Ordin nr.1523 din 31.07.2026 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ special

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

O R D I N

cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru

de organizare şi funcţionare a instituţiilor

de învăţământ special

nr. 1523  din  31.07.2026

 (în vigoare 14.08.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 379-381 art. 672a din 14.08.2026

* * *

În temeiul art.20 alin.(6) şi art.34 alin.(1) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634) şi pct.10.12 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.146/2021 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, 206-208, art.344), cu modificările ulterioare,

ORDON:

1. Se aprobă Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ special (se anexează).

2. Se abrogă Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr.187/2017 privind aprobarea Regulamentului-tip al instituţiei de învăţământ special (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.421-457, art.2077), înregistrat la Ministerul Justiţiei cu nr.1267 din 2 noiembrie 2017.

3. Instituţiile de învăţământ special îşi aduc propriile regulamente de organizare şi funcţionare în concordanţă cu prezentul Regulament-cadru, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a acestuia.

4. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării.

Aprobat

prin Ordinul ministrului educaţiei

şi cercetării nr.1523/2026

REGULAMENT-CADRU

de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ special

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul-cadru al instituţiei de învăţământ special (în continuare - Regulament) stabileşte modul de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ special destinate exclusiv copiilor cu dizabilităţi severe, profunde sau multiple, a căror severitate funcţională complexă impune un mediu înalt specializat, asistenţă personală continuă şi servicii de suport intense.

2. Misiunea instituţiei de învăţământ special constă în valorificarea potenţialului individual şi dezvoltarea autonomiei funcţionale a elevilor cu dizabilităţi severe, profunde şi multiple (în continuare - elevi), prin asigurarea unui mediu educaţional, terapeutic specific şi de suport de înaltă specializare, menit să le garanteze demnitatea, starea de bine şi pregătirea optimă pentru o viaţă cotidiană pe cât posibil de independentă şi activă în societate.

3. Regulamentul are drept scop:

3.1. garantarea accesului la educaţie individualizată, terapii de abilitare/reabilitare şi suport multidimensional pentru copiii şi elevii cu dizabilităţi severe, profunde sau multiple, în condiţii care le asigură siguranţa, demnitatea, incluziunea şi respectarea drepturilor;

3.2. stabilirea unui cadru unitar de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ special;

3.3. delimitarea competenţelor şi responsabilităţilor organelor de conducere şi consultative, precum şi conducerea executivă a instituţiei;

3.4. reglementarea particularităţilor de organizare a procesului educaţional individualizat, inclusiv prin Planul Educaţional Individualizat (în continuare - PEI), adaptări curriculare, metode alternative de comunicare şi servicii de suport educaţional şi psihopedagogic.

4. Regulamentul se aplică:

4.1. instituţiilor publice de învăţământ special;

4.2. instituţiilor private de învăţământ special, în măsura în care acestea vizează standardele educaţionale, drepturile copilului/elevului, siguranţa, protecţia copilului, educaţia incluzivă, protecţia datelor cu caracter personal şi cerinţele de calitate aplicabile, fără a afecta regimul juridic specific al fondatorului privat, finanţării, raporturilor de muncă şi organelor interne de administrare.

5. Prevederile prezentului Regulament sunt obligatorii pentru:

5.1. personalului de conducere;

5.2. personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;

5.3. organelor de conducere şi consultative;

5.4. elevilor şi părinţilor sau altor reprezentanţi legali ai elevilor.

6. În sensul prezentului Regulament se utilizează terminologia definită în Codul educaţiei nr.152/2014, în Metodologia de evaluare a dezvoltării copilului/elevului din instituţiile de învăţământ general şi profesional tehnic, aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.555/2025 şi actele normative pe domeniul educaţiei incluzive.

7. Instituţia de învăţământ special îşi desfăşoară activitatea în baza următoarelor principii:

7.1. legalităţii - respectarea cadrului normativ;

7.2. autonomiei instituţionale responsabile - dreptul instituţiei de învăţământ special de a decide asupra organizării interne, a procesului educaţional şi a gestionării resurselor, în limitele competenţelor stabilite;

7.3. interesului superior al copilului - prioritate în toate deciziile şi acţiunile care vizează elevii;

7.4. echităţii şi nediscriminării - garantează acces egal la educaţie pentru toţi elevii, fără discriminare pe criterii de origine, limbă, religie, sex, dizabilitate sau alte criterii prevăzute de lege;

7.5. transparenţei şi responsabilităţii - informarea corectă şi la timp a comunităţii educaţionale şi asumarea răspunderii pentru deciziile adoptate;

7.6. participării subiecţilor educaţionali (personalul instituţiei, elevii, părinţii sau alţi reprezentanţi legali) în procesele decizionale;

7.7. orientării spre calitatea educaţiei şi rezultatele învăţării - aplicarea standardelor educaţionale şi a mecanismelor de evaluare şi asigurare a calităţii.

8. Instituţia de învăţământ special se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe politice, ideologice sau religioase.

9. În incinta instituţiei de învăţământ special sunt interzise activităţile care contravin principiului neutralităţii, inclusiv:

9.1. crearea, organizarea sau funcţionarea formaţiunilor politice;

9.2. organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu caracter politic;

9.3. prozelitismul religios sub orice formă;

9.4. orice activitate care poate afecta sănătatea, securitatea, demnitatea sau integritatea fizică şi psihică a elevilor şi a personalului.

10. Ierarhia actelor subsecvente se aplică în ordine descrescătoare, după cum urmează:

10.1. Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei de învăţământ special;

10.2. hotărârile consiliului de administraţie;

10.3. hotărârile consiliului profesoral;

10.4. ordinele directorului.

11. Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei de învăţământ special:

11.1. se elaborează în conformitate cu prezentul Regulament şi actele normative aplicabile;

11.2. se discută în cadrul şedinţei consiliului profesoral şi se aprobă de consiliul de administraţie;

11.3. se aduce la cunoştinţa personalului, elevilor, părinţilor sau altor reprezentanţi legali prin intermediul dirigintelui, în cadrul şedinţei organizate în acest scop.

12. Hotărârile organelor de conducere, adoptate în limitele competenţelor stabilite, sunt obligatorii pentru personalul de conducere şi personalul didactic şi nedidactic din instituţie şi se pun în aplicare prin ordinul directorului.

Capitolul II

PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ ŞI OPERAŢIONALĂ.

ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCAŢIONAL

Secţiunea 1

Organizarea şi funcţionarea instituţiei

13. Procesul de planificare strategică şi operaţională, şi alte acţiuni conexe, se realizează în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ primar şi secundar, ciclul I şi II aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.253/2026.

14. Instituţia de învăţământ special poate fi persoană juridică ce dispune de ştampilă şi antet propriu şi deţine conturi în contul unic trezorerial al Ministerului Finanţelor.

15. După forma de proprietate, instituţiile de învăţământ special pot fi publice şi private.

16. În cadrul instituţiei publice de învăţământ special pachetul standard de servicii educaţionale este gratuit şi finanţarea se efectuează în conformitate cu art.143 din Codul educaţiei nr.152/2014.

17. În instituţia de învăţământ special poate fi organizată inclusiv educaţia timpurie.

18. Structura şi durata anului de studii, programul de activitate, orarul, durata activităţilor didactice şi alte acţiuni conexe sunt stabilite în conformitate cu actele normative aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

19. Prin derogare de la prevederile pct.19, programul de activitate şi orarul şcolar poate fi modificat pentru a permite activităţi terapeutice cu specialişti: logopezi, psihopedagogi, kinetoterapeuţi etc., inclusiv activităţi pentru sprijin educaţional.

