Inspectoratul de Stat al Muncii \rRaport privind activitatea autorităţilor competente în domeniul controlului respectării legislaţiei cu privire la raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

INSPECTORATUL DE STAT AL MUNCII

R A P O R T

privind activitatea autorităţilor competente în domeniul controlului

respectării legislaţiei cu privire la raporturile de muncă, securitatea

şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Conform art.13 din Legea nr.140-XV din 10 mai 2001

 (în vigoare 28.06.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 209-216 art. 1137 din 28.06.2019

* * *

INTRODUCERE

Profil organizaţional

Republica Moldova, aliniindu-se la normele de drept internaţional, a ratificat la 26 septembrie 1995 Convenţia nr.81 privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ şi Convenţia nr.129 privind inspecţia muncii în agricultură, ratificată la 26 septembrie 1997.

Conform Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, modificată prin Legea nr.230 din 23 septembrie 2016 şi Legea nr.185 din 21 septembrie 2017, a fost reorganizat sistemul de inspecţie în domeniul muncii din Republica Moldova. Structura sistemului de inspecţie în domeniul muncii cuprinde Inspectoratul de Stat al Muncii şi 10 autorităţi cu atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale.

Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă în subordinea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi are sediul în municipiul Chişinău. Inspectoratul de Stat al Muncii coordonează, la nivel naţional, respectarea actelor normative în domeniul raporturilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă şi asigură aplicarea dispoziţiilor actelor normative referitoare la raporturile de muncă.

Activitatea de inspecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este desfăşurată de zece autorităţi cu atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale, din care 5 sunt autorităţi subordonate Ministerului Economiei şi Infrastructurii; câte 1 – Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului; 1 autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului; 2 autorităţi independente în raport cu alte organe publice.

Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Centrul Naţional Anticorupţie organizează activităţi de inspecţie în domeniul raporturilor de muncă prin serviciile lor de specialitate, care au competenţă numai pentru structurile din subordine.

Organigrama sistemului de inspecţie în domeniul raporturilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă este reflectată în anexa nr.1 la prezentul Raport.

I. CADRUL LEGISLATIV AFERENT ACTIVITĂŢII DE INSPECŢIE ÎN DOMENIUL MUNCII

Cadrul normativ privind competenţa Inspectoratului de Stat al Muncii şi a autorităţilor competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale include:

Cadrul legislativ de reglementare a activităţii de inspecţie în domeniul muncii (organizare, obiective, atribuţii, proceduri, instrumente, mecanisme, funcţionare) şi

Cadrul legislativ aflat sub incidenţa controlului în domeniul muncii.

La rândul său acestea sunt divizate în câte două categorii – "Acte internaţionale" şi "Acte naţionale".

Categoria actelor internaţionale este constituită din declaraţii, acorduri, convenţii, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, iar categoria actelor naţionale reprezintă legi, hotărâri de guvern, regulamente şi alte reglementări, emise în Republica Moldova.

Structura şi componentele Cadrului legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii şi autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt reprezentate în anexele nr.2 şi 3 la prezentul Raport.

Propuneri formulate pentru proiecte ale actelor normative elaborate în anul 2018

Pe parcursul anului 2018 Inspectoratul de Stat al Muncii a informat Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale despre deficienţele în desfăşurarea activităţilor de inspecţie, precum şi în aplicarea legislaţiei muncii. Şi-a adus contribuţia la coordonarea şi promovarea unor acte care conţin cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă, precum şi la modificarea unor norme din legislaţia muncii, în vederea realizării Programului de activitate a Inspectoratului de Stat al Muncii.

Reprezentanţii Inspectoratului de Stat al Muncii au participat la şedinţele grupului de lucru privind elaborarea proiectelor de modificare a Codului muncii.

În vederea conformării cadrului normativ de reglementare a activităţilor de inspecţie la prevederile Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, Inspectoratul de Stat al Muncii a participat la elaborarea Hotărârii Guvernului nr.894 din 12 septembrie 2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii şi a Listei de verificare în domeniul raporturilor de muncă, aprobată prin Ordinul Ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale nr.1408 din 29 noiembrie 2018, a Metodologiei privind controlul de stat în baza analizei riscurilor pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.943 din 3 octombrie 2018 şi a Listelor de verificare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, aprobate prin Ordinul Ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale nr.1534 din 27 decembrie 2018.

Acte legislative şi normative, care au intrat în vigoare în anul 2018

În domeniul relaţiilor de muncă

Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;

Hotărârea Guvernului nr.1231 din 12 decembrie 2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;

Hotărârea Guvernului nr.894 din 12 septembrie 2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii;

Lista de verificare în domeniul raporturilor de muncă, aprobată prin Ordinul Ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale nr.1408 din 29 noiembrie 2018.

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Hotărârea Guvernului nr.256 din 27 martie 2018 cu privire la aprobarea Listei locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite, în temeiul căreia se acordă pensie pentru limită de vîrstă în condiţii avantajoase, precum şi a Instrucţiunii privind modul de aplicare a Listei şi de confirmare a stagiului special;

Hotărârea Guvernului nr.943 din 3 octombrie 2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat în baza analizei riscurilor pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

Listele de verificare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, aprobate prin Ordinul Ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale nr.1534 din 27 decembrie 2018.

În domeniul organizării şi funcţionării Inspectoratului de Stat al Muncii

Legea nr.140 din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, a fost modificată prin Legea nr.140 din 27 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, conform căreia art.7 alin.(1) are următorul cuprins "Inspectoratul de Stat al Muncii este condus de un director, numit în funcţie publică şi eliberat sau destituit din funcţie publică, în condiţiile legii, de către ministru".

Hotărârea Guvernului nr.788 din 7 octombrie 2013 "Cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat al Muncii, a structurii şi efectivului-limită ale acestuia" a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr.163 din 23 februarie 2018 cu privire la modificarea şi completarea unor hotărâri ale Guvernului, conform căreia au fost modificate structura, misiunea şi atribuţiile Inspectoratului de Stat al Muncii.

Acorduri de colaborare încheiate în anul 2018 între Inspectoratul de Stat al Muncii şi instituţii publice

Acord de colaborare între Inspectoratul de Stat al Muncii şi Biroul Migraţie şi Azil, semnat la 24 aprilie 2018.

II. ACTIVITĂŢI DE INSPECŢIE ÎN DOMENIUL RAPORTURILOR DE MUNCĂ

Funcţiile de bază ale Inspectoratului se realizează prin exercitarea controlului de stat asupra respectării dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative în domeniul raporturilor de muncă, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale; difuzarea informaţiilor privind cele mai eficiente mijloace de respectare a legislaţiei muncii; şi informarea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale despre deficienţele legate de aplicarea legislaţiei muncii.

În subordinea Inspectoratului funcţionează inspecţii teritoriale de muncă, fără personalitate juridică.

În realizarea atribuţiilor sale, Inspectoratul de Stat al Muncii colaborează, pe plan naţional şi internaţional, pe bază de protocoale şi acorduri, cu instituţii similare, cu inspecţii din alte domenii, instituţii publice, cu organizaţii ale partenerilor sociali.

La nivel naţional, Inspectoratul de Stat al Muncii colaborează cu Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General al Poliţiei, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova ş.a.

Misiuni şi responsabilităţi

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Programul său de activitate şi din prevederile actelor legislative şi normative din domeniul muncii. Inspectoratul întreprinde activităţi de inspecţie în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul raporturilor de muncă şi desfăşoară acţiuni de colaborare cu autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale.

În realizarea misiunii sale Inspectoratul de Stat al Muncii are următoarele atribuţii:

a) monitorizează controlul de stat asupra respectării actelor normative cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, efectuat de către inspectorii de muncă din cadrul autorităţilor competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale;

b) ţine şi actualizează informaţia referitoare la autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale şi la inspectorii de muncă din cadrul acestora;

c) analizează riscurile, planifică şi controlează respectarea dispoziţiilor actelor normative în domeniul raporturilor de muncă;

d) înregistrează comunicările despre accidentele în muncă;

e) cercetează accidentele de muncă, potrivit cadrului normativ;

f) informează autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale despre cauzele şi circumstanţele producerii accidentelor de muncă cercetate;

Atribuţiile de la lit.d), e), f) au fost stabilite temporar pentru perioada 15.06.2018 – 15.06.2019.

