Acte judiciare

894/12.09.2018 Hotărîre pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii

Tipul documentului: Acte judiciare
Data adoptării: 12.09.2018

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat

asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor

în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii

nr. 894 din 12.09.2018

(în vigoare 21.09.2018)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 358-364 art. 955 din 21.09.2018

* * *

Notă: În clauza de adoptare şi pe tot parcursul textului Metodologiei, textul Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii, conform anexei nr.1.

[Subpct.2) abrogat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 26.05.2021, în vigoare 18.07.2021]

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.375/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc pentru domeniul de control efectuat de către Inspectoratul de Stat al Muncii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.424).

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

PRIM-MINISTRU	Pavel FILIP
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii,
muncii şi protecţiei sociale	Svetlana Cebotari
Ministrul economiei
şi infrastructurii	Chiril Gaburici
Nr.894. Chişinău, 12 septembrie 2018.

Anexa nr.1

la prin Hotărîrea Guvernului nr.894/2018

[Parafa anexei modificată Hot.Guv. nr.78 din 26.05.2021, în vigoare 18.07.2021]

Notă: Pe tot parcursul textului, cuvântul "plângere", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "petiţie", la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele "organ de control", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "Inspectorat", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021

METODOLOGIA

privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător

în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale

Inspectoratului de Stat al Muncii

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (în continuare – Metodologie) are scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Inspectoratului de Stat al Muncii, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi cu Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

1¹. Inspectoratul de Stat al Muncii (în continuare – Inspectorat) este autoritatea învestită prin lege cu atribuţia de control de stat asupra activităţii de întreprinzător în următoarele domenii:

1) raporturile de muncă;

2) securitatea şi sănătatea în muncă;

3) intermedierea muncii şi activitatea agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi care desfăşoară activitatea legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova. Respectarea condiţiilor de licenţiere pentru activitatea legată de plasarea în câmpul muncii a cetăţenilor în străinătate.

[Pct.1¹ introdus prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

2. La baza Metodologiei stau criterii de risc relevante domeniilor de control ale Inspectoratului, cu acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu se efectuează pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului şi este urmată de elaborarea unui clasament în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat. Analiza riscurilor se utilizează pentru alegerea acţiunilor adecvate dintre mai multe acţiuni posibile.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

3. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control ce se aplică acesteia.

4. Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc se aplică în următoarele situaţii:

1) la planificarea anuală a controalelor;

2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

3) la identificarea soluţiei optime privind petiţia depusă la Inspectorat sau informaţiile referitoare la încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute;

4) la elaborarea listelor de verificare şi la stabilirea cerinţelor de reglementare care trebuie incluse în lista de verificare;

5) la planificarea strategică a activităţii de control;

6) în alte situaţii referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activităţii de întreprinzător.

Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în situaţiile prevăzute la pct.4 se va realiza în conformitate cu capitolul II.

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR

Secţiunea 1

Criteriile de risc

5. Procesul de analiză a riscurilor se bazează pe prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat, precum şi pe:

1) datele statistice disponibile;

2) analiza informaţiilor privind riscurile stabilite de Inspectorat sau de instituţii conexe;

3) practicile relevante ale altor state.

6. Criteriul de risc sumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanţe referitoare la raporturile precedente ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul, ale căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii salariaţilor, precum şi a încălcării drepturilor la muncă.

7. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariţiei prejudiciului şi/sau mărimea acestuia.

[Pct.7¹ abrogat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.7¹ introdus prin Hot.Guv. nr.787 din 16.11.2022, în vigoare 18.11.2022]

[Pct.8 abrogat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

9. Criteriile de risc stabilite trebuie să respecte următoarele principii:

1) să fie relevante scopului activităţii Inspectoratului;

2) să acopere toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către Inspectorat;

3) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd, se aleg criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unităţi concrete în baza unei informaţii valorice (statistice), care poate fi obţinută, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu ţin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de unitate;

4) să poată fi ierarhizate conform ponderii şi intensităţii riscului pe care îl reflectă;

5) să fie raportate la caracterul multidimensional al surselor de risc. Este esenţial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Inspectoratul.

10. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu sunt următoarele:

1) domeniul activităţii economice;

2) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Inspectoratului;

3) data ultimului control.

[Pct.10 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.10 în redacţia Hot.Guv. nr.787 din 16.11.2022, în vigoare 18.11.2022]

[Pct.10 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

10¹. Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectorat sunt următoarele:

1) pentru domeniul raporturilor de muncă:

- numărul de angajaţi;

- devierea negativă, în decursul unui trimestru sau în decursul unui an, a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (în continuare – CAEM-2));

- ponderea salariaţilor cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim;

- suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilităţii financiare/numărul de salariaţi din unitate faţă de acest indicator pe ramură (după CAEM-2);

2) pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

- numărul de angajaţi;

- numărul accidentelor de muncă produse şi gravitatea acestora;

3) pentru domeniul intermedierii muncii şi activitatea agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi care desfăşoară activitatea legată de plasare în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova. Respectarea condiţiilor de licenţiere pentru activitatea legată de plasare în câmpul muncii a cetăţenilor în străinătate:

- numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenţia privată şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate;

- numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată.

[Pct.10¹ în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.10¹ introdus prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

10². Pentru criteriul de risc care indică domeniul activităţii economice al persoanei supuse controlului se va utiliza lista activităţilor prezentată în tabelul 1 la prezenta Metodologie, identificată conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei – CAEM-2, aprobat prin Ordinul directorului general al Biroului Naţional de Statistică nr.28/2019), în domeniile aferente exclusiv competenţelor Inspectoratului stabilite în anexa la Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

[Pct.10² introdus prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

11. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.

În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

12. În descrierea fiecărui criteriu de risc, acordarea punctelor este urmată de explicarea circumstanţelor pentru fiecare nivel de risc, ceea ce permite identificarea nivelului de risc al fiecărei entităţi/unităţi economice.

[Pct.12 completat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

13. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conţinut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile, de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.

14. Punctajele vor fi acordate după cum urmează:

1) domeniul de activitate (tabelul 1)

Raţionamentul general: în diferite domenii de activitate, într-o măsură sau alta, se utilizează şi se prestează muncă nedeclarată, se admit restanţe la plata salariilor, neîncheierea contractelor individuale de muncă, nerespectarea timpului de muncă şi a timpului de odihnă, neacordarea garanţiilor şi compensaţiilor, răspunderea materială, disciplina muncii, riscul de accidentare (prioritar domeniile de activitate cu cel mai înalt grad de risc atribuit). Astfel, se generează diverse forme de exploatare a muncii (muncă forţată, trafic în scopuri de exploatare prin muncă, sclavie etc.), salarii nedeclarate, prejudicierea realizării drepturilor la protecţie socială, prejudiciu adus bugetului familiei, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale şi medicale, care se manifestă cu diferită intensitate şi frecvenţă.

Tabelul 1
Secţiunea	Domeniul de activitate	Gradul de risc (R1)
Secţiunea	Domeniul de activitate	raporturile de muncă	securitatea şi sănătatea muncii	intermedierea muncii şi activitatea legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate
A	Agricultură, silvicultură şi pescuit	5	5	-
B	Industria extractivă	2	5	-
C	Industria prelucrătoare	4	5	-
D	Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat	2	5	-
E	Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	2	4	-
F	Construcţii	5	5	-
G	Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul	5	3	-
H	Transport şi depozitare	4	5	-
I	Activităţi de cazare şi alimentare publică	3	2	-
J	Informaţii şi comunicaţii	2	2	-
K	Activităţi financiare şi asigurări	1	1	-
L	Tranzacţii imobiliare	3	1	-
M	Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice	1	1	-
N	Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	2	1	5
O	Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale obligatorii	1	1	-
P	Învăţământ	1	1	-
R	Artă, activităţi de recreere şi agrement	3	2	-
S	Alte activităţi de servicii	1	1	-
Q	Sănătate şi asistenţă socială	1	1	-

2) numărul de angajaţi (tabelul 2)

Raţionamentul general: numărul mare de angajaţi presupune multiple scheme de organizare structurală a unităţii. Prezenţa diferitor categorii de angajaţi solicită de la angajator eforturi mari şi diversificate în procesul de organizare a muncii, asigurarea salariaţilor cu condiţii decente de muncă, echipamente de muncă şi de protecţie individuală.

