinţelor legale, organizaţionale şi economice care să conducă la introducerea votului prin Internet în Republica Moldova. Astfel, obiectivul principal al studiului a fost de a evalua fezabilitatea introducerii votului la distanţă prin Internet în Republica Moldova, după modelul altor ţări europene care au sisteme electorale similare. În baza analizei a fost propusă realizarea acţiunilor preliminare pentru pilotarea şi punerea în aplicare deplină a noului serviciu.

Totodată, procesul de elaborare a studiului a implicat realizarea mai multor activităţi, şi anume:

- organizarea întrevederilor comune cu reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale, partidelor politice, ministerelor de resort, altor autorităţi publice, agenţiilor guvernamentale şi cu alţi factori interesaţi;

- analiza celor mai bune practici de punere în aplicare a votului prin Internet în alte ţări;

- analiza mediului legal, tehnic, social şi politic din Moldova, în baza rezultatelor interviurilor realizate, a documentaţiei disponibile şi a observaţiilor personale.

De asemenea, rezultatele studiului efectuat denotă că Republica Moldova dispune de toate premisele de bază necesare pentru introducerea sistemul de vot prin Internet în viitorul apropiat, inclusiv de:

1. O infrastructură Internet bine dezvoltată;

2. Un grad ridicat de acoperire a reţelelor mobile;

3. Un nivel adecvat de educaţie a publicului în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC);

4. Liste electorale fiabile (Registrul de stat al alegătorilor);

5. Toate secţiile de votare echipate cu calculatoare conectate la Internet, fiind permanent online şi comunicînd cu SIAS "Alegeri".

În pofida faptului că, în valori absolute, numărul de titulari de certificate electronice (Mobile-ID) pentru autentificare personală este încă destul de mic, popularitatea Mobile-ID creşte rapid, fiind preconizată o creştere continuă, deoarece Guvernul planifică să ofere tot mai multe servicii electronice. În acest sens, autorii Studiului au venit cu două propuneri principale:

- Crearea unui Serviciu Informaţional pentru Votul prin Internet (SIVI);

- Pilotarea SIVI înainte de alegerile parlamentare din 2018.

Astfel, în cadrul studiului s-a propus implementarea a două acţiuni prioritare privind:

1) implementarea votului prin Internet în cadrul alegerilor locale generale, care în primul rînd necesită adoptarea unei decizii politice durabile de acceptare în linii mari a acestui sistem de către toate partidele politice. Această acceptare fiind esenţială, deoarece introducerea votului prin Internet, cu autorizarea tuturor reglementărilor necesare, va implica, inevitabil, cheltuieli semnificative în termeni financiari şi de resurse umane, iar randamentul acestei investiţii va fi unul pe termen lung.

2) pilotarea sistemului de votare în 2018, conform propunerii secunde a studiului, proiectul-pilot de votare prin Internet fără efecte legale ar trebui realizat înainte de alegerile parlamentare din 2018. Aceste alegeri parlamentare pot fi organizate cel mai devreme posibil în noiembrie 2018, prin urmare, proiectul-pilot poate fi realizat, cel puţin, cu o lună înainte de alegerile parlamentare (adică în septembrie-octombrie 2018). Proiectul-pilot ar trebui să ofere soluţii tehnice, operaţionale şi de securitate, ca şi în cazul în care ar fi fost desfăşurate alegeri cu caracter obligatoriu din punct de vedere legal, cu excepţia valabilităţii legale a rezultatelor. Aceasta este o cerinţă importantă atît pentru testarea securităţii şi fiabilităţii sistemului de votare prin Internet, cît şi pentru colectarea de opinii valoroase din partea experţilor şi a societăţii civile. Perioada de timp necesară pentru pregătirea proiectului-pilot ar trebui să nu fie mai mic de 18 luni, prin urmare, decizia de a lansa proiectul-pilot trebuie adoptată, cel tîrziu, în martie-aprilie 2017.

Prima versiune a studiului a fost prezentată la 31 mai 2016, iar la data de 28 iunie 2016 a avut loc prezentarea variantei finale a studiului. La fel, la data de 19 iulie 2016, Comisia a prezentat versiunea finală a studiului pentru organul legislativ, inclusiv principalele concluzii formulate în acest sens.

În acest sens, principala concluzie a studiului de fezabilitate rezidă în faptul că votul la distanţă va creşte accesibilitatea procesului electoral în raport cu toţi cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, aflaţi atît în ţară, cît şi în străinătate.

1.2. Elaborarea cerinţelor tehnice pentru dezvoltarea şi testarea modulelor SIAS "Alegeri", prevăzute în Legea nr.101-XVI cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri" ("Control financiar", "Raportare", "Documentarea")

1.2.1. Elaborarea cerinţelor tehnice pentru modulul "Control financiar"

La momentul de faţă, totalitatea procedurilor de recepţionare, verificare, digitizare şi publicare a rapoartelor financiare ale concurenţilor electorali se realizează în mod manual, lucru care generează un şir de impedimente în reacţia operativă şi adecvată a CEC, cum ar fi:

√ totalitatea rapoartelor financiare perfectate de concurenţii electorali şi partidele politice sînt expediate către CEC în format tradiţional pe hîrtie şi necesită timp pentru digitizarea şi publicarea lor;

√ procesul de analiză a rapoartelor financiare perfectate în format tradiţional pe hîrtie necesită timp pentru analiză şi control, mai ales în cazul partidelor politice unde numărul donatorilor este mare şi complexitatea rapoartelor de asemenea;

√ este dificil, iar uneori imposibil de verificat în timp util veridicitatea tuturor datelor furnizate de concurenţii electorali (corectitudinea identităţii persoanelor declarate în calitate de finanţatori, corelaţia între finanţarea recepţionată şi cheltuielile efectuate, etc.);

√ analiza manuală a rapoartelor financiare furnizate de concurenţii electorali necesită timp de analiză şi control, astfel încît, în lipsa unui control exhaustiv, unele iregularităţi ar putea fi depistate deja după încheierea scrutinului.

Pentru soluţionarea impedimentelor menţionate a fost considerată drept oportună dezvoltarea unui modul destinat automatizării controlului financiar al concurenţilor electorali care va permite tranziţia la o nouă metodologie de lucru, bazată pe procesarea documentelor digitale.

În perioada aprilie – iulie 2016, cu suportul experţilor PNUD, au fost elaboraţi termenii de referinţă destinaţi elaborării subsistemului informatic "Control financiar" al SIAS "Alegeri", care vine să automatizeze procesele de colectare, analiză şi asigurare a accesului public la totalitatea rapoartelor expediate de concurenţii electorali către CEC şi care va oferi Comisiei instrumentarul ce ar permite unificarea şi standardizarea procedurilor de raportare, precum şi reducerea costului şi timpului necesar pentru procesarea datelor. Modulul va permite implementarea procedurilor de verificare automatizată a rapoartelor recepţionate de CEC, prin intermediul unor reguli matematice şi constrîngeri logice, care în consecinţă vor detecta erorile matematice şi de conţinut (corectitudinea totalurilor, subtotalurilor, cuantumurilor maximale ale donaţiilor, identitatea corectă a donatorilor etc.).

Premise legislative în acest sens deja există (Legea nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic), documentul digital avînd valoare juridică echivalentă documentului tradiţional pe format de hîrtie. De asemenea, în urma unor iniţiative ale Centrului de Guvernare Electronică, semnătura digitală a devenit mult mai accesibilă prin intermediul semnăturii mobile, lucru care ar încuraja simţitor tranziţia la colectarea electronică a rapoartelor financiare.

Crearea şi implementarea subsistemului "Control financiar" va permite CEC să atingă următoarele obiective:

a) punerea la dispoziţia concurenţilor electorali a unui instrument destinat perfectării, verificării automate a corectitudinii conţinutului şi expedierii totalităţii rapoartelor financiare în format digital;

b) punerea la dispoziţia Comisiei Electorale Centrale a unui mecanism informatic, care ar permite perfectarea şi actualizarea formularelor electronice aferente rapoartelor financiare electronice recepţionate de CEC de la concurenţii electorali;

c) automatizarea proceselor de verificare a validităţii identităţii persoanelor finanţatoare a concurenţilor electorali prin confruntarea rapoartelor financiare cu Registrul de stat al alegătorilor sau Registrul de stat al unităţilor de drept (verificarea corectitudinii combinaţiei nume+prenume+cod IDNP, IDNO şi a admisibilităţii finanţării actorului politic);

d) implementarea unor proceduri de recepţionare şi importare rapidă de la instituţiile bancare a informaţiei privind rulajele în conturile de decontare ale concurenţilor electorali;

e) automatizarea proceselor de verificare a concordanţei cheltuielilor cu sursele financiare ale concurenţilor electorali;

f) publicarea operativă a rapoartelor financiare expediate de concurenţii electorali pe site-ul web al Comisiei Electorale Centrale;

g) micşorarea timpului necesar realizării procesului de colectare şi gestiune a datelor privind finanţarea concurenţilor electorali şi partidelor politice din Republica Moldova;

h) reducerea timpului aferent implementării deciziilor CEC ce vizează procesele de activitate financiară a partidelor politice şi a concurenţilor electorali;

i) realizarea unui mecanism eficient de colaborare între actorii implicaţi în procedurile de raportare financiară;

j) asigurarea controlului accesului la date şi asigurarea unei securităţi şi confidenţialităţi maxime a bazelor de date şi a utilizatorilor;

k) asigurarea informaţională a activităţii de analiză, prognozare şi cercetare ştiinţifică în domeniu.

În caietul de sarcini destinat elaborării SSI "Control financiar" au fost descrise detaliat aspecte ce privesc arhitectura sistemului informatic, rolurile părţilor implicate, funcţionalităţile de bază ale sistemului informatic, fluxul generic de perfectare şi procesare a rapoartelor financiare, interfaţa utilizatorilor, mecanismul de raportare, audit şi statistică a subsistemului. De asemenea, au fost descrise detaliat atît cerinţele funcţionale faţă de SSI (cazurile de utilizare), cît şi cerinţele nefuncţionale (performanţă, securitate, protecţie, software, hardware, comunicaţie). Totodată, au fost identificate etapele de implementare a sistemului informatic.

Pentru îmbunătăţirea procesului de monitorizare şi control al finanţării partidelor politice din Republica Moldova au fost formulate cîteva recomandări în acest sens, după cum urmează:

• iniţierea în mod de urgenţă a procesului de elaborare a modulului "Control financiar";

• examinarea posibilităţii de interconexiune între registrele conţinute în modulul "Control financiar" în vederea eficientizării verificării datelor introduse de partidele politice;

• ajustarea cadrului normativ intern prin reglementarea detaliată a funcţionalităţii sistemului şi consultarea subiecţilor implicaţi în activitatea de gestiune financiară.

1.2.2. Elaborarea cerinţelor tehnice pentru modulele "Documentarea" şi modulul "Raportare"

În scopul sporirii rapidităţii şi eficienţei lucrului în cadrul procesului de dotare a secţiilor de votare cu documente electorale şi echipament logistic, precum şi în scopul realizării prevederilor Legii nr.101-XVI cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri", Comisia Electorală Centrală, în comun cu partenerii de dezvoltare (PNUD Moldova) şi-a propus elaborarea modulului "Documentarea", aplicaţie care reprezintă o soluţie informatică, ce va aduce beneficii şi impact imediat pentru activitatea Comisiei Electorale Centrale, în special în perioada electorală, prin optimizarea procesului de evidenţă şi distribuţie a formularelor documentelor electorale, modelelor legitimaţiilor şi logisticii electorale prin automatizarea inserării datelor şi efectuării calculelor corespunzătoare, inclusiv generarea actelor de predare-recepţionare, în baza datelor inserate, separat pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, atît de nivelul al doilea, cît şi de nivelul întîi.

În caietul de sarcini destinat elaborării SSI "Documentarea" au fost descrise detaliat aspectele ce privesc arhitectura sistemului informatic, părţile implicate şi rolurile utilizatorilor SSI, modelul funcţional al aplicaţiei, fluxul generic de înregistrare a scrutinelor, a organelor electorale participante în scrutin, a componenţei organelor electorale, a materialelor distribuite în cadrul scrutinului, interfaţa utilizatorilor, mecanismul de raportare, audit şi statistică a subsistemului. De asemenea, au fost descrise detaliat atît cerinţele funcţionale faţă de SSI (cazurile de utilizare), cît şi cerinţele nefuncţionale (performanţă, securitate, protecţie, software, hardware, comunicaţie). Totodată, au fost identificate etapele de implementare a sistemului informatic.

Activitatea privind elaborarea cerinţelor tehnice pentru modulul "Raportarea" a fost suspendată în condiţiile organizării scrutinului prezidenţial din 30 octombrie 2016, inclusiv din lipsa suportului financiar din partea partenerilor de dezvoltare. În aceste condiţii, o parte din funcţionalul prevăzut pentru acest modul a fost inclus în aplicaţia "Documentarea". Astfel, în perioada de raportare, pe lîngă elaborarea cerinţelor tehnice pentru SSI "Documentarea", a avut loc şi elaborarea nemijlocită a aplicaţiei, în septembrie – octombrie 2016 fiind desfăşurată faza de implementare a sistemului, cu ulterioara dare în exploatare.

Pe lîngă gestiunea intrărilor şi ieşirilor fiecărui tip de materiale pentru fiecare destinaţie, odată cu generarea automată a actelor de predare-recepţionare, aplicaţia mai permite şi prognozarea cantităţilor de materiale, ce necesită a fi distribuite pentru fiecare destinaţie. Astfel, a fost optimizată procedura de achiziţie a bunurilor, reieşind din necesităţile reale şi diminuînd la maxim posibil cantităţile nedistribuite.

1.2.3. Elaborarea cerinţelor tehnice pentru modulul "Verificarea listelor de subscripţie"

O sarcină suplimentară, realizată de CEC în perioada de raportare, a vizat elaborarea cerinţelor tehnice şi implementarea modulului "Verificarea listelor de subscripţie". Astfel, în scopul automatizării procesului de verificare a listelor de subscripţie, precum şi în vederea realizării prevederilor Legii nr.101-XVI cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri", pe parcursul lunii ianuarie 2016, Comisia Electorală Centrală a elaborat caietul de sarcini destinat creării subsistemului informatic "Verificarea listelor de subscripţie", parte componentă a blocului de funcţii "Pregătirea". În februarie 2016 a fost elaborată versiunea "01" a aplicaţiei, care a fost testată şi implementată pe parcursul lunii martie 2016, atunci cînd a avut loc prezentarea, recepţionarea şi verificarea listelor de subscripţie pentru iniţierea referendumului constituţional. Ulterior, în perioada mai – iunie 2016, aplicaţia a fost supusă unor îmbunătăţiri, care au făcut posibilă utilizarea acesteia şi în cadrul scrutinului prezidenţial din octombrie 2016.

Funcţionalitatea aplicaţiei SSI "Verificarea listelor de subscripţie" a permis:

a) îndosarierea listelor de subscripţie cu păstrarea trasabilităţii şi identificarea fiecărei file, în cadrul fiecărui dosar, precum şi excluderea posibilităţii de "migrare" a listelor de la un candidat la altul sau de la o întrebare la alta;

b) verificarea datelor privind domiciliul susţinătorilor, conform RSA, raportat la înscrierile din listele de subscripţie;

c) identificarea datelor eronate (false) ale susţinătorilor incluşi în listele de subscripţie (acte de identitate inexistente, persoane decedate, date incomplete etc.);

d) verificarea datelor colectorilor antrenaţi în procesul de colectare a semnăturilor;

e) verificarea automatizată a semnăturilor care se repetă în aceeaşi listă, în liste de subscripţie diferite şi/sau pentru diferite întrebări/candidaţi;

f) contorizarea semnăturilor valabile şi nevalabile ale susţinătorilor;

g) generarea datelor de totalizare pe categorii de erori identificate în procesul de verificare, obţinerea datelor operative la orice etapă de procesare a listelor de subscripţie.

1.3. Conlucrarea cu ministerele şi alte autorităţi de resort, deţinătoare ale registrelor de stat, în vederea automatizării procedurilor electorale

În perioada semestrului I a anului 2016 a fost semnat Acordul de colaborare între Centrul de Guvernare Electronică (E-Government) şi Comisia Electorală Centrală, fapt ce a permis iniţierea procedurii de schimb de date prin MConnect cu Departamentul Instituţii Penitenciare prin configurarea platformei informaţionale de interconectare CEC – E-Gov. Responsabilii din cadrul Comisiei au participat la ajustarea actelor normative şi politicilor de securitate aprobate de CEC în scopul înregistrării ulterioare a sistemelor informaţionale în Registrul de evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal, deţinut de Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP).

În urma semnării Acordului menţionat supra, a devenit posibilă utilizarea de către CEC a platformei de interoperabilitate (MConnect) şi a serviciilor electronice guvernamentale, relevante automatizării procesului electoral. Ca rezultat, în perioada ianuarie - februarie 2016, au avut loc o serie de şedinţe de lucru cu referire la schimbul de date dintre CEC şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei, în urma cărora a fost elaborat un plan de acţiuni, ce a inclus activităţile fiecărei instituţii implicate în realizarea schimbului de date propus. În urma implementării planului de acţiuni, pe parcursul anului 2016, au fost elaborate şi aprobate anexele la Acordul menţionat, ce ţin de consumul de date, a fost elaborat şi testat serviciul web de consum de date, a fost configurată medierea şi accesul pentru CEC la web serviciul MConnect. În octombrie 2016 a fost realizată interconectarea sistemului informaţional al DIP cu RSA, prin intermediul platformei MConnect. În urma acestei interacţiuni, va spori calitatea listelor electorale prin excluderea din listele de la domiciliu a persoanelor aflate în detenţie şi arondarea alegătorilor menţionaţi la secţia de votare în raza căreia se află penitenciarul.

1.4. Participarea la crearea Registrului de stat al adreselor în scopul delimitării teritoriale a secţiilor de votare şi arondarea alegătorilor

Pe parcursul perioadei de referinţă, în cadrul unor şedinţe comune dintre PNUD Moldova – CEC – Agenţia relaţii funciare şi cadastru – Întreprinderea de stat "Cadastru" – "CRIS "Registru", a fost definitivat caietul de sarcini destinat elaborării sistemului informatic "Registrul de Stat al Adreselor", parte componentă a Sistemului Informaţional Naţional Geografic. Sistemul va reprezenta un registru ce conţine clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova (municipii, raioane, oraşe, comune, sate) şi elementele de bază ale infrastructurii (străzi, stradele, clădiri, intrări etc.), calificate ca adrese ale obiectelor fizice. Registrul urmează să conţină un identificator special pentru fiecare entitate de evidenţă şi caracteristicile de bază ale acesteia (nume, data creării, data lichidării etc.), precum şi hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, axele străzilor, delimitatoarele clădirilor, intrările şi poziţionarea exactă a adresei. Sistemul va permite identificarea elementelor de infrastructură urbană şi rurală care sînt obiecte de evidenţă pentru alte sisteme informatice departamentale şi interdepartamentale.

Prin implementarea şi dezvoltarea sistemului menţionat se va obţine:

1) crearea unei baze organizaţionale şi informaţionale unice pentru o evidenţă centralizată a unităţilor administrativ-teritoriale şi a planurilor de adrese per localităţi;

2) asigurarea autorităţilor publice cu informaţii autentice, veridice şi complexe în scopul desfăşurării unor cercetări operative şi multilaterale în cadrul exercitării actului administrativ;

3) promovarea eficientă a politicilor de stat în organizarea administrativ-teritorială a ţării;

4) dezvoltarea unei platforme integrate, destinate sistemelor informatice departamentale şi interdepartamentale.

Beneficiari direcţi ai sistemului vor fi autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice, mediul de afaceri, cetăţenii, care în activităţile desfăşurate au nevoie de acces la o bază de date autentică a sistemului de adrese din Republica Moldova.

Registrul de stat al adreselor va oferi date spre Registrul de stat al alegătorilor prin intermediul Registrul de stat al populaţiei, fapt care va permite îmbunătăţirea calităţii listelor electorale.

Cu suportul şi finanţarea PNUD Moldova, în septembrie 2016, în urma licitaţiei desfăşurate conform procedurilor PNUD, a fost contractată compania care în perioada 2016-2017 va dezvolta sistemul informatic conform caietului de sarcini elaborat.

1.5. Instruirea şi certificarea operatorilor SIAS "Alegeri" din cadrul organelor electorale constituite pentru organizarea alegerilor locale noi

La data de 11 mai 2016, CICDE în colaborare cu responsabilii din cadrul CEC au organizat un seminar de instruire pentru operatorii SIAS "Alegeri" din cadrul BESV constituite în vederea desfăşurării alegerilor locale noi ale primarilor din comuna Ochiul Roş, raionul Anenii Noi, şi comuna Sărata Galbenă, raionul Hînceşti din 15 mai 2016.

În acest scop, a fost pusă la dispoziţie platforma de training a SIASA (platformă similară celei din ziua alegerilor însă cu date personale fictive), au fost elaborate seturi de exerciţii pentru simularea utilizării aplicaţiei ca şi în ziua desfăşurării scrutinului. Prin act de predare-recepţionare, fiecărui operator, i-a fost pus la dispoziţie un laptop şi conexiune la Internet 3G (Orange, Moldcell).

Seminarul a fost desfăşurat la sediul CICDE, numărul participanţilor fiind de 18 persoane. Din numărul celor participanţi la instruire, CICDE a certificat 18 persoane, dintre care: 16 bărbaţi şi 2 femei.

Totodată, în cadrul scrutinului prezidenţial din 30 octombrie 2016, începînd cu data de 15 octombrie, pentru a asigura familiarizarea utilizatorilor cu echipamentul şi softul necesar, a fost lansată platforma online de training pentru operatorii SIAS "Alegeri", care reprezintă o simulare a modulului "Prezenţa la vot şi procese-verbale". În cadrul trainingului, au fost antrenaţi peste 4000 de operatori SIAS "Alegeri", cărora le-a fost pusă la dispoziţie platforma de training a SIASA (platformă similară celei din ziua alegerilor), au fost elaborate seturi de exerciţii pentru simularea utilizării aplicaţiei ca şi în ziua desfăşurării scrutinului.

Concomitent cu alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016 s-au desfăşurat şi alegerile locale noi ale primarilor în localităţile Iserlia, raionul Basarabeasca, Bucuria, raionul Cahul, Gălăşeni, raionul Rîşcani şi Găleşti, raionul Străşeni, precum şi un referendum local de revocare a primarului satului Pituşca, raionul Călăraşi. În acest sens, 14 operatorii SIAS "Alegeri" au fost instruiţi pentru a putea opera cu datele din ambele tipuri de scrutin în cadrul modulului "Prezenţa la vot şi procese-verbale".

OBIECTIVUL NR. 2. SPORIREA ACCESIBILITĂŢII PROCESULUI ELECTORAL

2.1. Perfecţionarea mecanismului legal de constituire a secţiilor de votare în străinătate

Potrivit datelor procesate la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 în secţiile de votare deschise în străinătate au votat circa 65 de mii de alegători, iar la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 – 73 311 de alegători. Astfel, an de an, se atestă o continuă creştere a acestei cifre, în 2016 aceasta ajungînd la un nou record, cînd la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, în cadrul turului doi de scrutin, în afara ţării au votat 138720 alegători.

Astfel, pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a procesului de votare pentru concetăţenii noştri aflaţi peste hotarele ţării, în cadrul grupului de lucru interinstituţional creat, au fost elaborate propuneri de modificare a art.29¹ alin.(1) din Codul electoral. Propunerile formulate vizează posibilitatea constituirii unei circumscripţii electorale şi, respectiv, a unui consiliu electoral separat (excluderea din competenţa CECEM Chişinău) pentru cetăţenii Republicii Moldova, care în perioada electorală se află în străinătate. Totodată, a fost analizată şi propunerea de instituire a caracterului obligatoriu a procedurii de înregistrare prealabilă a alegătorilor din afara ţării, iar rezultatele înregistrării să servească drept temei de bază pentru constituirea secţiilor de votare suplimentare celor de pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Conform prevederilor legislaţiei electorale în vigoare, înregistrarea prealabilă nu este obligatorie, iar extinderea perioadei stabilite pentru înregistrare pînă la 6 luni a influenţat nesemnificativ majorarea numărului de înregistrări în acest sens (2404 de persoane înregistrate la alegerile parlamentare din 2014; 3570 de înregistrări prealabile la alegerile prezidenţiale din 2016).

La capitolul perfecţionării mecanismului legal de constituire a secţiilor de votare în străinătate este de menţionat că prin Legea nr.147 din 15 iulie 2016 cu privire la modificarea şi completarea Codului electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, a fost revăzut art.29¹ alin.(3) din Codul electoral, fiind stabilite 2 criterii de bază pentru constituirea secţiilor de votare din afara ţării "…., în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate şi a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală.".

În scopul corelării dispoziţiilor Regulamentului cu privire la votarea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.3375 din 27 iulie 2010, cu noile prevederi ale Codului electoral, adoptate prin Legea nr.147 din 15 iulie 2016, Comisia a aprobat hotărîrea nr.123 din 23 august 2016⁹ pentru modificarea şi completarea Regulamentului cu privire la votarea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.3375 din 27 iulie 2010.

De asemenea, în scopul reglementării noilor proceduri şi condiţii de înregistrare prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate, precum şi în temeiul prevederilor art.18, 22 lit.c), 29¹ alin. (3) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală a revizuit, prin hotărîrea nr.4783 din 14 iunie 2016¹⁰, Regulamentul privind înregistrarea prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi în străinătate, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2547 din 21 mai 2014.

Activitatea grupului de lucru instituţional privind modificarea Codului electoral şi a legislaţiei conexe a fost sistată în legătura cu organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, urmînd a fi reluată în perioada următoare de gestiune, fiind luate în considerare, în cadrul dezbaterilor şi elaborării de propuneri legislative, carenţele depistate în rezultatul organizării scrutinului prezidenţial.

_______________________________________

⁹ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=17284&l=ro

¹⁰ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=15912&l=ro

2.2. Efectuarea unui studiu privind dezvoltarea şi punerea în aplicare a mecanismelor eficiente de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi în procesul electoral, cu respectarea principiului egalităţii de gen

Studiul "Mecanisme eficiente de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi în procesul electoral" a fost realizat în conformitate cu activităţile prevăzute în Planul strategic al CEC pentru anii 2016-2019, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.4496 din 9 februarie 2016. Scopul studiului a constat în descrierea situaţiei curente privind accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilităţi, relevarea bunelor practici în domeniu aplicate în alte ţări şi formularea propunerilor realizabile în ţara noastră cu privire la mecanismele de incluziune tot mai sporită a categoriei respective în procesul electoral.

Pornind de la tendinţa actuală globală de a atrage în procesele sociale toate grupurile care într-un fel sau altul sînt marginalizate, indiferent de cauze – fie medicale, fie religioase, fie tradiţionale, fie din lipsa resurselor, autorii studiului şi-au formulat obiectivul de a prezenta cele mai bune practici în domeniul de referinţă şi de a propune soluţii realizabile în condiţiile Republicii Moldova.

Categoria de cetăţeni către care se îndreaptă atenţia autorilor studiului sînt persoanele cu dizabilităţi şi aici se au în vedere nu numai alegătorii, persoanele care au drept de vot, dar şi persoanele care încă nu au atins vîrsta de 18 ani. Incluziunea este termenul care defineşte acest proces.

Deşi îşi anunţă permanent politica de austeritate socială, Republica Moldova a ratificat în anul 2010 Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi şi-a asumat angajamente definite în acte legislative de referinţă, precum Legea nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. În elaborarea politicilor de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova apar bariere de care trebuie ţinut cont, fiind vorba în primul rînd de insuficienţa generalizată a resurselor financiare. Bugete limitate au atît autorităţile care sînt chemate să asigure condiţii egale pentru toţi cetăţenii în toate sferele sociale, inclusiv în domeniul electoral, cît şi persoanele cu dizabilităţi care, de regulă, au un venit neîndestulător, au un nivel de instruire mai modest şi mai puţine oportunităţi economice pentru a şi-l asigura.

În pofida acţiunilor întreprinse pe parcursul ultimilor ani atît la nivel naţional, cît şi local, accesul limitat al persoanelor cu dizabilităţi la serviciile de infrastructură socială şi educaţie, obstacolele şi limitările de încadrare în cîmpul muncii, persistenţa modelului medical în stabilirea invalidităţii, precum şi predominarea formelor rezidenţiale de protecţie socială continuă să rămînă provocări majore ale sistemului actual de protecţie socială a acestei categorii de persoane.

În mare parte, studiul se bazează pe rezultatele chestionarelor de evaluare a nivelului de accesibilitate şi dotare cu echipament logistic a secţiilor de votare, distribuit către APL în luna aprilie 2016.