20. Procesul educaţional se desfăşoară în limba română sau în limba rusă ca învăţământ cu frecvenţă, într-un schimb, oportun în prima jumătate a zilei, prin lecţii şi activităţi terapeutice.

21. Alimentaţia elevilor este organizată conform actelor normative de profil.

22. Managementul şi administrarea instituţiei se realizează în conformitate cu actele normative aplicabile instituţiilor de învăţământ general.

Secţiunea a 2-a

Funcţiile şi atribuţiile instituţiei

23. Instituţia de învăţământ special îşi fundamentează întreaga activitate pe abordarea individualizată şi diferenţiată a cerinţelor complexe şi severe de dezvoltare ale elevilor, asigurând adaptările specifice şi suportul multidimensional necesar pentru valorificarea maximă a potenţialului individual, dezvoltarea autonomiei personale şi facilitarea incluziunii sociale active

24. Instituţia de învăţământ special exercită următoarele funcţii:

24.1. organizează şi desfăşoară un proces educaţional individualizat şi diferenţiat, adaptat particularităţilor specifice şi gradului de severitate al cerinţelor copiilor/elevilor;

24.2. asigură servicii terapeutice specifice, intervenţii de abilitare, reabilitare şi compensare a deficienţelor funcţionale severe;

24.3. oferă asistenţă psihopedagogică specializată, suport psiho-emoţional şi consiliere adaptată nevoilor specifice ale elevilor şi familiilor acestora;

24.4. asigură identificarea, monitorizarea şi referirea timpurie a elevilor către structurile teritoriale de asistenţă psihopedagogică în vederea evaluării sau reevaluării complexe a dezvoltării;

24.5. dezvoltă abilităţi esenţiale de viaţă independentă, autoîngrijire şi comunicare funcţională, asigurând totodată orientarea şcolară, profesională şi pregătirea pentru tranziţia spre viaţa adultă;

24.6. garantează un mediu incluziv sigur şi protector, implementând măsuri stricte de promovare a drepturilor şi de protecţie a interesului superior al copilului;

24.7. facilitează şi susţine dezvoltarea profesională continuă a personalului didactic, medical şi de suport, în acord cu noile metodologii din domeniul psihopedagogiei speciale;

24.8. dezvoltă parteneriate strategice şi reţele de colaborare cu părinţii sau alţi reprezentanţi legali, autorităţile publice locale, organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile de profil, în scopul asigurării unui suport comunitar integrat.

25. În vederea realizării funcţiilor sale, personalul instituţiei de învăţământ special îi revin următoarele atribuţii conform domeniului de activitate/responsabilitate:

25.1. în domeniul organizării şi desfăşurării procesului educaţional:

25.1.1. elaborarea, implementarea şi revizuirea periodică a PEI pentru fiecare elev, corelat cu potenţialul său şi severitatea dizabilităţii;

25.1.2. proiectarea şi adaptarea curriculară majoră în raport cu particularităţile de dezvoltare şi cerinţele specifice ale elevilor cu dizabilităţi severe sau multiple;

25.1.3. desfăşurarea activităţilor didactice şi educaţionale prin intermediul metodologiilor interactive speciale, al materialelor adaptate şi al tehnologiilor/echipamentelor asistive.

25.2. În domeniul asigurării serviciilor terapeutice specifice şi de abilitare/reabilitare:

25.2.1. furnizarea de intervenţii multidisciplinare şi terapii specifice de înaltă specializare (logopedie, kinetoterapie, psihoterapie, terapie ocupaţională, ergoterapie, stimulare senzorială etc.), în baza nevoilor funcţionale ale elevilor;

25.2.2. constituirea şi coordonarea echipelor de specialişti în scopul compensării deficitelor, dezvoltării abilităţilor adaptative şi optimizării calităţii vieţii elevilor.

25.3. În domeniul consilierii şi acordării suportului psihopedagogic:

25.3.1. oferirea de servicii de consiliere psihopedagogică specializată elevilor, axate pe adaptare şcolară, autoreglare emoţională şi dezvoltare personală;

25.3.2. monitorizarea sistematică, evaluarea continuă şi documentarea progresului global înregistrat de fiecare elev;

25.3.3. cultivarea autonomiei personale şi a independenţei în viaţa cotidiană prin formarea deprinderilor de autoîngrijire, comunicare funcţională şi interacţiune socială.

25.4. În domeniul evaluării interne şi al colaborării cu structurile de specialitate:

25.4.1. realizarea evaluărilor instituţionale iniţiale şi specifice (prin Comisia multidisciplinară instituţională) în scopul ajustării continue a PEI şi a strategiilor terapeutice;

25.4.2. colaborarea strânsă cu structurile teritoriale de asistenţă psihopedagogică (SAP) în vederea referirii elevilor pentru evaluarea sau reevaluarea complexă a dezvoltării;

25.4.3. participarea activă la comisiile multidisciplinare de specialitate pentru ghidarea, orientarea şcolară sau orientarea profesională a elevilor.

25.5. În domeniul protecţiei şi promovării drepturilor elevilor:

25.5.1. asigurarea unui mediu instituţional sigur, protector, accesibilizat fizic şi adaptat deplin nevoilor de siguranţă ale elevilor;

25.5.2. identificarea, documentarea şi raportarea imediată a oricăror forme sau suspiciuni de abuz, neglijare, exploatare sau violenţă către autorităţile tutelare şi de resort;

25.5.3. monitorizarea respectării demnităţii elevilor şi implementarea riguroasă a politicilor naţionale de protecţie a copilului.

25.6. În domeniul dezvoltării profesionale a personalului:

25.6.1. asigurarea şi facilitarea participării personalului didactic, medical şi de sprijin la programe de formare continuă axate pe bunele practici din psihopedagogia specială şi managementul cazurilor severe;

25.6.2. implementarea de proiecte educaţionale naţionale şi internaţionale destinate modernizării serviciilor acordate elevilor cu dizabilităţi severe.

25.7. În domeniul parteneriatelor cu familia şi comunitatea:

25.7.1. dezvoltarea de reţele de sprijin şi parteneriate cu părinţii, autorităţile publice locale, CRAP/SAP, instituţii medicale şi organizaţii neguvernamentale pentru o asistenţă integrată;

25.7.2. menţinerea unei comunicări constante şi transparente cu familia privind evoluţia şcolară, medicală şi terapeutică a copilului;

25.7.3. abilitarea şi ghidarea părinţilor/reprezentanţilor legali pentru asigurarea continuităţii demersului educaţional şi terapeutic în mediul familial.

25.8. În domeniul asistenţei medicale şi al suportului nutriţional:

25.8.1. asigurarea monitorizării clinice curente şi a asistenţei medicale specializate a elevilor, în strictă conformitate cu schemele de tratament şi diagnosticele stabilite;

25.8.2. organizarea alimentaţiei raţionale şi asigurarea unui regim nutriţional şi dietetic personalizat, adaptat nevoilor de sănătate ale fiecărui elev;

25.8.3. aplicarea măsurilor stricte de profilaxie sanitară, control epidemiologic şi izolare medicală temporară a elevilor în cazul depistării bolilor transmisibile.

25.9. În domeniul asistenţei personale şi al sprijinului funcţional:

25.9.1. coordonarea şi monitorizarea activităţii asistenţilor personali în cadrul instituţiei, asigurând integrarea sprijinului funcţional (mobilitate, igienă) cu obiectivele stabilite în PEI;

25.9.2. sprijinirea fizică şi ghidarea adaptativă a elevilor cu dizabilităţi neuromotorii şi severe în timpul rutinelor zilnice, promovând dezvoltarea autonomiei lor reziduale.

