Hotărîre nr.9 din 29.03.2016 privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă, cu tematica "Generează impact benefic sistemul de management şi control intern asupra gestiunii economice a Agenţiei "Moldsilva"?"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă,

cu tematica “Generează impact benefic sistemul de management şi

control intern asupra gestiunii economice a Agenţiei “Moldsilva”?”

nr. 9  din  29.03.2016

 (în vigoare 29.04.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 114-122 art. 13 din 29.04.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui Comisiei permanente parlamentare administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice dna Elena Bodnarenco, directorului general al Agenţiei “Moldsilva” dl Ion Cebanu, vicedirectorului general al Agenţiei “Moldsilva” dl Ion Platon, şefului Direcţiei finanţele economiei naţionale şi cheltuieli capitale din cadrul Ministerului Finanţelor dl Viorel Pană, şefului Serviciului finanţele economiei naţionale din cadrul Ministerului Finanţelor dl Iurie Nastas, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice din cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice dl Mihail Doruc, şefului Direcţiei fond forestier, arii protejate, pază şi protecţie din cadrul Agenţiei “Moldsilva” dl Petru Rotaru, şefului Direcţiei economie, finanţe şi evidenţă contabilă din cadrul Agenţiei “Moldsilva” dna Anastasia Lungu, directorilor interimari ai Întreprinderilor pentru silvicultură: Edineţ – dl Valeriu Svistun; “Hînceşti-Silva”- dl Radu Ursu; directorilor Întreprinderilor pentru silvicultură: Soroca – dl Roman Gherasimov; “Nisporeni-Silva”– dl Sergiu Movileanu; “Silva-Sud” Cahul – Gheorghe Boghean; directorului Întreprinderii de stat Rezervaţia naturală “Pădurea Domnească” dl Valeriu Ţarigradschii şi altor responsabili din cadrul Agenţiei “Moldsilva” şi întreprinderilor silvice, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, a examinat Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă, cu tematica “Generează impact benefic sistemul de management şi control intern asupra gestiunii economice a Agenţiei “Moldsilva”?

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015, avînd drept scop evaluarea impactului sistemului de management şi control intern din cadrul Agenţiei “Moldsilva” (în continuare - Agenţia) asupra gestiunii economice a domeniului administrat în 2014, exprimat prin administrarea în mod econom şi exigent a fondurilor proprietate publică, în spiritul bunei guvernări.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, aplicabile conform cadrului normativ-metodologic instituţional aferent. Probele de audit au fost colectate prin: examinarea rapoartelor financiare şi registrelor contabile ale entităţilor supuse auditării; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi informaţiilor oferite; observaţii directe, precum şi prin familiarizarea cu explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor vizate. De asemenea, în acest sens, au fost studiate actele interne ale Agenţiei şi entităţilor din subordine.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Potrivit sintezei cumulului de factori generatori de nereguli şi riscuri, a căror origine o constituie preponderent neasumarea de către top-managementul Agenţiei “Moldsilva” a responsabilităţilor pentru o bună guvernanţă şi o gestiune corespunzătoare a resurselor proprietate publică, precum şi reieşind din constatările auditului, se relevă următoarele.

Managementul Agenţiei “Moldsilva” nu a realizat în mod sistemic, constant şi coerent măsuri punctuale şi complexe pentru ajustarea cadrului regulator adiţional funcţionării domeniului în ansamblu în scopul creării premiselor aferente unei gestiuni econoame şi responsabile a fondului forestier patrimoniu naţional. Se atestă că Agenţia nu a făcut faţă mai multor provocări, mai cu seamă, în materie de politici publice şi management în domeniul administrat, nu şi-a redimensionat competenţele, nedelimitînd tranşant sferele şi activităţile sectoriale şi subsectoriale. Administrarea cu carenţe expres vădite a domeniului, gradul subdezvoltat al sistemelor de control intern, precum şi deficitul de expertiză în management au amplificat starea de lucruri, asupra remedierii cărora Curtea de Conturi s-a pronunţat de fiecare dată. Modul perpetuu defectuos de gestiune a complexului silvic per ansamblu, cauzat şi de faptul ignorării de către persoanele decidente din cadrul Agenţiei a recomandărilor auditului public extern, se exprimă,

în aspect de politici şi reglementări, prin:

• neelaborarea unui program/plan de acţiuni pentru o perioadă pînă în 2020 aferent implementării Strategiei de dezvoltare durabilă a domeniului forestier;

• neconceperea standardelor unice şi normelor tehnice ale produselor şi serviciilor forestiere pentru ramura silviculturii;

• neasigurarea elaborării cadrului juridic adiţional funcţiei de ţinere a cadastrului silvic, în consecinţă, Agenţia nedispunînd şi neoferind pasibililor utilizatori datele din sistemul unic de ţinere a evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic;

• neîntreprinderea măsurilor sistemice în materie de analiză a informaţiei privind conservarea diversităţilor biologice şi folosirea raţională a resurselor genetice şi biologice;

• neelaborarea metodologiei de formare a costurilor/preţurilor la produsele şi serviciile silvice şi cinegetice, ceea ce a condiţionat neacumularea doar la 6 întreprinderi silvice a unor pasibile venituri în sumă totală de 6,0 mil.lei;

• nestabilirea exactă a tipului ariilor protejate şi a modalităţii de finanţare a acestora, fapt ce nu contribuie la realizarea scopului de conservare, regenerare a speciilor rare de plante şi animale, precum şi la eficientizarea procesului de dezvoltare ulterioară a rezervaţiei;

• nerespectarea cadrului juridic, precum şi nestabilirea de către Agenţia “Moldsilva” a unor criterii fundamentate în materie de personal şi retribuirea muncii în sferele de activitate gestionate de aceasta, ceea ce a generat cheltuieli neconforme şi ineficiente în sumă de 6,3 mil.lei;

privind gestionarea fondului forestier, prin:

• nedelimitarea şi neînregistrarea drepturilor de proprietate a statului asupra terenurilor fondului forestier, consecinţele fiind contestările dreptului de proprietate asupra 192,72 ha, precum şi ocuparea nelegitimă a suprafeţelor de 178,85 ha de către persoane fizice şi juridice;

• disfuncţiile de sistem în procesele de gestionare a terenurilor fondului forestier arendate, de acumulare şi de utilizare a veniturilor de la arenda acestora, lipsa de interacţiune cu autorităţile de resort, precum şi managementul financiar şi control defectuos, care au condiţionat:

- îngrădirea dreptului legitim al cetăţenilor de acces liber pe teritoriul fondului forestier prin instalarea ilegală a gardurilor şi altor construcţii capitale pe suprafeţele arendate, în lipsa unor decizii ale organelor silvice de stat şi ale autorităţilor publice locale cu privire la stabilirea unui regim de limitare şi/sau interzicere a accesului în fondul silvic;

- lipsa registrului unic al contractelor de arendă încheiate în anii precedenţi (2008-2012);

- nedelimitarea trupurilor de pădure, neinventarierea terenurilor fondului forestier arendat şi lipsa unui control intern adecvat, soldate cu transmiterea în arendă a 22,2 ha din fondul forestier al autorităţilor publice locale;

- nestabilirea criteriilor prompte privind calificarea construcţiilor la categoria celor uşor demontabile, ceea ce a contribuit la edificarea obiectivelor pe terenurile arendate şi la înregistrarea drepturilor de proprietate asupra lor;

- necalcularea şi neacumularea unor venituri pasibile din arenda fondului forestier în sumă totală de 1,3 mil.lei;

- utilizarea veniturilor provenite din arenda terenurilor de interes public la discreţia conducerii Agenţiei, fără o evaluare/administrare/contabilizare/raportare regulamentară (3,7 mil.lei);

- trendul ascendent al creanţelor de la darea în arendă a terenurilor (10,6 mil.lei);

- aplicarea unei modalităţi de transmitere neregulamentară a dreptului de arendă a fondului forestier, generatoare de venituri tenebre, în detrimentul cetăţenilor şi statului;

în ceea ce priveşte securitatea pădurilor şi gestionarea resurselor silvice, prin:

• neconformarea reglementărilor interne ale Agenţiei la cadrul legal aplicabil privind documentarea şi evaluarea pierderilor rezultate din tăierile ilicite, ce conţine elemente de stimulare a fenomenului dat, fiind înregistrate tăieri ilicite şi venituri pasibile semnificative (4579,7 m³, în sumă de 3,4 mil.lei – doar la o singură întreprindere silvică);

• transmiterea către primării a bunurilor nou-create pe suprafeţele împădurite fără evaluarea lor în aspect economic, aceasta avînd ca efect neînregistrarea corespunzătoare în evidenţa contabilă a unităţii administrativ-teritoriale a terenurilor vizate, iresponsabilitatea materială, precum şi neasigurarea existenţei durabile a fondului silvic nou-creat, fiind irosite mijloacele bugetului de stat alocate pentru lucrările de împădurire;

• statutul juridic ambiguu şi nedefinit al Gărzii forestiere, exercitarea de către această unitate a unor funcţii care se suprapun cu atribuţiile altor subdiviziuni de profil, ceea ce generează ineficienţă per ansamblu şi, respectiv, deficit de responsabilitate;

referitor la administrarea domeniului, prin:

• faptul că, în aspecte semnificative, activitatea consiliilor de administraţie ale întreprinderilor silvice constituie una preponderent reprezentativă, dar nu un instrument al fondatorului cu impact benefic asupra activităţii economico-financiare a entităţilor din subordine;

• neinstituirea unui mecanism eficient şi transparent privind echitatea şi distribuirea alocaţiilor bugetare la întreprinderile silvice, fapt ce nu asigură dezvoltarea durabilă a fondului forestier din cadrul unor întreprinderi, iar în unele cazuri a condiţionat imobilizarea surselor financiare ale bugetului de stat şi formarea stocurilor de bunuri nejustificate în sumă totală de 0,4 mil.lei;

• managementul financiar şi controlul intern la nivelul autorităţii centrale de profil, prin neluarea de atitudine, a creat premise de indisciplină financiară perpetuă, consecinţele fiind multiplele derogări, mai cu seamă, în procesul achiziţiilor publice, supracheltuielile, în acest sens, constituind circa 1,5 mil.lei;

• preocuparea nepotrivită a top-managementului Agenţiei şi a administratorilor întreprinderilor silvice privind asigurarea drepturilor patrimoniale ale statului asupra bunurilor gestionate, aceasta soldîndu-se cu neînregistrarea în Registrul bunurilor imobile a 580 de obiecte cu valoarea iniţială de 44,6 mil.lei;

• managementul financiar-contabil necorespunzător la nivelul entităţilor, soldat cu iregularităţi: de ordin fiscal (0,5 mil.lei); contabilizarea necorespunzătoare a mijloacelor fixe (5,5 mil.lei) şi a cheltuielilor anticipate (17,3 mil.lei), precum şi necontabilizarea unor cheltuieli (2,1 mil.lei); nerecuperarea prejudiciilor cauzate (0,9 mil.lei); nerestituirea la bugetul de stat a subvenţiilor utilizate necorespunzător (0,1 mil.lei) etc.

Plenul Curţii de Conturi, în susţinerea celor consemnate, reiterează convingerea că iregularităţile şi indisciplina elucidate de auditul public extern reprezintă consecinţele unor practici defectuoase în administrarea domeniului şi subsectoarelor gestionate de către Agenţie, fapt ce denotă o atitudine managerială iresponsabilă şi contrară intereselor statului.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă, cu tematica “Generează impact benefic sistemul de management şi control intern asupra gestiunii economice a Agenţiei “Moldsilva”? (se anexează).

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Agenţiei “Moldsilva” şi Întreprinderilor pentru silvicultură: Edineţ, “Hînceşti-Silva”, “Nisporeni-Silva”, “Silva-Sud” Cahul, Soroca, Întreprinderilor de stat Rezervaţiile naturale “Pădurea Domnească” şi “Prutul de Jos”, pentru conformarea strictă la standardele de bună guvernanţă şi aprobarea unui plan complex de măsuri şi acţiuni punctuale adiţionale redresării, fără echivoc, a managementului instituţional, corporativ şi financiar, potrivit recomandărilor auditului;

2.2. În vederea responsabilizării actului managerial, se propune directorului general al Agenţiei “Moldsilva”:

- asumarea în mod plenar, prin măsuri ferme, cu continuitate şi consecvenţă, a implementării efective şi neîntîrziate a unui sistem integrat modern, care să asigure o transparenţă totală a activităţilor operaţionale, precum şi să prevină sustragerea ilegală de masă lemnoasă şi fenomenele de distrugeri, degradări, păşunat, braconaj şi alte fapte păguboase, reedificînd, în acest sens, cadrul de norme şi reguli departamentale standardizate;

- perfectarea, prin redimensionare, şi coordonarea, în modul stabilit, cu Ministerul Mediului a organigramei aparatului central, obiectivul managerial fiind asigurarea unei structuri mult mai eficiente, care să răspundă în mod adecvat contextului actual de sarcini şi provocări, pentru o administrare exigentă şi eficientă a domeniului silviculturii;

2.3. Ministerului Mediului, pentru documentare şi luare de atitudine, şi se cere:

2.3.1. reactualizarea, prin delimitare, a atribuţiilor şi sferelor de responsabilitate ale Agenţiei “Moldsilva”;

2.3.2. redefinirea prerogativelor instituţionale ale ministerului în materie de politici publice aferente domeniului silvic şi revizuirea, în acest sens, a atribuţiilor de specialitate ale subdiviziunilor ministeriale şi entităţilor cu funcţii operaţionale şi de supraveghere a sectorului vizat (inclusiv a subsectoarelor);

2.3.3. reeditarea strategiei naţionale în domeniul silviculturii şi revigorarea agendei de acţiuni ministeriale pentru implementarea respectivă a acesteia; reactualizarea cadrului legal şi normativ în scopul refacerii factorului de mediu generator de impact aferent ameliorării, regenerării şi integrităţii patrimoniului forestier proprietate publică;

2.3.4. iniţierea, în comun cu Agenţia “Moldsilva”, a propunerilor de rigoare privind completarea cadrului juridic aferent împăduririi terenurilor degradate, administrate de către autorităţile publice locale;

2.3.5. reevaluarea funcţionarilor cu funcţii publice manageriale din cadrul Agenţiei “Moldsilva”, pentru reexaminarea integrităţii, competenţelor şi abilităţilor profesionale şi manageriale; aplicarea, după caz, a sancţiunilor disciplinare faţă de angajaţii responsabili de iregularităţi şi de administrarea precară a subsectoarelor şi entităţilor din subordine;

2.4. Ministerului Finanţelor, pentru documentare, şi se cere:

2.4.1. dispunerea unui control tematic şi a monitorizării continue privind funcţionalitatea şi eficienţa sistemului de control intern în cadrul Agenţiei “Moldsilva”;

2.4.2. actualizarea cadrului metodologic şi normativ privind darea în arendă şi plata pentru arenda terenurilor din fondul forestier;

2.5. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru autosesizare, şi se cere dispunerea unor controale tematice privind plenitudinea bazei impozabile aferente impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător şi corectitudinea aplicării taxei pe valoarea adăugată în cazul comercializării producţiei forestiere pentru angajaţii întreprinderilor silvice;

2.6. Inspecţiei de Stat în Construcţii, pentru familiarizare, şi se cere dispunerea unor acţiuni adiţionale în vederea calificării statutului şi legalităţii construcţiilor capitale edificate pe terenurile arendate în cadrul fondului forestier;

2.7. Guvernului, pentru informare şi luarea de atitudine corespunzătoare privind disfuncţionalităţile instituţionale persistente în administrarea sectorului silvic, precum şi pentru dispunerea, în acest sens, a unor controale adiţionale problematicii în cauză;

2.8. Procuraturii Generale, pentru luare de atitudine şi examinare, conform competenţelor;

2.9. Comisiei Naţionale de Integritate, pentru autosesizare şi examinarea cazurilor de nerespectare a regimului juridic privind conflictul de interese;

2.10. Parlamentului Republicii Moldova, Comisiilor permanente parlamentare: administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice; economie, buget şi finanţe, pentru autosesizare şi posibilă audiere a top-managementului Agenţiei “Moldsilva” privind gestiunea economico-financiară contraindicată.

3. Dată fiind revendicarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor neexecutate ale misiunilor de audit precedente, se exclud din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.25 din 22.04.2010 “Privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009 şi auditului de atestare a situaţiilor financiare privind mijloacele alocate de la bugetul de stat pe anul 2009” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.63 din 13.12.2013 “Privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile din subordine pe anii 2011-2012”.

4. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, Agenţia “Moldsilva” şi entităţile verificate au întreprins unele măsuri şi au asigurat: contabilizarea bunurilor publice în valoare totală de 5571,9 mii lei; înregistrarea în evidenţa contabilă a veniturilor din activitatea financiară în sumă totală de 1914,4 mii lei; calcularea uzurii mijloacelor fixe în sumă totală de 38,7 mii lei; corectarea şi prezentarea Declaraţiilor privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pentru anii 2013-2014; specificarea funcţiilor şi stabilirea expresă a atribuţiilor fiecărui membru al grupului de lucru pentru achiziţii publice.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1. - 2.6. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi semestrial în termen de 18 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.9 din 29 martie 2016

RAPORTUL

auditului de conformitate asociat auditului de performanţă, cu tematica

“Generează impact benefic sistemul de management şi control

intern asupra gestiunii economice a Agenţiei “Moldsilva”?”

LISTA ABREVIERILOR

Noţiuni:

amenajarea pădurilor – disciplină ştiinţifică şi activitate practică avînd ca obiect organizarea pădurilor şi reglementarea conducerii structurale a acestora, cu scopul de a le asigura o gestionare durabilă, în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice ale gospodăriei silvice;

lemn pe picior – volum de masă lemnoasă a arborilor în poziţie de creştere (pe picior);

punere în valoare – acţiune complexă de stabilire şi delimitare pe teren a parchetelor destinate exploatării, marcarea arborilor de extras şi estimarea cantitativă, calitativă şi valorică a masei lemnoase de exploatat;

regim silvic - politică de gospodărire a fondului forestier şi a vegetaţiei forestiere din afara acestuia, indiferent de natura proprietăţii şi forma de gospodărire, exercitată de către autoritatea silvică centrală;

stare de masiv – stare a arboretului în care arborii prin apropierea coroanelor se influenţează reciproc, creîndu-se un microclimat specific pădurii;

trup de pădure – unitate biosferică determinată de mediul fizico-geografic, cu floră caracterizată prin prezenţa asociaţiilor din specii lemnoase arborescente a căror compoziţie reflectă condiţii staţionale climatice şi edafice şi cu faună specifică forestieră delimitată spaţial de alte terenuri neforestiere.

Prezentul Raport este destinat top-managementului Agenţiei “Moldsilva”, Ministerului Mediului, Guvernului Republicii Moldova, societăţii civile şi altor părţi interesate.

I. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

Potrivit Legii nr.168 din 31.07.2015¹, Agenţia “Moldsilva” a fost resubordonată Ministerului Mediului, Guvernul, în acest sens, urmînd, în termen de 3 luni, (1) să aprobe modificările de rigoare în structura, statele de funcţii şi regulamentul de activitate ale Agenţiei “Moldsilva” (în continuare – Agenţia); (2) să ajusteze cadrul normativ aferent atribuţiilor Ministerului Mediului – în calitate de succesor al Agenţiei în materie de politici publice de profil, inclusiv prin aprobarea modificărilor în structura, statele de funcţii şi regulamentul de activitate ale Inspectoratului Ecologic de Stat, fiind autorizat cu atribuţiile de control anterior exercitate de Agenţie; (3) să prezinte Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege; (4) să aducă actele normative respective în concordanţă cu legea nominalizată.

Dat fiind faptul că la momentul iniţierii auditului (dar şi pînă în prezent) cadrul regulator privind funcţionarea autorităţilor vizate, la nivel de Guvern, nu a fost reeditat (modificat), misiunea de audit s-a călăuzit de normele în vigoare.

Misiunea şi funcţiile de bază ale Agenţiei, patrimoniul public gestionat, sursele de finanţare ale Agenţiei şi întreprinderilor subordonate, cadrul normativ şi legislativ aferent organizării şi funcţionării acestora sînt reflectate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Conducerea şi organizarea activităţii Agenţiei

• Agenţia este condusă de directorul general, numit în funcţie şi eliberat din funcţie de către Guvern.

• Directorul general are 2 vicedirectori generali. Numirea în funcţie, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale acestora se efectuează, în condiţiile legii, de către Guvern. Vicedirectorii generali se subordonează directorului general, exercitînd sarcinile, atribuţiile, obligaţiile funcţionale stabilite de către acesta.

• Conform prevederilor legale², în cadrul Agenţiei urma să fie instituit un Colegiu din 11 persoane, care reprezintă un organ consultativ, constituit pe principiile participativităţii şi reprezentativităţii. Atribuţiile Colegiului constau în organizarea şi promovarea politicilor statului în domeniul forestier, monitorizarea schimbărilor cantitative şi calitative ale fondurilor forestier şi cinegetic, soluţionarea problemelor stringente, elaborarea şi realizarea pronosticurilor pentru perioadele de perspectivă şi de scurtă durată, controlul asupra respectării deciziilor etc.

Misiunea de audit atestă că în prezent acest institut colegial nu este format, managementul instituţional şi corporativ fiind exercitat la nivel de director general şi adjuncţii acestuia. Totodată, în cadrul Agenţiei au fost create două organe colegiale: Consiliul director şi Consiliul tehnico-ştiinţific, cu caracter consultativ în activitatea economico-financiară şi, respectiv, tehnico-ştiinţifică a ramurii silvice.

Structura şi efectivul-limită

Structura Agenţiei include direcţii şi servicii, care formează aparatul central al acesteia. Subdiviziunile interioare nominalizate ale aparatului central al Agenţiei activează în baza regulamentelor proprii, vizate de vicedirectorul general respectiv şi aprobate de către directorul general.

Structura aparatului central şi efectivul-limită, aprobate de Guvern la propunerea directorului general, sînt reflectate în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Întreprinderile de stat din subordinea Agenţiei

Agenţia are în subordine 25 de entităţi din domeniul silviculturii: 16 întreprinderi silvice, 4 întreprinderi silvo-cinegetice, 4 rezervaţii naturale, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice şi este fondatorul Parcului Naţional Orhei. Potrivit prevederilor statutelor entităţilor nominalizate, acestea practică următoarele genuri de activitate: gospodărirea fondurilor forestier şi cinegetic, precum şi a altor obiecte ce constituie patrimoniul întreprinderii, aplicarea regimului silvic asupra fondului forestier, realizarea măsurilor privind protecţia pădurilor, exercitarea şi a altor funcţii în domeniile silviculturii şi cinegeticii.

Lista întreprinderilor de stat din subordinea Agenţiei este prezentată în Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

În Anexele nr.4 - nr.7 sînt indicate, în scop informativ, datele-cheie sintetizate din situaţiile financiare întocmite de către întreprinderile din subordinea Agenţiei pentru anul 2014.

______________________________

¹ Legea nr.168 din 31.07.2015 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.

² Pct.15 şi pct.16 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei “Moldsilva”(Anexa nr.1), aprobat prin HG nr.150 din 02.03.2010 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.150 din 02.03.2010)

II. METODOLOGIA SI SFERA DE ABORDARE A AUDITULUI

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi³ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015⁴, Standardele de audit⁵ aplicabile, avînd drept scop oferirea unei asigurări rezonabile că administrarea resurselor şi fondurilor publice din cadrul Agenţiei “Moldsilva” şi al întreprinderilor din subordine se efectuează econom şi eficient, în strictă conformitate cu prevederile actelor normative şi legislative în vigoare.

Obiectivul general: În contextul aşteptărilor privind conformarea Agenţiei “Moldsilva” la recomandările Curţii de Conturi, urmare misiunilor de audit din anii precedenţi, pentru realizarea scopului auditului, s-a convenit stabilirea următorului obiectiv: “Generează impact benefic sistemul de management şi control intern asupra gestiunii economice a Agenţiei “Moldsilva”?

În acest sens, misiunea de audit a cuantificat următoarele obiective specifice:

1. Au implementat Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile din subordine cerinţele şi recomandările auditurilor precedente efectuate de CCRM?

2. Corespunde gradul de implementare a managementului şi controlului intern în cadrul Agenţiei “Moldsilva” unor criterii clar definite şi axate pe reguli standardizate?

3. Întruneşte activitatea Consiliilor de administraţie din cadrul întreprinderilor silvice rigorile necesare pentru responsabilizarea managementului corporativ şi financiar în gestiunea economă şi profitabilă a fondurilor publice?

4. Sistemele de management din cadrul întreprinderilor silvice corespund principiilor disciplinei financiare, pentru buna guvernare şi gestionarea prudentă a resurselor publice?

Responsabilitatea Agenţiei “Moldsilva” şi a întreprinderilor din subordine constă în organizarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, în vederea promovării unei bune guvernări⁶ a entităţii. De asemenea, aceasta este responsabilă de elaborarea unor proceduri documentate privind prevenirea, descoperirea şi raportarea suspiciunilor de fraudă şi a neregularităţilor.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în aplicarea unor proceduri de audit pentru obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate privind conformitatea gestionării proceselor financiare, regularitatea planificării, executării şi raportării mijloacelor publice, precum şi pentru susţinerea constatărilor şi formularea concluziilor din Raportul de audit.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu ISSAI 100, ISSAI 300, ISSAI 400, făcîndu-se referinţe şi la Manualul de audit al regularităţii, pentru o prezentare mai detaliată a abordărilor şi proceselor de audit în parte, cu aplicarea bunelor practici în domeniul auditului conformităţii asociat auditului de performanţă, sfera de cuprindere fiind determinată de materialitate şi expunerea la risc.