De asemenea, la elaborarea studiului au fost analizate şi datele cuprinse în documentele electorale întocmite de organele electorale inferioare în cadrul alegerilor locale generale din anul 2015. Studiul a fost publicat în Buletinul informativ al CEC nr.15¹¹.

Concomitent, reprezentanţii CEC au participat la un atelier de lucru cu tema "Accesul persoanelor cu dizabilităţi la procesele electorale", desfăşurat în perioada 23-26 noiembrie 2016, la Praga, Republica Cehă. Atelierul de lucru a fost organizat sub egida Comisei Europene, Ministerul Afacerilor Externe a Republicii Cehe, Fundaţia Internaţională pentru Sisteme Electorale (IFES) şi a reunit reprezentanţi ai instituţiilor de management electoral şi ai organizaţiilor non-guvernamentale, care acţionează pentru realizarea drepturilor electorale ale persoanelor cu dizabilităţi din şase ţări – Republica Moldova, Ucraina, Republica Armenia, Georgia, Republica Azerbaidjan şi Republica Belarus.

Scopul atelierului a constat în familiarizarea participanţilor cu metodele de accesibilizare a procesului electoral pentru persoanele cu dizabilităţi şi realizarea unui schimb de experienţă şi bune practici ale statelor participante la atelier.

Concluzia formulată în urma participării la seminar este că asigurarea unui proces electoral accesibil continuu trebuie să fie una dintre provocările majore pentru state, care necesită depunerea unor eforturi semnificative atît din partea autorităţilor electorale, cît şi din partea organizaţiilor nonguvernamentale, autorităţile publice locale, organului legislativ al statului, iar nivelul de accesibilitate la procesul electoral poate fi crescut doar prin stabilirea unei strategii concrete, adaptată la rigorile internaţionale existente¹².

_______________________________________

¹¹ http://cec.md/files/files/bulinformativ15_6391862.pdf, pag. 27-59

¹² http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=19017&l=ro

2.3. Evaluarea nivelului de dotare şi corespundere a secţiilor de votare cerinţelor privind asigurarea accesului pentru persoanele cu dizabilităţi, cele cu vîrstă înaintată, persoanele cu copii în cărucioare etc. (conform datelor de la alegerile locale generale din 14 iunie 2015)

În calitatea sa de organ de stat înfiinţat pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, Comisia Electorală Centrală şi-a asumat angajamentul de a organiza procesele electorale în aşa fel încît să asigure accesibilitatea alegătorilor cu nevoi speciale la exercitarea drepturilor lor electorale în mod direct, secret şi liber exprimat. Categoria respectivă cuprinde persoanele cu dizabilităţi locomotorii şi de vedere, persoanele limitate în posibilitatea de a se deplasa, persoanele care se deplasează în cărucioare şi cele cu copii în căruţuri.

În scopul evaluării nivelului de accesibilitate şi dotare a secţiilor de votare cu echipament logistic (cabine şi urne de vot standardizate, rampe de acces etc.), identificării necesităţilor de îmbunătăţire a infrastructurii secţiilor de votare şi serviciilor furnizate, CEC a elaborat un chestionar de evaluare a nivelului de accesibilitate a secţiilor de votare. Respondenţi au fost autorităţile administraţiei publice locale care au dat aprecieri sediilor secţiilor de votare, date în folosinţă la alegerile locale generale din 2015.

Obiectivul general al evaluării efectuate în perioada 12 aprilie - 29 aprilie 2016 a fost stabilirea gradului de accesibilitate a secţiilor de votare şi identificarea măsurilor necesare pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi, în condiţii de egalitate, la procesul de vot.

Chestionarul a fost transmis unui număr de 898 de primării, în scopul evaluării nivelului de dotare şi gradului de accesibilitate a celor 1977 de secţii de votare constituite la alegerile locale generale din 2015.

Către perioada stabilită au fost recepţionate 1756 de chestionare completate, care ulterior au fost supuse analizei cantitative şi calitative.

Respondenţii au apreciat cît de satisfăcător erau amenajate secţiile de votare, cîţi alegători cu dizabilităţi locomotorii şi cîţi cu dizabilităţi de vedere au fost arondaţi la fiecare secţie de votare. Propunerile şi comentariile primite de la respondenţi au fost grupate pe domenii. Chestionarele completate au constituit sursa de date pentru evaluarea situaţiei privind nivelul de amenajare şi dotare a secţiilor de votare în sensul accesului fizic şi facilitării exercitării dreptului la vot a persoanelor cu dizabilităţi. Rezultatele chestionarelor¹³ constituie de asemenea o sursă de date statistice cu privire la numărul persoanelor cu dizabilităţi care au participat la vot, segregate pe aspect de dizabilitate (vizuală, auditivă, locomotoare şi altele), inclusiv la identificarea şi stabilirea de noi acţiuni şi prerogative menite să îmbunătăţească calitatea proceselor electorale aplicabile acestui grup de beneficiari (atît în calitate de alegători, cît şi de candidaţi).

_______________________________________

¹³ http://cec.md/files/files/bulinformativ15_6391862.pdf, pag. 48 - 59

2.4. Adaptarea paginilor web ale CEC la necesităţile grupurilor-ţintă (tineri, persoane cu dizabilităţi, persoane care votează pentru prima dată etc.)

În contextul desfăşurării scrutinului prezidenţial din 2016, o atenţie deosebită a fost acordată tinerilor alegători. Pe paginile web oficiale ale Comisiei Electorale Centrale, dar în special pe reţelele de socializare ale CEC, au fost plasate, cu regularitate informaţii dedicate acestui grup-ţintă de alegători. Astfel, pentru tinerii alegătorii care au votat pentru prima dată la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016 a fost creat un eveniment de motivare pe pagina de Facebook a Comisiei Electorale Centrale.¹⁴ Pe pagina www.cec.md au fost elaborate şi plasate anunţuri şi comunicate de presă¹⁵, spoturi video motivaţionale, precum şi cele referitoare la procedura de votare.¹⁶ La rubrica Galerie Video au fost plasate spoturi video motivaţionale pentru studenţi¹⁷, tinerii care votează pentru prima dată¹⁸, alegătorii de peste hotare¹⁹.

Detaliile privind desfăşurarea campaniei de informare şi educaţie electorală au fost descrise în Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, aprobat prin hotărîrea CEC nr.572 din 18 noiembrie 2016²⁰. În acest context este de menţionat că abordarea propusă de CEC a fost orientată spre realizarea obiectivelor strategice, fiind diferită de cea utilizată în campaniile anterioare, întrucît s-a urmărit o segmentare a populaţiei vizate de mesajele de informare, astfel încît acestea să fie relevante în funcţie de categoria de public spre care au fost direcţionate (alegătorii din diasporă, tinerii alegători, persoanele cu nevoi speciale şi minorităţile etnice).

Totodată, conţinutul informaţional al compartimentelor paginii web a Comisiei Electorale Centrale este actualizat şi completat în permanenţă cu informaţii relevante în limba rusă, în vederea asigurării accesibilităţii minorităţile etnice din Republica Moldova, vorbitoare de limbă rusă la informaţiile cu caracter electoral.

_______________________________________

¹⁴ https://www.facebook.com/events/1132896683458652/

¹⁵ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=17991&l=ro

¹⁶ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1045&l=ro

¹⁷ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1045&rid=17965&l=ro

¹⁸ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1045&rid=17757&l=ro

¹⁹ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1045&rid=18507&l=ro

²⁰ http://www.cec.md/files/files/raportalegeriprezidentialefinalll_7447937.pdf, pag. 21 - 22

2.5. Organizarea şi desfăşurarea continuă a cursurilor de instruire cu subiecţii implicaţi în procesul de validare, confirmare, ridicare şi atribuire a mandatelor aleşilor locali (secretarii consiliilor locale, instanţele judecătoreşti)

Instruirea secretarilor consiliilor locale

În perioada 16 – 18 august 2016, 60 de secretari ai consiliilor locale, dintre care: 3 bărbaţi şi 57 femei, au participat la seminarele de instruire organizate la subiectul "Atribuţiile secretarului consiliului local în domeniul electoral".

Participanţii la seminar au fost familiarizaţi cu atribuţiile şi responsabilităţile ce le revin secretarilor consiliilor locale în domeniul iniţierii procedurilor de ridicare şi atribuire a mandatelor de consilier, inclusiv cele din perioada electorală, în special în cazul organizării alegerilor locale noi, iniţierii şi desfăşurării referendumurilor locale, precum şi atribuţiile secretarului consiliului local desemnat în calitate de registrator al Registrului de stat al alegătorilor.

Scopul acestor seminare a fost formarea/consolidarea cunoştinţelor secretarilor consiliilor locale în domeniul electoral, precum şi schimbul de experienţă între participanţi, în scopul aplicării uniforme a legislaţiei electorale.

"Atribuţiile secretarului consiliului local în domeniul electoral" este un modul de instruire nou, elaborat de CICDE în 2016 şi pus la dispoziţia secretarilor consiliilor locale pe parcursul întregului an. Participanţii se pot înscrie la curs prin înregistrarea online disponibilă de pe site-ul CICDE²¹.

Instruirea judecătorilor

CICDE în parteneriat cu Comisia de la Veneţia, PNUD/AE, CEC şi Institutul Naţional de Justiţie, pe data de 13 septembrie 2016 a instruit 14 judecători (bărbaţi - 8, femei - 6) referitor la particularităţile alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016. Obiectivele instruirii au constat în familiarizarea participanţilor cu procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor electorale disputate în instanţă, schimbul de experienţă şi bune practici. Participanţii au beneficiat de asistenţa unui expert internaţional din cadrul Comisiei de la Veneţia, care a prezentat standardele şi practica intenţională în soluţionarea litigiilor electorale.

_______________________________________

²¹ https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdclEJhSoibChrVfDiST4CP5X0aV07J3TU-eGJWu1RsF-yNoQ/viewform?c=0&w=1

OBIECTIVUL NR. 3. ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A MANAGEMENTULUI ELECTORAL ŞI CONSOLIDAREA CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIONALE

3.1. Modificarea statului de personal al Aparatului Comisiei Electorale Centrale

Statul de personal al Comisiei Electorale Centrale, în temeiul pct.21 din Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 "Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public", este aprobat de preşedintele Comisiei Electorale Centrale şi avizat de secretarul general al Guvernului.

Efectivul-limită al Comisiei Electorale Centrale a fost modificat (majorat cu 16 unităţi de personal) prin Hotărîrea Comisei Electorale Centrale nr.4344 din 08 decembrie 2015. Ulterior, prin hotărîrea CEC nr.4713 din 10 mai 2016²², a fost modificat pct.2 din hotărîrea CEC nr.1029 din 9 decembrie 2011 "Cu privire la aprobarea structurii şi efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale", prin prisma revizuirii denumirii unităţilor de personal.

După majorarea efectivului limită, proiectul statului de personal a fost remis spre avizare Cancelariei de Stat, care a dat un aviz negativ, prezentînd recomandările pentru statul de personal al Comisiei Electorale Centrale într-o nouă redacţie.

În acest sens, a fost elaborat proiectul de hotărîre în vederea modificării hotărîrii CEC nr.1029 din 9 decembrie 2011 "Cu privire la aprobarea structurii şi efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale", inclusiv revizuirea statului de personal în vederea transmiterii repetat spre avizare.

_______________________________________

²² http://cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=15136&l=ro

3.2. Identificarea mecanismelor de implementare a unui sistem de recompense pentru funcţionarii electorali îmbunătăţit, diferenţiat şi stimulatoriu. Reducerea restricţiilor legate de incompatibilităţile privind statutul funcţionarilor electorali. Promovarea respectării principiului egalităţii de gen în cadrul activităţii organelor electorale.

După desfăşurarea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi a celor locale generale din 14 iunie 2015, a fost creat prin dispoziţia nr.35-a din 11 septembrie 2015 a preşedintelui CEC grupul de lucru interinstituţional privind modificarea Codului electoral şi, după caz, a legislaţiei conexe. Grupul şi-a propus ca obiectiv efectuarea unei analize a prevederilor Codului electoral şi elaborarea în baza acesteia a unui proiect de lege care, după ce va fi supus consultărilor publice, să fie înaintat Parlamentului spre aprobare.

Lucrările grupului însă au fost suspendate în legătură cu necesitatea executării hotărîrii nr.55 din 1 aprilie 2016 a Parlamentului Republicii Moldova prin care a fost stabilită data de 30 octombrie 2016 pentru desfăşurarea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova.

Totodată, în primul trimestru al anul 2016, în cadrul grupului de lucru interinstituţional au fost punctate cîteva aspecte privind identificarea mecanismelor de implementare a unui sistem de recompense pentru funcţionarii electorali. Printre propunerile înaintate în acest sens pot fi evidenţiate cîteva dintre acestea, şi anume: stabilirea recompensei funcţionarilor electorali în dependenţă de numărul secţiilor de votare gestionate şi al alegătorilor deserviţi; activitatea în cadrul organelor electorale să fie calificată drept muncă prin cumul în cazul funcţionarilor publici; inserarea excepţiei privind neimpozitarea recompensei alocate funcţionarilor electorali; mărimea recompensei pentru funcţionarii electorali să fie una graduală în dependenţă de funcţia deţinută în cadrul organelor electorale (preşedinte, vicepreşedinte, secretar, membru etc.), precum şi propunerea privind alocarea recompensei de către partidele politice pentru funcţionarii electorali desemnaţi în calitate de membri ai organelor electorale etc. Propunerile evidenţiate urmau a fi discutate şi analizate, inclusiv prin prisma experienţei internaţionale în acest domeniu şi a legislaţiei naţionale conexe, activitate care însă a fost suspendată în condiţiile demarării procedurilor de organizare a scrutinului prezidenţial. Unele din propunerile mai sus evidenţiate au fost formulate şi de funcţionarii electorali din cadrul consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul doi în cadrul organizării ultimelor evenimente dedicate analizei postelectorale.

3.3. Consolidarea şi dezvoltarea continuă a capacităţilor profesionale ale funcţionarilor electorali

Planul de dezvoltare profesională continuă a personalului din cadrul Comisiei pentru anul 2016 a fost elaborat şi aprobat de către preşedintele CEC în data de 12 februarie 2016. În conformitate cu Planul aprobat, pe parcursul anului 2016 salariaţii CEC au beneficiat de 448 ore de instruire externă, cu următoarele tematici: management şi leadership, elaborarea şi evaluarea politicilor publice, elaborarea şi coordonarea proiectelor de acte normative, integrarea profesională în funcţia publică, procesul de planificare strategică, sistemul de management al calităţii ISO 9001:2015, ISO/IEC 27001:2013, auditor intern SMSI, prestarea serviciilor publice, integritatea funcţionarului public, securitatea şi sănătatea în muncă, formarea formatorilor în domeniul electoral şi 27 ore de instruire internă, cu următoarele tematici: instrucţiunea privind securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul CEC, funcţionalitatea aplicaţiei "Rotaţia", planul de continuitate a activităţii, modificările majore aduse de noua ediţie a ISO 9001:2015, reguli de apărare împotriva incendiilor, managementul securităţii informaţiei, aplicarea SIMCSI în cadrul CEC, procedura de recepţionare a listelor de subscripţie, utilizarea aplicaţiilor "Liste de subscripţie" şi "Înregistrarea prealabilă", arhivarea documentelor CEC, procedura de efectuare a cheltuielilor din bugetul de stat, evidenţa bunurilor şi aplicarea Procedurii cu privire la reglementarea organizării, desfăşurării şi raportării deplasărilor în străinătate de către membrii CEC şi funcţionarii Aparatului Comisiei. La fel, menţionăm faptul că din cei 4 funcţionari publici debutanţi, 2 dintre aceştia au beneficiat de instruire externă şi internă, cu o durată mai mare de 80 ore.

E de remarcat că un rol deosebit în instruirea externă a funcţionarilor publici îl are Academia de Administrare Publică.

În vederea asigurării organizării în bune condiţii a alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016, CICDE a aprobat, la data de 1 iulie 2016, Planul de instruire pentru acest scrutin naţional. În conformitate cu acesta, au fost instruiţi: 247 membri ai CECE (77,91% din total 317 membri) şi 5664 membri ai BESV (92% din total planificat (6120). La fel, de instruire au beneficiat şi alţi subiecţi implicaţi în procesul electoral, precum: registratorii RSA, operatorii din cadrul CECE II, operatorii liniei de informare în alegeri, operatorii aplicaţiei "Liste de subscripţie", membrii grupurilor de iniţiativă, judecători etc.

Tematica sesiunilor şi numărul persoanelor instruite, precum şi datele dezagregate despre subiecţii instruiţi în cadrul scrutinului prezidenţial au fost reflectate în Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, aprobat prin hotărîrea CEC nr.572 din 18 noiembrie 2016²³.

De asemenea, pe parcursul perioadei de raportare au fost organizate şi desfăşurate instruiri specializate pentru mai multe categorii de subiecţi, pornind de la seminarele de instruire pentru formarea/specializarea formatorilor CICDE, dezvoltarea instruirii la distanţă (E-learning), desfăşurarea programului de masterat "Management politic şi electoral", continuînd cu cursurile de instruire pentru funcţionarii electorali, operatori ai aplicaţiei "Liste de subscripţie", precum şi pentru ofiţerii de urmărire penală ai Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Tematica instruirilor şi numărul beneficiarilor au fost reflectate în Raportul de activitate CICDE pentru anul 2016.

Totodată, necesită a fi evidenţiat faptul că pe data de 8 decembrie 2016, 28 de reprezentanţi ai CNA şi MAI au participat la un seminar de instruire cu tematica "Corupţia electorală". Seminarul a fost organizat în contextul realizării Planului de acţiuni pe anul 2016 privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011–2016, de către CNA în parteneriat cu CEC, CICDE, MAI şi Asociaţia obştească "Promo-LEX". În cadrul seminarului au fost prezentate standardele internaţionale şi naţionale privind noţiunea de "corupere a alegătorilor", dar şi prevederile legislaţiei naţionale în acest domeniu. De asemenea, a fost pe larg discutat fenomenul de "corupţie electorală", prin prisma rapoartelor de monitorizare, fiind prezentate noţiuni generale referitoare la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Seminarul a avut ca scop instruirea ofiţerilor de urmărire penală în vederea calificării acţiunilor de "corupere a alegătorilor" şi a actelor de corupţie în general, precum şi prezentarea unor cazuri practice, pentru a oferi participanţilor posibilitatea de a se expune referitor la măsurile de urmărire penală pe care trebuie să le întreprindă conform competenţei instituţionale.

_______________________________________

²³ http://www.cec.md/files/files/raportalegeriprezidentialefinalll_7447937.pdf, pag. 23 - 34

3.4. Elaborarea şi aprobarea Procedurii privind desfăşurarea stagiului de practică în cadrul CEC

Procedura privind desfăşurarea stagiului de practică în cadrul CEC a fost elaborată şi aprobată prin dispoziţia preşedintelui CEC nr.45-a din 8 decembrie 2016. Procedura conţine reglementări cu privire la mecanismul de desfăşurare a stagiului de practică în cadrul Comisiei Electorale Centrale, detaliind drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile subiecţilor vizaţi (stagiarii, mentorii desemnaţi, serviciul resurse umane, conducerea CEC).

În perioada de raportare, la CEC au fost depuse 11 cereri de solicitare privind efectuarea stagiilor de practică. Toate cererile au fost avizate pozitiv de către preşedintele CEC. Prin urmare, 11 persoane (7 fete şi 4 băieţi) au avut posibilitatea de a desfăşura stagiul de practică în cadrul Aparatului CEC. Menţionăm faptul că perioada de stagiu a durat aproximativ 1 lună, iar subdiviziunile solicitate au fost: Direcţia management alegeri, Direcţia juridică, Direcţia tehnologii informaţionale şi gestionarea listelor electorale, Direcţia analiză şi documentare, precum şi Serviciul resurse umane.

Totodată, în perioada 21 noiembrie - 24 decembrie 2016 (5 săptămîni) în cadrul CICDE şi-au desfăşurat stagiile de practică 5 studenţi (2 fete şi 3 băieţi) la ciclul II Masterat (specialitatea "Management electoral şi politic", FRIŞPA, USM).

3.5. Evaluarea nivelului de dotare a secţiilor de votare cu echipament logistic (cabine şi urne de vot standardizate, conexiune internet, fax, imprimantă/scaner etc.). Identificarea necesităţilor de îmbunătăţire a infrastructurii secţiilor de votare.

În scopul evaluării nivelului de accesibilitate şi dotare a secţiilor de votare cu echipament logistic (cabine şi urne de vot standardizate, rampe de acces etc.), identificării necesităţilor de îmbunătăţire a infrastructurii secţiilor de votare şi serviciilor furnizate, CEC a elaborat un chestionar de evaluare a nivelului de dotare cu echipament logistic a secţiilor de votare. După cum s-a menţionat mai sus, respondenţi au fost autorităţile administraţiei publice locale, care au apreciat sediile secţiilor de votare, date în folosinţă la alegerile locale generale din 2015.

Urmare a analizei cantitative şi calitative a chestionarelor, a fost elaborat raportul privind evaluarea nivelului de dotare cu echipament logistic a secţiilor de votare. Au fost identificate mijloacele tehnico-materiale de care a dispus secţia de votare şi nivelul de conexiune la internet a secţiei de votare, inclusiv nivelul de satisfacţie a părţilor beneficiare de echipamentul logistic electoral standardizat²⁴.

Totodată, în baza rezultatelor evaluării chestionarelor, a fost posibilă identificarea suplimentară a necesităţilor logistice în vederea bunei organizări a procesului electoral, şi anume: printer, fax, safeu, urne de vot mobile, computer. etc. În baza necesităţilor identificate, CEC urmează să-şi planifice activităţile, cu implicarea autorităţilor de resort, în vederea îmbunătăţirii infrastructurii secţiilor de votare, creşterea nivelului de accesibilitate faţă de procesele electorale şi de serviciile furnizate.

_______________________________________

²⁴ http://cec.md/files/files/bulinformativ15_6391862.pdf, pag. 48 - 59

3.6. Promovarea principiilor calităţii şi securităţii informaţiei la toate etapele ciclului de management electoral şi efectuarea analizei anuale a eficacităţii şi funcţionalităţii SIMCSI din cadrul CEC

Datorită implementării în anul 2014 a Sistemului Integrat de Management al Calităţii şi Securităţii Informaţiei (SIMCSI) în corespundere cu cerinţele standardelor ISO 27001 şi ISO 9001, CEC menţine un dialog permanent cu toţi actorii electorali şi părţile interesate în scopul monitorizării şi îmbunătăţirii nivelului lor de satisfacţie, asigură calitatea tuturor activităţilor desfăşurate (performanţele proceselor, competenţa personalului, calitatea serviciilor, identificarea şi înlăturarea neconformităţilor, gestionarea adecvată a incidentelor de securitate etc.), care sînt dezvoltate şi îmbunătăţite în mod continuu.

Astfel, în contextul obţinerii certificării pentru cele două standarde internaţionale, începînd cu septembrie 2013, Comisia Electorală Centrală a aprobat un şir întreg de acte regulatorii printre care şi Declaraţia privind politica în domeniul securităţii informaţiei şi Declaraţia de politică în domeniul calităţii, precum şi un număr semnificativ de proceduri şi instrucţiuni de uz intern. Toate aceste documente stabilesc cadrul organizaţional, descriu toate procesele interne, absolut necesare unei dezvoltări instituţionale durabile, şi asigură un nivel înalt al managementului calităţii şi securităţii informaţiei.

Documentele aferente SIMCSI sînt elaborate şi actualizate în permanenţă şi au ca scop crearea şi implementarea tuturor mecanismelor necesare pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor şi consolidarea capacităţilor instituţionale ale CEC, precum şi menţinerea unui cadru organizatoric adecvat, capabil să asigure realizarea politicilor şi obiectivelor în domeniul calităţii şi securităţii informaţiei.

În primul trimestru al anului 2016, pînă la realizarea auditului intern, în cadrul CEC au fost elaborate şi actualizate un şir de documente interne în care sînt descrise toate procesele aferente SIMCSI. Elaborarea şi punerea în aplicare a unor noi proceduri şi instrucţiuni interne a fost necesară în scopul tranziţiei Sistemului de Management al Calităţii la noua ediţie din anul 2015 a standardului ISO 9001, fapt pentru care au fost revăzute Declaraţia de politică în securitatea informaţiei şi Declaraţia de politică în domeniul calităţii, au fost completate şi aprobate într-o nouă versiune următoarele proceduri şi instrucţiuni interne ce ţin de funcţionarea SIMCSI:

√ Manualul Calităţii;

√ Procedura cu privire la controlul documentelor şi înregistrărilor;

√ Procedura cu privire la responsabilitatea managementului;

√ Procedura cu privire la controlul elementelor de ieşire neconforme şi al reclamaţiilor;

√ Procedura cu privire la acţiuni corective în cadrul Comisiei Electorale Centrale;

√ Procedura cu privire la achiziţii;

√ Procedura cu privire la controlul infrastructurii;

√ Procedura cu privire la competenţele profesionale şi instruirea personalului Aparatului CEC;

√ Procedura cu privire la controlul echipamentelor de măsurare şi monitorizare utilizate în cadrul Comisiei;

√ Procedura cu privire la proiectarea şi dezvoltarea serviciilor electorale în cadrul CEC;

√ Instrucţiunea privind securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul Comisiei Electorale Centrale.

Totodată, la începutul anului 2016, în vederea conformării SIMCSI al CEC cu noile cerinţe ale ediţiei din anul 2015 a standardului ISO 9001 a fost elaborată Procedura cu privire la managementul riscurilor, care stabileşte cadrul general unitar în domeniul managementului riscului la nivelul subdiviziunilor structurale ale Aparatului CEC, menit să asigure funcţionalitatea tuturor elementelor de control intern, inclusiv privind evaluarea şi ţinerea Registrului riscurilor.

În contextul celor expuse mai sus, conchidem că implementarea SIMCSI în cadrul CEC asigură confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea resurselor informaţionale ale Comisiei, garantează protejarea informaţiei de accesul neautorizat, respectarea strictă a cerinţelor cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, realizarea obiectivelor strategice şi acţiunilor planificate, şi nu în ultimul rînd, sporirea gradului de satisfacţie a părţilor interesate.

Conform Planului de analiză a riscurilor de securitate pentru perioada 2016-2018, aprobat prin dispoziţia preşedintelui CEC nr.9-a din 26 februarie 2016, Comisia Electorală Centrală a elaborat şi revizuit Planurile de gestiune a riscurilor pentru următoarele aplicaţii:

• Analiza riscurilor de securitate pentru aplicaţiile utilizate în cadrul CEC ("Biblioteca electronică", "Anticamera")

• Analiza riscurilor de securitate a modulelor SIASA utilizate pe intern în cadrul CEC (Buletinul de Vot, Rotaţia)

Pentru buna funcţionare a sistemelor informatice din cadrul Comisiei Electorale Centrale şi securitatea accesului la datele cu caracter personal a fost configurat accesul funcţionarilor Aparatului CEC la toate aplicaţiile şi sistemele informatice. Pentru prevenirea riscurilor privind scurgerea de informaţie şi protecţia datelor cu caracter personal, responsabilii din cadrul CEC duc evidenţa tuturor acceselor, conform procedurilor stabilite în acest sens.

Toate schimbările privind sistemele TI din cadrul CEC trebuie implementate într-un mod controlat. De aceea, conform Instrucţiunii privind gestiunea schimbărilor, aprobată prin dispoziţia preşedintelui CEC nr.9-a din 26 februarie 2016, au fost dezvoltate următoarele aplicaţii: "Prezenţa la vot", "Rotaţia" şi "Înregistrarea prealabilă".

Procedurile formale pentru controlul schimbărilor trebuie documentate şi aplicate, pentru a reduce la minimum realizarea unor schimbări cu impact negativ asupra sistemelor TI. Implementarea unor sisteme noi şi schimbările majore aduse celor existente trebuie să urmeze un proces formal de documentare, specificare, testare, control al calităţii şi implementare controlată. În acest sens, pentru fiecare aplicaţie în parte au fost prezentate cereri de schimbare, după care, în baza cererilor a fost desemnat un funcţionar responsabil care a efectuat o analiză şi a elaborat un plan de implementare şi plan de testare.

Conform prevederilor standardelor de referinţă ISO 27001:2013 şi ISO 9001:2008, în cadrul Comisiei periodic sunt desfăşurate audituri interne şi externe. Totodată, anual se efectuează un audit de supraveghere, cu scopul de a verifica în ce măsură CEC menţine conformitatea sistemului de management certificat cu referenţialele, pe perioada de valabilitate a certificatelor.