Capitolul III

PROCESUL DE MANAGEMENT AL RESURSELOR

UMANE ŞI PERSONALUL INSTITUŢIEI

Secţiunea 1

Managementul resurselor umane

26. Managementul resurselor umane în instituţia de învăţământ se realizează în baza:

26.1. Codul educaţiei nr.152/2014;

26.2. Codul muncii nr.154/2003;

26.3. actele normative aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi alte entităţi.

27. Atribuţiile şi condiţiile de activitate ale fiecărei categorii de personal sunt stabilite în strictă conformitate cu cadrul normativ prevăzut la pct.26.

28. Angajarea personalului se realizează în baza:

28.1. normelor de personal aprobate;

28.2. necesităţilor instituţiei;

28.3. condiţiilor de calificare profesională stabilite de actele normative.

29. Angajarea personalului didactic se realizează:

29.1. prin concurs, în condiţiile cadrului normativ; sau

29.2. prin repartizare, în cazul tinerilor specialişti, în condiţiile actelor normative aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

30. Personalul instituţiei de învăţământ:

30.1. dispune de un contract individual/contractului colectiv de muncă;

30.2. exercită atribuţiile potrivit fişei postului aprobată de director.

Secţiunea a 2-a

Personalul instituţiei şi atribuţiile acestora

31. Personalul de conducere al instituţiei de învăţământ special este format din director şi directori adjuncţi (după caz). Procedura de angajare se realizează în conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct în instituţiile de învăţământ general, aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr.163/2015.

32. Numărul de posturi de director adjunct în instituţiile de învăţământ publice se stabileşte de fondator, conform normelor de personal aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

33. Personalul didactic în instituţiile de învăţământ special trebuie să deţină calificare profesională de profil, cu specializare în domeniul psihopedagogiei speciale. În funcţie de cerinţele specifice de învăţare ale elevilor cu deficienţe senzoriale, cadrele didactice sunt obligate să dispună de competenţe în utilizarea sistemelor de comunicare augmentativă şi alternativă.

34. Personalul didactic au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

34.1. realizarea procesului educaţional în mod individualizat şi diferenţiat, prin adaptarea riguroasă a strategiilor didactice la starea de sănătate, potenţialul specific şi gradul de severitate al cerinţelor fiecărui elev;

34.2. asigurarea adaptării curriculare specifice şi implementarea programelor de studii axate pe formarea competenţelor cheie şi a abilităţilor funcţionale necesare elevilor;

34.3. exercitarea, prin numire, a funcţiei de diriginte, asumându-şi monitorizarea frecvenţei, managementul clasei şi protecţia integrităţii fizice, psihice şi a stării de bine a elevilor pe întreaga perioadă a prezenţei acestora în instituţie;

34.4. proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de suport educaţional individualizat şi a intervenţiilor compensatorii, integrate flexibil în programul şcolar, în funcţie de ritmul propriu de dezvoltare al elevului;

34.5. elaborarea de materiale şi suporturi didactice suplimentare adaptate, precum şi utilizarea tehnologiilor asistive sau a sistemelor de comunicare augmentativă pentru facilitarea accesului la învăţare;

34.6. coordonarea sau participarea activă, în cadrul Comisiei Multidisciplinare instituţionale, la proiectarea, implementarea, evaluarea continuă şi revizuirea periodică a PEI;

34.7. colaborarea strânsă şi permanentă cu asistenţii personali, personalul medical şi specialiştii în terapii specifice (logopezi, kinetoterapeuţi, psihopedagogi), în vederea alinierii obiectivelor educaţionale cu cele terapeutice şi de suport funcţional;

34.8. aplicarea strategiilor de intervenţie comportamentală pozitivă şi gestionarea eficientă/non-violentă a situaţiilor de criză sau a comportamentelor provocatoare, asigurând securitatea fizică şi emoţională a elevului aflat în criză şi a întregului colectiv;

34.9. adaptarea şi organizarea ergonomică/senzorială a spaţiului clasei (reducerea stimulilor auditivi/vizuali perturbatori, utilizarea de orare vizuale, pictograme şi zone de liniştire), în raport cu particularităţile de percepţie ale elevilor;

34.10. ghidarea practică şi abilitarea părinţilor/reprezentanţilor legali prin oferirea de tehnici de lucru şi strategii de comunicare adaptate, pentru a asigura continuitatea învăţării şi a dezvoltării autonomiei în mediul de acasă;

34.11. monitorizarea şi raportarea promptă către echipa medicală şi managementul instituţiei a oricăror modificări subite în starea fizică, cognitivă sau emoţională a elevului, care ar putea indica reacţii adverse la tratamente sau degradarea stării de sănătate;

34.12. respectarea necondiţionată a confidenţialităţii privind istoricul medical, psihologic, social şi reabilitarea elevului, interzicând divulgarea datelor sensibile din dosarul personal către persoane neautorizate;

34.13. îndeplinirea altor obligaţii prevăzute de legislaţia în vigoare şi stabilite prin fişa postului.

35. Educatorii (în cazul instituţiile de învăţământ special care au în structură educaţie timpurie) au următoarele atribuţii:

35.1. studierea şi evaluarea continuă a particularităţilor individuale de dezvoltare ale copiilor, în vederea identificării timpurii a potenţialului şi a nevoilor lor specifice;

35.2. contribuirea la crearea unui mediu de învăţare adaptat, accesibil şi protector, precum şi asumarea răspunderii pentru ocrotirea vieţii, a sănătăţii şi asigurarea stării de bine a copiilor pe perioada prezenţei acestora în instituţie;

35.3. monitorizarea sistematică a frecvenţei şi a progresului global înregistrat în dezvoltarea timpurie a copiilor;

35.4. asigurarea adaptării flexibile şi treptate a copiilor la regimul zilei şi la rutinele zilnice, respectând ritmul biologic, funcţional şi de rezistenţă psihofizică al fiecărui copil;

35.5. proiectarea şi desfăşurarea activităţilor educaţionale şi terapeutico-stimulative individuale suplimentare, în coordonare cu managementul instituţiei;

35.6. dezvoltarea deprinderilor elementare de autonomie personală, autoservire şi socializare, în vederea pregătirii timpurii a copiilor pentru o viaţă comunitară activă;

35.7. desfăşurarea procesului de educaţie şi stimulare timpurie în spiritul respectului faţă de valorile familiale, părinţi şi adulţi;

35.8. facilitarea, menţinerea şi consolidarea unui parteneriat activ, suportiv şi constant între familie şi instituţia de învăţământ;

35.9. ghidarea practică a părinţilor şi formarea unor comportamente de siguranţă la copii (în raport cu nivelul lor de înţelegere) privind protecţia vieţii şi a sănătăţii, inclusiv pentru perioadele de vacanţă;

35.10. participarea activă la elaborarea, implementarea şi revizuirea planurilor individualizate de asistenţă şi a PEI;

35.11. implementarea activităţilor bazate pe ludoterapie şi stimulare senzorio-motorie, adaptând materialele şi jucăriile la posibilităţile de prehensiune, manipulare şi percepţie ale copiilor cu dizabilităţi severe;

35.12. coordonarea zilnică a rutinelor de îngrijire primară (alimentaţie, igienă, îmbrăcare) împreună cu asistenţii personali, transformând aceste momente administrative în oportunităţi de învăţare şi dezvoltare a autonomiei funcţionale;

35.13. monitorizarea permanentă a stării afective şi de oboseală a copiilor, aplicând tehnici de deescaladare timpurie a crizelor comportamentale sau de suprastimulare senzorială;

35.14. colaborarea transdisciplinară cu echipa medicală şi specialiştii în intervenţie timpurie (kinetoterapeuţi, psihologi) pentru aplicarea corectă a posturilor corporale, a tehnicilor de stimulare a limbajului sau a schemelor de masaj specifice fiecărui copil;

35.15. îndeplinirea altor obligaţii prevăzute de legislaţia în vigoare şi specifice fişei postului.