Metodologia de audit a constat din acţiuni de colectare a probelor, în urma verificării înregistrărilor şi documentelor, prin observaţii, investigaţii, chestionări, confirmări şi calcule. Auditorii au utilizat testările de fond, care au fost aplicate pentru evaluarea domeniilor semnificative selectate. S-a optat pentru acest tip de testare, deoarece sistemul de control intern nu oferă o asigurare privind conformitatea tranzacţiilor şi corectitudinea întocmirii situaţiilor financiare. Astfel, la etapa de planificare, în baza testelor integrale, intervievării persoanelor cu funcţii de răspundere ale Agenţiei, contrapunerii datelor din evidenţa contabilă, s-a constatat că reglementările interne aferente domeniilor gestionate nu sînt complexe, mediul de control intern nu prezintă o certitudine de desfăşurare conformă a activităţilor în cadrul proceselor, unele atribuţii de serviciu executîndu-se în mod superficial şi ineficient, generînd premise de subestimare şi/sau neîncasare a veniturilor cuvenite, dar şi de iregularităţi la înregistrarea şi raportarea tranzacţiilor, precum şi a patrimoniului public. Pentru o evaluare complexă a unor decizii manageriale, au fost verificate şi unele categorii de operaţiuni economico-financiare şi patrimoniale din perioadele anterioare celei auditate.

Au fost supuse auditului 8 entităţi: Agenţia “Moldsilva”, 5 întreprinderi pentru silvicultură (Edineţ, Soroca, “Nisporeni-Silva”, “Hînceşti – Silva”, “Silva-Sud” Cahul) şi 2 rezervaţii naturale (“Pădurea Domnească”, “Prutul de Jos”).

Procedurile de audit aplicate pentru realizarea obiectivului stabilit sînt reflectate în Anexa nr.8 la prezentul Raport de audit.

În scopul informării entităţilor auditate şi încurajării remedierii neregulilor constatate, echipa de audit a transmis în timp util constatările de audit responsabililor de management, astfel încît o bună parte dintre acestea au fost remediate pe parcursul misiunii de audit şi sînt reflectate în Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit.

______________________________

³ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015”.

⁵ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la adoptarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

⁶ buna guvernare – mod de a guverna, prin care se asigură atingerea obiectivelor, cu respectarea principiilor de transparenţă şi răspundere, economicitate, eficienţă şi eficacitate, legalitate şi echitate, etică şi integritate.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul specific 1: Au implementat Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile din subordine cerinţele şi recomandările auditurilor precedente efectuate de CCRM?

Cerinţele şi recomandările înaintate prin hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi s-au realizat parţial, unele dintre ele fiind reiterate în prezentul Raport.

Verificările auditului privind nivelul conformării la cerinţele şi recomandările auditului precedent, înaintate prin Hotărîrile Curţii de Conturi⁷, denotă că entităţile vizate nu au întreprins măsuri suficiente în vederea remedierii deficienţelor şi carenţelor constatate de audit, precum şi îmbunătăţirii administrării fondurilor publice. În acest sens, se relevă că, din totalul de 75 recomandări şi 1 cerinţă, înaintate prin Hotărîrile Curţii de Conturi nominalizate, au fost implementate 34 recomandări; executate parţial – 1 cerinţă şi 30 recomandări; neexecutate – 4 recomandări; şi-au pierdut actualitatea – 7 recomandări.

De menţionat că neimplementarea măsurilor dispuse în rapoartele de audit anterioare, în mod repetat, au perpetuat o situaţie nu de remediere a lucrurilor per ansamblu, inclusiv, per entitate, ci, dimpotrivă, au amplificat anumite tendinţe nefavorabile. Printre principalele cauze identificate care au condiţionat nivelul redus de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor se menţionează: controlul insuficient şi lipsa acţiunilor de monitorizare din partea managerilor responsabili în vederea remedierii deficienţelor constatate de audit; neasumarea responsabilităţilor de către unele persoane în exercitarea conformă a atribuţiilor de serviciu spre înlăturarea şi neadmiterea în continuare a aceloraşi iregularităţi constatate de misiunile de audit; preocuparea scăzută a factorilor de decizie la stabilirea unui scop definitivat privind urgentarea şi finalizarea procesului de lichidare a deficienţelor constatate şi obţinerea unei asigurări de îmbunătăţire a performanţelor în administrarea proprietăţii publice. Astfel, misiunea de audit relevă necesitatea implementării tuturor recomandărilor, importanţa şi impactul neexecutării unora dintre ele fiind reiterate şi în prezentul Raport.

Obiectivul specific 2: Corespunde gradul de implementare a managementului şi controlului intern în cadrul Agenţiei “Moldsilva” unor criterii clar definite şi axate pe reguli standardizate?

2.1. Agenţia “Moldsilva” se află la etapa de implementare a managementului financiar şi control, fiind necesară urgentarea acestui proces.

În conformitate cu Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern, aprobat prin HG nr.597 din 02.07.2010⁸, sistemul de MFC în toate autorităţile administrative centrale urma a fi implementat pe deplin în anul 2012. Ulterior, prin alt act normativ⁹, s-a stabilit că etapa de iniţiere a implementării managementului financiar şi control (managerial) şi crearea unităţilor de audit intern în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale va urma în perioada pînă în anul 2017, termenul suplimentar fiind destinat pentru creşterea gradului de răspundere managerială. În conformitate cu prevederile legale¹⁰, managerul entităţii publice este responsabil de organizarea sistemului de management financiar şi control în entitatea publică. Însă, în perioada 2013-2015, la Agenţie au fost schimbaţi 7 deţinători (inclusiv interimari) ai funcţiei de director general, iar termenul de exercitare a funcţiei nominalizate în mod permanent a durat de la 4 pînă la 17 luni. În acest context, activitatea deliberativă a top-managementului (inclusiv vicedirectorii generali) şi a managerilor operaţionali întru implementarea persistentă a sistemului MFC reprezintă o dimensiune importantă. Prin urmare, evaluările de audit relevă că managementul financiar şi control este parţial funcţional, fiind implementat în anii precedenţi la un nivel tradiţional: în cadrul Agenţiei sînt elaborate regulamentele şi planurile anuale de activitate ale subdiviziunilor, fişele de post ale angajaţilor, au fost (re)aprobate instrucţiuni/reglementări tehnice pentru ramura silvică. Cu toate că dezvoltarea sistemului MFC este un proces continuu, iar managementul entităţii urmează să asigure revizuirea/evaluarea sistematică în timpul oportun a sistemelor de MFC, activităţile în acest domeniu nu au fost realizate sau au avut, în fond, abordarea formală. Astfel, unele regulamente ale direcţiilor şi serviciilor¹¹ nu au fost elaborate şi ajustate în urma modificării structurii aparatului Agenţiei conform HG nr.244 din 02.04.2014¹²; în fişele de post ale angajaţilor nu sînt prevăzute obligaţiunile cu privire la implementarea/dezvoltarea MFC; nu a fost asigurată gestionarea riscurilor (inclusiv riscuri de fraudă şi de conflict de interese) la Serviciul silvic, responsabil de paza pădurilor şi gestionarea terenurilor silvice date în arenda; nu au fost identificate toate procesele operaţionale aferente îndeplinirii sarcinilor de bază ale entităţii, iar cele descrise nu se aplică, nefiind aprobate şi comunicate personalului implicat etc. Cele relatate mai sus au fost condiţionate de un cumul de factori, principalii dintre care sînt: spiritul de a amîna implementarea sistemului MFC, invocînd modificarea frecventă a cadrului legislativ-normativ ce reglementează activitatea Agenţiei şi aşteptarea operării modificărilor ulterioare; imitarea implementării sistemului de MFC prin birocratizarea proceselor aferente şi evaluarea neconformă a acestora; pregătirea insuficientă a personalului, precum şi eschivarea de la responsabilitate prin nedivizarea clară a funcţiilor angajaţilor desemnaţi în cadrul diferitor comisii, grupuri de lucru etc. Ca urmare, în opinia auditului, declaraţia de bună guvernare emisă pentru anul 2014 şi raportul privind organizarea şi funcţionarea sistemului de management financiar şi control, prezentat MF, au fost bazate pe autoevaluare optimistă, toate componentele fiind apreciate la scor superior, ceea ce nu oferă posibililor utilizatori informaţia veridică cu privire la toate aspectele semnificative privind organizarea şi funcţionarea sistemului MFC.

______________________________

⁷ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.25 din 22.04.2010 “Privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009 şi auditului de atestare a situaţiilor financiare privind mijloacele alocate de la bugetul de stat pe anul 2009” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.63 din 13.12.2013 “Privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile din subordine pe anii 2011-2012”.

⁸ Pct.60 alin.(4) din Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern, aprobat prin HG nr.597 din 02.07.2010, abrogată prin HG nr.1041 din 20.12.2013 (în continuare – Programul aprobat prin HG nr.597 din 02.07.2010).

⁹ Pct.51 alin.(2) din Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2014-2017, aprobat prin HG nr.1041 din 20.12.2013 (în continuare – Programul aprobat prin HG nr.1041 din 20.12.2013).

¹⁰ Art.14 alin.(2) şi art.15 alin.(1) din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010 (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010).

¹¹ Regulamentele: Direcţiei fond forestier, arii protejate, pază şi protecţie; Serviciului fond forestier, arii protejate şi produse accesorii; Serviciului regenerări, pază, protecţia pădurii şi gospodăria cinegetică; Serviciului silvic; Serviciului administrativ.

¹² HG nr.244 din 02.04.2014 cu privire la reorganizarea unor întreprinderi de stat, modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.150 din 2 martie 2010.

Recomandare:

1. Directorul general al Agenţiei “Moldsilva” să asigure măsuri eficiente pentru consolidarea sistemului de management financiar şi control şi să monitorizeze activităţile aferente prin abordarea eficientă a sarcinilor stabilite prin lege.

2.2. Activitatea UAI nu a întrunit rigorile cadrului legislativ-normativ în vigoare, necontribuind la îmbunătăţirea activităţii entităţii publice prin perfecţionarea sistemului MFC.

În conformitate cu prevederile cadrului legal¹³, auditul intern are ca scop acordarea consultanţei şi asigurarea obiectivă privind eficacitatea sistemului de MFC, oferind recomandări pentru perfecţionarea acestuia şi contribuind la îmbunătăţirea activităţii entităţii publice. Obiectul auditului intern cuprinde toate activităţile şi procesele operaţionale ale entităţii publice, al cărei manager organizează funcţia de audit intern instituind o unitate respectivă în structura organizaţională a entităţii publice. Prin urmare, începînd cu anul 2011, în cadrul Agenţiei activează UAI, fiind aprobată şi angajată o persoană. Auditul a relevat că, în perioada 2012-2015, auditorul intern a participat la cel puţin 5 cursuri de instruire cu incidenţă în domeniul auditului intern şi se consideră suficient de pregătit pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Însă, auditul public extern a constatat că activitatea UAI nu a întrunit exigenţele cadrului legislativ-normativ. Astfel, contrar prevederilor legale menţionate, în perioada activităţii sale, UAI a efectuat doar două misiuni de audit intern în cadrul Agenţiei “Moldsilva”. Totodată, au fost organizate şi efectuate 19 misiuni de audit intern cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderilor din subordinea Agenţiei, asupra cărora nu se răsfrînge cadrul legislativ cu incidenţă în domeniul CFPI, acestea avînd dreptul de a crea o structură de audit intern sau de a antrena în acest scop auditori independenţi¹⁴. De menţionat că, deşi UAI a prezentat anual către MF planurile de activitate, care conţin misiunile planificate la agenţii economici din subordinea Agenţiei, poziţia ministerului a rămas pasivă, neintervenind la timpul oportun cu îndrumările necesare. Mai mult decît atît, la efectuarea (în 2014) misiunii de audit intern la ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”, auditorul intern a declarat lipsa de interese la entitatea nominalizată (inclusiv, neimplicarea acestuia pe parcursul ultimului an în activitatea întreprinderii şi lipsa vreunui interes direct/indirect financiar la aceasta). În acest sens, se atestă că, prin ordinul directorului general al Agenţiei din anul 2011, auditorul intern a fost desemnat membru al consiliilor de administraţie la 3 întreprinderi silvice (inclusiv la ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”), beneficiind de indemnizaţiile respective. Cele relatate denotă admiterea situaţiei de conflict de interese¹⁵, despre care nu a fost informată conducerea entităţii. Prin urmare, în timp ce auditorul intern a îndeplinit sarcina neatribuită legal, au fost trecute cu vederea multiplele nereguli în sistemul MFC al Agenţiei, ceea ce a diminuat eficacitatea acestui proces, exemplele în acest sens fiind prezentate în compartimentele ulterioare ale Raportului de audit.

De asemenea, urmare verificărilor de audit, au fost constatate şi alte deficienţe, despre care a fost informată conducerea Agenţiei “Moldsilva”.

______________________________

¹³ Art.17 şi art.19 din Legea nr.229 din 23.09.2010.

¹⁴ Art.41 alin.(1) şi alin.(3) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

¹⁵ Art.26 din Legea nr.229 din 23.09.2010.

Recomandare:

2. Directorul general al Agenţiei “Moldsilva” să întreprindă măsuri în vederea înlăturării deficienţelor constatate de audit în activitatea unităţii de audit intern.

2.3. Agenţia nu şi-a asumat plenar competenţele delegate de Guvern, neelaborînd, în acest sens, cadrul juridic în materie de reguli şi proceduri aferente managementului de profil instituţional şi corporativ. În consecinţă, autorităţile de stat abilitate cu funcţii de ţinere a cadastrului silvic nu deţin şi nu furnizează informaţii concludente şi veridice privind prezenţa, utilizarea şi dinamica resurselor forestiere, deţinătorii şi gestionarii acestora, evaluarea economico-financiară a resurselor forestiere, delimitarea şi cadastrarea terenurilor fondului forestier.

• În prezent nu există un cadastru silvic de stat sau un document aprobat referitor la ţinerea evidenţei de stat a fondului forestier, nefiind asigurată plenitudinea informaţiilor despre fondul forestier. Astfel,

√ după cum s-a menţionat şi în rapoartele precedente ale Curţii de Conturi, în conformitate cu prevederile art.74 şi art.75 din Codul silvic¹⁶, ţinerea evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat are drept scop organizarea folosirii raţionale a fondului forestier, regenerării, pazei şi protecţiei eficiente a pădurilor, exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative ale pădurilor, asigurarea autorităţilor administraţiei publice locale, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor interesaţi cu informaţii despre fondul forestier. Cadastrul silvic de stat este un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică a fondului forestier, care conţine informaţii despre regimul juridic al fondului forestier, clasificarea pădurilor pe grupe şi categorii funcţionale, aprecierea lor sub raport economic, alte informaţii necesare gospodăririi fondului forestier şi evaluării rezultatelor activităţii economice în fondul forestier. Ţinerea evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat se efectuează de către organele silvice de stat pe baza amenajamentelor silvice, inventarierilor şi cercetărilor fondului forestier, conform unui sistem unic. Deşi în cadrul misiunii anterioare de audit a Curţii de Conturi a fost înaintată recomandarea de a “asigura elaborarea şi aprobarea sistemului unic de ţinere a evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic”, pînă în prezent Agenţia nu a elaborat şi nu a aprobat un asemenea sistem şi, ca urmare, nu există un cadastru silvic de stat concludent şi cuprinzător. De menţionat că, dacă unele aspecte calitative referitoare la fondul forestier naţional sînt reflectate la nivelul amenajamentelor silvice (produse lemnoase şi nelemnoase), există o gamă foarte variată de alte produse şi servicii ecosistemice oferite de fondul forestier naţional, care nu au fost cuantificate pînă în prezent, dar care trebuie să facă parte din cadrul cadastrului silvic. Lipsa metodologiei de calculare a serviciilor ecosistemice este cauza neelaborării pînă în prezent a cadastrului silvic. Se relevă că de către Agenţie a fost solicitată asistenţa organismelor internaţionale şi în cadrul etapei a II a Programului FLEG (pentru perioada 2013-2016) s-a planificat elaborarea unui studiu analitic privind serviciile ecosistemice prestate în pădurile din Republica Moldova. Totodată, în cadrul memorandumului de colaborare între ÎS ICAS din Republica Moldova şi ICAS din România, precum şi al planului de acţiuni aferent acestuia, sînt prevăzute acţiuni de elaborare a inventarului forestier naţional în Republica Moldova. Astfel, se relevă că Agenţia se află doar la etapa de iniţiere în privinţa elaborării sistemului unic de ţinere a evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic;

√ pentru lucrările de amenajare a pădurilor proprietate publică a APL nu se alocă mijloace financiare din bugetul de stat, iar primăriile nu dispun de surse financiare necesare pentru aceste lucrări. Pînă la momentul actual, în cadrul unor proiecte finanţate de Uniunea Europeană şi Banca Mondială, au fost efectuate lucrări de amenajare a pădurilor proprietate publică a APL pe suprafaţa de circa 24,0 mii ha, din totalul de 81,7 mii ha. Prin urmare, neefectuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor proprietate publică a APL, precum şi a pădurilor proprietate privată (2,6 mii ha), condiţionează nerealizarea evidenţei de stat a fondului forestier pe întreg teritoriul ţării.

• Nedelimitarea şi neînregistrarea drepturilor de proprietate a statului asupra terenurilor fondului forestier denotă că Agenţia şi întreprinderile din subordine nu s-au conformat prevederilor cadrului legal¹⁷ şi nu asigură integritatea fondurilor forestier şi cinegetic gestionate. Astfel,

√ delimitarea şi cadastrarea terenurilor fondului forestier sînt acţiuni extrem de importante de care depinde, în mare măsură, implementarea principiilor managementului forestier durabil. Contrar prevederilor regulamentare¹⁸, ARFC, în comun cu Agenţia şi întreprinderile din subordine, nu au asigurat delimitarea terenurilor fondului silvic proprietate publică a statului şi înregistrarea drepturilor de proprietate a statului asupra acestora, cauza fiind insuficienţa mijloacelor financiare la gestionarea fondului silvic. Deşi Agenţia a avizat programul de delimitare a terenurilor proprietate publică pe perioada 2014-2018, elaborat de ARFC, acesta pînă în prezent nu este aprobat. De menţionat că, în anii 2014-2015, IPOT a efectuat lucrări de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului ce ţin de domeniul public, gestionate de ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”, dar şi în acest caz lucrările sînt efectuate în proporţie de 60 % din suprafaţa întreprinderii. Astfel, misiunea de audit denotă că nedelimitarea şi neînregistrarea drepturilor de proprietate a statului asupra terenurilor fondului forestier au ca rezultat nesoluţionarea şi existenţa (la situaţia din 01.01.2015) a unui şir de litigii (192,72 ha) şi ocupaţii nelegitime (178,85 ha)¹⁹ a acestora de către persoane fizice şi juridice. Deşi doar 2 entităţi silvice (din totalul de 26) au finalizat activitatea în anul de gestiune 2014 cu pierderi, probele de audit relevă că entităţile silvice nu depun eforturi şi nu întreprind măsuri de rigoare spre a identifica surse financiare necesare pentru delimitarea şi înregistrarea terenurilor fondului forestier de stat. Spre exemplu, pentru delimitarea terenurilor fondului forestier de stat gestionate de ÎS ÎS Tighina (formarea a 373 de bunuri cu suprafaţa totală de 23499,8 ha, amplasate în 56 de localităţi din 7 raioane) sînt necesare 999,8 mii lei, această sumă fiind posibilă de acumulat începînd cu intrarea în vigoare a prevederilor legale (inclusiv de la înaintarea primelor recomandări corespunzătoare în rezultatul misiunilor precedente de audit). În acest sens, auditul atestă că problema dată nu a fost abordată spre soluţionare nici la şedinţele consiliilor de administraţie ale entităţilor silvice, care sînt responsabile, în comun cu administratorul, de gestionarea eficientă şi conformă a patrimoniului public, una dintre cauze fiind finanţarea (conform prevederilor legale) activităţii nominalizate din contul bugetului de stat;

√ probele de audit acumulate relevă multiple deficienţe şi nereguli privind integritatea şi gestionarea regulamentară/eficientă a patrimoniului public, exprimate prin: neînregistrarea fondului forestier de stat în modul stabilit de amenajamentul silvic; includerea incorectă în fondul forestier de stat a terenurilor APL şi private; înstrăinarea terenurilor fondului forestier de stat; utilizarea neautorizată a terenurilor fondului forestier de stat; existenţa formală a trupurilor de păduri.

Cele menţionate au fost constatate în urma contrapunerii datelor amenajamentului silvic al entităţilor auditate cu registrul bunurilor imobile şi informaţia grafică autorizată²⁰, materialele topografo-geodezice şi cartografice ale Fondului naţional de date geospaţiale²¹, precum şi cu datele OCT din raioanele respective. Astfel,

- auditul relevă neînregistrarea fondului forestier de stat cu suprafaţa de 33,3 ha²² în modul stabilit de amenajamentul silvic, cauza fiind nestabilirea sau stabilirea incorectă a hotarelor trupurilor de pădure. Spre exemplu, în raza activităţii OS Edineţ din cadrul ÎS ÎS Edineţ nu este înregistrată o parcelă separată de teren acoperită cu păduri cu suprafaţa de 8,9 ha, înregistrată în Fondul naţional de date geospaţiale, precum şi la OCT Edineţ ca fond forestier proprietate de stat. În alte cazuri, nu este înregistrată o parcelă de teren cu suprafaţa de 2,1 ha acoperită cu păduri, situată în interiorul TP Ruseni, şi o parcelă împădurită proprietate de stat (6,6 ha), situată lîngă TP Uluci;

- urmare executării necalitative a amenajamentului silvic (din anul 2005) şi lipsei de interes din partea managementului entităţii (ÎS ÎS Edineţ) în administrarea eficientă a fondului forestier de stat, a fost admisă înregistrarea eronată a fondului forestier pe terenuri proprietate a APL sau private (29,2 ha²³). Astfel, pînă în prezent, în conformitate cu materialele amenajamentului silvic din anul 2005, hotarele TP Pereezd (4,5 ha) al OS Ocniţa sînt trasate nemijlocit prin localitatea Vălcineţ (raionul Ocniţa), inclusiv prin case şi curţi private, iar potrivit informaţiei OCT Ocniţa, trupul de pădure nominalizat este amplasat în alt sector de teren. În mod similar, TP Parc (4,5 ha) în realitate este situat în alt sector de teren decît cel reflectat în amenajamentul silvic, fapt confirmat prin schiţa OCT Ocniţa (coordonată în anul 2008 cu şeful OS Ocniţa). Mai mult decît atît, potrivit imaginii cartografice şi examinării în teren, în TP Vîriţa (OS Otaci) este amplasată o carieră de nisip cu suprafaţa de cca 4,2 ha, ceea ce nu se regăseşte şi în amenajamentul silvic. De menţionat că acest teren neîntemeiat a fost inclus în amenajamentul silvic ca fond forestier, deşi în realitate pe suprafaţa dată se efectuează extragerea substanţelor minerale utile. Prin urmare, terenul în cauză (în total 4,5 ha) a fost transmis de către OS Otaci (subdiviziune a ÎS ÎS Soroca pînă în anul 2001) în folosinţă temporară unui agent economic pe un termen de 20 ani (conform contractului din 22.07.1993). Totodată, potrivit Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, dreptul de proprietate asupra acestui teren este înregistrat după agentul economic menţionat, cu atribuirea unui număr cadastral provizoriu. În pofida celor menţionate, din anul 2001 şi pînă în prezent, atît la primirea-predarea subdiviziunii nominalizate de la ÎS ÎS Soroca la ÎS ÎS Edineţ, cît şi în procesul de gestionare ulterioară a subdiviziunii, faptul utilizării temporare a carierei de nisip nu a fost luat în consideraţie;

- nedelimitarea la momentul respectiv a terenurilor fondului silvic, precum şi lipsa controlului corespunzător din partea entităţii au determinat înstrăinarea terenurilor fondului forestier de stat. Astfel, în pofida prevederilor legale²⁴, potrivit cărora terenurile din domeniul public sînt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile şi, respectiv, nu pot fi înstrăinate, în perioada 2004-2011, ÎS ÎS Edineţ a admis 22 cazuri de înstrăinare a terenurilor fondului silvic, cu atribuirea numerelor cadastrale, suprafaţa fiind de 17,4 ha (inclusiv proprietatea privată – 18 cazuri, suprafaţa de 9,0 ha; APL – 1 caz, suprafaţa de 2,9 ha; APC – 3 cazuri, suprafaţa de 5,5 ha);

- controlul managerial contraindicat din partea administraţiei ÎS ÎS Edineţ asupra gestionării fondului forestier de stat a condiţionat utilizarea neautorizată a terenurilor fondului forestier (2,5 ha). Astfel, pe suprafaţa de 0,9 ha din TP Gordineşti (OS Edineţ) sînt amplasate obiecte neautorizate (intrarea în mina de piatră, clădiri speciale, depozite, drumuri), construite pentru exploatarea subsolului (mina de piatra). Deşi, încă în 2008, o comisie compusă din reprezentanţi ai ÎS ÎS Edineţ, primăriei s. Gordineşti, OCT Edineţ şi ai agentului economic antrenat în exploatarea minieră a confirmat faptul amplasării obiectelor întreprinderii pe terenurile fondului silvic, pe parcursul mai multor ani, managementul ÎS ÎS Edineţ nu a întreprins nici o măsură în vederea legalizării sau stopării exploatării terenurilor fondului forestier. Analogic, pe o suprafaţă de cca 1,6 ha din cadrul TP Fîntîna Albă (OS Edineţ) este edificată o construcţie hidrotehnică pentru un iaz, astfel fiind decopertat şi distrus pe această suprafaţă stratul de sol fertil, însă atît managerul ÎS ÎS Edineţ, cît şi responsabilii de paza şi protecţia fondului forestier nu au putut explica cauza şi nici indica iniţiatorul utilizării neautorizate a terenului dat .