3.7. Efectuarea anuală a auditurilor interne şi de supraveghere asupra funcţionalităţii Sistemului Integrat de Management al Calităţii şi Securităţii Informaţiei în cadrul CEC în scopul adaptării şi obţinerii recertificării internaţionale pentru standardele ISO 27001 şi ISO 9001

În perioada 1-4 martie 2016, în cadrul CEC a fost organizat auditul intern privind funcţionarea SIMCSI, scopul căruia a constat în evaluarea conformităţii SIMCSI actualizat în conformitate cu prevederile ISO 9001:2015 şi ISO 27001:2013 pentru domeniul de certificare declarat (realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor). Obiectivele auditului intern SIMCSI din 2016 au fost următoarele:

• Verificarea identificării şi tinerii sub control a proceselor CEC, conformităţii documentelor şi înregistrărilor SIMCSI cu cerinţele standardului ISO 9001:2015 şi ISO 27001:2013;

• Verificarea stabilirii şi îndeplinirii politicii în domeniul calităţii şi securităţii informaţiei şi conformării CEC cu reglementările aplicabile;

• Eficacitatea comunicării cu alegătorii, partidele politice, partenerii de dezvoltare, societatea civilă, funcţionarii electorali, precum şi alte părţi interesate;

• Verificarea funcţionării proceselor interne ale CEC în conformitate cu cadrul normativ intern aferent SIMCSI;

• Verificarea capacitaţii SIMCSI de a se îmbunătăţi continuu.

În total, în perioada de referinţă au fost realizate 11 misiuni de către echipa de auditori SMC şi 10 misiuni de către auditorii SMSI. Şedinţa de deschidere a auditului intern a avut loc pe data de 1 martie 2016, la care au participat toţi funcţionarii Aparatului CEC, inclusiv şefii de subdiviziuni şi responsabilii de procese.

Auditul intern a fost efectuat de echipa de auditori calificaţi şi certificaţi în modul stabilit, constituită din funcţionari ai Aparatului CEC şi auditori contractaţi. Echipa de audit a avut acces la toate documentele şi înregistrările SIMCSI, precum şi în toate încăperile de prestare a serviciilor, cooperarea cu reprezentanţii subdiviziunilor funcţionale fiind foarte bună.

În luna martie 2016, organismul de certificare a desfăşurat în cadrul CEC auditul extern de supraveghere pentru evaluarea conformităţii SIMCSI privind domeniul de certificare declarat (realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor).

Scopul misiunilor de audit intern şi extern a fost verificarea modului de identificare şi ţinere sub control a proceselor CEC, asigurarea conformităţii documentelor şi înregistrărilor SIMCSI cu cerinţele standardelor de referinţă ISO 9001 şi ISO 27001, verificarea stabilirii şi îndeplinirii politicii în domeniul calităţii şi securităţii informaţiei şi conformării CEC cu reglementările aplicabile.

În urma efectuării auditului de supraveghere, nu a fost înregistrată nici o neconformitate, iar organismul de certificare a remarcat că CEC a menţinut funcţionalitatea SIMCSI şi l-a îmbunătăţit în mod continuu, prin luarea în calcul a oportunităţilor, prin tratarea imediată şi cu responsabilitate a riscurilor identificate. În acest context, au fost menţinute certificatele CEC pentru standardele ISO 9001 şi ISO 27001.

În cadrul misiunilor de audit, în urma analizei proceselor, documentaţiei şi înregistrărilor, evaluate în totalitate, echipele de audit au considerat că SIMCSI aplicat în CEC este adecvat activităţii, produselor şi proceselor CEC, funcţionează în mod eficace, este aplicat în mod corespunzător, cu respectarea cerinţelor legale sub incidenţa cărora îşi desfăşoară activitatea şi că este capabil să se îmbunătăţească continuu.

OBIECTIVUL NR. 4. ASIGURAREA ORGANIZĂRII EVENIMENTELOR ELECTORALE. ALEGĂTORI CONŞTIENŢI ŞI INFORMAŢI

4.1. Planificarea şi organizarea procesului de desfăşurare a alegerilor locale noi

La data de 15 mai 2016, Comisia Electorală Centrală a organizat desfăşurarea alegerilor locale noi pentru alegerea primarilor satului Ochiul Roş, raionul Anenii Noi, şi comunei Sărata Galbenă, raionul Hînceşti. În ambele localităţi primarii au depus cerere de demisie, în cazul satului Ochiul Roş demisia s-a depus pe motiv de boală, în cazul comunei Sărata Galbenă demisia s-a depus pe motiv de incompatibilitate cu statutul de deputat. La 4 martie 2016 Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin hotărîrea nr.4524, Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor locale noi ale primarilor comunei Ochiul Roş, raionul Anenii Noi, şi comunei Sărata Galbenă, raionul Hînceşti, din data de 15 mai 2016²⁵. Detaliile privind procedura de organizare şi desfăşurare a alegerilor locale noi din 15 mai 2016 au fost reflectate în Raportul cu privire la organizarea, desfăşurarea şi totalizarea rezultatelor alegerilor locale noi, plasat pe site-ul web al CEC, la rubrica "Alegeri locale noi"²⁶.

La data de 30 octombrie 2016, concomitent cu alegerile prezidenţiale, Comisia Electorală Centrală a organizat şi alegeri locale noi pentru alegerea primarilor comunei Iserlia, raionul Basarabeasca, satului Bucuria, raionul Cahul, comunei Gălăşeni, raionul Rîşcani şi comunei Găleşti, raionul Străşeni din data de 30 octombrie 2016. Vacanţa mandatului de primar în comuna Iserlia şi Gălăşeni a apărut pe motiv de deces, iar în satul Bucuria, comuna Găleşti pe motiv de demisie.

Chiar dacă legislaţia electorală permite organizarea concomitentă a acestor tipuri de scrutine, cel puţin în ultimii 10 ani, nu au fost organizate scrutine locale în paralel cu cele naţionale.

La 26 august 2016 Comisia Electorală Centrală a aprobat, prin hotărîrea nr.130, Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor locale noi²⁷.

Prin hotărîrile CECE de nivelul al doilea au fost constituite circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie de nivelul întîi, după cum urmează: CECEC Iserlia, CECES Bucuria, CECEC Gălăşeni şi CECEC Găleşti.

Consiliile electorale au avut în componenţa lor cîte 7 membri, cu excepţie CECEC Găleşti, care a avut o componenţă de 9 membri. Pentru constituirea acestora, au fost înaintate candidaturi din partea partidelor politice reprezentate în Parlament şi consiliilor locale. Întrucît unii dintre subiecţii cu drept de desemnare a candidaturilor nu au înaintat propuneri, numărul rămas de membri a fost completat de Comisia Electorală Centrală din Registrul funcţionarilor electorali. În conformitate cu art.121 din Codul electoral, CECEC Găleşti şi CECES Bucuria au îndeplinit şi funcţia de birou electoral, organele respective în perioada electorală au înregistrat candidaţii la funcţia de primar şi au asigurat în ziua alegerilor procesul de votare pentru alegerile prezidenţiale şi pentru alegerea primarului.

Conform prevederilor Codului electoral, autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – APL) au asigurat organele electorale cu localuri special amenajate pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor. În baza propunerilor APL, au fost stabilite localurile secţiilor de votare, cu dotările corespunzătoare (cabine şi urne de vot uniformizate, mobilier etc.). Secţiile de votare respective au fost dotate cu calculatoare conectate la SIAS "Alegeri", iar operatorii de calculator au marcat prezenţa alegătorilor la vot.

După constituirea circumscripţiilor şi consiliilor electorale, a demarat procedura de desemnare şi înregistrare a candidaţilor. În conformitate cu art.41 alin.(2) al Codului electoral, partidele politice şi-au desemnat candidaturile pentru funcţia de primar, inclusiv candidaţii independenţi, aceştia fiind înregistraţi în calitate de concurenţi electorali, prin hotărîrile consiliilor electorale de circumscripţie respective, după cum urmează:

În temeiul art.135 din Codul electoral, judecătoriile raionale au confirmat legalitatea alegerilor locale noi şi au validat mandatele de primar, după cum urmează:

- mandatul de primar al comunei Iserlia, raionul Basarabeasca, dnei Rotari Liudmila;

- mandatul de primar al satului Bucuria, raionul Cahul, dlui Dermenji Dmitrii;

- mandatul de primar al comunei Gălăşeni, raionul Rîşcani, dlui Ureche Oleg;

- mandatul de primar al comunei Găleşti, raionul Străşeni, dlui Budu Nicolae.

În aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, CEC a asigurat organizarea unui referendum local de revocare a primarului satului Pituşca, raionul Călăraşi.

Setul de documente care au stat la baza desfăşurării referendumului local au fost deciziile Consiliului sătesc Pituşca nr.03/04 din 7 iulie 2016 "Cu privire la iniţierea revocării primarului satului Pituşca" şi nr.07/01 din 15 septembrie 2016 "Cu privire la propunerea referitor la stabilirea datei desfăşurării referendumului local privind revocarea primarului". Prin deciziile sus-menţionate, consiliul local a decis iniţierea referendumului local privind revocarea primarului şi, respectiv, a propus Comisiei stabilirea datei de 30 octombrie 2016 pentru desfăşurarea referendumului local. Avînd în vedere că Parlamentul Republicii Moldova a stabilit pentru data de 30 octombrie 2016 alegerile prezidenţiale, precum şi în scopul optimizării cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea acestui referendum şi în baza materialelor prezentate, Comisia prin hotărîrea nr.305 din 26 septembrie 2016 a stabilit data desfăşurării referendumului local de revocare a primarului²⁸. Prin hotărîrea nr.312 din 27 septembrie 2016, CEC a aprobat programul calendaristic²⁹. Referendumul local s-a desfăşurat în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, procesul votării a fost asigurat de un singur birou electoral pentru ambele tipuri de scrutine. La data de 4 noiembrie 2016, Judecătoria Călăraşi a confirmat rezultatele referendumului şi a constatat că decizia supusă referendumului nu a fost adoptată avînd în vedere opinia exprimată de alegători: "pentru revocarea primarului" - 449 de voturi; "contra revocării primarului" - 670 de voturi.

_______________________________________

²⁵ http://cec.md/files/files/130anexaprogramcalendaraln2016site_6850324.pdf

²⁶ http://cec.md/files/files/Alegeri%20Locale%20Noi/Alegeri%20Locale%20Noi%20mai%202016/C2_RAPORT%20ALN%2015%20mai%202016_final-1.pdf

²⁷ http://www.cec.md/files/files/130anexaprogramcalendaraln2016site_6850324.pdf

²⁸ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=17895&l=ro

²⁹ http://cec.md/files/files/312anexaaprobprogramcalendreferendpitusca_3453785.pdf

4.2. Elaborarea materialelor şi/sau programelor de informare şi instruire pentru jurnalişti

În primul semestru al anului 2016 a fost revizuită şi completată ediţia Ghidului jurnalistului în domeniul electoral³⁰, care vine cu informaţii utile în ajutorul jurnaliştilor şi oferă răspunsuri concrete la multe întrebări ce ţin de reflectarea alegerilor. Ghidul a fost tipărit şi distribuit în cadrul seminarului "Mass-media şi alegerile", care a avut loc în perioada 1-2 iulie, la Vadul lui Vodă, în colaborare cu CICDE şi cu suportul PNUD³¹. Scopul evenimentului a fost consolidarea cunoştinţelor jurnaliştilor referitoare la practica şi legislaţia electorală din Republica Moldova, fiind discutate tematici precum terminologia electorală, actorii procesului electoral sub aspectul interesului şi influenţei, agitaţia electorală, contestaţiile electorale, ziua alegerilor şi eventualele situaţii problematice, asigurarea accesibilităţii la procesul electoral pentru grupurile marginalizate. La eveniment au participat 19 reprezentanţi ai mass-media, dintre care 12 bărbaţi, 7 femei.

Seminarul a urmărit îmbunătăţirea colaborării dintre CEC, CICDE şi mass-media şi ca urmare, creşterea transparenţei şi corectitudinii procesului electoral. În cadrul seminarului au fost utilizate metode interactive de predare, a fost desfăşurat un off-line cu noua componenţă a CEC. De asemenea, a fost organizată o sesiune, în cadrul căreia participanţii au avut posibilitatea de a identifica aşteptările mass-media, eventuale dificultăţi şi provocări întîmpinate de jurnalişti în reflectarea procesului electoral şi/sau activităţii autorităţilor electorale şi să propună soluţii pentru facilitarea reflectării activităţii CEC şi a procesului electoral.

_______________________________________

³⁰ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1012&rid=16616&l=ro

³¹ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1047&rid=16517&l=ro

4.3. Desfăşurarea campaniilor de informare şi educaţie electorală orientate spre tinerii alegători în contextul organizării alegerilor locale noi în unele localităţi din ţară

În data de 12 mai 2016 Comisia Electorală Centrală a desfăşurat o lecţie de educaţie electorală pentru elevii clasei a XII-a din Liceul Teoretic "Universum" din comuna Sărata Galbenă, raionul Hînceşti³², în contextul organizării alegerilor locale noi în această localitate în data de 15 mai 2016. Această activitate a avut ca scop desfăşurarea campaniilor de informare în vederea sporirii activismului civic în rîndul tinerilor alegători. Tematica lecţiei desfăşurate s-a axat pe subiecte ce ţin de procedurile electorale din ziua alegerilor. Obiectivele urmărite au vizat cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor alegătorilor, formarea concepţiei despre alegeri democratice, a atitudinii civice şi conştientizarea necesităţii participării la alegerile locale noi.

Mai jos sunt prezentate date dezagregate privind participarea la alegerile locale noi a tinerilor alegători (18-25 ani):

_______________________________________

³² http://cec.md/index.php?pag=news&id=1047&rid=15230&l=ro

4.4. Realizarea unui studiu privind nivelul de implicare şi participare a cetăţenilor la toate etapele procesului electoral

La momentul planificării acestei activităţi la începutul anului 2016, s-a urmărit realizarea unui studiu avînd la bază analiza datelor statistice de la ultimul scrutin naţional - alegerile locale generale din 2015, însă, odată ce în anul 2016 a avut loc un scrutin prezidenţial, studiul respectiv se bazează pe analiza datelor statistice deţinute de CEC în urma organizării alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

Astfel, a fost stabilit conceptul, scopul şi obiectivele tehnicile şi metodele de culegere şi analiză a informaţiilor cuprinse în "Studiul privind nivelul de implicare şi participare a cetăţenilor la toate etapele procesului electoral", precum şi configuraţia compartimentelor din conţinutul acestuia, a aspectelor ce urmează a fi elucidate.

Studiul prezintă informaţia într-un mod schematic (diagrame, grafice, tabele), iar datele statistice au fost culese din hotărîrile CEC şi documentele prezentate Comisiei de organele electorale inferioare şi/sau concurenţii electorali: rapoarte, procese-verbale, hotărîri, decizii etc.

Studiul conţine o analiză a bunelor practici în acest domeniu în alte ţări, precum şi "Concluzii şi recomandări", formulate în baza analizei datelor statistice ce ţin de următoarele aspecte:

a) Participarea cetăţenilor în calitate de candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

b) Participarea cetăţenilor în susţinerea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (membri ai grupurilor de iniţiativă, semnatari în liste de subscripţie)

c) Participarea cetăţenilor în activitatea organelor electorale (membri ai CECE şi BESV, operatori SIAS "Alegeri", contabili CECE II, inclusiv instruirea acordată acestora)

d) Participarea cetăţenilor în reprezentarea concurenţilor electorali în cadrul organelor electorale (reprezentanţi ai concurenţilor electorali în CEC/CECE/BESV)

e) Participarea cetăţenilor la efectuarea agitaţiei electorale în favoarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (persoane de încredere)

f) Participarea cetăţenilor în susţinerea financiară a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (trezorieri/donatori)

g) Participarea cetăţenilor la monitorizarea alegerilor prezidenţiale (observatori)

h) Participarea cetăţenilor în contestarea acţiunilor/inacţiunilor organelor electorale

i) Participarea cetăţenilor la votare (alegători)

"Studiul privind nivelul de implicare şi participare a cetăţenilor la toate etapele procesului electoral" va fi publicat în Buletinul informativ al Comisiei Electorale Centrale.

4.5. Dezvoltarea parteneriatului CEC - Biroul pentru relaţii cu diaspora prin elaborarea unei platforme comune de comunicare cu reprezentanţele diasporei de peste hotare

Pe parcursul anului 2016 a fost creată şi actualizată baza de date a reprezentanţelor diasporale de peste hotare (inclusiv paginile de Facebook ale acestor reprezentanţe). În cadrul campaniei de informare pentru scrutinul prezidenţial din 30 octombrie 2016, procesul de comunicare cu reprezentanţii diasporei a avut loc prin intermediul reţelelor de socializare, precum Facebook, Twitter, Odnoklassniki. Astfel, au fost plasate şi distribuite informaţii utile privind procedura de votare peste hotare, secţiile de votare în străinătate, înregistrarea prealabilă a cetăţenilor de peste hotare, actele în baza cărora este permisă votarea, precum şi spoturi motivaţionale.

Parteneriatul CEC - Biroul pentru relaţii cu diaspora a fost consolidat şi prin participarea, în perioada septembrie-octombrie 2016, la programul "Alegătorii de peste hotare"³³, dedicat alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova. Iniţiativa aparţine reprezentanţei în Moldova a Institutului Republican Internaţional din SUA (IRI), iar realizarea acesteia a fost posibilă în cooperare cu Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD) şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE). În acest sens, au fost întreprinse 11 întâlniri cu membrii diasporei în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Portugalia, Franţa, Italia, Grecia, Olanda şi Belgia, la acestea participînd membrii CEC şi reprezentanţii BRD - instituţii abilitate să discute despre alegeri şi programele pentru diasporă, precum şi de la IRI, în calitate de organizatori. Scopul programului a constat în asigurarea accesului cetăţenilor moldoveni stabiliţi peste hotare la informaţii cu privire la procesul electoral (inclusiv posibilitatea înregistrării prealabile, procedurile de vot şi altele).

În acelaşi context, la acest compartiment se evidenţiază realizarea evenimentului transmis on-line "DIALOG CU DIASPORA" – organizat în cadrul campaniei de informare "Alegători de peste hotare", în parteneriat cu BRD, MAEIE şi reprezentanţa din Moldova a IRI. Cetăţenii din diasporă au avut posibilitatea să adreseze, din timp, diverse întrebări referitoare la procesul de votare în străinătate. De asemenea, evenimentul a servit un bun prilej de a informa cetăţenii aflaţi în străinătate despre organizarea alegerilor peste hotarele ţării şi colectarea opiniilor privind provocările existente şi eventualele soluţii.

_______________________________________

³³ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=18865&l=ro

4.6. Desfăşurarea campaniilor de informare şi educaţie electorală a tinerilor alegători în toate raioanele prin organizarea Zilei Internaţionale a Alegerilor şi a Zilei Tînărului Alegător

La 4 februarie 2016, au fost marcaţi 11 ani de la instituirea Zilei Internaţionale a Alegerilor³⁴. Prin sărbătorirea anuală a Zilei Internaţionale a Alegerilor, Comisia Electorală Centrală îşi demonstrează adeziunea la valorile democratice. Evenimentele organizate cu prilejul acestei zile au avut menirea să atragă atenţia publicului asupra importanţei alegerilor în societate.

Printre evenimentele organizate cu ocazia Zilei Internaţionale a Alegerilor - ediţia a XI-a, se numără lecţiile publice de educaţie electorală cu tema "Democraţia eşti TU, votează conştient", desfăşurate în perioada 1-5 februarie 2016 pentru studenţii anilor întîi şi al doilea din cadrul mai multor instituţii de învăţămînt superior. Aceste activităţi au avut ca obiectiv informarea tinerilor despre procesul electoral din Republica Moldova, accentuarea importanţei alegerilor ca prim criteriu al democraţiei, participarea activă la alegeri a tinerilor. În afară de aceasta, s-a urmărit transpunerea în practică a cunoştinţelor despre drepturile electorale şi obligaţiile cetăţenilor.

Tot în data de 4 februarie reprezentanţii mass-media au fost invitaţi la sediul CEC pentru un briefing de presă dedicat celei de-a XI-a ediţii a Zilei Internaţionale a Alegerilor, iar imediat după briefing, studenţii invitaţi la sediul CEC, au avut ocazia să ia parte la un joc de simulare a şedinţei Comisiei. Tinerii au vizitat subdiviziunile Aparatului CEC şi au luat cunoştinţă de domeniile de activitate specifice pe care le realizează fiecare dintre direcţiile Aparatului Comisiei. Reprezentanţii CEC au vorbit despre rolul alegerilor în societate şi au remarcat importanţa implicării active a cetăţenilor în procesul electoral.

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Alegerilor, CICDE a transmis un set de materiale didactice şi informative Bibliotecii Publice de Drept, filiala Bibliotecii Municipale "B.-P. Haşdeu". Raftul cu materiale din domeniul electoral al bibliotecii a fost îmbogăţit cu un şir de cărţi, ghiduri şi broşuri din domeniul alegerilor, editate atît în Republica Moldova, cît şi peste hotarele ei.

Manualele pentru membrii organelor electorale inferioare, dar şi ghidurile destinate tuturor participanţilor la procesul electoral - alegători, jurnalişti, observatori, etc. au fost puse la dispoziţia cititorilor în vederea informării lor cu privire la drepturile şi procedurile electorale din Republica Moldova.

În perioada 16 - 20 mai 2016 Comisia Electorală Centrală a desfăşurat acţiunea anuală "Ziua tînărului alegător". Ziua tînărului alegător este marcată pentru a sensibiliza tinerii privind importanţa participării lor la procesul electoral, inclusiv de a ridica gradul acestora de responsabilitate.

Obiectivele urmărite au vizat cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor alegătorilor, formarea concepţiei despre alegeri democratice, a atitudinii civice şi conştientizarea necesităţii participării la alegeri.

Comisia a venit către licee cu propunerea de a organiza şi desfăşura seminare cu participarea tinerilor care au deja vîrsta de 16 ani, iar tematica seminarului s-a axat pe subiecte ce ţin de procedurile electorale din ziua alegerilor.

În data de 19 octombrie 2016, CEC a organizat lecţii publice pentru elevii claselor superioare de la Liceul teoretic "Ştefan cel Mare³⁵" şi a liceului "Vasile Alecsandri" din mun. Chişinău, precum şi pentru studenţii facultăţii de drept a USM. Obiectivul de bază al prelegerilor desfăşurate a vizat cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor alegătorilor, formarea concepţiei despre alegeri democratice, a atitudinii civice şi conştientizarea necesităţii participării la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

_______________________________________

³⁴ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=14423&l=ro

³⁵ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1047&rid=18286&l=ro

OBIECTIVUL NR. 5. TRANSPARENŢA ÎN ACTIVITATEA ORGANELOR ELECTORALE

5.1. Promovarea principiului transparenţei în activitatea organelor electorale şi evaluarea gradului de satisfacţie a părţilor interesate privind activitatea organelor electorale

În scopul evaluării gradului de satisfacţie a părţilor interesate privind activitatea organelor electorale, Comisia Electorală Centrală a elaborat conceptul unui chestionar on-line pentru pagina web oficială a CEC. Chestionarul a fost plasat pe site³⁶ şi pus în aplicare în luna mai 2016. Analiza unor chestionare completate nu a fost făcută, din considerentul că, pînă la data raportării, niciunul nu a fost completat şi prezentat. Însă, începînd cu luna octombrie, cu suportul partenerilor de dezvoltare a fost coordonată desfăşurarea unui sondaj de opinie în rîndul alegătorilor, care a avut drept scop examinarea opiniei publice despre CEC şi procesul electoral organizat în perioada alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016. Au fost obţinute şi analizate date ce ţin de aprecierea campaniei de informare, percepţia populaţiei cu privire la accesul la vot, opinia publicului faţă de votul online, percepţia cetăţenilor cu privire la autoritatea naţională electorală şi încrederea publicului în această instituţie, precum şi în rezultatele alegerilor, opinia cetăţenilor faţă de încălcările electorale. În linii generale, cetăţenii consideră importantă exprimarea votului, în special că o asociază cu responsabilitatea fiecăruia faţă de viitorul propriu şi cel al ţării. Totuşi, nivelul de încredere în rezultatele votului depind de preferinţele electorale ale cetăţenilor. Toţi participanţii la acest exerciţiu, care au votat pentru concurentul care a cîştigat alegerile, au încredere în rezultatele ultimului scrutin, iar, pe de altă parte, persoanele care au votat pentru celălalt concurent, tind să nu acorde încredere autorităţii electorale în privinţa rezultatelor votării.

_______________________________________

³⁶ http://cec.md/index.php?pag=page&id=1798&l=ro

5.2. Consolidarea relaţiilor de cooperare şi schimb de experienţă cu organizaţiile naţionale specializate în promovarea drepturilor omului şi cu instituţiile de management electoral din alte ţări, inclusiv, participarea la crearea şi desfăşurarea activităţilor asociaţiilor de profil, în scopul promovării performanţelor înregistrate de CEC şi al preluării celor mai bune practici de la acestea

Direcţiile prioritare de colaborare externă au fost stabilite în conformitate cu obiectivele Planului strategic al CEC pentru anii 2016-2019, Planului de acţiuni al CEC pentru anul 2016: colaborarea cu partenerii internaţionali şi din alte state în vederea perfecţionării practicii şi legislaţiei electorale, asigurarea transparenţei în activitatea Comisiei Electorale Centrale şi promovarea imaginii Comisiei peste hotarele ţării.

Pentru atingerea scopurilor menţionate, au fost întreprinse următoarele categorii de activităţi:

- participarea reprezentanţilor CEC la evenimente naţionale, internaţionale, regionale, observarea alegerilor şi schimburi de experienţă cu autorităţile electorale din alte state;

- punerea la dispoziţia partenerilor externi, a informaţiilor şi materialelor ce ţin de procesul electoral din Republica Moldova şi activitatea CEC, inclusiv, participarea la sondaje de opinie (organizate de A-WEB, Comisia de la Veneţia, CEC Georgia);

- oferirea suportului logistic în vederea dotării cu echipamentul necesar secţiile de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova în vederea desfăşurării alegerilor din Federaţia Rusă şi România;

- pregătirea unui articol în limba engleză, cu tema "Evoluţia sistemului electoral din Republica Moldova", care a fost publicat în ediţia jubiliară a ACEEEO, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondarea Asociaţiei etc.

În conformitate cu agenda vizitelor/reuniunilor planificate pentru anul 2016, în perioada ianuarie-decembrie 2016, a fost pregătită logistica necesară desfăşurării a 4 vizite în vederea monitorizării alegerilor în alte state. Totodată, reprezentanţii CEC, au participat la 10 vizite de studiu, workshop-uri, conferinţe etc. În contextul organizării şi desfăşurării alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016, în cazul a 13 invitaţii de monitorizare a scrutinelor din alte ţări, au fost pregătite scrisori privind imposibilitatea participării. Rapoartele privind vizitele întreprinse pot fi găsite pe pagina web a CEC, la rubrica "Relaţii internaţionale", subrubrica "Deplasări"³⁷.

Colaborarea naţională. Reprezentaţii CEC au dat curs invitaţiilor de participare şi/sau au colaborat la organizarea următoarele evenimente desfăşurate la Chişinău:

♦ Şedinţa clubului de discuţii electorale cu tema: "Sporirea rolului societăţii civile în procesul electoral - dezbaterea publică a proiectului Regulamentului privind finanţarea activităţii partidelor politice"³⁸ – organizat în colaborare cu Asociaţia "Promo-LEX". La eveniment au participat reprezentanţi ai partidelor politice, Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, Curţii de Conturi, Institutului Naţional pentru Democraţie, societăţii civile din Republica Moldova etc. Subiectele propuse au vizat, în primul rînd, dezbaterea proiectului Regulamentului privind finanţarea activităţii partidelor politice, propunerile de modificare a acestuia, analiza noilor reglementări cu privire la finanţarea partidelor politice.

♦ Atelier de lucru cu tema "Finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale în ţările Parteneriatului Estic. Practica finanţării campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova"³⁹. Evenimentul organizat de Asociaţia obştească "Promo-LEX" a avut loc în contextul prezentării raportului totalizator al Misiunii de Observare Promo-LEX privind monitorizarea finanţelor concurenţilor electorali în campania electorală pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova din 30 octombrie 2016.

♦ Întrevedere cu reprezentanţii Asociaţiei obşteşti "Centrul de Asistenţă juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi" (CAJPD) şi Asociaţiei obşteşti "Promo-LEX"⁴⁰ - au fost prezentate rezultatele monitorizării alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi au fost discutate şi transmise recomandări de îmbunătăţire a practicii electorale, precum şi a cadrului normativ ce reglementează accesul la procesul electoral a persoanelor cu nevoi speciale.