Tabelul 2
Numărul de angajaţi	Gradul de risc (R2)
Până la 10 angajaţi	1
De la 11 până la 20 de angajaţi	2
De la 21 până la 50 de angajaţi	3
De la 51 până la 100 de angajaţi	4
Peste 100 de angajaţi	5

3) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Inspectoratului (tabelul 3)

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor la data ultimului control efectuat indică predispunerea angajatorului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe când existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

Tabelul 3
Istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Inspectoratului	Gradul de risc (R3)
Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu şi au fost lichidate în procesul controlului	1
Au fost depistate încălcări minore care nu au sporit riscul, încălcări minore multiple, care indică neglijenţa persoanei supuse controlului	2
Au fost depistate încălcări grave, încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspector	3
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancţiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive	4
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat petiţii depuse la Inspectorat, care s-au confirmat în urma controlului	5

3¹) data ultimului control (tabelul 3¹)

Raţionamentul general: Cu cât este mai scurtă durata de la data efectuării ultimului control, cu atât mai înaltă este probabilitatea respectării prevederilor actelor normative din domeniile de control ale Inspectoratului.

Tabelul 3¹
Data ultimului control	Gradul de risc (R4)
Până la 1 an	1
De la 1 an până la 2 ani	2
De la 2 ani până la 3 ani	3
De la 3 ani până la 5 ani	4
Mai mult de 5 ani	5

4) devierea negativă a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după CAEM) (tabelul 4)

Raţionamentul general: Cu cât este mai mare devierea în sens negativ a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură, cu atât este mai mare riscul prejudicierii drepturilor salariale sau probabilitatea achitării nedeclarate a unei părţi a salariului.

Tabelul 4
Devierea negativă a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după CAEM)	Gradul de risc ^(R5⁾
Până la 20% inclusiv	1
De la 20% până la 30% inclusiv	2
De la 30% până la 40% inclusiv	3
De la 40% până la 50% inclusiv	4
Mai mare decât 50%	5

5) producerea accidentelor de muncă (tabelul 5)

Raţionamentul general: producerea accidentelor de muncă provoacă pierderi materiale, pierderi ale sănătăţii şi, în unele cazuri, ale vieţii accidentaţilor, cheltuieli pentru recuperarea sănătăţii, cheltuieli pentru repararea utilajului şi pentru plata indemnizaţiilor persoanelor accidentate.

Tabelul 5
Producerea accidentelor de muncă	Gradul de risc (R6)
În ultimii 3 ani nu s-au produs accidente de muncă	1
În ultimii 3 ani s-a produs un accident de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă	2
În ultimii 3 ani s-au produs mai multe accidente de muncă urmate de incapacitate temporară de muncă	3
În ultimii 3 ani s-a produs un accident de muncă grav	4
În ultimii 3 ani s-a produs un accident de muncă mortal	5

6) durata de la data efectuării ultimului control (tabelul 6)

Tabelul 6
Durata de la data efectuării ultimului control	Gradul de risc ^(R4⁾
Până la 1 an	1
De la 1 an până la 2 ani	2
De la 2 ani până la 3 ani	3
De la 3 ani până la 5 ani	4
Mai mult de 5 ani	5

7) ponderea salariaţilor cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim (tabelul 6¹)

Raţionamentul general: Cu cât este mai mare ponderea salariaţilor cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim, cu atât mai mare este probabilitatea prestării muncii nedeclarate.