Deşi, în conformitate cu prevederile art.84 lit.i) şi lit.s) din Codul silvic, cazurile menţionate sînt calificate ca contravenţii silvice şi cad sub incidenţa legii în privinţa sancţionării despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat fondului forestier²⁵, responsabilii de la ÎS ÎS Edineţ, neexecutîndu-şi sarcinile stabilite prin art.64 alin.(3) lit.c) din Codul silvic, nu au acţionat prompt pe lîngă instanţele administrative de profil pentru recuperarea prejudiciului cauzat fondurilor forestier şi cinegetic. Ca urmare, nu s-a calculat cuantumul despăgubirilor în sumă de cca 754,5 mii lei (pentru construcţia de clădiri administrative, depozite şi alte obiecte - 567,9 mii lei; pentru decopertarea şi distrugerea neautorizată a stratului de sol fertil – 186,6 mii lei).

• Misiunea de audit relevă că atît Agenţia, cît şi întreprinderile silvice nu au asigurat înregistrarea drepturilor patrimoniale şi asupra altor bunuri imobile, ceea ce influenţează veridicitatea datelor privind patrimoniul gestionat. Astfel, contrar prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare²⁶, entităţile în cauză nu au înregistrat drepturile de proprietate (la situaţia din 31.12.2014) asupra 580 de obiecte – bunuri imobile, cu valoarea iniţială de peste 44,6 mil.lei²⁷.

______________________________

¹⁶ Codul silvic nr.887-XIII din 21.06.1996 (în continuare – Codul silvic).

¹⁷ Pct.8 alin.15) din Regulamentul aprobat prin HG nr.150 din 02.03.2010.

¹⁸ Art.3 alin.(2) şi art.4¹ din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr.91-XVI din 05.04.2007 (în continuare – Legea nr.91-XVI din 05.04.2007).

¹⁹ Litigii/ocupaţii – ÎS ÎS: Bălţi -1,2 ha/10,5 ha, Călăraşi - 1,0 ha/9,6 ha, Chişinău-23,8 ha/0 ha, Comrat - 0 ha/25,23 ha, Edineţ - 6,3 ha/0 ha, Glodeni–1,9 ha/2,9 ha, “Hînceşti-Silva” – 9,3 ha/6,1 ha, Iargara – 4,9 ha/0 ha, “Nisporeni-Silva”- 0,2 ha/3,8 ha, Orhei-2,6 ha/1,6 ha, “Silva-Sud” Cahul-6,4 ha/0 ha, “Silva-Centru” Ungheni-16,2 ha/7,4 ha, Soroca-8,9 ha/2,8 ha, Şoldăneşti-7,2 ha/9,5 ha, Teleneşti-2,7 ha/8,4 ha, Tighina-74,6 ha/82,2 ha; ÎS ÎSC: Străşeni- 1,6 ha/2,5 ha, “Sil-Răzeni”- 8,3 ha/0 ha, Cimişlia-2,52 ha/0,72 ha, “Manta-V ”- 4,0 ha/0 ha; ÎS RN “Codrii”- 2,1 ha/0 ha, ÎS RN“Plaiul Fagului”- 7,0 ha/5,6 ha.

²⁰ https://www.cadastru.md

²¹ http://www.geoportal.md

²² ÎS ÎS Edineţ: OS Donduşeni – 2 cazuri cu 0,7 ha; OS Edineţ – 3 cazuri cu 12,4 ha; OS Ocniţa – 7 cazuri cu 13,7 ha; OS Otaci – 1 caz cu 6,5 ha.

²³ ÎS ÎS Edineţ: OS Ocniţa – 8 cazuri cu 25,0 ha; OS Otaci – 1 caz cu 4,2 ha.

²⁴ Art.2 alin.(1) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007.

²⁵ Anexa nr.12 “Tarife de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin decopertarea şi distrugerea neautorizată a litierei, păturii vii şi a stratului de sol fertil pentru a le folosi în alte scopuri decît cele silvice” şi Anexa nr.14 “Tarif de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin folosirea neautorizată a terenurilor din fondul forestier pentru defrişare, construcţia de clădiri administrative, depozite şi alte obiecte” la Codul silvic.

²⁶ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; HG nr.1030 din 12.10.1998 “Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”.

²⁷ (obiecte/mii lei) ÎS ÎS: Bălţi (28/1365,6), Călăraşi (2/99,2), Chişinău (25/2200,7), Comrat (8/47,2), Edineţ (101/3698,8), Glodeni (66/6838,3), “Hînceşti-Silva” (6/272,2), “Nisporeni-Silva”(57/6068,5), Orhei (10/482,9), “Silva-Sud” Cahul (18/1065,7), “Silva-Centru” Ungheni (1/75,1), Soroca (5/236,6), Şoldăneşti (58/5873,5), Teleneşti (6/133,1), Tighina (11/5804,7); ÎS ÎSC: Străşeni (77/3101,0), Cimişlia (60/4163,6), ÎS RN: “Codrii” (14/1370,7), “Plaiul Fagului” (26/1641,7), “Prutul de Jos” (1/35,9).

Recomandări directorului general al Agenţiei “Moldsilva”:

3. să asigure elaborarea şi aprobarea sistemului unic de ţinere a evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic;

4. în comun cu întreprinderile din subordine, să elaboreze şi să aprobe un plan de acţiuni în vederea înregistrării conforme, în termen rezonabil, a bunurilor administrate de întreprinderile silvice.

2.4. Autoritatea silvică centrală nu şi-a executat pe deplin toate sarcinile atribuite de cadrul legal-normativ în vigoare.

Astfel,

• Contrar prevederilor regulamentare²⁸, Agenţia nu a întreprins măsuri şi acţiuni privind elaborarea şi promovarea documentelor de politici în domeniile silviculturii şi cinegeticii, precum şi a cadrului legislativ şi normativ necesar pentru realizarea obiectivelor în domeniile sale de activitate. În prezent, lipseşte un document sectorial la nivel de program sau plan pentru o perioadă pînă în 2020, care ar stipula aspectele de implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă a domeniului forestier din Republica Moldova.

• Autoritatea silvică centrală, prin ignorarea principiilor cadrului normativ în vigoare²⁹, nu a elaborat şi nu a prezentat spre aprobare, în modul stabilit, standarde unice şi norme ale produselor şi serviciilor forestiere pentru toate întreprinderile al căror fondator este. De menţionat, de asemenea, că aceste sarcini/obligaţiuni nu se regăsesc în nici una dintre fişele de post ale personalului din cadrul Agenţiei. Totodată, unele norme tehnice în vigoare nu sînt aduse în concordanţă cu cele europene, nu sînt multiplicate şi distribuite entităţilor silvice (la acestea lipsesc).

Probele de audit denotă că procesul de estimare a volumului de masă lemnoasă destinată exploatării în cadrul aplicării tăierilor silvice nu este reglementat (descris) pe deplin, ceea ce condiţionează subestimarea sau supraestimarea volumului brut de lemn pe picior. Astfel, tabelele de cubaj pe sortimente pentru lemnul pe picior, recomandate pentru utilizare în practica silvică din Republica Moldova³⁰, nu includ toate speciile întîlnite în pădurile fondului forestier naţional. Totodată, unele categorii de grosime (de obicei, arbori groşi) nu se regăsesc în tabelele de cubaj respective. În acelaşi timp, Îndrumările tehnice privind delimitarea şi inventarierea parchetelor în păduri (1968), precum şi Regulile de asimilare a speciilor la perfectarea actului de punere în valoare a masei lemnoase destinată exploatării (2015) au o abordare generalistă referitor la problemele în cauză, oferind mult spaţiu pentru interpretare.

Printre problemele concrete aferente procesului respectiv pot fi menţionate aspectele legate de estimarea masei lemnoase la plopii hibrizi, care, după forma tulpinii şi coronamentului, în majoritate, diferă de plopul tremurător, care este recomandat pentru asimilare. În consecinţă, aplicarea întocmai a tabelelor de cubaj pentru plopul tremurător la cubarea plopilor hibrizi generează, în majoritatea cazurilor, o supraestimare a volumului de masă lemnoasă pe picior. O altă problemă este legată de specia salcîm, la care pentru arborii cu categorii de grosime de peste 24 cm nu este stabilită proporţia lemnului de lucru dimensiuni mari, iar aplicarea întocmai a tabelelor de cubaj are ca rezultat subestimarea volumului de lemn de lucru pe picior.

Astfel, se atestă necesitatea ca Îndrumările tehnice privind delimitarea şi inventarierea parchetelor în păduri, precum şi Regulile de asimilare a speciilor la perfectarea actului de punere în valoare a masei lemnoase destinată exploatării să fie completate cu aspectele menţionate, precum şi cu alte aspecte metodice necesare. De asemenea, pînă în prezent nu este elaborat şi aprobat un ghid tehnic care ar descrie integral metodologia de efectuare a lucrărilor de evaluare a masei lemnoase destinate exploatării, inclusiv asigurarea calităţii şi controlul calităţii.

• Agenţia nu s-a conformat prevederilor regulamentare³¹ şi nu a întreprins acţiuni eficiente şi documentate de consultanţă în domeniul activităţilor de producere şi comercializare a produselor forestiere. Deşi întreprinderile subordonate prezintă Agenţiei dări de seamă trimestriale şi anuale, în care se conţin informaţii detaliate privind activităţile de producere şi comercializare a produselor forestiere, aceasta nu a analizat informaţiile respective pentru a consilia/a îndruma entităţile privind aplicarea unei game corespunzătoare a preţurilor pe diferite zone ale ţării, comercializarea celor mai solicitate produse pe asortimente, dimensiuni, categorii şi diametre, precum şi a serviciilor forestiere aplicabile în cadrul diferitor proiecte, programe, cu antrenarea APL, agenţilor economici şi persoanelor fizice din teritoriu.

• Conform prevederilor cadrului legal³², autoritatea silvică centrală efectuează sistematic (la fiecare 5 ani) analiza şi confruntarea informaţiei privind conservarea diversităţii biologice şi folosirea raţională a resurselor genetice şi biologice, însă asemenea acţiuni nu au fost întreprinse, astfel nefiind posibil de a contribui în modul adecvat la estimarea impactului social, economico-financiar şi de altă natură al documentelor de politici în domeniul gestionat.

• La stabilirea indicilor economico-financiari ai întreprinderilor (al căror fondator este Agenţia) şi la aprobarea Programului anual privind finanţarea din contul bugetului de stat a cheltuielilor în domeniul fondurilor forestier şi cinegetic nu a fost asigurat un proces transparent şi eficient de creare a condiţiilor egale de dezvoltare pentru întreprinderile subordonate. Probele de audit acumulate denotă că Agenţia nu a analizat adecvat veniturile entităţilor din subordine, structura şi posibilităţile de acumulare a acestora pe perioade de timp. În consecinţă, întreprinderile silvice cu potenţial tehnico-economic sporit, respectiv, generatoare de venituri proprii din activitatea de bază, continuă să beneficieze nejustificat de alocaţii din contul bugetului de stat, iar întreprinderile care au surse de venituri limitate nu beneficiază de o finanţare corespunzătoare şi, ca urmare, nu este asigurată dezvoltarea durabilă a fondului forestier din cadrul acestor întreprinderi. Spre exemplu, în 2014, întreprinderilor silvice “Hînceşti-Silva”, Călăraşi, Orhei le-au fost alocate mijloace financiare din bugetul de stat (respectiv, 1431,2 mii lei, 951,1 mii lei şi 1074,0 mii lei) pentru combaterea aeriană a focarelor de dăunători-defoliatori, nefiind analizate veniturile şi cheltuielile planificate ale acestora, volumele considerabile de recoltare a masei lemnoase, stocurile de producţie forestieră etc., ceea ce s-a soldat cu obţinerea unui profit net esenţial al acestor întreprinderi (respectiv, 1192,9 mii lei, 569,2 mii lei şi 159,1 mii lei), comparativ cu celelalte entităţi silvice. Totodată, din lipsa mijloacelor financiare, unele întreprinderi silvice nu îndeplinesc totalitatea lucrărilor de regenerare a fondului forestier şi, ca urmare, nu este asigurată menţinerea deplină a plantaţiilor deja sădite, aplicarea lucrărilor silvo-tehnice respective pînă la trecerea în stare de masiv al plantaţiilor forestiere create.

• Deşi cadrul normativ³³ prevede că Agenţia finanţează activitatea întreprinderilor silvice cu mijloace financiare alocate din bugetul de stat şi din alte surse, inclusiv prin redistribuirea mijloacelor financiare proprii, misiunea de audit denotă lipsa unor asemenea redistribuiri de mijloace la solicitarea entităţilor din subordine. Astfel, ÎS ÎS Chişinău şi ÎS RN “Prutul de Jos” sînt unicele întreprinderi silvice care au finalizat anul de gestiune cu pierderi³⁴. De menţionat că, în structura veniturilor ÎS ÎS Chişinău, planificate pentru anul 2014 şi necesare pentru acoperirea cheltuielilor planificate în activitatea întreprinderii, au fost incluse şi veniturile din arenda fondului forestier (1182,0 mii lei), care de fapt sînt calculate, acumulate şi gestionate de Agenţie şi nu au fost alocate întreprinderii pînă la finele anului de gestiune. Prin urmare, din lipsa surselor de finanţare necesare, întreprinderea a suportat în anul de gestiune pierderi, ceea ce se răsfrînge negativ pînă în prezent asupra activităţii acesteia per ansamblu. Totodată, se relevă obţinerea în anul 2014 de către Agenţie în activitatea de autogestiune (arenda fondului forestier) a unui profit net în sumă totală de 2543,0 mii lei, acesta fiind sursa care putea fi redistribuită întreprinderilor nominalizate pentru atingerea scopului de dezvoltare durabilă a fondului forestier.

• Nu sînt elaborate şi aprobate, în modul stabilit, metodologiile adecvate pentru formarea preţurilor la produsele (lemnoase şi nelemnoase) şi serviciile din domeniile silviculturii şi cinegeticii, ceea ce contravine prevederilor cadrului normativ³⁵. În acest sens, misiunea de audit relevă următoarele:

√ pentru reglementarea comercializării masei lemnoase recoltate şi planificării veniturilor în perioadele viitoare, prin ordinul directorului general³⁶ al Agenţiei, a fost aprobat catalogul de preţuri minimale ale masei lemnoase în domeniul silvic, aplicabil pentru perioada 01.12.2011 - 12.02.2015. De menţionat că la elaborarea catalogului de preţuri nominalizat nu s-a ţinut cont de costurile şi cheltuielile suportate de întreprinderile subordonate, nu s-au folosit careva criterii în privinţa repartizării cheltuielilor pe categorii, sortimente, mărimi şi dimensiuni ale producţiei recoltate, luîndu-se în consideraţie doar preţurile de comercializare a masei lemnoase şi recomandările parvenite din cadrul entităţilor din subordine. În acelaşi timp, întreprinderile silvice au elaborat propriul catalog de preţuri, la baza cărora au stat preţurile minime stabilite de Agenţie, în lipsa unei metodologii de formare a acestora şi neactualizate pe parcursul a 3 ani consecutiv, deşi costurile şi cheltuielile întreprinderilor în activitatea operaţională au crescut considerabil în această perioadă. Mai mult decît atît, norma unică de lemn de foc eliberată lucrătorilor din ramura silvică este livrată la preţul minim stabilit în Catalogul de preţuri al Agenţiei, ceea ce condiţionează neacumularea veniturilor corespunzătoare;

√ costurile indirecte de producţie sînt repartizate de către întreprinderile silvice, conform politicilor de contabilitate elaborate, proporţional la costurile directe de producţie. Probele de audit acumulate denotă că, în scopul reglementării costului producţiei lemnoase, costurile indirecte de producţie sînt repartizate pe grupe de asortimente, cu aplicarea unor coeficienţi (lemn de lucru – 1,25, lemn tehnologic – 0,75, lemn de foc – 0,25), care nu sînt aprobaţi prin act normativ şi nici nu se regăsesc în politica de contabilitate al întreprinderilor silvice;

√ prin Ordinul nr.224 din 05.12.2013 al directorului general al Agenţiei, a fost aprobată Metodologia de calcul al plăţii pentru folosinţele forestiere în scopuri de recoltare a produselor lemnoase, care urma să fie aplicată de întreprinderile silvice pentru determinarea costului minim al loturilor de masă lemnoasă expusă pentru valorificare pe picior prin intermediul licitaţiilor forestiere. Şi în acest caz, misiunea de audit denotă că modul de calcul al preţului de catalog (stipulat în capitolul III al metodologiei nominalizate) se limitează doar la calcularea preţurilor în bază de formule. Deşi în calculul prezentat în baza formulei sînt incluse toate costurile, cheltuielile, precum şi beneficiul, cu luarea în consideraţie a conjuncturii pieţei – cererea şi oferta, se relevă lipsa unor criterii de repartizare a acestora pe specii, asortimente, diametre, dimensiuni, categorii etc. Lipsa unei metodologii fundamentate aferente formării preţurilor creează pentru entităţi premise de a-şi justifica deciziile arbitrare de stabilire a preţurilor de rigoare, care, de regulă, nu contribuie la acumularea de venituri pasibile, dar, dimpotrivă, condiţionează pierderi evidente.

Întru argumentarea celor constatate, se relevă că Catalogul preţurilor de realizare a masei lemnoase în cadrul ÎS ÎS “Hînceşti-Silva” a fost elaborat în lipsa unui studiu preliminar al preţurilor de piaţă ale producţiei menţionate, precum şi a unor calcule şi argumentări de rigoare. De asemenea, nu sînt stabilite criterii şi principii de repartizare a cheltuielilor comerciale, a cheltuielilor generale şi administrative, precum şi a altor cheltuieli operaţionale la formarea preţurilor pe asortimente ale producţiei forestiere recoltate. Nu este justificată şi nici explicată metoda aplicată la formarea preţurilor în baza Catalogului de preţuri minime al Agenţiei. Totodată, nu a fost analizată dinamica preţurilor, volumul producţiei realizate pe asortimente în corelare cu examinarea cererii şi ofertei de piaţă. În acest context, misiunea de audit denotă că, reieşind doar din criteriul de repartizare a cheltuielilor proporţional la costurile directe şi indirecte pe asortimente, fără aplicarea rentabilităţii, influenţată de cererea şi oferta pieţei, în 2014, ÎS ÎS “Hînceşti-Silva” a comercializat lemnul de lucru şi lemnul tehnologic neargumentat la preţuri diminuate, iar lemnul de foc specii tari – la preţuri majorate faţă de costurile şi cheltuielile suportate în activitatea operaţională a întreprinderii. În consecinţă, de la comercializarea masei lemnoase menţionate întreprinderea nu a acumulat venituri pasibile în sumă de 2432,8 mii lei. Astfel, imperfecţiunea metodologiei de formare a preţurilor în activitatea din silvicultură a condiţionat lipsa de transparenţă la formarea acestora şi a redus considerabil posibilitatea de obţinere a unor venituri de la comercializarea lemnului de lucru şi lemnului tehnologic. De menţionat că producţia menţionată este procurată, îndeosebi, de agenţi economici, iar costurile şi cheltuielile suportate de întreprindere în activitatea sa sînt acoperite preponderent cu mijloacele financiare provenite din comercializarea lemnelor de foc specii tari, care de fapt sînt procurate de populaţie la un preţ majorat esenţial. Prin urmare, această situaţie, pe de o parte, se răsfrînge negativ asupra păturilor social-vulnerabile, acestea fiind nevoite să procure lemnele de foc pentru necesităţile personale, iar pe de altă parte, sînt favorizaţi agenţii economici în obţinerea unor beneficii în detrimentul întreprinderii. Totodată, comercializarea lemnului de lucru şi lemnului tehnologic (ca materie primă) agenţilor economici la un preţ nefundamentat a condiţionat concurenţă şi dificultăţi secţiilor de prelucrare a lemnului din cadrul întreprinderii silvice (referitor la preţurile de realizare a producţiei finite) şi, în final, s-a soldat cu lichidarea acestora, motivaţia fiind că sînt nerentabile. Drept rezultat, au fost lichidate locuri de muncă şi efectuate disponibilizări de personal.

Situaţii similare s-au constatat la toate întreprinderile silvice supuse auditului, veniturile pasibile fiind estimate în sumă totală de 3601,7 mii lei³⁷. Mai mult decît atît, pe parcursul a 3 ani consecutiv, 7 întreprinderi silvice³⁸ au majorat preţul doar la lemnul de foc, nuiele, craci şi ramuri, însă n-au fost modificate preţurile la producţia folosită de agenţii economici în industria prelucrătoare a lemnului. Astfel, situaţiile descrise denotă expres tabloul general elucidat în toate întreprinderile silvice, ceea ce-i obligă pe managerii entităţilor silvice să întreprindă măsurile de rigoare în vederea identificării rezervelor de venituri.

______________________________

²⁸ Pct.8 alin.(1) din Regulamentul aprobat prin HG nr.150 din 03.03.2010.

²⁹ Pct.9 alin.(35) din Regulamentul aprobat prin HG nr.150 din 03.03.2010.

³⁰ C. E. Nichitin, Ed. Urojai, Kiev, 1984; G. A. Poriţchii, N. V. Şichimaca, Kiev, 1974.

³¹ Pct.9 alin.(36) din Regulamentul aprobat prin HG nr.150 din 03.03.2010.

³² Art.12 alin.(6), lit.c) din Codul silvic.

³³ Pct.9 alin.(38) din Regulamentul aprobat prin HG nr.150 din 03.03.2010.

³⁴ ÎS ÎS Chişinău – 821,4 mii lei; ÎS RN “Prutul de Jos” – 131,7 mii lei.

³⁵ Pct.9 alin.(39) din Regulamentul aprobat prin HG nr.150 din 03.03.2010.

³⁶ Ordinul directorului general al Agenţiei nr.252-p din 25.11.2011 “Cu privire la aprobarea catalogului de preţuri minimale ale masei lemnoase din cadrul ramurii silvice”.

³⁷ ÎS ÎS: Edineţ – 2135,5 mii lei; Nisporeni – 605,3 mii lei; “Silva-Sud” Cahul – 669,2 mii lei; Soroca – 1,8 mii lei; ÎS RN “Pădurea Domnească” – 189,9 mii lei.

³⁸ ÎS ÎS: Tighina, Chişinău, Glodeni, Hînceşti; ÎS ÎSC: Străşeni, Cimişlia şi “Manta-V”.

Recomandări directorului general al Agenţiei “Moldsilva:

5. să elaboreze un program de măsuri privind implementarea Strategiei de dezvoltare durabilă a sectorului forestier din Republica Moldova;

6. să elaboreze şi să aprobe standarde unice şi norme ale produselor şi serviciilor forestiere, inclusiv metodologiile adecvate pentru formarea preţurilor la produsele (lemnoase şi nelemnoase) şi serviciile din domeniile silviculturii şi cinegeticii;

7. să efectueze instruirile/consultările personalului din cadrul întreprinderilor silvice responsabil de domeniul activităţilor de producere şi comercializare a produselor forestiere, cu documentarea corespunzătoare a acestora;

8. să efectueze analiza şi confruntarea informaţiei privind conservarea diversităţii biologice şi folosirea raţională a resurselor genetice şi biologice, respectînd prevederile legale în această privinţă.

2.5. Există lacune/probleme majore în implementarea mecanismului de gestionare şi monitorizare a procesului de dare în arendă a fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere, care necesită soluţionare stringentă.

Verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi relevă că managementul Agenţiei nu a fost exigent în remedierile de rigoare, ca rezultat, abaterile şi neregulile identificate în cadrul misiunilor de audit precedente persistă în mare măsură şi în perioada supusă actualei auditări, şi anume:

• Mecanismul utilizat la stabilirea plăţii pentru arendă este ineficient, dat fiind faptul că condiţiile de plată sînt identice pentru toţi arendaşii şi nu au la baza lor criterii de evaluare a terenului forestier respectiv, neluîndu-se în consideraţie locul amplasării, căile de acces şi de comunicaţie, solvabilitatea cererii la serviciile de recreere sau cinegetice, dacă constituie o zonă de agrement amenajată, inclusiv cu forme mici arhitecturale etc., ceea ce influenţează negativ asupra acumulării veniturilor. Ca urmare, în toate contractele încheiate de către Agenţie, cuantumul plăţii pentru arendă este egal cu suma indicată în Regulamentul aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008³⁹, fără a fi diferenţiate sectoarele de pădure în funcţie de amplasarea acestora. Urmare analizei datelor prezentate⁴⁰, auditul a constatat că, potrivit celor 646 de contracte de arendă în scopuri de recreere (sau 82,0% din acestea), 291 de contracte de arendă sînt încheiate pentru terenurile gestionate de ÎS ÎS Chişinău, 131 sînt încheiate de ÎS ÎSC “Sil-Răzeni” şi 108 – de ÎS ÎSC Străşeni, ceea ce atestă un interes sporit pentru zona limitrofă mun. Chişinău. Cele invocate denotă o supraconcentrare a terenurilor respective în proximitatea capitalei şi o rentă superioară a zonei respective, aspecte care nu sînt luate în considerare în metodologia de calculare a plăţii pentru arenda acestor terenuri. Totodată, de menţionat că, deşi Regulamentul nominalizat prevede posibilitatea de modificare a cuantumului plăţii pentru arendă (la propunerea arendatorului) în caz de schimbare a condiţiilor social-economice şi a conjuncturii pieţei, dar nu mai des decît o dată în trei ani, Agenţia nu a cerut ajustarea cuantumului arendei, în timp ce rata inflaţiei acumulată în decurs de 5 ani a constituit 132,8%. Această situaţie a fost menţionată şi de misiunile de audit precedente ale Curţii de Conturi, însă, urmare atitudinii iresponsabile a factorilor de decizie din cadrul Agenţiei, pînă în prezent nu au fost efectuate modificările de rigoare ale cuantumului plăţii pentru arendă.