♦ Eveniment pentru prezentarea studiului "Practica contenciosului electoral în cadrul ultimelor două scrutine din Republica Moldova"⁴¹ - Analiza conţine o cercetare a practicii contenciosului electoral, atît la etapa examinării prealabile a contestaţiilor, cît şi la etapa litigioasă a acesteia în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, precum şi a scrutinului din 14 iunie 2015.

♦ Eveniment pentru prezentarea studiului de fezabilitate "Introducerea votului prin internet în Republica Moldova: Principalele constatări şi recomandări"⁴² - realizat cu suportul PNUD Moldova.

♦ Atelier de lucru avînd ca subiect sistemele digitale de raportare şi prezentare a rapoartelor financiare de către partidele politice⁴³ – organizat de CICDE şi facilitat de către experţii internaţionali, din partea Institutului Internaţional pentru Asistenţă Democratică şi Electorală (IDEA International). Scopul acestui atelier de lucru a fost aprofundarea cunoştinţelor privind prezentarea digitală a rapoartelor financiare de către partidele politice.

♦ Reuniunea de nivel înalt pentru crearea Asociaţiei Internaţionale a Femeilor din Managementul Electoral (Women in Electoral Management (WEM) – International)⁴⁴ - Evenimentul de inaugurare al Asociaţiei a reunit funcţionari electorali, experţi internaţionali în materie electorală şi gender, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi ai misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, societatea civilă şi mass-media. Crearea Asociaţiei în structurile de administrare a alegerilor a fost iniţiată în septembrie 2015, de către CEC şi CICDE. Noua instituţie are ca scop mobilizarea instituţiilor de management electoral din ţările membre să traseze şi să implementeze angajamente reale în domeniul egalităţii de gen şi să promoveze şanse egale de accedere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viaţa politică, economică şi publică a ambelor genuri.

♦ Eveniment de prezentare a analizei comparative a listelor electorale pentru alegerile locale generale din 2011 şi din 2015⁴⁵ - elaborată de către experţii angajaţi de PNUD Moldova.

♦ Masă rotundă pentru prezentarea studiului "Strategii, practici şi instrumente de finanţare a partidelor politice în Republica Moldova"⁴⁶ – organizată de CEC în parteneriat cu Promo LEX. În cadrul evenimentului, participanţii au dezbătut constatările şi recomandările privind managementul financiar al partidelor politice, modalitatea de înregistrare a colectării veniturilor, precum şi asigurarea transparenţei şi raportarea financiară în cadrul acestora.

♦ Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie - "De ce membrii CEC au fost numiţi în funcţie fără publicarea avizelor SIS, aşa cum prevede legea" , parte din Campania Jurnaliştii pentru integritate în serviciul public, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice⁴⁷. Discuţiile s-au axat pe condiţiile în care au fost numiţi în funcţie de către Parlament membrii CEC din noua componenţă.

Colaborarea regională şi internaţională în domeniul electoral:

Asociaţia Oficialilor Electorali din Europa (ACEEEO)

În 2016, ACEEEO a împlinit 25 de ani de la constituire. Conferinţa jubiliară s-a desfăşurat la Tirana⁴⁸, Albania şi s-a axat pe evoluţia şi dezvoltarea sistemelor şi proceselor electorale din ultimii 25 de ani, tendinţele şi cele mai bune practici în domeniul electoral, modul în care autorităţile de management electoral soluţionează problemele apărute. Conferinţa a fost structurată în 4 sesiuni plenare, fiecare sesiune fiind dedicată unui subiect anume: sistemele electorale, stabilitatea legislaţiei electorale, compararea modelelor de administrare electorală şi modul de asigurare a unor alegeri libere şi corecte. Conferinţa a reunit 140 de funcţionari şi experţi internaţionali în materie electorală din peste 40 de ţări, dar şi reprezentanţi ai unor prestigioase instituţii internaţionale de profil.

În cadrul Adunării Generale a ACEEEO a fost:

• adoptat Raportul de activitate al Asociaţiei pe anul 2015 şi analizat modul în care a fost implementat planul strategic al organizaţiei pentru anul 2016;

• aprobată candidatura unui nou membru de onoare şi acceptată candidatura unei autorităţi electorale de a deveni membru instituţional;

• votată noua componenţă a Biroului Executiv, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova păstrînd această calitate şi pentru perioada 2016-2019.

Pe durata evenimentului, a avut loc o expoziţie a furnizorilor de echipamente IT&C din domeniul electoral, la care au luat parte reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale cu renume în domeniu. Vizitarea unor expoziţii de acest fel este esenţială pentru CEC în contextul implementării de către Republica Moldova a SIAS "Alegeri".

Protocolul participanţilor la prima reuniune a reprezentanţilor instituţiilor electorale, organizată la Sighnaghi, Georgia, în perioada 9-11 februarie 2011

Сea de-a VI-a Reuniune anuală a autorităţilor de management electoral, organizată de CEC Georgia în perioada 16-17 februarie 2016, a avut genericul "Integritatea electorală"⁴⁹. În cadrul evenimentului au participat reprezentanţi ai 9 organisme de management electoral şi 16 organizaţii internaţionale implicate în procesul electoral. Scopul reuniunii a fost de a oferi posibilitatea practicienilor şi experţilor electorali care provin din diferite medii/contexte electorale să realizeze schimb de experienţă şi bune practici privind structura, provocările şi mecanismele de asigurare a integrităţii electorale, în vederea perfecţionării acestui proces în ţările lor. Conferinţa a avut 3 sesiuni de lucru, compuse din prezentări, fiecare finalizîndu-se cu o rundă de întrebări/răspunsuri. Alocuţiunile au relevat componentele de bază ale integrităţii electorale, importanţa acesteia, precum şi factorii care o influenţează. De asemenea, au fost dezbătute modalităţile de soluţionare a lacunelor existente în procesul electoral, precum instrumentele pentru perfecţionarea mediului electoral.

Reuniunea a oferit o platformă largă pentru discutarea modalităţilor de descurajare şi contracarare a fraudei electorale, precum şi de protejare a integrităţii electorale. Evenimentul a constituit un bun prilej pentru dezvoltarea comunicării şi stabilirea de relaţii avantajoase între diferite instituţii electorale din regiune. Integritatea electorală reprezintă un element fundamental pentru organizarea unor procese electorale democratice. Cu toate că definirea conceptului de integritate electorală a variat pe parcursul conferinţei, în cadrul diferitor prezentări au fost identificate aceleaşi elemente cheie: asigurarea egalităţii între cetăţeni; incluziunea persoanelor atît ca alegători, cît şi candidaţi; consolidarea unui cadru legislativ care ar susţine sufragiul universal (atît la nivel de proiectare, cît şi aplicare), precum şi acumularea unei practici de organizare a unor alegeri credibile în acest cadru.

Activităţi organizate de către Asociaţia autorităţilor electorale din întreaga lume (A-WEB)

În perioada 8-15 aprilie 2016, la Incheon, Republica Coreea, s-a desfăşurat un program de consolidare a capacităţilor oficialilor electorali, cu accent pe particularităţile organizării votării şi numărării voturilor⁵⁰. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai instituţiilor de management electoral din zece ţări – Republica Moldova, Brazilia, Republica Belarus, Regatul Bhutan, Republica Dominicană, Republica Ghana, Republica Indonezia, Mongolia, Taiwan (Republica Chineză), Thailanda. Programul a avut următoarele scopuri:

a) schimbul de cunoştinţe şi experienţă între statele ce provin din diferite regiuni şi contexte, pentru acumularea celor mai bune practici;

b) identificarea şi dezbaterea problemelor şi provocărilor din domeniul electoral şi găsirea eventualelor soluţii;

c) prezentarea procedurilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor în Republica Coreea, cu utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC). Explorarea adaptabilităţii, fezabilităţii şi eficacităţii alegerilor organizate cu ajutorul TIC în ţările participante;

d) perceperea organizaţiilor internaţionale pe post de actori critici ce acordă suport pentru consolidarea autorităţilor electorale şi durabilităţii alegerilor.

Programul a coincis cu cea de-a XX-ea ediţie a alegerilor parlamentare din Republica Coreea şi Forumul Internaţional privind Alegerile.

Mai jos este prezentată o analiză scurtă a practicii electorale prezentată de cele 9 state participante la program:

♦ Criterii de franciză – Pot vota – cetăţenii care au cetăţenie şi 18 ani împliniţi (în majoritatea statelor). În Taiwan votarea e permisă de la 20 de ani. Este necesară înregistrarea alegătorului pe listele de alegători a circumscripţiei electorale cu cel puţin 90 de zile până la ziua alegerilor (Thailanda). Reşedinţa să fie nu mai puţin de 4 luni consecutive pe teritoriul ţării (Taiwan); Nu pot vota - Cetăţenii declaraţi incapabili de o instanţă de judecată, cei care îşi ispăşesc pedeapsa penală în închisoare sau reţinuţi preventiv nu au drept de vot (Belarus). Membrii forţelor armate şi ai poliţiei naţionale (Republica Dominicană).

♦ Votarea cetăţenilor cu dizabilităţi – Persoanele care din motive de sănătate, cu dizabilităţi sau analfabete pot fi asistate în cabina de vot de o terţă persoană cu condiţia ca aceasta să nu fie candidat, funcţionar electoral sau observator (Mongolia). Votarea la locul aflării cu urna mobilă (Belarus, Mongolia).

♦ Votarea cetăţenilor peste hotarele ţării – în majoritatea statelor este reglementată votarea la secţiile de votare constituite în cadrul misiunilor diplomatice. În cazul în care într-o anumită ţară sînt mai puţin de 500 de alegători înregistraţi, ambasadorul poate permite alegătorilor să voteze prin poştă (Thailanda). Nu se permite votarea (Taiwan).

♦ Securizarea votării – se utilizează marcarea degetului cu cerneală (Bhutan). Echipament de scanare a amprentelor (Republica Dominicană).

♦ Programul de votare – între orele 08:00 şi 20:00 (Belarus); între orele 08:00 şi 17:00 (Brazilia).

♦ Proceduri speciale de votare – În ultimele 5 zile pînă la alegeri este organizată votarea prealabilă în toate secţiile de votare (şi la locul aflării) cu excepţia celor create la casele de odihnă, clinicile curative, spitale, alte centre medicale de zi şi unităţi militare (Belarus). La fel în Thailanda, pentru alegătorii care nu locuiesc în circumscripţia lor, se organizează votarea prealabilă. Implementarea votării cu echipamente electronice (Brazilia, Bhutan). Votarea în baza cărţii de alegător (Republica Dominicană). Votarea este obligatorie (Thailanda).

♦ Modalitatea de votare - plasarea oricărui semn în pătratul plasat în dreapta numelui candidatului preferat. Dacă alegătorul este împotriva tuturor, atunci va plasa orice semn în pătratul din dreapta inscripţiei "Împotriva tuturor candidaţilor" (Belarus).

♦ Numărarea voturilor – În majoritatea statelor voturile se numără în secţia de votare, după finalizarea votării. În Brazilia membrii organului electoral introduc o parolă, iar urna de vot generează raportul privind rezultatele votării. Informaţia este criptată, semnată electronic şi păstrată pe un stick de memorie. Informaţia este transmisă către centrele de informaţii ale curţilor electorale regionale. Acolo ea este decriptată, verificată şi totalizată. Rezultatele consolidate sînt transmise la Tribunalul Electoral Superior care face publice rezultatele generale pe ţară. În acest mod, 100% buletine sînt numărate în decurs de 4-5 ore. În Bhutan numărarea are loc sub supravegherea Ofiţerului Electoral şi este realizată de către Ofiţerii de numărare selectaţi din rîndul oficialilor electorali. Numărarea este organizată astfel încît nici un oficial să nu numere voturile din secţia sa de votare. În Mongolia, pînă la numărare, voturile se păstrează în urnele mobile sigilate de către o comisie specială. Numărarea se face prin intermediul echipamentelor de numărare a voturilor. Buletinele de vot nemarcate sînt considerate valabile, dar fără o anumită preferinţă politică. În Republica Dominicană se utilizează echipamente de scanare şi numărare automată a buletinelor de vot. După ce s-a finalizat procedura electronică de numărare, buletinele se numără şi manual.

♦ Totalizarea rezultatelor votării – de către CEC, în maximum 10 zile de la primirea proceselor de votare de la secţiile de votare (Belarus). Utilizarea sistemului electronic de scanare a proceselor de votare şi transmitere a rezultatelor (Republica Dominicană).

În cadrul Forumului Internaţional privind Alegerile organizat la Seul de către Comisia Naţională pentru Alegeri şi A-WEB, şi în cadrul workshop-ului desfăşurat la sediul A-WEB din Incheon, au fost dezbătute cîteva chestiuni importante din domeniul electoral: utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (TIC) în alegeri, promovarea participării femeilor în alegeri, asigurarea accesului la procesul electoral pentru alegătorii din categoriile marginalizate, rolul cetăţenilor în dezvoltarea democraţiei. Forumul reprezintă un eveniment anual care adună experţi şi practicieni din domeniul electoral pentru a le oferi posibilitatea să discute idei ce ar putea ajuta la perfecţionarea sistemelor electorale şi a democraţiei în lume. Forumul a fost lansat în anul 2011. În total au participat cca 120 de persoane, reprezentaţi ai autorităţilor electorale din 35 de ţări, ai organizaţiilor internaţionale şi membri ai oficiilor diplomatice acreditate la Seul.

A-WEB promovează utilizarea TIC în procesul electoral. Asociaţia a oferit deja asistenţă Republicii Kîrgîze în tehnologizarea alegerilor. Ea poate oferi, la solicitare, următoarele servicii ce ţin de implementarea TIC: consultanţă pentru statele membre ce planifică introducerea sau modernizarea TIC, supravegherea/inspectarea programului TIC în alegeri/dezvoltarea serviciului/crearea acestuia, instruiri privind consolidarea capacităţii funcţionarilor autorităţii electorale cu responsabilităţi în domeniul TIC, oferirea echipamentelor TIC/programelor/livrarea bunurilor/scrierea programelor ca parte a unui proiect ODA.

Internaţional IDEA a oferit o metodologie de evaluare a calităţii democraţiei existente în stat⁵¹. Discuţiile despre calitatea democraţiei şi mecanismele de responsabilizare a guvernării sînt utile pentru implicarea cetăţenilor în treburile publice, pînă la desfăşurarea alegerilor. Acestea pot ajuta la identificarea soluţiilor (de ex., pentru implicarea femeilor în politică, motivarea cetăţenilor de a participa la procesul decizional) şi la crearea asociaţiilor obşteşti ce ar răspunde unor necesităţi social-politice particulare. Evaluarea propusă de International IDEA este o acţiune bidimensională, combinînd cercetarea cu dezbaterea.

Institutul Naţional pentru Democraţie (NDI) a lansat resursa www.openelectiondata.net care se bazează pe promovarea a 9 principii privind datele electorale deschise. Pagina conţine informaţii despre organizarea procesului electoral şi module de instruire on-line de bază adresate cetăţenilor, observatorilor, concurenţilor electorali, mass-media, autorităţilor electorale etc. O altă resursă dedicată monitorizării independente a alegerilor, inclusiv de organizaţiile obşteşti, şi adoptării codurilor de conduită în perioada electorală este http://www.gndem.org. GNDEM este un acronim pentru Reţeaua Globală a Observatorilor Electorali Naţionali care este susţinută la moment de 272 de organizaţii din 90 de state, 9 reţele regionale şi 16 organizaţii internaţionale.

Activităţi organizate de către Consiliul Europei

Consiliul Europei reprezintă un partener strategic pentru CEC, avînd un aport considerabil la perfecţionarea practicii şi legislaţiei electorale din ţara noastră. Astfel, pe parcursul anului 2016, reprezentanţii CEC au participat la 2 evenimente internaţionale organizate de către această instituţie:

- Cea de-a XIII-ea Conferinţă a autorităţilor electorale cu tema "Noile tehnologii în alegeri: încrederea publică şi provocări pentru organismele electorale" Bucureşti, România⁵² – Principalele teme care au fost abordate au vizat cadrul legislativ al utilizării noilor tehnologii în alegeri: implementarea standardelor internaţionale; noile tehnologii utilizate în perioada preelectorală, în ziua alegerilor şi în procesul de numărare a voturilor. Evenimentul a reunit peste 130 de participanţi din 60 de ţări, reprezentanţi ai Uniunii Europene şi ai unor instituţii şi organizaţii internaţionale. Totodată, preşedintele CEC a avut întrevedere cu secretarul general al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Thomas Markert. Oficialii au discutat despre proiectul de lege privind modificarea Codului electoral şi a legislaţiei electorale conexe, în ceea ce ţine de desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 2016.

- Conferinţa regională "Reprezentarea politică a femeilor în ţările Parteneriatului Estic – studiu regional şi schimb de experienţă", Kiev, Ucraina, organizată în parteneriat cu Comisia pentru Drepturile Omului, Minorităţi Naţionale şi Relaţii Interetnice a Parlamentului Ucrainei – Reprezentanţii statelor beneficiare (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina) au discutat despre situaţia curentă privind participarea femeilor în viaţa publică şi politică, dar şi măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru asigurarea egalităţii de şanse şi tratament între candidaţii femei şi bărbaţi la alegerile parlamentare şi locale⁵³. La fel, au fost analizate bunele practici, barierele/provocările ce ţin de reprezentarea egală a femeilor şi bărbaţilor şi eventualele soluţii. În cadrul conferinţei a fost dezbătut studiul regional privind reprezentarea politică a femeilor în ţările Parteneriatului Estic. Evenimentul s-a axat pe concluziile conferinţei regionale "Participarea femeilor în viaţa publică şi politică din ţările Parteneriatului Estic" care a avut loc la Chişinău, în decembrie 2013, şi îşi propune să contribuie la implementarea obiectivelor nr.1 şi nr.4 din Strategia privind egalitatea de gen a Consiliului Europei pentru anii 2014-2017 – "Combaterea stereotipurilor de gen şi sexism" şi "Realizarea unei participări echilibrate a femeilor şi a bărbaţilor în procesul de luare a deciziilor politice şi publice". Membrul CEC al Republicii Moldova a vorbit despre realizările Comisiei în domeniul asigurării echilibrului de şanse între femei şi bărbaţi şi despre realizarea auditului de gen nu doar în cadrul organelor electorale, dar şi la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

Activităţi organizate de către Adunarea Interparlamentară a Comunităţii Statelor Independente

La Bişkek, Republica Kîrgîză, a avut loc conferinţa internaţională "Dezvoltarea democraţiei: experienţe din campaniile electorale, rolul legislaţiei şi noilor tehnologii în procesul electoral"⁵⁴. Evenimentul menţionat a reunit 139 de participanţi din partea parlamentelor statelor membre CSI, comisiilor electorale centrale din 8 state şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale. Participanţii şi-au susţinut prezentările în cadrul a trei sesiuni de lucru: "Rolul autorităţilor legislative în evoluţia instituţiilor societăţii democratice"; "Organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor: specificul perioadei contemporane a edificării statului"; "Noile tehnologii în desfăşurarea votării: experienţa Republicii Kîrghîză". Pe parcursul conferinţei, în cadrul sesiunilor de lucru, au fost abordate aspecte legate de rolul autorităţilor legislative în dezvoltarea unei societăţi democratice, organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor în stadiul actual de edificare a statului, perfecţionarea legislaţiei electorale, strategiile electorale ale participanţilor la procesul electoral.

Activităţi organizate de către Fondul Internaţional pentru Sisteme Electorale (IFES)

IFES este cea mai importantă organizaţie nonguvernamentală internaţională cu care CEC are stabilit un parteneriat strategic, confirmat inclusiv prin acordul de colaborare semnat la 22 aprilie 2010 la Chişinău. Aşa cum în Republica Moldova nu există o reprezentanţă permanentă IFES, colaborarea are loc prin intermediul IFES Cehia, care este o filială regională, responsabilă pentru Europa de Est.

Pe parcursul anului 2016, IFES a oferit suport pentru participarea reprezentanţilor CEC la un eveniment regional, organizat la Praga, Republica Cehă. Atelier de lucru cu tema "Accesul persoanelor cu dizabilităţi la procesele electorale", organizat inclusiv sub egida Comisiei Europene şi Ministerului Afacerilor Externe a Republicii Cehe⁵⁵.

Activităţi organizate de către Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA)

Una din acţiunile prioritare ale Comisiei stabilite conform agendei pentru anii 2017-2018 este elaborarea unui modul destinat automatizării controlului financiar al concurenţilor electorali şi partidelor politice, care va permite tranziţia la o nouă metodologie de lucru, bazată pe procesarea documentelor digitale. Astfel, va fi creat un subsistem informatic "Control financiar", scopul căruia este automatizarea proceselor de colectare, analiză şi asigurare a accesului public la totalitatea rapoartelor expediate de concurenţii electorali către CEC. În vederea familiarizării cu practica altor state la acest capitol, delegaţia CEC a participat la conferinţa "Soluţii digitale privind raportarea financiară a activităţii partidelor politice" organizată la Tallin, Estonia⁵⁶.

Observare a alegerilor din alte state

Pe parcursul anului 2016, reprezentanţii CEC au participat la observarea alegerilor parlamentare din Republica Coreea⁵⁷, alegerilor deputaţilor în consiliile locale şi a referendumului pentru modificarea Constituţiei Republicii Kîrgîze⁵⁸, alegerilor locale din România⁵⁹ şi alegerilor parlamentare anticipate din Republica Kazahstan⁶⁰.

Programele vizitelor de observare a alegerilor au avut 3 componente de bază:

1) participarea la o reuniune introductivă cu conducerea autorităţii electorale din ţara gazdă, în ziua anterioară zilei alegerilor, la care sînt prezentate prevederile legale în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor şi principalele activităţi de pregătire realizate de Comisie şi alte autorităţi cu responsabilităţi legate de scrutin, precum şi date generale privind sistemul electoral şi procesul electoral din ţara gazdă;

2) observarea zilei alegerilor nemijlocit în secţiile de votare, consiliile electorale şi autoritatea electorală centrală;

3) participarea la o întrevedere cu autoritatea electorală centrală, organizată în ziua ulterioară zilei alegerilor, la care sînt oferite informaţii despre modul de desfăşurare a alegerilor şi rezultatele preliminare ale votării.

În urma analizei rapoartelor prezentate de participanţi a fost realizată o analiză comparativă privind practica electorală din aceste state:

♦ Constituirea organelor electorale, circumscripţiilor electorale şi secţiilor de votare – În Kazahstan Sistemul autorităţilor electorale este constituit din Comisia Electorală Centrală, comisiile electorale teritoriale (comisiile electorale regionale (ale oraşelor de importanţă republicană şi a capitalei Republicii), raionale, orăşeneşti, raionale din cadrul oraşului), comisiile electorale de circumscripţie şi comisiile electorale ale secţiilor de votare. Toate sînt compuse din cîte 7 membri. Fiecare secţie de votare a cuprins cel mult 3000 de alegători. În Coreea de Sud se constituie următoarele organe electorale: Comisia Electorală Naţională (9 membri, cu mandat de 6 ani); consiliile electorale metropolitane (cel puţin 7 membri (cîte unul din partea fiecărui partid politic reprezentat în Adunarea Naţională, 3 membri recomandaţi de instanţa de judecată din regiunea respectivă şi 3 persoane din mediul academic)); consiliile electorale de administrare (8 membri (2 de la fracţiunea majoritară din parlament, iar 6 sînt delegaţi de către consiliile electorale metropolitane din rîndul judecătorilor, învăţătorilor sau persoanelor care activează în mediul academic al unităţii administrativ-teritoriale respective)); consiliile electorale (6 membri (2 dintre înaintaţi de partidele politice care formează coaliţia majoritară în parlament şi 4 de către consiliile electorale de administrare)). În Republica Kîrgîză se constituie Comisia Centrală pentru Alegeri şi Organizarea Referendumurilor (12 membri, pentru un mandat de 5 ani, 1/3 înaintaţi de Preşedintele ţării, 1/3 de majoritatea parlamentară, 1/3 de opoziţia parlamentară) şi Comisiile teritoriale (mandate de 2 ani, 1/2 membri înaintaţi de partidele politice şi 1/2 de APL).

♦ Listele Electorale – CEC a Republicii Kazahstan ţine şi gestionează Registrul electronic unic al alegătorilor. Cel tîrziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, alegătorii se pot adresa la APL cu o cerere scrisă privind includerea lor în lista electorală de la secţia de votare corespunzător locului şederii temporare. Alegătorii au posibilitatea să verifice datele lor personale înscrise în listele electorale on-line sau la secţii şi să verifice on-line amplasarea secţiilor la care sînt arondaţi. Cu două săptămîni înainte de ziua alegerilor, alegătorii au dreptul să primească certificate pentru drept de vot, pentru a vota la orice secţie de votare. Alegătorii au dreptul să se înscrie în listele electorale chiar în ziua alegerilor în baza certificatului de domiciliu, eliberat de către Centrul de Servicii Publice (Kazahstan). Listele sînt pregătite de funcţionarii responsabili de liste electorale din cadrul consiliului electoral de circumscripţie (Coreea). Lista participanţilor la referendum se întocmeşte de către Serviciul de Evidenţă de Stat, în baza datelor personale şi celor biometrice. Alegătorul care participă la referendum are dreptul, cel tîrziu cu 15 zile calendaristice înainte de ziua desfăşurării referendumului, să-şi declare intenţia de a vota la secţia de votare. Pentru a putea vota la alegerile locale, cetăţeanul trebuie să aibă înregistrarea domiciliului în localitatea respectivă (Republica Kîrgîză).

♦ Înregistrarea candidaţilor – Nu se admite constituirea blocurilor electorale şi înregistrarea candidaţilor independenţi. Fiecare partid poate înainta maximum 127 de candidaţi şi este obligat să achite depozitul electoral pentru fiecare dintre ei. Partidelor politice care trec pragul electoral de 7% le sînt restituiţi banii, 5-7% - achită depozitul electoral în mărime de 50%, 3-5% - 70%. În cursă s-au înscris 6 partide (Kazahstan). Au candidat în total 27 de partide politice. Pentru înregistrarea candidatului la alegerile pentru Adunarea Naţională, partidul politic sau candidatul independent trebuie să depună un depozit de circa 15000 USD. Banii sînt întorşi concurenţilor, dacă aceştia au obţinut mai mult de 15% din voturi. Stabilirea ordinii de înscriere a candidaţilor în buletinul de vot se face în baza numărului de mandate deţinute în cazul partidelor politice reprezentate în parlament. În cazul partidelor politice extraparlamentare – în ordinea alfabetică a denumirii partidelor (Coreea).

♦ Logistica electorală – echipament standardizat, urnele staţionare şi mobile sînt transparente (Kazahstan). Echipamentul electoral este păstrat la sediile consiliilor electorale. Secţiile de votare amenajate pentru votarea prealabilă au în dotare calculatoare cu acces la Registrul alegătorilor, imprimantă pentru buletine de vot (după parcurgerea procedurii de autentificare pentru fiecare alegător sînt tipărite buletine de vot, conform circumscripţiei din care aceştia provin), cabină de vot, cabină de vot pentru persoanele cu dizabilităţi, imprimantă suplimentară (la care se tipăreşte pe hîrtie adezivă adresa secţiei de votare la care ar fi trebuit să voteze alegătorul care nu este arondat la secţia de votare respectivă), urne de vot şi ştampilă specială de tip marker. Centrele de numărare sînt dotate cu maşini pentru sortarea buletinelor de vot, maşini optice pentru numărarea voturilor, echipament pentru calcul şi raportare (Coreea). Echipamentul din dotarea secţiilor de votare este standardizat (Republica Kîrgîză).

♦ Votarea cetăţenilor cu dizabilităţi – votarea cu urna mobilă (Kazahstan, România). Echipament logistic special, asigurarea transportării gratuite către secţia de votare şi votarea prin poştă (Coreea).

♦ Votarea cetăţenilor peste hotarele ţării – 65 de secţii de votare (Kazahstan). 198 de secţii de votare, dintre care 164 pe lîngă misiunile diplomatice şi 20 în afara lor. Pot vota doar cetăţenii care s-au înregistrat în prealabil. Votarea peste hotarele ţării s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 30 martie şi 4 aprilie. Alegătorii care votează în afara ţării introduc buletinele de vot într-un plic pe care este tipărită adresa secţiei de votare la care sînt arondaţi, procedura fiind similară celei pentru desfăşurarea votării prealabile (Coreea). 35 de secţii de votare (Republica Kîrgîză).

