BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Ordine

Ordin nr.159 din 19.09.2025 cu privire la aprobarea Regulamentului privind specificaţiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar pentru persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă

Tipul documentului
Ordine
Data adoptării
19.09.2025

MINISTERUL INFRASTRUCTURII
ŞI DEZVOLTĂRII REGIONALE

O R D I N

cu privire la aprobarea Regulamentului privind specificaţiile tehnice de

interoperabilitate  referitoare  la  accesibilitatea  sistemului  feroviar

pentru persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă

nr. 159  din  19.09.2025

 (în vigoare 18.12.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 608-610 art. 1076 din 10.12.2025

* * *

UE

În temeiul pct.3 din Hotărârea Guvernului nr.725/2024 cu privire la aprobarea unor regulamente în domeniul transportului feroviar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.529-532, art.955), pct.4 al Ordinului Viceprim-ministrului, ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale nr.53/2025 cu privire la stabilirea domeniilor de activitate ale secretarului general al ministerului, secretarului general adjunct şi ale secretarilor de stat, Ordinului Viceprim-ministrului, ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale nr.138p/2025 cu privire la suspendarea din funcţie în perioada campaniei electorale,

ORDON:

Prezentul ordin transpune parţial Regulamentul (UE) nr.1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificaţiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă, nr.CELEX: 32014R1300, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 356 din 12 decembrie 2014, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1694 al Comisiei din 10 august 2023,

1. Se aprobă Regulamentul privind specificaţiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar pentru persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă (se anexează).

2. Direcţia politici în domeniul transportului feroviar şi naval va asigura:

2.1. elaborarea şi publicarea pe site-ul web oficial al autorităţii a Planului naţional de implementare a accesibilităţii sistemului feroviar pentru persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă (în continuare - Plan), cel târziu până la data de 1 ianuarie 2027;

2.2. revizuirea Planului în termen de 12 luni de la adoptarea standardelor tehnice de interoperabilitate revizuite şi publicarea pe site-ul web oficial al autorităţii a versiunilor actualizate ale Planului, inclusiv a oricăror modificări ulterioare, în termen de cel mult o lună de la data aprobării acestora.

3. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina secretarului de stat responsabil de domeniul transporturilor.

4. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, intră în vigoare la 18 decembrie 2025 şi se abrogă la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Aprobat

prin Ordinul

nr.159/2025

REGULAMENTUL

privind specificaţiile tehnice de interoperabilitate referitoare la

accesibilitatea sistemului feroviar pentru persoanele

cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă

1. Regulamentul privind specificaţiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă (în continuare – Regulament) reglementează şi stabileşte specificaţia tehnică de interoperabilitate (în continuare – STI) referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă astfel cum este definit la subpunctul 7.35, din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024 (în continuare - Regulamentul de interoperabilitate).

2. Prezenta STI se aplică subsistemelor “infrastructură”, “exploatare şi gestionarea traficului”, “aplicaţii telematice” şi “material rulant”, astfel cum sunt descrise la subpunctul 2.1 din anexă. Aceasta reglementează toate aspectele subsistemelor respective care sunt relevante în ceea ce priveşte accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă.

3. STI se aplică reţelei sistemului feroviar, conform descrierii din anexa nr.1 la Regulamentul de interoperabilitate, cu excepţia cazurilor menţionate la punctele 3 şi 4 din Regulamentul de interoperabilitate.

4. STI se aplică tuturor subsistemelor noi de infrastructură sau de material rulant ale sistemului feroviar, menţionat la punctul 2, care sunt date în exploatare după data intrării în vigoare a Regulamentului, ţinându-se seama de subpunctele 7.1.1 şi 7.1.2 din anexă.

5. STI nu se aplică infrastructurii sau materialului rulant existente ale sistemului feroviar naţional, menţionat la punctul 2, care sunt deja date în exploatare pe reţeaua naţională (sau pe o parte a reţelei) la data intrării în vigoare a Regulamentului.

6. STI se aplică infrastructurii şi materialului rulant existente ale sistemului feroviar naţional, menţionat la punctul 2, atunci când acestea fac obiectul reînnoirii sau modernizării în conformitate cu punctele 81 şi 82 din Regulamentul de interoperabilitate, ţinându-se seama de punctul 7 din Regulament şi de subpunctul 7.2 din anexă.

7. Certificatul de examinare tip sau de examinare a proiectului elementelor constitutive de interoperabilitate este valabil timp de cinci ani. În decursul acestei perioade, pot fi date în exploatare noi elemente constitutive de acelaşi tip fără a fi necesară o nouă evaluare a conformităţii.

8. Certificatele menţionate la punctul 7 care au fost eliberate anterior intrării în vigoare a Regulamentului rămân valabile, fără a fi necesară o nouă evaluare a conformităţii, până la data de expirare stabilită iniţial. Pentru reînnoirea unui certificat, proiectul sau tipul se reevaluează numai pe baza cerinţelor noi sau modificate stabilite în anexă.

9. Cabinele de toaletă universală care au fost evaluate în condiţiile de până la intrarea în vigoare a Regulamentului nu se reevaluează atunci când sunt destinate pentru material rulant care corespunde unui proiect existent.

10. În conformitate cu prevederile punctului 33 din Regulamentul de interoperabilitate, în termen de un an de la data intrării în vigoare a fiecărei STI, organul central de specialitate în domeniul transportului feroviar transmite Comisiei Europene o listă a proiectelor aflate în curs de implementare pe teritoriul său care sunt într-un stadiu avansat de dezvoltare.

11. Progresul tehnologic ar putea necesita soluţii inovatoare, care nu respectă specificaţiile prevăzute în anexă sau pentru care metodele de evaluare prevăzute în anexă nu pot fi aplicate.

12. Soluţiile inovatoare se pot referi la subsistemele “infrastructură” şi “material rulant”, la componentele acestora şi la elementele lor constitutive de interoperabilitate.

13. Dacă se propune o soluţie inovatoare, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova declară modul în care aceasta se abate de la dispoziţiile relevante ale STI stabilite în anexă şi o prezintă organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar spre analiză. Organul central de specialitate în domeniul transportului feroviar poate solicita avizul Agenţiei Feroviare cu privire la soluţia inovatoare propusă şi, după caz, se poate consulta cu părţile interesate relevante.

14. Organul central de specialitate în domeniul transportului feroviar emite un aviz cu privire la soluţia inovatoare propusă. Dacă acest aviz este favorabil, se elaborează şi, ulterior, se încorporează în STI, în cursul procesului de revizuire, specificaţiile funcţionale şi de interfaţă corespunzătoare, precum şi metoda de evaluare necesară în cadrul STI pentru a permite utilizarea acestei soluţii inovatoare. În cazul unui aviz negativ, soluţia inovatoare propusă nu poate fi aplicată.

15. Până la revizuirea STI, avizul pozitiv emis de organul central de specialitate în domeniul transportului feroviar este considerat un mijloc acceptabil de conformitate cu cerinţele esenţiale din Regulamentul de interoperabilitate şi poate fi folosit la evaluarea subsistemelor şi a proiectelor.

16. Organul central de specialitate în domeniul transportului feroviar se asigură că este stabilit şi implementat un inventar al activelor în vederea:

16.1. identificării barierelor în calea accesibilităţii;

16.2. furnizării de informaţii către utilizatori;

16.3. monitorizării şi evaluării progreselor realizate în ceea ce priveşte accesibilitatea.

17. Agenţia Feroviară creează şi conduce un grup de lucru însărcinat cu formularea unei propuneri de recomandare privind structura şi conţinutul minim al datelor care trebuie colectate pentru stabilirea inventarelor de active. Agenţia Feroviară prezintă organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar o recomandare, inclusiv cu privire la conţinut, la formatul datelor, la arhitectura funcţională şi tehnică, la modul de exploatare, la regulile de introducere şi de consultare a datelor, precum şi la regulile de autoevaluare şi de desemnare a entităţilor responsabile cu furnizarea datelor. Pentru a identifica soluţia cea mai viabilă, recomandarea ţine seama de costurile şi beneficiile estimate ale tuturor soluţiilor tehnice avute în vedere. Ea include o propunere de calendar pentru stabilirea stocurilor de active.

18. Pe baza recomandării menţionate la punctul 17, capitolul 7 din anexă se actualizează în conformitate cu prevederile capitolului 4 din Regulamentul de interoperabilitate.

19. Sfera de cuprindere a acestor inventare de active trebuie să includă cel puţin:

19.1. zonele publice ale gărilor dedicate transportului de călători, definite la subpunctul 2.1.1 din anexă;

19.2. materialul rulant definit la subpunctul 2.1.2 din anexă.

20. Inventarul activelor se actualizează pentru a include date privind infrastructura nouă şi materialul rulant nou, precum şi privind lucrările de reînnoire sau de modernizare asupra infrastructurii şi materialului rulant existente.

21. Agenţia Feroviară este responsabilă de colectarea, menţinerea şi partajarea datelor privind accesibilitatea.

22. Pentru fiecare gară trebuie să existe o entitate responsabilă cu partajarea datelor privind accesibilitatea.

23. Colectarea şi conversia datelor se finalizează în termen de 36 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament.

24. Până când arhitectura pentru schimbul de date descrisă în secţiunile 7.2, 7.3 şi 7.4 din anexa I la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “aplicaţii telematice pentru serviciile de călători” al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar este complet operaţională, partajarea datelor privind accesibilitatea se efectuează prin transferul datelor respective către Baza de date europeană privind accesibilitatea gărilor (European Railway Stations Accessibility Database – ERSAD), găzduită de Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate.

25. Organul central de specialitate în domeniul transportului feroviar adoptă planuri naţionale de implementare, în vederea eliminării progresive a tuturor barierelor identificate în calea accesibilităţii.

26. Planul naţional de implementare se bazează pe planul naţional existent şi, sub rezerva disponibilităţii, pe inventarul activelor menţionat la punctele 16-20 sau pe orice altă sursă de informaţii pertinentă şi fiabilă. Sfera şi ritmul de implementare a planului naţional este efectuat public de către organul central de specialitate din domeniul transportului feroviar.

27. Planul naţional de implementare se derulează pe o perioadă de cel puţin 10 ani şi sunt actualizate în mod regulat, cel puţin o dată la 5 ani.

28. Planul naţional de implementare cuprinde o strategie, inclusiv o regulă de stabilire a priorităţilor, pe baza căreia se stabilesc criteriile şi priorităţile pentru gările şi unităţile de material rulant ce urmează să fie desemnate în vederea reînnoirii sau modernizării. Această strategie este formulată în cooperare cu administratorul (administratorii) de infrastructură, administratorul (administratorii) de gară, întreprinderea (întreprinderile) feroviară (feroviare) şi, dacă este necesar, cu alte autorităţi locale (inclusiv autorităţi locale de transport). Sunt consultate asociaţii ale utilizatorilor reprezentative, inclusiv cele privind persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă.

29. Regula de stabilire a priorităţilor menţionată la punctul 28 înlocuieşte regula prevăzută în apendicele B la anexă, care se aplică până la adoptarea planului naţional de implementare respectiv.

30. Conformitatea deplină cu STI este obligatorie pentru proiectele care beneficiază de sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru reînnoirea sau modernizarea materialului rulant existent sau a unor părţi ale acestuia ori pentru reînnoirea sau modernizarea infrastructurii existente, în special gările sau componentele acestora şi peroanele sau componentele acestora.

Anexă

la Regulamentul privind specificaţiile tehnice

de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea

sistemului feroviar pentru persoanele cu dizabilităţi

şi pentru persoanele cu mobilitate redusă

1. ASPECTE GENERALE

1.1. Domeniul tehnic de aplicare

Domeniul tehnic de aplicare al prezentei STI este definit la punctul 2 din regulament.

1.2. Domeniul geografic de aplicare

Domeniul geografic de aplicare al prezentei STI este definit la punctul 3 din regulament.