36. Psihologul, psihopedagogul şi logopedul îşi desfăşoară activitatea potrivit reglementărilor elaborate de Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

37. Asistentul personal în cadrul instituţiei de învăţământ special activează în strictă conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind Serviciul social "Asistent personal", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.314/2012.

38. Asistentului personal îi revin următoarele atribuţii generale:

38.1. însoţirea şi acordarea sprijinului fizic direct elevilor cu dizabilitate severă, profundă sau multiplă, în conformitate cu prevederile planului individualizat de asistenţă;

38.2. prezentarea anuală, către managementul instituţiei, a certificatului medical obligatoriu care atestă starea de sănătate şi aptitudinea psihofizică de a activa în domeniu.

39. Planul individualizat de asistenţă al copilului/elevului, elaborat în baza standardelor de calitate conexe reglementate prin Hotărâre de Guvern nr.314/2012, cuprinde următoarele categorii de activităţi funcţionale şi de suport:

39.1. activităţi de îngrijire personală: sprijin direct în realizarea igienei zilnice, alimentare, hidratare, îmbrăcare şi dezbrăcare;

39.2. activităţi de mobilitate: facilitarea deplasării în siguranţă în incinta, pe teritoriul instituţiei şi în afara acesteia, sprijin la ridicare, aşezare, poziţionare corectă şi manipularea scaunului rulant sau a echipamentelor de sprijin;

39.3. activităţi de supraveghere, ghidare şi siguranţă: orientare spaţio-temporală în timpul rutinelor şcolare, prevenirea comportamentelor de risc şi facilitarea interacţiunii non-violente cu ceilalţi elevi.

40. În vederea realizării eficiente a activităţilor de suport funcţional, asistentul personal are următoarele responsabilităţi operaţionale:

40.1. comunicarea zilnică cu cadrele didactice şi educatorii pentru coordonarea sprijinului acordat copilului în timpul rutinelor şi activităţilor de bază;

40.2. facilitarea participării fizice a copilului la activităţile educaţionale, asistându-l strict conform indicaţiilor cadrului didactic, fără a interveni în procesul de predare-învăţare sau în evaluare;

40.3. sprijinirea activă a elevului în exprimarea şi semnalizarea nevoilor fiziologice sau de disconfort şi facilitarea tranziţiilor zilnice între activităţi;

40.4. oferirea suportului fizic exclusiv atunci când situaţia o impune, stimulând şi promovând, pe cât posibil, autonomia reziduală şi independenţa elevului;

40.5. monitorizarea permanentă a stării fizice şi emoţionale a copilului şi informarea imediată a cadrelor didactice şi medicale în cazul apariţiei unor modificări relevante;

40.6. participarea la şedinţele de coordonare instituţională exclusiv pentru clarificarea nevoilor de suport fizic şi îngrijire ale elevului, fără a substitui rolul specialiştilor din echipa multidisciplinară;

40.7. respectarea riguroasă a principiului confidenţialităţii datelor cu caracter personal, medical, comportamental şi familial ale elevului, interzicându-se divulgarea acestora către persoane neautorizate;

40.8. menţinerea unei relaţii de colaborare constructive cu familia elevului, informând părinţii, în coordonare cu dirigintele clasei, despre aspectele ce ţin de evoluţia autonomiei şi a rutinelor de îngrijire ale copilului.

41. Pe durata perioadelor în care elevul nu necesită sprijin fizic direct sau participă la activităţi terapeutice individuale care exclud prin protocol prezenţa terţilor, asistentul personal are obligaţia de a staţiona în spaţiile special amenajate sau desemnate de către administraţia instituţiei (zona din spatele clasei, cabinetul de resurse sau alte spaţii administrative de suport), menţinându-şi disponibilitatea deplină pentru o intervenţie promptă la solicitarea cadrului didactic sau în situaţii de urgenţă.

42. Medicul/asistentul medical al instituţiei de învăţământ special:

42.1. poartă răspundere pentru organizarea şi realizarea măsurilor de ocrotire a sănătăţii elevilor;

42.2. monitorizează starea de sănătate a elevilor, informează şi propune comisiei multidisciplinare instituţionale măsuri de recuperare a sănătăţii;

42.3. este responsabil de organizarea şi controlul respectării regulamentelor sanitare în instituţie, coordonează realizarea diverselor măsuri profilactice şi sanitare;

42.4. evaluează condiţiile sanitare a încăperilor, teritoriului instituţiei de învăţământ;

42.5. întocmeşte dosarul medical al fiecărui elev şi studiază datele din fişele medicale ale elevilor;

42.6. asigură asistenţa nutriţională (participă la întocmirea meniurilor şi la organizarea alimentaţiei raţionale a elevilor, poartă răspundere de asigurarea regimului alimentar pentru elevii bolnavi conform recomandărilor specialiştilor);

42.7. poartă răspundere de izolarea elevilor bolnavi şi trimiterea lor la specialişti pentru stabilirea diagnosticului;

42.8. organizează şi realizează examenul medical profilactic al elevilor şi înscrie rezultatele în Carnetul de dezvoltare a elevului (Formular nr.112/e);

42.9. asigură tratamentul elevilor în caz de necesitate şi primul ajutor în situaţii de urgenţă;

42.10. asigură instruirea personalului în domeniul acordării primului ajutor;

42.11. depistează elevii bolnavi cu boli transmisibile şi informează Centrul de Sănătate Publică teritorial, instituţia medico-sanitară publică teritorială şi conducătorul instituţiei despre fiecare caz de boală înregistrat;

42.12. supraveghează îndeplinirea măsurilor de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare, bolilor diareice acute şi traumatismului;

42.13. verifică calitatea produselor alimentare recepţionate, condiţiile şi termenul de valabilitate a lor, tehnologia pregătirii şi servirea bucatelor, zilnic colectează probele diurne;

42.14. verifică realizarea examenului medical al personalului din cadrul blocului alimentar făcând însemnările în registrul "Sănătate";

42.15. verifică realizarea examenului medical profilactic obligatoriu al angajaţilor instituţiei de învăţământ.

43. Componenţa personalului medical se determină în funcţie de specificul instituţiei şi presupune angajarea specialiştilor precum: neurolog, psihiatru, oftalmolog, otorinolaringolog, asistent medical. Pentru verificarea stării de sănătate a elevului, la necesitate sau periodic, poate fi contractat şi alt personal medical (pediatru, fizioterapeut, stomatolog etc.).

44. Încălcarea obligaţiilor de serviciu de către personalul instituţiei atrage răspunderea disciplinară, în condiţiile legislaţiei muncii şi ale actelor normative aplicabile.

45. Procedurile disciplinare se desfăşoară cu respectarea dreptului la apărare şi a principiului proporţionalităţii.

Secţiunea a 3-a

Conduita şi etica personalului

46. Personalul instituţiei de învăţământ are obligaţia de a respecta normele de conduită profesională, etică şi deontologică.