Tabelul 6¹
Ponderea salariaţilor cu salariul mai mic sau egal decât salariul minim	Gradul de risc ^(R7⁾
Până la 20% inclusiv	1
De la 20% până la 30% inclusiv	2
De la 30% până la 40% inclusiv	3
De la 40% până la 50% inclusiv	4
Mai mult de 50%	5

8) suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilităţii financiare/numărul de salariaţi din unitate faţă de acest indicator pe ramură (după CAEM) (tabelul 6²)

Raţionamentul general: Cu cât este mai mare diferenţa dintre raportul sumei veniturilor constatate conform datelor contabilităţii financiare la numărul de salariaţi din unitate faţă de acelaşi indicator din ramură, cu atât este mai mare dimensiunea muncii nedeclarate.

Tabelul 6²
Suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilităţii financiare/numărul de salariaţi din unitate faţă de acest indicator pe ramură (după CAEM)	Gradul de risc (R8)
Până la 20% inclusiv	1
De la 20% până la 30% inclusiv	2
De la 30% până la 40% inclusiv	3
De la 40% şi până la 50% inclusiv	4
Mai mare decât 50%	5

9) numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenţia privată şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate (tabelul 6³):

Raţionamentul general: numărul redus de contracte de intermediere a muncii încheiate între o agenţie şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate poate indica riscul plasării cetăţenilor Republicii Moldova în câmpul muncii în lipsa unui contract de intermediere a muncii, care poate duce la perceperea ilegală de taxe, fără încheierea unui contract individual de muncă între beneficiarul din străinătate şi persoana aflată în căutarea unui loc de muncă în străinătate, nerespectarea drepturilor persoanei în procesul de intermediere a muncii realizate de agenţia privată şi alte încălcări ale legislaţiei.

Tabelul 6³ Numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenţia privată şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate
Numărul de contracte încheiate	Gradul de risc (R9)
Mai mult de 200 de contracte de intermediere a muncii	1
De la 101 până la 200 de contracte de intermediere a muncii	2
De la 51 până la 100 de contracte de intermediere a muncii	3
De la 26 până la 50 de contracte de intermediere a muncii	4
Până la 25 de contracte de intermediere a muncii	5

10) numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată (tabelul 6⁴):

Raţionamentul general: un număr mai mare de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate implică creşterea procentuală a posibilităţii apariţiei anumitor încălcări ale drepturilor lucrătorilor plasaţi în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată.

Tabelul 6⁴ Numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată
Numărul de persoane plasate	Gradul de risc (R10)
De la 0 la 50 de persoane	1
De la 51 la 100 de persoane	2
De la 101 la 150 de persoane	3
De la 151 la 200 de persoane	4
Mai mult de 201 persoane	5

[Pct.14 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Pct.14 modificat prin Hot.Guv. nr.787 din 16.11.2022, în vigoare 18.11.2022]

[Pct.14 în redacţia Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

Secţiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

15. Ponderea fiecărui criteriu se stabileşte în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control (tabelul 7). Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă şi pondere diferită, în funcţie de domeniul de control.

[Pct.15 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

16. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ţine cont de:

1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului;

2) influenţa criteriului ales asupra probabilităţii prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi a mărimii acestuia;

3) multidimensionalitatea surselor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriilor ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).

17. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.

Tabelul 7 Criteriile de risc atribuite domeniilor de activitate
Nr. crt.	Criterii	Ponderea riscului (W)
Nr. crt.	Criterii	raporturile de muncă	securitatea şi sănătatea muncii	intermedierea muncii şi activitatea legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate
1.	Domeniul activităţii economice (de bază) conform CAEM-2 (R1)	0,2	0,2	0,1
2.	Numărul de angajaţi (R2)	0,1	0,1	-
3.	Istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile Inspectoratului (R3)	0,2	0,2	0,2
4.	Data ultimului control (R4)	0,2	0,2	0,3
5.	Devierea mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după CAEM) (R5)	0,1	-	-
6.	Numărul accidentelor de muncă produse şi gravitatea acestora (R6)	-	0,3	-
7.	Ponderea salariaţilor cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim (R7)	0,1	-	-
8.	Suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilităţii financiare/numărul de salariaţi din unitate faţă de acest indicator pe ramură (după CAEM-2) (R8)	0,1	-	-
9.	Numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenţia privată şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate (R9)	-	-	0,2
10.	Numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată (R10)	-	-	0,2
Total		1,0

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.787 din 16.11.2022, în vigoare 18.11.2022]

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

18. Ponderea sumată a criteriilor de risc obligatorii nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.

Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, ca urmare a controalelor anterioare, în funcţie de noile date disponibile şi de actualizarea informaţiei colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se va scădea consecutiv ponderea acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate. Revizuirea trebuie să se efectueze în baza prevederilor pct.5.