g) participă, în comun cu autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, la elaborarea actelor normative, metodologiilor, instrucţiunilor, ghidurilor, recomandărilor metodice cu privire la aplicarea prevederilor actelor normative referitoare la raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă, pe care le aprobă Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

h) după necesitate, prezintă Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale propuneri de modificare a actelor normative în domeniul raporturilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă;

i) realizează activităţi de pregătire, instruire, informare şi consultare în domeniul raporturilor de muncă a angajatorilor şi a salariaţilor angajaţi în unităţile din domeniile lor de competenţă;

j) examinează petiţii ale cetăţenilor şi sesizări parvenite de la unităţi economice, instituţii şi organizaţii;

k) creează, întreţine şi actualizează permanent sistemul e-learning, precum şi instruieşte, prin intermediul acestuia, inspectori de muncă, indiferent de instituţia în care activează aceştia;

l) organizează şi efectuează, în comun cu autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, instruirea iniţială şi continuă a inspectorilor de muncă şi verificarea cunoştinţelor acestora la finele fiecărui curs de instruire, indiferent de instituţia în care activează aceştia;

m) asigură desfăşurarea instruirilor iniţiale şi continue exclusiv prin intermediul sistemului e-learning;

n) ţine şi actualizează informaţia privind activităţile de control în domeniul siguranţei ocupaţionale întreprinse de autorităţile competente în domeniu, în baza rapoartelor prezentate de acestea;

o) participă, în cadrul Consiliului de soluţionare a disputelor, la examinarea contestaţiilor depuse de persoanele controlate împotriva acţiunilor şi actelor inspectorului realizate în cadrul procedurilor de control de stat asupra activităţii de întreprinzător;

p) examinează contestaţiile depuse de persoanele controlate care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, de salariaţi şi de alte persoane împotriva acţiunilor şi actelor inspectorului realizate în cadrul procedurilor de control;

q) elaborează, cu participarea tuturor autorităţilor competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, raportul anual privind activitatea autorităţilor competente în domeniul controlului respectării actelor normative cu privire la raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă;

r) colaborează cu autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, cu patronatele şi sindicatele, modalităţile de colaborare fiind stabilite prin acordul comun al părţilor;

s) colaborează cu organele similare din alte state la realizarea prevederilor acordurilor internaţionale în domeniul de competenţă;

t) exercită alte atribuţii prevăzute de actele normative.

Pentru asigurarea transparenţei instituţionale, crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi funcţionarii publici, Inspectoratul de Stat al Muncii, ca autoritate publică, asigură accesul liber la informaţiile de interes public prin pagina web şi panourile informative la inspecţiile teritoriale de muncă din subordine.

Mijloacele financiare alocate Inspectoratului de Stat al Muncii

Pentru desfăşurarea activităţii sale, Inspectoratului de Stat al Muncii, pentru anul 2018, i-a fost alocat un buget în mărime de 9475,8 mii lei, care a fost utilizat după destinaţie.

Astfel, cheltuielile pentru retribuirea muncii angajaţilor Inspectoratului de Stat al Muncii au constituit 5885,0 mii lei. Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii din salariul calculat au constituit 1276,5 mii lei. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 264,7 mii lei. Mărimea indemnizaţiilor achitate constituie – 85,2 mii lei.

Pentru achiziţionarea activelor nefinanciare au fost utilizate mijloace în mărime de 773,9 mii lei, din care: pentru procurarea maşinilor şi utilajelor – 45,0 mii lei; pentru procurarea inventarului de producere – 113,6 mii lei, pentru procurarea combustibilului – 415,2 mii lei; materialelor de uz gospodăresc şi rechizitelor de birou – 200,1 mii lei.

Pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii au fost utilizate mijloace financiare în mărime de 1012,4 mii lei, din care: servicii informaţionale – 50,0 mii lei; servicii de telecomunicaţii – 51,0 mii lei; servicii de locaţiune – 498,5 mii lei; servicii de transport – 77,7 mii lei; servicii de reparaţii curente – 310,1 mii lei; servicii poştale – 4,0 mii lei; pentru deplasările de serviciu efectuate în interiorul ţării au fost cheltuite mijloace financiare în sumă de 21,1 mii lei.

Structura organizatorică a Inspectoratului de Stat al Muncii

Structura organizatorică a Inspectoratului de Stat al Muncii constă din aparatul central şi subdiviziuni desconcentrate în teritoriu, care se prezintă în felul următor:

Aparatul central:

Director

Director adjunct

Consiliul de soluţionare a disputelor

Direcţia monitorizarea controlului în domeniul raporturilor de muncă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi cercetarea accidentelor de muncă

Direcţia analiza şi evaluarea riscurilor, planificarea controalelor şi raportare, informare şi instruire

Direcţia management instituţional

Secţia resurse umane, managementul documentelor şi relaţii cu publicul

Serviciul evidenţă contabilă

Serviciul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

Serviciul juridic.

Subdiviziuni desconcentrate în teritoriu:

Inspecţiile teritoriale de muncă fără personalitate juridică, cu sediu în autorităţi publice de nivelul doi.

Organigrama Inspectoratului de Stat al Muncii este reflectată în anexa nr.4 la prezentul Raport.

Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii

În realizarea activităţilor sale Inspectoratul de Stat al Muncii dispune de un efectiv de personal cu pregătire profesională, conform cerinţelor Legii nr.140 – XV din 10 mai 2001.

Efectivul de personal al Inspectoratului de Stat al Muncii, la 31 decembrie 2018, constituia 59 unităţi, din acestea în Aparatul central – 16 unităţi şi în Inspecţiile teritoriale de muncă – 43 unităţi.

În Aparatul central activau 15 funcţionari publici şi 1 unitate personal auxiliar, repartizaţi:

după apartenenţa de gen:

- bărbaţi – 7;

- femei – 9;

după pregătirea profesională:

- ingineri – 5;

- jurişti – 5;

- economişti – 4;

- alte specialităţi – 1;

- personal auxiliar – 1.

În subdiviziunile desconcentrate în teritoriu, la 31 decembrie 2018, au fost ocupate 43 funcţii publice, repartizate:

după apartenenţa de gen:

- bărbaţi – 33;

- femei – 10;

după pregătirea profesională:

- ingineri – 2;

- jurişti – 39;

- economişti – 2.

Repartizarea inspectorilor de muncă pe funcţii publice la nivel teritorial (situaţia la 31 decembrie 2018) este reprezentată în felul următor: în inspecţiile teritoriale de muncă 12 unităţi de personal constituie funcţii publice de conducere şi 31 unităţi de personal – funcţii publice de execuţie.

Repartizarea inspectorilor în inspecţiile teritoriale de muncă pe funcţii publice este reflectată în anexa nr.5 la prezentul Raport.

În vederea realizării obiectivelor sale, Inspectoratul de Stat al Muncii întreprinde diverse acţiuni orientate spre asigurarea aplicării legislaţiei muncii. Acestea înglobează vizite de control, monitorizarea muncii copilului, examinarea petiţiilor şi sesizărilor despre încălcarea legislaţiei muncii, prevenirea, sancţionarea şi combaterea ilegalităţilor, evidenţa contractelor colective de muncă, cercetarea accidentelor de muncă, acţiuni de informare, consultare şi sensibilizare, măsuri de consolidare a capacităţilor profesionale ale inspectorilor de muncă.

Acţiuni de control

Inspectoratul de Stat al Muncii cu subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2018 a realizat 2317 vizite de control privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul raporturilor de muncă, din care:

- 437 în sectorul public;

- 1880 în sectorul privat.

Au fost monitorizate unităţi cu un număr de 108703 salariaţi, din care 53005 femei (inclusiv 10022 din mediul rural) şi 17 minori.

Din numărul total de vizite de control:

- 1746 constituie vizite de control planificate (din care 251 în sectorul public, iar 1495 în sectorul privat);

- 571 inopinate (din care 186 în sectorul public şi 385 în sectorul privat).

În trimestrul patru, în temeiul Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind activitatea de întreprinzător, cu modificările operate prin Legea nr.179 din 26 iulie 2018, au fost realizate 233 controale prin solicitarea directă de la persoana controlată a documentaţiei.

Repartizarea numărului total de controale după domeniul de activitate se prezintă după cum urmează:

- 500 controale la unităţi ce desfăşoară activităţi comerciale;

- 436 controale la unităţi ce prestează alte activităţi de servicii;

- 363 controale la unităţi din agricultură, silvicultură şi pescuit;

- 207 controale la unităţi din ramura industriei prelucrătoare;

- 175 controale la instituţii din domeniul învăţămîntului;

- 142 controale la unităţi din ramura de transport;

- 123 controale la instituţii din domeniul administraţiei publice;

- 123 controale la unităţi din ramura de construcţie;

- 67 controale la unităţi din domeniul sănătăţii;

- 60 controale la unităţi din domeniul hotelier şi de alimentaţie publică;

- 30 controale la unităţi din domeniul distribuţiei apei;

- 29 controale la unităţi din domeniul energetic;

- 15 controale la unităţi din domeniul industriei extractive;

- 13 controale la instituţii din domeniul servicilor administrative;

- 10 controale la unităţi din domeniul comunicaţiilor;

- 7 controale la unităţi din domeniul activităţilor culturale şi de agrement;

- 6 controale la unităţi ce prestează activitate financiară;

- 5 controale la instituţii din domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice;

- 3 controale la unităţi din domeniul tranzacţiilor imobiliare.

Indicatorii referitori la activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă sunt reflectaţi în anexele nr.6, nr.7 şi nr.8 la prezentul Raport.