♦ Programul de votare – o zi, între orele 07:00-20:00. În 4 regiuni votarea continuă pînă la ora 21:00 (Kazahstan). Votarea prealabilă se desfăşoară cu 5 zile pînă la data alegerilor, pe parcursul a 2 zile (nu pot vota alegătorilor aflaţi peste hotarele ţării şi personalul îmbarcat pe nave.) Votarea se face între orele 6:00 şi 18:00 (Coreea). O zi între orele 07:00-21:00 (România). O zi, între orele 08:00-20:00 (Republica Kîrgîză).

♦ Procedura de votare – La votarea prealabilă, alegătorul prezintă actul său de identitate care este scanat şi după confirmarea identităţii alegătorului (alegătorul semnează pe un ecran digital sau aplică amprenta digitală) şi primirea buletinelor de vot, el este radiat în mod automat din lista electorală. Buletinele de vot, în baza cărora au votat alegătorii arondaţi la altă secţie de votare, sînt puse într-un plic special care, ulterior, este transmis către centrul de numărare a voturilor. În ziua alegerilor – alegătorii pot vota doar în secţia de votare la care sînt arondaţi. După ce prezintă actul de identitate şi declară numărul din lista electorală, semnează în lista electorală sau aplică amprenta digitală (în ziua votării sînt utilizate doar liste tipărite), pentru securizarea procesului de vot. Listele electorale sînt tipărite în două exemplare, unul fiind folosit pentru identificarea numărului de ordine al alegătorului în cazul cînd acesta nu îl cunoaşte, iar cel de-al doilea este folosit pentru semnare. Alegătorul primeşte buletinele (pretipărite) şi urmează procedura obişnuită de votare (Coreea). Utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sistem realizat pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral, Registrul secţiilor de votare şi listele electorale complementare (România). Pentru a fi admis la votare, cetăţeanul trebuie să deţină o cartelă electronică (ID-card) cu datele sale personale biometrice. Alegătorul prezintă operatorului acest card, acela îl scanează, în acest fel se face identificarea primară. Pentru cazul în care cardul alegătorului nu poate fi scanat din motive tehnice, un card de rezervă se află la operatorul secţiei de votare şi cetăţeanul care este înscris în lista electorală a respectivei secţii poate fi identificat. Pînă ai fi scanat cardul, cetăţeanul se poate adresa la ghişeul de informare al secţiei de votare ca să afle la ce secţie este arondat şi adresa exactă a secţiei. După scanarea cardului, alegătorul urmează procedura scanării amprentei digitale. Ulterior, alegătorului i se eliberează cîte un bon pentru fiecare tip de scrutin la care urmează să participe. Valabilitatea bonului este de 2 ore. După ce restituie bonul şi primeşte în schimb buletinul de vot, alegătorul se îndreaptă spre cabina de vot, unde cu ajutorul unui marker bifează buletinul de vot în dreptul numelui candidatului pentru care optează, ulterior introduce în scanerul urnei de vot buletinul de vot cu partea recto în jos, astfel fiind asigurat secretul votului. Imediat ce este scanat, buletinul este direcţionat, după caz, fie în secţiunea cu buletinele nevalabile, fie în secţiunea cu buletinele valabile (Republica Kîrgîză).

♦ Numărarea şi totalizarea rezultatelor votării – În spaţii special amenajate, denumite centre de numărare. După încheierea votării, managerul secţiei de votare sigilează urnele de vot pentru ca ulterior să le transporte, împreună cu procesul-verbal în care s-au consemnat cele mai importante evenimente din ziua votării, la centrul de numărare. Pentru organizarea activităţii centrelor de numărare a voturilor sînt alocate spaţii largi, cum ar fi sălile de sport ale gimnaziilor, stadioane etc. Pentru fiecare etapă sînt amenajate spaţii speciale şi este desemnat personal separat: deschiderea urnelor de vot (se aranjează în teancuri buletinele de vot, după tipul alegerilor); numărarea şi sortarea voturilor (o maşina optică numără şi sortează automat după opţiunea de vot teancurile de buletine. Buletinele de vot completate greşit, de asemenea, sînt identificate şi stocate de către echipament într-un compartiment separat. Maşina tipăreşte un proces-verbal ce conţine rezultatul numărării voturilor. Buletinele de vot nevalabile se leagă separat. Toate teancurile se pun în cutii de plastic.); examinarea şi totalizarea (Buletinele de vot considerate de către maşina optică ca fiind nevalabile şi/sau completate greşit se examinează suplimentar, în mod manual. Teancurile de buletine valabile sînt dezlegate şi verificate dacă maşina a sortat corect candidaţii, apoi o altă maşină (de tipul celor care numără banii) le numără repetat. Rezultatele se consemnează într-un raport); verificarea corectitudinii înscrierii datelor şi totalizarea acestora (personalul verifică corectitudinea cifrelor înscrise în procesele-verbale de numărare şi în rapoartele privind renumărarea voturilor şi prezenţa semnăturilor responsabililor); verificarea de către consiliul electoral (După verificarea corectitudinii înscrierii datelor, preşedintele consiliului anunţă public toţi oficialii şi observatorii prezenţi în sală despre rezultatele numărării voturilor din fiecare urnă). Datele anunţate public se transmit electronic către consiliile electorale, în vederea totalizării rezultatelor pe ţară şi pe circumscripţia respectivă, şi către mass-media. Tot către consilii se transmit şi procesele-verbale de numărare (pe hîrtie) şi se contrapun rezultatele înscrise în acestea cu datele transmise electronic. Pe măsura transmiterii datelor, acestea sînt publicate on-line şi plasate pe panouri informative în incinta centrelor de numărare. După încheierea tuturor procedurilor enumerate mai sus, buletinele de vot se sigilează în cutii şi se trimit la sediul consiliilor electorale de administrare. Dacă rezultatele nu sînt contestate, buletinele de vot se nimicesc (Coreea).

♦ Finanţarea partidelor politice şi campania electorală – Campania electorală începe a doua zi după înregistrarea tuturor candidaţilor. Partidele politice pot utiliza în campanie doar resurse financiare proprii şi donaţiile private. Numai partidele politice reprezentate în Parlament pot beneficia de subvenţiile de stat destinate activităţilor lor curente; bugetul naţional nu include fonduri pentru finanţarea campaniilor electorale. Suma totală care poate fi cheltuită pentru finanţarea campaniei electorale este de aproximativ 888 000 euro. Partidele deschid un cont bancar special pentru încasarea sumelor, iar băncile prezintă CEC rapoartele săptămânale (Kazahstan). E posibilă doar pe parcursul a 12 zile pentru a oferi oportunităţi egale tuturor concurenţilor electorali (Coreea).

♦ Alte Chestiuni – Cu cel tîrziu 10 zile pînă la ziua alegerilor, consiliile electorale informează alegătorii privind adresa secţiei de votare şi ce număr are fiecare alegător în lista electorală (Coreea).

Concluzii şi Recomandări

1) Din moment ce alegerile sînt fundamentale pentru orice democraţie, consolidarea integrităţii electorale perpetuează o guvernare democratică şi încrederea publicului din întreaga lume în alegeri. În esenţa sa, integritatea electorală înseamnă protecţia fundamentală a dreptului alegătorilor de a participa în alegeri şi de a-şi alege conducătorii.

2) Este responsabilitatea tuturor persoanelor implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, experţilor tehnici, societăţii civile şi altor părţi interesate să asigure ca alegătorii să fie în permanenţă educaţi/informaţi privind procesul electoral, ca parte a efortului de a proteja integritatea alegerilor.

3) Concentrarea suplimentară şi alocarea de resurse pentru susţinerea participării în alegeri a persoanelor strămutate în interiorul ţării. Deşi există o recunoaştere generală a dificultăţilor legate de asigurarea înregistrării şi votării acestor persoane, excluderea lor, cauzată de bariere instituţionale sau juridice, pune în dificultate integritatea procesului electoral.

4) Ca parte a efortului de implicare a comunităţilor din diasporă, urmează să fie oferite resurse şi atenţie sporită organizării alegerilor în afara ţării, atît din partea statelor, cît şi din partea organizaţiilor de monitorizare a alegerilor.

5) Desfăşurarea unor proiecte cu impact puternic, privind creşterea competenţelor de liderism în domeniul electoral şi consolidarea încrederii. Acestea pot fi realizate prin dezvoltarea abilităţilor necesare pentru activitatea în mediul extern (cum ar fi, în relaţiile cu părţile interesate) şi pe plan intern (în planificarea strategică, dezvoltarea politicilor, în adoptarea mecanismelor de garantare a respectării şi executării prevederilor legale etc.). La acest capitol e de menţionat că schimbul direct de informaţii la nivel de conducere este extrem de valoros.

6) Evaluarea integrităţii reprezintă un instrument sistematic pentru anticiparea şi evaluarea riscurilor. Aceasta poate furniza informaţii valoroase pentru autorităţile electorale, necesare pentru adoptarea unei abordări proactive a vulnerabilităţilor specifice fiecărei ţări şi a potenţialelor impacturi asupra proceselor electorale.

7) Dezvoltarea, operaţionalizarea şi aplicarea consecventă a mecanismelor de implementare sînt esenţiale pentru asigurarea încrederii în corectitudinea sistemului.

8) Deseori observăm promovarea soluţiilor TIC în domeniul electoral ca instrument de abordare a deficienţelor de capacitate, a problemelor de procedură sau a punctelor slabe ale integrităţii proceselor electorale. Însă există dubii că automatizarea unui proces defectuos ar putea îmbunătăţi acest proces. Dacă există un proces electoral bun, automatizarea poate creşte viteza şi eficienţa acestuia, însă va reduce din transparenţă şi, drept consecinţă, va putea fi afectată încrederea în alegeri. Cea mai corectă cale pentru implementarea tehnologiilor în alegeri poate fi găsită prin discuţii active la acest subiect, din diferite perspective, şi găsirea unui numitor comun între toate părţile interesate. Mai întîi urmează a fi efectuat un studiu de fezabilitate ⇒ după aceea de selectat modelul potrivit ⇒ apoi de pilotat sistemul ⇒ după care de implementat parţial/complet. Totodată, trebuie prevăzute şi mecanisme de prevenire a fraudelor şi de garantare a transparenţei procesului. De exemplu, Curtea Constituţională a Germaniei a hotărît că alegătorii trebuie să aibă posibilitatea să-şi verifice votul la calculator prin paşi simpli, fără a avea cunoştinţe extinse în utilizarea calculatorului.

9) Există 4 categorii de state după atitudinea manifestată de acestea faţă de implementarea TIC în domeniul electoral: state care susţin implementarea TIC în domeniul electoral: India, Venezuela, Brazilia, SUA, Republica Kîrgîzstan, Estonia, Elveţia etc.; state care au abandonat implementarea TIC: Germania, Olanda, Irlanda etc.; state care nu susţin implementarea TIC: Marea Britanie, Franţa, Japonia, Singapore etc.; state sceptice vizavi de introducerea TIC: Republica Coreea.

10) Chiar dacă unele state utilizează tehnologii în procesul de votare sau de numărare automată a voturilor, sisteme de votare prin internet etc., acestea reprezintă mai degrabă mecanisme complementare, avînd rol de asigurare a încrederii alegătorilor faţă de alegeri şi de minimizare a preocupărilor faţă de eventuale manipulări ale rezultatelor votării.

11) Coreea reprezintă un model de bune practici, avînd un proces electoral automatizat ce garantează rapiditate şi eficienţă. Rezultatele votării au fost aduse la cunoştinţa publicului în doar cîteva ore. În contextul existent în Republica Moldova, soluţii de genul celor utilizate în Coreea ar putea deveni o provocare dacă s-ar implementa în ţara noastră. De exemplu, procedurile ce ţin de numărarea şi totalizarea rezultatelor votării în centre mari, ce presupun transportarea urnelor de vot împreună cu buletinele de vot, ar putea fi considerate riscante pentru integritatea procesului. În afară de aceasta, maşinile de numărare/sortare a buletinelor de vot pentru toate secţiile de votare sînt destul de costisitoare. În Republica Coreea credibilitatea procesului nu este ştirbită şi acest fapt se datorează transparenţei la transportarea urnelor şi nivelului înalt al culturii politice.

Se propune examinarea posibilităţii implementării în Republica Moldova a următoarelor practici electorale:

√ Tehnologii de identificare a alegătorilor prin scanarea actului de identitate – vor creşte rapiditatea şi eficienţa procesului.

√ Ştampile pentru votare de tip marker (după modelul celor utilizate în mai multe state din Asia) pentru înlocuirea ştampilelor utilizate în prezent în Republica Moldova. Astfel va fi simplificat procesul de votare, va fi micşorat numărul buletinelor murdare şi va fi redus numărul cazurilor în care nu este clară opţiunea alegătorului.

√ Echipamente de tipărire a buletinelor de vot în secţiile de votare deschise peste hotarele ţării – implementarea acestora va reduce, pe termen lung, costurile legate de tipărirea şi transportarea buletinelor de vot şi va exclude posibilitatea insuficienţei buletinelor de vot.

√ Sigilii adezive de hîrtie – vor înlocui procedura de sigilare termică a materialelor electorale, astfel va fi simplificată procedura de împachetare a documentaţiei electorale şi va fi îmbunătăţită siguranţa procesului.

√ Dotarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu xeroxuri, scanere şi imprimante – pentru îmbunătăţirea integrităţii activităţii acestor autorităţi.

√ Continuarea organizării de către CEC a activităţilor de instruire/educaţie şi de promovare a reformelor legislative (de ex., scăderea rolului banilor din mediul privat în organizarea campaniilor electorale, introducerea cotelor şi a măsurilor de garantare a accederii femeilor în funcţii eligibile, eliminarea publicităţii TV/Radio contra plată etc.) - va îmbunătăţi participarea femeilor în viaţa politică şi accesibilitatea procesului electoral pentru categoriile marginalizate de alegători.

√ Raţionalizarea programului de lucru al birourilor electorale, după modelul altor state, prin micşorarea timpului acordat pentru votare (pînă la maximum 12 ore) şi mărirea perioadei de timp necesare pentru totalizarea rezultatelor votării – va creşte eficienţa procesului.

√ În procesul de organizare a alegerilor este important să fie identificate strategii relevante pentru incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, în care să fie angajaţi toţi actorii implicaţi în procesul electoral. Astfel, în vederea asigurării participării active în viaţa politică a persoanelor cu dizabilităţi este necesar să fie întreprinse atît măsuri legislative de către organele statului abilitate în acest sens, cît şi implementarea acestora, de către autorităţile electorale de comun cu organele administraţiei publice locale şi reprezentanţii organelor nonguvernamentale, menite să asigure participarea deplină a persoanelor cu dizabilităţi la viaţa politică.

√ Barierele la procesele electorale urmează să fie identificate în perioada post-electorală, iar elaborarea noilor proceduri şi a materialelor de vot adecvate pentru persoanele cu dizabilităţi în perioada dintre scrutine.

√ Accesibilitatea alegerilor poate fi asigurată doar prin întreprinderea unor acţiuni care urmăresc accesibilizarea procesului în mod gradual, precum ar fi prin implementarea unui plan strategic, care să fie aplicat pentru mai multe cicluri electorale.

√ Problema comună a diferitor state este asigurarea nivelului de accesibilitate fizică a secţiilor de votare, respectiv, lipsa rampelor de acces la intrarea în sediul acestora. Există mai multe tipuri de produse şi tehnologii ce pot fi procurate şi implementate, precum ar fi aplicaţii la telefon adaptate pentru alegători cu dizabilităţi de vedere sau de auz, ghiduri pentru alegători traduse în limbaj mimico-gestual plasate în reţeaua internet, aplicaţii care măresc textul buletinului de vot pentru alegătorii cu dizabilităţi de vedere, tehnologii menite să asigure mobilitatea (vehicule adaptate, rampe, platforme şi lifturi ş.a.).

√ Tehnologizarea procesului electoral, excluderea factorului uman din operaţiile aferente votului este un element al asigurării unor alegeri corecte şi acest deziderat îl promovează statele cu aspiraţii democratice, printre care se numără şi fosta republică sovietică, actualmente Republica Kîrgîză. De aici se impune concluzia de aplicare cît mai largă a tehnologiilor moderne în procesul electoral, ca de exemplu, identificarea alegătorilor cu ajutorul scanerelor. În această ordine de idei, se propune iniţierea unui studiu cu privire la procedurile de identificare a alegătorilor prin intermediul datelor biometrice, identificarea posibilităţii de scanare automată a buletinelor de vot prin intermediul urnelor automatizate.

Vizitarea Republicii Moldova de către delegaţii străine

În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016, CEC a lansat invitaţii instituţiilor electorale din alte ţări pentru a participa în calitate de experţi electorali la acest scrutin.

Scopurile vizitelor au fost familiarizarea cu cele mai bune practici şi realizări ale CEC Moldova în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor, dar şi informarea cu privire la provocările şi lecţiile învăţate în procesul de modernizare şi reformare a procedurilor electorale de la noi din ţară.

În total, Republica Moldova a fost vizitată de 38 reprezentanţi din partea a 17 autorităţi electorale.

În vederea bunei organizări a vizitei experţilor electorali în ţara noastră, au fost elaborate şi transmise Nota logistică şi Programul vizitei. Agenda de lucru a vizitelor de observare a inclus participarea reprezentanţilor comisiilor electorale din străinătate la: întrevederi cu reprezentanţii autorităţilor electorale din Republica Moldova de toate nivelele; un briefing pentru observatorii internaţionali; conferinţe de presă; observarea activităţilor desfăşurate în ziua de dinaintea zilei alegerilor, ziua alegerilor (deschiderea secţiei de votare, desfăşurarea votării, închiderea secţiei de votare, numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor votării) şi ziua următoare de după alegeri.

Delegaţiile străine au apreciat înalt procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor din ţara noastră, precum şi evoluţiile obţinute de CEC în ultima perioadă în aşa domenii ca: tehnologizarea procesului electoral; înregistrarea alegătorilor; organizarea procesului de instruire pentru diferite categorii de subiecţi electorali; certificarea în domeniul managementului calităţii şi a securităţii informaţiei; logistica electorală.

Acorduri de colaborare

În urma participării delegaţiei CEC la Expoziţia mondială privind educaţia civică şi utilizare IT în procesul electoral, desfăşurate în India, a fost iniţiată procedura de pregătire şi semnare a unui Memorandum cu Comisia Electorală din această ţară. Textul a fost definitivat şi a fost lansată o invitaţie reprezentanţilor organizaţiei omoloage din India, pentru a se deplasa la Chişinău, în vederea semnării acordului, deoarece conform procedurilor naţionale din această ţară, semnarea şi expedierea acordului prin poştă nu este posibilă. Invitaţii de a participa la evenimente organizate în India, oportune pentru semnarea acordului, au fost expediate şi de către comisia electorală din această ţară. Pînă la moment organizarea unei întrevederi cu reprezentaţii autorităţii electorale din India nu a fost posibil de realizat.

Totodată, a fost semnat un acord de parteneriat cu Asociaţia Promo-LEX⁶¹. Pentru aceasta au fost pregătite şi definitivate documentele necesare, precum şi soluţionate chestiunile protocolare legate de semnarea acordului. Scopul acordului a fost implementarea proiectului "Practica contenciosului electoral în Republica Moldova - mecanism de consolidare şi asigurare a respectării drepturilor electorale ale cetăţenilor". Obiectivul acestuia este de a stabili un cadru general de colaborare în vederea realizării studiului (cercetării) cu privire la practica aplicării contenciosului electoral în Republica Moldova.

_______________________________________

³⁷ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&l=ro

³⁸ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1047&rid=14237&l=ro

³⁹ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1047&rid=18887&l=ro

⁴⁰ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=18889&l=ro

⁴¹ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=17236&l=ro

⁴² http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=16192&l=ro

⁴³ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=15913&l=ro

⁴⁴ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=15808&l=ro

⁴⁵ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=15359&l=ro

⁴⁶ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=14517&l=ro

⁴⁷ https://anticoruptie.md/ro/stiri/membrii-cec-numiti-in-functie-fara-publicarea-avizelor-sis-asa-cum-prevede-legea-experti-parlamentul-s-a-dovedit-a-fi-inapt

⁴⁸ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=19019&l=ro

⁴⁹ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=14514&l=ro

⁵⁰ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=15966&l=ro

⁵¹ https://www.youtube.com/watch?v=Pdw9G1ZXCpM

⁵² http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=14747&l=ro

⁵³ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=19265&l=ro

⁵⁴ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=16123&l=ro

⁵⁵ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=19017&l=ro

⁵⁶ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=18888&l=ro

⁵⁷ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=15966&l=ro

⁵⁸ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=19022&l=ro

⁵⁹ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=15914&l=ro

⁶⁰ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1078&rid=14755&l=ro

⁶¹ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1077&rid=14468&l=ro

5.3. Consolidarea relaţiilor de cooperare cu partenerii de dezvoltare şi organizaţiile internaţionale specializate în domeniul electoral privind oferirea asistenţei în vederea promovării performanţelor înregistrate de CEC şi îmbunătăţirea serviciilor electorale prestate

În perioada de referinţă, au fost întreprinse o serie de activităţi pentru stabilirea, menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare a Comisiei Electorale Centrale cu organizaţiile internaţionale, partenerii de dezvoltare şi misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova.

În funcţie de nivelul instituţiei şi activităţile ce urmau să fie desfăşurate, colaborarea a fost realizată la direct sau prin intermediul Parlamentului Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, organul central de specialitate, ce promovează politica statului în domeniul relaţiilor externe sau Ministerului Justiţiei, coordonator la nivel naţionali pentru implementarea planurilor de colaborarea dintre Republica Moldova şi unele organizaţii internaţionale.

Pentru realizarea acestui obiectiv, au fost întreprinse următoarele măsuri:

- participarea reprezentanţilor CEC la întrunirile dintre autorităţile publice din Republica Moldova şi organizaţiile partenere internaţionale şi din străinătate;

- colaborarea cu misiunile de observare şi oferirea asistenţei necesare în vederea observării alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016;

- organizarea şi desfăşurarea întrevederilor dintre conducerea CEC şi partenerii de dezvoltare.

Astfel, membrii şi funcţionarii CEC, au participat pe teritoriul Republicii Moldova la întrevederi bilaterale cu partenerii de dezvoltare (PNUD Moldova, Ambasada Suediei, Ambasada României, Ambasada Germaniei, Reprezentanţa CoE în Republica Moldova, Ambasada SUA, Delegaţia UE în Republica Moldova, Banca Mondială, IRI etc.).

Pe parcursul anului 2016 în cadrul CEC au mai fost organizate următoarele evenimente:

- Întrevedere privind implementarea proiectului PNUD pentru Democraţie/Alegeri (5 septembrie)

- Întrevedere cu delegaţia Secretariatului CoE privind lupta contra corupţiei şi spălării banilor în Republica Moldova (6 septembrie)

- Steering Committee Meeting (14 septembrie)

- Întrevedere cu partenerii şi potenţialii parteneri de dezvoltare ai CEC, organizată de către Banca Mondială (29 septembrie)

- Întrevedere cu organizaţiile donatoare (8 decembrie)

Totodată, reprezentanţii CEC au participat la activităţile organizate, la nivel naţional, de MAEIE/MJ şi organizaţiile internaţionale/din străinătate:

- şedinţa de lucru privind implementarea Planului de Acţiuni privind Onorarea Angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei;

- şedinţa de lucru privind implementarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016;

- două ateliere de lucru privind realizarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016;

- sesiunea de lucru ale grupului de experţi NATO şi instituţiilor responsabile din Republica Moldova privind evaluarea progreselor în implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2014-2016;

- Cadrul de cooperare programatică CoE - UE pentru ţările Parteneriatului Estic pentru perioada 2015-2017;

- reuniunea în format extins a Dialogului RM – UE – CoE – OSCE în domeniul Drepturilor Omului.

În cadrul evenimentelor, a fost evaluată asistenţa externă, CEC a prezentat progresele înregistrate pe parcursul ultimilor ani, provocările şi tendinţele actuale, precum şi direcţiile prioritare de dezvoltare, care necesită suportul extern din partea comunităţii internaţionale.

Totodată, partenerii externi au prezentat recomandările şi obiecţiile privind procesul electoral din Republica Moldova şi reformele ce necesită a fi implementate în domeniul electoral, în conformitate cu principiile şi standardele europene general recunoscute.

CEC a pregătit şi expediat donatorilor străini şi autorităţilor publice centrale din Republica Moldova (MAEIE, MJ) propuneri de activităţi pentru finanţare şi asistenţă, informaţii pentru raportarea anuală pe marginea relaţiilor externe ale CEC cu diferite instituţii internaţionale.

E de menţionat că în 2016, a fost finalizată perioada de implementare a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM – UE, a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO şi Planului de acţiuni RM – CoE. Prin urmare, au fost formulate propuneri privind obiectivele şi acţiunile necesare a fi incluse în următoarele agende/planuri de parteneriat cu organizaţiile sus-menţionate.

Domeniile-cheie ale CEC ce au beneficiat de asistenţa şi suportul financiar din partea partenerilor de dezvoltare au fost: implementarea SIAS "Alegeri", organizarea şi desfăşurarea instruirilor pentru diferite categorii de subiecţi electorali, consolidarea capacităţii instituţionale a organelor electorale, finanţarea partidelor politice şi a campaniei electorale, informarea alegătorilor şi educaţia electorală.

Colaborarea cu misiunile de observare a alegerilor

În vederea monitorizării alegerilor prezidenţiale de către observatorii internaţionali, CEC a expediat invitaţii, inclusiv prin intermediul MAEIE, către misiunile şi reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare din Republica Moldova, reprezentanţii adunărilor interparlamentare şi organizaţiilor internaţionale guvernamentale la care Republica Moldova sau CEC este parte. ONG-lor internaţionale şi din străinătate invitaţiile au fost remise la solicitare.

În scopul asigurării activităţii eficiente a observatorilor internaţionali în alegeri, CEC a constituit Oficiul de Protocol al observatorilor internaţionali, format din funcţionari ai Aparatului CEC. Prin intermediul Oficiului a fost oferită asistenţă logistică misiunilor de observatori, au fost pregătite materiale pentru acreditarea observatorilor, a fost facilitată comunicarea dintre misiunile de observatori şi autorităţile electorale de orice nivel, au fost pregătite şi distribuite observatorilor materiale şi informaţii solicitate de aceştia (inclusiv Ghidul observatorului la alegerile prezidenţiale). De asemenea, la solicitare, au fost organizate întrevederi (peste 25) şi briefing-uri cu participarea reprezentanţilor misiunilor de observare (OSCE/ODIHR, Consiliul Europei, CSI ENEMO etc.).

Menţionăm că observatorii au rămas satisfăcuţi de asistenţa oferită. Careva nemulţumiri sau obiecţii au fost expuse doar din partea reprezentanţilor misiunii de observare ENEMO, care au considerat că perioada de examinarea a solicitării de a fi acreditaţi în calitate de observatori a avut o durată prea mare.

5.4. Creşterea nivelului de transparenţă decizională prin prezentarea tuturor proiectelor de politici publice elaborate de CEC spre consultare publică

Întrucît anul 2016 a fost unul electoral, în conformitate cu prevederile art.14 al Legii nr.239 din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, în cazul actelor ce urmează a fi adoptate de Comisia Electorală Centrală în perioada electorală, proiectele acestora pot fi supuse elaborării şi adoptării fără respectarea etapelor de asigurare a transparenţei.

În pofida celor enunţate, Comisia a transmis spre consultare reprezentanţilor societăţii civile proiectul hotărîrii pentru aprobarea Regulamentului privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (aprobat prin HCEC nr.113 din 18.08.2016), Regulamentului privind finanţarea grupurilor de iniţiativă (aprobat prin HCEC nr.114 din 18.08.2016) şi proiectul hotărîrii pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind statutul observatorilor şi procedura de acreditare a acestora (aprobat prin HCEC nr.110 din 18.08.2016)⁶².

Notă! Detalii suplimentare aferente realizării acţiunii expuse mai sus sînt descrise şi la punctul 7.4. din prezentul Raport.

_______________________________________

⁶² http://cec.md/index.php?pag=news&id=1070&l=ro

5.5. Promovarea imaginii organelor electorale şi informarea alegătorilor prin intermediul mijloacelor de comunicare moderne şi a tehnologiilor informaţionale. Dezvoltarea şi menţinerea conturilor oficiale ale instituţiei pe reţelele de socializare

În vederea promovării imaginii organelor electorale şi în scopul informării alegătorilor prin intermediul mijloacelor de comunicare moderne şi a tehnologiilor informaţionale, au fost dezvoltate şi menţinute conturile oficiale ale instituţiei pe reţelele de socializare (Facebook, Twitter, Instagram, Odnoklassniki).

În perioada de referinţă, CEC a difuzat 209 anunţuri şi comunicate de presă, dintre care 113 privind activităţile ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016. De asemenea, au fost editate 2 numere ale Buletinului informativ al instituţiei.