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor în raport cu persoanele supuse controlului

19. După determinarea criteriilor de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea lor, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

unde:

R_g – gradul de risc global asociat cu subiectul (unitatea) potenţial al controlului;

R₁, R₂, R_n – criteriile de risc;

w_1, w_2, w_n – ponderea fiecărui criteriu de risc;

R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

20. În urma aplicării formulei stabilite la pct.19, riscul global va avea valori între 200 şi 1000 de puncte, unităţile care obţin 200 de puncte fiind asociate cu cel mai mic risc.

21. Subiecţii controlului sunt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasaţi subiecţii care au acumulat punctajul maxim. Aceştia sunt asociaţi cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.

Prin derogare, preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează pe perioade determinate (sezonier, semestrial sau trimestrial) şi sub aspect administrativ teritorial, conform structurii subdiviziunilor teritoriale, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în ordine descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului repartizat pentru fiecare perioadă determinată.

[Pct.21 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

22. În baza clasamentului, Inspectoratul întocmeşte planul anual al controalelor conform modelului prevăzut în anexă, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor în modul şi termenul stabilit de Guvern.

[Pct.22 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

23. Clasamentul poate fi utilizat de Inspectorat pentru stabilirea frecvenţei controlului recomandat pentru fiecare unitate. Frecvenţa recomandată va fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe unităţi, concomitent, cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite în art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

24. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea unităţilor supuse controlului din numărul total şi, în cazul schimbării situaţiei de la data ultimului control efectuat, modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, pentru actualizarea profilului fiecărei unităţi.

25. Evaluarea riscului pentru obiectul individual se va efectua după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi a controlului la solicitarea directă din partea unităţii supuse controlului. În cazul în care datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, clasamentul existent rămîne neschimbat.

[Pct.25 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

26. Pentru unitatea care nu a mai fost supusă anterior controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control.

Inspectoratul poate solicita acestei unităţi realizarea unei autoevaluări a entităţii şi, pînă la efectuarea primului control, va utiliza datele autoevaluării.

27. Nivelul de risc al unităţii supuse controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor şi reprezintă informaţie publică ce se plasează pe site-ul web al Inspectoratului.

[Pct.27 în redacţia Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

Secţiunea a 5-a

Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc

[Secţiunea a 5-a (pct.27¹-27⁴) introdusă prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

27¹. După aranjarea clasamentelor pentru fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor. Numărul de persoane/unităţi preluate din clasament se raportează la capacităţile instituţionale, atât ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cât şi ale Inspectoratului în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care pot fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rând, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.19, şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

[Pct.27¹ introdus prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

27². Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării sale.

În urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

[Pct.27² introdus prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

27³. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, precum şi planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite în prezenta Metodologie.

[Pct.27³ introdus prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

27⁴. Dacă persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competenţa Inspectoratului, conducătorul acestuia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea şi comasarea controalelor pentru mai multe domenii într-o singură vizită de control.

Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control planificat pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului identificate în planul anual al controalelor.

[Pct.27⁴ introdus prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

28. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat. La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

29. Controalele inopinate nu pot fi desfăşurate în baza informaţiilor neverificate şi/sau provenite dintr-o sursă anonimă.

La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia se utilizează criteriile de risc indicate la pct.10 şi 10¹.

[Pct.29 în redacţia Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME PRIVIND PETIŢIILE DEPUSE LA

INSPECTORAT SAU INFORMAŢIILE REFERITOARE LA ÎNCĂLCAREA

LEGISLAŢIEI ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

30. Petiţiile depuse la Inspectorat, precum şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Inspectoratului se evaluează în baza analizei riscurilor.