Restanţe salariale

În contextul monitorizării modului şi termenilor de achitare a salariilor în sectorul real al economiei, întru respectarea Programului de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii, de către inspectorii de muncă pe parcursul anului 2018, au fost întreprinse 61 vizite de control (inclusiv 47 inopinate) la agenţi economici, care au admis în perioada 2016-2018 restanţe la plata salariilor în sumă 28,428 mil.lei – faţă de 2383 persoane, inclusiv 823 femei. De către inspectorii de muncă au fost stabiliţi termeni de lichidare a restanţelor salariale şi au fost încheiate procese-verbale cu privire la contravenţie.

Conform statisticilor la 1 iulie 2018 suma restanţelor la plata salariilor angajaţilor din sectorul real al economiei constituia 169703,0 mii lei faţă de 15296 salariaţi din 160 unităţi.

Din suma totală, restanţele:

- întreprinderilor de stat constituiau 108553,1 mii lei faţă de 9701 salariaţi;

- întreprinderilor municipale – 4570,4 mii lei faţă de 1074 salariaţi;

- instituţii publice – 87,5 mii lei faţă de 129 salariaţi;

- în sectorul privat – 56162,0 mii lei faţă de 4392 salariaţi.

Inclusiv:

- 2 întreprinderi în proces de insolvabilitate – 213,5 mii lei;

- 3 întreprinderi în proces de lichidare – 432,8 mii lei.

Rezultatele activităţilor de control, cât şi statisticile din domeniu scot în evidenţă o tendinţă de creştere a datoriilor salariale faţă de angajaţi. Repartizarea restanţelor salariale a agenţilor economici după genul de activitate este prezentată în tabelul de mai jos.

Evoluţia sumelor datorate denotă că, cele mai mari restanţe predomină în ramura transportului şi depozitare, industria prelucrătoare, agricultură, silvicultură şi pescuit.

Munca nedeclarată

Un fenomen îngrijorător prezintă munca nedeclarată, cu consecinţe grave pentru societate şi pentru cei direct implicaţi. Astfel, pentru realizarea obiectivului "Intensificarea controlului în scopul depistării evaziunilor fiscale şi contracarării fenomenului "muncii la negru" din Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor "în plic" şi muncii nedeclarate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 şi Programului de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii, au fost întreprinse 85 vizite de control (7 – planificate şi 78 – inopinate) la 58 unităţi şi 27 angajatori-persoane fizice, unde au fost depistate 139 persoane ce activau fără forme legale de angajare, inclusiv 50 femei şi 4 minori. Astfel la:

- 30 angajatori din ramura agricolă activau 51 persoane;

- 18 angajatori din comerţ – 21 persoane;

- 15 angajatori, ce prestau alte activităţi de servicii – 31 persoane;

- 5 angajatori din construcţie – 12 persoane;

- 5 angajatori din domeniul alimentaţiei publice – 9 persoane;

- 5 angajatori din ramura industriei prelucrătoare – 6 persoane;

- 5 angajatori din ramura de transport – 5 persoane;

- 1 angajator din domeniul distribuţiei apei – 3 persoane;

- 1 angajator din ramura extractivă – 1 persoană.

Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care, de către inspectorii de muncă, au fost înaintate prescripţii pentru remedierea cazurilor de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii. Au fost repuse în drepturi 43 persoane, fiindu-le legalizate relaţiile de muncă cu angajatorii. Minorii au fost retraşi din activitatea interzisă persoanelor mai tinere de 18 ani.

Totodată de către inspectorii de muncă au fost examinate şi întreprinse măsuri de soluţionare a 109 petiţii, în care a fost sesizată munca nedeclarată. Ca rezultat a examinării au fost depistate 56 persoane, care activau fără forma legală de angajare.

Cu prioritate, Inspectoratul de Stat al Muncii urmăreşte prevenirea şi combaterea acestui fenomen negativ, în special prin adoptarea bunelor practici implementate în alte ţări europene, dar şi prin măsuri directe de depistare a muncii nedeclarate, întrucât subiecţii muncii nedeclarate comit un act raţional şi asumat. Astfel, în temeiul Regulamentului comun privind activitatea echipelor multidisciplinare pentru combaterea muncii nedeclarate, pe parcursul anului 2018, inspectorii de muncă au întreprins vizite de control în comun cu colaboratori ai altor autorităţi publice, după cum urmează:

• cu colaboratori ai Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică a fost efectuată 1 vizită de control în baza unei petiţii, în rezultatul căreia a fost depistată utilizarea muncii nedeclarate a 1 persoane;

• cu funcţionarii Serviciului Fiscal de Stat au fost efectuate 45 vizite de control planificate şi 3 inopinate în cadrul cărora au fost consemnate 6 persoane, care prestau munca nedeclarată;

• cu reprezentanţii subdiviziunilor teritoriale ale sindicatelor au fost efectuate 8 vizite de lucru, inclusiv pentru examinarea a 5 petiţii;

• în temeiul sesizărilor Inspectoratului de Poliţie au fost întreprinse 39 vizite de control, în cadrul cărora au fost consemnate 59 persoane, care prestau munca nedeclarată.

În scopul realizării obiectivelor Strategiei naţionale privind ocuparea forţei de muncă pentru anii 2017 – 2021 şi sensibilizarea angajatorilor şi salariaţilor privind riscurile practicării muncii "la negru" prin ridicarea nivelului de conştientizare şi responsabilitate a cetăţenilor, în colaborare cu funcţionarii Serviciului Fiscal de Stat, au fost efectuate mai mult de 100 întruniri la unităţi economice la care au participat circa 2000 angajatori şi salariaţi.

Toate acţiunile pe care le întreprind inspectorii de muncă, au menirea asigurării aplicării dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative referitoare la raporturile de muncă şi la protecţia salariaţilor în exercitarea atribuţiilor lor. În acest context inspectorii de muncă întreprind acţiuni de comunicare, prin care se asigură schimbul de informaţii cu autorităţile publice de nivelul I şi II, precum şi cu persoanele fizice şi juridice supuse activităţii de control, pentru cunoaşterea şi conştientizarea beneficiilor muncii legale, a riscurilor la care se expun atât angajaţii cât şi angajatorii în cazurile de muncă nedeclarată şi asupra respectării normelor de drept în domeniul relaţiilor de muncă.

Munca persoanelor cu dizabilităţi

În vederea asigurării modului de aplicare a prevederilor art.34 al Legii nr.60-XIX din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, şi îndeplinirii Programului de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe parcursul anului 2018, de către inspectorii de muncă au fost vizitate 913 unităţi cu un efectiv de 20 şi mai multe persoane. Pentru plasarea în câmpul muncii a persoanelor respective, la 73 unităţi au fost rezervate 251 locuri de muncă. La 62 unităţi activau 219 persoane cu dizabilităţi. La 44 unităţi există registrul de evidenţă a cererilor de angajare a persoanelor cu dizabilităţi. Despre locurile de muncă rezervate au informat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 24 de unităţi. Inspectorii de muncă au prescris, agenţilor economici vizitaţi conformarea la prevederile legii nominalizate.

Acţiuni de monitorizare a muncii copilului

Printre obiectivele activităţilor de control se regăsesc şi aspecte ce ţin de munca persoanelor mai tinere de 18 ani. În anul 2018, în cadrul controalelor (2 – planificate, 2 – în baza petiţiilor şi 6 – în baza sesizărilor Inspectoratului de poliţie) în procesul de lucru au fost depistaţi 17 salariaţi mai tineri de 18 ani. Aceşti minori îşi desfăşurau activitatea la 7 agenţi economici şi 3 angajatori-persoane fizice.