47. Este interzis personalului instituţiei:

47.1. implicarea elevilor în activităţi politice, ideologice sau religioase;

47.2. manifestarea comportamentelor discriminatorii sau abuzive;

47.3. încălcarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal;

47.4. primirea de bani sau de alte foloase sub orice formă din partea elevilor, a familiilor acestora, precum şi din partea organizaţiilor obşteşti ale părinţilor.

48. Obligaţiile personalului sunt reglementate suplimentar prin Codul de etică al cadrului didactic aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr.861/2015 şi alte acte normative aplicabile.

Capitolul IV

ELEVII ŞI PĂRINŢII/REPREZENTANŢII LEGALI AI ELEVILOR

Secţiunea 1

Modul de înscriere a elevilor în instituţia de învăţământ special

49. Înscrierea elevului se efectuează exclusiv în baza Deciziei Comisiei de specialitate raională/municipală pentru înscrierea elevilor în instituţiile de învăţământ special (în continuare - Comisie).

50. Decizia Comisiei stabileşte înscrierea copilului în sistemul de educaţie specializată în baza evaluării aprofundată a necesităţilor individuale ale acestuia.

51. Comisia se instituie de Organul local de Specialitate în Domeniul Învăţământului (în continuare - OLSDÎ) şi este asistată de un secretar.

52. Comisia este formată din 5 (cinci) membri după cum urmează:

52.1. şef/şef adjunct al OLSDÎ - preşedinte,

52.2. un reprezentant al OLSDÎ cu competenţe în domeniu;

52.3. un medic, reprezentant al subdiviziunii teritoriale de asistenţă medicală şi socială;

52.4. un reprezentant al asistenţei sociale;

52.5. un reprezentant al CRAP.

53. Activitatea Comisiei este organizată şi condusă de Preşedinte.

54. Comisia îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ordinare convocate.

55. Şedinţa Comisiei este deliberativă dacă la ea participă mai mult de 2/3 din numărul membrilor ei.

56. Deciziile Comisiei se adoptă prin votul deschis, constând din majoritatea voturilor celor prezenţi la şedinţă. Votul membrilor Comisiei nu poate fi delegat. În cazul absenţei unuia din membri ai Comisiei, competenţa acestuia nu poate fi transmisă prin delegarea persoanei responsabile.

57. La şedinţele Comisiei pot fi invitaţi membrii Comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, care prezintă cazul şi argumentele privind necesitatea instituţionalizării copilului în instituţia de învăţământ special.

58. Comisia examinează cererea şi următoarele acte anexate:

58.1. acordul scris al părintelui/tutorelui legal al copilului/elevului privind prelucrarea datelor cu caracter personal;

58.2. certificatul de naştere al copilului/elevului (copie);

58.3. buletinele de identitate ale părinţilor/tutorelui legal al copilului/elevului (copie);

58.4. certificatul de vaccinare (Formular nr.063-3/e);

58.5. certificatul medical privind gradul de dizabilitate a copilului;

58.6. Raportul de evaluare complexă a copilului eliberat de SAP.

58.7. Carnetul de dezvoltare a copilului (Formular nr.112/e aprobat de MSMPS prin Ordinul nr.964 din 02 septembrie 2019).

59. Solicitantul poate prezenta suplimentar actele lipsă, la solicitarea comisiei. După examinarea Comisiei, actele vor fi returnate.

60. Şedinţele Comisiei se consemnează într-un proces-verbal, care va include următoarele date:

60.1. membrii Comisiei şi invitaţii care au participat la şedinţă;

60.2. agenda şi data şedinţei;

60.3. informaţie privind cererile examinate în cadrul şedinţei şi puse la vot;

60.4. decizia Comisiei privind înscrierea copilului în instituţia de învăţământ special.

61. Procesul-verbal se semnează de toţi membrii, extrasele din procesul-verbal se semnează de preşedintele Comisiei şi secretar.

62. Extrasul din procesul-verbal cu decizia emisă, cât şi cererea de înscriere cu anexe se expediază instituţiei de învăţământ special în care urmează a fi înscris copilul/elevul, respectând prevederile Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, în decursul a 5 zile lucrătoare de la şedinţa Comisiei.

63. Transferul elevilor într-o instituţie de învăţământ special presupune respectarea procedurii de înscriere în învăţământul special.

64. Secretarul comisiei are următoarele atribuţii:

64.1. organizarea şedinţelor şi anunţarea în prealabil a membrilor Comisiei despre ora, data şi locul convocării şedinţelor;

64.2. întocmirea proceselor verbale şi extraselor din procesele verbale;

64.3. evidenţa şi transmiterea cererilor examinate potrivit pct.59.

65. Membrii Comisiei au obligaţia de a păstra confidenţialitatea tuturor documentelor discutate în cadrul comisiei, prin semnarea angajamentului de confidenţialitate.

66. Membrii Comisiei se supun regimului conflictelor de interese şi incompatibilităţilor prevăzute de cadrul normativ de profil.

67. Declaraţiile de interese, declaraţia de abţinere şi angajamentul de confidenţialitate se depun şi se păstrează la secretarul Comisiei respectând termenele stabilite de nomenclatoarele, regulile de arhivare şi actele normative aplicabile fiecărei categorii de documente.

68. Persoanele invitate la şedinţele Comisiei respectă regulile privind confidenţialitatea ca şi membrii comisiilor, prin semnarea declaraţiei de interese şi angajamentului de confidenţialitate.

69. Comisiile îşi desfăşoară activitatea în şedinţe, organizate către începutul noului an şcolar, pentru înscrierea copiilor/elevilor în instituţie, inclusiv la necesitate.

70. Membrii Comisiei au următoarele atribuţii:

70.1. analizează şi evaluează cererea de înscriere al copilului în instituţia de învăţământ special;

70.2. participă la formularea deciziei colegiale de încadrare a copilului/elevului în instituţia de învăţământ special;

70.3. colaborează cu specialişti din alte instituţii (medici, asistenţi sociali, psihologi etc.) pentru a obţine o imagine cât mai completă asupra cazului, în vederea luării unei decizii adecvate şi conforme.

71. Membrii Comisiei au următoarele drepturi:

71.1. de exprimare a propriei opinii, bazate pe expertiza lor specifică (psihopedagogie specială, psihologie etc.);

71.2. de a accesa şi a analiza integral cererea personală a fiecărui copil/elev, inclusiv toate documentele medicale, psihologice şi pedagogice;

71.3. de a solicita acte suplimentare sau expertiză externă, dacă un caz prezintă o complexitate deosebită. Aceasta poate include consultarea cu alţi specialişti, accesul la instrumente de evaluare specifice sau solicitarea de clarificări din partea părinţilor sau a altor instituţii.

72. Comisia are următoarele responsabilităţi:

72.1. evaluarea cererilor cu anexele acesteia;

72.2. elaborarea deciziilor;

72.3. informarea părinţilor/tutorilor legali şi a instituţiilor despre Deciziile adoptate;

72.4. colaborarea interinstituţională.

73. Decizia Comisiei poate fi contestată potrivit normelor prevăzute în Codul administrativ nr.116/2018.

Secţiunea a 2-a

Statutul şi parcursul educaţional al copiilor/elevilor

74. Beneficiarii instituţiei de învăţământ special sunt copiii şi elevii cu dizabilităţi severe, profunde sau multiple (asociate), a căror severitate funcţională complexă necesită sprijin multidimensional intens, structuraţi pe următoarele niveluri de vârstă şi dezvoltare:

74.1. Nivelul de educaţie timpurie (învăţământ preşcolar): copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani cu tulburări complexe de neurodezvoltare, deficienţe de comunicare, senzoriale, motorii sau retard global în dezvoltare, care necesită programe intensive de intervenţie timpurie, stimulare senzorio-motorie şi abilitare funcţională primară;

74.2. Nivelul de învăţământ primar şi secundar: elevi cu vârsta cuprinsă între 7 şi 16 ani (cu posibilitatea extinderii conform cadrului normativ), care prezintă dizabilităţi intelectuale severe, deficienţe senzoriale (auditive sau vizuale) complexe, afecţiuni neuromotorii grave sau tulburări severe de comportament şi adaptare socială, a căror stare impune adaptare curriculară majoră, terapii specifice şi asistenţă fizică personală continuă.