2. ARIA DE APLICABILITATE A SUBSISTEMELOR ŞI DEFINIŢII

2.1. Aria de aplicabilitate a subsistemelor

2.1.1. Sfera de aplicabilitate legată de subsistemul “infrastructură”

Prezenta STI se aplică tuturor zonelor publice ale gărilor dedicate transportului de călători care sunt controlate de întreprinderea feroviară, de administratorul de infrastructură sau de administratorul de gară. Aceasta include furnizarea de informaţii, achiziţionarea unui bilet şi validarea acestuia dacă este necesar, precum şi posibilitatea de a aştepta trenul.

2.1.2. Sfera de aplicabilitate legată de subsistemul “material rulant”

Prezenta STI se aplică materialului rulant care se încadrează în domeniul de aplicare al anexei la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive” al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar (STI LOC&PAS) şi care este destinat transportului de călători.

Prezenta STI nu se aplică materialului rulant destinat altor scopuri decât transportul de persoane. Persoanele care însoţesc un tren de marfă sau care circulă cu alte vehicule feroviare decât cele destinate călătorilor fac obiectul condiţiilor stabilite de întreprinderea feroviară şi publicate pe site-ul acesteia.

2.1.3. Sfera de aplicabilitate legată de subsistemul privind aspectele de exploatare

Prezenta STI se aplică procedurilor care permit o exploatare coerentă a subsistemelor “infrastructură” şi “material rulant” atunci când călătorii sunt persoane cu dizabilităţi şi persoane cu mobilitate redusă.

2.1.4. Sfera de aplicabilitate legată de subsistemul “aplicaţii telematice pentru călători”

Prezenta STI se aplică sistemelor de informare vizuală şi acustică pentru călători amplasate în gări şi în materialul rulant.

2.2. În sensul prezentului STI următoarea definiţie semnifică:

Persoană cu dizabilităţi şi persoană cu mobilitate redusă înseamnă orice persoană care suferă de o deficienţă fizică, mentală, intelectuală sau senzorială permanentă sau temporară, deficienţă care, în interacţiune cu diverse obstacole, o poate împiedica să utilizeze pe deplin şi în mod eficace mijloacele de transport în condiţii de egalitate cu alţi călători, sau orice persoană a cărei mobilitate la utilizarea transporturilor este redusă din cauza vârstei.

Transportul obiectelor de dimensiuni foarte mari (biciclete şi bagaje voluminoase) nu intră în domeniul de aplicare al prezentei STI.

2.3. Alte definiţii

Definiţii privind materialul rulant: a se vedea subpunctul 2.2 din STI LOC&PAS.

2.3.1. Fotoliu rulant interoperabil care poate fi transportat pe tren - Un fotoliu rulant interoperabil care poate fi transportat pe tren este un fotoliu rulant ale cărui caracteristici permit utilizarea deplină a tuturor funcţiilor materialului rulant destinate utilizatorilor de fotolii rulante. Caracteristicile unui fotoliu rulant interoperabil care poate fi transportat pe tren se încadrează în limitele specificate în apendicele M.

2.3.2. Date privind accesibilitatea - constau în informaţiile referitoare la accesibilitatea gărilor de călători care trebuie colectate, menţinute şi partajate, şi anume într-o descriere a caracteristicilor şi a echipamentelor gărilor de călători. Acolo unde este cazul, descrierea respectivă este completată de informaţiile referitoare la situaţia conformităţii gărilor cu prezenta STI.

2.3.3. Traseu fără obstacole - un traseu fără obstacole este o legătură între două sau mai multe zone publice dedicate transportului de călători, menţionate la subpunctul 2.1.1. Acesta poate fi parcurs de toate persoanele cu dizabilităţi sau cu mobilitate redusă. Pentru a se realiza acest lucru, traseul poate fi împărţit astfel încât să răspundă mai bine nevoilor tuturor persoanelor cu dizabilităţi sau cu mobilitate redusă. Combinaţia dintre toate părţile traseului fără obstacole constituie traseul accesibil pentru toate persoanele cu dizabilităţi sau cu mobilitate redusă.

2.3.4. Traseu fără trepte - un traseu fără trepte este o diviziune a unui traseu fără obstacole care răspunde nevoilor persoanelor cu mobilitate redusă. Modificările de nivel sunt evitate sau, acolo unde nu pot fi evitate, sunt acoperite cu ajutorul unor rampe sau al unor ascensoare.

2.3.5. “Semne tactile” şi “butoane tactile”- “Semnele tactile” şi “butoanele tactile” sunt semne sau butoane, inclusiv pictograme în relief, caractere în relief sau scriere Braille.

2.3.6. Administratorul de gară “Administratorul de gară” este o entitate organizaţională din care a fost însărcinată cu administrarea unei gări feroviare şi care poate fi acelaşi cu administratorul de infrastructură.

2.3.7. Informaţii privind siguranţa - Informaţiile privind siguranţa sunt informaţii care trebuie furnizate călătorilor pentru ca aceştia să ştie în avans cum trebuie să procedeze în caz de urgenţă.

2.3.8. Instrucţiuni de siguranţă - instrucţiunile de siguranţă sunt instrucţiuni care trebuie furnizate călătorilor în caz de urgenţă pentru ca aceştia să înţeleagă ce trebuie să facă.

2.3.9. Acces la nivel - un acces la nivel este un acces de la un peron la uşa de intrare într-un material rulant pentru care se poate demonstra că:

- spaţiul gol dintre pragul uşii respective (sau al punţii de legătură extinse a uşii respective) şi peron nu depăşeşte 75 mm pe orizontală şi 50 mm pe verticală; şi

- materialul rulant nu are nicio treaptă interioară între pragul uşii şi vestibul.

3. CERINŢE ESENŢIALE

3.1. Tabelele 1 şi 2 indică cerinţele esenţiale, stabilite în anexa nr.3 la Regulamentul de interoperabilitate), care sunt îndeplinite de specificaţiile prevăzute în capitolul 4 pentru domeniul de aplicare al prezentei STI.

3.2. Cerinţele esenţiale care nu sunt enumerate în tabelul 1 nu sunt relevante în ceea ce priveşte domeniul de aplicare al prezentei STI.

Tabelul 1

Cerinţe esenţiale pentru subsistemul “infrastructură”

Tabelul 2

Cerinţe esenţiale pentru subsistemul “material rulant”

4. CARACTERIZAREA SUBSISTEMELOR

4.1. Introducere

4.1.1. Sistemul feroviar naţional din care fac parte subsistemele, este un sistem integrat a cărui coerenţă trebuie verificată. Această coerenţă trebuie verificată în special în ceea ce priveşte specificaţiile fiecărui subsistem, interfeţele acestuia cu sistemul în care este integrat, precum şi normele de exploatare şi de întreţinere.

4.1.2. Specificaţiile funcţionale şi tehnice ale subsistemelor şi interfeţele lor, descrise la subpunctele 4.2 şi 4.3, nu impun utilizarea de tehnologii sau de soluţii tehnice specifice, cu excepţia cazului în care acestea sunt strict necesare pentru interoperabilitatea reţelei feroviare a Uniunii. Soluţiile inovatoare pentru interoperabilitate pot necesita însă specificaţii şi/sau metode de evaluare noi. Pentru a permite inovaţiile tehnologice, aceste specificaţii şi metode de evaluare trebuie elaborate prin procedura descrisă la punctul 6 din Regulament.

4.1.3. Ţinând seama de toate cerinţele esenţiale aplicabile, parametrii de bază legaţi de accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă sunt stabiliţi, pentru subsistemele “infrastructură” şi “material rulant”, la subpunctul 4.2. Cerinţele şi responsabilităţile de exploatare sunt stabilite în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul exploatare şi gestionarea traficului al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar şi la subpunctul 4.4.

4.2. Specificaţii funcţionale şi tehnice

4.2.1. Subsistemul “infrastructură”

1) Având în vedere cerinţele esenţiale din secţiunea 3, specificaţiile funcţionale şi tehnice ale subsistemului “infrastructură” legate de accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă se prezintă după cum urmează:

- spaţii de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă;

- trasee fără obstacole;

- uşi şi intrări;

- pardoseli;

- evidenţierea obstacolelor transparente;

- toalete şi spaţii pentru schimbarea scutecelor bebeluşilor;

- mobilier şi dispozitive amovibile;

- emiterea de bilete, birouri de informaţii şi puncte de asistenţă pentru clienţi;

- iluminat;

- informaţii vizuale: semne, pictograme şi informaţii imprimate sau dinamice;

- informaţii verbale;

- lăţimea peronului şi marginea peronului;

- capătul peronului;

- dispozitive de asistenţă la îmbarcare aflate pe peroane;

- treceri la nivel cu calea ferată.

2) Parametrii de bază care sunt specificaţi la subpunctele 4.2.1.1-4.2.1.15 se aplică domeniului de aplicare al subsistemului “infrastructură” care este definit la subpunctul 2.1.1; aceştia pot fi împărţiţi în două categorii:

- cei pentru care trebuie să se specifice detaliile tehnice, cum ar fi parametrii referitori la peroane şi la accesul la peroane. În acest prim caz, se descriu în mod specific parametrii de bază şi se prezintă în amănunt detaliile tehnice care trebuie satisfăcute în vederea îndeplinirii cerinţei;

- cei pentru care nu este necesar să se specifice detaliile tehnice, cum ar fi valoarea rampelor sau caracteristicile locurilor de parcare. În acest al doilea caz, parametrul de bază este definit ca o cerinţă funcţională care poate fi respectată prin aplicarea mai multor soluţii tehnice.

3) Tabelul 3 de mai jos prezintă categoria fiecărui parametru de bază.

Tabelul 3

Categorii de parametri de bază

4.2.1.1. Spaţii de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă

1) Dacă gara este prevăzută cu propria zonă de parcare, trebuie să existe spaţii de parcare suficiente şi adaptate rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru persoanele cu mobilitate redusă care sunt eligibile să le utilizeze, în cel mai apropiat loc posibil al zonei de parcare de o intrare accesibilă.

4.2.1.2. Traseu fără obstacole

1) Trebuie puse la dispoziţie trasee fără obstacole care să lege următoarele zone publice ale infrastructurii, dacă acestea există:

- puncte de oprire pentru alte mijloace de transport de legătură din incinta gării (taxi, autobuz, tramvai, metrou, feribot.);

- parcări;

- intrări şi ieşiri accesibile;

- birouri de informaţii;

- sisteme de informare vizuală şi acustică;

- case de bilete;

- asistenţă pentru clienţi;

- zone de aşteptare;

- instalaţii sanitare;

- peroane.

2) Toate traseele fără obstacole, pasarelele şi pasajele subterane trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 160 cm, cu excepţia zonelor specificate la subpunctele 4.2.1.2.2 (3a) (rampe), 4.2.1.3 (2) (uşi), 4.2.1.12 (3) (peroane) şi 4.2.1.15 (2) (treceri la nivel).

3) Pardoseala şi solul traseelor fără obstacole trebuie să aibă proprietăţi de reflexie scăzută.

4.2.1.2.1. Circulaţia pe orizontală

1) În cazul în care pe un traseu orizontal sunt instalate praguri, acestea trebuie să contrasteze cu podeaua din jur şi nu trebuie să fie mai înalte de 2,5 cm.

4.2.1.2.2. Circulaţia pe verticală

1) În cazul în care un traseu fără obstacole include o modificare de nivel, trebuie să existe un traseu fără trepte care să ofere o alternativă la scări pentru persoanele cu mobilitate redusă.

2) Treptele şi scările de pe traseele fără obstacole trebuie să aibă o lăţime minimă de 160 cm, măsurată între mâinile curente şi dotate cu următoarele:

- cel puţin prima şi ultima treaptă a unei scări trebuie semnalate cu o bandă contrastantă. Această cerinţă se aplică şi în cazul unei singure trepte.

- ca cerinţă minimă, înainte de prima treaptă descendentă a unei scări cu cel puţin trei trepte trebuie instalate benzi podotactile.