• Deşi Agenţia a decis (începînd cu august 2012) suspendarea pe o perioadă nedeterminată a organizării licitaţiilor pentru acordarea dreptului de arendă a fondului forestier în scop de recreere sau cinegetic şi a iniţiat procesul de operare a unor modificări şi completări ale Regulamentului aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008, pînă în prezent modificările şi completările preconizate nu au fost efectuate. Totodată, nedelimitarea şi neevaluarea terenurilor fondului forestier afectează stabilirea echitabilă a hotarelor şi suprafeţelor terenurilor atribuite în arendă. Prin urmare, la momentul auditării, 204 (din 694) contracte de arendă a terenurilor forestiere cu suprafaţa totală de 2392,5 ha (33,9% din totalul terenurilor arendate), aflate în folosinţa persoanelor juridice şi/sau fizice, nu sînt înregistrate regulamentar la OCT, astfel nefiind respectate prevederile cadrului legislativ-normativ⁴¹, ceea ce, în rezultat, influenţează determinarea raporturilor financiare la darea în arendă a terenurilor fondului forestier, problema avînd aspect economic şi social.

• Verificările efectuate în cadrul auditului denotă că Agenţia a transmis în arendă terenurile forestiere în scopuri de gospodărire cinegetică, fără acordul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător, astfel nefiind respectate prescripţiile Regulamentului gospodăririi cinegetice⁴². Totodată, s-a relevat că, la toate 48 de contracte, transmiterea în arendă s-a efectuat cu abateri de la cadrul regulator, fără motivarea acestui fapt.

• Conform prescripţiilor cadrului normativ⁴³, arendaşul este obligat, în termenul stabilit de către arendator, dar nu mai tîrziu de 2 ani după semnarea actului de predare-primire a terenului forestier arendat, să prezinte arendatorului proiectul de gospodărire cinegetică sau în scopuri de recreere, elaborat de către instituţiile abilitate în acest domeniu, precum şi planul de dezvoltare a gospodăriei cinegetice şi/sau de recreere şi de investiţii pentru perioada de arendă. Contrar cerinţelor regulamentare, arendaşii nu au prezentat dările de seamă cu privire la lucrările efectuate pe terenul forestier arendat în scopuri de recreere. La momentul actual Agenţia nu deţine evidenţa rapoartelor nominalizate, auditul menţionînd lipsa unei explicaţii exhaustive a acestui fapt.

• Neconformarea top-managementului Agenţiei la implementarea punctuală a recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi a condiţionat faptul că, pînă în prezent, pentru toate cele 694 de contracte de arendă, la cererile de solicitare a dreptului de arendă nu sînt anexate planurile de management privind folosirea terenurilor în scopurile determinate pentru perioada de arendă, cu indicarea măsurilor principale şi a volumului planificat de investiţii financiare.

• Deşi, conform prevederilor legale⁴⁴, deţinătorii taberelor de vacanţă şi ai instituţiilor de menire socială şi curativă (proprietarii şi/sau persoanele care au contracte de locaţiune), amplasate pe terenurile fondului forestier, sînt obligaţi să încheie contracte de arendă a terenurilor ocupate şi a celor aferente pe care se desfăşoară activitatea de recreere, probele de audit acumulate relevă că Agenţia nu a încheiat asemenea contracte de arendă cu 8 persoane juridice, care ocupă o suprafaţă totală de 22,7 ha⁴⁵. Aceste iregularităţi denotă lipsa în cadrul Agenţiei a unei gestionări regulamentare şi exigente a terenurilor fondului forestier administrat, respectiv, a unui control intern adecvat, consecinţele fiind pierderile de venituri şi de valoare adăugată.

• Problema privind identificarea tuturor construcţiilor neautorizate, edificate pe terenurile fondului forestier arendate, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie pentru înlăturarea iregularităţilor constatate de auditurile anterioare ale Curţii de Conturi la acest capitol, pînă în prezent nu a fost soluţionată de către Agenţie. Deşi, în anul 2014, Agenţia, în comun cu Inspecţia de Stat în Construcţii şi Inspectoratul Ecologic de Stat, au verificat construcţiile din 19 sectoare arendate, pentru a se pronunţa asupra legalităţii lucrărilor de construcţie desfăşurate în sectoarele date, aceste eforturi modeste nu şi-au atins scopul stabilit. Astfel, pînă la momentul actual, Agenţia nu a primit un răspuns concludent şi/sau rapoarte de expertiză tehnică a construcţiilor din partea Inspecţiei de Stat în Construcţii cu privire la tipul construcţiilor amplasate în sectoarele nominalizate, care să definească clar dacă construcţiile edificate corespund, sau nu, rigorilor normative privind “construcţiile uşor demontabile”, întrucît o parte din ele au fundamentul/sau piloni din beton, fiind solid legate de pămînt, iar construcţia propriu-zisă este din lemn. Pentru susţinerea acestor constatări, se exemplifică construcţiile amplasate pe terenurile fondului forestier gestionat de ÎS ÎSC “Sil-Răzeni”, atribuite în arendă unor persoane juridice şi fizice. De menţionat că Agenţia, în comun cu Inspecţia de Stat în Construcţii, nu au reacţionat în modul corespunzător, respectiv, nu au implementat recomandările înaintate anterior, ceea ce denotă atitudinea iresponsabilă a factorilor de decizie din cadrul Agenţiei.

• Se atestă că, deşi fondul public forestier constituie patrimoniu naţional, respectiv, conform regulilor general acceptate, este accesibil pentru toţi cetăţenii, în realitate lucrurile se prezintă în alt mod. Astfel, probele de audit acumulate denotă că, în perioada auditată, nu s-a asigurat respectarea regimului silvic, a legislaţiei silvice şi de mediu pe terenurile arendate. Nu s-au respectat prevederile art.32 din Codul silvic privind accesul liber al cetăţenilor pe terenurile fondului forestier şi cele de stabilire a unui regim de limitare şi/sau interzicere a accesului prin decizii ale organelor silvice de stat şi/sau ale autorităţilor publice locale. Prin urmare, lipsa unor asemenea decizii, precum şi a unui control riguros din partea responsabililor din cadrul Agenţiei şi entităţilor din subordine asupra gestionării terenurilor fondului forestier dat în arendă a încurajat anumite persoane în îngrădirea ilegală a unor terenuri forestiere şi instalarea de construcţii pe suprafeţele arendate.

• Misiunea de audit relevă că reclamaţiile societăţii civile şi publicului larg per ansamblu privind impactul (economico-financiar, de mediu şi social) vizavi de ilegalităţile în gestiunea avuţiei statului, implicit a poporului, în nici un caz nu au responsabilizat persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Agenţiei pentru remedierea promptă a situaţiei create. Astfel, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi Codul silvic, pădurile în Republica Moldova, folosite în interes public, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi pot fi date în gestiune sau în folosinţă conform prevederilor cadrului legislativ⁴⁶. Potrivit Codului silvic⁴⁷, terenurile din fondul forestier pot fi atribuite în folosinţă persoanelor juridice şi/sau fizice în scopurile prevăzute de Codul nominalizat în condiţii de arendă, potrivit prevederilor legale⁴⁸, printr-un contract încheiat între proprietarul terenurilor şi arendaşi cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi. În acest sens, se relevă că, în baza unei scrisori a ARFC cu privire la imposibilitatea înregistrării cadastrale a contractelor de arendă pînă la delimitarea şi înregistrarea regulamentară a întregului trup de pădure, Agenţia a suspendat, începînd cu anul 2012, procesul de dare în arendă a fondului forestier. Prin urmare, pe de o parte, posibilitatea de dare în arendă a terenurilor silvice a fost epuizată, iar pe de altă parte – solicitările de arendă rămîneau nesatisfăcute. În acest context, auditul atestă sporirea încheierii, în perioada 2008-2015, a acordurilor adiţionale la contractele de arendă ce ţin de substituirea în drepturi şi obligaţii a arendaşului iniţial (în special, persoane fizice) în favoarea arendaşului nou (în special, persoane juridice).

Potrivit datelor Agenţiei “Moldsilva”, la situaţia din 31.12.2015, au fost înregistrate 100 de acorduri adiţionale la contractele privind transmiterea dreptului de arendă a terenurilor cu suprafaţa totală de 545,301 ha⁴⁹. În această privinţă, auditul relevă că, în conformitate cu Codul civil⁵⁰, contractul poate fi modificat numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor, dacă legea nu prevede altfel. Totodată, conform Regulamentului aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008⁵¹, este interzisă subarenda terenurilor forestiere şi transmiterea dreptului de deţinere a lor, aceleaşi condiţii fiind stipulate şi în contractele de arendă încheiate între Agenţie şi arendaşi. Prin urmare, auditul atestă riscul transmiterii neregulamentare a dreptului de arendă a terenurilor silvice. În pofida faptului că atît cadrul normativ, cît şi clauzele contractuale interzic transmiterea dreptului de deţinere a terenurilor arendate, responsabilul din cadrul Agenţiei justifică tranzacţiile în cauză, invocînd faptul că Codul civil nu conţine definiţia “deţinere”.

În opinia auditului, abordarea necorespunzătoare a problemei în cauză, demonstrată de către responsabilul de “asigurarea activităţii corecte din punct de vedere juridic a autorităţii publice prin respectarea uniformă a legislaţiei în vigoare”⁵², a fost condiţionată de conflictul de interese, admis de persoana nominalizată, care, prin luarea de atitudine contrară interesului public, nu şi-a exercitat funcţiile în conformitate cu legislaţia în vigoare, manifestînd interes personal, contrar prevederilor cadrului legal⁵³. Astfel, persoana indicată, în calitate de arendaş, a transmis la 2 agenţi economici dreptul de arendă asupra 2 terenuri cu suprafaţa totală de 1,15 ha. Totodată, persoana în cauză, iniţial înregistrată ca fondator al uneia dintre cele două entităţi menţionate, ulterior, după transmiterea dreptului de arendă a terenului, a fost exclusă din lista fondatorilor. De asemenea, se atestă că scopul fondării agentului economic a constat în efectuarea tranzacţiei în cauză, dat fiind faptul că acesta a fost înregistrat concomitent cu încheierea acordului adiţional la contractul de arendă. În alt caz, un agent economic a fost fondat după ce a fost semnat acordul adiţional.

Urmare analizei calculării impozitelor şi taxelor locale de către noii arendaşi, auditul relevă că, în perioada 2013-2015, 14 agenţi economici nu au calculat careva plăţi fiscale şi/sau informaţia privind calcularea impozitelor de către aceştia lipseşte în baza de date a organului fiscal. Alţi 7 agenţi economici au calculat doar taxele locale în sumă de la 20 pînă la 80 lei pe an. Cele relatate denotă că aceşti arendaşi sînt inactivi, nedesfăşurînd activitate economică.

De menţionat că în cadrul Agenţiei nu a fost reglementată procedura de examinare şi acceptare a cererilor de schimbare a arendaşului, la momentul auditului nefiind prezentate 33 de cereri cu privire la încheierea acordului adiţional la contractele respective.

Prin urmare, fenomenul descris mai sus (cînd circa 14% din arendaşii iniţiali au transmis dreptul de arendă) a condiţionat aplicarea unei modalităţi neregulamentare cu privire la transmiterea-preluarea terenurilor fondului silvic de către arendaşii apţi de plată în detrimentul statului, evitînd încasarea veniturilor suplimentare, precum şi apariţia publicităţii în mass-media privind vînzarea terenurilor forestiere la preţuri ce depăşesc preţul contractual (4025 lei/ha) de mai multe ori. Deşi, în opinia auditului, tranzacţiile menţionate sînt predispuse la risc de fraudă, gestionarea riscului în cauză la Agenţie este la nivel nesatisfăcător, nefiind întocmit registrul riscurilor al Serviciului silvic în cadrul căruia activează responsabilul de arenda fondului forestier.

______________________________

³⁹ Regulamentul privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.187 din 20.02.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008).

⁴⁰ Conform celor 694 de contracte de arendă, la situaţia din 01.01.2015, sînt atribuite în folosinţă 7,0 mii ha (sau circa 2,1% din suprafaţa fondului silvic gestionat de Agenţie), din care: în scopuri de gospodărire cinegetică – 5,4 mii ha (48 de contracte) şi în scopuri de recreere – 1,7 mii ha (646 de contracte). Din totalul de 694 de contracte de arendă în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere, sînt încheiate pentru terenurile gestionate de: ÎS ÎS Chişinău – 16/291; ÎS ÎSC “Sil-Răzeni” – 2/131; ÎS ÎSC Străşeni – 3/108; ÎS ÎS Soroca – 0/36; ÎS ÎS “Hînceşti-Silva” – 3/11; ÎS ÎS Orhei – 6/18; ÎS ÎS Tighina – 6/7; ÎS ÎS Nisporeni – 0/3; ÎS ÎS “Silva-Centru” Ungheni– 3/3; ÎS ÎS “Silva-Sud”Cahul – 1/3; ÎS ÎS Glodeni – 0/4; ÎS ÎS Iargara - 4/0; ÎS ÎS Edineţ – 2/2; ÎS ÎSC Cimişlia – 0/11; ÎS ÎS Călăraşi – 0/6; ÎS ÎS Şoldăneşti – 0/3; ÎS ÎS Comrat – 0/2; ÎS ÎS Bălţi – 2/7.

⁴¹ Art.4 alin.(5) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998; art.21 din Codul funciar; pct.18 din Regulamentul aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008.

⁴² Pct.11 din Regulamentul gospodăriei cinegetice, Anexa nr.1 la Legea regnului animal nr.439-XIII din 27.04.1995.

⁴³ Pct.20 din Regulamentul aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008.

⁴⁴ Pct.5 din Regulamentul aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008.

⁴⁵ ÎS ÎS: “Hînceşti-Silva” – 3 tabere de vacanţă, cu suprafaţa totală de 3,9 ha; “Silva-Sud” Cahul – o mănăstire (din 2010; 2,1 ha) şi o tabără de odihnă pentru copii (din 1965; 1,7 ha); Soroca – 2 tabere de odihnă (4,8 ha); Orhei – tabere de vacanţă şi curative (10,2 ha).

⁴⁶ Art.127 din Constituţia RM, art.6 (1) din Codul silvic.

⁴⁷ Art.25 din Codul silvic.

⁴⁸ Art.911 din Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 Codul civil al Republicii Moldova (în continuare – Codul civil).

⁴⁹ În total pe perioada anilor 2008-2015 – 100 contracte pe suprafaţa de 545,301 ha, dintre care în anii: 2008 – 1 contract (5 ha), 2009 – 2 contracte (39,4 ha), 2010 – 9 contracte (10 ha), 2011 – 17 contracte (40,1206 ha), 2012 – 23 contracte (262,88 ha), 2013 – 15 contracte (22,42 ha), 2014 – 21 contracte (145,2804 ha), 2015 – 12 contracte ( 20,2 ha).

⁵⁰ Art.668 alin.(3) din Codul civil.

⁵¹ Pct.11 din Regulamentul aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008.

⁵² Fişa postului, aprobată la 26.07.2012.

⁵³ Art.5 din Legea cu privire la conflictul de interese nr.16-XVI din 15.02.2008.

2.6. Mecanismul de monitorizare a funcţionalităţii regimului silvic aplicat pe terenurile forestiere gestionate şi date în arendă de către Agenţia “Moldsilva” este deficient şi imprudent, respectiv, nu contribuie la bună gestionare a domeniului în ansamblu . Astfel, pentru a asigura un control riguros şi permanent al influenţei asupra regimului silvic, este necesară monitorizarea/verificarea la toate etapele a sectoarelor fondurilor forestier şi cinegetic transmise în arendă. Sistemul actual de monitorizare a procesului în cauză are responsabilităţi prestabilite, este valorificat corespunzător, însă cadrul de norme şi proceduri este unul imperfect, incoerent şi ineficient. Ca urmare, modul de efectuare a monitorizării şi controlului de rigoare în domeniul gestionării fondului forestier este necorespunzător şi nu asigură prevenirea şi/sau lichidarea la timp a impactului negativ aferent.

Conform prescripţiilor regulamentare⁵⁴, controlul asupra organizării şi desfăşurării gospodăririi cinegetice şi/sau de recreere este exercitat de către arendator, prin controale efectuate la necesitate, dar nu mai rar de o dată pe an. În urma controlului se întocmeşte un act, care conţine descrierea detaliată a modului de gospodărire şi neajunsurile depistate, cu prezentarea către conducerea Agenţiei a unei note-raport, cu măsurile şi propunerile respective de ameliorare. În această privinţă, responsabilii din cadrul Agenţiei recunosc lipsa unui registru şi a informaţiilor relevante sistematizate la acest capitol.

Totodată, printr-un ordin⁵⁵, Agenţia a reglementat procesul de monitorizare pentru anul 2014, fiind stabilite persoanele responsabile de acest proces, lista acţiunilor necesare, cu delimitarea acestora pe subdiviziunile şi entităţile din subordine. Totodată, Agenţia a delegat dreptul de monitorizare asupra organizării şi desfăşurării gospodăririi cinegetice şi/sau de recreere conducătorilor întreprinderilor silvice, care urmau să execute procesul în cauză prin controale efectuate la indicaţia autorităţii centrale pentru silvicultură şi/sau din propria iniţiativă, dar nu mai rar de o dată pe lună (pentru stabilirea situaţiei reale privind respectarea de către arendaş a prevederilor legislaţiei silvice şi a Legii regnului animal, a normelor de folosire a terenurilor forestiere şi a condiţiilor contractului de arendă), cu întocmirea actelor corespunzătoare, care să conţină descrierea detaliată a modului de gospodărire şi neajunsurile depistate. Probele de audit acumulate în contextul celor relatate denotă că doar 4 întreprinderi silvice din 8 chestionate au indicat că se întocmesc acte de control; în cadrul a 5 (din 8 chestionate) întreprinderi, lipseşte şi o funcţie/persoană responsabilă de monitorizarea/verificarea procesului dat; nici una dintre întreprinderile auditate nu dispune de politici şi proceduri scrise privind monitorizarea contractelor. Totodată, auditul relevă că, potrivit actelor de control (56 de acte) asupra organizării şi desfăşurării gospodăririi cinegetice şi/sau de recreere, întocmite în perioada anului 2014 de către Serviciul arenda fondului forestier din cadrul Agenţiei şi cele 8 întreprinderi silvice (supuse auditării), 70% din contractele de arendă sînt nefuncţionale, ceea ce relevă că nu se desfăşoară nici o activitate pe terenurile respective, procesul de arendare a terenurilor urmărind alte scopuri decît cele stabilite, astfel gestionarea fondului forestier dat în arendă nefiind efectuată la nivelul necesar.

Prin urmare, abaterile menţionate au fost generate de lipsa de comunicare între angajaţii Agenţiei şi ai întreprinderilor din subordine, care se exprimă prin implicarea insuficientă a ultimelor în acţiunile de monitorizare/control, precum şi prin neexaminarea şi neabordarea în comun a rezultatelor controalelor; inactivitatea grupurilor de lucru/persoanei responsabile (care practic nu au activat şi nu au documentat corespunzător activitatea desfăşurată), ceea ce nu a permis îmbunătăţirea procesului de monitorizare/control; neasumarea responsabilităţilor de către unele persoane cu funcţii de conducere în domeniu; neconsolidarea sistemului de control intern, ceea ce diminuează eficacitatea acestora. Această stare de lucruri se datorează faptului că Agenţia nu poate vizualiza şi nu cunoaşte situaţia privind întocmirea sau neîntocmirea de către întreprinderi a actelor de control la arendaşi, cu eliberarea avizelor, care urmau să includă: analiza stării terenurilor forestiere arendate; nivelul de îndeplinire a condiţiilor contractului şi măsurilor de ameliorare etc., deoarece ordinul directorului Agenţiei nu prevede prezentarea informaţiei la acest subiect.

De asemenea, auditul relevă că, contrar prevederilor regulamentare⁵⁶, conducerea Agenţiei nu a asigurat inventarierea tuturor terenurilor fondului forestier transmise în arendă, cu stabilirea tuturor arendaşilor, a suprafeţelor pentru anii 2011, 2012, 2013 şi 2014, ceea ce denotă că managementul Agenţiei nu a reacţionat prompt şi nu a dat curs recomandărilor şi cerinţelor anterioare ale Curţii de Conturi privind situaţia corespunzătoare propriu-zisă. În acelaşi timp, la solicitarea auditului, a fost creată comisia de inventariere a contractelor de arendă, cu stabilirea tuturor arendaşilor terenurilor fondului forestier, precum şi a suprafeţelor arendate la situaţia din 03.12.2015. Rezultatele inventarierii efectuate indică că, din totalul de 694 de contracte de arendă a fondului forestier: (i) 4 contracte de arendă lipsesc (este doar prima foaie); (ii) 65 de contacte de arendă nu sînt în original (doar xerocopii neautentificate regulamentar); (iii) la 108 contracte de arendă lipsesc actele de predare-primire a terenurilor fondului forestier⁵⁷, din care 54 de contracte sînt înregistrate la OCT; (iv) 8 persoane nu recunosc existenţa contractelor de arendă a fondului forestier încheiate şi refuză primirea în arendă a terenurilor respective; (v) terenurile fondului forestier (22,2 ha) transmise în arendă unor agenţi economici (2 contracte de arendă) sînt din fondul forestier al APL şi nu aparţin fondului forestier de stat, gestionat de Agenţie. Prin urmare, reieşind din cele evocate, se poate concluziona că majoritatea datelor cu referire la cele specificate, înregistrate în evidenţa contabilă a Agenţiei, au fost transcrise din an în an, fără clarificarea acestora, ceea ce denotă superficialitatea managementului Agenţiei în această privinţă.

______________________________

⁵⁴ Pct.21 din Regulamentul aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008.

⁵⁵ Ordinul directorului general al Agenţiei nr.63 din 17.02.2014 “Cu privire la asigurarea regimului silvic pe terenurile forestiere gestionate şi date în arendă de către Agenţia “Moldsilva”.

⁵⁶ Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012 (în continuare – Regulamentul nr.60 din 29.05.2012).

⁵⁷ Cele mai multe acte de predare-primire a fondului forestier arendat lipsesc la ÎS ÎSC “Sil-Răzeni” – 22, ÎS ÎSC Străşeni – 23, ÎS ÎS Chişinău – 43.

2.7. Modul existent de ţinere a evidenţei contabile a decontărilor şi de urmărire a executării clauzelor contractuale nu asigură controlul eficient asupra încasării depline şi în termenele prevăzute de contract a plăţilor pentru arendă.

Astfel, în pofida faptului că monitoringul ce ţine de acest domeniu cuprinde controlul asupra folosirii terenurilor fondului forestier în scopurile prevăzute de contracte (de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere), asupra efectuării plăţilor pentru arendă la scadenţele stipulate în contracte, precum şi respectării altor prevederi contractuale, administraţia Agenţiei nu şi-a onorat pe deplin aceste obligaţiuni. Deşi, la momentul semnării contractului de arendă, arendaşii s-au angajat să efectueze plăţile vizate conform termenelor stipulate în contract, examinarea rapoartelor privind încasarea şi utilizarea veniturilor din darea în arendă a terenurilor fondului forestier, în perioada anilor 2011-2015, scoate în evidenţă o stare perpetuă consemnată de un nivel sporit al restanţelor arendaşilor faţă de arendator, inclusiv al celor cu termenul de achitare expirat. Misiunea de audit relevă ca restanţele arendaşilor faţă de Agenţie au înregistrat o creştere continuă (10,6 mil.lei, la situaţia din 01.01.2015). Trendul ascendent al restanţelor pentru arenda terenurilor fondului forestier pe anii 2011-2015, raportat de către Agenţie, este prezentat în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1

Sursă: Rapoartele privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale pe anii 2011-2014

În urma testărilor efectuate de către echipele de audit, s-au constatat datorii considerabile ale arendaşilor⁵⁸ terenurilor fondului forestier din cadrul ÎS ÎS: Chişinău, Orhei, Soroca, “Hînceşti-Silva”, Glodeni; ÎS ÎSC: Străşeni şi “Sil-Răzeni”. Astfel, la situaţia din 01.01.2015, la întreprinderile vizate au fost înregistrate creanţe în sumă de 8,3 mil.lei (sau 77,6% din datoria formată) ale 382 de arendaşi. În acest sens, auditul relevă că datoriile la plăţile pentru arenda terenurilor s-au format ca urmare a neexecutării clauzelor/cerinţelor contractuale, nerespectării termenelor de achitare a plăţii pentru arendă, precum şi a lipsei unor proceduri bine determinate privind controlul intern. Totodată, probele de audit denotă că Agenţia nu dispune de acte de verificare, întocmite cu toţi arendaşii, care ar confirma starea datoriilor în cauză la situaţia din 31.12.2014. De asemenea, nu este stabilit modul de interacţiune între Serviciul contabil, Serviciul arendă fond forestier şi Serviciul juridic ale Agenţiei, ceea ce nu a permis recuperarea, în termenul oportun, a datoriilor debitoare.