În rezultatul controalelor, au fost constatate 20 încălcări faţă de minori, din care:

- admiterea muncii nedeclarate, încălcarea prevederilor art.7/1 alin.(1), (2) din Codul muncii;

- neîntocmirea contractului individual de muncă, încălcarea prevederilor art.56 alin.(1) şi 283 alin.(3) lit.a), b), c) din Codul muncii;

- nerespectarea duratei reduse a timpului de muncă, contrar prevederilor art.96 alin.(2) lit.b) din Codul muncii;

- stabilirea perioadei de probă în contractul individual de muncă, contrar prevederilor art.62 lit.b) din Codul muncii;

- salariul a fost stabilit, calculat şi achitat cu încălcarea prevederilor Regulamentului privind retribuirea muncii pentru anumite categorii de salariaţi cărora li se stabileşte durata redusă a timpului de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1254 din 15 noiembrie 2004, pct.7;

- angajarea minorului fără a fi supus unui examen medical preventiv, prin ce au fost încălcate prevederile art.253, alin.(1) din Codul muncii;

- neperfectarea relaţiilor de muncă în formă scrisă prin încheierea contractului individual de muncă, prin încălcarea prevederile art.58 alin.(1) din Codul muncii;

- neefectuarea de către angajator a evidenţei timpului de muncă prestat efectiv de salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii prestate în zilele de repaus şi în zilele de sărbătoare nelucrătoare (activând pe teritoriul stânei 24 ore din 24 ore), prin ce au fost încălcate prevederile art.106 din Codul muncii;

- în registrele contabile nu au fost reflectate înscrierile referitoare la plata salariului, prin ce au fost încălcate prevederile art.142 alin.(3) din Codul muncii;

- a fost utilizată munca minorului la lucrări cu condiţii de muncă grele, vătămătoare şi/sau periculoase (îngrijitor de animale), prin ce au fost încălcate prevederile art.255 alin.1 din Codul muncii şi Hotărârea Guvernului nr.541 din 7 iulie 2014 cu privire la aprobarea Nomenclatorului lucrărilor cu condiţii de muncă grele, vătămătoare şi/sau periculoase la care este interzisă aplicarea muncii persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani şi a normelor de solicitare maximă admise pentru persoanele în vîrstă de pînă la 18 ani la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor;

- încadrarea în muncă a persoanelor în vârstă de până la 15 ani, prin ce au fost încălcate prevederile art.46 alin.(4) din Codul muncii şi Convenţia colectivă nr.8 (nivel naţional) "Cu privire la eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor" din 12 iulie 2007;

- admiterea minorilor la comercializarea băuturilor alcoolice, prestînd muncă interzisă, cu încălcarea art.255 alin.(1) din Codul muncii;

- admiterea restanţelor la plata salariilor, prin încălcarea art.146 alin.(1) din Codul muncii.

În condiţii de muncă interzise persoanelor mai tinere de 18 ani activau 10 salariaţi. În comerţul cu băuturi alcoolice activau 5 fete de 17 ani din mediul urban. La lucrări de construcţie 1 băiat de 17 ani şi 4 băieţi în calitate de îngrijitori de animale cu vârsta de 11, 13, 15 şi 17 ani din mediul rural, şi care nu aveau legalizate relaţiile de muncă cu angajatorul. Pentru a asigura aplicarea corectă a legislaţiei muncii, inspectorii de muncă au dispus măsuri de remediere a încălcărilor consemnate în procesele-verbale de control şi au emis prescripţii de retragere a persoanelor mai tinere de 18 ani de la muncile exercitate contrar legii. Minorii au fost retraşi din activitate.

Indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă

În temeiul Programului de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii şi al Ordinului "Cu privire la efectuarea controlului asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă" emis în comun de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Inspectoratul de Stat al Muncii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale şi conform pct 6. al Hotărârii Guvernului nr.788 din 7 octombrie 2013 cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspectoratului de Stat al Muncii, de către inspectorii de muncă au fost întreprinse vizite de control la 175 unităţi, ai căror salariaţi în perioada 2016 – 2018 au beneficiat de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzate de boli obişnuite, accidente nelegate de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor (carantină), îngrijirea copilului bolnav. Ca rezultat al controalelor, în 11 cazuri au fost depistate încălcări la calcularea indemnizaţiilor. Astfel au fost calculate cu abateri de la prevederile legislaţiei în vigoare indemnizaţii în valoare de 2831,40 lei.

Examinarea petiţiilor şi sesizărilor

În anul raportat, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au examinat 2099 petiţii de la cetăţeni şi 997 sesizări din partea autorităţilor publice centrale şi locale, prin care s-au invocat diverse încălcări ale legislaţiei muncii şi altor acte normative din domeniul raporturilor de muncă. Clasificarea problemelor abordate în petiţiile parvenite din partea cetăţenilor este următoarea:

- 55% - constituie probleme ce ţin de salarizare;

- 13% - cazuri de concediere/reducere a personalului;

- câte 5% - sesizează munca nedeclarată şi abateri de la prevederile legale la încheierea contractelor individuale de muncă;

- câte 4% - constituie probleme ce ţin de evidenţa, completarea, eliberarea carnetelor de muncă şi neacordarea/neplata indemnizaţiilor pentru concediile anuale de odihnă;

- câte 2% - sesizează încălcări la calcularea sau neachitarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi încălcarea regimului de muncă;

- 1% - semnalizează cazuri de accidentare;

- 9% - invocă alte probleme.

Din numărul total de petiţii:

- 50% – constituie petiţiile parvenite de la bărbaţi;

- 44% – de la femei;

- 6% – adresări colective.

Informaţia privind indicatorii referitori la problemele abordate în petiţiile examinate este reflectată în anexa nr.9 la prezentul Raport.

Constatări, acţiuni de prevenire, sancţionare şi combatere

Activităţile de control, de monitorizare a muncii copilului, de examinare a petiţiilor şi sesizărilor întreprinse de Inspectoratul de Stat al Muncii scot în evidenţă faptul că, angajatorii comit mai frecvent încălcări referitoare la:

- salarizare – angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim garantat de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenilor legali de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art.128 alin.(2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);

- contractul individual de muncă – iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art.47, 49, 55, 58, 68, 74, 86);

- durata timpului de muncă – depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art.95 – 105, 107,109, 110, 111).

În raport cu persoanele mai tinere de 18 ani cele mai frecvente cazuri de încălcare a prevederilor legislaţiei muncii au constituit: admiterea la lucru fără examenul medical preventiv; neasigurarea normelor de durată redusă a timpului de muncă, atragerea la muncă în zilele de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare; neacordarea concediului suplimentar plătit; lacune în calcularea salariului, atragerea la munci interzise ş.a.

Concomitent se mai constată şi anumite dificultăţi în aplicarea legislaţiei muncii şi actelor normative din domeniul raporturilor de muncă. O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează unităţile noi fondate şi cu un efectiv de personal mic.

Nesoluţionarea problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la unităţile, care nu desfăşoară activităţi de protecţie a salariaţilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.

Un obstacol deosebit în prevenirea accidentelor îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau al reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.

Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme ce contribuie la asigurarea respectării cadrului legal.

În acest sens, de către inspectorii de muncă au fost emise prescripţii care conţin 15179 măsuri şi acţiuni de remediere a deficienţelor, abaterilor şi încălcărilor depistate, inclusiv prescripţii de retragere din muncă a minorilor antrenaţi în condiţii interzise. Astfel, cele mai multe măsuri de remediere au fost consemnate în procesele-verbale de control la unităţile din:

- comerţ – 3267 încălcări, ce constituie 21,5% din numărul total de prescripţii;

- agricultură şi silvicultură – 2858 încălcări sau 18,8%;

- alte activităţi şi servicii – 2539 încălcări sau 16,7%;

- domeniul educaţiei – 2581 încălcări sau 9%;

- industria prelucrătoare – 1182 încălcări sau 7,8%;

- administraţia publică – 1051 încălcări sau 6,9%;

- ramura transport şi depozitare – 906 încălcări sau 6%;

- ramura de construcţii – 716 încălcări sau 4,7% din numărul total de prescripţii.

Ca rezultat al neconformării angajatorilor şi persoanelor cu funcţie de răspundere a acestora la prevederile legislaţiei cu privire la raporturile de muncă, pe parcursul anului de către inspectorii de muncă au fost încheiate şi înaintate instanţei de judecată spre examinare 270 procese-verbale cu privire la contravenţie. Din numărul total de procese-verbale cu privire la contravenţie în 7 procese-verbale s-au constatat încălcări care au fost comise în raport cu minori (în baza art.55 alin.(2), art.55¹, art.58 din Codul contravenţional (CC)), în 86 procese-verbale se constată admiterea persoanelor la muncă fără perfectarea formelor legale (în baza art.55 alin.(1), art.55 alin.(3) lit.a), art.55¹ CC), în 38 procese-verbale cu privire la contravenţie se constată încălcarea termenelor de plată a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent (în baza art.55 alin.(1), 55 alin.(3), art.57 alin.(1) CC). În celelalte procese-verbale cu privire la contravenţie se constată şi alte încălcări în domeniul raporturilor de muncă.

Evidenţa contractelor colective de muncă

În anul 2018, în temeiul articolului 33 alineatul (1) din Codul muncii, de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au fost luate în evidenţă 605 contracte colective de muncă şi acorduri adiţionale la ele.

Indicatori referitori la numărul contractelor colective de muncă şi acordurile adiţionale la ele luate la evidenţă sunt reflectaţi în anexa nr.10 la prezentul Raport.