3) Acolo unde nu pot fi puse la dispoziţie ascensoare trebuie instalate rampe pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă care nu pot utiliza scările. Acestea trebuie să aibă o pantă moderată. O pantă abruptă este permisă numai pentru rampele pe distanţe scurte. Atunci când sunt utilizate ca o completare a scărilor, rampele pot avea o lăţime de 120 cm măsurată la nivelul podelei.

4) Scările cu cel puţin trei trepte şi rampele trebuie prevăzute cu mâini curente pe ambele părţi şi pe două niveluri.

5) Acolo unde nu sunt disponibile rampe trebuie puse la dispoziţie ascensoare, care trebuie să fie cel puţin de tipul 2, conform specificaţiei menţionate în apendicele A, indicele [1]. Ascensoarele de tipul 1 sunt permise doar în cazul gărilor care sunt supuse unor lucrări de reînnoire sau de modernizare.

6) Scările rulante şi trotuarele rulante trebuie proiectate în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [2].

7) Trecerile la nivel cu calea ferată pot face parte dintr-un traseu fără obstacole atunci când îndeplinesc cerinţele de la subpunctul 4.2.1.15.

4.2.1.2.3. Identificarea traseului

1) Traseele fără obstacole trebuie identificate în mod clar prin informaţii vizuale, astfel cum se descrie la subpunctul 4.2.1.10.

2) Informaţiile privind traseul fără obstacole trebuie puse la dispoziţia persoanelor cu deficienţe de vedere cel puţin prin benzi podotactile contrastante. Prezentul subpunct nu se aplică traseelor fără obstacole de la şi către parcări. În cazul în care sunt prevăzute mai multe instalaţii de un anumit tip de zonă publică, traseul spre cel puţin unul dintre acestea trebuie indicat prin benzi podotactile contrastante. Benzile podotactile pot fi omise atunci când traseul este indicat fără ambiguitate prin elemente construite sau naturale, cum ar fi margini şi suprafeţe care pot fi urmărite în mod tactil şi vizual.

3) Suplimentar sau ca alternativă, se permite utilizarea de soluţii tehnice care folosesc aplicaţii pe telefon sau dispozitive acustice telecomandate. În cazul în care acestea sunt destinate să fie folosite ca alternativă, trebuie tratate ca soluţii inovatoare.

4) Dacă de-a lungul traseului fără obstacole până la peron există mâini curente sau pereţi la îndemână, pe acestea (aceştia) trebuie trecute informaţii succinte (numărul peronului sau informaţii privind direcţia). Informaţiile trebuie să fie scrise în Braille sau în litere ori numere volumetrice. Informaţiile trebuie să fie amplasate pe mâna curentă sau pe perete la o înălţime de 145-165 cm.

4.2.1.3. Uşi şi intrări

1) Prezentul subpunct se aplică tuturor uşilor şi intrărilor care se află pe trasee fără obstacole, cu excepţia uşilor de acces către toaletele care nu sunt dedicate persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă.

2) Uşile trebuie să aibă o lăţime liberă utilă de cel puţin 90 cm şi trebuie să poată fi acţionate de persoane cu dizabilităţi şi de persoane cu mobilitate redusă.

3) Este permisă utilizarea de uşi manuale, semiautomate sau automate.

4) Dispozitivele de acţionare a uşilor trebuie să se afle la o înălţime de 80-110 cm.

4.2.1.4. Pardoseli

1) Toate pardoselile, solurile şi suprafeţele pe care se calcă ale treptelor trebuie să fie antiderapante.

2) În clădirile gării nu trebuie să existe denivelări mai mari de 0,5cm în niciun punct din zonele cu trafic pietonal, cu excepţia pragurilor, a canalelor de scurgere şi a benzilor podotactile.

4.2.1.5. Evidenţierea obstacolelor transparente

1) Obstacolele transparente aflate pe traseele folosite de călători sau de-a lungul acestor trasee, constând în uşi de sticlă sau pereţi transparenţi, trebuie marcate. Aceste marcaje trebuie să evidenţieze obstacolele transparente. Ele nu sunt necesare în cazul în care călătorii sunt protejaţi de impact prin alte mijloace – mâini curente sau bănci continue.

4.2.1.6. Toalete şi spaţii pentru schimbarea scutecelor bebeluşilor

1) Dacă în incinta unei gări există toalete, atunci trebuie să existe cel puţin o cabină unisex accesibilă fotoliilor rulante.

2) Dacă în incinta unei gări există spaţii pentru schimbarea scutecelor bebeluşilor, cel puţin un astfel de spaţiu trebuie să fie accesibil utilizatorilor de fotolii rulante de ambele sexe.

4.2.1.7. Mobilier şi dispozitive amovibile

1) Toate piesele de mobilier şi dispozitivele amovibile din gări trebuie să contrasteze cu fundalul şi să aibă margini rotunjite.

2) În incinta gării, mobilierul şi dispozitivele amovibile (inclusiv articolele suspendate şi montate în console) trebuie poziţionate astfel încât să nu constituie un obstacol pentru persoanele cu deficienţe de vedere sau trebuie să poată fi reperate de o persoană care utilizează un baston lung.

3) Pe fiecare peron unde se permite aşteptarea trenurilor de către călători şi în fiecare zonă de aşteptare trebuie să existe cel puţin o zonă cu scaune şi un spaţiu pentru un fotoliu rulant.

4) Atunci când această zonă este protejată împotriva intemperiilor, ea trebuie să poată fi accesată de un utilizator de fotoliu rulant.

4.2.1.8. Emiterea biletelor, birouri de informaţii şi puncte de asistenţă pentru clienţi

1) În cazul în care sunt prevăzute ghişee de vânzare manuală a biletelor, birouri de informaţii şi puncte de asistenţă pentru clienţi, cel puţin un birou trebuie să fie accesibil utilizatorilor de fotolii rulante şi persoanelor mici de statură şi cel puţin un birou trebuie să fie echipat cu un sistem cu bucle de inducţie pentru aparate auditive.

2) Dacă între călători şi vânzătorul de la casa de bilete există o barieră din sticlă, aceasta trebuie să fie amovibilă sau, în caz contrar, trebuie să fie prevăzută cu un interfon. Orice astfel de barieră trebuie să fie din sticlă transparentă.

3) Dacă sunt instalate dispozitive electronice care afişează informaţii despre preţ pentru vânzător, aceste dispozitive trebuie prevăzute şi pentru persoana care cumpără biletul.

4) În cazul în care în incinta unei gări există distribuitoare automate de bilete, cel puţin unul dintre aceste aparate trebuie să aibă o interfaţă accesibilă unui utilizator de fotoliu rulant sau unei persoane mici de statură. Această cerinţă se aplică fiecărui vânzător de bilete care furnizează distribuitoare automate în incinta gării.

5) Dacă sunt prevăzute distribuitoare automate de bilete, cel puţin unul dintre acestea trebuie să prezinte un culoar liber cu o lăţime de cel puţin 90 cm şi trebuie să fie accesibil pentru un fotoliu rulant ocupat cu o lungime de până la 1 250 mm. În cazul modernizării sau reînnoirii, este permisă o lăţime minimă de 80 cm.

6) Dacă se utilizează turnichete, trebuie să existe un punct de acces fără turnichet care să fie disponibil în orice moment de activitate pentru a fi utilizat de persoanele cu dizabilităţi sau de persoanele cu mobilitate redusă.

4.2.1.9. Iluminat

1) Nivelul de iluminare din zonele exterioare ale gării trebuie să fie suficient pentru a facilita găsirea drumului şi pentru a evidenţia modificările de nivel, uşile şi intrările.

2) Nivelul de iluminare de-a lungul traseelor fără obstacole trebuie adaptat la sarcina vizuală a călătorului. Trebuie acordată o atenţie deosebită modificărilor de nivel, ghişeelor de vânzare a biletelor şi distribuitoarelor automate de bilete, birourilor de informaţii şi dispozitivelor de afişare a informaţiilor.

3) Peroanele trebuie să fie iluminate în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [3] şi [4].

4) Iluminatul de siguranţă trebuie să ofere o vizibilitate suficientă pentru evacuare şi pentru identificarea echipamentelor de luptă împotriva incendiilor şi de siguranţă.

4.2.1.10. Informaţii vizuale: semne, pictograme şi informaţii imprimate sau dinamice

1) Trebuie furnizate următoarele informaţii:

- informaţii privind siguranţa şi instrucţiuni de siguranţă;

- semne de avertizare, de interdicţie şi de obligativitate;

- informaţii privind plecarea trenurilor;

- identificarea serviciilor din gară, dacă este cazul, şi a căilor de acces la aceste servicii.

2) Caracterele, simbolurile şi pictogramele utilizate pentru informaţiile vizuale trebuie să contrasteze cu fundalul pe care sunt aplicate.

3) Trebuie instalate semne în toate punctele în care călătorii trebuie să ia o decizie privind traseul, precum şi la anumite intervale de-a lungul traseului. Semnele, simbolurile şi pictogramele trebuie aplicate în mod consecvent pe întreg traseul.

4) Informaţiile privind plecarea trenurilor (inclusiv destinaţia, opririle intermediare, numărul peronului şi ora) trebuie să fie disponibile şi adecvate pentru a fi citite de la o înălţime de 160 cm în cel puţin un loc din gară.

5) Setul de fonturi utilizat pentru texte trebuie să fie uşor lizibil.

6) Toate semnele de siguranţă, de avertizare, de obligativitate şi de interdicţie trebuie să conţină pictograme.

7) Semne cu informaţii tactile trebuie amplasate în:

- toalete, pentru informaţii funcţionale şi pentru apelul de urgenţă, dacă este cazul;

- ascensoare, în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [1].

8) Informaţiile orare prezentate în cifre trebuie să fie în formatul de 24 de ore.

9) Următoarele pictograme şi simboluri grafice specifice trebuie să prezinte simbolul fotoliului rulant, în conformitate cu apendicele N:

- informaţii direcţionale către trasee special amenajate pentru fotoliile rulante;

- indicarea toaletelor cu acces pentru fotoliile rulante şi a altor amenajări, dacă este cazul;

- dacă pe peron există informaţii privind configuraţia trenurilor, indicarea locului de îmbarcare pentru fotoliile rulante.

Este permis ca simbolurile să fie combinate cu alte simboluri (ascensor, toaletă etc.).

10) Dacă sunt prevăzute bucle de inducţie, acestea trebuie să fie indicate printr-un semn, aşa cum se arată în apendicele N.

11) În toaletele accesibile fotoliilor rulante, acolo unde sunt instalate bare de mână articulate, trebuie aplicat un simbol grafic care să indice bara atât în poziţie verticală, cât şi în poziţie coborâtă.

12) Nu trebuie să existe mai mult de cinci pictograme, în plus faţă de o săgeată direcţională, care să indice un singur sens, poziţionate una lângă alta într-un singur loc.

13) Dispozitivele de afişare trebuie dimensionate pentru a reda numele fiecărei gări (numele pot fi prescurtate) sau cuvinte din mesaje. Fiecare nume de gară sau cuvânt din mesaje trebuie să rămână afişat timp de cel puţin 2 secunde. Prin termenul “dispozitiv de afişare” se înţelege orice suport de informaţii dinamice.

14) Dacă se utilizează un dispozitiv de afişare cu derulare (fie pe orizontală, fie pe verticală), fiecare cuvânt complet trebuie să rămână afişat timp de cel puţin 2 secunde, iar viteza de derulare pe orizontală nu trebuie să depăşească 6 caractere pe secundă.

15) Dispozitivele de afişare trebuie proiectate pentru o distanţă maximă de vizualizare în conformitate cu următoarea formulă:

4.2.1.11. Informaţii verbale

1) Informaţiile verbale trebuie să aibă un nivel de minim de 0,45, în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele 5.

4.2.1.12. Lăţimea peronului şi marginea peronului

1) Zona de pericol a unui peron începe la marginea peronului dinspre calea ferată şi este definită ca fiind zona în care călătorii nu au voie să se afle atunci când trec sau sosesc trenuri.