75. Certificatul de încadrare în grad de dizabilitate şi/sau documentaţia clinică de specialitate constituie fundamentul muldimensional legal în baza căruia se proiectează, se aprobă şi se activează măsurile de suport specializat. Acest demers integrat determină individualizarea strictă a intervenţiilor în raport cu nivelul de şcolarizare, după cum urmează:

75.1. Pentru nivelul de educaţie timpurie activează programele intensive de intervenţie timpurie, stimulare senzorio-motorie, ludoterapie şi sprijin funcţional axat pe dezvoltarea autonomiei primare şi a comunicării funcţionale;

75.2. Pentru nivelul de învăţământ primar şi secundar activează adaptările curriculare (conducând la elaborarea PEI), asigurarea echipamentelor şi tehnologiilor asistive, serviciile de terapie specifică (logopedie, kinetoterapie etc.) şi dreptul la asistenţă personală continuă la clasă.

76. Efectivul claselor şi al grupelor preşcolare din instituţia de învăţământ special se constituie diferenţiat, în funcţie de specificul şi severitatea afectării, fiind stabilit, de regulă, între 8 şi 10 copii/elevi pentru formaţiunile cu deficienţe senzoriale (auditive sau vizuale), respectiv între 5 şi 8 copii/elevi pentru cele cu dizabilităţi multiple şi asociate severe.

77. Încadrarea copiilor/elevilor în instituţiile de învăţământ special este determinată în funcţie de necesităţile individuale ale elevului, de forma de incluziune, examinarea şi/sau reexaminarea complexă a copilului/elevului realizate în condiţiile Metodologiei de evaluare a dezvoltării copilului/elevului aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr.555/2025.

78. În scopul examinării detaliate a necesităţilor educaţionale individuale ale elevului, părintele/tutorele legal depune o cerere pentru evaluarea complexă a copilului către SAP.

79. În urma evaluării complexe, SAP stabileşte cerinţele educaţionale speciale ale elevului, necesarul măsurilor de intervenţie şi serviciilor de suport pentru incluziunea educaţională al acestuia.

80. Raportul de evaluare complexă a copilului/elevului eliberat de SAP constituie parte la examinarea cererii de înscriere a acestuia în instituţia de învăţământ special.

81. Evaluarea performanţelor şi a progresului elevului se realizează în mod continuu, funcţional şi individualizat, în deplină concordanţă cu obiectivele specifice stabilite în PEI, prin intermediul metodelor de evaluare alternativă şi al observaţiei sistematice. Rezultatele acestei evaluări sunt documentate riguros şi sunt raportate periodic părinţilor sau reprezentanţilor legali, precum şi Comisiei multidisciplinare instituţionale, în scopul monitorizării dinamicii de dezvoltare şi al ajustării programelor de intervenţie.

Secţiunea a 3-a

Suportul comportamental pozitiv, autoreglarea şi conduita copiilor/elevilor

82. Conduita şi responsabilităţile copiilor/elevilor înscrişi în instituţia de învăţământ sunt ghidate proactiv şi adaptate flexibil de către personalul didactic şi de sprijin, în raport cu nivelul de înţelegere, potenţialul individual şi prevederile PEI, vizând:

82.1. respectarea ghidată, în măsura posibilităţilor funcţionale şi a nivelului de autonomie, a rutinelor zilnice şi a regulilor de convieţuire din comunitatea şcolară;

82.2. dezvoltarea unui comportament bazat pe respect şi non-violenţă în raport cu ceilalţi copii/elevi şi cu personalul instituţiei;

82.3. participarea regulată şi activă la activităţile educaţionale, recreative şi la terapiile specifice (logopedie, kinetoterapie etc.) incluse în programul zilnic;

82.4. utilizarea responsabilă şi păstrarea bunurilor instituţiei, a obiectelor personale şi a tehnologiilor/echipamentelor asistive puse la dispoziţie;

82.5. cooperarea cu profesorii, educatorii, terapeuţii şi asistenţii personali în derularea activităţilor de învăţare şi de abilitare.

83. Gestionarea comportamentelor provocatoare şi a crizelor de suprastimulare se realizează exclusiv prin strategii de intervenţie şi suport comportamental pozitiv, respectând următoarele standarde instituţionale:

83.1. toate măsurile aplicate au un caracter strict formativ, terapeutic şi de susţinere a autoreglării emoţionale, fiind fundamentate pe identificarea şi eliminarea factorilor declanşatori (senzoriali, fizici sau de comunicare);

83.2. utilizarea tehnicilor de management comportamental se face individualizat, fiind categoric interzisă aplicarea oricăror forme de pedeapsă, izolare punitivă, agresiune verbală sau măsuri care aduc atingere demnităţii şi integrităţii fizice ori psihice a copilului/elevului;

83.3. deescaladarea situaţiilor de criză sau a episoadelor de auto-agresivitate /hetero-agresivitate se realizează prin tehnici specifice de reorientare a atenţiei, reducere a stimulilor ambientali şi, la nevoie, prin ghidarea copilului către spaţiile de relaxare/liniştire special amenajate, cu asistenţa directă a echipei transdisciplinare (profesor, psiholog, asistent personal);

83.4. monitorizarea, analiza şi documentarea episoadelor comportamentale severe se efectuează în cadrul Comisiei Multidisciplinare Instituţionale (CMI), în scopul revizuirii imediate a planului de intervenţie comportamentală integrat în PEI şi al ajustării microclimatului clasei/grupei.

Secţiunea a 4-a

Parteneriatul cu familia. Drepturile şi responsabilităţile

părinţilor sau ale altor reprezentanţi legali

84. Părinţii sau alţi reprezentanţi legali sunt recunoscuţi ca parteneri educaţionali şi terapeutici esenţiali ai instituţiei de învăţământ special, beneficiind de următoarele drepturi:

84.1. informarea periodică, completă şi transparentă cu privire la evoluţia globală, progresele înregistrate, dificultăţile întâmpinate şi manifestările comportamentale ale copilului/elevului în timpul procesului educaţional şi al şedinţelor terapeutice;

84.2. participarea activă la evaluările instituţionale şi la procesul de proiectare, monitorizare, revizuire şi semnare a PEI;

84.3. beneficierea de ghidare practică din partea specialiştilor instituţiei;

84.4. accesarea programelor de formare, workshop-urilor şi sesiunilor de asistenţă tehnică organizate de instituţie, în scopul însuşirii metodelor de stimulare şi comunicare augmentativă necesare în mediul casnic;

84.5. consultarea obligatorie în adoptarea tuturor deciziilor majore care vizează parcursul şcolar, orientarea profesională sau starea de bine a copilului/elevului;

84.6. adresarea de petiţii, sugestii şi contestaţii referitoare la calitatea serviciilor oferite sau la nerespectarea adaptărilor aprobate, în conformitate cu procedurile legale interne.