Pentru recuperarea datoriilor debitoare, pe parcursul anilor 2014-2015, Agenţia a înaintat în instanţă 145 de acţiuni pentru recuperarea datoriilor arendaşilor⁵⁹, dintre care 57 de titluri executorii, în sumă totală de 7,1 mil.lei (inclusiv 5,9 mil.lei – datoria pentru arendă, şi 1,2 mil.lei – dobînda), au fost îndreptate spre execuţie executorilor judecătoreşti, iar pentru 88 de dosare se aşteaptă emiterea deciziilor de către instanţele judecătoreşti. Referitor la datoriile a 452 de arendaşi, în sumă totală de 10,6 mil.lei, reieşind din informaţia prezentată de Serviciul juridic din cadrul Agenţiei, autoritatea silvică centrală a întreprins unele acţiuni pentru colectarea datoriilor debitoare în sumă de 1,8 mil.lei, ceea ce denotă un deficit evident de preocupare a managementului financiar şi corporativ în combaterea fenomenului de neplăţi cronice.

______________________________

⁵⁸ ÎS ÎS Chişinău – 4119,5 mii lei/183 contracte; ÎS ÎSC Străşeni - 2274,5 mii lei/77; ÎS ÎSC “Sil-Răzeni” – 711,5 mii lei/ 68; ÎS ÎS Orhei – 495,7 mii lei/15; ÎS ÎS Soroca – 68,6 mii lei/24; ÎS ÎS “Hînceşti-Silva” – 315,9 mii lei/10; ÎS ÎS Glodeni – 267,6 mii lei/5.

⁵⁹ Informaţia Agenţiei “Moldsilva”.

2.8. Probele de audit denotă că acumularea şi utilizarea mijloacelor provenite din arenda terenurilor fondului forestier au fost afectate de nereguli. Totodată, lipsa unor reglementări exhaustive şi a planurilor de finanţare în acest domeniu a cauzat utilizarea mijloacelor provenite din arenda terenurilor la discreţia autorităţii de resort.

Contabilizarea şi raportarea financiară a operaţiunilor economice ce ţin de arenda terenurilor forestiere se efectuează în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate, dar nu cu Standardele Naţionale de Contabilitate pentru sectorul public specifice Agenţiei, fără a fi prezentate MF rapoarte financiare în acest sens. Prin urmare, modalitatea de gestiune a veniturilor din arenda terenurilor forestiere, descrisă mai sus, permite evitarea conformării acesteia unor exigenţe ale procesului bugetar şi utilizarea veniturilor din darea în arendă a proprietăţii publice a statului la discreţia conducerii Agenţiei, în lipsa totală a unui control din partea MF, totodată nefiind implementate recomandările anterioare ale Curţii de Conturi în această privinţă.

Conform prevederilor legale⁶⁰, pădurile folosite în interes public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului şi pot fi date în gestiune sau folosinţă (arendă).Totodată, Regulamentul aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008 nu stabileşte cerinţe în vederea încasării în buget a mijloacelor provenite din arenda terenurilor forestiere şi nici modul de utilizare, contabilizare şi raportare a acestora. Prin urmare, în lipsa reglementărilor respective, Agenţia a aprobat propriul Regulament⁶¹, conform căruia ordonatorul mijloacelor provenite din arenda terenurilor fondului forestier este directorul general al Agenţiei. Se atestă, în acest sens, că veniturile din arenda terenurilor forestiere proprietate publică se încasează şi se utilizează prin intermediul conturilor de decontare ale Agenţiei, deschise în banca comercială, şi nu prin sistemul trezorerial. În această ordine de idei, semnificativ este faptul că operaţiunile de încasare şi plăţi se administrează prin intermediul băncilor comerciale, dar în lipsa autorizaţiei MF. De menţionat că, în conformitate cu Regulamentul nominalizat, sînt stabilite următoarele direcţii de utilizare a veniturilor din arendă: plata mărfurilor şi serviciilor, inclusiv procurarea, arenda, întreţinerea mijloacelor de transport, încăperilor, sălilor, altor mijloace fixe; elaborarea şi editarea literaturii de specialitate; achitarea serviciilor de organizare a activităţilor muzical-artistice; remunerarea muncii personalului scriptic şi nescriptic, plata premiilor şi ajutorului material angajaţilor aparatului central; sponsorizări, alte acte de caritate şi ajutor financiar; alte cheltuieli administrative.

Prin urmare, carenţele şi vidul de norme regulatorii referitor la statutul şi modul de gestionare a mijloacelor provenite din arenda terenurilor fondului forestier au determinat faptul că 6,1 mil.lei au fost distribuite la discreţia conducerii Agenţiei, în lipsa planificării cheltuielilor, cu evitarea politicilor specifice procesului bugetar. Astfel, 3,7 mil.lei (60,7%) din mijloacele încasate în perioada supusă auditării au fost distribuite pentru aparatul Agenţiei (inclusiv: 2,2 mil.lei – pentru retribuirea muncii personalului netitular şi acordarea premiilor şi altor plăţi funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei; 0,3 mil. lei – pentru carburanţi; 0,1 mil.lei – cheltuieli pentru întreţinerea a 7 mijloace de transport; 0,1 mil.lei – pentru sponsorizări; 0,1 mil. lei – pentru deplasări; 0,8 mil. lei – altele etc.), iar 2,4 mil.lei⁶² (39,3%) – pentru transferuri către întreprinderile subordonate. Se relevă faptul că mijloacele din contul veniturilor din arendă, în sumă de 3,7 mil.lei, utilizate în anul 2014 pentru aparatul Agenţiei, constituie 168,2% din valoarea alocaţiilor bugetare pentru întreţinerea entităţii (2,2 mil.lei). De menţionat că, desi în cadrul misiunii de audit anterioare a fost dispusă recomandarea către Agenţie cu privire la “perfectarea reglementărilor interne ce ţin de domeniul arendei terenurilor fondului forestier, cu înlăturarea iregularităţilor constatate de audit”, aceasta nu a întreprins măsurile de rigoare. Astfel, dat fiind faptul că Regulamentul aprobat prin HG nr.187 din 20.02.2008 nu conţine careva reglementări cu privire la utilizarea mijloacelor de la arenda fondului forestier, Agenţia “Moldsilva” a elaborat un proiect de modificare şi completare a Regulamentului nominalizat, avînd menirea de a legaliza gestionarea şi utilizarea de către aceasta a mijloacelor respective, însă proiectul nominalizat nu a fost prezentat Guvernului, pentru aprobare, din motivul avizelor negative ale entităţilor de resort. Prin urmare, Agenţia continuă utilizarea pentru propriile necesităţi a mijloacelor de la arenda proprietăţii exclusive a statului. În acest context, se atestă şi ignorarea de către Ministerul Finanţelor a cerinţei din HCC nr.63 din 13.12.2013⁶³, conform căreia urmau să fie actualizate normele legale/normative privind plata pentru arenda terenurilor din fondul forestier, nefiind întreprinse măsurile de rigoare cu privire la asigurarea încasării veniturilor respective în bugetul de stat⁶⁴. Mai mult decît atît, în timp ce modul de utilizare a mijloacelor respective nu este reglementat printr-o hotărîre de Guvern, în 2015, Trezoreria teritorială Chişinău-bugetul de stat a deschis contul trezorerial al Agenţiei, destinat acumulării şi utilizării veniturilor de la arenda fondului forestier, fiind legalizată în mod indirect situaţia existentă netolerabilă.

Probele de audit acumulate denotă că, în anul 2014, urmare nerespectării prevederilor legale⁶⁵, Serviciul contabil al Agenţiei nu a calculat plata pentru arenda terenurilor fondului forestier în sumă totală de 1333,8 mii lei (pe 85 de contracte), inclusiv: 1089,1 mii lei – din cauza neîntocmirii actelor de primire-predare a terenului în arendă (69 de contracte), care servesc ca temei pentru începerea calculării plăţii pentru arendă; 249,4 mii lei – din lipsa unui control intern respectiv (16 contracte).

______________________________

⁶⁰ Art.127 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova; art.6 alin.(1) din Codul silvic.

⁶¹ Regulamentul de utilizare a mijloacelor băneşti obţinute de la atribuirea în arendă a sectoarelor forestiere, aprobat prin Ordinul Agenţiei “Moldsilva” nr.163-p din 21.03.2008.

⁶² ÎS ÎS: Bălţi – 500,0 mii lei; Orhei – 50,0 mii lei; Teleneşti – 100, 0 mii lei; ÎS ÎSC “Sil-Răzeni ”– 103,5 mii lei; ÎS RN: “Codrii ”– 115,0 mii lei, “Plaiul Fagului” – 300,0 mii lei, “Prutul de Jos” – 1200,0 mii lei.

⁶³ Cerinţa nr.2.3.3. din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.63 din 13.12.2013 “Privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile din subordine pe anii 2011-2012”.

⁶⁴ Scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.05-17/35 din 15.07.2014.

⁶⁵ Art.19 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

Recomandări directorului general al Agenţiei “Moldsilva”:

9. să asigure revizuirea/perfectarea/ajustarea reglementărilor interne ce ţin de domeniul arendei terenurilor fondului forestier, cu remedierea iregularităţilor constatate de audit şi implementarea procedurilor respective de control;

10. să întreprindă măsurile de rigoare în vederea ajustării clauzelor contractuale ce ţin de arenda fondului forestier la prevederile obligatorii asupra formei şi conţinutului actului juridic (conform Codului civil);

11. să efectueze o revizuire a construcţiilor edificate pe terenurile fondului forestier arendat, cu întreprinderea măsurilor de rigoare faţă de iregularităţile admise, în conformitate cu cadrul legal-normativ în vigoare;

12. să întreprindă măsurile de rigoare pentru recuperarea datoriilor la plăţile pentru arendă.

2.9. Volumul tăierilor ilicite rămîne a fi în continuare de proporţii.

În condiţiile republicii, cu resurse forestiere limitate şi o presiune continuă asupra ecosistemelor silvice şi a biodiversităţii lor, integritatea şi securitatea pădurilor devine un imperativ pentru întreaga societate. Potrivit prevederilor legale⁶⁶, paza pădurilor constituie una dintre sarcinile primordiale ale gospodăririi durabile a fondului forestier, iar întreprinderea silvică asigură paza fondului forestier împotriva tăierilor ilegale, furturilor, distrugerilor, degradărilor, incendiilor, păşunatului neautorizat al vitelor, braconajului şi altor acţiuni dăunătoare prin intermediul personalului Serviciului silvic. În acest sens, auditul relevă că, în conformitate cu rapoartele privind contravenţiile silvice, întocmite de către personalul abilitat din cadrul întreprinderilor silvice, volumul total al masei lemnoase dobîndite în mod ilicit în anul 2014 a constituit 2487 m³, fiind întocmite 427 de procese-verbale cu privire la contravenţia silvică, atît pe contravenienţii identificaţi (1571,7 m³), cît şi pe cei neidentificaţi (915,3 m³), prejudiciul calculat însumînd 557,1 mii lei, din care au fost achitate 464,5 mii lei (83,4 %).

Deşi în raportul precedent⁶⁷ Curtea de Conturi a menţionat că modalitatea existentă de documentare a tăierilor ilicite şi de recuperare a prejudiciilor cauzate nu contribuie la minimizarea acestui flagel, conţinînd un element de încurajare a acţiunilor ilicite, situaţia în anul 2014 nu s-a schimbat. Astfel, în temeiul art.85 şi art.86 din Codul silvic, cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin contravenţii silvice se stabileşte conform tarifelor prevăzute în anexele la Cod, producţia lemnoasă dobîndită ilicit urmînd a fi confiscată şi transmisă întreprinderii silvice. Totodată, în cazul în care confiscarea producţiei silvice dobîndite ilicit este imposibilă, cuantumul despăgubirii urmează a fi majorat cu costul masei lemnoase eliberate pe picior conform preţurilor în vigoare. În acest context, se relevă că întreprinderile silvice, cu referire la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul directorului general al Agenţiei nr.188 din 06.12.1996⁶⁸, au evaluat paguba materială pentru 915,3 m³ pe contravenienţii neidentificaţi în mărimea taxei pentru lemnul eliberat pe picior, stabilită conform Codului fiscal (art.332), care variază de la 2 lei/m³ (lemn de foc) pînă la 52 lei/m³ (lemn de lucru din specia nuc). Estimările de audit denotă că, urmare celor menţionate, prejudiciul din contravenţiile silvice documentate prin procese-verbale pentru un volum de 101,4 m³ a fost diminuat cu contravaloarea masei lemnoase neconfiscate în sumă de minimum 41,7 mii lei⁶⁹. La fel, pentru un volum de 252,6 m³ (tăieri ilicite constatate în urma diferitor revizii şi controale, fără a fi întocmite procese-verbale contravenţionale şi fără a fi transmise materialele la organele de drept, cazurile contravenţiilor fiind doar raportate către autoritatea de resort), prejudiciul a fost diminuat cu contravaloarea masei lemnoase de la aceste tăieri de minimum 114,6 mii lei⁷⁰.

De menţionat că, potrivit Ordinului nr.83 din 24.03.2015⁷¹, Agenţia a creat un grup de lucru pentru elaborarea şi perfectarea Instrucţiunii cu privire la efectuarea reviziilor şi controlului operativ, precum şi stabilirea costului lemnului pe picior pentru masa lemnoasă dobîndită ilicit. Activitatea grupului de lucru s-a soldat cu elaborarea proiectului Instrucţiunii nominalizate, care pînă la momentul actual nu a fost aprobată şi implementată, ceea ce condiţionează în continuare admiterea iregularităţilor constatate de audit la acest compartiment.

Prin urmare, imperfecţiunea bazei regulatorii în privinţa documentării şi evaluării pagubei din tăierile ilicite, activitatea superficială a consiliului de administraţie, managementul şi controlul intern dificil, exprimat prin lipsa examinării cauzelor fenomenului nominalizat, au determinat crearea condiţiilor favorabile pentru stimularea acţiunilor ilicite menţionate. Drept consecinţă, în anul 2015, în urma reviziilor efectuate sub egida Agenţiei⁷² în fondul forestier gestionat de ÎS ÎS Edineţ, cu implicarea specialiştilor din alte entităţi silvice subordonate, au fost stabilite tăieri ilicite în proporţii enorme (4579,7 m³), întreprinderii fiindu-i cauzate prejudicii în valoare de 586,6 mii lei. Totodată, valoarea producţiei dobîndite ilicit, la preţurile de realizare ale întreprinderii a lemnului de foc franco-parchet, constituie 3434,0 mii lei. Astfel, lipsa acţiunilor din partea organelor de conducere şi de control ale întreprinderii privind combaterea tăierilor ilicite şi prevenirea contravenţiilor silvice în pădurile gestionate a condiţionat premise prielnice tăierilor ilicite şi, ca urmare, a lipsit întreprinderea de mijloace financiare considerabile.

______________________________

⁶⁶ Art.12 şi art.56 din Codul silvic.

⁶⁷ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.63 din 13.12.2013 “Privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile din subordine pe anii 2011-2012”.

⁶⁸ Instrucţiunea cu privire la efectuarea inspecţiilor de fond forestier şi a controlului operativ, aprobată prin Ordinul directorului general la Agenţiei “Moldsilva” nr.188 din 06.12.1996.

⁶⁹ ÎS ÎS: Edineţ – 70,1 m³/ 22,9 mii lei, “Hînceşti-Silva” – 31,3 m³/18,8 mii lei.

⁷⁰ ÎS ÎS: Edineţ – 182,4 m³/ 72,5 mii lei, “Hînceşti-Silva” – 70,2 m³/42,1 mii lei.

⁷¹ Ordinul directorului general al Agenţiei “Moldsilva” nr.83 din 24.03.2015 “Cu privire la crearea grupului de lucru pentru elaborarea şi perfectarea Instrucţiunii cu privire la efectuarea reviziilor şi controlului operativ, precum şi stabilirea costului lemnului pe picior pentru masa lemnoasă dobîndită ilicit”.

⁷² Ordinul directorului general al Agenţiei “Moldsilva” nr.126 din 27.04.2015 “Cu privire la efectuarea anchetei de serviciu”.

2.10. Organizarea şi funcţionarea Gărzii forestiere nu corespunde rigorilor cadrului legal.

Potrivit prevederilor legale⁷³, paza nemijlocită a fondurilor forestier şi cinegetic este asigurată de Garda forestieră, parte componentă a Serviciului silvic. Totodată, în temeiul HG nr.106 din 27.02.1996⁷⁴, Garda forestieră a fost creată cu titlu de experiment ca o subdiviziune specializată pentru paza pădurilor, cu întreţinerea acesteia din contul limitei alocaţiilor bugetare, prevăzute pentru finanţarea cheltuielilor pe operaţiuni în anul 1996 ale Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva”. De menţionat că, pînă la momentul actual, nu au fost operate careva modificări în cadrul legal-normativ referitor la statutul subdiviziunii nominalizate. Mai mult decît atît, Garda forestieră nu se regăseşte în structura aparatului central al Agenţiei, aprobată prin HG nr.150 din 02.03.2010. Cu toate acestea, pînă în prezent, în cadrul aparatului central al Agenţiei funcţionează Garda forestieră, redenumită din 01.08.2014 în Serviciul silvic, regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia nefiind ajustat la modificările structurale şi funcţionale ale Agenţiei. Personalul acestei subdiviziuni, în număr de 8 unităţi (inclusiv şeful Gărzii), cu un fond de salarizare lunar de 33,9 mii lei, este întreţinut din mijloace provenite din arenda fondului forestier, ceea ce nu întruneşte cerinţele cadrului legal privind activitatea autorităţilor publice centrale.

Totodată, se relevă că unele din sarcinile stabilite în Regulamentul Gărzii forestiere, aprobat de directorul general al Agenţiei din anul 2011, sînt identice cu sarcinile stabilite în fişele de post ale specialiştilor din cadrul Serviciului fond forestier, arii protejate şi produse succesorii, precum şi al Serviciului regenerări, pază, protecţia pădurii şi gospodăria cinegetică, ceea ce denotă dublarea acestora şi, ca urmare, pune sub îndoială necesitatea activităţii unei asemenea subdiviziuni. De menţionat că instrucţiunile de funcţie ale personalului Serviciului silvic nu sînt elaborate, cu excepţia inginerului arendă fond forestier. Probele acumulate de audit relevă un control intern ineficient privind activitatea Serviciului silvic (Gărzii forestiere). Astfel,

√ reieşind din prevederile Regulamentului Gărzii forestiere, una dintre sarcinile de bază ale acestei subdiviziuni (în comun cu efectivul de pază şi protecţie al entităţilor subordonate Agenţiei) este paza nemijlocită a pădurilor de tăierile ilicite, distrugeri, vătămări şi delapidări, păşunatul ilicit al animalelor şi cositul fînului, precum şi de alte modalităţi de folosire nelegitimă a pădurii şi terenurilor fondului forestier, de alte încălcări ale legislaţiei silvice şi de influenţă negativă asupra pădurilor. Pe parcursul anului 2014, inspectorii Gărzii forestiere şi supravegherii regimului silvic din cadrul Serviciului silvic al Agenţiei au efectuat 8 revizii la întreprinderile silvice privind verificarea în teren a lucrărilor de delimitare şi evaluare a masei lemnoase la tăierile silvice, producţiei forestiere etc. Rezultatele reviziilor efectuate la întreprinderile silvice (la compartimentul pază şi protecţie a pădurii) denotă că inspectorii s-au limitat doar la o simplă analiză din birou privind îndeplinirea indicilor planificaţi, nefiind stabilite cauzele neîndeplinirii/supraîndeplinirii acestora şi înaintate recomandările de rigoare pentru înlăturarea lor. Mai mult decît atît, nu a fost depistată nici o încălcare de tăiere ilicită a pădurii, deşi rezultatele reviziilor planificate şi inopinate, efectuate de către alţi specialişti din cadrul întreprinderilor silvice, denotă existenţa acestora, soldate cu tăieri ilicite de proporţii;

√ în cadrul Agenţiei nu s-au aplicat instrumente de control managerial eficient în scopul asigurării calitative a executării lucrărilor de delimitare şi de punere în valoare a masei lemnoase destinate exploatării. Această constatare derivă şi din divergenţele existente între actele de control efectuate de paza silvică din cadrul întreprinderilor silvice, de Garda forestieră şi de Inspectoratul Ecologic de Stat. Deşi, conform prevederilor cadrului normativ⁷⁵, lucrările de delimitare şi inventariere a parchetelor se consideră nesatisfăcătoare în cazul necorespunderii cu peste 10% a datelor inventarierii integrale cu datele controlului pe volumul lemnului de lucru şi volumul pe specii aparte, monitorizarea la nivel de Agenţie a înlăturării erorilor depistate nu s-a efectuat. Astfel, controlul asupra introducerii corectărilor corespunzătoare în materialele de punere în valoare a masei lemnoase s-a exercitat doar la nivel de întreprindere, cu emiterea unor ordine ale conducătorilor acestora, prin care se cere luarea la evidenţă a masei lemnoase (depistată în urma controlului) la momentul recepţiei tehnice a parchetelor respective. Totodată, Agenţia nu a emis deciziile de rigoare în limita competenţelor legale, iar specialiştii din cadrul direcţiilor, serviciilor Agenţiei, împuterniciţi cu funcţiile de control în domeniul vizat, nu au participat la recepţiile tehnice ale parchetelor exploatate, ceea ce denotă un control managerial ineficient, neasigurîndu-se calitatea executării lucrărilor de delimitare şi de punere în valoare a masei lemnoase destinate exploatării, precum şi necontribuind la diminuarea erorilor în acest proces. Prin urmare, reieşind din cele 8 controale privind verificarea calităţii lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase la tăierile silvice, efectuate de către colaboratorii Gărzii forestiere pe parcursul anului 2014, în 26 de cazuri au fost constatate diferenţe care depăşesc plafonul admisibil de eroare (de 10% din volumul masei lemnoase), diminuările constituind 626 m³, sau 26,4% faţă de volumul stabilit în urma controalelor la parchetele respective (2373 m³).

Deşi deficienţele consemnate s-au elucidat şi de către misiunea anterioară de audit extern, Agenţia nu a elaborat, nu a aprobat şi nu a implementat procedurile de control intern scrise/formalizate în acest sens, nefiind stabilit modul de corectare a materialelor de evaluare, divizare a competenţelor şi responsabilităţilor între autoritatea silvică centrală şi întreprinderile silvice, în vederea monitorizării remedierii deficienţelor, precum şi de recuperare a prejudiciilor în cazul efectuării controalelor ex-post;

√ în statele de personal ale entităţilor silvice sînt aprobate unităţi de inspectori ai Gărzii forestiere, abilitaţi cu funcţii de pază şi protecţie a fondului forestier (în special, pentru depistarea şi contracararea cazurilor de tăieri ilicite), care constituie un element important în sistemul de control intern al administrării fondului forestier, fiind subordonaţi managerului entităţii silvice corespunzătoare şi şefului Gărzii forestiere din cadrul aparatului central al Agenţiei. Deşi, în 2014, cheltuielile efective totale pentru întreţinerea Gărzii forestiere din cadrul entităţilor silvice au constituit suma totală de 2375,9 mii lei, rezultatele activităţii acesteia sînt modeste. Astfel, conform rapoartelor, Garda forestieră a depistat şi documentat tăieri ilicite în volum de 172,0 m³ (10,9%), din totalul tăierilor ilicite de 1571,7 m³. Mai mult decît atît, probele de audit acumulate relevă exercitarea atribuţiilor de către unii inspectori ai Gărzii forestiere în mod superficial, ceea ce condiţionează cheltuieli ineficiente şi nu contribuie corespunzător la prevenirea, depistarea şi stoparea infracţiunilor silvo-cinegetice. Spre exemplu, în anul 2014, inspectorul Gărzii forestiere din cadrul ÎS ÎS Edineţ nu a participat nici la o revizie şi nu a efectuat nici o acţiune comună cu reprezentanţii organelor de drept şi control (Inspectoratul de poliţie, Inspectoratul Ecologic de Stat etc.). Totodată, în cadrul raidurilor efectuate, nu a stabilit nici un caz de păşunat neautorizat, braconaj sau alte contravenţii silvice. În acest sens, auditul relevă că nu există nici o corelare respectivă dintre numărul raidurilor efectuate şi consumul de combustibil. Astfel, în lunile ianuarie-februarie 2014, inspectorul nominalizat a efectuat cu autoturismul de serviciu Niva 21213 doar 5 raiduri (respectiv, 3 şi 2), pentru care au fost casaţi 600 litri de benzină (norma de consum iarna – 12 l/100 km), ceea ce denotă că parcursul pentru un raid constituie, în medie, 1000 km, acesta fiind nereal.

Prin urmare, Garda forestieră nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile şi nu a asigurat paza fondului forestier, cauza fiind ineficienţa managementului financiar şi control din cadrul entităţilor silvice. De menţionat că, în conformitate cu Legea nr.168 din 31.07.2015, Guvernul urma să aprobe modificările de rigoare, inclusiv în structura, statele de funcţii şi regulamentul de activitate ale Inspectoratului Ecologic de Stat, care urma să preia de la Agenţia “Moldsilva” atribuţiile de control, ceea ce pînă la momentul actual nu s-a realizat.

______________________________

⁷³ Art.63 alin.(1) din Codului silvic.