Pagina oficială de Facebook a Comisiei Electorale Centrale este urmărită în prezent de către 4619 utilizatori. În cea de-a doua jumătate a anului 2016, vizibilitatea Comisiei Electorale Centrale pe pagina de Facebook a fost maximă datorită organizării şi desfăşurării alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în data de 30 octombrie. Astfel, în acest interval de timp a crescut numărul utilizatorilor de la 2671 la 4588. Potrivit statisticilor referitoare la audienţă, 58 % dintre utilizatorii paginii reprezintă femei şi 42 % bărbaţi. Cei mai mulţi utilizatori au vîrsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani, dintre care 25 % sunt femei şi 18 % bărbaţi. Dintre persoanele cu vîrsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani, circa 9 % sînt femei şi 8 la sută sînt bărbaţi. Majoritatea celor care accesează pagina de Facebook a CEC sînt din Republica Moldova, România, Italia, SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, etc. În campania de informare pentru alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016, prin intermediul Facebook-lui, electoratul a fost informat prin mesaje succinte şi exacte despre toate procedurile ce vizează procesul electoral.

Pagina oficială de Twitter a Comisiei este urmărită de 556 utilizatori, Odnoklassniki – 148, iar Instagram – 53.70 % dintre utilizatorii paginii Twitter a Comisiei sînt bărbaţi, iar 30% femei.

OBIECTIVUL NR. 6. TRANSPARENŢA FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE ŞI A CAMPANIILOR ELECTORALE

6.1. Elaborarea instrucţiunii cu privire la întocmirea raportului privind gestiunea financiară a partidului politic finanţat din bugetul de stat

În primul semestru al anului 2016 a fost elaborat proiectul "Instrucţiunii privind întocmirea Raportului privind gestiunea financiară a partidului politic" care este emisă în scopul aplicării prevederilor Legii nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice şi cele ale Regulamentului privind finanţarea activităţii partidelor politice, aprobat prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.4401 din 23 decembrie 2015. Prezenta instrucţiune are drept scop stabilirea conţinutului şi modului de întocmire a Raportului asupra gestiunii financiare a partidului politic de către toate partidele politice, care se prezintă periodic Comisiei Electorale Centrale.

Proiectul elaborat al Instrucţiunii a fost transmis spre coordonare autorităţilor de resort, discuţiile pe marginea acesteia fiind amînate pentru următorul an de gestiune, în condiţiile demarării procedurilor de organizare a alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

6.2. Desfăşurarea activităţilor de instruire a subiecţilor implicaţi şi interesaţi în procesul de finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale

În perioada anului 2016 au fost desfăşurate 4 instruiri pentru subiecţii implicaţi şi interesaţi în procesul de finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale, după cum urmează:

1) În perioada 2-3 iunie a fost desfăşurat seminarul cu tematica "Prezentarea Regulamentului privind finanţarea activităţii partidelor politice şi completarea Raportului privind gestiunea financiară", la care au participat trezorierii partidelor politice. Din cele 45 de partide şi alte organizaţii social-politice au dat curs invitaţiei de a participa la instruire 10 formaţiuni politice, desemnînd, în acest sens, 12 persoane.

2) La data de 3 septembrie a fost desfăşurat seminarul cu tematica "Prezentarea Regulamentului privind finanţarea grupurilor de iniţiativă şi completarea Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti", unde au fost invitate persoanele desemnate în calitate de trezorieri ai grupurilor de iniţiativă. La seminar au participat 12 persoane.

3) În perioada 22–24 septembrie s-a ţinut seminarul cu tematica "Particularităţile evidenţei contabile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din data de 30 octombrie 2016", la care au participat contabilii celor 35 de CECE de nivelul II.

4) La data de 7 octombrie a fost desfăşurat seminarul cu tematica "Instruirea persoanei responsabile de finanţele concurentului electoral la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din data de 30 octombrie 2016", în cadrul căruia au participat trezorierii din partea celor 12 concurenţi electorali.

6.3. Desfăşurarea campaniilor de informare pentru partide şi alte organizaţii social-politice privind promovarea transparenţei procesului de colectare şi raportare a cotizaţiilor de membru

În primul semestru al anului 2016 a fost elaborat proiectul "Instrucţiunii metodologice privind colectarea, evidenţa şi raportarea cotizaţiilor de membru de partid". Scopul Instrucţiunii constă în descrierea modului de colectare, evidenţă şi raportare a cotizaţiilor membrilor de partid, inclusiv reglementarea atribuţiilor şi responsabilităţilor partidelor şi altor organizaţii social-politice, membrilor acestora, în procesul de colectare, evidenţă şi raportare a cotizaţiilor.

Proiectul instrucţiunii a fost transmis spre coordonare autorităţilor de resort, iar supunerea acestuia discuţiilor a fost amînată pentru următorul an de gestiune, în condiţiile demarării procedurilor de organizare a alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

6.4. Elaborarea unor mecanisme de monitorizare publică şi evaluare a respectării cadrului normativ de către subiecţii implicaţi în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

În condiţiile punerii în aplicare a prevederilor şi mecanismului de acordare a subvenţiilor de la bugetul de stat către partidele politice (modificări recente operate în legislaţie), Comisiei Electorale Centrale i-au fost extinse competenţele în acest domeniu. Asigurarea funcţionalităţii şi transparenţei acestui proces impune necesitatea intervenţiei tehnologice şi digitalizării activităţilor aferente procesului de raportare şi efectuare a controlului asupra veniturilor acumulate şi cheltuielilor efectuate de către partidele politice şi concurenţii electorali.

Odată cu creşterea nivelului de informatizare a societăţii, se diversifică formele şi metodele de organizare şi desfăşurare a alegerilor, inclusiv mecanismul de raportare financiară a activităţii concurenţilor electorali în cadrul campaniilor electorale.

Automatizarea tuturor etapelor procesului electoral, inclusiv raportarea modului de finanţare a campaniilor electorale, permite diminuarea substanţială a muncii manuale şi eficientizarea controlului asupra legalităţii şi transparenţei procesului electoral.

În acest context, Legea nr.101-XVI din 15 mai 2008 cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri" (elaborat în scopul automatizării proceselor de pregătire, desfăşurare şi totalizare a rezultatelor alegerilor) prevede explicit necesitatea dezvoltării componentei destinate controlului financiar al concurenţilor electorali, în sarcina căreia stau următoarele obiective:

√ monitorizarea proceselor de finanţare a partidelor politice din Republica Moldova;

√ evidenţa proceselor de finanţare a partidelor politice din Bugetul Public Naţional;

√ controlul asupra utilizării mijloacelor financiare de către concurenţii electorali pe parcursul campaniei electorale;

√ evidenţa creditelor acordate de stat;

√ controlul asupra utilizării şi rambursării creditelor acordate de stat.

La această etapă a fost elaborat şi aprobat caietul de sarcini destinat elaborării subsistemului informatic "Control financiar", scopul căruia este automatizarea proceselor de colectare, analiză şi asigurare a accesului public la toate rapoartele prezentate Comisiei de către concurenţii electorali.

SSI "Control Financiar" vine să ofere CEC, pentru care raportează concurenţii electorali şi partidele politice, un instrumentar care ar permite universalizarea şi standardizarea procedurilor de raportare menit să reducă complexitatea, costul şi durata procesării datelor. Tipizarea formularelor de raportare financiară a concurenţilor electorali/partidelor politice prin intermediul SSI "Control Financiar" va oferi posibilitatea implementării procedurilor de verificare automatizată a rapoartelor recepţionate de CEC prin aplicarea unor reguli matematice şi constrîngeri logice. Acest lucru va permite detectarea erorilor matematice şi de conţinut (corectitudinea totalurilor, subtotalurilor, cuantumurilor maximale ale donaţiilor, identitatea corectă a donatorilor etc.).

Realizarea acţiunilor strategice ce ţin de dezvoltarea şi implementarea SSI "Control Financiar" depinde în mare parte de suportul partenerilor de dezvoltare oferit în acest sens.

Totodată, în vederea preluării celor mai bune practici în domeniu, o delegaţie a Comisiei Electorale Centrale a participat la conferinţa "Soluţii digitale privind raportarea financiară a activităţii partidelor politice", organizată de către Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA), la 30 noiembrie 2016, în oraşul Tallin, Estonia. Scopul evenimentului a fost oferirea unei platforme interactive de dialog privind dezvoltarea şi implementarea sistemelor informaţionale în domeniul raportării financiare a activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale prin schimb de experienţă cu autorităţile omoloage⁶³.

Notă! Detalii suplimentare aferente realizării acţiunii descrise mai sus sînt incluse şi la punctul 1.2.1. din prezentul Raport.

_______________________________________

⁶³ http://cec.md/index.php?pag=news&id=1042&rid=18888&l=ro

OBIECTIVUL NR. 7. PERFECŢIONAREA CADRULUI LEGAL ŞI A CELUI CONEX

7.1. Identificarea deficienţelor şi lacunelor existente în legislaţia electorală, elaborarea propunerilor de modificare a Codului electoral şi a cadrului legal conex

Comisia Electorală Centrală a luat act de recomandările expuse în Rapoartele finale ale Misiunii de Observare a Alegerilor (OSCE/BIDDO, CoE, UE etc.) prezentate pe marginea scrutinului parlamentar din 30 noiembrie 2014 şi a alegerilor locale generale din 14 iunie 2015. În cadrul grupului de lucru interinstituţional, creat prin dispoziţia preşedintelui CEC cu nr.35-a din 11 septembrie 2015, au fost elaborate propuneri de modificare a Codului electoral şi a legislaţiei conexe, prin prisma recomandărilor misiunilor de observare, precum şi ca urmare a deficienţelor şi lacunelor legislative identificate de CEC şi alte autorităţi naţionale în procesul organizării şi desfăşurării ultimelor două scrutine naţionale.

Din momentul constituirii, grupul s-a întrunit în 11 şedinţe de lucru, în cadrul cărora a fost analizat cadrul legal existent şi au fost formulate propuneri, ce conţin amendamente la 43 de articole din Codul electoral, precum şi propuneri de modificare a Codului contravenţional, Legii privind statutul alesului local şi Legii privind partidele politice. Documentul conţine de asemenea o notă de argumentare a propunerilor de modificare şi completare a legislaţiei electorale. Propunerile formulate urmau a fi transmise Ministerului Justiţiei. Însă, odată cu revigorarea prevederilor Codului electoral privind alegerea Preşedintelui ţării, procesul a fost stopat, întrucît prioritate a fost oferită ajustării cadrului normativ la noile prevederi, în scopul bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

Notă! Detalii suplimentare aferente realizării acţiunii descrise mai sus sînt incluse şi la punctele 2.1. şi 3.2. din prezentul Raport.

7.2. Elaborarea şi propunerea spre aprobare de către Parlament a unui proiect de lege privind mecanismele de implementare deplină a SIAS "Alegeri" către alegerile parlamentare din 2018

În vederea realizării respectivei acţiuni, a fost înaintată, grupului de lucru, propunerea de modificare a Codului electoral însoţită de nota de argumentare şi, în acelaşi timp, s-a stabilit imposibilitatea reglementării funcţionalităţii SIAS "Alegeri" printr-un singur document, fiind necesară reglementarea separată a fiecărui modul. Respectiv, funcţionarii responsabili au participat la elaborarea şi ajustarea acestora, în scopul utilizării în scrutinul prezidenţial a documentelor – instrucţiuni/ghiduri/cerinţe tehnice de utilizare a modulelor SIAS "Alegeri" (Rotaţia, Concurenţii, Documentarea, Buletin de vot).

7.3. Revizuirea şi ajustarea cadrului normativ intern al CEC în vederea punerii în aplicare a modulelor SIAS "Alegeri" în corespundere cu cerinţele Standardului ISO 27001:2013 privind Sistemul de Management al Securităţii Informaţiei

Cît priveşte revizuirea şi ajustarea cadrului normativ intern al CEC în vederea punerii în aplicare a modulelor SIAS "Alegeri" este de menţionat că, în acest sens, au fost aprobate 2 acte normative de către Comisia Electorală Centrală, al căror obiect de reglementare vizează procedura de verificare a autenticităţii datelor prezentate de membrii grupurilor de iniţiativă. În acest context, prin hotărîrea CEC nr.4526 din 4 martie 2016, a fost aprobată Instrucţiunea privind organizarea procesului de prezentare, recepţionare şi verificare a listelor de subscripţie pentru iniţierea referendumului republican⁶⁴, iar prin hotărîrea nr.113 din 18 august 2016 a fost aprobat Regulamentul privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova⁶⁵. Ambele acte normative descriu procedura de verificare şi procesare prin intermediul resurselor informaţionale aflate în gestiunea CEC, care dispun de conexiune indirectă şi securizată la Registrul de stat al alegătorilor, în vederea verificării autenticităţii datelor de identitate înscrise de către susţinătorii referendumului republican/candidaţilor la alegerile prezidenţiale, precum şi ale membrilor grupului de iniţiativă.

În acest context a fost dezvoltat modulul "Verificarea listelor de subscripţie" care este parte componentă a sistemului informaţional SIAS "Alegeri" deţinut de către CEC şi este un instrument de lucru specializat ce asigură, prin intermediul resurselor informaţionale aflate în gestiunea CEC, procesarea şi verificarea autenticităţii datelor de identitate înscrise în listele de subscripţie de către susţinătorii candidatului la alegeri/referendumul republican, precum şi înscrisurile făcute de membrii grupului de iniţiativă. Aplicaţia are conexiune indirectă şi securizată la RSA. Cu ajutorul aplicaţiei este asigurată procesarea, verificarea, stocarea şi analiza informaţiei din listele de subscripţie, dar şi obţinerea operativă a datelor statistice veridice privind rezultatele verificării.

Totodată, în corespundere cu cerinţele Standardului ISO 27001:2013 privind Sistemul de Management al Securităţii Informaţiei, au fost elaborate documente normative şi revăzute procedurile aferente implementării modulelor SIAS "Alegeri" (caiet de sarcini, cererile privind gestionarea schimbărilor, ghidul utilizatorului etc.), precum şi revăzute instrucţiunile aferente acestui proces: Instrucţiunea privind gestiunea schimbărilor în sistemele tehnologiilor informaţionale, Planul de gestiune a riscurilor de securitate a RSA, Planul de analiză şi evaluare a riscurilor de securitate în cadrul CEC, Planul de efectuare a analizelor la riscurile de securitate a informaţiei pentru perioada 2016-2018, Planul de gestiune a riscurilor de securitate pentru mediile de operare etc.

Avînd în vedere recomandările din Raportul din 16 februarie 2016 al Curţii de Conturi asupra auditului conformităţii utilizării mijloacelor financiare publice pentru organizarea de către Comisia Electorală Centrală şi unele consilii electorale de circumscripţie a alegerilor locale generale din 2015, managementul CEC a dispus implementarea imediată a unor procese operaţionale şi proceduri eficiente aferente sistemelor de management financiar şi control în cadrul entităţii, care să asigure conformitatea tuturor etapelor procesului bugetar în cadrul instituţiei şi implementarea modulului "Control financiar", parte integrantă a SIAS "Alegeri".

Procesul de tratare a riscurilor şi oportunităţilor este stabilit în politicile şi procedurile adoptate de CEC, care formează cadrul normativ al controlului intern, menit să asigure desfăşurarea organizată şi eficientă a activităţii Comisiei, funcţionalitatea tuturor elementelor de control intern, inclusiv evaluarea şi ţinerea registrului riscurilor.

În acest sens, a fost elaborată Procedura privind managementul riscurilor în cadrul CEC şi întocmit Registrul riscurilor, care stabilesc cadrul general unitar de identificare, analiză şi gestionare a riscurilor la nivelul compartimentelor din cadrul Aparatului CEC. Procedura furnizează personalului şi conducerii CEC un instrument care facilitează gestionarea riscurilor într-un mod controlat şi eficient, pentru atingerea obiectivelor specifice compartimentelor din cadrul Aparatului CEC.

Analizînd aspectele managementului riscurilor prin prisma activităţii electorale, putem remarca că, de-a lungul activităţii sale, Comisia Electorală Centrală a fost şi continuă să fie expusă mai multor ameninţări în realizarea obiectivelor şi acţiunilor strategice în termenul stabilit. Astfel, activitatea CEC este expusă riscurilor cu caracter legislativ, politic, social etc., care parvin îndeosebi din mediul extern şi care pot împiedica realizarea obiectivelor strategice şi operaţionale.

Registrul riscurilor, aprobat de managementul de vîrf al CEC, este documentul prin care se atestă că în entitate se aplică gîndirea pe bază de risc şi că aceasta funcţionează, întrucît Registrul riscurilor permite:

√ înscrierea tuturor riscurilor identificate;

√ evaluarea riscurilor şi stabilirea expunerii CEC la riscuri (importanţa riscurilor);

√ actualizarea listei riscurilor la care se expune CEC;

√ înscrierea şi urmărirea acţiunilor întreprinse în vederea ţinerii riscurilor sub control;

√ urmărirea ulterioară a valorii riscurilor şi monitorizarea acestor evoluţii.

Pentru gestiunea riscurilor de securitate a informaţiei, a fost elaborat şi aprobat Planul de analiză şi evaluare a riscurilor de securitate în cadrul CEC, scopul căruia constă în identificarea riscurilor de securitate la care este expusă Comisia şi stabilirea modalităţii de gestionare a acestora. Măsurile de control selectate pentru gestiunea riscurilor de securitate stau la baza stabilirii Sistemului de Management al Securităţii Informaţiei în cadrul CEC. Aprobarea Planului în cadrul Comitetului pentru Managementul Riscurilor semnifică conştientizarea riscurilor de către subdiviziunile responsabile (şefii de subdiviziuni desemnaţi în calitate de responsabili de risc), asumarea aplicării măsurilor de securitate stabilite şi acceptarea riscurilor reziduale. Metodologia de analiză şi evaluare este bazată pe cerinţele standardului 27001:2013 şi 27005:2011 şi e stabilită în documentul normativ intern - Procedura privind analiza şi evaluarea riscurilor de securitate a informaţiei.

De asemenea, conform Procedurii privind analiza şi evaluarea riscurilor de securitate a informaţiei, prin dispoziţia Preşedintelui CEC nr.9 din 26 februarie în 2016, a fost elaborat un nou Plan de efectuare a analizelor de risc pentru resursele informaţionale, îndeosebi pentru modulele SIAS "Alegeri" pentru perioada 2016-2018.

Şedinţele Comitetului pentru Managementul Riscurilor

În perioada iulie 2015 – martie 2016 au avut loc două şedinţe ale Comitetului pentru Managementul Riscurilor. În urma şedinţelor au fost întocmite procese-verbale şi aprobate decizii pe următoarele aspecte:

a) Proces-verbal nr.13 din 2 septembrie 2015:

- Cu privire la examinarea proiectului Planului de gestiune a riscurilor de securitate a Registrului de Stat al Alegătorilor, Planului de gestiune a riscurilor de securitate pentru serviciile bazelor de date şi Planului de gestiune a riscurilor de securitate pentru mediile de operare;

- Cu privire la incidentul de securitate produs în data de 17 august 2015 – Defectarea echipamentului hard de stocare a datelor;

b) Proces-verbal nr.14 din 4 martie 2016:

- Cu privire la rezultatele testării Planului de continuitate a activităţii CEC (PCARSI);

- Cu privire la scanarea la vulnerabilităţi tehnice a sistemelor de informaţii ale CEC.

Notă! Realizarea altor activităţi aferente acţiunii descrise mai sus este detaliată şi la punctul 1.2. din prezentul Raport.

_______________________________________

⁶⁴ http://cec.md/files/files/Legi/instructiuni_2016/Instructiunea%20privind%20organizarea%20procesului%20de%20prezentare_receptionare_verific_listelor_de_subscrip%C8%9Bie.pdf

⁶⁵ http://cec.md/files/files/Legi/tabel_regulamente/regulament_particularitatile_desemnare_si_inregistrare_candidati_prezidentiale.pdf

7.4. Elaborarea şi revizuirea actelor normative ale CEC (hotărîri, regulamente, instrucţiuni, proceduri) în vederea perfecţionării şi asigurării aplicării uniforme a legislaţiei şi procedurilor electorale, cu înaintarea propunerilor de modificare, încorporare sau abrogare a prevederilor acestora

În conformitate cu art.22 alin.(1) lit.c) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală are sarcina de a elabora regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile electorale. În acest sens, pe parcursul anului 2016 Comisia a reuşit să ajusteze cadrul normativ intern în proporţie de 95 la sută.

Această activitate a avut la bază Hotărîrea nr.7 din 4 martie 2016 a Curţii Constituţionale prin care au fost revigorate unele prevederi ale Codului electoral (ulterior modificate prin Legea nr.147 din 15 iulie 2016) care stabilesc alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către popor prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Informaţia despre cadrul normativ ajustat este prezentată în tabelul şi diagrama de mai jos:

În vederea uniformizării şi detalierii procedurilor electorale, Comisia Electorală Centrală a modificat şi completat 12 regulamente şi o instrucţiune, după cum urmează:

În domeniul avizării actelor normative şi legislative, pe parcursul anului 2016, Comisia Electorală Centrală, în limita competenţei instituţionale, şi-a expus opinia şi a avizat proiectele de acte legislative şi normative înaintate cu titlu de iniţiativă de către alte autorităţi, după cum urmează:

7.5. Efectuarea unei analize ample asupra cadrului normativ de reglementare a litigiilor electorale şi elaborarea în comun cu Institutul Naţional al Justiţiei a ghidurilor practice şi metodice privind soluţionarea litigiilor electorale de către instanţele judecătoreşti. Promovarea specializării magistraţilor în contenciosul electoral/instituirii colegiilor specializate în examinarea litigiilor electorale

În vederea realizării Acordului de colaborare din 14 iunie 2013 încheiat cu Institutul Naţional al Justiţiei şi avînd în vedere practica obţinută în scrutinele din 2014 şi 2015, reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale, cei ai instanţelor de judecată şi alţi subiecţi interesaţi au participat la masa rotundă organizată de Consiliul ştiinţific consultativ care activează pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie, unde au fost dezbătute problemele pe care le întîmpină organele electorale în procesul de confirmare a legalităţii alegerilor şi de validare a mandatelor de consilier de către instanţele de judecată. De asemenea, a fost discutată procedura de examinare a litigiilor electorale şi neclarităţile depistate atît de către reprezentanţii instanţelor cît şi de către Comisie. Ca urmare, la 26 septembrie 2016, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a adoptat o nouă hotărîre explicativă cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei electorale. Aceasta conţine recomandări şi anumite puncte de reper pentru instanţe ce urmează a fi luate în considerare la examinarea cauzelor în materie electorală⁶⁶.

Cît priveşte efectuarea analizei, în anul 2016 nu a fost posibil de a fi realizată, din considerentul că întreaga activitate a Comisiei s-a centrat pe organizarea şi desfăşurarea scrutinului prezidenţial.

Este de menţionat că o analiză a aplicării legislaţiei electorale de către instanţele de judecată a fost efectuată de către Asociaţia "Promo-LEX", iar pentru realizarea acesteia Comisia a acordat suportul documentar. În luna iunie 2016, Asociaţia "Promo-LEX", cu participarea reprezentanţilor Comisiei Electorale Centrale şi altor părţi interesate, a prezentat studiul cu tematica "Practica contenciosului electoral în Republica Moldova. Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi alegerile locale generale din 14 iunie 2015"⁶⁷.

_______________________________________

⁶⁶ http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=210

⁶⁷ https://promolex.md/wp-content/uploads/2016/08/Promo_Lex_RO_corect.pdf

INFORMAŢII PRIVIND ALTE ACTIVITĂŢI CURENTE DESFĂŞURATE DE CEC:

1) Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Comisiei Electorale Centrale

Conform prevederilor Regulamentului privind activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărîrea CEC nr.137 din 14 februarie 2006, forma de lucru a Comisiei este şedinţa. Şedinţele sînt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor cu drept de vot deliberativ, acestea putînd fi atît ordinare, cît şi extraordinare.

În perioada dintre alegeri, şedinţele ordinare se desfăşoară o dată la două săptămîni – în zi de marţi, în perioada alegerilor - de două ori pe săptămînă, marţi şi vineri.

Pe parcursul anului 2016, Comisia Electorală Centrală s-a convocat în 65 de şedinţe, dintre care 43 ordinare şi 22 extraordinare, desfăşurarea lor fiind consemnată în cele 65 de procese-verbale întocmite.

În anul 2016 au fost adoptate 1036 hotărîri. 302 dintre acestea au ţinut de organizarea scrutinului prezidenţial, iar 636 hotărîri cu privire la atribuirea, ridicarea şi declararea vacanţei mandatului de consilier.

Totodată, este de remarcat faptul că cele mai multe şedinţe, 40 la număr, au avut loc în perioada septembrie-noiembrie a anului 2016, fapt explicat prin necesitatea organizării şi desfăşurării celor două tururi de scrutin a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din data de 30 octombrie 2016, alegerilor locale noi ale primarilor în unele localităţi şi a unui referendum pentru revocarea primarului. În cadrul scrutinului prezidenţial au fost adoptate 425 hotărîri, dintre care 302 se referă nemijlocit la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, tematica fiind reflectată în Raportul cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, aprobat prin hotărîrea CEC nr.572 din 18 noiembrie 2016⁶⁸.

Toate hotărîrile adoptate de Comisia Electorală Centrală în perioada de referinţă au fost traduse în limba rusă, remise spre publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi plasate pe site-ul oficial al Comisiei, împreună cu opiniile separate ale membrilor CEC. Procesele-verbale, în care se consemnează lucrările şedinţelor, toate observaţiile şi propunerile membrilor Comisiei asupra proiectelor examinate, la fel au fost plasate pe pagina oficială web.

_______________________________________

⁶⁸ http://cec.md/files/files/raportalegeriprezidentialefinalll_7447937.pdf, pag. 3

2) Corespondenţa Comisiei Electorale Centrale

Pe parcursul anului 2016, a fost asigurată, în condiţiile legii, desfăşurarea activităţii de soluţionare a petiţiilor adresate Comisiei Electorale Centrale, de audiere a cetăţenilor care se prezintă la CEC, precum şi desfăşurarea unei activităţi sistematice de evidenţă şi control a corespondenţei CEC, şi anume:

√ recepţionarea/înregistrarea corespondenţei şi transmiterea acesteia conducerii Comisiei;

√ asigurarea audienţei cetăţenilor la conducerea Comisiei;

√ controlul preventiv asupra examinării la timp şi pe deplin a documentelor luate la control;

√ asigurarea examinării, recepţionării, înregistrării şi transmiterii în termen a corespondenţei de intrare şi expediere a corespondenţei de ieşire;

√ asigurarea evidenţei, ordonarea mapelor cu documentele de corespondenţă şi predarea lor în Arhiva Comisiei;

√ acordarea informaţiilor necesare solicitanţilor, în ceea ce priveşte etapa executării documentelor.

Circulaţia corespondenţei în cadrul Comisiei Electorale Centrale se realizează prin poştă, prin e-mail, prin fax, prin intermediul curierilor sau direct de la/către petiţionari. În cazul documentelor recepţionate direct de la petiţionari, se comunică pe loc acestora din urmă, numărul de înregistrare. În perioada de referinţă au fost înregistrate 4670 documente de intrare, 1286 documente de ieşire, 128 petiţii, precum şi 52 contestaţii, depuse în perioada electorală pentru organizarea şi desfăşurarea celor două tururi de scrutin ale alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din data de 30 octombrie 2016.

În perioada de raportare, prin intermediul funcţiei "Adresează o cerere On-line", pe site-ul oficial al CEC au fost primite 150 mesaje electronice, care au fost examinate de către funcţionarii Aparatului Comisiei sau, în funcţie de problema abordată, remise spre examinare organelor competente. Tematica celor mai frecvente întrebări adresate şi probleme expuse de către cetăţeni a ţinut de modul de participare la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

În ansamblu, petiţiile depuse la CEC, inclusiv cele recepţionate prin intermediul paginii web a Comisiei Electorale Centrale, se examinează şi se soluţionează în conformitate cu Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare, Legea privind accesul la informaţie nr.982–XIV din 11 mai 2000, Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie1997 şi alte acte normative în vigoare.

Toate materialele destinate emiterii, plasării pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi transmiterii destinatarilor se verifică la conformitate, se redactează şi se traduc la necesitate. Totodată, în cadrul CEC au fost ţinute următoarele evidenţe:

a) registrul de evidenţă a documentelor de intrare;

b) registrul de evidenţă a documentelor de ieşire;

c) registrul de evidenţă a petiţiilor;

d) registrul de evidenţă a contestaţiilor;

e) registrul de evidenţă a cadourilor simbolice, celor oferite din politeţe sau cu prilejul anumitor acţiuni de protocol;

f) registrul de evidenţă a hotărîrilor adoptate de Comisia Electorală Centrală;

g) registrul de evidenţă a dosarelor eliberate din Arhiva CEC;

h) registrul de evidenţă a copiilor eliberate de pe documentele electorale.