2) Lăţimea peronului poate varia pe întreaga lungime a acestuia.

3) Lăţimea minimă a peronului, fără obstacole, trebuie să fie egală cu lăţimea zonei de pericol plus lăţimea celor două culoare de trecere opuse de 80 cm (160 cm). Această dimensiune se poate reduce treptat până la 90 cm la capetele peronului.

4) În cadrul acestui culoar de trecere de 160 cm este permisă existenţa unor obstacole. Echipamentele necesare pentru sistemul de semnalizare şi echipamentele de siguranţă nu sunt considerate obstacole în cadrul prezentului subpunct. Distanţa minimă de la obstacole la zona de pericol trebuie să fie în conformitate cu tabelul 4 de mai jos:

Tabelul 4

Distanţa minimă de la obstacole la zona de pericol

5) Rezervă

6) Limita zonei de pericol cea mai îndepărtată de marginea dinspre calea ferată a peronului trebuie semnalizată prin marcaje vizuale şi benzi podotactile.

7) Marcajul vizual trebuie să fie o linie de avertizare contrastantă şi antiderapantă, cu o lăţime de cel puţin 10 cm.

8) Benzile podotactile pot fi de unul dintre următoarele două tipuri:

- un marcaj de atenţionare care indică existenţa unui pericol la limita zonei de pericol;

- un marcaj de orientare care indică un traseu pe partea sigură a peronului.

9) Materialul de la limita peronului dinspre calea ferată trebuie să contrasteze cu fundalul închis la culoare al spaţiului gol.

4.2.1.13. Capătul peronului

1) Capătul peronului trebuie prevăzut fie cu o barieră care să împiedice accesul publicului, fie cu un marcaj vizual şi cu benzi podotactile cu un marcaj de atenţionare care indică existenţa unui pericol.

4.2.1.14. Dispozitive de asistenţă la îmbarcare aflate pe peroane

1) Dacă se utilizează o rampă de peron, aceasta trebuie să respecte cerinţele subpunctului 5.3.1.2.

2) Dacă se utilizează un ascensor de peron, acesta trebuie să respecte cerinţele subpunctului 5.3.1.3.

3) Trebuie prevăzută o metodă de depozitare sigură pentru ca dispozitivele de asistenţă la îmbarcare, inclusiv rampele mobile, să nu constituie un obstacol sau să nu reprezinte un pericol pentru călători atunci când sunt depozitate pe peron.

4.2.1.15. Trecere pentru călători peste calea ferată către peroane

1) Se permite utilizarea trecerilor la nivel cu calea ferată ca parte a unui traseu fără trepte sau a unui traseu fără obstacole.

2) Dacă se utilizează treceri la nivel cu calea ferată ca părţi ale unor trasee fără trepte, în plus faţă de alte trasee, acestea trebuie:

- să aibă o lăţime minimă de 120 cm (o lungime mai mică de 10 m) sau de 160 cm (o lungime de 10 m sau mai mult);

- să prezinte pante moderate; o pantă abruptă este permisă numai pentru rampele pe distanţe scurte;

- să fie astfel proiectate încât să nu existe nicio posibilitate ca roata cea mai mică a unui fotoliu rulant, conform definiţiei din apendicele M, să se blocheze între suprafaţa de trecere şi şină;

- acolo unde căile de acces spre trecerile la nivel sunt echipate cu şicane de siguranţă pentru a împiedica persoanele să traverseze în mod neintenţionat/necontrolat calea ferată, lăţimea minimă a pasarelelor în linie dreaptă şi în şicană poate fi mai mică de 120 cm, cu un minimum de 90 cm; această lăţime trebuie să fie suficientă pentru ca o persoană în fotoliu rulant să poată face manevre.

3) Dacă se utilizează treceri la nivel cu calea ferată ca părţi ale unor trasee fără obstacole şi ca soluţie unică pentru toţi călătorii, acestea trebuie:

- să respecte toate specificaţiile de mai sus;

- să prezinte marcaje vizuale şi tactile pentru a identifica începutul şi sfârşitul suprafeţei de traversare;

- să fie supravegheate sau, pe baza normelor naţionale, trebuie prevăzute echipamente pentru traversarea în siguranţă de către persoanele cu deficienţe de vedere şi/sau trecerea la nivel cu calea ferată trebuie să fie exploatată în aşa fel încât să asigure o traversare în siguranţă a persoanelor cu deficienţe de vedere.

4) Dacă oricare dintre condiţiile de mai sus nu poate fi îndeplinită, trecerea la nivel cu calea ferată nu este considerată ca făcând parte dintr-un traseu fără trepte sau dintr-un traseu fără obstacole.

4.2.2. Subsistemul “material rulant”

1) Având în vedere cerinţele esenţiale din secţiunea 3, specificaţiile funcţionale şi tehnice ale subsistemului “material rulant” legate de accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă se prezintă după cum urmează:

- scaune;

- spaţii pentru fotolii rulante;

- uşi;

- iluminat;

- toalete;

- culoare de trecere;

- informaţii pentru clienţi;

- modificări de nivel;

- mâini curente;

- cuşetă cu acces pentru fotoliile rulante;

- poziţia treptei pentru intrarea şi ieşirea din vehicul.

4.2.2.1. Scaune

4.2.2.1.1. Generalităţi

1) Toate scaunele aflate înspre culoarul de trecere trebuie prevăzute cu mânere sau cu bare de mână verticale sau alte elemente care pot fi utilizate pentru păstrarea echilibrului în cursul folosirii culoarului de trecere, cu excepţia cazului în care scaunul, în poziţie verticală, se află la o distanţă de 200 mm de:

- spatele altui scaun orientat în sens opus, care este prevăzut înspre culoarul de trecere cu un mâner sau cu o bară de mână verticală sau cu alte elemente care pot fi utilizate pentru păstrarea echilibrului;

- bară de mână sau un perete despărţitor prevăzut(ă) în partea dinspre culoar a scaunului.

2) Mânerele sau alte elemente care pot fi utilizate la păstrarea echilibrului trebuie poziţionate la o înălţime de 800-1 200 mm deasupra podelei, măsurată de la centrul părţii utile a mânerului, nu trebuie să se proiecteze în afară pe culoar şi trebuie să contrasteze cu scaunul.

3) În zonele de stat jos prevăzute cu scaune longitudinale fixe, pentru păstrarea echilibrului trebuie utilizate bare de mână. Aceste bare de mână trebuie să fie la o distanţă maximă de 2 000 mm una faţă de cealaltă, trebuie poziţionate la o înălţime de 800-1 200 mm deasupra podelei şi trebuie să contrasteze cu interiorul vehiculului.

4) Mânerele sau celelalte elemente nu trebuie să aibă margini ascuţite.

4.2.2.1.2. Locuri prioritare

4.2.2.1.2.1.Generalităţi

1) Trebuie să fie desemnate ca locuri prioritare destinate utilizării de către persoanele cu dizabilităţi şi de către persoanele cu mobilitate redusă nu mai puţin de 10 % din scaune per clasă în fiecare garnitură de tren fixă sau vehicul individual.

2) Locurile prioritare şi vehiculele care le cuprind trebuie identificate prin semne conforme cu apendicele N. Trebuie să fie menţionat faptul că ceilalţi călători trebuie să pună aceste scaune la dispoziţia celor care au dreptul să le utilizeze, atunci când li se solicită acest lucru. Identificarea respectivă nu este necesară pentru unităţile destinate exploatării exclusiv în cadrul unui sistem de rezervare a locurilor: acest lucru trebuie precizat în documentaţia tehnică menţionată la subpunctul 4.2.12 din Anexa la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive” al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.

3) Locurile prioritare trebuie amplasate în salonul pentru călători şi în imediata apropiere a uşilor exterioare. În vehiculele sau garniturile de tren etajate, locurile prioritare pot fi amplasate la ambele etaje.

4) Nivelul echipamentelor montate pe locurile prioritare trebuie să fie acelaşi cu nivelul celor montate pe scaunele pentru uz general de acelaşi tip.

5) Atunci când scaunele de un anumit tip sunt prevăzute cu braţe, locurile prioritare de acelaşi tip trebuie prevăzute cu braţe mobile. Aceasta exclude braţele amplasate de-a lungul părţii laterale a caroseriei vehiculului sau de-a lungul unui perete despărţitor în cazul compartimentelor. Braţul mobil trebuie să se mişte într-o poziţie aliniată cu perna spătarului, pentru a permite accesul nerestricţionat la scaun sau la orice scaune prioritare adiacente.

6) Scaunele prioritare nu trebuie să fie strapontine.

7) Fiecare scaun prioritar şi spaţiul disponibil utilizatorului său trebuie să fie conforme cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [16].

8) Întreaga suprafaţă utilă de şedere a locului prioritar trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 450 mm (a se vedea specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [16]).

9) Partea superioară a fiecărei perne de scaun prioritar trebuie să fie la 430-500 mm deasupra nivelului podelei, la marginea frontală a scaunului.

10) Spaţiul liber deasupra fiecărui scaun trebuie să fie de cel puţin 1680 mm de la nivelul podelei, cu excepţia trenurilor etajate care sunt prevăzute cu rafturi pentru bagaje deasupra scaunelor. În acest caz, se permite un spaţiu liber redus, de 1 520 mm, deasupra locurilor prioritare amplasate sub rafturile pentru bagaje, cu condiţia ca cel puţin 50 % din locurile prioritare să păstreze deasupra un spaţiu liber de 1680 mm.

11) În cazul dotării cu scaune cu spătar rabatabil, dimensiunile trebuie măsurate atunci când scaunele se află în poziţie complet verticală.

4.2.2.1.2.2.Scaune unidirecţionale

1) Dacă sunt prevăzute scaune unidirecţionale, spaţiul liber din faţa fiecărui scaun trebuie să fie conform cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [16].

2) Distanţa dintre suprafaţa frontală a spătarului şi planul vertical prin partea cea mai din spate a scaunului din faţă trebuie să fie de cel puţin 680 mm, având în vedere faptul că înclinarea necesară a scaunului trebuie măsurată de la centrul scaunului la 70 mm deasupra locului de îmbinare a pernei cu spătarul.

3) De asemenea, trebuie să existe un spaţiu liber între marginea frontală a pernei scaunului şi acelaşi plan vertical pentru scaunul din faţă, de cel puţin 230 mm.

4.2.2.1.2.3.Dispunerea scaunelor faţă în faţă

1) Dacă locurile prioritare sunt dispuse faţă în faţă, distanţa dintre marginile frontale ale pernelor scaunelor trebuie să fie de cel puţin 600 mm (a se vedea specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [16]). Această distanţă trebuie să se menţină chiar dacă unul dintre scaunele dispuse faţă în faţă nu este un loc prioritar.

2) Dacă între locurile prioritare dispuse faţă în faţă este prevăzută o masă, între marginea frontală a pernei scaunului şi marginea cea mai apropiată a mesei trebuie să existe o distanţă liberă pe orizontală de cel puţin 230 mm (a se vedea specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [16]). Atunci când unul dintre scaunele dispuse faţă în faţă nu este un loc prioritar, distanţa dintre acesta şi masă poate fi redusă, cu condiţia ca distanţa dintre marginile frontale ale pernelor scaunelor să rămână de 600 mm. Mesele montate lateral a căror lungime nu depăşeşte linia mediană a scaunului de la fereastră nu trebuie luate în considerare pentru conformitatea cu prezentul subpunct.

4.2.2.2. Spaţii pentru fotolii rulante

1) În funcţie de lungimea unităţii, exceptând locomotiva sau vehiculul motor, în unitatea respectivă trebuie să existe cel puţin numărul de spaţii pentru fotolii rulante indicat în tabelul 5 următor:

Tabelul 5

Numărul minim de spaţii pentru fotolii rulante

în funcţie de lungimea unităţii

2) Pentru asigurarea stabilităţii, spaţiul pentru fotolii rulante trebuie proiectat astfel încât fotoliul rulant să fie poziţionat fie cu faţa, fie cu spatele la sensul de mers.