⁷⁴ Pct.3 din HG nr.106 din27.02.1996 “Cu privire la măsurile de asigurare a ocrotirii pădurilor, perdelelor forestiere de protecţie şi a altor plantaţii silvice”.

⁷⁵ Art.76 din Îndrumările tehnice privind delimitarea şi punerea în valoare a masei lemnoase în pădurile URSS, aprobată de Comitetul de stat al gospodăriei silvice pe lîngă Sovietul Miniştrilor din URSS din 27.12.1968.

Recomandare:

13. Directorul general al Agenţiei “Moldsilva” să asigure aprobarea Instrucţiunii cu privire la efectuarea reviziilor şi controlului operativ, precum şi stabilirea costului lemnului pe picior pentru masa lemnoasă dobîndită ilicit.

2.11. În contextul coliziunilor juridice şi carenţelor de ordin regulator, nu au fost atinse obiectivele privind regenerarea terenurilor degradate din cadrul UAT, unele cheltuieli bugetare investite pe parcursul anilor 2002-2014 în acest domeniu fiind ineficiente.

Astfel,

• Conform prevederilor legal-normativ⁷⁶, împădurirea terenurilor degradate din afara fondului forestier este obligatorie şi se efectuează de către proprietarii acestora, conform programelor şi proiectelor speciale, coordonate cu organele silvice de stat şi organele de stat pentru protecţia mediului înconjurător şi aprobate de către AAPL. Deşi autoritatea silvică centrală este împuternicită⁷⁷ să exercite controlul asupra administrării şi gospodăririi fondului forestier, probele de audit denotă că Agenţia nu a asigurat o coerenţă şi consecvenţă în politicile din domeniul silviculturii şi, ca urmare, legislaţia silvică s-a dezvoltat neuniform în raport cu retrocedările terenurilor degradate ale UAT spre împădurire şi includerea consecutivă a acestora în fondul forestier. Astfel, în lipsa unor politici specifice (sau acestea s-au dovedit a fi lacunare şi incoerente, care nu corespund unor cerinţe fundamentale ale domeniului silviculturii), fondul forestier nu a fost majorat cu suprafeţele terenurilor degradate ale UAT, care au fost împădurite de întreprinderile silvice, cu utilizarea mijloacelor financiare din bugetul de stat, nefiind modificată categoria acestora după împădurire în modul corespunzător. Totodată, lipsa unei administrări conforme a terenurilor menţionate a condiţionat dispariţia/distrugerea vegetaţiei forestiere de pe acestea.

• Terenurile degradate sînt terenurile care prezintă pericolul de alunecări, rîpi, păşuni şi altele şi necesită plantări forestiere, în scopul protejării solului contra eroziunilor. Finanţarea lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate pînă la realizarea stării de masiv se efectuează din contul bugetului de stat şi al APL. Efectiv, în perioada anilor 2002-2014, ÎS ÎS “Nisporeni-Silva” a asigurat împădurirea terenurilor degradate din cadrul a 19 UAT din raionul Nisporeni pe o suprafaţă totală de 814,3 ha, retrocedate acestora după atingerea stării de masiv, cu întocmirea actelor corespunzătoare. Se relevă că AAPL din cadrul a 7 UAT nu au modificat registrul cadastral al localităţilor, neintroducînd circa 358,3 ha în categoria terenurilor silvice (la situaţia din 01.01.2015 rămînînd înregistrate ca terenuri degradate), pentru împădurirea cărora au fost suportate cheltuieli din bugetul de stat în sumă totală de 7,3 mil.lei. Drept cauză a neincluderii modificărilor în registrul cadastral al fondului silvic nou creat, invocată de unii factori de decizie din cadrul acestor APL, este lipsa surselor financiare necesare pentru întocmirea amenajamentelor silvice, precum şi a cunoştinţelor în domeniul silviculturii. În sensul celor evocate, auditul relevă următoarele:

√ ca urmare a lipsei unei administrări conforme, unele suprafeţe împădurite nu mai au pe ele vegetaţie forestieră. În pofida faptului că ÎS ÎS “Nisporeni-Silva” a împădurit cu puieţi de nuc suprafaţa de 32,5 ha terenuri degradate ale primăriei Vînători (raionul Nisporeni), de la momentul retrocedării acestora autorităţii publice locale şi pînă la momentul actual terenurile în cauză au fost lipsite de vegetaţia respectivă. Mai mult decît atît, în cadastrul localităţii terenurile indicate sînt înregistrate, respectiv, ca păşuni publice (4,5 ha) şi terenuri pentru vii şi livezi (28,0 ha);

√ neevaluarea bunurilor nou create pe suprafeţele împădurite şi transmiterea acestora către primării au ca efect neînregistrarea corespunzătoare în evidenţa contabilă a UAT a terenurilor vizate. Ca urmare, vegetaţia forestieră este distrusă, consecinţa fiind neatingerea scopului de protejare a solurilor contra eroziunilor şi/sau aplicarea repetată a procedurii de împădurire a acestor terenuri. Totodată, auditul menţionează că actele de primire-predare (de retrocedare) a terenurilor împădurite către APL conţin numai date superficiale aferente suprafeţei de teren şi culturii silvice plantate (speciei), nefiind indicată suma cheltuielilor suportate la împădurirea acestora şi neobligînd beneficiarii cu careva responsabilităţi în administrarea şi păstrarea bunului nou creat din banii publici. În acelaşi timp, pădurile nou create (în special, cele ale UAT şi persoanelor fizice) nu numai că nu sînt administrate, dar şi nu există nici un sistem sancţionatoriu eficient pe măsura delictelor silvice, care au căpătat caracter de proporţii. Prin urmare, se menţin şanse mari ca şi pe viitor să se realizeze împăduriri prin extindere (inclusiv pe terenuri degradate) din contul banilor publici, astfel ca, în final, categoria suprafeţelor fondului silvic în UAT să rămînă neschimbată, iar cheltuielile efectuate în acest scop practic să devină ineficiente.

• Contrar prevederilor art.56 din Codul silvic, unele APL nu au asigurat paza vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier împotriva tăierilor ilegale, degradării masivelor împădurite şi păşunatului neautorizat al vitelor. Astfel, terenurile degradate aflate în administrarea unor UAT (219,3 ha), împădurite de către ÎS ÎS Soroca, pentru care au fost utilizate mijloace financiare din bugetul de stat în sumă totală de 310,8 mii lei⁷⁸, după returnarea acestora primăriilor (în stare de masiv forestier), au fost lăsate fără supraveghere. În acest sens, auditul relevă că pe terenurile menţionate au avut loc tăieri ilicite, păşunat neautorizat al vitelor şi apariţia gunoiştilor neautorizate, cauza invocată de APL fiind lipsa mijloacelor financiare pentru întreţinerea specialiştilor responsabili de administrarea fondului forestier public. Ca urmare, ignorarea de către autorităţile publice locale a responsabilităţilor ce le revin referitor la gestiunea conformă şi integritatea masivelor forestiere duce atît la risipa de mijloace folosite pentru împădurire, cît şi la degradarea fizică ulterioară a acestora, cu costurile aferente.

______________________________

⁷⁶ Art.54 din Codul silvic; HG nr.101 din 10.02.2014 cu privire la aprobarea Planului naţional de extindere a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră pentru anii 2014-2018.

⁷⁷ Cap. III alin.(9) din Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.350 din 12.07.2001.

⁷⁸ Raionul Drochia, satele: Antoneuca - 47 ha/105,7 mii lei, Nicoreni- 49,6 ha/98,9 mii lei, Ţarigrad -103,0 ha/66,4 mii lei, r-nul Soroca, satul Zastînca – 19,7 ha/39,8 mii lei.

2.12. Achiziţia de mărfuri şi servicii în cadrul Agenţiei şi entităţilor din subordine nu întotdeauna a întrunit aspectul legal. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii publice necesită îmbunătăţire, deoarece domeniul achiziţiilor publice este afectat de nereguli.

Potrivit prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007⁷⁹, autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Misiunea de audit a constatat că entităţile auditate, în calitate de autorităţi contractante, au admis unele încălcări şi neajunsuri legate de achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice. Astfel:

√ nerespectînd prevederile cadrului legal⁸⁰, autoritatea publică centrală nu a asigurat întocmirea adecvată a planului de achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii pentru anul 2014, precum şi elaborarea şi publicarea anunţurilor de intenţie privind achiziţiile preconizate. Prin urmare, Agenţia nu a asigurat transparenţa în planificarea şi utilizarea resurselor financiare, a apreciat incorect necesităţile instituţiei, gradul de prioritate a acestora, ceea ce nu a oferit o imagine reală în ansamblu asupra volumului necesităţilor, astfel limitînd accesul larg al operatorilor economici la procedurile de achiziţii. Planificarea per ansamblu nu s-a fundamentat pe calcule şi analize obiective, neţinîndu-se cont de mijloacele financiare şi necesităţile entităţilor subordonate;

√ deşi Agenţia a format grupul de lucru privind achiziţiile publice, totuşi, entitatea nu a specificat expres funcţiile şi atribuţiile fiecărui membru al grupului de lucru, conform prescripţiilor Regulamentului aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007⁸¹, fapt ce cauzează deficienţe în stabilirea şi executarea responsabilităţilor acestora. Totodată, membrii grupului de lucru pentru achiziţii nu au fost familiarizaţi cu reglementările legale în domeniu şi nici instruiţi, atît în cadrul instituţiei, cît şi în afara ei. Cele menţionate au influenţat activitatea decizională a grupului de lucru, avînd ca impact: elaborarea neconformă a documentaţiei de atribuire (invitaţia de participare, caietul de sarcini) şi evaluarea inadecvată a ofertelor; neîntocmirea proceselor-verbale cu privire la deschiderea şi citirea ofertelor, astfel fiind încălcat principul transparenţei achiziţiilor publice, ceea ce creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea concurenţei neloiale în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică; neefectuarea studiilor privind indicatorii preţurilor medii de piaţă ale bunurilor şi serviciilor contractate (la achiziţionarea preparatelor de uz fitosanitar); luarea unor decizii neconforme şi, ca rezultat, planificarea şi utilizarea necorespunzătoare a mijloacelor financiare;

√ la planificarea achiziţionării ingredientelor de uz fitosanitar nu s-au luat în consideraţie stocurile disponibile la început de an, ceea ce a generat formarea stocurilor în valoare totală de 1256,6 mii lei, urmare efectuării unei noi achiziţii. În acest sens, auditul relevă că neluarea în consideraţie a termenului de valabilitate a preparatelor utilizate la lucrările de combatere aeriană a dăunătorilor forestieri aflate în stoc sporeşte riscul de suportare a cheltuielilor nejustificate şi imobilizarea resurselor financiare în cazul expirării termenului de valabilitate şi pierderii proprietăţilor acestor preparate. Totodată, neasigurarea depozitării şi păstrării regulamentare⁸² a preparatelor de uz fitosanitar determină un risc sporit de poluare a mediului, cu impact asupra menţinerii siguranţei publice, ocrotirii sănătăţii, protejării vieţii oamenilor, florei şi faunei;

√ nerespectînd prevederile legale⁸³ la achiziţionarea serviciilor aeriene, grupul de lucru, prin neselectarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere tehnico-economic, nu a asigurat principiul de utilizare eficientă a surselor financiare, ceea ce a condiţionat cheltuieli excesive în valoare estimativă de circa 1,5 mil.lei. Astfel, în pofida faptului că ofertanţii participanţi la licitaţia publică privind achiziţionarea serviciilor aeriene şi serviciilor conexe (pentru combaterea dăunătorilor şi defoliatorilor forestieri) au fost respinşi, la 11.04.2014⁸⁴, unul dintre aceştia a negociat cu directorii întreprinderilor silvice preţul serviciilor aeriene pentru prelucrarea unui hectar de pădure (130 lei/ha), care a fost acceptat de directorul general al Agenţiei. De menţionat că, la momentul negocierii preţului, ofertantul în cauză avea deja încheiate cu unele dintre întreprinderile din subordinea Agenţiei⁸⁵ 7 contracte de prestare a serviciilor aeriene, în valoare totală de 3255,2 mii lei (la preţul menţionat). Prin urmare, luînd în considerare oferta iniţială, reieşind din preţul per 1 blok-oră zbor de 26,5 mii lei/oră şi orele lucrate de facto (95 ore zbor), precum şi costul lucrărilor, reieşind din preţul negociat neconform de ofertant (130 lei) şi suprafaţa prelucrată de facto (30990 ha), au fost admise supracheltuieli, a căror valoare estimativă a constituit circa 1,5 mil.lei;

√ precaritatea controlului intern departamental a rezultat cu faptul că procesul de achiziţii publice nu întruneşte rigorile regulamentare în ansamblul său, dar, în acelaşi timp, şi managementul financiar-contabil pe această dimensiune este afectat de denaturări raportabile şi cheltuieli iraţionale. Astfel, contabilizarea necorespunzătoare a tranzacţiilor de primire-predare a bunurilor achiziţionate către RN “Pădurea Domnească” a condiţionat înregistrarea majorată a cheltuielilor şi veniturilor din activitatea operaţională a Agenţiei cu 220,5 mii lei, impactul fiind denaturarea situaţiilor financiare raportate;

√ dosarele achiziţiilor publice nu au fost întocmite conform cerinţelor art.32 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.6 din Regulamentul aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008⁸⁶, pentru fiecare procedură de achiziţie în parte, nefiind cusute, ştampilate şi numerotate, întru asigurarea integrităţii şi minimizării riscului de sustragere/schimbare a unor documente. Astfel, pe parcursul auditului, au fost constatate dosare incomplete, ceea ce condiţionează apariţia unor impedimente în urmărirea respectării conformităţii procedurilor de achiziţie publică, în constatarea şi/sau prevenirea situaţiilor de nerespectare a cadrului legal în domeniu.

______________________________

⁷⁹ Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

⁸⁰ Art.13 alin.(1) lit.b) şi art.19 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.15 şi pct.21 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008.

⁸¹ Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007.

⁸² Pct.27 şi pct.28 din Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor (Anexa nr.1), aprobat prin HG nr.1045 din 05.10.2005.

⁸³ Art.6 lit.a) şi art.45 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁸⁴ Procesul-verbal al grupului de lucru privind negocierea preţului serviciilor aeriene din 11.04.2014.

⁸⁵ ÎS ÎS Călăraşi, ÎS ÎS Şoldăneşti, ÎS ÎSC Străşeni, ÎS ÎSC Cimişlia, ÎS ÎS Orhei, ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”, ÎS ÎSC “Sil-Răzeni”.

⁸⁶ Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008.

Recomandare:

14. Directorul general al Agenţiei “Moldsilva” să asigure instruirea şi responsabilizarea membrilor grupului de lucru în domeniul achiziţiilor publice.

2.13. Nerespectarea cadrului juridic, precum şi lipsa unor criterii fundamentate în materie de personal şi retribuirea muncii în sferele de activitate gestionate de către Agenţia “Moldsilva” au generat cheltuieli neconforme şi ineficiente.

Astfel,

• În baza metodologiei cu privire la completarea şi avizarea statului de personal⁸⁷, completarea acestuia urmează a fi efectuată în corespundere cu structura şi efectivul-limită ale autorităţii publice, aprobate în modul stabilit. Deşi avea stabilit efectivul-limită (22 unităţi)⁸⁸, iar potrivit notelor informative⁸⁹, întocmite de către Agenţie şi prezentate Cancelariei de Stat, unele dintre funcţii (şofer, secretara conducătorului, administrator de arme, şef Garda forestieră şi inginer arendă fond forestier) urmau să fie aprobate şi întreţinute din contul mijloacelor speciale⁹⁰, Agenţia concomitent a aprobat statul de personal pentru deservirea tehnică, angajat pe bază de contract, cu întreţinerea din contul mijloacelor acumulate din arenda fondului forestier, acestea fiind considerate mijloace proprii, ceea ce contravine prevederilor cadrului legal-normativ⁹¹. În contextul celor evocate, auditul relevă următoarele:

√ urmare nerespectării unor principii de conformitate şi deficienţelor de funcţionalitate a controlului intern în materie de planificare şi utilizare a mijloacelor obţinute din arenda bunului public (fondul forestier), în anii 2013-2015, a existat o tendinţă de majorare continuă a numărului de personal auxiliar al Agenţiei (de la 7,25 unităţi – la situaţia din 2014, pînă la 19,25 unităţi – la data de 31.12.2015), acestea fiind aprobate de Cancelaria de Stat şi/sau de Ministerul Finanţelor, cu finanţarea din contul mijloacelor speciale, care, în temeiul prevederilor regulamentare, se formează doar din serviciile privind autorizarea vînatului sportiv al mistreţilor. Mai mult decît atît, în componenţa personalului de deservire tehnică au fost incluse unele funcţii care nu corespund acestei categorii, cu atribuţii de elaborare şi promovare a documentelor de politici în domeniul pazei, protecţiei pădurilor şi a fondului cinegetic; monitorizare şi verificare a implementării actelor legislative şi normative; control public privind gestionarea fondului forestier, acestea reprezentînd activităţi care, conform prevederilor art.3 din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008⁹², sînt executate de funcţionarii publici care implică exercitarea prerogativelor de putere publică;

√ deşi propriul Regulament privind utilizarea mijloacelor băneşti obţinute de la atribuirea în arendă a sectoarelor forestiere prevede utilizarea veniturilor din arendă pentru retribuirea muncii personalului scriptic şi nescriptic, plata premiilor şi ajutorului material angajaţilor aparatului central, gestionarea acestor mijloace contravine politicilor specifice sistemului şi procesului bugetar. Ca urmare, în lipsa unor reglementări şi planificări conforme, pe parcursul anului 2014, în exclusiva discreţie a conducerii Agenţiei, pentru retribuirea muncii personalului scriptic şi nescriptic, plata premiilor, ajutoarelor materiale etc. au fost utilizate mijloace financiare obţinute de la transmiterea în arendă a fondului forestier în sumă totală de 2218,1 mii lei (35 % din totalul veniturilor pe anul 2014), inclusiv pentru întreţinerea şi stimularea funcţionarilor publici (22 unităţi) – 591,9 mii lei, ceea ce contravine prevederilor cadrului legal privind salarizarea funcţionarilor publici. Totodată, la planificarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii, Agenţia “Moldsilva” nu a ţinut cont de cuantumul salariilor de funcţie ale personalului angajat pe bază de contract individual de muncă în unităţile bugetare şi care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea autorităţilor administraţiei publice centrale specificate în Anexa nr.8 din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar⁹³, fondul de salarizare pentru această categorie de personal fiind majorat cu circa 30,5 mii lei.

• Deficienţele managementului corporativ şi financiar în materie de planificare şi bugetare a resurselor pentru personal, precum şi nerespectarea normelor în vigoare la capitolul respectiv în cadrul unităţilor economice din subordinea Agenţiei au determinat faptul că conducătorii întreprinderilor din domeniu şi-au arogat drepturi de a proceda conform propriilor înţelegeri şi la propria discreţie, în unele cazuri în mod arbitrar neţinînd cont de sursele financiare disponibile, ceea ce a condiţionat abuzuri şi nereguli în gestiunea fondurilor respective. În acest sens, auditul relevă următoarele:

√ conform unor politici ale fondatorului, entităţile silvice sînt raportate la categorii de retribuire a muncii în dependenţă de volumul anual al lucrărilor silvice şi de suprafaţa totală a pădurilor atribuite în gestiune. Stabilind un anumit număr de indicatori şi determinînd pragul valoric pentru fiecare din cele 3 categorii de salarizare, fondatorul a intenţionat să cointereseze întreprinderile în atingerea indicatorilor de performanţă (cu cît e mai mare volumul de lucru planificat şi executat, cu atît e mai înaltă categoria de salarizare a întreprinderii). Totodată, observaţiile de audit denotă o tendinţă vicioasă din partea fondatorului privind stimularea întreprinderilor în detrimentul meritelor obţinute pe parcursul anilor 2011-2014, fiind majorat numărul indicatorilor în condiţiile constante ale pragului valoric (au fost create premise pentru diminuarea intensităţii volumului de muncă în raport cu aceleaşi condiţii de remunerare). Spre exemplu, introducerea unor indici suplimentari în cazul păstrării aceloraşi indicatori (tipul şi volumul de lucrări planificate şi executate) a permis atribuirea ÎS ÎS Edineţ la prima categorie de salarizare, în loc de a doua, ceea ce a generat majorarea fondului anual de salariu de la o categorie la alta cu 348,0 mii lei (pentru 125 unităţi);

√ nerespectarea de către administratorii întreprinderilor silvice a reglementărilor cu privire la planificarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii în raport cu indicatorii de performanţă stabiliţi de fondator a generat majorarea neîntemeiată a fondului de salarizare cu 1853,8 mii lei⁹⁴, în rezultatul depăşirii numărului de personal aprobat. Totodată, ÎS ÎS Edineţ a admis cheltuieli pentru retribuirea muncii în sumă de 34,3 mii lei, în afara statelor de personal;

√ neasigurarea promovării unei politici tehnice comune în ramura silvică privind planificarea statelor de personal şi neaprobarea în modul stabilit de către fondator a normativelor de muncă din cadrul rezervaţiilor naturale şi ICAS, lăsînd această prerogativă administratorilor, au permis o planificare incertă şi nefundamentată, în lipsa indicatorilor de performanţă.

• Lipsa cadrului regulator intern cu privire la modalitatea şi condiţiile de salarizare şi stimulare (premiere, acordarea ajutoarelor materiale) a angajaţilor a încurajat managementul întreprinderilor să utilizeze mijloacele financiare fără a ţine cont de careva criterii de evaluare şi indicatori de rezultate economico-financiare. Mai mult decît atît, Agenţia nu şi-a asumat iniţierea pentru fiecare entitate a indicatorilor-cheie de gestiune economică axată pe cost-beneficiu şi raportată la rezultate de performanţă.

Întru susţinerea celor menţionate, se exemplifică: salarizarea unor angajaţi pentru îndeplinirea funcţiilor neprevăzute în contractul individual de muncă, precum şi în lipsa evidenţei timpului şi volumului de muncă aferente funcţiilor executate (contractele pentru munca în cumul, tabele de pontaj, alte documente care ar argumenta timpul şi volumul de muncă executat) (556,3 mii lei⁹⁵); remunerarea timpului nelucrat (20,3 mii lei⁹⁶); acordarea plăţilor salariale în afara ariei de activitate pentru paza edificiului care nu-i aparţine şi nu se află în gestiunea entităţii (50,5 mii lei)⁹⁷; admiterea unor plăţi stimulatorii (premii şi ajutoare materiale) neplanificate şi nereglementate de prevederile Convenţiei colective de muncă şi/sau Regulamentul intern de premiere (2561,0 mii lei⁹⁸); premierea angajaţilor din cadrul unor întreprinderi silvice aflaţi în perioada validităţii sancţiunii disciplinare aplicate (177,0 mii lei⁹⁹); premierea managerului în lipsa condiţiilor de premiere stabilite de către fondator şi acordului acestuia (26,5 mii lei¹⁰⁰); acordarea neconformă a ajutoarelor materiale, în afara limitelor prevăzute (81,0 mii lei¹⁰¹).

______________________________

⁸⁷ Anexa nr.5 la HG nr.201 din 11.03.2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

⁸⁸ Regulamentul aprobat prin HG nr.150 din 02.03.2010.

⁸⁹ Notă informativă la proiectul de Hotărîre a Guvernului “Cu privire la modificarea şi completarea HG nr.150 din 2.03.2010” şi Nota informativă anexată la Statul de personal al Agenţiei “Moldsilva” pentru anul 2014.

⁹⁰ HG nr.273 din 13.03.2007 cu privire la aprobarea Nomenclatorului şi tarifelor la serviciile prestate, contra plată, de către Agenţia “Moldsilva” şi Regulamentului cu privire la modul de formare şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale.

⁹¹ Art.19, alin.c) din Legea privind administraţia publică centrală de specialitate nr.98 din 04.05.2012; art.12 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996, abrogată la 01.01.2016, prin Legea nr.181 din 25.07.2014; pct.8 lit.i) din Regulamentul cu privire la modul de formare şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale ale Agenţiei “Moldsilva”, Anexa nr.2 la HG nr.273 din 13.03.2007.

⁹² Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04.07. 2008.

⁹³ Anexa nr.8. “Salariile de funcţie pentru personalul care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti, a procuraturii şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale” la Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 “Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.

⁹⁴ ÎS ÎS “Hînceşti-Silva” – cu 11,5 unităţi mai mult/majorarea fondului de salariu cu circa 920,4 mii lei; ÎS ÎS Soroca – cu 7 unităţi mai mult/majorarea fondului de salarizare cu 564,7 mii lei; ÎS ÎS “Silva-Sud” Cahul – cu 5 unităţi mai mult/majorarea fondului de salarizare cu 215,2 mii lei; ÎS ÎS Edineţ – cu 3,5 unităţi mai mult/ majorarea fondului de salarizare cu circa 153,5 mii lei.

⁹⁵ ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”, inclusiv: 119,2 mii lei – salarizarea angajaţilor prin cumul; 437,1 mii lei – întreţinerea angajaţilor din proiect P118518, inclusiv 343,3 mii lei – salariul, 80,0 mii lei - fondul social, 13,8 mii lei – asigurările sociale.

⁹⁶ ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”, inclusiv: 4,9 mii lei – salarizarea neîntemeiată a muncii prin cumul a contabilului; 15,4 – salarizarea muncitorilor eliberaţi din funcţii.

⁹⁷ ÎS RN “Prutul de Jos” (50,5 mii lei).