Evidenţa zilierilor

Cu intrarea în vigoare a Legii nr.22 din 23 februarie 2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, începând cu luna septembrie a fost instituit Registrul de evidenţă a zilierilor, unde potrivit art.3 sunt înregistrate persoane, care activează doar în domeniul agricol. Conform prevederilor legii nominalizate, completarea şi ţinerea evidenţei zilierilor se efectuează de către beneficiarul de lucrări în registrul achiziţionat contra cost de la inspecţia teritorială de muncă. În scopul sensibilizării publicului larg privind modul de procurare a Registrelor de evidenţă a zilierilor, au fost plasate anunţuri pe pagina web a Inspectoratului de Stat al Muncii şi panourile informative ale Consiliilor raionale. Concomitent, inspectorii din cadrul inspecţiilor teritoriale de muncă au desfăşurat acţiuni de informare a celor interesaţi referitor la prevederile legii în cauză prin participarea la întruniri, seminare, mese rotunde, emisiuni televizate şi radiofonice locale. Astfel de acţiuni au fost desfăşurate în toate raioanele din ţară, conform situaţiei. La data de 28 decembrie 2018, de către inspecţiile teritoriale de muncă la solicitarea beneficiarilor, au fost realizate 592 Registre de evidenţă a zilierilor. De la beneficiarii de lucrări agricole au parvenit la inspecţiile teritoriale de muncă 178 extrase din Registrele de evidenţă, în care sunt vizate 4483 persoane cu statut de zilier.

III. ACTIVITĂŢI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

Pe parcursul anului 2018, Inspectoratul de Stat al Muncii a întreprins mai multe acţiuni de colaborare cu autorităţile competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, care au fost investite cu atribuţii de control de stat al respectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă conform prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, modificată prin Legea nr.185 din 21 septembrie 2017.

În temeiul art.23¹ din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, au fost abilitate cu drept de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă 10 autorităţi competente în domeniul siguranţei ocupaţionale:

1. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

2. Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei;

3. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică;

4. Inspectoratul pentru Protecţia Mediului;

5. Agenţia Naţională Transport Auto;

6. Autoritatea Aeronautică Civilă;

7. Agenţia Navală;

8. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;

9. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;

10. Agenţia pentru Supraveghere Tehnică.

Misiuni şi responsabilităţi

Autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale au următoarele atribuţii:

a) controlează respectarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă în unităţile din domeniile lor de competenţă;

b) realizează activităţi de pregătire, instruire şi informare a angajatorilor şi salariaţilor angajaţi în unităţile din domeniile lor de competenţă privind securitatea şi sănătatea în muncă;

c) asigură aplicarea dispoziţiilor actelor normative referitoare la condiţiile de muncă şi protecţia salariaţilor în domeniile de activitate atribuite în competenţa lor;

d) în coordonare cu Inspectoratul de Stat al Muncii, asigură instruirea inspectorilor de muncă care activează în structura lor;

e) difuzează public informaţii despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislaţiei în domeniul siguranţei ocupaţionale;

f) cercetează, în modul stabilit de Guvern, accidentele de muncă;

g) comunică Inspectoratului de Stat al Muncii informaţii despre fiecare accident de muncă constatat şi cercetat în domeniul său de competenţă;

h) transmit, anual şi la solicitare, Inspectoratului de Stat al Muncii informaţii privind activitatea desfăşurată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

i) participă la elaborarea raportului anual privind activitatea autorităţilor competente în domeniul controlului respectării cadrului normativ privind raporturile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă, în partea ce vizează activitatea de inspecţie a siguranţei ocupaţionale în domeniul său de competenţă;

j) consultă, împreună cu Inspectoratul de Stat al Muncii, listele de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control al siguranţei ocupaţionale în domeniile lor de competenţă;

k) constată contravenţii şi încheie procese-verbale conform prevederilor Codului contravenţional;

l) participă, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, la elaborarea proiectelor de acte normative, de metodologii, instrucţiuni, ghiduri şi recomandări metodice privind aplicarea cadrului normativ privind siguranţa ocupaţională.

Autorităţile competente, în vederea executării atribuţiilor lor în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii, au dreptul să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de la persoane juridice şi fizice informaţiile necesare exercitării atribuţiilor lor.

Măsuri organizatorice de implicare a autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale

Pe parcursul anului 2018, în scopul asigurării implementării uniforme a prevederilor legislaţiei privind reformarea sistemului de inspecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Inspectoratul de Stat al Muncii au fost întreprinse mai multe acţiuni de consultări ale funcţionarilor autorităţilor competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale.

Astfel, pentru asigurarea punerii în aplicare a prevederilor legislaţiei cât şi pentru determinarea căilor de conlucrare cu autorităţile investite cu atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale, sub egida Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, au fost organizate întruniri lunare, cu participarea conducerii Inspectoratului de Stat al Muncii, a reprezentanţilor din partea Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi autorităţilor respective, care au avut drept scop stabilirea căilor de coordonare şi monitorizare a controlului în domeniul siguranţei ocupaţionale, desemnarea atribuţiilor după domeniile de activitate al autorităţilor, prezentarea şi examinarea formularelor de lucru, determinarea căilor de informare reciprocă, raportare şi colaborare, completarea statelor de personal cu inspectori, care să posede cunoştinţe pentru cercetarea cazurilor de accidentare.

Pentru funcţionarea efectivă, la începutul anului 2018, toate autorităţile investite cu atribuţii în domeniul siguranţei ocupaţionale au fost asigurate cu formulare-modele ale Fişelor postului inspectorilor de muncă cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi a Regulamentului-tip de activitate al inspecţiei teritoriale de muncă ş.a. De asemenea autorităţilor respective le-au fost repartizate formularele de lucru şi de raportare a activităţii lunare în domeniul siguranţei ocupaţionale.

În paralel, la Ministerul Economiei şi Infrastructurii au fost organizate şedinţe de lucru, cu participarea conducerii Inspectoratului de Stat al Muncii şi reprezentanţii autorităţilor investite cu atribuţii de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, referitoare la:

- punerea în aplicare a modificărilor operate în legislaţie privind transmiterea unor competenţe ale Inspectoratului de Stat al Muncii către 10 autorităţi competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale;

- modalitatea de repartizare a unităţilor (întreprinderi, instituţii şi organizaţii din sectorul privat şi public) pe domeniile de competenţă a autorităţilor cu atribuţii în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale;

- efectuarea controlului de stat şi respectiv cercetarea accidentelor de muncă;

- modul de instruire iniţială şi continuă a inspectorilor de muncă;

- instruirea angajatorilor şi salariaţilor pe parcursul activităţii;

- completarea statelor de personal cu inspectori de muncă;

- situaţia creată privind necercetarea accidentelor de muncă produse după 27 octombrie 2017.

În cadrul întrunirii, desfăşurată în luna aprilie 2018 în incinta Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, cu participarea experţilor în domeniul reformelor, experţi din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Inspectoratului de Stat al Muncii şi a Consilierului de Nivel Înalt al Uniunii Europene în domeniul legislaţiei ocupării forţei de muncă, a fost propus pentru examinare şi dezbateri Planul de acţiuni iniţiale în vederea implementării reformei sistemului instituţional de siguranţă ocupaţională. Planul prevede un şir de acţiuni cu caracter normativ (elaborare de acte) şi acţiuni de ordin administrativ şi organizatoric.

Ulterior, situaţia privind desfăşurarea controlului de stat în domeniul siguranţei ocupaţionale a fost analizată în cadrul şedinţei Comisiei Naţionale pentru Consultări şi Negocieri Colective "Cu privire la organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice centrale cu competenţe în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă" şi în cadrul şedinţelor de lucru de la Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Şedinţele au fost organizate în scopul identificării soluţiilor referitoare la problemele existente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Începând cu 15 iunie 2018, pe durata unui an calendaristic, în temeiul Hotărârii Guvernului nr.79 din 24 mai 2018 atribuţiile de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale au revenit Inspectoratului de Stat al Muncii.

Pe parcursul anului 2018, inspectorii de muncă din cadrul autorităţilor competente în domeniul siguranţei ocupaţionale au fost antrenaţi în elaborarea Metodologiei privind controlul de stat în baza analizei riscurilor pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi a Listelor de verificare în domeniul lor de competenţă. Ulterior, au fost elaborate şi aprobate prin hotărâri de guvern Metodologii ale controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competenţă la 8 autorităţi cu atribuţii de control în domeniu siguranţei ocupaţionale. În luna octombrie 2018 a avut loc întrunirea de lucru dintre conducerea Inspectoratului de Stat al Muncii şi conducătorii autorităţilor, privind aspectele efectuării controlului de stat în baza analizei riscurilor.

În contextul reformei cadrului legislativ în domeniul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, Ministerul Economiei şi Infrastructurii în comun cu Proiectul "Reforma Climatului Investiţional" al Corporaţiei Financiare Internaţionale au elaborat obiective şi indicatori de performanţă pentru analiza activităţii organelor de control de stat, potrivit art.31² din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Astfel, în perioada 12 – 16 noiembrie 2018, au fost organizate şedinţe cu reprezentanţii fiecărei autorităţi competente în domeniul siguranţei ocupaţionale. Scopul şedinţelor a fost asigurarea implementării corecte şi coerente, de către autorităţile competente în domeniul siguranţei ocupaţionale, a reformei procedurii de control asupra activităţii de întreprinzător în baza criteriilor de risc. Au fost stabilite priorităţile în ceea ce priveşte examinarea plângerilor şi cercetarea accidentelor, identificarea necesităţilor de consolidare a capacităţilor normative şi instituţionale de formare profesională a inspectorilor de muncă în domeniul siguranţei ocupaţionale. De asemenea a fost organizată şedinţa de lucru pentru elaborarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă şi analiza activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii.