3) Pe întreaga sa lungime, spaţiul pentru fotolii rulante trebuie să aibă o lăţime de 700 mm, de la nivelul podelei la o înălţime minimă de 1450 mm, cu o lăţime suplimentară de 50 mm pentru mâini pe fiecare parte adiacentă oricărui tip de obstacol care ar împiedica folosirea mâinilor de către ocupanţii fotoliilor rulante (perete sau structură), de la o înălţime de 400-800 mm peste nivelul podelei (dacă o parte a fotoliului rulant este adiacentă culoarului, nu trebuie îndeplinită cerinţa de 50 mm suplimentară pentru partea respectivă a fotoliului rulant, deoarece acest spaţiu este deja liber).

4) Distanţa minimă în plan longitudinal dintre partea posterioară a spaţiului pentru fotolii rulante şi suprafaţa următoare trebuie să fie în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [16].

5) Nu trebuie să existe nicio obstrucţionare a spaţiului desemnat între podeaua şi tavanul vehiculului, cu excepţia unui raft de bagaje suspendat, a unei bare de mână orizontale, în conformitate cu cerinţele subpunctului 4.2.2.9, prinse de peretele sau de tavanul vehiculului ori a unei mese.

6) Partea posterioară a spaţiului pentru fotolii rulante trebuie să fie o structură sau un alt element acceptabil cu o lăţime de cel puţin 700 mm. Înălţimea structurii sau a elementului în cauză trebuie să poată împiedica răsturnarea pe spate a unui fotoliu rulant care a fost poziţionat cu spatele la structura sau la elementul respectiv.

7) În spaţiul pentru fotolii rulante pot fi instalate strapontine, însă, atunci când sunt pliate, acestea nu trebuie să se suprapună peste dimensiunile obligatorii ale spaţiului pentru fotolii rulante.

8) În spaţiul pentru fotolii rulante sau direct în faţa acestuia nu trebuie să existe niciun echipament, precum cârligele pentru biciclete sau suporturile pentru schiuri.

9) Lângă spaţiile pentru fotolii rulante sau în faţa acestora trebuie să fie disponibil cel puţin un scaun, pentru ca persoana în fotoliu rulant să poată călători împreună cu un însoţitor. Acest scaun trebuie să ofere acelaşi nivel de confort ca celelalte scaune pentru călători şi poate, de asemenea, să fie situat de cealaltă parte a culoarului de trecere.

10) În trenurile cu o viteză prin construcţie mai mare de 250 km/h, cu excepţia trenurilor etajate, trebuie să fie posibil ca un utilizator de fotoliu rulant care ocupă un spaţiu pentru fotolii rulante să se poată muta pe un scaun pentru călători, care trebuie să fie echipat cu un braţ mobil. Această mutare este realizată în mod autonom de utilizatorul fotoliului rulant. În acest caz, este permis ca scaunul însoţitorului să se afle pe alt rând. Această cerinţă se aplică într-o proporţie maximă egală cu numărul de spaţii pentru fotolii rulante per unitate specificat în tabelul 5.

11) Spaţiul pentru fotolii rulante trebuie prevăzut cu un dispozitiv de solicitare a ajutorului, care, în caz de pericol, trebuie să permită utilizatorului de fotoliu rulant să informeze o persoană ce poate lua măsuri corespunzătoare.

12) Dispozitivul de solicitare a ajutorului trebuie plasat în aşa fel încât să poată fi accesat în mod confortabil de persoana aflată în fotoliul rulant, astfel cum se arată în specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [9].

13) Dispozitivul de solicitare a ajutorului nu trebuie plasat într-un loc îngust care să împiedice o acţionare imediată intenţionată cu palma mâinii, dar poate fi protejat împotriva utilizării neintenţionate.

14) Interfaţa dispozitivului de solicitare a ajutorului trebuie să fie cea prevăzută la subpunctul 5.3.2.6.

15) În imediata apropiere a spaţiului pentru fotolii rulante sau în interiorul acestuia trebuie amplasat un semn în conformitate cu apendicele N, pentru a identifica spaţiul ca spaţiu pentru fotolii rulante.

4.2.2.3. Uşi

4.2.2.3.1. Generalităţi

1) Aceste cerinţe se aplică numai uşilor care asigură accesul la o altă parte publică a trenului, cu excepţia uşilor de toaletă.

2) Pentru a încuia sau a descuia o uşă acţionată manual în vederea utilizării de către public, dispozitivul de comandă trebuie să poată fi acţionat cu palma mâinii, prin exercitarea unei forţe de cel mult 20 N.

3) Comenzile uşii, indiferent că sunt comenzi manuale, butoane sau alte dispozitive, trebuie să contrasteze cu suprafaţa pe care sunt montate.

4) Interfaţa acestora cu călătorii trebuie respecte specificaţiile de la subpunctul 5.3.2.1.

5) Dacă dispozitivele de comandă pentru închiderea şi deschiderea uşii sunt plasate unul deasupra celuilalt, dispozitivul de deschidere trebuie să fie întotdeauna cel de sus.

4.2.2.3.2. Uşi exterioare

1) Toate uşile exterioare pentru călători trebuie să aibă o lăţime liberă utilă de minimum 800 mm atunci când sunt deschise.

2) În trenurile cu o viteză prin construcţie mai mică de 250 km/h, uşile de acces pentru fotolii rulante care oferă un acces la nivel conform definiţiei de la subpunctul 2.3 trebuie să aibă o lăţime liberă utilă de minimum 1000 mm atunci când sunt deschise.

3) Toate uşile exterioare pentru călători trebuie să fie marcate pe partea exterioară astfel încât să contrasteze cu partea laterală a caroseriei vehiculului care le înconjoară.

4) Uşile exterioare desemnate ca accesibile pentru fotoliile rulante trebuie să fie uşile cele mai apropiate de spaţiile desemnate pentru fotoliile rulante.

5) Uşile care urmează să fie utilizate pentru accesul fotoliilor rulante trebuie marcate în mod clar cu un semn în conformitate cu apendicele N.

6) Din interiorul vehiculului, poziţia uşilor exterioare trebuie să fie în mod clar marcată prin utilizarea pentru podea a unor materiale adiacente contrastante.

7) Atunci când uşile sunt acţionate sau urmează să fie acţionate, trebuie emise semnale de alertă care să poată fi auzite şi văzute de persoanele din interiorul şi din exteriorul trenului.

8) Semnalele de acţionare a uşilor sunt următoarele:

a) atunci când o uşă este deblocată şi poate fi deschisă, trebuie emis un semnal de deschidere a uşilor; acesta trebuie să dureze cel puţin cinci secunde, cu excepţia cazului în care uşa este acţionată, caz în care semnalul se poate opri după 3 secunde;

b) atunci când o uşă este deschisă în mod automat sau prin telecomandă de către mecanicul de locomotivă sau de alt membru al personalului de tren, trebuie emis un semnal de deschidere a uşilor; acesta trebuie să dureze cel puţin 3 secunde din momentul în care uşa începe să se deschidă;

c) atunci când o uşă care este închisă în mod automat sau prin telecomandă urmează să fie acţionată, trebuie emis un semnal de închidere a uşilor; acesta trebuie să înceapă cu cel puţin 2 secunde înainte ca uşa să înceapă să se închidă şi trebuie să continue până la închiderea uşii;

d) atunci când o uşă este închisă local (de un călător sau de un membru al personalului de tren), trebuie emis un semnal de închidere a uşilor; acesta trebuie să înceapă după acţionarea dispozitivului de comandă şi trebuie să continue până la închiderea uşii.

Semnalul acustic şi vizual de închidere a uşilor poate fi omis atunci când o uşă se închide din alte motive decât plecarea, dacă există mijloace alternative de atenuare a riscului de rănire a călătorilor şi a personalului de tren. Utilizarea semnalelor acustice şi vizuale de închidere a uşilor sau a mijloacelor alternative trebuie să fie acceptată în mod egal în toate statele membre.

9) Semnalul acustic de deschidere a uşilor pentru persoanele din afara trenului poate fi omis atunci când se emite un semnal de identificare a uşilor. Semnalul de identificare a uşilor trebuie să sune continuu în timp ce uşa este deblocată sau câtă vreme poate fi deschisă sau ambele.

10) Sursa sunetului pentru semnalele uşilor trebuie să fie în zona unde se află dispozitivul de comandă.

Dacă nu există un dispozitiv de comandă, sursa sunetului pentru semnalele uşilor trebuie să fie amplasată în apropierea uşii.

Dacă se utilizează o sursă separată a sunetului pentru semnalul de închidere a uşilor, aceasta poate să fie în zona unde se află dispozitivul de comandă sau în apropierea uşii.

Dacă se emite un semnal extern de identificare a uşilor, sursa sunetului trebuie să fie amplasată în zona unde se află dispozitivul de comandă, iar sursa sunetului pentru semnalul de închidere a uşilor trebuie să fie amplasată în apropierea uşii.

11) Semnalele vizuale trebuie să fie vizibile din interiorul şi din exteriorul trenului şi trebuie amplasate în aşa fel încât să se reducă la minimum posibilitatea de a fi ocultate de călătorii aflaţi în vestibul. Semnalele vizuale trebuie să fie în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [19].

12) Semnalele acustice ale uşilor pentru călători trebuie să fie în conformitate cu specificaţia din apendicele G.

13) Uşa trebuie activată fie de personalul de tren, fie în mod semiautomat (prin apăsarea unui buton de către călători) sau automat.

14) Dispozitivul de comandă al uşii trebuie amplasat fie lângă uşă, fie pe panoul uşii.

15) Centrul dispozitivului exterior de comandă pentru deschiderea uşilor, care poate fi acţionat de pe peron, nu trebuie poziţionat la mai puţin de 800 mm sau la mai mult de 1200 mm pe verticală de la nivelul peroanelor, în cazul tuturor peroanelor pentru care este conceput trenul. Dacă trenul este conceput pentru o singură înălţime de peron, centrul dispozitivului exterior de comandă pentru deschiderea uşilor nu trebuie poziţionat la mai puţin de 800 mm sau la mai mult de 1100 mm pe verticală de la nivelul peronului respectiv.

16) Centrul dispozitivului interior de comandă pentru deschiderea uşilor exterioare nu trebuie poziţionat la mai puţin de 800 mm sau la mai mult de 1100 mm pe verticală de la nivelul pardoselii vehiculului.

4.2.2.3.3. Uşi interioare

1) Uşile interioare semiautomate şi automate trebuie prevăzute cu dispozitive care să împiedice blocarea călătorilor între uşi în timpul funcţionării uşilor.

2) Uşile interioare puse la dispoziţie utilizatorilor de fotolii rulante trebuie să aibă o lăţime liberă utilă de cel puţin 800 mm.

3) Forţa necesară pentru a deschide sau a închide o uşă manuală nu trebuie să depăşească 60 N.

4) Centrul dispozitivelor de comandă a uşilor interioare nu trebuie poziţionat la mai puţin de 800 mm şi la mai mult de 1100 mm pe verticală de la nivelul pardoselii vehiculului.

5) Uşile automate de legătură între vehicule trebuie să funcţioneze fie în mod sincron, ca o pereche, fie a doua uşă trebuie să detecteze automat persoana care se îndreaptă spre ea şi să se deschidă.

6) Dacă mai mult de 75 % din suprafaţa unei uşi este confecţionată din material transparent, acesta trebuie să fie marcat clar cu indicatori vizuali.

4.2.2.4. Iluminat

Valorile minime ale iluminării medii în spaţiile pentru călători trebuie să fie în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [6]. Pentru conformitatea cu prezenta STI nu sunt aplicabile cerinţe privind uniformitatea acestor valori.

4.2.2.5. Toalete

1) Dacă în tren sunt instalate toalete, trebuie prevăzută o toaletă universală care să fie accesibilă din spaţiul pentru fotolii rulante.