85. În vederea asigurării eficienţei demersului instructiv-educativ şi terapeutic-recuperator, părinţilor sau altor reprezentanţi legali le revin următoarele responsabilităţi:

85.1. respectarea strictă a Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a programului zilnic de activitate al instituţiei;

85.2. asigurarea frecvenţei sistematice şi obligatorii a copilului/elevului atât la activităţile de predare-învăţare-evaluare, cât şi la şedinţele de terapie specifică şi reabilitare programate (logopedie, kinetoterapie etc.);

85.3. furnizarea integrală şi la timp a documentaţiei medicale, clinice şi psihopedagogice actualizate care atestă încadrarea în gradul de dizabilitate, limitele funcţionale şi recomandările SAP, pentru a permite aprobarea rapidă a adaptărilor şi a serviciilor de suport adecvate;

85.4. notificarea imediată şi în scris a conducerii instituţiei şi a echipei medicale cu privire la orice modificare survenită în starea de sănătate a copilului/elevului, schemele de tratament medicamentos psihiatric/neurologic prescris sau regimul nutriţional/dietetic obligatoriu;

85.5. informarea promptă a cadrelor didactice şi a educatorilor în cazul în care se constată că adaptările aprobate sau tehnologiile asistive utilizate nu produc efectele scontate sau nu sunt implementate corespunzător la clasă/grupă;

85.6. colaborarea activă şi deschisă cu personalul didactic, terapeutic şi asistenţii personali în vederea unificării strategiilor de intervenţie comportamentală şi a atingerii obiectivelor stabilite în PEI;

85.7. asigurarea continuităţii demersului educaţional, comportamental şi terapeutic în mediul familial, prin aplicarea consecventă a recomandărilor primite de la specialişti, în scopul consolidării deprinderilor de autonomie şi al prevenirii regresului funcţional al copilului/elevului.

Secţiunea a 5-a

Accesul pe teritoriul instituţiei de învăţământ special

86. Instituţia de învăţământ special asigură un mediu securizat prin controlul accesului şi menţinerea disciplinei interne, în scopul protejării integrităţii elevilor şi a personalului.

87. Disciplina internă se asigură prin monitorizarea continuă de:

87.1. conducerea Instituţiei (prin decizii şi organizare);

87.2. personalul didactic (prin serviciul pe şcoală şi supraveghere);

87.3. personalul didactic auxiliar şi nedidactic, în limitele atribuţiilor.

88. Instituţia de învăţământ special adoptă măsuri organizatorice pentru:

88.1. prevenirea situaţiilor de risc;

88.2. protejarea sănătăţii şi securităţii elevilor;

88.3. menţinerea disciplinei în timpul activităţilor educaţionale;

88.4. gestionarea situaţiilor de urgenţă (incendii, calamităţi, riscuri majore).

89. Instituţia de învăţământ special stabileşte proceduri privind:

89.1. controlul accesului în incinta instituţiei;

89.2. evidenţa vizitatorilor;

89.3. intervalele orare permise pentru acces;

89.4. zonele accesibile vizitatorilor.

90. Întâlnirile părinţilor/reprezentanţilor legali cu cadrele didactice se desfăşoară exclusiv în mod organizat, în baza:

90.1. programului de audienţă stabilit de instituţie; sau

90.2. unei programări prealabile, convenite de comun acord.

91. Programul de audienţă al personalului didactic şi de conducere se aduce la cunoştinţa părinţilor prin mijloacele de comunicare ale instituţiei.

Secţiunea a 6-a

Gestionarea conflictelor şi sesizărilor

92. Conflictele apărute între elevi, între elevi şi personal sau între părinţi şi instituţie se soluţionează:

92.1. cu prioritate, pe cale amiabilă;

92.2. prin dialog şi mediere instituţională.

93. Sesizările şi reclamaţiile se examinează în conformitate cu Codul administrativ nr.116/2018.

Capitolul VIII

PROCESUL DE GESTIONARE A RESURSELOR FINANCIARE ŞI DE

ASIGURARE A BAZEI MATERIALE ŞI INFRASTRUCTURII EDUCAŢIONALE

94. Procesul de gestiune a resurselor financiare şi de asigurare a bazei materiale şi infrastructurii educaţionale, precum şi acţiunile conexe proceselor se realizează în conformitate cu Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ primar şi secundar, ciclul I şi II, aprobat prin Ordinul Ministerul Educaţiei şi Cercetării nr.253/2026.

95. Instituţia de învăţământ special colaborează cu:

95.1. Autorităţile Publice Locale (APL) în scopul definirii responsabilităţilor legate de finanţare, infrastructură şi sprijin social;

95.2. CRAP pentru stabilirea procedurilor de referire, schimb de informaţii, coordonarea serviciilor;

95.3. instituţiile care oferă servicii medicale şi sociale.

96. Instituţiile de învăţământ special organizează alimentaţia elevilor în modul stabilit în Hotărârea Guvernului 80/2025 şi alte acte normative subsecvente.

Capitolul IX

PROCESUL DE PROTECŢIE A COPILULUI, MANAGEMENTUL

RISCURILOR ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

97. Procesul de protecţie a copilului şi elevului împotriva oricăror forme de violenţă, abuz, neglijare sau exploatare se organizează transdisciplinar prin următoarele acţiuni instituţionale obligatorii.

97.1. implementarea cu prioritate a procedurilor speciale de monitorizare a beneficiarilor non-verbali sau cu bariere severe de comunicare, care utilizează sisteme de comunicare augmentativă şi alternativă;

97.2. securizarea spaţiilor educaţionale, igienico-sanitare şi de suport prin eliminarea zonelor oarbe şi asigurarea vizibilităţii, cu respectarea strictă a demnităţii şi a dreptului la viaţă privată al elevilor;

97.3. instruirea periodică a întregului personal didactic, medical şi de sprijin privind recunoaşterea semnelor de abuz fizic ori psihic şi raportarea imediată a acestora către autorităţile tutelare.

98. Managementul riscurilor specifice în instituţia de învăţământ special se realizează proactiv în baza unui plan anual de gestiune care reglementează distinct

98.1. riscurile medicale şi clinice evaluate prin monitorizarea permanentă a elevilor cu patologii asociate, asigurarea stocurilor de urgenţă pentru intervenţii medicamentoase şi instruirea personalului privind acordarea primului ajutor în caz de crize majore;

98.2. riscurile fizice şi de mobilitate prevenite prin asigurarea accesibilităţii fizice totale a infrastructurii, adaptarea ergonomică a mobilierului şi implementarea protocoalelor de transfer corporal sigur realizate de asistenţii personali;

98.3. riscurile comportamentale şi de mediu gestionate prin reducerea stimulilor auditivi sau vizuali perturbatori, aplicarea planurilor de suport comportamental pozitiv şi amenajarea zonelor speciale de liniştire;

98.4. riscuri de urgenţă şi evacuare diminuate prin elaborarea unor planuri specifice de evacuare în caz de calamităţi, individualizate pentru elevii nedeplasabili şi realizate prin desemnarea nominală a personalului de sprijin.

99. Procesul de evaluare internă şi asigurare a calităţii în instituţia de învăţământ special completează normele generale prevăzute în Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ primar şi secundar, ciclul I şi II aprobat prin Ordinul Ministerul Educaţiei şi Cercetării nr.253/2026 şi introduce indicatori de performanţă axaţi pe:

99.1. dinamica progresului individual evaluată prin raportare strictă la standardele de realizare a obiectivelor stabilite în PEI al fiecărui elev;

99.2. impactul serviciilor terapeutice măsurat prin eficienţa intervenţiilor de logopedie, kinetoterapie şi psihopedagogie specială cu ajutorul unor instrumente standardizate de achiziţie;

99.3. nivelul de autonomie funcţională monitorizat prin gradul de independenţă dobândit de elev în rutinele zilnice de autoîngrijire, alimentare şi comunicare socială;

99.4. gradul de satisfacţie al beneficiarilor stabilit prin evaluarea periodică a parteneriatului educaţional-terapeutic prin chestionarea directă a părinţilor şi a reprezentanţilor legali.