⁹⁸ ÎS ÎS Soroca (1330,9 mii lei); ÎS ÎS Edineţ (828,1 mii lei); ÎS ÎS “Hînceşti -Silva” (249,4 mii lei); ÎS ÎS “Nisporeni -Silva” (152,6 mii lei).

⁹⁹ ÎS ÎS “Silva -Sud” Cahul – 127,4 mii lei; ÎS ÎS “Nisporeni -Silva” – 46,2 mii lei; ÎS RN “Prutul de Jos” – 3,4 mii lei.

¹⁰⁰ ÎS ÎS “Nisporeni-Silva” (26,5 mii lei).

¹⁰¹ ÎS ÎS “Silva-Sud” Cahul (81,0 mii lei).

Recomandare:

15. Directorul general al Agenţiei “Moldsilva” să perfecteze cadrul ramural ce reglementează remunerarea muncii personalului Agenţiei şi al întreprinderilor din subordine prin completarea normativelor de personal şi racordarea sistemului de remunerare la rezultatele cost-eficienţă.

2.14. Tolerarea ambiguităţilor şi coliziunilor juridice persistente în cadrul legal aferent ariilor naturale protejate de stat constituie un impediment în administrarea şi atingerea scopurilor predestinate ale acestora.

Încadrarea şi delimitarea ariilor protejate în categoriile recomandate de UICN¹⁰² sînt necesare pentru ca autorităţile implicate în activităţile de administrare şi conservare a lor să dispună de un sistem unitar de definire a obiectivelor şi proceselor de management, precum şi să stabilească măsuri prioritare de protecţie. Conform Legii nr.1538-XIII din 25.02.1998¹⁰³, rezervaţiile din subordinea Agenţiei “Moldsilva” au fost atribuite la categoria rezervaţiilor ştiinţifice, obiectivul prioritar al cărora este protecţia mediului, efectuarea de cercetări ştiinţifice, educarea şi instruirea ecologică a populaţiei. Totodată, în rezervaţia ştiinţifică se creează zona cu protecţie integrală, unde se efectuează numai cercetări ştiinţifice. Această zonă cuprinde cel puţin 20% din teritoriul rezervaţiei. Ea poate fi situată pe unul sau pe cîteva sectoare din aria rezervaţiei, în dependenţă de suprafaţa sa şi de tipurile ecosistemelor. Amplasamentul şi suprafaţa zonei cu protecţie integrală se stabilesc de consiliul ştiinţific al rezervaţiei şi se aprobă de autoritatea centrală pentru mediu şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Probele de audit acumulate la entităţile supuse auditării denotă unele neconformităţi privind organizarea şi funcţionarea acestora. Astfel,

• Interpretarea neunivocă de către prevederile cadrului legal¹⁰⁴ privind atribuirea rezervaţiilor la categoria “ştiinţifică” sau “naturală”¹⁰⁵ generează, la rîndul său, abordări diferite şi în materie de politici sectoriale, impactul constituind stabilirea neclară a priorităţilor în activitatea de administrare. De menţionat că art.14, art.23 şi art.55 din Legea nr.1538-XIII din 25.02.1998 prevăd că rezervaţiile ştiinţifice şi de biosferă sînt subordonate autorităţii centrale pentru protecţia mediului, iar art.21 din aceeaşi Lege admite aflarea acestora şi în administrarea altor autorităţi publice centrale, ceea ce generează neclarităţi privind subordinea rezervaţiilor din cadrul Agenţiei. De asemenea, se relevă că nici în Legea nominalizată şi nici în alte acte normative (inclusiv Hotărîrile de Guvern prin care s-au constituit rezervaţiile) nu este menţionat că rezervaţiile ştiinţifice respective sînt succesoarele în drepturi ale rezervaţiilor naturale de stat.

Potrivit prevederilor cadrului legal-normativ¹⁰⁶ în vigoare, categoriile fondului ariilor protejate sînt delimitate în conformitate cu clasificarea UICN, rezervaţiile ştiinţifice urmînd să corespundă categoriei I “A” din clasificarea menţionată. Conform acestei clasificări, rezervaţiile ştiinţifice sînt definite ca “rezervaţie naturală strictă, suprafaţă protejată, gestionată în special pentru ştiinţă şi suprafaţă care trebuie să fie eliberată de intervenţie directă umană şi capabilă de a rămîne la această poziţie”. Totodată, cadrul normativ¹⁰⁷ prevede că “fondarea rezervaţiei ştiinţifice urmăreşte scopul conservării, regenerării, redresării ecologice şi studierii evoluării proceselor naturale în afara impactului antropic, păstrării stricte a structurii floristice şi faunistice autohtone specifice spaţiului natural al teritoriului în cauză”. Însă, art.25 din Legea nr.1538-XIII din 25.02.1998 prevede că “în rezervaţia ştiinţifică, excepţie făcînd zonele cu protecţia integrală, sînt permise: lucrări de regenerare şi reconstrucţie ecologică; derularea măsurilor de apărare contra incendiilor; reglarea selectivă a numărului de animale; tăieri de igienă, de îngrijire şi de regenerare a pădurilor şi alte activităţi”. Prin urmare, cele relatate denotă că doar zona cu protecţie integrală poate fi clasificată ca “rezervaţie ştiinţifică”, ceea ce ar corespunde categoriei I “A” a clasificării UICN, iar restul suprafeţei (circa 80%) poate fi clasificată numai ca “rezervaţie naturală” şi corespunde categoriei IV a clasificării UICN, fiind definită ca “arie de gestionare a habitatelor/speciilor – arie protejată administrată în mod special pentru conservarea prin intervenţii de gospodărire”.

• La stabilirea şi delimitarea zonelor cu protecţie integrală, care constituie nucleul rezervaţiilor ştiinţifice, nu s-a ţinut cont de cadrul juridic naţional, fiind stabilită zona-nucleu a ÎS RN “Pădurea Domnească” cu suprafaţa de doar 261,7 ha, sau 4,6 % din suprafaţa totală (necesarul fiind de cel puţin 20%), ceea ce limitează îndeplinirea sarcinii de bază a rezervaţiei de conservare a biodiversităţii şi menţinere a complexului său natural în afara impactului antropic.

• Auditul relevă că suprafaţa ariilor protejate nu corespunde prevederilor Legii nr.1538-XIII din 25.02.1998, nefiind operate ajustările/modificările de rigoare în această privinţă. Astfel de situaţii se atestă în toate rezervaţiile naturale din subordinea Agenţiei¹⁰⁸, ceea ce nu dă posibilitatea de a cunoaşte informaţia reală privind suprafeţele ariilor protejate.

• Potrivit prevederilor legale¹⁰⁹, finanţarea rezervaţiei ştiinţifice se efectuează de la bugetul de stat, din mijloace speciale, din fondul ecologic, din donaţii ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine, precum şi din alte mijloace. În acelaşi timp, se specifică că în conformitate cu prevederile statutului, realmente ÎS RN “Pădurea Domnească” se întreţine integral din veniturile proprii, provenite din comercializarea masei lemnoase ca rezultat al regenerării naturale în cadrul fondului forestier, şi este o instituţie de profit, dar nu una de cercetări ştiinţifice în natură. Mai mult decît atît, rezervaţia are statut de întreprindere de stat, astfel, este agent economic independent, cu dreptul de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător¹¹⁰, iar potrivit prevederilor legale¹¹¹, antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri, ceea ce pune la îndoială eficienţa activităţii ştiinţifice desfăşurate. Trebuie de notificat faptul că în cadrul ÎS RN “Pădurea Domnească” se practică anumite activităţi ilegale, cum ar fi activitatea auxiliară de prelucrare a lemnului, neprevăzută în statutul entităţii. Prin urmare, se relevă că determinarea exactă a tipului instituţiei şi modalităţii de finanţare ar putea duce atît la realizarea scopului de conservare, regenerare a speciilor rare de plante şi animale, cît şi la eficientizarea procesului de dezvoltare ulterioară a rezervaţiei.

• Activităţile/lucrările demarate în cadrul ÎS RN “Pădurea Domnească” privind menţinerea şi dezvoltarea regnului animal cu efect de extindere a populaţiei zimbrilor în semilibertate nu şi-au atins scopul scontat.

În scopul restabilirii speciei dispărute de zimbri şi posibilităţii de a extinde această populaţie în semilibertate, cu ridicarea biodiversităţii biologice a Republicii Moldova, în anul 2005 au fost importaţi 3 zimbri. Analiza situaţiei privind evoluţia zimbrilor în rezervaţie, conform datelor din registrele pentru evidenţa zimbrilor, la situaţia din 01.11.2015, relevă existenţa a 5 zimbri, din ce rezultă derularea anevoioasă a acestui proces, nefiind atinse obiectivele preconizate. Situaţia menţionată a fost condiţionată de: lipsa unor măsuri eficiente şi condiţii adecvate de întreţinere a zimbrilor în conformitate cu prevederile strategiei de conservare a zimbrului european a Fondului Mondial al Naturii, prin asigurarea protecţiei acestora, cu elaborarea şi implementarea mecanismelor şi instrumentelor aferente unui management durabil, ceea ce a dus la pierirea a 7 zimbri; neîntreprinderea atît de către administratorul, cît şi de către fondatorul rezervaţiei, a măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în raportul expertului european¹¹², conform căruia era necesar de a reduce accesul către puiet, prin construcţia ţarcurilor şi prin delimitarea zonelor separate pentru nou-născuţi.

Semnificativ este faptul că iniţial la construcţia ţarcului de bază pentru întreţinerea zimbrilor pe o suprafaţă totală de 32,8 ha au fost utilizate mijloace financiare şi materiale în sumă totală de 665,1 mii lei. Totodată, pe parcursul anilor 2008-2015 (10 luni), pentru dezvoltarea şi întreţinerea zimbrăriei s-au investit mijloace financiare în sumă totală de 2511,0 mii lei (inclusiv: 1273,9 mii lei – salariul personalului zimbrăriei; 294,7 mii lei – hrana zimbrilor), însă neatingerea scopului stabilit reduce eficienţa cheltuielilor suportate.

______________________________

¹⁰² Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale (fondată în 1948, UICN) – reuneşte state, agenţii guvernamentale şi mai multe organizaţii neguvernamentale într-un parteneriat mondial aparte, care caută să influenţeze, să încurajeze şi să acorde asistenţă societăţilor din întreaga lume pentru a conserva integritatea şi diversitatea naturii şi pentru a se asigura că utilizarea resurselor naturale este echitabilă şi sustenabilă din punct de vedere ecologic.

¹⁰³ Legea nr.1538-XIII din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, Anexa nr.1 (în continuare – Legea nr.1538-XIII din 25.02.1998).

¹⁰⁴ Legea nr 1538-XIII din 25.02.1998 (Anexa nr.1) şi HG nr.150 din 02.03.2010 (Anexa nr.3).

¹⁰⁵ Obiectivul de activitate al cărora diferă, prima avînd statut de instituţie de cercetări ştiinţifice, destinat menţinerii intacte a obiectelor şi complexelor naturale, conservării biodiversităţii, elaborării bazelor ştiinţifice de protecţie a mediului, iar cea de-a doua avînd ca obiectiv – destinaţia restabilirii unui sau mai multor componente ale naturii pentru menţinerea echilibrului ecologic.

¹⁰⁶ Art.4 alin.(1) din Legea nr.1538-XIII din 25.02.1998; Regulamentul privind procedura de instruire a regimului de arie naturală protejată, aprobat prin HG nr.803 din 19 iunie 2002.

¹⁰⁷ Regulamentul-cadru cu privire la rezervaţiile ştiinţifice, aprobat prin HG nr.785 din 3 august 2000.

¹⁰⁸ ÎS RN: “Codrii” (-5,9 ha); “Pădurea Domnească” (-296 ha); “Plaiul Fagului” (-90 ha); “Prutul de Jos” (+64,4 ha).

¹⁰⁹ Art.90 din Legea nr.1538-XIII din 25.02.1998.

¹¹⁰ Art.1 alin.(2) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994.

¹¹¹ Art.1 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992.

¹¹² Raportul privind reintroducerea zimbrului în RM în habitatele de origine, elaborat de “Senior Expert Service” Bonn, Germania.

Recomandări directorului general al Agenţiei “Moldsilva”:

16. să întreprindă măsurile de rigoare privind modificarea/ajustarea suprafeţelor ariilor protejate în toate rezervaţiile naturale din subordinea Agenţiei în vederea corespunderii acestora prevederilor Legii nr.1538-XIII din 25.02.1998;

17. în comun cu managerul ÎS RN “Pădurea Domnească”, să asigure condiţii adecvate de întreţinere a zimbrilor, cu implementarea recomandărilor expuse în raportul expertului european.

Obiectivul specific 3: Întruneşte activitatea consiliilor de administraţie din cadrul întreprinderilor silvice rigorile necesare pentru responsabilizarea managementului corporativ şi financiar în gestiunea economă şi profitabilă a fondurilor publice?

3.1. Aportul şi eficienţa consiliilor de administraţie în cadrul întreprinderilor pentru silvicultură, privind domeniile pentru care sînt responsabile, continuă a fi practic neobservate, respectiv nu contribuie la afirmarea unei gestiuni economico-financiare bazată pe rezultate.

• În contextul Legii nr.146-XIII din 16.06.1994¹¹³ şi conform ordinului Agenţiei¹¹⁴, a fost aprobată componenţa consiliilor de administraţie din cadrul a 25 de întreprinderi silvice şi rezervaţii naturale al căror fondator este Agenţia. Deşi Regulamentul-model aprobat prin HG nr.770 din 20.10.1994¹¹⁵ prevede că componenţa consiliilor de administraţie se stabileşte de fondator în număr impar, nu mai mic de 3 persoane, în funcţie de indicii economico-financiari ai întreprinderii, directorul general al Agenţiei a aprobat componenţa membrilor consiliilor de administraţie în număr fix de 7 persoane – pentru toate întreprinderile din subordine, şi de 5 persoane – pentru rezervaţiile naturale, fără a ţine cont de careva indici economico-financiari şi nefiind analizată oportunitatea utilizării eficiente a resurselor umane şi financiare. În acest sens, se exemplifică diversitatea indicilor economico-financiari, prezentaţi în Anexa nr.5 la prezentul Raport.

Totodată, nu s-a respectat structura consiliilor¹¹⁶, în care reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi ai Ministerului Economiei urmau să constituie majoritatea, actualmente aflîndu-se în minoritate.

De menţionat că atît cadrul legal-normativ naţional, cît şi cel intern nu prevăd careva criterii/repere pentru o selectare profesională, imparţială şi competitivă a membrilor consiliilor de administraţie, care ar oferi posibilitatea exprimării şi dezbaterii diferitor viziuni şi puncte de vedere, cu emiterea ulterioară a unei decizii, prin respectarea condiţiilor de transparenţă şi obiectivitate. Prin prisma bunelor practici aplicate în ţările Uniunii Europene, la selectarea membrilor consiliilor de administraţie, în mass-media se publică anunţul privind procedura de concurs, precum şi criteriile de selecţie, cum ar fi: vechimea şi experienţa de muncă în domeniul vizat; cunoştinţe de afaceri specifice obiectului de activitate al întreprinderii; experienţă în elaborarea/dezvoltarea de strategii corporative; cunoştinţe solide privind bunele practici de guvernanţă corporativă; pregătire şi instruire profesională suplimentară; lipsa antecedentelor penale şi conduita profesională ireproşabilă; întrunirea capacităţilor de independenţă şi imparţialitate; abilităţi manageriale, evaluate în baza următoarelor criterii: (i) capacitate de analiză şi sinteză; (ii) abilităţi de comunicare; (iii) orientare către rezultate; (iv) capacitate de luare a deciziei etc. Prin urmare, selectarea membrilor consiliilor de administraţie prin concurs ar contribui la eficientizarea activităţii consiliilor de administraţie privind reprezentarea intereselor statului în administrarea conformă a patrimoniului public.

• Conform prevederilor Legii nr.146-XIII din 16.06.1994, fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al întreprinderii prin intermediul consiliului de administraţie şi al administratorului întreprinderii (organul executiv). Potrivit prevederilor statutelor şi contractelor încheiate cu administratorii, întreprinderea poartă răspundere pentru obligaţiile sale cu toate bunurile de care dispune. Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii, iar întreprinderea nu poartă răspundere pentru obligaţiile fondatorului. Reieşind din acestea, funcţiile operaţionale la nivel de Agenţie şi întreprinderi trebuie să fie bine determinate şi decizional structurate, evitînd dublarea sau suprapunerea obligaţiunilor, în caz contrar, apare riscul de admitere a cheltuielilor ineficiente şi de diminuare a responsabilităţilor pe diferite niveluri decizionale.

Deşi, conform recomandărilor CCRM din cadrul auditului precedent, Agenţia urma să reexamineze competenţele fondatorului şi ale Consiliului de administraţie, prevăzute în statutele întreprinderilor, în vederea identificării şi eliminării funcţiilor care nu sînt relevante activităţii nivelului decizional respectiv, nu au fost întreprinse careva măsuri în această privinţă, astfel contribuind la estomparea responsabilităţilor membrilor consiliilor de administraţie. Prin urmare, se atestă că unele competenţe sînt comune atît pentru fondator, cît şi pentru consiliul de administraţie, precum aprobarea planurilor şi indicilor economico-financiari şi asigurarea integrităţii şi folosirii eficiente a bunurilor gestionate de întreprindere, iar altele se completează reciproc, cum ar fi desemnarea administratorului întreprinderii. Totodată, executarea acestora nu întotdeauna a asigurat conformitatea deciziilor aprobate şi eficienţa activităţii întreprinderii. În acest sens, se exemplifică aprobarea în cadrul unor entităţi (întreprinderi)¹¹⁷ a statelor de personal (2014) contrar normativelor, ceea ce a condiţionat sporirea nejustificată a cheltuielilor de retribuire a muncii. De menţionat că membrii consiliilor de administraţie poartă răspundere în cazul prejudicierii întreprinderii în rezultatul adoptării deciziilor cu abateri de la legislaţie, însă în cazurile de admitere a neconformităţilor aceştia nu au fost responsabilizaţi corespunzător.

Un alt exemplu poate servi desemnarea administratorilor la întreprinderile silvice. Astfel, pe parcursul perioadei auditate, prin ordinul fondatorului, au fost desemnaţi 12 administratori în întreprinderile din subordine şi eliberaţi 8 administratori, însă decizii ale consiliilor de administraţie în acest sens nu au fost prezentate, ceea ce reprezintă lipsa de transparenţă şi obiectivitate a procedurilor respective şi contravine prevederilor Legii nr.146-XIII din 16.06.1994. Drept confirmare a celor menţionate serveşte frecvenţa desemnării directorilor din întreprinderile silvice pe perioade scurte de timp (o zi, 3 zile, 10 zile, 18 zile)¹¹⁸, astfel nefiind asigurată din partea fondatorului o activitate eficientă a întreprinderilor respective.

• Una dintre cauzele admiterii deficienţelor în activitatea consiliilor de administraţie o constituie modificările fragmentate ale cadrului legal, care, de regulă, nu ţine cont de necesităţile stringente de reactualizare a acestora. Astfel, modificările efectuate în Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 privind deciziile Consiliului de administraţie referitor la asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţie, nu s-au regăsit atît în Regulamentul-model aprobat prin HG nr.770 din 20.10.1994, cît şi în documentele ce reglementează activitatea întreprinderii (Statutul, Regulamentul consiliului de administraţie, Contractul cu administratorul întreprinderii), fiind stabilite un şir de deficienţe la acest compartiment în cadrul ÎS ÎS Edineţ, ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”, ÎS RN “Pădurea Domnească”, ÎS ÎS “Nisporeni-Silva”.

• Deşi cadrul normativ¹¹⁹ prevede că funcţiile, regimul şi condiţiile de muncă pentru fiecare specialist confirmat (ales) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat sînt determinate de către managerul întreprinderii, în comun cu preşedintele Consiliului, şi se legalizează printr-un ordin pe întreprindere, acestea vin în contradicţie cu principiile ierarhizării manageriale (funcţională şi organizatorică) stabilite prin Legea nr.146-XIII din 16.06.1994. Astfel, administratorul, fiind factorul de conducere al întreprinderii, îndeplineşte funcţie de execuţie vizavi de deciziile gestionarului întreprinderii (fondatorului/consiliului de administraţie). Această lacună/neconcordanţă nu permite de a organiza în mod exhaustiv activitatea consiliilor de administraţie şi de a eficientiza utilizarea mijloacelor financiare ale întreprinderii, ca urmare a faptului că indemnizaţiile ar putea fi anulate, în cazul eschivării membrilor consiliilor de administraţie de la îndeplinirea funcţiilor atribuite.

Conform prevederilor normative¹²⁰, administratorul întreprinderii prezintă trimestrial Consiliului de administraţie darea de seamă cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderii. La rîndul său, Consiliul de administraţie aprobă devizul anual de venituri şi cheltuieli, raportul financiar anual şi profitul (pierderea) perioadei de gestiune, după care este prezentat fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderii. În realitate, însă, auditul denotă nerespectarea succesiunii procedurii stabilite, astfel încît rapoartele, în primul rînd, se prezintă de către administrator spre examinare şi aprobare fondatorului, ulterior intervenind Consiliul de administraţie, ceea ce diminuează eficienţa activităţii consiliilor de administraţie, decizia fiind una subiectivă şi lipsită de impact asupra gestiunii economico-financiare a întreprinderii. Spre exemplu, Raportul activităţii economico-financiare a ICAS pentru trimestrul I al anului 2014 a fost discutat/analizat şi aprobat pe data de 30.05.2014 în cadrul şedinţei Consiliului de administraţie, sau cu 45 de zile mai tîrziu faţă de data prezentării acestuia la Agenţie.

• Pentru întreţinerea consiliilor de administraţie, întreprinderile silvice subordonate Agenţiei au suportat cheltuieli în sumă de 5282,7 mii lei, dintre care 197,7 mii lei fiind neregulamentare.

De menţionat că stabilirea recompensei membrilor consiliilor de administraţie scoate în evidenţă imperfecţiunea cadrului legal existent, care permite factorilor de decizie să interpreteze şi să aplice prevederile legale în mod convenabil intereselor proprii. Astfel, conform prevederilor legale¹²¹, membrilor consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat li se stabilesc indemnizaţii lunare în mărime de pînă la trei salarii minime pe ţară, determinate în condiţiile cadrului legal¹²², care oferă fondatorului dreptul de a stabili mărimea concretă corespunzător posibilităţilor financiare ale întreprinderii. Fondatorul, însă, “a ales calea” stabilirii indemnizaţiilor oferită de prevederile HG nr.915 din 19.12.1994¹²³, în baza cărora indemnizaţiile au fost stabilite în mărime fixă de 3 (trei) salarii minime, indiferent de careva criterii de evaluare. Astfel, în condiţiile suportării pierderilor¹²⁴, ÎS ÎS Chişinău şi RN “Prutul de Jos” au calculat indemnizaţii pentru întreţinerea consiliilor de administraţie în sumă de 174,1 mii lei şi, respectiv, de 116,8 mii lei, în timp ce ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”, avînd înregistrat profit de 1192,9 mii lei, a calculat indemnizaţii în mărime de 167,8 mii lei.

Totodată, acordarea indemnizaţiilor lunare se permite doar specialiştilor confirmaţi (aleşi) în componenţa consiliilor de administraţie, însă unele întreprinderi au remunerat cu suma de 117,1 mii lei¹²⁵ serviciile de protocol executate de către alte persoane neconfirmate în modul respectiv.

Cu toate că auditul precedent a elucidat şi a recomandat excluderea cazurilor de premiere şi acordare a ajutoarelor materiale membrilor consiliilor de administraţie, această practică a continuat şi în 2014. Astfel, în lipsa unui suport juridic legal, unele întreprinderi au admis astfel de cheltuieli (în favoarea membrilor consiliilor de administraţie) în sumă totală de 80,6 mii lei¹²⁶, recomandările CCRM în acest sens fiind ignorate.

• Activitatea consiliilor de administraţie din cadrul întreprinderilor silvice poartă un caracter mai mult superficial, respectiv, acestea în nici un caz nu contribuie la o gestiune exigentă, nu asigură integritatea şi folosirea eficientă a bunurilor. Astfel, în 2013, la ÎS ÎS Edineţ au fost constatate tăieri ilicite în proporţii deosebit de mari (1636,9 m³). Deşi atît Agenţia, cît şi societatea civilă, prin publicarea diferitor informaţii în mass-media pe parcursul anilor 2013-2015, au atenţionat de multiple ori asupra problemei tăierilor ilicite în raza activităţii ÎS ÎS Edineţ¹²⁷, acţiunile manageriale au fost ineficiente şi inadecvate situaţiei create, generînd în anumite cazuri efecte negative, precum şi condiţionînd premise pentru stimularea economiei tenebre. Probele de audit denotă că Consiliul de administraţie din cadrul întreprinderii practic nu şi-a concentrat atenţia asupra esenţei fenomenului tăierilor ilicite şi s-a eschivat de la soluţionarea problemei în cauză. Prin urmare, din 8 şedinţe desfăşurate, doar în 2 cazuri acesta s-a familiarizat cu rezultatele reviziilor planificate cu privire la tăierile ilicite (188,41 m³), dar nu a examinat cauzele fenomenului menţionat, nu a elaborat măsurile necesare pentru înlăturarea deficienţelor constatate de către un şir de controale, limitîndu-se doar la adoptarea deciziilor difuze cu caracter general, şi anume: “de a lua ca act de informaţia cu privire la starea pazei pădurii”. Totodată, rezultatele controalelor inopinate, neplanificate, precum şi operative, în urma cărora au fost constatate tăieri ilicite în volum de 64,09 m³, nu au fost examinate în cadrul şedinţelor Consiliului de administraţie.