3) Recepţionarea şi verificarea listelor de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă pentru iniţierea referendumului constituţional

Prin hotărîrea nr.4316 din 20 noiembrie 2015, Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de iniţiativă, în număr de 775 persoane cu drept de vot, pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor referendumului republican de modificare şi completare a Constituţiei Republicii Moldova⁶⁹.

_______________________________________

⁶⁹ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=14214&l=ro 

Potrivit pct.2 din hotărîrea respectivă, Comisia a stabilit termenul de 3 luni pentru colectarea semnăturilor care să înceapă cu data semnării actului de predare-recepţionare a legitimaţiilor membrilor grupului de iniţiativă şi a listelor de subscripţie. La data de 14 decembrie 2015 a fost semnat actul de predare-recepţionare a legitimaţiilor membrilor grupului de iniţiativă şi a listelor de subscripţie către grupul de iniţiativă, respectiv termenul-limită de prezentare la Comisia Electorală Centrală a proceselor-verbale cu privire la totalizarea procedurii de colectare a semnăturilor susţinătorilor referendumului şi a listelor de subscripţie a fost data de 14 martie 2016.

Grupului de iniţiativă i-au fost eliberate 4 tipuri de formulare ale listelor de subscripţie, fiecare tip conţinînd o întrebare din cele patru preconizate a fi supuse referendumului republican constituţional, cu un tiraj total de 100 mii file, cîte 25 mii file pentru fiecare tip de liste. Întregul tiraj a fost eliberat în 3 tranşe.

Prin hotărîrea nr.4527 din 4 martie 2016, Comisia Electorală Centrală a instituit Comisia de recepţionare, formată din 4 grupuri de lucru, fiecărui grup revenindu-i sarcina să recepţioneze un singur tip de liste de subscripţie.

La data de 14 martie 2016, ultima zi a termenului de colectare a semnăturilor, grupul de iniţiativă a prezentat Comisiei Electorale Centrale listele de subscripţie şi 4 procese-verbale din 14 martie 2016 cu privire la totalizarea colectării semnăturilor de către membrii grupului de iniţiativă, corespunzător celor patru întrebări preconizate a fi supuse referendumului republican constituţional.

La recepţionarea listelor de subscripţie şi altor materialele prezentate de grupul de iniţiativă au fost întocmite acte de predare-recepţionare a listelor de subscripţie cu semnăturile colectate, fiind semnate de grupurile de lucru responsabile din cadrul Comisiei de recepţionare, pe de o parte, şi de membrii grupului de iniţiativă, pe de altă parte.

Astfel, potrivit actelor de predare-recepţionare a listelor de subscripţie din 15 martie 2016:

Grupul de lucru nr.1 responsabil de recepţionarea listelor de subscripţie ce conţin întrebarea: "Sînteţi pentru modificarea art.60 alin.(2) al Constituţiei în vederea reducerii numărului deputaţilor, prin substituirea cifrei 101 cu cifra 71?" a recepţionat:

- procesul-verbal nr.1 din 14 martie 2016, conţinînd 46 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de iniţiativă înregistrat de CEC;

- liste de subscripţie în număr de 11454 file cu 405548 semnături ale susţinătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de iniţiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 251 de dosare.

Din cele 25 mii formulare ale listelor de subscripţie eliberate grupului de iniţiativă nu au fost restituite 13546 liste de subscripţie.

Grupul de lucru nr.2 responsabil de recepţionarea listelor de subscripţie ce conţin întrebarea: "Sînteţi pentru excluderea alineatului (3) al art.70 din Constituţie, care stipulează că deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa?" a recepţionat:

- procesul-verbal nr.2 din 14 martie 2016, conţinînd 45 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de iniţiativă înregistrat de CEC;

- liste de subscripţie în număr de 11433 file cu 404543 semnături ale susţinătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de iniţiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 252 de dosare.

Din cele 25 mii formulare ale listelor de subscripţie eliberate grupului de iniţiativă nu au fost restituite 13567 liste de subscripţie.

Grupul de lucru nr.3 responsabil de recepţionarea listelor de subscripţie ce conţin întrebarea: "Sînteţi pentru modificarea şi completarea art.78 din Constituţie în vederea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat?" a recepţionat:

- procesul-verbal nr.3 din 14 martie 2016, conţinînd 45 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de iniţiativă înregistrat de CEC;

- liste de subscripţie în număr de 11454 file cu 404313 semnături ale susţinătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de iniţiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 263 de dosare.

Din cele 25 mii formulare al listelor de subscripţie eliberate grupului de iniţiativă nu au fost restituite 13546 liste de subscripţie.

Grupul de lucru nr.4 responsabil de recepţionarea listelor de subscripţie ce conţin întrebarea: "Sînteţi pentru expunerea articolului 89 din Constituţie într-o nouă redacţie, care să prevadă că, în cazul săvârşirii de către Preşedintele Republicii Moldova a unor fapte prin care se încalcă Constituţia, Parlamentul poate aproba iniţiativa a cel puţin o treime din deputaţi, de suspendare din funcţie, cu organizarea în cel mult 70 de zile a unui referendum privind demiterea Preşedintelui?" a recepţionat:

- procesul-verbal nr.4 din 14 martie 2016, conţinînd 45 file, întocmit şi semnat de 460 din totalul de 775 membri ai grupului de iniţiativă înregistrat de CEC;

- liste de subscripţie în număr de 11423 file cu 405539 semnături ale susţinătorilor referendumului, numeric declarate de membrii grupului de iniţiativă. Aceste liste au fost numerotate şi sistematizate pe 34 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, fiind sigilate în 263 de dosare.

Din cele 25 mii formulare al listelor de subscripţie eliberate grupului de iniţiativă nu au fost restituite 13577 liste de subscripţie.

Potrivit art.157 din Codul electoral, în termen de 15 zile de la prezentarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală verifică autenticitatea semnăturilor (fiecare sau la alegere) de pe listele care au fost prezentate. După verificarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre cu privire la iniţierea referendumului sau, în cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături, adoptă o hotărîre privind respingerea propunerii de a efectua referendumul republican şi anularea înregistrării grupului de iniţiativă.

În urma verificării sub aspect cantitativ a listelor de subscripţie şi al conformităţii datelor indicate în procesele-verbale de totalizare prezentate de grupul de iniţiativă, Comisia Electorală Centrală a stabilit următoarele:

Conform datelor indicate în procesele-verbale de totalizare, grupul de iniţiativă a declarat prezentarea a peste 360 mii de semnături ale susţinătorilor referendumului republican constituţional pentru fiecare întrebare din cele patru preconizate a fi supuse referendumului.

În acelaşi timp, pornind de la norma constituţională stabilită la art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie, Comisia Electorală Centrală a constat că pentru cele 4 întrebări preconizate a fi supuse referendumului constituţional nu au fost respectate condiţiile de validitate privind numărul minim necesar de semnături ale susţinătorilor referendumului republican constituţional per unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea (cel puţin 20 de mii de semnături valabile) şi, respectiv, din cel puţin jumătate unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (din cel puţin 18).

În consecinţă, după verificarea cantitativă a listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală a stabilit că din cele 34 de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, pe teritoriul cărora au fost colectate semnăturile susţinătorilor pentru cele 4 întrebări preconizate a fi supuse referendumului republican constituţional, doar unităţi (municipiile Chişinău şi Bălţi, raionul Orhei) întrunesc condiţiile de validitate privind numărul minim necesar de semnături ale susţinătorilor referendumului republican, pentru care au şi fost prezentate liste de subscripţie ce conţin peste 20 de mii de semnături.

Ca rezultat, Comisia Electorală Centrală a constat că listele de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă nu conţin numărul minim de 20 mii semnături necesar pentru fiecare din cele minim 18 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, respectiv nu întrunesc cerinţele de validitate în condiţiile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţia Republicii Moldova

Pornind de la faptul că prevederile constituţionale ce ţin de colectarea semnăturilor pentru iniţierea referendumului republican pentru revizuirea Constituţiei Republicii Moldova nu au fost respectate şi numărul de semnături ale susţinătorilor iniţierii referendumului republican constituţional pentru cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea a fost mai mic decît baremul minim prevăzut, Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea nr.4608 din 30 martie 2016, a respins propunerea de efectuare a referendumului republican pentru revizuirea Constituţiei Republicii Moldova şi a anulat înregistrarea grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican constituţional.

Notă! Alte activităţi realizate aferente acţiunii descrise mai sus sunt detaliate şi la punctul 1.2.3. din prezentul Raport.

4) Iniţierea procedurilor de validare a mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Procedura de atribuire şi ridicare a mandatelor de consilieri locali.

Cît priveşte activitatea de iniţiere a procedurii de validare a mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, CEC a adoptat trei hotărîri în acest sens. Conform datelor procesate, pe parcursul perioadei de referinţă, a fost iniţiată procedura de validare a mandatelor de deputat, în temeiul cererilor de demisie depuse, a sentinţei de condamnare, mandatele fiind validate de Curtea Constituţională, după cum urmează:

În perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2016, au fost examinate şi adoptate 636 de hotărîri CEC, privind ridicarea/atribuirea/declararea vacanţei mandatelor de consilieri locali, conform tabelului de mai jos:

5) Exerciţiul bugetar (inclusiv, informaţia privind achiziţiile publice desfăşurate în cadrul Comisiei Electorale Centrale)

În conformitate cu prevederile Codului electoral, Comisia Electorală Centrală îşi estimează costurile activităţii sale şi planifică propriul buget anual întocmind devize de cheltuieli, acestea fiind aprobate prin hotărîre a Comisiei. Ulterior, fiind însoţit de avizul Ministerului Finanţelor, devizul este remis Parlamentului spre aprobare, ulterior fiind inclus în proiectul legii bugetare anuale.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2016 nr.154 din 01 iulie 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.230-231/486 din 26 iulie 2016), cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr.236 din 03 octombrie 2016 şi nr.261 din 09 decembrie 2016, pentru Comisia Electorală Centrală a fost aprobat bugetul în sumă de 151 505 000,00 lei.

5.1. Cheltuieli pentru activitatea 00061 "Realizarea politicii electorale în bugetul Comisiei Electorale Centrale" – 7 930 823,00 lei.

Structura cheltuielilor aprobate şi executate pentru activitatea "Realizarea politicii electorale a CEC", conform clasificaţiei bugetare se prezintă în următorul tabel:

Ponderea cea mai mare, în mărime de 54,49 %, din totalul cheltuielilor curente destinate activităţii şi întreţinerii Comisiei Electorale Centrale, o deţin cheltuielile pentru retribuirea muncii personalului, achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni. Astfel, suma de 3 410 674,63 lei a fost destinată retribuirii muncii, suma de 754 021,97 lei achitării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi suma de 144 213,34 lei achitării primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Executarea la acest capitol este în proporţie de 99,72 %.

Pe parcursul anului de gestiune au fost efectuate calculele şi plăţile la timp a salariilor demnitarilor şi funcţionarilor Aparatului CEC. La fel, au fost efectuate calculele şi achitările drepturilor salariale cuvenite pentru perioada concediilor de odihnă, a ajutoarelor materiale, conform prevederilor legale, precum şi a concediilor pentru incapacitatea temporară de muncă în baza buletinelor medicale avizate. Lunar au fost efectuate toate transferurile la buget a impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii precum şi a celor individuale, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patron şi salariaţi. Toate rapoartele, declaraţiile şi dările de seamă lunare, trimestriale şi anuale au fost prezentare, în termenele stabilite, organelor de resort (Direcţiei Administrare Fiscală sec. Centru, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Departamentului de Statistică).

Cuantumul cheltuielilor pentru servicii este de 1 653 778,65 lei, ceea ce constituie 25,67 % din totalul cheltuielilor executate la capitolul cheltuieli curente. La această categorie, cheltuielile au fost destinate achitării serviciilor de furnizare a energiei electrice în sumă de 347 395,98 lei, serviciilor de furnizare a gazelor naturale, în sumă de 84 063,45, plata serviciilor de asigurare cu apă, a serviciilor de canalizare şi a celor de autosolubritate – 18 567,08 lei. Serviciile informaţionale în sumă de 115 950,94 lei, includ plăţile pentru internet mobil, utilizarea SI Moldlex şi Asistent, consultarea bazei de date juridice pe calculator, servicii de stocare prin intermediul unui server virtual FreeNAS, servicii TIC pentru Medii Virtualizate, servicii de certificare a cheilor publice pentru semnătura electronică, servicii de menţinere a modulului "Darea de Seamă", instalarea, administrarea, configurarea nomenclatoarelor şi menţinerea SI 1C. În suma de 52 328,90 lei, reflectată la servicii de telecomunicaţii, sînt incluse plăţile pentru comunicaţii electronice IPTV şi telefonie fixă. La categoria servicii de transport sînt arătate costurile serviciilor conducătorilor auto în sumă de 232 190,34 lei şi asigurarea auto, testarea auto şi taxa pentru folosirea drumurilor. La linia bugetară servicii de reparaţii curente suma de 65 499,60 lei include costurile pentru lucrări de instalare a sistemelor de alarmă, diagnosticarea şi deservirea tehnică a echipamentelor de aer condiţionat, lucrări de reparaţie a cazanului de gaz, reparaţii auto şi servicii reparaţii culer. Pentru formarea profesională, în 2016 au fost achitate mijloace băneşti de 2800,0 lei, iar pentru servicii de protocol, ce includ cheltuieli pentru achiziţionarea de cafea, ceai, zahăr, au fost cheltuite mijloace financiare în mărime de 1848,0 lei. Pentru deplasări de serviciu peste hotare şi în interiorul ţării, suma de 240 044,42 lei include: 126 155,42 lei achitarea indemnizaţiei pentru cazare şi diurnă şi suma de 113 889,0 lei – procurarea biletelor avia. La capitolul servicii editoriale au fost cheltuite mijloace financiare pentru tipărirea Buletinului informativ al CEC, Broşura de prezentare a CEC în română şi engleză şi pliantul, costul cărora este de 91 220,0 lei. În secţiunea servicii de pază sînt reflectate plăţile pentru paza clădirii şi paza cu pupitru, în mărime de 120 234,51 lei. Suma de 10 944,63 lei a fost destinată serviciilor poştale ce cuprind recepţionarea, francarea, sortarea, transportarea, livrarea corespondenţei şi abonarea 2016.

Achitarea serviciilor personalului de deservire tehnică include un cuantum de 223 380,0 lei, inclusiv 119 340,0 lei serviciile deriticătoarelor, 68 850,0 lei serviciile administratorului şi 35 190,0 lei serviciile măturătorului şi sunt reflectate la capitolul servicii neatribuite altor alineate. Tot la acest capitol sunt reflectate cheltuielile pentru servicii de certificarea, profilaxia şi regenerarea imprimantelor, verificarea ventilaţiei şi a coşurilor de fum, reîncărcarea extinctoarelor, achitarea cursurilor de instruire în securitatea muncii, achiziţionarea apei pentru întruniri, tonarea ferestrelor din subsol.

La rubrica prestaţii sociale este indicată suma de 80 705,11 lei care cuprinde cheltuielile pentru plată indemnizaţiei la încetarea raportului de muncă şi indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă achitate de angajator.

Cheltuielile pentru achitarea indemnizaţiei membrilor CEC, conform art.21 alin.(3) din Codul electoral, sunt reflectate la secţiunea alte cheltuieli curente şi constituie 317 449,17 lei. Tot la acest tip sunt arătate cheltuielile în mărime de 80 271,36 lei pentru achitarea cotizaţiilor de membru ACEEEO pentru anul 2016 şi suma datorată la acest tip pentru anul 2015. Suma totală la capitolul alte cheltuieli este de 399 770,01 lei, ce include şi 2049,48 lei penalitate achitată către CNAS.

Pe parcursul anului 2016 au fost achiziţionate mijloace fixe în sumă totală de 286 537,50 lei. La această componentă sunt incluse achiziţionarea sistemului de alarmă cu senzori de mişcare şi fum, achiziţionarea aparatului de cafea şi a unui monitor. La fel, tot la acestă componentă sunt atribuite mijloacele băneşti în mărime de 60 000,00 lei transferate către PNUD Moldova ca parte de cofinanţare din partea CEC în vederea achiziţionării serverelor, care ulterior vor fi transmise CEC. Suma de 124 097,10 lei, care se include în suma totală a mijloacelor fixe, a fost cheltuită pentru procurarea a 13 extinctoare, 10 dulapuri de arhivare, 3 dulapuri din metal, cît şi pentru procurarea inventarului gospodăresc. Din această categorie face parte şi capitolul procurarea activelor nemateriale, ceea ce constituie suma de 32 850,00 lei pentru achiziţionarea Licenţei pentru SI de tip Xerox D136 Copier/Printer. Un alt capitol din mijloace fixe reflectă procurarea altor mijloace fixe, şi anume: uşă metalică pentru exterior, scară aluminiu, achiziţionarea accesoriilor periferice (căşti, boxe) şi achiziţionarea radiotelefoanelor, cafetierelor, în sumă totală de 24 907,68 lei.

Pentru procurarea stocurilor de materiale circulante, pe parcursul anului au fost cheltuite mijloace băneşti în sumă de 200 565,53 lei. În această categorie se reflectă cheltuieli pentru procurarea pieselor de schimb în sumă de 7339,00 lei, plăţi pentru achiziţionarea produselor alimentare: apă potabilă, ceai, cafea, în mărime de 15 648 lei. Mijloace băneşti transferate pentru achiziţionarea materialelor de uz gospodăresc şi rechizite de birou în anul 2016 au fost în mărime de 157 739,03 lei, fiind destinate pentru achiziţionarea cartuşelor pentru imprimante, blanchetelor şi foilor cu antet, mapelor cu logou, agendelor săptămânale, precum şi diverselor rechizite de birou. Pentru materiale de construcţii şi pentru procurarea îmbrăcămintei speciale pentru muncitori au fost cheltuiţi 1612,50 lei, iar suma de 18 227,0 lei a fost destinată pentru procurarea apei potabile, truse medicale şi alte materiale necesare.

Executarea cheltuielilor pentru servicii în 2016 este în mărime de 75,32%. Neexecutarea de 541 965,35 lei, ceea ce constituie 24,68 %, include suma de 35 100,30 lei neexecutată la contractul privind livrarea energiei electrice, 88 883,62 lei sumă neexecutată la contractual privind livrarea consumului de gaz natural, 30 218,69 lei sumă neexecutată la prestarea serviciilor de telecomunicaţii şi IP TV, restul sumei neexecutate, de 63 152,41 lei reprezintă sumă alocată pentru implementarea IP telefonie, obiectiv nerealizat. Respectiv, aceste surse financiare au rămas neutilizate. Factorul care a influenţat în mare parte neexecutarea acestor sume este legat de faptul că facturile de plată a serviciilor sus-menţionate sunt prezentate după data de 31 decembrie a anului de gestiune. Celelalte sume neexecutate reprezintă economiile pe fiecare tip de serviciu în parte, fapt datorat perioadei electorale despre care nu s-a cunoscut la momentul elaborării bugetului.

Neexecutarea de 24,48 % la capitolul alte cheltuieli, este influenţată de suma rămasă la categoria cheltuielilor curente, unde este reflectată sumă destinată achitării indemnizaţiei membrilor CEC. După cum a fost menţionat şi mai sus, acest fapt se datorează perioadei electorale, unde membrii CEC au fost remuneraţi din sursele destinate alegerilor prezidenţiale, respectiv suma preconizată la acest tip de cheltuieli a rămas neexecutată.

Suma de 262 411,50 lei neexecutată la capitolul mijloace fixe revine preponderent procurării maşinilor şi utilajelor, din care suma de 200 000,0 lei a fost destinată achiziţionării a 15 computere, procedură care nu a fost realizată. Restul sumei la acest tip, în mărime de 62 411,50 lei, o reprezintă economiile.

La capitolul stocuri de materiale, neexecutarea bugetului este de 13,48 %, fapt influenţat de nerealizarea contractului privind achiziţionarea combustibilului în sumă de 20 000,0 lei din decembrie 2016, utilizînd stocul de combustibil din anii precedenţi.

În total, la activitatea 00061 "Realizarea politicii electorale" CEC a executat bugetul în proporţie de 87,38 %, ceea ce constituie 6 930 266,74 lei din totalul 7 930 823,0 lei preconizat. În acest sens, responsabilii din cadrul CEC au efectuat, în termen şi conform contractelor încheiate, toate plăţile, întocmind ordine de plată şi note justificative, conform normelor legale în vigoare.

Totodată, menţionăm faptul că CEC are încheiat contract de locaţiune cu un notar public, din executarea căruia au fost încasate venituri în bugetul CEC în sumă de 114 174,49 lei.

5.2. Finanţarea partidelor politice din Bugetul de stat – 39 850 000,0 lei.

Structura cheltuielilor aprobate şi executate pentru finanţarea partidelor politice prin intermediul Comisiei Electorale Centrale, conform clasificaţiei bugetare se prezintă în tabelul ce urmează:

Potrivit art.27 din Legea privind partidele politice nr.294 din 21 decembrie 2007, partidele politice au dreptul să primească anual finanţare de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. Cuantumul alocaţiilor în acest scop se aprobă în Legea bugetară anuală. Astfel, în Legea bugetului de stat pentru anul 2016, nr.154 din 1 iulie 2016, au fost aprobate alocaţii, în bugetul Comisiei Electorale Centrale pentru finanţarea partidelor politice, în sumă de 39 850 000,0 mii lei. Prin hotărârea CEC nr.112 din 18 august 2016⁷⁰ a fost aprobat cuantumul subvenţiei lunare destinat finanţării partidelor, proporţional cu performanţele obţinute de acestea în alegeri, după cum urmează:

_______________________________________

⁷⁰ http://www.cec.md/index.php?pag=news&id=1001&rid=17254&l=ro 

a) pentru alegeri parlamentare din 30 noiembrie 2014, cuantumul subvenţiei lunare pentru fiecare vot valabil exprimat constituie 1,1060957 lei, sumă stabilită conform formulei de calcul:

(19925000,00 lei : 1501151 de voturi valabil exprimate) : 12 luni, unde

19925000,00 lei constituie 50% din suma alocaţiei prevăzute pentru finanţarea partidelor politice, conform legii bugetare anuale, iar

1501151 reprezintă numărul total de voturi valabil exprimate pentru partidele politice şi blocurile electorale care au obţinut performanţe în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, conform hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.3103 din 5 decembrie 2014 cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor în Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014, fiind exclus numărul de voturi valabil exprimate obţinut de către Partidul Politic "Partidul Comunist Reformator din Moldova" – 78716 şi cel obţinut de candidaţii independenţi – 18651;

b) pentru alegerile locale generale din 14 iunie 2015, cuantumul subvenţiei lunare pentru fiecare vot valabil exprimat constituie 0,4682758 lei, sumă stabilită conform formulei de calcul:

(19925000,00 lei : 3545809 de voturi valabil exprimate) : 12 luni, unde

19925000,00 lei constituie 50% din suma alocaţiei prevăzute pentru finanţarea partidelor politice, conform legii bugetare anuale, iar

3545809 reprezintă numărul total de voturi valabil exprimate pentru alegerea consilierilor municipali, raionali, săteşti (comunali), orăşeneşti, primarilor în primul tur de scrutin, acordate partidelor politice şi blocurilor electorale, respectiv candidaţilor desemnaţi de către aceştia, în cadrul alegerilor locale generale din 14 iunie 2015, conform datelor extrase din procesele-verbale cu privire la totalizarea rezultatelor votării, întocmite de organele electorale ierarhic inferioare.

Potrivit pct.48 din Regulamentul privind finanţarea activităţii partidelor politice, aprobat prin hotărârea CEC nr.4401 din 23 decembrie 2015, subvenţiile de stat se transferă lunar de către Comisia Electorală Centrală pe un cont bancar deschis de către partidul politic, destinat exclusiv subvenţiilor de stat. În acest sens, 15 partide politice, beneficiare de subvenţii de la bugetul de stat, au prezentat informaţia privind deschiderea unui cont bancar destinat în exclusivitate subvenţiilor bugetare. În tabelul ce urmează sînt incluse sumele anuale ce au fost alocate partidelor politice beneficiare de subvenţii de la bugetul de stat, pentru performanţele obţinute la alegerile parlamentare din 2014 şi alegerile locale generale din 2015:

Alocaţiile bugetare destinate partidelor politice beneficiare de subvenţii de la bugetul de stat, care nu au prezentat datele conturilor bancare destinate în exclusivitate subvenţiilor de la bugetul de stat pentru performanţele obţinute la alegerile parlamentare din 2014 şi alegerile locale generale din 2015, nu au fost repartizate, respectiv, potrivit pct.54 din Regulamentul sus-citat, mijloacele financiare din bugetul de stat nerepartizate partidelor politice în anul pentru care au fost prevăzute nu vor fi disponibile pentru a fi utilizate în anii următori şi rămîn venit la bugetul de stat.

Tabelul ce urmează reflectă datele cu referire la partidele politice care nu au prezentat informaţia cu privire la contul bancar destinat subvenţiilor de la bugetul de stat şi nu au beneficiat de acestea:

Având la bază datele expuse mai sus, este de menţionat faptul că executarea bugetului la capitolul subvenţionarea partidelor politice din bugetul de stat pentru anul 2016 a fost realizat în proporţie de 95,05 %, ceea ce constituie 37 877 869,51 lei. Proporţia neexecutată, în mărime de 4,95 %, constituie suma de 1 972 130,49 lei.

În conformitate cu pct.66 din Regulamentul privind finanţarea partidelor politice, lunar, pînă la data de 10 a fiecărei luni, partidul politic va prezenta Comisiei, în formă electronică, informaţia lunară privind cheltuielile partidului din subvenţiile de la bugetul de stat pentru următoarele destinaţii: cheltuieli pentru întreţinerea sediilor, cheltuieli de personal, cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale, cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate, cheltuieli pentru telecomunicaţii, cheltuieli pentru primirea delegaţiilor din străinătate, plata cotizaţiilor de membru al organizaţiilor internaţionale din care partidul face parte, investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidului, cheltuieli de birotică, cheltuieli de audit (extern/obligatoriu), cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestaţii publice, seminare şi alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfăşurate pe teritoriul ţării. Din cele 15 partide politice care au beneficiat de subvenţii de la bugetul de stat, 12 partide s-au conformat prevederilor Regulamentului sus-numit şi au prezentat informaţia lunară, însă 3 partide politice beneficiare, şi anume: Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova, Partidul Politic "Casa Noastră - Moldova" şi Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova, nu au prezentat informaţia.

În tabelul şi diagramele ce urmează sînt prezentate date cu privire la cuantumul total al cheltuielilor, pe tipuri, efectuate de către partidele politice din contul subvenţiilor de la bugetul de stat, precum şi ponderea acestora pe tipuri, şi în total:

Informaţie

privind cheltuielile partidelor politice din subvenţiile

de la bugetul de stat pentru anul 2016:

Ponderea pe tipuri de cheltuieli utilizate de partidele politice

beneficiare de subvenţii de la bugetul de stat în anul 2016

5.3. Cheltuieli pentru organizarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova - 99 745 900,0 lei

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2016, nr.154 din 1 iulie 2016, pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 2016, în bugetul Comisiei Electorale Centrale au fost aprobate cheltuieli în cuantum de 100 000 000,0 lei. Totodată, este de menţionat faptul că la data de 3 octombrie 2016, prin Legea nr.236, a fost diminuat bugetul CEC la capitolul cheltuieli de personal, efectuate din alocaţiile destinate alegerilor prezidenţiale, cu suma de 254 100,0 lei. Diminuarea menţionată s-a datorat modificării, în Codul electoral, a perioadei electorale. Astfel, suma destinată organizării şi desfăşurării scrutinului prezidenţial din 30 octombrie 2016 este de 99 745 900,0 lei. În diagrama ce urmează se prezintă distribuirea alocaţiilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 2016 subiecţilor implicaţi.

5.3.1. Cheltuielile Comisiei Electorale Centrale, la activitatea 00439 "Organizarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova" – 12 967 995,53 lei.