Capitolul X

PARTICULARITĂŢILE MANAGEMENTULUI ŞI SPECIFICUL

GUVERNANŢEI INTERDISCIPLINARE

Secţiunea 1

 Cadrul general de integrare a managementului instituţional specific

100. Guvernanţa instituţiei de învăţământ special se fundamentează pe interdependenţa structurală şi pe integrarea operaţională a trei piloni de bază: componenta didactică individualizată, componenta terapeutică de suport şi componenta de dezvoltare a autonomiei personale şi de integrare socială a elevilor.

Secţiunea a 2-a

 Atribuţiile Consiliului de administraţie şi competenţele Consiliului profesoral

101. Consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ special poate exercita următoarele atribuţii specifice:

101.1. aprobă prioritizarea alocărilor financiare destinate exclusiv achiziţionării de tehnologii asistive, echipamente specializate de accesibilizare a spaţiilor, software educaţional adaptat şi mijloace didactice specifice tipului şi gradului de dizabilitate al copiilor/elevilor înmatriculaţi;

101.2. avizează schema de încadrare a personalului prin asigurarea proporţiei obligatorii dintre cadrele didactice de la clasă şi personalul de specialitate compus din logopezi, kinetoterapeuţi, psihopedagogi speciali şi personal medical;

101.3. aprobă încheierea protocoalelor de colaborare cu instituţiile medico-sanitare publice şi structurile teritoriale de asistenţă socială pentru asigurarea managementului integrat de caz şi a serviciilor de reabilitare complexe;

101.4. validează structura meniurilor zilnice şi a programelor de asistenţă nutriţională gratuită, adaptate strict pe baza indicaţiilor medicale şi a diagnosticelor clinice specifice ale colectivelor de elevi;

101.5. aprobă planul specific de management al riscurilor şi protocoalele de evacuare de urgenţă, adaptate obligatoriu pentru elevii cu mobilitate redusă, deficienţe senzoriale severe sau tulburări severe de comportament;

101.6. examinează şi aprobă propunerile înaintate de către Comisia multidisciplinară instituţională privitoare la constituirea şi funcţionarea structurilor şi a serviciilor de suport individualizat din instituţie, luând în considerare resursele umane şi materiale disponibile.

102. Consiliul profesoral al instituţiei de învăţământ special îşi exercită rolul de decizie în domeniul educaţional prin următoarele competenţe exclusive, determinate de specificul instituţional:

102.1. aprobă utilizarea sistemelor augmentative şi alternative de comunicare şi a materialelor didactice specifice destinate elevilor cu deficienţe senzoriale sau intelectuale severe, la propunerea specialiştilor terapeuţi;

102.2. evaluează semestrial eficienţa metodelor de evaluare alternativă şi a instrumentelor non-formale folosite pentru monitorizarea progresului şcolar şi a gradului de adaptare socială a elevilor;

102.3. adoptă strategii interne de intervenţie psihopedagogică pentru prevenirea epuizării profesionale şi a sindromului de ardere profesională a personalului didactic şi de specialitate, determinate de complexitatea lucrului cu elevi cu dizabilităţi multiple sau asociate;

102.4. examinează, avizează şi aprobă PEI pentru fiecare elev cu cerinţe educaţionale speciale, după analizarea prealabilă a documentului de către Comisia multidisciplinară instituţională.

Secţiunea a 3-a

 Rolul decizional-metodologic şi atribuţiile

Comisiei multidisciplinare instituţionale

103. Comisia multidisciplinară instituţională reprezintă o structură obligatorie în cadrul instituţiei, având rolul central de coordonare a implementării educaţiei incluzive, de identificare, sprijinire şi monitorizare continuă a copiilor şi a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale şi/sau dizabilităţi.

104. În exercitarea rolului său de guvernanţă metodologică internă, Comisia multidisciplinară instituţională îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

104.1. consultă echipele implicate în procesul de elaborare, implementare, monitorizare şi revizuire semestrială a PEI pentru fiecare elev, asigurând corelarea directă a obiectivelor pedagogice cu programele de intervenţie terapeutică şi de reabilitare;

104.2. planifică şi organizează evaluarea iniţială a dezvoltării copiilor/elevilor, în conformitate cu prevederile Metodologiei de evaluare a dezvoltării copilului/elevului din instituţiile de învăţământ general şi profesional tehnic, aprobată prin ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării, evaluarea iniţială a copiilor care prezinta semne ale unor posibile dificultăţi de dezvoltare;

104.3. monitorizează constant aplicarea măsurilor de intervenţie multidisciplinară, evaluează eficienţa serviciilor de suport individualizat şi formulează recomandări metodologice obligatorii pentru cadrele didactice, pe baza fişelor de monitorizare terapeutică şi a rapoartelor de progres;

104.4. organizează, în strânsă colaborare cu comisiile metodice din cadrul instituţiei, activitatea de elaborare a testelor şi a probelor individualizate de evaluare finală, asigurând deplina adecvare a acestora la curriculumul modificat sau adaptat pe baza căruia elevul parcurge disciplinele respective;

104.5. elaborează planul anual de activitate al comisiei şi Raportul de activitate anual, pe care le prezintă Consiliului profesoral spre examinare şi aprobare.

Secţiunea a 4-a

Responsabilităţile executive ale directorului în

coordonarea structurilor de educaţie incluzivă

105. În exercitarea funcţiei de conducere executivă şi reprezentare juridică a instituţiei de învăţământ special, directorului îi revin următoarele responsabilităţi exclusive, suplimentar normelor de management şcolar general:

105.1. coordonează şi răspunde direct de integrarea programului terapeutic şi de reabilitare cu cel instructiv-educativ, asigurând funcţionarea continuă a serviciilor de suport multidisciplinar şi a structurilor de educaţie incluzivă aprobate;

105.2. exercită controlul administrativ asupra activităţii personalului medical şi de specialitate din instituţie, garantând respectarea regulamentelor sanitare specifice şi a regimului de viaţă securizat al elevilor;

105.3. răspunde de securizarea, gestionarea şi confidenţialitatea strictă a dosarelor personale ale elevilor, care includ diagnostice medicale, carnete de dezvoltare, fişe logopedice, rapoarte de evaluare complexă şi documentaţia de evidenţă a Comisiei multidisciplinare instituţionale, prevenind orice formă de acces neautorizat.

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE

106. Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei de învăţământ special se dezbate şi se avizează în cadrul Consiliului profesoral, iar ulterior se aprobă de către Consiliul de administraţie al instituţiei.

107. Regulamentului de organizare şi funcţionare al instituţiei de învăţământ special se aduce la cunoştinţă anual:

107.1. personalului instituţiei, în cadrul şedinţei generale de început de an de studii;

107.2. elevilor, prin intermediul dirigintelui, la prima oră a Managementului clasei;

107.3. părinţilor/reprezentanţilor legali, în cadrul primei şedinţe a părinţilor.

108. Documentaţia şcolară se elaborează, se completează şi se aprobă în conformitate cu Nomenclatorul tipurilor de documentaţie şcolară şi rapoarte în învăţământul primar şi secundar, ciclul I şi II aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.879/2026.

109. Procesul de digitalizare, evidenţă, comunicare, control şi monitorizare se realizează în conformitate cu actele normative în vigoare aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.