2) Toaleta standard trebuie să respecte cerinţele de la subpunctele 5.3.2.2 şi 5.3.2.3.

3) Toaleta universală trebuie să respecte cerinţele de la subpunctele 5.3.2.2 şi 5.3.2.4.

4) Dacă în tren sunt instalate toalete, trebuie prevăzut un spaţiu pentru schimbarea scutecelor bebeluşilor. Dacă nu sunt prevăzute spaţii speciale pentru bebeluşi sau dacă acestea sunt prevăzute, dar nu sunt accesibile utilizatorilor de fotolii rulante, în toaletele universale trebuie instalată o masă. Aceasta trebuie să respecte cerinţele de la subpunctul 5.3.2.5.

4.2.2.6. Culoare de trecere

1) De la intrarea în vehicul, următoarele secţiuni ale culoarului de trecere trebuie să fie în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, Indice [17]:

- prin vehicule;

- între vehiculele interconectate ale unei singure garnituri de tren;

- către şi dinspre uşile accesibile fotoliilor rulante, spaţiile pentru fotolii rulante şi zonele accesibile fotoliilor rulante, inclusiv cuşetele şi toaletele universale, dacă există.

2) Nu este necesar ca cerinţa privind înălţimea minimă să fie verificată în:

- toate spaţiile vehiculelor etajate;

- pasajele de intercomunicaţie şi spaţiile din zona uşilor vehiculelor fără etaj.

În aceste spaţii se acceptă o înălţime redusă ca urmare a unor constrângeri de ordin structural (gabarit, spaţiul fizic).

3) Un spaţiu de întoarcere, cu un diametru de cel puţin 1500 mm, trebuie prevăzut în apropierea spaţiului pentru fotolii rulante şi în alte locuri în care fotoliile rulante trebuie să se întoarcă cu 180 . Spaţiul pentru fotolii rulante poate fi inclus în cercul de întoarcere.

4) Dacă utilizatorul de fotoliu rulant trebuie să schimbe direcţia, lăţimea culoarului de trecere al ambelor coridoare sau al coridorului şi al uşii trebuie să fie în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [17].

4.2.2.7. Informaţii pentru clienţi

4.2.2.7.1. Generalităţi

1) Trebuie furnizate următoarele informaţii:

- informaţii privind siguranţa şi instrucţiuni de siguranţă;

- instrucţiuni de siguranţă sonore cuplate cu semnale vizibile în caz de urgenţă;

- semne de avertizare, de interdicţie şi de obligativitate;

- informaţii privind ruta trenului, inclusiv informaţii cu privire la întârzieri şi la opririle neprevăzute;

- informaţii privind amplasarea instalaţiilor de la bord.

2) Informaţiile vizuale menţionate la subpunctul 1) trebuie să contrasteze cu fundalul pe care apar.

3) Setul de fonturi utilizat pentru textele menţionate la subpunctul 1) trebuie să fie uşor lizibil.

4) Informaţiile orare prezentate în cifre trebuie să fie în formatul de 24 de ore.

4.2.2.7.2. Semne, pictograme şi informaţii tactile

1) Toate semnele de avertizare, de obligativitate şi de interdicţie trebuie să conţină pictograme şi să fie concepute în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele 7.

2) Nu trebuie să existe mai mult de cinci pictograme, împreună cu o săgeată direcţională care să indice un singur sens, poziţionate una lângă alta într-un singur loc.

3) Următoarele pictograme specifice trebuie să prezinte simbolul fotoliului rulant, în conformitate cu apendicele N:

- informaţiile de direcţie către amenajările accesibile fotoliilor rulante;

- indicarea amplasării uşii accesibile fotoliilor rulante în afara trenului;

- indicarea spaţiului pentru fotolii rulante în interiorul trenului;

- indicarea toaletelor universale.

Simbolurile pot fi combinate cu alte simboluri (numărul vagonului, toaletă etc.).

4) Dacă sunt prevăzute bucle de inducţie, acestea trebuie să fie semnalate printr-o pictogramă în conformitate cu apendicele N.

5) În toaletele universale, acolo unde sunt instalate bare de mână articulate, trebuie aplicată o pictogramă care să arate bara atât în poziţie verticală, cât şi în poziţie coborâtă.

6) Dacă într-un vehicul sunt prevăzute locuri rezervate, atunci numărul sau litera vehiculului respectiv (conform sistemului de rezervare) trebuie afişat(ă) în exterior, pe sau în apropierea fiecărei uşi de acces ale vehiculului. Numărul sau litera trebuie să fie înscris(ă) cu caractere de cel puţin 70 mm înălţime şi trebuie să fie vizibil(ă) atunci când uşa este deschisă şi închisă.

7) Dacă locurile sunt identificare prin numere sau litere, numărul sau litera locului trebuie afişat(ă) pe sau în apropierea fiecărui loc, cu caractere de cel puţin 12 mm înălţime. Aceste numere şi litere trebuie să contrasteze cu fundalul pe care sunt înscrise.

8) Semne cu informaţii tactile trebuie amplasate în:

- toalete şi cuşetele accesibile fotoliilor rulante, pentru informaţii funcţionale şi pentru dispozitivul de solicitare a ajutorului, dacă este cazul;

- materialul rulant, pentru butonul de deschidere/închidere a uşilor accesibile călătorilor şi pentru dispozitivele de solicitare a ajutorului.

4.2.2.7.3. Informaţii vizuale dinamice

1) Destinaţia finală sau ruta trebuie afişate în exteriorul trenului, pe partea dinspre peron, în apropierea a cel puţin uneia dintre uşile de acces pentru călători, pe cel puţin unul din fiecare două vehicule adiacente ale trenului.

2) Dacă trenurile sunt exploatate într-un sistem în care informaţiile vizuale dinamice sunt furnizate pe peroanele din gară din 50 în 50 de metri sau mai puţin, iar informaţiile privind destinaţia şi ruta sunt, de asemenea, înscrise pe partea frontală a trenului, nu este obligatoriu să se furnizeze informaţii pe părţile laterale ale vehiculelor.

3) Destinaţia finală sau ruta trenului trebuie afişată în interiorul fiecărui vehicul.

4) Următoarea oprire a trenului trebuie afişată în aşa fel încât să poată fi citită din cel puţin 51 % dintre scaunele pentru călători din interiorul fiecărui vehicul, inclusiv din 51 % dintre locurile prioritare, precum şi din toate spaţiile pentru fotolii rulante.

5) Sistemul de informare vizuală dinamică trebuie să poată afişa următoarea oprire a trenului cu cel puţin două minute înainte de sosirea în gara respectivă. Dacă următoarea gară se află la mai puţin de două minute distanţă, sistemul trebuie să o poată afişa imediat după plecarea din gara anterioară.

6) Cerinţa de la subpunctul 4) nu se aplică în cazul vagoanelor cu compartimente în care compartimentele au maximum 8 locuri şi sunt deservite de un coridor adiacent. Aceste informaţii trebuie să fie totuşi vizibile pentru o persoană care stă pe coridor în afara compartimentului şi pentru o persoană care ocupă un spaţiu pentru fotolii rulante.

7) Sistemul de informare vizuală dinamică poate afişa informaţiile privind următoarea oprire pe acelaşi suport ca cel pentru destinaţia finală.

8) Dacă sistemul este automat, trebuie să fie posibilă ştergerea sau corectarea informaţiilor incorecte sau care induc în eroare.

9) Dispozitivele de afişare interioare şi exterioare trebuie să respecte cerinţele de la subpunctele 10)-13). La aceste subpuncte, prin termenul “dispozitiv de afişare” se înţelege orice suport de informaţii dinamice.

10) Fiecare nume de gară (numele gărilor pot fi prescurtate) sau cuvânt de mesaj trebuie să rămână afişat timp de cel puţin 2 secunde.

11) Dacă se utilizează un dispozitiv de afişare cu derulare (pe orizontală sau pe verticală), fiecare cuvânt complet trebuie să rămână afişat timp de cel puţin 2 secunde, iar viteza de derulare pe orizontală nu trebuie să depăşească, în medie, 6 caractere pe secundă.

12) Pe dispozitivele de afişare exterioare, caracterele trebuie să aibă o înălţime de cel puţin 70 mm pe cele frontale şi de 35 mm pe cele laterale.

13) Dispozitivele de afişare interioare trebuie proiectate pentru o distanţă maximă de vizualizare în conformitate cu formula din tabelul 5a.

Tabelul 5a

Distanţa maximă de vizualizare a dispozitivelor

de afişare interioare pentru materialul rulant

4.2.2.7.4. Informaţii acustice dinamice

1) Trenul trebuie prevăzut cu un sistem de sonorizare care trebuie utilizat pentru anunţurile de rutină sau pentru anunţurile urgente făcute de mecanicul de locomotivă sau de alt membru al personalului de tren care are o responsabilitate specifică în ceea ce priveşte călătorii.

2) Sistemul de sonorizare poate funcţiona în mod manual, automat sau programat în prealabil. Dacă sistemul de sonorizare este automat, trebuie să fie posibilă ştergerea sau corectarea informaţiilor incorecte sau care induc în eroare.

3) Sistemul de sonorizare trebuie să fie capabil să anunţe destinaţia şi următoarea oprire a trenului la fiecare oprire sau la plecarea din fiecare gară.

4) Sistemul de sonorizare trebuie să fie capabil să anunţe următoarea oprire a trenului cu cel puţin două minute înainte de sosirea trenului în gara respectivă. Dacă următoarea gară se află la mai puţin de două minute distanţă, aceasta trebuie anunţată imediat după plecarea din gara anterioară.

5) Informaţiile verbale trebuie să aibă un nivel minim de 0,45, în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele 5. Sistemul de sonorizare trebuie să îndeplinească cerinţa în toate locurile unde sunt amplasate scaune şi în toate spaţiile pentru fotolii rulante.

4.2.2.8. Modificări de nivel

1) Treptele interioare (altele decât cele pentru accesul din exterior) trebuie să aibă o înălţime maximă de 200 mm şi o adâncime minimă de 280 mm, măsurate la axa centrală a scării. Pentru trenurile etajate este permisă reducerea acestei valori la 270 mm în cazul scărilor de acces la etajul superior şi la etajul inferior.

2) Cel puţin prima şi ultima treaptă trebuie semnalate printr-o bandă contrastantă care să se întindă pe întreaga lăţime a treptelor, atât pe suprafaţa frontală, cât şi pe cea superioară a muchiei treptei şi care să aibă o adâncime de:

- 45-55 mm pe suprafaţa frontală;

- 45-75 mm pe suprafaţa superioară.

3) Scările formate din mai mult de trei trepte trebuie prevăzute cu mâini curente pe ambele părţi şi pe două niveluri. Mâna curentă din partea de sus trebuie poziţionată la o înălţime de 850-1000 mm deasupra nivelului podelei. Mâna curentă din partea de jos trebuie poziţionată la o înălţime de 500-750 mm deasupra nivelului podelei.

4) Scările formate din una, două sau trei trepte trebuie prevăzute pe ambele laturi cu cel puţin o mână curentă sau cu un alt element care poate fi utilizat pentru păstrarea echilibrului.

5) Mâinile curente trebuie să respecte subpunctul 4.2.2.9.

6) Nu este permisă existenţa niciunei trepte între vestibulul unei uşi exterioare accesibile fotoliilor rulante, spaţiul pentru fotolii rulante, un compartiment de dormit universal şi toaleta universală, cu excepţia unui prag de uşă care nu trebuie să depăşească 15 mm în înălţime sau cu excepţia cazului în care există un ascensor pentru trecerea peste treaptă. Ascensorul trebuie să respecte cerinţele de la subpunctul 5.3.2.10.