______________________________

¹¹³ Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 cu privire la întreprinderea de stat ( în continuare – Legea nr.146-XIII din 16.06.1994).

¹¹⁴ Ordinul directorului general al Agenţiei “Moldsilva” nr.23 din 30.01.2014 “Cu privire la consiliile de administraţie” (cu modificările ulterioare).

¹¹⁵ Regulamentul-model al Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat (Anexa nr.1), aprobat prin HG nr.770 din 20.10.1994 “Pentru aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea Legii cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994” (în continuare – Regulamentul-model aprobat prin HG nr.770 din 20.10.1994).

¹¹⁶ Art.7 alin.(2) din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994.

¹¹⁷ ÎS ÎS: Edineţ, Tighina, “Hînceşti-Silva”, Călăraşi, Teleneşti etc.

¹¹⁸ ÎS ÎS Chişinău (2 administratori cu perioada de activitate de o zi şi un altul pe o perioadă de activitate de 3 zile); ÎS ÎS Comrat (un administrator cu perioada de activitate de 10 zile); ÎS ÎS “Silva-Centru” Ungheni (un administrator cu perioada de activitate de 18 zile).

¹¹⁹ HG nr.915 din 19.12.1994 “Cu privire la modul de acordare a recompensei materiale specialiştilor confirmaţi (aleşi) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat”.

¹²⁰ HG nr.770 din 20.10.1994 “Pentru aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea Legii cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994”.

¹²¹ Art.24 alin.(1) din Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002.

¹²² Legea nr.1432-XIV din 28.12.2000 “Privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim”.

¹²³ HG nr.915 din 19.12.1994 “Cu privire la modul de acordare a recompensei materiale specialiştilor confirmaţi (aleşi) în componenta Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat”.

¹²⁴ ÎS ÎS Chişinău – 821,4 mii lei; ÎS RN “Prutul de Jos” – 131,7 mii lei.

¹²⁵ ÎS ÎS: Edineţ - 21,4 mii lei, “Hînceşti-Silva” - 5,3 mii lei, “Silva-Sud” Cahul - 21,3 mii lei, Călăraşi - 16,2 mii lei, Iargara - 17,7 mii lei, “Silva-Centru” Ungheni - 14,5 mii lei, ÎS ÎSC Străşeni - 8,4 mii lei, ÎS RN “Prutul de Jos” - 12,3 mii lei.

¹²⁶ Premii/ajutor material ÎS ÎS: “Silva-Sud” Cahul – 10,8 mii lei, Orhei – 39,6 mii lei, Şoldăneşti – 12,6 mii lei, “Silva-Centru” Ungheni – 12,6 mii lei, ÎS RN “Prutul de Jos” – 5,0 mii lei.

¹²⁷ Anexa nr 2 la Nota informativă.

Obiectivul specific 4: Sistemele de management din cadrul întreprinderilor silvice corespund principiilor disciplinei financiare pentru buna guvernare şi gestionare prudentă a resurselor publice?

4.1. Misiunea de audit atestă, implicit, reiterează perpetuarea unui management corporativ în cadrul întreprinderilor silvice absolut deficient, respectiv, generator de nereguli, riscuri şi contraperformanţă în gestiunea economico-financiară.

În această ordine de idei, se exemplifică următoarele:

• Conform prevederilor legale¹²⁸, personalul Serviciului silvic este asigurat cu norma de lemn de foc, loturi auxiliare de serviciu, fîneţe şi păşuni (inclusiv pensionarii şi văduvele foştilor angajaţi). Totodată, potrivit prevederilor art.54 din Convenţia colectivă (nivel ramural) pe anii 2010-2014, a fost stabilită norma unică de eliberare a lemnului de foc pentru încălzirea locuinţelor individuale de trai ale salariaţilor ramurii silvice, care au lucrat în decursul întregului an şi nu mai puţin de un an de zile la întreprinderea dată, în volum de 7 m³ pe an, la preţul cu 20% mai mic decît preţul de catalog stabilit de Agenţie la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Pentru încălzirea caselor salariaţilor şi funcţionarilor care au trecut de la lucru în ramură la pensie pe invaliditate (indiferent de stagiu), sau la pensie de vîrstă (cu un stagiu total de muncă în ramură nu mai mic de 10 ani), familiilor cu copii pînă la 18 ani, ale salariaţilor şi funcţionarilor decedaţi în accidente de muncă, precum şi văduvelor personalului Agenţiei (cu un stagiu total de muncă în ramură nu mai mic de 10 ani), a fost stabilită norma de lemn de foc în volum de 5 m³ la preţul cu 30% mai mic decît preţul de catalog, stabilit de Agenţie la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Se relevă că prevederile menţionate se regăsesc şi în Contractele colective de muncă ale întreprinderilor silvice auditate. În sensul celor menţionate, probele de audit denotă că, contrar prevederilor menţionate, întreprinderile silvice au livrat neregulamentar norme de lemn de foc în volum de 798 m³ în valoare de 216,0 mii lei¹²⁹.

• La realizarea normei de lemn de foc angajaţilor întreprinderilor silvice nu s-a ţinut cont de prevederile art.99 alin.(1) din Codul fiscal¹³⁰, în care se menţionează că livrarea efectuată la un preţ mai mic decît cel de piaţă, din cauza relaţiilor specifice stabilite între furnizor şi cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este un angajat al furnizorului, constituie o livrare impozabilă, iar valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piaţă. Prin urmare, întreprinderile silvice, la realizarea normei de lemn de foc angajaţilor întreprinderilor (2014), nu au calculat şi transferat în bugetul de stat TVA (la diferenţa dintre valoarea de piaţă şi valoarea diminuată a producţiei livrate) în sumă totală de 235,5 mii lei¹³¹.

Analogic, angajaţii întreprinderilor silvice antrenaţi în executarea lucrărilor de recoltare a masei lemnoase cu motoferăstraiele proprii beneficiază de producţie forestieră, livrată acestora la un preţ redus în comparaţie cu cel de piaţă, şi în aceste cazuri bugetul de stat fiind lipsit de TVA în sumă totală de 292,1 mii lei¹³².

• În unele cazuri, nu a fost respectat regimul juridic al conflictului de interese, cauza fiind lipsa controlului intern atît la nivel de entitate, cît şi la nivel de Agenţie. Astfel,

√ potrivit art.3 alin.(2) din Legea nr.16-XVI din 15.02.2008¹³³, prevederile prezentei legi se aplică şi persoanelor care sînt împuternicite, conform actelor legislative, să ia decizii în privinţa bunurilor aflate în proprietatea statului sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv în privinţa mijloacelor băneşti, ori care au dreptul de a dispune de astfel de bunuri, precum şi persoanelor care nu sînt funcţionari publici, dar cărora statul le deleagă temporar una dintre aceste atribuţii. Probele acumulate de audit relevă că, în perioada anilor 2013- 2014, ÎS ÎS “Hînceşti-Silva” a înregistrat procurări, respectiv, de 63,8 mii lei şi de 72,9 mii lei de la un agent economic al cărui administrator este însuşi contabilul-şef al ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”. Totodată, la întreprindere, contabilul-şef a fost împuternicit pe toată perioada menţionată cu dreptul de semnătură pe documentele de casă, bancare şi de decontare, datoriile financiare, comerciale şi calculate, precum prevede art.19 alin.(12) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007¹³⁴. În acest context, auditul menţionează că, contrar prevederilor art.13 alin.(1) din Legea nr.16-XVI din 15.02.2008, în cadrul relaţiilor economico-financiare menţionate, între entitatea de stat şi contabilul-şef s-a format un conflict de interese, care nu a fost declarat şi soluţionat conform prevederilor legale;

√ conform cadrului legal-normativ¹³⁵, organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor forestiere se efectuează de către autoritatea administrativă centrală pentru silvicultură şi subdiviziunile ei. Totodată, acesta prevede că nu pot participa la licitaţie în calitate de ofertanţi, direct sau prin reprezentanţi, în nume propriu, salariaţii autorităţii silvice, inclusiv ai entităţilor silvice subordonate. Contrar prevederilor menţionate, comisia de licitaţie din cadrul Agenţiei a admis participarea la licitaţie, în scopul exploatării parchetelor forestiere, a unui agent economic (care a fost desemnat cîştigător) reprezentat prin procură de către ruda de gradul I a şefului OS Grozeşti al ÎS ÎS “Nisporeni-Silva”. De menţionat că, din cantitatea totală de masă lemnoasă contractată (1607 m³) ca rezultat al licitaţiilor efectuate, 33,9%, sau 545 m³, au revenit agentului economic menţionatvaloarea contractată fiind de 243,9 mii lei;

√ directorul ÎS ÎS Edineţ a admis conflictul de interese, exprimat prin exercitarea atribuţiilor funcţionale în calitate de director şi interesul personal, care rezultă din relaţiile sale cu persoane apropiate (fratele), prin angajarea acestuia la OS Otaci, din subordinea sa nemijlocită, nedeclarînd în termenul şi în modul stabilit despre conflictul de interese în care se află, precum şi neluînd atitudine/măsuri de tratare şi soluţionare a conflictului de interese.

• Modalitatea existentă de trecere la cheltuieli a carburanţilor relevă utilizarea neconformă a combustibilului. Astfel, în cadrul ÎS ÎS “Silva-Sud” Cahul, decontarea carburanţilor utilizaţi la recoltarea masei lemnoase se efectuează în baza bonurilor de lucru, în care nu este indicată marca motoferăstrăului cu care sînt executate lucrările şi, nu în toate cazurile, cubajul mediu al trunchiului, care influenţează nemijlocit asupra normei de consum a combustibilului. Întreprinderea nu deţine o evidenţă contabilă argumentată privind eliberarea de carburanţi persoanelor fizice, operaţiunile nefiind confirmate prin semnăturile acestora. Casarea carburanţilor se efectuează pentru motoferăstraiele “Drujba” şi “Ural”, pentru care norma de consum la 1 m³ (spre exemplu, cu volumul mediu al trunchiului 0,55-0,76, specii tari ) este stabilită în condiţii de vară/iarnă de 0,38 litri/0,42 litri, în realitate fiind utilizate motoferăstraiele de tip “Husvarna” şi Ştili”, care au norma de consum, corespunzător, de 0,158 litri/0,174 litri. În unele cazuri, bonurile de lucru nu conţin semnăturile persoanelor nemijlocit implicate în procesul de recoltare a masei lemnoase. Prin urmare, modalitatea existentă de trecere la cheltuieli a carburanţilor relevă utilizarea neconformă a combustibilului în procesul de recoltare a masei lemnoase.

Starea de lucruri descrisă este caracteristică pentru toate întreprinderile silvice. Spre exemplu, în cadrul ÎS ÎS “Nisporeni-Silva”, casarea neargumentată a combustibilului la lucrările de recoltare a masei lemnoase, în lipsa unui control adecvat, a condiţionat un surplus de 2300 litri benzină, în sumă totală de 32,0 mii lei.

• Potrivit prevederilor legale¹³⁶, lucrările de construcţie, precum şi de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii se execută numai pe bază de proiect elaborat de către persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi verificat de Serviciul de stat pentru verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor. Însă, ignorînd aceste prevederi, în perioada anilor 2013-2014, ÎS ÎS “Hînceşti-Silva” a contractat lucrări de reparaţii capitale în sumă totală de 2,3 mil.lei în lipsa proiectelor elaborate şi verificate în modul stabilit.

Analogic, se atestă că, în 2012-2013, ÎS ÎS “Nisporeni-Silva” a efectuat reconstrucţii capitale ale sediilor ocoalelor silvice Ciorăşti şi Mărinici, pentru care s-au utilizat mijloace financiare în sumă totală de 1,2 mil. lei.

• ÎS ÎS “Silva-Sud” Cahul, deşi pe parcursul a 5 ani (2010-2014) nu a folosit în activitatea de întreprinzător volierele pentru creşterea şi reproducerea fazanilor, precum şi volierul pentru creşterea mistreţilor, a calculat uzura fondurilor menţionate în sumă totală de 385,7 mii lei, prin ce nu s-au respectat prevederile legale¹³⁷, fiind condiţionate majorarea cheltuielilor şi, respectiv, diminuarea veniturilor întreprinderii pentru mai multe perioade.

• Probele de audit denotă că, în anul 2014, nerespectînd prevederile Politicii de contabilitate, ÎS ÎS “Hînceşti-Silva” a admis repartizarea incorectă a costurilor indirecte la: (i) alte cheltuieli operaţionale (contul 7149), cu suma majorată de 344,3 mii lei, ceea ce a condiţionat diminuarea profitului cu suma respectivă, precum şi diminuarea impozitului pe venit din activitatea de antreprenoriat din suma indicată; (ii) activităţile de bază din silvicultură, industrie şi agricultură, fiind diminuate, respectiv, cu 47,9 mii lei, 123,9 mii lei şi 91,6 mii lei, ceea ce a condiţionat raportarea eronată a stocurilor producţiei nerealizate, precum şi a costului vînzărilor producţiei din activităţile respective; (iii) costurile directe ale întreprinderii privind construcţiile şi reparaţiile capitale, ceea ce a condiţionat înregistrarea incorectă în evidenţa contabilă a valorii patrimoniului, diminuată cu suma totală de 80,8 mii lei.

• Conform prevederilor art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate sînt interzise. Contrar prevederilor menţionate, în evidenţa contabilă şi în raportul financiar pentru anul 2014 al ÎS RN “Pădurea Domnească” nu au fost înregistrate bunurile primite de la Consiliul raional Glodeni din cadrul proiectului “Amenajarea traseului Eco turistic Pădurea Domnească” în valoare totală de 5571,9 mii lei, fapt ce a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare.

• Probele de audit denotă că, la situaţia din 31.12.2014, ÎS ÎS “Silva-Sud” Cahul nu a înregistrat în evidenţa contabilă majorările de întîrziere (penalitate) şi amenzi, calculate de Inspectoratul fiscal, pentru neachitarea în termenele corespunzătoare a impozitelor şi contribuţiilor aferente salariului în sumă totală de 2121,5 mii lei, acestea fiind înregistrate doar la momentul achitării, cu suma efectiv transferată. Astfel, neînregistrarea respectivă a penalităţilor şi amenzilor în evidenţa contabila a influenţat rezultatul financiar pentru mai multe perioade de gestiune, condiţionînd raportarea eronată a situaţiilor financiare.

• În 2014, ÎS ÎS Edineţ a utilizat mijloace financiare în sumă de 413,1 mii lei pentru procurarea în leasing a autoturismului de serviciu de teren business-clasa Hyundai Sonata, cu echiparea maximă, în lipsa argumentărilor adecvate şi mijloacelor aprobate în planul de dezvoltare economico-financiară, fără a ţine cont de specificul activităţii întreprinderii (imposibilitatea de utilizare în păduri, deservirea complicată) şi avînd datorii faţă de bugetul public naţional şi salariaţi (2343,0 mii lei). Se relevă că atît fondatorul, cît şi Consiliul de administraţie din cadrul întreprinderii, acceptînd procurarea autoturismului, nu au concretizat: tipul şi clasa autoturismului, ţinînd cont de procesul de producere al întreprinderii în silvicultură; suma-limită pentru acest scop; criteriile de procurare a autoturismului etc.

• ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”, în cazul procurării a 10 bovine de prăsilă cu valoarea totală de 266,0 mii lei, sau în total 4837 kg masă vie (costul unui kg – 57,36 lei), a beneficiat de un suport financiar nerambursabil din partea statului (prin intermediul AIPA, măsura 7 “Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic”) în sumă de 109,0 mii lei. Contrar pct.65 din Regulamentul aprobat prin HG nr.57 din 31.01.2012¹³⁸, ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”, în rezultatul înstrăinării animalelor de prăsilă pînă la expirarea termenului stabilit în contractul-tip (02.12.2015), nu a restituit suma subvenţiilor primite de la stat în sumă de 109,0 mii lei, precum şi dobînda pentru întîrziere şi penalităţile. În cadrul auditului a fost calculată penalitatea pentru nerespectarea clauzelor contractului privind înstrăinarea bovinelor înainte de expirarea termenului din contract, care la data înstrăinării constituia 13,6 mii lei. De menţionat că la licitaţia de vînzare a bovinelor au participat numai 2 persoane fizice, şi acelea fiind angajaţii întreprinderii, în funcţii de pădurari (unul dintre ei fiind pădurarul la cantonul în care au fost întreţinute bovinele). Cu toate că bovinele au fost achiziţionate ca vite de prăsilă cu 57,36 lei kg masă vie, la licitaţie au fost comercializate cu 17,60 lei kg masă vie.

• Controlul managerial ineficient în cadrul ÎS ÎS “Silva-Sud” Cahul privind paza fondului forestier gestionat a condiţionat afectarea a 2 terenuri cu culturi silvice (11,1 ha) în urma incendiilor, prejudiciul cauzat întreprinderii fiind estimat în sumă totală de 903,6 mii lei. De menţionat că lipsa unor măsuri concrete şi adecvate în termen oportun privind gestionarea situaţiilor din partea responsabililor întreprinderii silvice nominalizate (întocmirea cu întîrziere a proceselor-verbale, neconstatarea contravenientului, neacţionarea în instanţele de judecată) s-a soldat cu nerecuperarea prejudiciului cauzat.

• Auditul a constatat o neconcordanţă şi o tratare incorectă în prevederile statutare ale ÎS ÎS “Hînceşti-Silva”. Astfel, în Statut nu este clar stabilit volumul defalcărilor anuale din profitul net al întreprinderii în capitalul de rezervă, fapt care se exemplifică prin aceea că în capitolul IV, pct.24 din statut volumul defalcărilor anuale este stabilit în mărime de 20% din profitul net, iar în capitolul V, pct.53 alin.(1) defalcările anuale pentru constituirea fondului de rezervă sînt stabilite în volum de cel puţin 10% din profitul net al întreprinderii. Deşi pct.53 din Statut prevede repartizarea profitului net 100%, în pct.54 şi pct.60 se prevede că beneficiul poate fi utilizat şi în alte scopuri, în baza hotărîrilor Consiliului director al Serviciului Silvic de Stat, precum şi pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi. Cele expuse denotă că Statutul întreprinderii nu corespunde totalmente şi nu este ajustat conform prevederilor regulamentare stabilite, precum şi atitudinea neclară a Consiliului de administraţie din cadrul întreprinderii, care anual, la repartizarea profitului, se conduce de prevederile statutare.

• ÎS ÎS “Hînceşti-Silva” a contractat realizarea lemnului de foc la un preţ redus faţă de preţul de comercializare stabilit în Catalogul de preţuri. Astfel, la data de 25.07.2013, conducătorul întreprinderii a încheiat contractul de vînzare-cumpărare a masei lemnoase cu executare succesivă nr.53 cu un agent economic, pe un termen de 5 ani, privind comercializare a 50,0 mii metri steri specia plop la un preţ convenit între părţi de 168 lei (inclusiv TVA) pentru un metru ster, sau cu 36,0 lei mai mic decît preţul de realizare stabilit în Catalogul de preţuri, în total valoarea contractului constituind 8,4 mil. lei. De menţionat că clauzele contractului nu prevăd modificarea preţului masei lemnoase în caz de majorare. Mai mult decît atît, la expirarea termenului, sau la expirarea valabilităţii contractului în legătură cu executarea integrală a acestuia, dacă nici una dintre părţi nu formulează vreo intenţie de a înceta sau a revizui raporturile contractuale, contractul se consideră prelungit pentru încă un termen similar celui încheiat prima dată, aşa procedîndu-se la fiecare termen succesiv. Verificările de audit denotă că întreprinderea a livrat masă lemnoasă conform contractului menţionat, în perioada 2013-2015, în cantitate de 1979 metri steri, fiind lipsită de venituri de la diminuarea preţului de livrare în sumă totală de 71,2 mii lei.

• În perioada 2012-2014, unele întreprinderi silvice au contabilizat neconform cheltuielile privind amenajarea pădurilor (fiind atribuite la cheltuielile din perioada de gestiune) în sumă totală de 17376,5 mii lei¹³⁹, care însă ţin de domeniul cheltuielilor anticipate, ceea ce a condiţionat diminuarea profitului acestor întreprinderi cu suma indicată, precum şi necalcularea/neachitarea impozitului corespunzător pe venit din activitatea de antreprenoriat.

Recomandări directorului general al Agenţiei “Moldsilva”:

18. în comun cu directorii entităţilor din subordine, să implementeze măsuri/acţiuni eficiente în vederea îmbunătăţirii sistemelor de management din cadrul întreprinderilor silvice, cu ajustarea acestora rigorilor disciplinei financiare şi responsabilizarea factorilor decizionali;

19. să asigure revizuirea statutelor întreprinderilor silvice, cu ajustarea acestora la cadrul legal-normativ în vigoare.

Recomandări directorilor ÎS ÎS: Edineţ, “Hînceşti-Silva”, “Nisporeni-Silva”, Soroca şi ÎS RN “Pădurea Domnească:

20. să asigure calcularea şi transferarea la bugetul de stat a TVA la comercializarea masei lemnoase angajaţilor din cadrul întreprinderilor silvice;

21. să implementeze proceduri de control intern şi măsuri de rigoare, care să asigure excluderea cheltuielilor neregulamentare/ineficiente, cu înlăturarea neregulilor constatate de audit.

______________________________

¹²⁸ Art.64 alin.(4) lit.e) din Codul silvic.

¹²⁹ ÎS ÎS (m³/mii lei): “Hînceşti-Silva”- 301/116, mii lei; Edineţ - 406/70,1 mii lei; “Nisporeni-Silva”- 91/29,9 mii lei.

¹³⁰ Codul fiscal , aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997.

¹³¹ ÎS ÎS:“ Hînceşti-Silva”- 82,9 mii lei; “Nisporeni-Silva”-55,2 mii lei; Soroca -64,2 mii lei; ÎS RN “Pădurea Domnească” – 33,2 mii lei.

¹³² ÎS ÎS Soroca – 237,5 mii lei; ÎS RN “Pădurea Domnească”- 54,6 mii lei.

¹³³ Legea cu privire la conflictul de interese nr.16-XVI din 15.02.2008 (în continuare – Legea nr.16-XVI din 15.02.2008).

¹³⁴ Art.19 alin.(12) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹³⁵ Codul silvic şi Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor forestiere, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei nr.08-p din 14.01.2011.

¹³⁶ Art.13 din Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996.

¹³⁷ Pct.6 din SNC nr.16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997.

¹³⁸ Pct.65 din Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli( Anexa nr.1) ,aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.57 din 31.01.2012

¹³⁹ ÎS ÎS: Chişinău (1369,5 mii lei), Comrat (2640,8 mii lei), Iargara (2511,7 mii lei), “Silva-Sud” Cahul (1813,2 mii lei), Tighina (2776,4 mii lei), “Hînceşti-Silva” (776,7 mii lei), “Silva-Centru” Ungheni (427,5 mii lei); ÎS ÎSC: Cimişlia (2001,4 mii lei), “Sil-Răzeni” (1485,8 mii lei), “Manta-V” (883,4 mii lei), Străşeni (690,1 mii lei).

CONCLUZIA GENERALĂ

Prezenta misiune de audit a atestat unele derogări şi neconformităţi de la legalitate şi regularitate în administrarea patrimoniului public, inclusiv în gestiunea economico-financiară, rezultate cu pierderi şi riscuri de prejudiciere a intereselor statului.

Modul de exercitare a managementului instituţional şi financiar în cadrul Agenţiei “Moldsilva” a generat: lipsa evidenţei de stat concludente şi veridice a fondului forestier ca urmare a nereglementării acestui domeniu; nedelimitarea şi neînregistrarea cadastrală a fondului forestier şi bunurilor imobile transmise în gestiune întreprinderilor silvice; gestionarea necorespunzătoare a terenurilor fondului silvic date în arendă; admiterea efectuării necalitative a unor lucrări de punere în valoare a masei lemnoase, ceea ce implică un risc de fraudă în procesul tăierilor; documentarea necorespunzătoare şi subevaluarea pagubei din tăierile ilicite; activitatea contraperformantă a consiliilor de administraţie în cadrul entităţilor; utilizarea neconformă a alocaţiilor bugetare, precum şi a veniturilor provenite din arenda terenurilor fondului silvic (determinînd utilizarea acestora la discreţia conducerii Agenţiei într-un mod netransparent); nereguli la remunerarea muncii, valorificarea investiţiilor capitale; managementul financiar-contabil ineficient, cu impact precar asupra economicităţii şi integrităţii bunurilor publice.

Toate acestea, în viziunea auditorilor, au fost condiţionate de fragmentarea sistemului de control intern, a cărui funcţionalitate ţine de autodisciplina anumitor angajaţi, precum şi de iresponsabilitatea factorilor de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

Astfel, rezumăm prin a susţine: răspunsul la tematica auditului în cauză este că sistemul de management şi controlul intern din cadrul Agenţiei “Moldsilva” nu întruneşte pe deplin criteriile şi rigorile aferente unui impact benefic asupra gestiunii economice.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în următoarea componenţă: controlorii de stat principali Moşoi Vasile (şef de echipă), Dudarenco Antonina, Deliu Valentina, Malevici Svetlana, Rusu Aurelia; controlorilor de stat superiori Coliba Elena, Baxanean Natalia, Matei Valentina, Gamulinschi Victor; controlorilor de stat Damian Veaceslav, Medvedi Grigorie, Cornovanu Vitalie, Ter-Cula Irina, Usatîi Aurelia şi Chiriac Olesea.