Controlul iniţiat în temeiul petiţiilor sau informaţiilor privind încălcarea legislaţiei se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat şi a prevederilor prezentei Metodologii.

31. Petiţiile şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei pot determina acţiuni mai prompte, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, accidente, precum şi dacă indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, situaţii care prezintă pericol pentru proprietatea persoanelor.

Pentru petiţiile şi informaţiile cu privire la posibilele încălcări minore care conduc la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acţiuni mai puţin intruzive sau dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petiţiile depuse sau în informaţiile deţinute.

[Pct.31 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

32. Evaluarea informaţiei din petiţii în temeiul criteriilor de risc este realizată în baza atribuirii punctajului şi ponderării corespunzătoare a variantelor posibile. La calcularea riscului se selectează doar câte un aspect de evaluare (o variantă) de la fiecare criteriu de risc, conform următorului tabel:

Nr. crt.	Criteriul de risc	Aspecte de evaluare	Punctaj
1.	Conţinutul petiţiei	Conţinut întemeiat, descrieri corect argumentate, completate cu dovezi concrete	5
1.	Conţinutul petiţiei	Conţinut aparent neîntemeiat, descrieri abstracte, lipsite de argumentări şi dovezi	1
2.	Timpul ce a trecut de la identificarea problemei	Încălcarea descrisă în petiţie are loc în flagrant sau într-o perioadă de timp scurtă de la momentul sesizării	5
2.	Timpul ce a trecut de la identificarea problemei	Perioada de timp ce s-a scurs de la momentul producerii încălcării este destul de mare, fiind depăşite şi termenele de prescripţie	1
3.	Credibilitatea autorului petiţiei	Conform datelor deţinute, autorul petiţiei a sesizat anterior organul de control şi în legătură cu alte încălcări, care s-au adeverit în urma verificărilor	4
		Autorul petiţiei nu a sesizat organul de control în trecut (este prima petiţie)	3
		Conform datelor deţinute, autorul petiţiei examinate a sesizat anterior organul de control şi în legătură cu alte încălcări, majoritatea dintre care nu s-au adeverit în urma verificărilor	1
4.	Producerea unor incidente/accidente	Petiţii cu detalii exacte şi precise despre producerea unui incident/accident ce a provocat prejudicii	5
4.	Producerea unor incidente/accidente	Petiţii despre posibilitatea iminentă de producere pe viitor a unui incident/accident	3
5.	Categoriile sociale ale populaţiei	Petiţii cu referire la încălcări ce afectează grupuri de persoane vulnerabile (minori, bătrâni, bolnavi, persoane cu dizabilităţi)	5
5.	Categoriile sociale ale populaţiei	Petiţii cu referire la încălcări ce afectează alte grupuri de persoane	2
6.	Impactul asupra societăţii, proprietăţii publice sau private	Petiţii despre unele încălcări a căror înlăturare, nefiind înlăturate imediat, ar fi imposibilă în viitor, astfel având impact negativ considerabil asupra societăţii, proprietăţii publice sau private	5
6.		Petiţii despre unele încălcări a căror înlăturare ar fi posibilă în viitor, neavând un impact negativ considerabil asupra societăţii, proprietăţii publice sau private	1
TOTAL

[Pct.32 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

33. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informaţii cu privire la încălcarile legislaţiei care i-au devenit cunoscute prin intermediul mass-mediei, de pe reţelele de socializare sau din alte surse. Aceste informaţii se evaluează în temeiul şi în conformitate cu condiţiile şi criteriile de risc indicate la pct.30 şi 32.