Ulterior, la şedinţa de lucru cu conducerea de vârf a autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale, au fost examinate impedimentele în activitatea de inspecţie şi determinarea căilor de înlăturare a lor.

Din cele 10 autorităţi competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, 8 autorităţi dispun de regulamente de organizare şi funcţionare în care sunt prevăzute atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale. Nu dispun de regulamente Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei.

Structura organizatorică a autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale

Conform prevederilor Legii nr.185 din 21 septembrie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, atribuţia privind efectuarea controlului de stat al respectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă a fost repartizată la 10 autorităţi competente. În 7 autorităţi au fost constituite subdiviziuni (direcţii, secţii, servicii) cu atribuţii în domeniul siguranţei ocupaţionale. Datorită faptului că în 3 autorităţi, în structura organizatorică nu au fost create subdiviziuni şi nu a fost încadrat personal responsabil de efectuarea controlului de stat în domeniul siguranţei ocupaţionale, activitatea în domeniul dat nu a fost desfăşurată.

Personalul autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale

În temeiul Hotărârii Guvernului nr.889 din 1 noiembrie 2017 cu privire la optimizarea structurii şi efectivului unor autorităţi cu funcţii de control şi supraveghere, la finele anului 2018 erau angajaţi în calitate de inspectori, cu atribuţii de control în domeniul siguranţei ocupaţionale la:

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor – 9 inspectori în Direcţia siguranţa ocupaţională, din 10 prevăzuţi în hotărârea guvernului menţionată;

Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei – 3 inspectori în Direcţia asigurarea intereselor consumatorilor şi siguranţa ocupaţională – din 4 prevăzuţi;

Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică – 1 inspector în Secţia management şi metodologia controlului în domeniul siguranţei ocupaţionale – din 4 prevăzuţi;

Inspectoratul pentru Protecţia Mediului – 2 inspectori în Secţia siguranţa ocupaţională – din 4 prevăzuţi;

Agenţia Naţională Transport Auto – 4 inspectori în Serviciul control şi siguranţa ocupaţională – din 4 prevăzuţi;

Agenţia pentru Supravegherea Tehnică – 7 inspectori în Direcţia siguranţa ocupaţională – din 10 prevăzuţi;

Autoritatea Aeronautică Civilă – 1 inspector în Serviciul siguranţă ocupaţională;

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică – 1 inspector;

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei – pentru 3 inspectori în cadrul Direcţiei supraveghere piaţă;

Agenţia Navală – 0 inspectori.

Persoanele angajate în cadrul autorităţilor respective au urmat un curs de instruire iniţială în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Totodată, în perioada 11 – 15 iunie 2018, inspectorii au participat la cursuri de instruire pentru aplicarea Listelor de verificare în cadrul proiectului "Reforma climatului investiţional în Moldova", desfăşurat cu sprijinul Corporaţiei Financiare Internaţionale, membră a Grupului Băncii Mondiale.

Activitatea de inspecţie

Inspectoratului de Stat al Muncii i-au fost prezentate rapoarte privind activitatea în anul 2018 a inspectorilor cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din cadrul autorităţilor competente cu atribuţii în domeniul siguranţei ocupaţionale. Din aceste rapoarte reiese că controale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost desfăşurate doar pe parcursul trimestrului IV al anului 2018 de către 2 autorităţi (Agenţia pentru Supraveghere Tehnică şi Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei).

Total au fost efectuate 21 de controale, în care au fost consemnate 26 încălcări de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Totodată, în perioada de referinţă au fost întreprinse acţiuni de inspecţie orientate spre prevenirea încălcării legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă.

În acest sens au fost demarate 1720 acţiuni de sensibilizare a angajaţilor şi angajatorilor (seminare, întruniri, mese rotunde, ateliere de lucru, consultări) privind respectarea actelor normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

- au fost acordate şi publicate 21 de interviuri cu tematica siguranţei ocupaţionale (Agenţia Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, Agenţia pentru Supraveghere Tehnică);

- au fost elaborate 2 pliante destinate angajatorilor şi angajaţilor cu tematica securităţii şi sănătăţii în muncă (Agenţia Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei);

- au fost examinate 16 petiţii (din care 6 vizau accidente de muncă şi 8 condiţiile de muncă) şi 5 sesizări (Agenţia pentru Supraveghere Tehnică, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor).

IV. DATE STATISTICE REFERITOARE LA ACCIDENTE DE MUNCĂ

Din cauza deficienţilor de securitate, potrivit statisticilor, anual se înregistrează un număr mare de accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. În perioada de referinţă, la unităţile cuprinse în statistici, s-a înregistrat un număr total de 503 accidentaţi.

Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaţilor a fost de 16123, determinând un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă cauzată de accidente de muncă de 35 (număr de zile-om ce-i revin unui accidentat).

Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la unităţile acoperite de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr.11 şi nr.12 la prezentul Raport.

Conform art.222 din Codul muncii, una din direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este asigurarea priorităţii vieţii, integrităţii fizice şi sănătăţii salariaţilor, prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

În cazul evenimentelor de accidentare, potrivit art.13 lit.p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul este obligat să asigure comunicarea, cercetarea, evidenţa şi raportarea corectă şi în termeni stabiliţi a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate, elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora.

Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005.

Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. Regulamentul stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator, iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. În temeiul Regulamentului, angajatorului îi revine obligaţiunea de a raporta anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate.

Astfel, pe parcursul anului 2018, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost comunicate 428 accidente (inclusiv 2 accidente produse în anii precedenţi).

De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 331 accidente cu incapacitate temporară de muncă.

Inspectorii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor au cercetat 2 accidente mortale (inclusiv 1 colectiv) şi 1 caz grav – cu accidentarea gravă a 1 femei.

În temeiul Legii nr.79 din 24 mai 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, începând cu 15 iunie 2018, termen de un an de zile, atribuţiile de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale au revenit Inspectoratului de Stat al Muncii. Astfel, prin dispoziţia Directorului Inspectoratului de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 94 accidente produse în câmpul muncii.

Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă, 59 au fost clasificate ca accidente de muncă, din care 33 mortale – în rezultatul cărora şi-au pierdut viaţa 38 persoane, şi 26 grave – în care au avut de suferit 31 persoane (inclusiv 4 femei).

Pe parcursul anului inspectorii de muncă au mai cercetat:

- accidente mortale în afara muncii –26;

- accidente, care nu se încadrează în prevederile Regulamentului de cercetare a accidentelor de muncă: mortale – 4, grave – 1;

- accidente cu incapacitate temporară de muncă – 4.

Repartizarea accidentelor de muncă, cercetate de inspectorii de muncă, după genul de activitate denotă, că ponderea cea mai mare revine ramurii de transport, depozitare şi comunicaţii (8 accidente mortale şi 2 grave), construcţii (6 accidente mortale şi 4 grave), în agricultură şi silvicultură (5 accidente mortale şi 6 grave). În comerţ s-au produs 8 accidente (4 accidente mortale şi 4 grave). În industria prelucrătoare s-au produs 7 accidente (2 mortale şi 5 grave). În domeniul energiei electrice, gazelor şi apei s-au produs 5 accidente mortale şi 1 grav. În alte activităţi de servicii s-au produs 3 accidente mortale şi 2 grave. Câte 1 accident grav s-a produs la exploatarea carierelor şi în domeniul sănătăţii.

Printre cele mai frecvente împrejurări de accidentare a salariaţilor la locurile de muncă este căderea executantului de la înălţime şi de la acelaşi nivel; prinderea, lovirea sau strivirea de maşini şi utilaje în funcţiune şi de mijloace de transport pe drumuri publice; căderea, prăbuşirea de materiale şi obiecte. De asemenea, ca rezultat al cercetării accidentelor s-a stabilit că, acestea s-au produs cel mai frecvent din cauza încălcării de către executanţi a normelor de securitate şi sănătate în muncă, cât şi din cauza sarcinii de muncă inadecvate.

Dosarele de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale, întocmite de inspectorii de muncă, au fost remise în adresa organelor de poliţie pentru examinare sub aspect penal.

Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă, şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întârziere sau necomunicarea de către angajator Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea acestor evenimente. Pe parcursul anului 2018 au fost comunicate 2 accidente produse în anii precedenţi, din care – 1 accident de muncă mortal şi 1 grav.

O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nedeclarată. Astfel, în anul 2018 s-au produs 3 accidente mortale şi 3 grave cu persoane, care nu aveau relaţiile de muncă legalizate în modul stabilit de legislaţie. Aceste evenimente s-au produs la 1 angajator-persoană fizică şi 5 agenţi economici.

În asemenea situaţii cercetarea accidentului devine posibilă numai după dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă.

Repartizarea accidentelor de muncă grave şi mortale, cercetate de inspectorii de muncă, pe împrejurări şi cauze se prezintă în anexa nr.13 la prezentul Raport.

Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile, vizate în statistici, în anul 2018 se estimează la 5908,7 mii lei, din care 57,8 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 8,2 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 10,2 la sută sunt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 23,8 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.

V. ACŢIUNI DE SENSIBILIZARE, INFORMARE ŞI CONSULTARE

Pentru sensibilizarea, informarea şi consultarea celor interesaţi în aplicarea corectă şi eficientă a legislaţiei, precum şi pentru asigurarea transparenţei activităţii de inspecţie s-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii, a legislaţiei din domeniul muncii, şi despre activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii. În această ordine de idei au fost acordate 11 interviuri la posturile de radio locale şi centrale, 37 participări în cadrul emisiunilor televizate şi au fost publicate 74 articole în diverse publicaţii periodice centrale şi locale.

Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Inspectoratul de Stat al Muncii a acordat ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii. În perioada raportată au beneficiat de ajutorul consultativ al Inspectoratului de Stat al Muncii şi subdiviziunilor sale structurale circa 2300 persoane.

În vederea promovării muncii decente de către inspectorii de muncă în colaborare cu autorităţile publice locale, au fost realizate 32 măsuri (întruniri) de informare şi sensibilizare a salariaţilor, întreprinzătorilor şi reprezentaţilor săi, în cadrul cărora au participat 476 persoane, fiind desemnate cele mai bune practici de dezvoltare a muncii decente şi dezavantajele achitării salariilor "în plic" şi practicării "muncii la negru".

În cadrul vizitelor de control inspectorii de muncă au realizat activităţi de pregătire, instruire, informare şi consultare în domeniul raporturilor de muncă pentru 3781 salariaţi de la 187 unităţi economice.

În scopul interzicerii celor mai grave forme ale muncii copiilor si acţiunea imediată în vederea eliminării lor, cât şi pentru familiarizarea cu prevederile legislaţiei referitoare la munca persoanelor cu vîrsta de până la 18 ani, pe parcursul anului 2018 de către inspectorii de muncă au fost organizate seminare instructiv-consultative pentru tineretul studios. În cadrul acestor seminare participanţii au fost informaţi despre prevederile legislaţiei muncii şi despre modalităţile de aplicare a acesteia. La seminarele în cauză au participat 3040 tineri din 86 instituţii de învăţămînt preuniversitar din localităţi urbane şi rurale.

Inspectorii de muncă au participat la Forumul profesiilor "O carieră de succes acasă", Târguri ale locurilor de muncă pentru Tineret şi alte evenimente organizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, unde au fost oferite informaţii şi consultaţii pentru vizitatorii interesaţi privind aplicarea legislaţiei muncii în relaţiile de muncă. Inspectorii de muncă au participat şi la seminare de sensibilizare pentru tineret, organizate de autorităţile publice locale. Aceste măsuri sunt eficiente şi avantajoase atât persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă cât şi angajatorilor.

În perioada de referinţă, Inspectoratul de Stat al Muncii a coordonat activitatea de instruire şi formare a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în domeniul raporturilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

În contextul promovării prevederilor şi sesizării modului în care se respectă legislaţia muncii, inspectorii de muncă au luat parte la întrunirile şi şedinţele de lucru periodice, organizate de autorităţile publice locale şi subdiviziunile teritoriale ale administraţiei publice centrale desconcentrate în teritoriu.

VI. RESURSE DE TIMP CONSUMATE ÎN ACTIVITĂŢILE DE INSPECŢIE

Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2018 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.

Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 3539 zile-om, ce constituie 47 la sută din fondul timpului utilizat pe teren (7509 zile-om). Pentru efectuarea unui control inspectorii de muncă utilizează 1,5 zile.

Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 1565 zile-om sau 21 la sută din fondul timpului utilizat pe teren.

La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 339 zile-om, ceea ce constituie 5 la sută din fondul timpului utilizat pe teren.

VII. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢILOR PROFESIONALE ŞI

LOGISTICE ALE INSPECTORILOR DE MUNCĂ

În cadrul programului de instruire continuă a inspectorilor de muncă şi în conformitate cu Programul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pentru anul 2018 au fost desfăşurate diferite măsuri instructive.

În comun cu colaboratorii Centrului Naţional Anticorupţie şi Biroului Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în perioada 26 – 29 iunie 2018 au fost organizate şi desfăşurate 3 seminare zonale de instruire pentru 44 inspectori de muncă cu tematica "Prevenirea şi combaterea problemelor de integritate a agentului public. Prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în acţiunile de plasare în câmpul muncii a cetăţenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova".

Au fost desfăşurate seminare de instruire a inspectorilor de muncă cu tematica "Controlul asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi achitării indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă din bugetul asigurărilor sociale de stat prin intermediul angajatorilor", organizate în colaborare cu funcţionari de la Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru 49 inspectori din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii.

Pentru studierea bunelor practici, cât şi pentru preluarea unor aspecte pozitive din domeniul controlului siguranţei ocupaţionale, la invitaţia autorităţii cu atribuţii în domeniul muncii şi în domeniul inspecţiei muncii în perioada 19 – 23 martie 2018 a fost întreprinsă o vizită de lucru a reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Inspectoratului de Stat al Muncii la Vilnius, Lituania. În cadrul acestei vizite au fost studiate diferite modele de planificare şi desfăşurare a activităţilor de inspecţie a muncii, parte din care pot fi soluţii şi pentru Republica Moldova. În perioada 10 – 13 septembrie alţi 2 reprezentanţi ai Inspectoratului de Stat al Muncii au întreprins o vizită de lucru la Vilnius, pentru participarea la un training cu genericul "Organizarea şi planificarea pregătirii inspectorilor de muncă şi a activităţilor de inspecţie", desfăşurat de Inspectoratul Muncii din Lituania.

Reprezentanţii Inspectoratului de Stat al Muncii au participat şi la alte acţiuni, desfăşurate în colaborare cu organismele internaţionale, printre care se înscriu:

- atelierul de lucru privind noile aranjamente asupra timpului de muncă, organizat de Organizaţia Internaţională a Muncii în cadrul căruia au fost prezentate standardele internaţionale privind timpul de muncă, precum şi elaborarea unor aranjamente ale timpului de muncă echilibrate benefic atât pentru lucrători cât şi pentru întreprinderi;

- 5 ateliere regionale de lucru cu tematica "Schimbul de bune practici privind cooperarea interinstituţională şi planificare a politicii de combatere a traficului de fiinţe umane", privind consolidarea capacităţilor funcţionarilor din domeniul antitrafic, organizate de Secretariatul permanent al comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane în parteneriat cu Misiunea OSCE în Moldova;

- campania de informare cu genericul "Invizibil printre noi", organizată la Dubăsari de Secretariatul permanent pentru combaterea traficului de fiinţe umane;

- atelierul de lucru privind consolidarea capacităţilor actorilor din domeniul antitrafic pe dimensiunea "Cooperarea instituţiilor de stat cu organizaţiile nonguvernamentale şi actorii nontradiţionali în procesul de asistare a victimelor traficului de fiinţe umane", în contextul implementării proiectului "Consolidarea capacităţilor Republicii Moldova în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane", proiect finanţat de Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migraţie în cadrul parteneriatului de Mobilitate Uniunea Europeană – Republica Moldova;

- Congresul internaţional în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de la Istanbul, Turcia;

- în temeiul Hotărârii Guvernului nr.445 din 16 mai 2018, conducerea Inspectoratului de Stat al Muncii în componenţa delegaţiei tripartite a Republicii Moldova, a participat la cea de-a 107-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii (or. Geneva, Elveţia);

- la angajare, 3 reprezentanţi ai Inspectoratului de Stat al Muncii, au fost instruiţi conform unui curs de "Securitate şi sănătate în muncă".

Asigurarea logistică a inspectorilor de muncă reprezintă una din priorităţile de dezvoltare strategică al Inspectoratului de Stat al Muncii.

ÎNCHEIERE

Rezultatele obţinute confirmă că activitatea de inspecţie a muncii în anul 2018 a reprezentat un proces complex în derulare, care necesită eforturi şi coerenţă în acţiuni. Eforturile depuse de către autorităţile cu drept de control în domeniul muncii contribuie la o aplicare mai sigură şi mai adecvată a prevederilor legislative, fapt care conduce la sporirea gradului de implementare a legislaţiei din domeniul raporturilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor stabilite de Lege, este oportun şi necesar un nivel mai înalt de organizare şi asigurare logistică, dezvoltare a capacităţilor profesionale a inspectorilor autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul muncii (raporturi de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă):

- să elaboreze şi să formuleze propuneri în vederea conformării cadrului naţional de reglementare a activităţilor de inspecţie cu normele internaţionale respective la care Republica Moldova este parte;

- să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:

- asigurarea respectării de către angajatori a legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă;

- monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;

- monitorizarea muncii femeilor şi persoanelor mai tinere de 18 ani;

- monitorizarea muncii persoanelor cu dizabilităţi;

- monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă;

- monitorizarea nediscriminării în muncă;

- prevenirea şi combaterea fenomenului "muncii nedeclarate";

- corectitudinea stabilirii, calculării şi a plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, a indemnizaţiei pentru prevenirea îmbolnăvirilor, a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav.

Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor.

Anexa nr.1

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Anexa nr.2

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Cadrul legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii

Cadrul legislativ de reglementare a activităţii

Inspectoratului de Stat al Muncii

Acte internaţionale

Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.81/1947 privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ, Geneva, ratificată prin Legea nr.593-XIII din 26.09.1995;

Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.129/1969 privind inspecţia muncii în agricultură, Geneva, ratificată prin Legea nr.1330-XIII din 26.09.1997;

Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 03.05.1996.

Acte naţionale

Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003;

Legea nr.158 din 4.007.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;

Legea nr.140-XV din 10.05.2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii;

Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;

Legea nr.190-XIII din 19.07.1994 cu privire la petiţionare;

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat al Muncii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.788 din 07.10.2013;

Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1361 din 22.12.2005;

Programul de activitate a Inspectoratului de Stat al Muncii pentru anul 2018.

Cadrul legislativ aflat în incidenţa controlului

Inspectoratului de Stat al Muncii

Acte internaţionale:

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 16 decembrie 1966;

Carta socială europeană revizuită;

Convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de Republica Moldova;

Directive ale Uniunii Europene.

Acte naţionale:

Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003;

Legea nr.1432-XIV din 28.12.2000 privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim;

Legea salarizării nr.847-IV din 12.02.2002;

Legea nr.289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale;

Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;

Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici;

Legea nr.60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi;

Legea nr.22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri;

Legea nr.756-XIV din 24.12.1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10.07.2008;

Hotărârea Guvernului nr.95 din 05.02.2009 pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă;

Hotărârea Guvernului nr.375 din 27.05.2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc pentru domeniul de control efectuat de către Inspectoratul de Stat al Muncii;

Hotărârea Guvernului nr.894 din 12.09.2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii;

Hotărârea Guvernului nr.743 din 11.06.2002 cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară;

Hotărârea Guvernului nr.535 din 07.05.2003 privind aprobarea Modului de calculare şi de plată a sumei de compensare a pierderii unei părţi din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia;

Hotărârea Guvernului nr.426 din 26.04.2004 privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu;

Hotărârea Guvernului nr.108 din 03.02.2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;

Hotărârea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice;

Hotărârea Guvernului nr.1449 din 24.12.2007 privind carnetul de muncă;

Hotărârea Guvernului nr.165 din 09.03.2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real;

Hotărârea Guvernului nr.331 din 28.05.2012 privind salarizarea funcţionarilor publici;

Hotărârea Guvernului nr.98 din 04.02.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naţionale;

Hotărârea Guvernului nr.550 din 09.07.2014 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară;

Hotărârea Guvernului nr.837 din 06.07.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Convenţii colective de toate nivelurile.

Contracte colective de muncă.

Alte acte normative din domeniul raporturilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Anexa nr.3

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Cadrul legislativ aferent autorităţilor cu atribuţii de control

în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Acte internaţionale:

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 16 decembrie 1966;

Carta socială europeană revizuită;

Convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de Republica Moldova;

Directive ale Uniunii Europene.

Acte naţionale:

Codul Muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003;

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr.186-XVI din 10.07.2008;

Legea nr.756-XIV din 24.12.1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

Hotărârea Guvernului nr.513 din 11.08.1993 despre aprobarea Regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi, organizaţii şi instituţii a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacității de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale;

Hotărârea Guvernului nr.264 din 06.10.1993 privind aprobarea Nomenclatorului industriilor, profesiilor şi lucrărilor cu condiţii de muncă grele şi nocive, proscrise femeilor şi Normelor de solicitare maximă, admise pentru femei la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor;

Hotărârea Guvernului nr.1101 din 17.10.2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea indemnizaţiei de dizabilitate pentru accidente de muncă sau boli profesionale;

Hotărârea Guvernului nr.1335 din 10.10.2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile;

Hotărârea Guvernului nr.152 din 19.02.2004 cu privire la cuantumul sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile;

Hotărârea Guvernului nr.1223 din 09.11.2004 privind aprobarea Nomenclatorului profesiilor şi funcţiilor cu condiţii de muncă vătămătoare, activitatea cărora acordă dreptul la concediu de odihnă anual suplimentar plătit şi durata zilei de muncă redusă a personalului medico-sanitar;

Hotărârea Guvernului nr.1487 din 31.12.2004 cu privire la aprobarea Listei-tip a lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare pentru care salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare;

Hotărârea Guvernului nr.1361 din 22.12.2005 privind aprobarea Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă;

Hotărârea Guvernului nr.95 din 05.02.2009 pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă:

a) Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale;

b) Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a comitetului pentru securitatea şi sănătatea în muncă;

Hotărârea Guvernului nr.353 din 05.05.2010 cu privire la aprobarea Cerinţelor minime de securitate şi sănătate la locul de muncă;

Hotărârea Guvernului nr.603 din 11.08.2011 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă;

Hotărârea Guvernului nr.80 din 09.02.2012 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;

Hotărârea Guvernului nr.244 din 08.04.2013 privind aprobarea Cerinţelor minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă;

Hotărârea Guvernului nr.324 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind cerinţele de sănătate şi securitate pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă;

Hotărârea Guvernului nr.918 din 18.11.2013 privind Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă;

Hotărârea Guvernului nr.362 din 27.05.2014 cu privire la aprobarea Cerinţelor minime privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz;

Hotărârea Guvernului nr.541 din 07.07.2014 cu privire la aprobarea Nomenclatorului lucrărilor cu condiţii de muncă grele, vătămătoare şi/sau periculoase la care este interzisă aplicarea muncii persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani şi a Normelor de solicitare maximă admise pentru persoanele în vîrstă de pînă la 18 ani la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor;

Hotărârea Guvernului nr.584 din 12.05.2016 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de producere a unor afecţiuni dorsolombare;

Hotărârea Guvernului nr.589 din 12.05.2016 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de vibraţiile mecanice;

Hotărârea Guvernului nr.819 din 01.07.2016 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la monitor;

Hotărârea Guvernului nr.1025 din 07.09.2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea sănătăţii persoanelor expuse acţiunii factorilor profesionali de risc;

Hotărârea Guvernului nr.1282 din 29.11.2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind modul de cercetare şi stabilire a diagnosticului de boală (intoxicaţie) profesională;

Hotărârea Guvernului nr.1324 din 08.12.2016 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind cerinţele esenţiale de securitate ale explozibililor de uz civil, punerea la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozibililor de uz civil;

Hotărârea Guvernului nr.506 din 05.07.2017 pentru aprobarea Cerinţelor minime de securitate privind exploatarea ascensoarelor;

Hotărârea Guvernului nr.552 din 12.07.2017 pentru aprobarea Cerinţelor minime de securitate privind exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor combustibile naturale;

Hotărârea Guvernului nr.775 din 2.10.2017 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind protecţia sănătăţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;

Hotărârea Guvernului nr.608 din 03.07.2018 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea securităţii radiologice în activităţi cu surse de radiaţie ionizantă în exteriorul incintei special amenajate.

Convenţii colective de toate nivelurile.

Alte acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Anexa nr.4

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

ORGANIGRAMA INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII

Anexa nr.5

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Repartizarea inspectorilor de muncă

pe funcţii publice şi domenii de activitate

în inspecţiile teritoriale de muncă la 31 decembrie 2018

Anexa nr.6

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Indicatori referitori

la activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii în anul 2018

Anexa nr.7

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Indicatori

referitori la numărul controalelor întreprinse de către inspectorii

de muncă şi cazurile de constatare a contravenţiei în anul 2018

Anexa nr.8

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

 Indicatori

referitori la numărul controalelor efectuate în anul 2018 şi numărul de încălcări

consemnate în procesele-verbale de control, repartizate pe activităţi

Anexa nr.9

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Indicatorii referitori

la problemele abordate în petiţiile examinate în anul 2018

Anexa nr.10

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

 Indicatori

 referitori la numărul contractelor colective de muncă şi acordurile adiţionale

 la ele luate la evidenţă la inspecţiile teritoriale de muncă în anul 2018

Anexa nr.11

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Numărul de accidentaţi

în muncă şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă în anul 2018

Anexa nr.12

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Repartizarea pe împrejurări şi cauze

a accidentaţilor în muncă în anul 2018

Anexa nr.13

la Raportul privind activitatea autorităţilor competente

în domeniul controlului legislaţiei cu privire la raporturile

de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă pe anul 2018

Repartizarea accidentelor

de muncă grave şi mortale, pe împrejurări şi cauze, cercetate

de inspectorii de muncă pe parcursul anului 2018