7) În ceea ce priveşte rampele din materialul rulant, panta maximă nu trebuie să depăşească următoarele valori:

Tabelul 6

Panta maximă pentru rampele din materialul rulant

4.2.2.9. Mâini curente

1) Toate mâinile curente montate pe un vehicul trebuie să aibă secţiunea rotundă şi un diametru exterior de 30-40 mm, precum şi o distanţă liberă de cel puţin 45 mm de la orice suprafaţă adiacentă, cu excepţia elementelor lor de montare.

2) Dacă o mână curentă este curbată, raza părţii interioare a curbei trebuie să aibă cel puţin 50 mm.

3) Toate mâinile curente trebuie să contrasteze cu fundalul pe care sunt montate.

4) Uşile exterioare trebuie prevăzute de ambele părţi cu mâini curente, montate în interior cât mai aproape posibil de peretele exterior al vehiculului. Se poate face excepţie pentru o parte a uşii, dacă aceasta este echipată cu un dispozitiv precum un ascensor la bord.

5) Mâinile curente menţionate la subpunctul 4) trebuie să fie:

- mâini curente verticale care se află la 700-1200 mm de la pragul primei trepte, pentru toate uşile exterioare;

- mâini curente suplimentare, la o înălţime de 800-900 mm deasupra primei trepte utilizabile şi paralele cu linia muchiei treptei pentru uşile care au mai mult de două trepte de acces.

6) În cazul în care culoarul de trecere al pasajului de intercomunicaţie este mai îngust de 1000 mm şi mai lung de 2000mm, în interiorul pasajelor de comunicaţie între vehicule sau în vecinătatea acestora trebuie prevăzute mâini curente sau mânere pentru uzul călătorilor.

7) În cazul în care culoarul de trecere al pasajului de intercomunicaţie este de cel puţin 1 000 mm, în pasaj trebuie prevăzute mâini curente sau mânere.

4.2.2.10. Cuşetă cu acces pentru fotoliile rulante

1) Dacă un tren are cuşete pentru călători, acesta trebuie să includă un vehicul care conţine cel puţin o cuşetă accesibilă fotoliilor rulante.

2) Dacă un tren are mai multe vehicule în care există cuşete pentru călători, în trenul respectiv trebuie să existe cel puţin două cuşete accesibile fotoliilor rulante.

3) Dacă un vehicul feroviar oferă cuşete accesibile fotoliilor rulante, partea exterioară a uşii vehiculului respectiv şi a uşii cuşetei accesibile fotoliilor rulante trebuie să fie marcată cu un semn în conformitate cu apendicele N.

4) Spaţiul interior al unei cuşete accesibile fotoliilor rulante trebuie să ţină seama de cerinţele de la subpunctul 4.2.2.6 pentru acţiuni pe care se preconizează că utilizatorul fotoliului rulant le va executa în cuşetă.

5) Cuşeta trebuie prevăzută cu cel puţin două dispozitive de solicitare a ajutorului care, atunci când sunt acţionate, transmit un semnal la o persoană ce poate lua măsuri corespunzătoare; nu este necesar ca acestea să iniţieze o comunicare.

6) Interfaţa dispozitivelor de solicitare a ajutorului trebuie să fie cea definită la subpunctul 5.3.2.6.

7) Un dispozitiv de solicitare a ajutorului trebuie amplasat la cel mult 450 mm de la nivelul podelei, distanţă măsurată vertical de la suprafaţa podelei la centrul butonului dispozitivului. Acesta trebuie poziţionat astfel încât o persoană întinsă pe podea să poată ajunge la buton.

8) Celălalt dispozitiv de solicitare a ajutorului trebuie amplasat la cel puţin 600 mm şi cel mult 800 mm de la nivelul podelei, distanţă măsurată vertical până la centrul butonului.

9) Dispozitivele de solicitare a ajutorului menţionate la subpunctele 7 şi 8 trebuie amplasate pe suprafeţe verticale diferite ale cuşetei.

10) Dispozitivele de solicitare a ajutorului trebuie să se distingă de orice alt buton din cuşetă, trebuie să aibă o culoare diferită de celelalte dispozitive de comandă şi trebuie să contrasteze cu fundalul pe care sunt montate.

4.2.2.11. Poziţia treptei pentru intrarea şi ieşirea din vehicul

4.2.2.11.1. Cerinţe generale

1) Trebuie demonstrat faptul că punctul situat în poziţie centrală pe muchia treptei de urcare a fiecărei uşi de acces pentru călători de pe ambele părţi ale unui vehicul în stare de funcţionare, cu roţi noi şi aşezat central pe şine este poziţionat în interiorul suprafeţei identificate ca “poziţia treptei” (“step location”) în figura 1 de mai jos.

2) Valorile bq0, δh, δν+ şi δν– depind de tipul de peron la care este destinat să oprească materialul rulant. Acestea sunt următoarele:

- bq0 se calculează pe baza gabaritului de liberă trecere al liniei pe care este destinat să circule trenul, în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele 8. Gabaritele de liberă trecere sunt definite în capitolul 4.2.3.1 din Anexa la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul infrastructură al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar (STI INF);

- δh, δν+ şi δν– sunt definite în tabelele 7-9.

Tabelul 7 Pentru tot materialul rulant destinat să oprească, în condiţii de exploatare normală, la peroane cu o înălţime de 550 mm:

Tabelul 7

Valorile δh, δν+ şi δν– pentru un peron de 550 mm

Tabelul 8 Pentru tot materialul rulant destinat să oprească, în condiţii de exploatare normală, la peroane cu o înălţime de 760 mm:

Tabelul 8

Valorile δh, δν+ şi δν– pentru un peron de 760 mm

Tabelul 9 Pentru tot materialul rulant destinat să oprească, în condiţii de exploatare normală, atât la peroane cu o înălţime de 760mm, cât şi la peroane cu o înălţime de 550 mm, prevăzut cu două sau mai multe trepte de acces:

Pentru o treaptă, se aplică valorile din tabelul 7 de mai sus, iar pentru următoarea treaptă către interiorul vehiculului se aplică următoarele valori, pe baza unei înălţimi nominale a peronului de 760 mm:

Tabelul 9

Valorile δh, δν+ şi δν– pentru a doua treaptă,

în cazul unui peron de 760 mm

3) Documentaţia tehnică menţionată la subpunctul 4.2.12 din Anexă la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive” al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar trebuie să includă informaţii privind:

- înălţimea şi compensarea peronului teoretic, ducând la o diferenţă de nivel (δν+ ) de 230 mm şi la o diferenţă pe orizontală (δh ) de 200 mm de la punctul situat în poziţie centrală pe muchia treptei inferioare a materialului rulant, pe o cale ferată dreaptă şi orizontală;

- înălţimea şi compensarea peronului teoretic, ducând la o diferenţă de nivel (δν-) de 160 mm şi la o diferenţă pe orizontală (δh) de 200 mm de la punctul situat în poziţie centrală pe muchia treptei inferioare a materialului rulant, pe o cale ferată dreaptă şi orizontală.

4.2.2.11.2. Trepte de intrare/ieşire

1) Toate treptele de intrare şi de ieşire trebuie să fie antiderapante şi să aibă o lăţime liberă efectivă egală cu lăţimea uşii.

2) Treptele interioare pentru accesul în exterior trebuie să aibă o adâncime de cel puţin 240 mm între marginile verticale ale treptei şi o înălţime maximă de 200 mm. Înălţimea fiecărei trepte poate fi mărită la cel mult 230 mm dacă se poate demonstra faptul că astfel se obţine o reducere cu o treaptă a numărului total de trepte necesare.

3) Toate treptele trebuie să aibă aceeaşi înălţime una faţă de cealaltă.

4) Cel puţin prima şi ultima treaptă trebuie semnalate printr-o bandă contrastantă cu o adâncime de 45-55 mm care să se întindă pe cel puţin 80 % din lăţimea treptelor, pe partea superioară a muchiei treptei. O bandă similară trebuie să indice suprafaţa frontală a ultimei trepte la intrarea în unitate.

5) O treaptă de acces în exterior, fixă sau escamotabilă, trebuie să aibă o înălţime de cel mult 230 mm între trepte şi o adâncime de cel puţin 150 mm.

6) Dacă este montată o treaptă intermediară şi aceasta este o extensie a pragului uşii în afara vehiculului şi dacă nu există nicio modificare de nivel între treapta intermediară şi podeaua vehiculului, aceasta nu va fi considerată o treaptă în sensul prezentei specificaţii. O reducere de nivel minimă, de cel mult 60 mm, între suprafaţa podelei la nivelul pragului uşii şi cea din exteriorul vehiculului, utilizată pentru a direcţiona şi bloca uşa, este de asemenea permisă şi nu va fi considerată ca fiind o treaptă.

7) Accesul în vestibul trebuie să se facă prin intermediul a cel mult 4 trepte, dintre care una poate fi exterioară.

8) Materialul rulant care este prevăzut să oprească, în condiţii de exploatare normală, la peroane existente cu o înălţime mai mică de 380 mm şi care are uşile de intrare pentru călători situate deasupra boghiurilor nu trebuie să se conformeze cu subpunctele 2 şi 5 de mai sus, dacă se poate demonstra faptul că astfel se obţine o repartizare mai uniformă a înălţimii treptelor.

4.2.2.12. Dispozitive de asistenţă la îmbarcare

1) Trebuie prevăzut un sistem de depozitare sigur pentru a se asigura faptul că dispozitivele de asistenţă la îmbarcare, inclusiv rampele mobile, nu reprezintă un obstacol pentru fotoliul rulant sau pentru dispozitivul de mobilitate al unui călător şi nu reprezintă niciun pericol pentru călători în cazul unei opriri bruşte.

2) Următoarele tipuri de dispozitive de asistenţă la îmbarcare pot fi prezente în materialul rulant în conformitate cu normele definite la subpunctul 4.4.3.

4.2.2.12.1 Treaptă escamotabilă şi punte de legătură

1) O treaptă escamotabilă este un dispozitiv retractabil integrat într-un vehicul, sub nivelul pragului uşii, complet automat şi acţionat în conjuncţie cu secvenţele de deschidere/închidere a uşii.

2) O punte de legătură este un dispozitiv retractabil integrat într-un vehicul, cât mai aproape posibil de nivelul pragului uşii, complet automat şi acţionat în conjuncţie cu secvenţele de deschidere/închidere a uşii.

3) Rezervă.

4) Treapta escamotabilă sau puntea de legătură trebuie să fie complet desfăşurată înainte ca deschiderea uşii să permită călătorilor să treacă şi, invers, retragerea treptei sau a punţii poate începe numai atunci când deschiderea uşii nu mai permite trecerea călătorilor.

5) Treptele escamotabile şi punţile de legătură trebuie să respecte cerinţele de la subpunctul 5.3.2.8.

4.2.2.12.2 Rampă la bord

1) O rampă la bord este un dispozitiv care se află între pragul uşii vehiculului şi peron. Aceasta poate fi manuală, semiautomată sau automată.

2) Rampele la bord trebuie să respecte cerinţele de la subpunctul 5.3.2.9.

4.2.2.12.3 Ascensor la bord

1) Ascensorul la bord este un dispozitiv integrat în zona uşii unui vehicul, care trebuie să poată depăşi diferenţa maximă de înălţime dintre podeaua vehiculului şi peronul gării atunci când este folosit.

2) Atunci când ascensorul este în poziţie strânsă, lăţimea utilă minimă a uşii trebuie să fie în conformitate cu subpunctul 4.2.2.3.2.

3) Ascensoarele la bord trebuie să respecte cerinţele de la subpunctul 5.3.2.10.

4.3. Specificaţii funcţionale şi tehnice ale interfeţelor

4.3.1. Interfeţe cu subsistemul “infrastructură”

Tabelul 10

Interfaţa cu subsistemul “infrastructură”

4.3.2. Interfeţe cu subsistemul “material rulant”

Tabelul 11

Interfaţa cu subsistemul “material rulant”

4.3.3. Interfeţe cu subsistemul “aplicaţii telematice pentru călători” (TAP)

Tabelul 12

Interfaţa cu subsistemul “aplicaţii telematice pentru călători” (TAP)

4.4. Norme de exploatare

Următoarele norme de exploatare nu fac parte din evaluarea subsistemelor.