[Pct.33 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

34. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petiţiilor şi a informaţiilor în conformitate cu condiţiile şi criteriile de risc prevăzute la pct.30 şi 32, în baza punctajului total al evaluării petiţiei, cu dispunerea motivată a uneia sau a câteva dintre următoarele acţiuni:

Nr. crt.	Punctajul total obţinut conform evaluării criteriilor stabilite	Acţiunile care pot fi întreprinse
1.	11 – 16	Refuzarea efectuării unui control, cu înregistrarea petiţiei în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor
2.	17 – 23	Înregistrarea petiţiei în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în petiţie în timpul următorului control planificat
3.	24 – 29	Dispunerea efectuării imediate a unui control inopinat

[Pct.34 în redacţia Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA

CERINŢELOR DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE

ÎN LISTA DE VERIFICARE

35. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

36. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în metodologia sectorială. În conţinutul listelor de verificare se urmăreşte reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

37. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

38. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţilor acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) creează pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţilor acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

39. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie conform regulilor din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor. Listele de verificare în domeniul raporturilor de muncă aprobate se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe pagina web a Inspectoratului şi în Registrul de stat al controalelor.

[Pct.39 modificat prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII

DE CONTROL A INSPECTORATULUI

40. Inspectoratul realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor, în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

41. Domeniile strategice ale Inspectoratului în asigurarea respectării dispoziţiilor actelor normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă sînt:

1) legalizarea modului de încadrare în muncă, perfectarea contractelor individuale de muncă pentru minimizarea practicii de achitare a salariului "în plic" şi diminuarea fenomenului "muncii nedeclarate";

2) corectitudinea stabilirii salariului de bază şi lichidarea restanţelor la plata salariilor;

3) corectitudinea stabilirii, a calculului şi a plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;

4) respectarea duratei normale a timpului de muncă;

5) evaluarea riscurilor profesionale la locurile de muncă;

6) corectitudinea întocmirii actelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, ce trebuie să fie elaborate şi/sau deţinute de angajator conform legislaţiei;

7) organizarea securităţii şi sănătăţii în muncă la nivel de unitate.

[Pct.41 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

42. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă persoanelor supuse controlului, precum şi stabilirea unui echilibru între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

43. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se vor realiza conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

Capitolul VII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

44. Sistemul de efectuare a controalelor în baza analizei riscurilor trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, pe date colectate de Inspectorat, de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Este obligatorie evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile:

1) pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în conformitate cu riscul prezentat, Inspectoratul menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:

a) lista tuturor unităţilor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;

b) istoria activităţii de control;

c) profilul fiecărei unităţi supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea unităţii în cauză;

2) Inspectoratul reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.

Anexă

la Metodologia privind controlul de stat asupra

activităţii de întreprinzător în baza analizei

riscurilor în domeniile de control ale

Inspectoratului de Stat al Muncii

Forma şi structura planului anual de control

Inspectoratul de Stat al Muncii
PLANUL CONTROALELOR pentru anul ____________
Nr. crt.	Denumirea (numele) persoanei supuse controlului	Codul fiscal	Obiectul supus controlului şi adresa acestuia	Trimestrul	Domeniile de competenţă al organului de control			Controlul comun (organul de control vizat)
Nr. crt.	Denumirea (numele) persoanei supuse controlului	Codul fiscal	Obiectul supus controlului şi adresa acestuia	Trimestrul	raporturile de muncă	securitatea şi sănătatea muncii	intermedierea muncii şi activitatea legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate	Controlul comun (organul de control vizat)
1.	SRL ”R”	1234567890	”N”	I	X
2.	SRL ”M”	097654321	”R”	II		X
3.	SRL ”B”	123598763	”Y”	III	X		X
4.	SRL ”P”	545896545	”P”	IV	X			X
5.	...

[Anexa introdusă prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.894/2018

PROCEDURA

de realizare a controlului de stat asupra activităţii agenţiilor private şi

a intermediarilor nelicenţiaţi care desfăşoară activitatea ce ţine de

plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii

Moldova în baza analizei riscurilor specifice activităţii acestora

[Anexa nr.2 abrogată prin Hot.Guv. nr.457 din 16.07.2025, în vigoare 21.09.2025]

[Anexa nr.2 introdusă prin Hot.Guv. nr.78 din 26.05.2021, în vigoare 18.07.2021]