Din totalul alocaţiilor distribuite, din suma de 14 102 280,53 lei, suma de 1 134 285,00 lei a fost distribuită MAEIE la categoriile de cheltuieli: servicii informaţionale, servicii de telecomunicaţii, servicii de locaţiune, servicii de pază, servicii de protocol, servicii bancare şi alte servicii neatribuite altor alineate, în sumă de 504 368,00 lei, ce nu au fost iniţial prevăzute în bugetul destinat desfăşurării alegerilor prezidenţiale din 2016 pentru activitatea BESV de peste hotarele ţării, şi suma de 629 917,00 lei, ce include costurile pentru procurarea cabinelor şi urnelor de vot în mărime de 17 200,00 lei şi 612 717,00 lei suplimentar la sursele planificate pentru procurarea combustibilului, a materialelor de uz gospodăresc, a rechizitelor de birou, truselor medicale şi alte materiale, incluse şi argumentate de MAEIE în devizele de cheltuieli prezentate către CEC.

Din totalul cheltuielilor de personal, 1 792 499,40 lei au fost destinaţi achitării sporului la salariul mediu în mărime de 25%, potrivit art.23 alin.(2) din Codul electoral, respectiv achitarea orelor peste durata normală a timpului de muncă, achitarea muncii în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi în zile de repaus. Impozitele aferente acestor plăţi constituie suma de 485 872,73 lei.

În totalul cheltuielilor pentru servicii, cea mai mare pondere o au serviciile informaţionale, ceea ce constituie 76,19%, în sumă de 1 945 078,0 lei. Dintre aceştia, suma de 1 579 606,0 lei, din totalul cheltuielilor la acest tip, a fost destinată asigurării conexiunii la internet prin fibră optică, ADSL şi conexiune prin intermediul modemelor 3G a CECE de nivelul II şi a BESV. Suma de 252 322,0 lei a fost alocată pentru achitarea serviciilor TIC pentru medii virtuale şi legături telecomunicaţionale securizate VPN, iar suma de 128 900,0 lei a fost destinată achitării serviciilor de ajustare şi actualizare SI 1C, serviciilor de reinstalare a softului contabil şi serviciilor de mentenanţă a programului 1C pentru contabilii CECE II. Serviciile de telecomunicaţii, în cuantum de 51 200,0 lei, includ servicii de telefonie fixă şi IP telefonie, servicii IP televiziune şi cartele de reîncărcare unică pentru telefonie mobilă. În suma totală de 128 060,0 lei, alocată pentru servicii de locaţiune, sînt incluse serviciile de locaţiune a serverelor, în mărime de 89 000,0 lei şi 39 060,0 lei costul serviciilor de locaţiune a aparatului de cafea. În totalul sumei de 22 950,0 lei, reflectată la servicii de transport, sunt incluse sumele aferente plăţilor suplimentare conducătorilor auto în perioada electorală. Din totalul alocaţiilor pentru servicii, 4300,0 lei au fost destinaţi retipăririi Codului electoral, conform modificărilor aprobate. Serviciile de protocol, potrivit clasificaţiei economice, includ cheltuieli pentru organizarea primirii delegaţiilor oficiale. La acest tip de cheltuieli, în cuantumul sumei de 265 580,25 lei, sunt incluse: servicii de cazare a 18 delegaţii şi locaţiunea sălii de conferiţă – 99 795,0 lei, serviciile de transport pentru deservirea delegaţiilor - 35 700,0 lei, costurile pentru servirea cinelor şi prînzurilor, organizarea excursiilor şi achiziţionarea suvenirelor în mărime de 130 085,25 lei. Suma reflectată la capitolul servicii neatribuite altor alineate, în mărime de 145 955,25 lei, reflectă plăţi pentru serviciile de restabilire a ştampilelor BESV în număr de 1342 bucăţi şi pentru 207 ştampile a CECE, plăţi pentru serviciile de restabilire a ştampilelor de securizare în număr de 11 000 bucăţi şi a altor 10 502 de ştampile în sumă de 123 005,25 lei. Tot la acest tip de servicii sunt reflectate sumele aferente plăţilor suplimentare, în perioada electorală, pentru servicii de menaj şi de administrare, în mărime de 22 950,0 lei, care includ şi plata pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

La capitolul alte cheltuieli, în suma de 1 637 948,39 lei, sunt incluse cheltuielile pentru achitarea retribuirii muncii în baza contractelor cu persoane fizice în sumă de 466 091,70 lei. În perioada electorală, s-au încheiat 26 contrate individuale de muncă cu persoane fizice în vederea oferirii suportului tehnic subdiviziunilor din cadrul Aparatului CEC. Astfel, pentru Direcţia management alegeri au fost contractate 20 de persoane, dintre care 3 persoane în cadrul direcţiei şi 17 persoane operatori la calculator pentru verificarea listelor de subscripţie prezentate de grupurile de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susţinerii potenţialilor candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova; pentru Direcţia analiză şi documentare, 1 persoană; pentru Direcţia financiar-economică, 1 persoană; iar pentru Direcţia tehnologii informaţionale şi gestionarea listelor electorale, 4 persoane. Tot în cuantumul sumei de 466 091,70 lei sînt incluse contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii în mărime de 84 079,29 lei şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime de 16 450,30 lei. La această linie bugetară se reflectă şi contribuţia CEC transferată către PNUD Moldova în mărime de 686 812,0 lei, conform Acordului încheiat între Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi CEC, pentru implementarea de către PNUD a proiectului "Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral", pentru activitatea "Iniţierea şi implementarea unei campanii electorale de informare şi educare a alegătorilor din ţară şi din diasporă pentru alegerile prezidenţiale 2016". În perioada electorală, conform art.21 alin.(2) din Codul electoral, membrilor Comisiei, care nu activează permanent, li se stabileşte un salariu echivalent cu salariul secretarului Comisiei Electorale Centrale şi un spor de 35 la sută la salariul mediu. Tipul de cheltuieli pentru această destinaţie este reflectat la capitolul alte cheltuieli şi constituie suma de 485 044,69 lei, sumă ce include şi plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de angajatori.

Mijloacele fixe în sumă de 573 442,21 lei cuprind achiziţionarea tehnicii de calcul (laptop-uri) şi a ştampilelor. Suma de 516 950,0 lei, din totalul cheltuielilor reflectate la această categorie include plata pentru achiziţionarea a 80 de laptop-uri în sumă de 512 000,0 lei şi achiziţionarea unui set de microfoane dual vocal în sumă de 4 950,0 lei. Cheltuielile în mărime de 56 492,21 lei, indicate la poziţia procurarea altor mijloace fixe, reflectă achiziţionarea mouse-rilor şi a blocurilor de alimentare pentru calculatoare în sumă de 46 880,0 lei, plăţi pentru confecţionarea a 235 de ştampile în mărime de 5833,0 lei, cheltuieli pentru achiziţionarea drapelelor în sumă de 840,0 lei, pentru procurarea a 2 urne metalice în sumă de 1254,21 şi a unui sreder în sumă de 1685,0 lei.

O altă categorie de cheltuieli, pentru care au fost executate plăţi în perioada electorală a anului 2016, care are cea mai mare pondere faţă de totalul cheltuielilor executate, reprezintă stocurile de materiale, în proporţie de 30,28 %, adică suma de 3058246,37 lei, dintre care, 292553,63 lei reprezintă costurile pentru procurarea materialelor de uz gospodăresc şi a rechizitelor de birou, iar 2765692,74 lei include procurarea altor materiale.

Suma de 2765692,74 lei, reflectată la poziţia procurarea altor materiale, include: costul listelor de subscripţie - 24500 ex., în sumă de 11025,0 lei, cheltuieli pentru procurarea materialelor electorale: invitaţii la votare, legitimaţia membrului BESV, legitimaţia observatorului naţional, liste electorale suplimentare, formulare speciale pentru numărarea voturilor, raportul BESV, diplome pentru funcţionarii electorali, certificate pentru drept de vot, acte de predare-primire a buletinelor de vot, procese-verbale privind pregătirea secţiei de votare, procese-verbale privind rezultatele numărării voturilor, etc. în sumă de 715 690,58 lei, cheltuieli pentru achiziţionarea a 120000 de sigilii şi a 100 000 de etichete de securitate în sumă de 505360,0 lei.

Tot la acest capitol sunt reflectate cheltuielile pentru tipărirea buletinelor de vot în sumă de 1375205,76 lei, cheltuieli pentru achiziţionarea a 1200 bucăţi de lupe dreptunghiulare în sumă de 107500,0 lei şi cheltuieli pentru achiziţionarea pliantelor de prezentare a CEC în 1000 de ex. şi broşura de prezentare a CEC în 1000 de ex., în sumă de 17400,0 lei.

5.3.2. Cheltuielile CECE II, la activitatea 00439 "Organizarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova" – 71 078 218,06 lei.

Din totalul bugetului aprobat pentru Comisia Electorală Centrală, surse financiare în sumă de 71078218,06 lei, destinate organizării şi desfăşurării alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016 au fost planificate pentru asigurarea activităţii CECE de nivelul II şi a BESV din cadrul acestora.

În datele ce urmează sunt prezentate repartizarea, pe tipuri de cheltuieli, a alocaţiilor bugetare destinate activităţilor CECE de nivelul II şi BESV în vederea organizării şi desfăşurării scrutinului prezidenţial din 2016.

Cheltuieli pentru activitatea CECE de nivelul II şi BESV

Tabelul de mai sus reflectă cheltuielile aprobate în bugetul Comisiei Electorale Centrale pentru activitatea CECE şi BESV în organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 2016, cheltuielile distribuite către CECE şi executarea lor. Diferenţa dintre mijloacele financiare distribuite şi cele aprobate la această activitate rezultă din faptul că mijloacele financiare distribuite către CECE II au fost calculate efectiv conform hotărîrilor de constituire şi degrevare a CECE şi BESV. Au fost luate în calcul distanţele exacte în km faţă de CECE pentru calcularea surselor destinate procurării combustibilului. Sumele pentru asigurarea membrilor CECE şi BESV cu ceai, cafea şi apă, la momentul aprobării bugetului, au fost planificate la categoria procurarea produselor alimentare, conform clasificaţiei bugetare, care ulterior a fost modificată, iar la momentul distribuirii acestor tipuri de cheltuieli au fost alocate la categoria procurarea altor materiale, calculate conform hotărîrii de constituire, efectiv pentru numărul real de membri în cadrul organelor electorale inferioare.

Analiza alocaţiilor destinate activităţii CECE de nivelul II şi a BESV din cadrul acestora denotă că acestea au fost destinate preponderent pentru achitarea recompensei funcţionarilor electorali, în sumă de 57354592,20 lei, ceea ce constituie 87,87 % din totalul alocaţiilor.

Restul cheltuielilor, în sumă de 7 916 481,07 lei, au fost destinate pentru: 11363,00 lei servicii informaţionale pentru conectarea contabililor la reţeaua internet, 625116,29 lei servicii de telefonie fixă şi mobilă, 669087,36 lei pentru deplasările în interiorul ţării a funcţionarilor electorali, 890805,96 pentru achitarea recompensei funcţionarilor electorali care au activat în bază de contracte prestări servicii, 2588073,81 lei au fost utilizaţi în scopul achiziţionării combustibilului, 1706738,31 lei pentru procurarea rechizitelor de birou şi a materialelor necesare pentru împachetarea buletinelor de vot, 1425296,34 lei destinaţi cheltuielilor de asigurare a membrilor BESV cu ceai, cafea, apă.

În tabelul ce urmează sunt reflectate sumele finanţate şi executate de fiecare CECE de nivelul II ceea ce include şi cheltuielile pentru activitatea BESV:

Alocarea mijloacelor financiare

către organele electorale inferioare pentru organizarea şi desfăşurarea

turul I şi turului II de scrutin al alegerilor prezidenţiale 2016

Finanţarea şi executarea alocaţiilor financiare

conform hotărârilor de constituire, destinate activităţii

CECE II şi BESV, pentru desfăşurarea alegerilor

prezidenţiale din anul 2016

Rata executării surselor financiare alocate pentru activitatea CECE de nivelul II şi BESV din cadrul acestora, în vederea desfăşurării alegerilor prezidenţiale 2016

Executarea bugetului distribuit organelor electorale, pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 2016 constituie 97,92 % din cuantumul cheltuielilor preconizate, ceea ce reprezintă suma de 65271073,27 lei. Economiile, în mărime de 5807144,79 lei, constituie 8,17 % din cuantumul cheltuielilor aprobate. Factorul care a influenţat în mare măsură nedistribuirea mijloacelor financiare şi neexecutarea lor este cauzat preponderent de faptul că funcţionarii electorali degrevaţi din cadrul consiliilor electorale de circumscripţii şi din birourile electorale ale secţiilor de votare, sunt angajaţii unităţilor bugetare şi Codul electoral prevede că recompensa acordată acestora din mijloacele financiare alocate pentru alegeri este în mărime de 25 la sută din salariul mediu pe economie. La fel, este de menţionat faptul că s-a realizat o economie considerabilă la capitolul numărul persoanelor din cadrul BESV, estimarea acestora la momentul planificării cheltuielilor s-a făcut din considerentul numărului maxim al membrilor funcţionarilor electorali prevăzut de Codul electoral. Finanţarea însă a fost efectuată pornind din numărul efectiv al acestora. Totodată, după cum se observă în datele de mai sus, au fost făcute economii de către CECE de nivelul II a surselor financiare alocate. O mare parte a acestor economii o constituie cheltuielile pentru deplasări.

5.3.3. Cheltuielile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016 – 10829301,00 lei.

Conform devizelor de cheltuieli, pentru anul 2016 au fost planificate mijloace financiare în sumă de 10 829 301,00 lei pentru activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare de peste hotarele ţării. Organizarea secţiilor de votare peste hotarele ţării se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului Republicii Moldova, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate şi a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent. Conform Codului electoral, toate secţiile de votare constituite în străinătate aparţin circumscripţiei electorale a municipiului Chişinău, însă cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor BESV se distribuie după cum urmează: cheltuielile pentru achitarea recompensei funcţionarilor electorali din cadrul acestor birouri se distribuite către CECEM Chişinău nr.1, iar restul cheltuielilor pentru organizarea şi funcţionarea BESV peste hotarele ţării se transferă MAEIE, conform devizelor prezentate de către ministerul respectiv.

În tabelul ce urmează sînt reflectate cheltuielile planificate, precizate şi distribuite pe tipuri, pentru funcţionalitatea BESV peste hotarele ţării:

Din totalul de 5416495,00 lei transferaţi MAEIE, suma de 504 368,00 lei a fost distribuită la categoriile de cheltuieli pentru servicii informaţionale, servicii de telecomunicaţii, servicii de locaţiune, servicii de pază, servicii de protocol, servicii bancare şi alte servicii neatribuite altor alineate ce nu au fost iniţial prevăzute în bugetul destinat desfăşurării alegerilor prezidenţiale din 2016 pentru activitatea BESV de peste hotarele ţării, suma de 17200,00 lei pentru procurarea cabinelor şi urnelor de vot şi 612717,00 lei suplimentar la sursele planificate pentru procurarea combustibilului, a materialelor de uz gospodăresc, a rechizitelor de birou, truselor medicale şi altor materiale.

5.4. Cheltuieli pentru efectuarea alegerilor în autorităţile administraţiei publice locale - 999 410,0 lei

5.4.1. Cheltuieli CEC pentru efectuarea alegerilor în autorităţile administraţiei publice locale – 374 310,87 lei

Conform recomandărilor Curţii de Conturi, în vederea aplicării prevederilor legale la determinarea salariului mediu pentru remunerarea muncii personalului, potrivit cadrului legal, în perioada electorală, membrilor şi angajaţilor permanenţi ai Aparatului CEC li se stabileşte un spor de 35 la sută şi, respectiv, 25 la sută din salariul mediu. Astfel, s-au efectuat calculele de rigoare, înaintînd spre plată suma calculată. Executarea acestor cheltuieli a fost efectuată în ianuarie 2016, iar structura cheltuielilor pe tipuri se prezintă în tabelul următor:

Structura cheltuielilor executate de către CEC pentru efectuarea alegerilor în autorităţile administraţiei publice locale, în aspectul tipurilor de cheltuieli ale clasificaţiei bugetare, se prezintă mai jos:

Din tabelul de mai sus, pentru efectuarea alegerilor în autorităţile administraţiei publice locale, CEC a efectuat plăţi doar pentru unele tipuri de cheltuieli, după cum urmează: cheltuieli informaţionale, asigurînd BESV cu conexiune la internet, în sumă de 1090,97 lei, cheltuieli pentru servicii editoriale, ce includ tipărirea buletinelor de vot şi alte materiale electorale, în sumă de 4175,40 lei, costurile serviciilor de restabilire a ştampilelor, 594,50 lei şi 28050,0 lei, cheltuieli pentru achiziţionarea altor materiale.

5.4.2. Cheltuielile planificate şi precizate pentru organele electorale inferioare în vederea organizării şi desfăşurării alegerilor în autorităţile administraţiei publice locale – 625099,13 lei;

Pe parcursul anului 2016, s-au desfăşurat alegeri locale noi ale primarilor comunei Sărata Galbenă, raionul Hînceşti, şi comunei Ochiul Roş, raionul Anenii Noi, în data de 15 mai 2016, iar în data de 30 octombrie 2016 s-a stabilit desfăşurarea alegerilor locale noi ale primarilor comunei Iserlia, raionul Basarabeasca, satului Bucuria, raionul Cahul, comunei Gălăşeni, raionul Rîşcani şi comunei Găleşti, raionul Străşeni.

Din totalul cheltuielilor destinate desfăşurării alegerilor locale noi din 15 mai şi 30 octombrie 2016, executate de CECE de nivelul I pentru alegerile din mai 2016 şi CECE de nivelul II pentru alegerile din toamnă, ponderea cea mai mare o constituie capitolul cheltuieli în bază de contracte încheiate cu persoane fizice, ceea ce reprezintă achitarea recompensei funcţionarilor electorali, şi anume în proporţie de 85,31 % sau 200045,42 lei din totalul executat pentru organizarea alegerilor locale noi. Totodată, în tabelul de mai sus se reflectă executarea cheltuielilor distribuite către organele electorale. Astfel, sînt incluse servicii informaţionale în sumă de 600,0 lei pentru asigurarea accesului la internet pentru contabilii CECE, iar suma de 8474,99 lei a fost destinată achitării datoriilor anului 2015 de către unele consilii electorale de nivelul I pentru servicii de protocol şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de angajatori. Restul sumei de 20979,96 lei a fost destinată pentru achiziţionarea combustibilului, pentru procurarea produselor alimentare, a rechizitelor de birou şi a altor materiale etc.

5.5. Cheltuieli pentru efectuarea referendumurilor - 238 000,0 lei

La finele anului 2015 a fost înregistrat grupul de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor referendumului republican de modificare şi completare a Constituţiei Republicii Moldova, căruia i-a fost stabilit termenul de 3 luni, începînd cu data semnării actului de predare-recepţionare a legitimaţiilor membrilor grupului de iniţiativă şi a listelor de subscripţie pentru colectarea semnăturilor. În data de 4 martie 2016, prin hotărârea CEC nr.4527, a fost instituită Comisia de recepţionare a proceselor-verbale cu privire la totalizarea procedurii de colectare a semnăturilor susţinătorilor referendumului republican constituţional, documentelor anexate la acestea şi a listelor de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă, formată din 4 grupuri de lucru.

Alocaţiile ce ţin de efectuarea referendumurilor au fost prevăzute pentru achitarea serviciilor de tipărire a listelor de subscripţie, în sumă de 28800,0 lei, reflectate la poziţia servicii editoriale, şi achitarea muncii personalului CEC încadrat în activitatea peste durata normală a timpului de muncă şi în zilele de odihnă.

Descifrarea cheltuielilor pentru activitatea "Referendumuri", în aspectul tipurilor de cheltuieli ale clasificaţiei bugetare, se prezintă în tabelul de mai jos:

5.4. Proiectul "Îmbunătăţirea democraţiei în Moldova prin desfăşurarea campaniei de informare şi educaţie electorală" – 473 000,0 lei

În perioada electorală a fost încheiat un acord de finanţare de către Consiliul Europei şi CEC. Proiectul a fost înregistrat sub denumirea "Îmbunătăţirea democraţiei în Moldova prin desfăşurarea campaniei de informare şi educaţie electorală", cu o sumă de 473 000,00 lei. După încheierea acordului şi prezentării acestuia la Ministerul Finanţelor, CEC a încheiat contracte pentru:

♦ Servicii privind desfăşurarea campaniei de informare şi educaţie electorală în sumă de 126696,00 lei (spot video, confecţionare baner, confecţionare hanorace);

♦ Achiziţionarea materialelor electorale în sumă de 308730 lei (memorie flash, ghidul alegătorului (rom./rus), ghidul observatorului (rom), postere motivaţionale (rom), tiparul Codului electoral, calendare de perete);

Conform regulilor de finanţare a CoE, prima tranşă este de 80 %, restul sumei se transferă după raportare către ei. Astfel, în anul 2016, prima tranşă de bani transferată de către CoE a fost în sumă de 348331,20 lei. CEC a prezentat raportul financiar în termen Consiliului Europei, însă tranşa finală în sumă de 87094,80 lei nu a fost transferată în anul 2016, ceea ce a creat datorii creditoare faţă de furnizorii de bunuri, datorii ce urmează a fi achitate în 2017.

Desfăşurarea procedurilor legale

de achiziţii publice pe parcursul anului 2016:

6) Activitatea de reprezentare a intereselor Comisiei Electorale Centrale în instanţele de judecată

6.1. Procese de judecată iniţiate la cererea Comisiei Electorale Centrale:

6.1.1. În domeniul finanţării partidelor politice

Potrivit art.22 alin.(2) din Codul electoral, Comisiei îi revine atribuţia de supraveghere şi control a activităţii financiare a partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Astfel, potrivit art.29 alin.(1) al Legii nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice şi pct.65 din Regulamentul privind finanţarea activităţii partidelor politice, aprobat prin hotărîrea CEC nr.4401 din 23 decembrie 2015, partidele politice au obligaţia de a prezenta Comisiei, semestrial, pînă la data de 15 iulie a anului de gestiune, şi anual, pînă la data de 31 martie, rapoarte privind gestiunea financiară a acestora.

Respectiv, potrivit hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr.111 din 18 august 2016 "Cu privire la rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru primul semestru al anului 2016", la situaţia din 15 iulie 2016, la Comisie au fost depuse 19 rapoarte semestriale. De menţionat că, pe lîngă cele 19 partide politice, 8 formaţiuni au omis termenul stabilit de legiuitor şi au prezentat rapoartele cu întîrziere.

În acelaşi timp, prin hotărîrea menţionată Comisia a constatat că 18 partide politice nu au prezentat rapoartele financiare, acţiune contrară prevederilor art.29 alin.(1) din Legea privind partidele politice şi pct.65 din Regulamentul sus-menţionat, fapt pentru care a dispus atenţionarea acestora şi acordarea unui termen suplimentar. Prin hotărîrea nr.283 din 20 septembrie 2016, Comisia a luat act încă de 3 rapoarte privind gestiunea financiară, depuse în timpul termenului suplimentar acordat, iar în privinţa a 15 partide politice a dispus iniţierea procedurii contravenţionale, în corespundere cu art.48¹ alin. (3) din Codul contravenţional.

În scopul executării hotărîrii CEC nr.283 şi respectării prevederilor pct.95 din Regulamentul menţionat mai sus, cele 15 partide politice au fost citate pentru a se prezenta la sediul Comisiei în data de 28 septembrie 2016 şi, repetat, în data de 17 octombrie 2016, în vederea semnării proceselor-verbale contravenţionale. De menţionat că nici la prima citare şi nici la cea de-a doua reprezentanţii partidelor vizate nu s-au prezentat, iar procesele-verbale cu privire la contravenţie întocmite în data de 17 octombrie, conform procedurii contravenţionale, au fost depuse, la 25 octombrie 2016, în instanţa de judecată competentă de aplicarea sancţiunilor.

Urmare a examinării, instanţa a constatat încălcarea art.48¹ alin.(3) din Codul contravenţional de către Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova, Partidul Politic Noua Opţiune Istorică, Partidul European şi de către Partidul Politic "Patrioţii Moldovei" şi a aplicat persoanelor cu funcţie de răspundere din cadrul partidelor respective pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 unităţi convenţionale (echivalentul a 6000 lei) în beneficiul statului. Procesele-verbale de contravenţie în privinţa Partidului Mişcarea "Acţiunea Europeană", Partidului Politic Partidul "Renaştere" şi Partidului Politic "Partidul Legii şi Dreptăţii" au fost anulate de către instanţă în temeiul art.4 alin.(3), 441 alin.(1) lit.c) şi art.445 din Codul contravenţional. Pe marginea a opt procese-verbale de contravenţie instanţa încă urmează să se expună.

6.1.2. În domeniul procedurilor de atribuire a mandatelor de consilier local

Comisia Electorală Centrală, în conformitate cu art.133 alin.(12) din Codul electoral, are competenţa de a atribui mandatele de consilier candidaţilor supleanţi, în baza documentelor electorale pe care le deţine şi în condiţiile Regulamentului cu privire la procedura de ridicare şi validare a mandatelor de consilier, aprobat prin hotărîrea CEC nr.1931 din 23 aprilie 2013. În legătură cu aceasta şi urmare a analizei hotărîrilor instanţelor de judecată privind confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor de consilier, Comisia a identificat că în mai multe localităţi nu au fost confirmate listele candidaţilor supleanţi. În vederea reparării omisiunii strecurate în hotărîrile judecătoreşti, Comisia a înaintat cereri privind emiterea hotărîrilor suplimentare pe marginea a 32 de cazuri.

6.2. Procese de judecată iniţiate împotriva Comisiei Electorale Centrale:

6.2.1. Contestarea actelor normative CEC

Cauza Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova, Partidul Politic "Partidul Liberal Reformator", Partidul Naţional Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale:

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru din 30 septembrie 2016 (dosarul nr.3-564/16) s-a dispus anularea următoarelor norme din Regulamentul privind finanţarea activităţii partidelor politice, aprobat prin hotărîrea CEC nr.4401 din 23 decembrie 2015:

1) sintagma "codului personal (IDNP)" din pct.19 (textul integral "La încasarea cotizaţiei de membru este obligatorie identificarea membrului de partid prin verificarea numelui, prenumelui şi codului personal (IDNP)");

2) pct.87 lit.a) – textul integral "Comisia Electorală Centrală are dreptul să suspende virarea subvenţiilor de stat în următoarele cazuri: a) neachitarea de către mai mult de jumătate din membrii partidului politic a cotizaţiilor de membru în mărimea stabilită, în baza informaţiei anuale;"

3) sintagma "Suma donaţiei în numerar oferită unui partid de o persoană în anul de gestiune nu poate depăşi un salariu mediu lunar pe economie stabilit pentru anul respectiv" din pct.32.

Comisia Electorală Centrală a depus apelul împotriva hotărîrii instanţei de fond, următoarea şedinţă fiind stabilită pentru data de 4 mai 2017, fiind de asemenea înaintat un demers în vederea urgentării examinării litigiului în cauză.

6.2.2. Cu privire la procedurile de votare

La data de 21 noiembrie 2016, mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova au înaintat cereri de chemare în judecată împotriva Consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1, intervenienţi accesorii Comisia Electorală Centrală, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova privind anularea hotărîrilor nr.54 şi 56 din 16 şi, respectiv, 17 noiembrie 2016 a CECEM Chişinău nr.1, cu privire la examinarea adresărilor cetăţenilor aflaţi peste hotarele Republicii Moldova referitor la neexercitarea dreptului de vot, constatarea faptului încălcării dreptului constituţional la vot la alegerile prezidenţiale în turul II din 13 noiembrie 2016 şi de a beneficia de alegeri libere, constatarea discriminării directe pe criteriu de reşedinţă prin omisiunea autorităţilor de a lua măsurile necesare pentru a asigura realizarea dreptului la vot în secţiile de votare extrateritoriale nr.1/314, 1/325, 1/335, 1/336, 1/346, 1/347, 1/349, 1/350, 1/355, 1/366, 1/359, 1/375, obligarea organului electoral de a înlătura încălcările admise în procesul asigurării dreptului la vot.

În urma examinării litigiului electoral, instanţele judecătoreşti au emis următoarele soluţii:

a) La 1 decembrie 2016, Judecătoria Centru, mun. Chişinău, a pronunţat hotărîrea prin care cererile de chemare în judecată au fost respinse.

b) La 6 decembrie 2016, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia prin care a respins apelurile depuse de reclamanţi; a respins recursul declarat de avocaţii reclamanţilor şi a menţinut încheierea din 29 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chişinău privind respingerea cererii cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale referitor la controlul constituţionalităţii art.49 alin.(3) Cod electoral;

c) La 12 decembrie 2016, Curtea Supremă de Justiţie a pronunţat încheiere prin care a considerat inadmisibile recursurile declarate împotriva deciziei din 6 decembrie 2016 a Curţii de Apel Chişinău şi încheierilor din 6 decembrie 2016 ale Curţii de Apel Chişinău.