Prezenta STI nu specifică norme de exploatare pentru evacuarea în situaţii de urgenţă, ci numai cerinţele tehnice relevante. Scopul cerinţelor tehnice pentru infrastructură şi pentru materialul rulant este de a facilita evacuarea tuturor, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor cu mobilitate redusă.

Următoarele norme de exploatare se aplică exploatării întregului subsistem “infrastructură” şi întregului subsistem “material rulant”.

4.4.1. Subsistemul “infrastructură”

Având în vedere cerinţele esenţiale din secţiunea 3, normele de exploatare specifice subsistemului “infrastructură” legate de accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă se prezintă după cum urmează:

- Generalităţi

Administratorul de infrastructură, administratorul de gară sau întreprinderea feroviară trebuie să aibă o politică scrisă care să asigure faptul că toate persoanele cu dizabilităţi şi toate persoanele cu mobilitate redusă pot avea acces la infrastructura pentru călători în orice moment de activitate în conformitate cu cerinţele tehnice din prezenta STI. În plus, politica trebuie să fie compatibilă cu o politică a oricărei întreprinderi feroviare care ar putea dori să utilizeze instalaţiile (a se vedea subpunctul 4.4.2), după caz. Politica trebuie implementată prin furnizarea de informaţii adecvate personalului, prin proceduri şi prin formare. Politica de infrastructură trebuie să includă, fără a se limita însă la acestea, norme de exploatare pentru următoarele situaţii:

- Accesibilitatea gării

Trebuie adoptate norme de exploatare care să asigure disponibilitatea informaţiilor privind nivelul de accesibilitate al tuturor gărilor.

- Gări fără personal – emiterea biletelor pentru călătorii cu deficienţe de vedere

Trebuie redactate şi implementate norme de exploatare pentru gările fără personal unde emiterea biletelor se face prin intermediul distribuitoarelor automate (a se vedea secţiunea 4.2.1.8). În astfel de situaţii, trebuie să fie întotdeauna disponibil un mijloc alternativ de emitere a biletelor care să fie accesibil călătorilor cu deficienţe de vedere (posibilitatea de a cumpăra biletul fie la bordul trenului, fie la destinaţie).

- Controlul biletelor – turnichete

În cazul utilizării de turnichete pentru controlul biletelor, trebuie puse în aplicare norme de exploatare conform cărora persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă li se oferă un acces paralel prin aceste puncte de control. Acest acces special trebuie să permită trecerea utilizatorilor de fotolii rulante şi poate fi controlat de personal sau poate fi automat.

- Iluminatul peroanelor

Este permis ca iluminatul să fie oprit pe peroanele la care nu se aşteaptă sosirea niciunui tren.

- Informaţii vizuale şi verbale – obţinerea coerenţei

Trebuie implementate norme de exploatare care să asigure coerenţa între informaţiile vizuale şi verbale esenţiale (a se vedea subpunctele 4.2.1.10 şi 4.2.1.11). Personalul care face anunţuri trebuie să respecte procedurile standard pentru a obţine o coerenţă deplină a informaţiilor esenţiale.

Reclamele nu trebuie combinate cu informaţiile privind ruta.

Notă: Informaţiile de ordin general privind serviciile de transport public nu trebuie considerate ca fiind reclame în sensul prezentului punct.

Sistem de informare verbală a călătorilor la cerere

În cazul în care într-o gară nu sunt furnizate informaţii verbale prin intermediul unui sistem de sonorizare (a se vedea subpunctul 4.2.1.11), trebuie implementate norme de exploatare care să asigure punerea la dispoziţie a unui sistem de informare alternativ, prin care călătorii să poată obţine, pe cale acustică, aceleaşi informaţii în gară (un serviciu de informare prin telefon automat sau asigurat de personal).

- Peron – zona operaţională destinată dispozitivelor de asistenţă la îmbarcare pentru fotoliile rulante

Întreprinderea feroviară şi administratorul de infrastructură sau administratorul de gară trebuie să definească împreună zona (zonele) de pe peron unde este probabil să fie utilizat dispozitivul, ţinând seama de variaţiile compunerii trenurilor.

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a determina, acolo unde este posibil, punctul de oprire a trenurilor în funcţie de amplasarea acestei (acestor) zone operaţionale.

- Siguranţa dispozitivelor manuale şi electrice de asistenţă la îmbarcare pentru fotolii rulante

Trebuie implementate norme de exploatare privind utilizarea dispozitivelor de asistenţă la îmbarcare de către personalul gării (a se vedea subpunctul 4.2.1.14).

Trebuie implementată o normă de exploatare privind utilizarea de către personal a barierei de protecţie mobile montate la ascensoarele pentru fotolii rulante (a se vedea subpunctul 4.2.1.14).

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura faptul că personalul este capabil să utilizeze în siguranţă rampele pentru îmbarcare, în ceea ce priveşte deschiderea, fixarea, ridicarea, coborârea şi strângerea la loc a acestora (a se vedea subpunctul 4.2.1.14).

- Asistenţă la urcarea şi la coborârea din tren

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura faptul că personalul este conştient că persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă ar putea avea nevoie de asistenţă la urcarea şi la coborârea din tren şi că oferă această asistenţă dacă este necesar.

Condiţiile în care se acordă asistenţă persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/782 a Parlamentului European şi al Consiliului.

- Trecere la nivel cu calea ferată supravegheată

În cazurile în care este permisă existenţa unor treceri la nivel cu calea ferată supravegheate, trebuie implementate norme de exploatare pentru a asigura faptul că personalul de la punctele de trecere la nivel cu calea ferată supravegheate acordă o asistenţă corespunzătoare persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă, inclusiv indicaţii privind momentul în care se poate traversa calea ferată în siguranţă.

4.4.2. Subsistemul “material rulant”

Având în vedere cerinţele esenţiale din capitolul 3, normele de exploatare specifice subsistemului “material rulant” legate de accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru persoanele cu mobilitate redusă se prezintă după cum urmează:

4.4.2.1. Generalităţi

Întreprinderea feroviară trebuie să aibă o politică scrisă care să asigure accesibilitatea materialului rulant de călători în orice moment de activitate, în conformitate cu cerinţele tehnice din prezenta STI. În plus, politica trebuie să fie compatibilă cu politica administratorului de infrastructură sau a administratorului de gară (a se vedea subpunctul 4.4.1), după caz. Politica trebuie implementată prin furnizarea de informaţii adecvate personalului, prin proceduri şi prin formare. Politica privind materialul rulant trebuie să includă, fără a se limita însă la acestea, norme de exploatare pentru următoarele situaţii:

4.4.2.2. Accesul la locurile prioritare şi rezervarea acestora

Există două condiţii posibile în legătură cu locurile clasificate ca “prioritare”: (i) nerezervat; şi (ii) rezervat (a se vedea subpunctul 4.2.2.1.2.1 subpunctul 2). În cazul (i), normele de exploatare trebuie să se adreseze altor călători (prin instalarea de semne), solicitând acestora să se asigure că se acordă prioritate tuturor persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă care sunt definite ca având dreptul să utilizeze aceste locuri şi că locurile prioritare ocupate sunt cedate dacă este cazul. În cazul (ii), întreprinderea feroviară trebuie să implementeze norme de exploatare pentru a se asigura că sistemul de rezervare a biletelor este echitabil în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă. Aceste norme vor asigura faptul că locurile prioritare sunt iniţial disponibile pentru rezervare numai de către persoanele cu dizabilităţi şi de către persoanele cu mobilitate redusă, până la un anumit moment înaintea plecării. După acest moment, locurile prioritare vor fi puse la dispoziţie tuturor călătorilor, inclusiv persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă.

4.4.2.3. Transportul câinilor utilitari

Trebuie adoptate norme de exploatare care să asigure faptul că persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă însoţite de un câine utilitar nu vor fi taxate suplimentar.

4.4.2.4. Accesul la spaţiile pentru fotolii rulante şi rezervarea acestora

Normele privind accesul la locurile prioritare şi rezervarea acestora se aplică şi în cazul spaţiilor pentru fotolii rulante, însă doar utilizatorii de fotolii rulante au prioritate. În plus, normele de exploatare trebuie să prevadă locuri (i) nerezervate; sau (ii) rezervate pentru persoanele însoţitoare (care nu sunt persoane cu mobilitate redusă) lângă sau faţă în faţă cu spaţiul pentru fotolii rulante.

4.4.2.5. Accesul la cuşetele universale şi rezervarea acestora

Normele privind rezervarea locurilor prioritare se aplică şi în cazul cuşetelor universale (a se vedea subpunctul 4.2.2.10). Cu toate acestea, normele de exploatare trebuie să împiedice ocuparea fără rezervare a cuşetelor universale (adică va fi întotdeauna necesară rezervarea în avans).

4.4.2.6. Personalul de tren – activarea uşilor exterioare

Trebuie implementate norme de exploatare privind procedura pentru activarea uşilor exterioare de către personalul de tren, pentru a garanta siguranţa tuturor călătorilor, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor cu mobilitate redusă (a se vedea subpunctul 4.2.2.3.2).

4.4.2.7. Dispozitivul de solicitare a ajutorului din spaţiile pentru fotolii rulante, din toaletele universale sau din cuşetele accesibile fotoliilor rulante.

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura reacţii şi măsuri corespunzătoare din partea personalului în cazul activării dispozitivului de solicitare a ajutorului (a se vedea subpunctele 4.2.2.2, 4.2.2.5 şi 4.2.2.10). Nu este obligatoriu ca reacţiile şi măsurile să fie aceleaşi, în funcţie de originea solicitării ajutorului.

4.4.2.8. Iluminat

În cazul în care fiecare scaun pentru călători este dotat cu o lumină individuală, este permisă reducerea nivelului de iluminare din unitatea respectivă în funcţie de tipul de exploatare (serviciul de noapte, confortul călătorilor). Trebuie îndeplinite cerinţele specificaţiei menţionate în apendicele A, indicele [6].

4.4.2.9. Instrucţiuni de siguranţă sonore în caz de urgenţă

Trebuie implementate norme de exploatare privind transmiterea de instrucţiuni de siguranţă sonore călătorilor în cazul unei situaţii de urgenţă (a se vedea subpunctul 4.2.2.7.4). Aceste norme trebuie să includă natura instrucţiunilor şi a transmiterii acestora.

4.4.2.10. Informaţii vizuale şi acustice– controlul reclamelor

Trebuie puse la dispoziţie detalii privind ruta şi reţeaua pe care circulă trenul (întreprinderea feroviară trebuie să decidă modul în care sunt furnizate aceste informaţii).

Reclamele nu trebuie combinate cu informaţiile privind ruta.

Notă: Informaţiile de ordin general privind serviciile de transport public nu trebuie considerate ca fiind reclame în sensul prezentului subpunct.

4.4.2.11. Sisteme de informare automate – corectarea manuală a informaţiilor incorecte sau care induc în eroare

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura validarea informaţiilor automate şi pentru a permite personalului de tren să le corecteze dacă sunt eronate (a se vedea subpunctul 4.2.2.7).

4.4.2.12. Norme pentru anunţarea destinaţiei finale şi a următoarei opriri

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura faptul că următoarea oprire este anunţată cu cel puţin 2 minute înainte de oprirea efectivă şi că dispozitivele de informare dinamică revin la afişarea destinaţiei finale imediat ce trenul s-a oprit (a se vedea subpunctul 4.2.2.7).

4.4.2.13. Norme privind compunerea trenurilor pentru ca dispozitivele de asistenţă la îmbarcare pentru fotolii rulante să poată fi utilizate în funcţie de dispunerea peroanelor

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se ţine seama de variaţiile de compunere a trenurilor astfel încât zonele operaţionale sigure pentru dispozitivele de asistenţă la îmbarcare pentru fotoliile rulante să poată fi stabilite în funcţie de punctul de oprire a trenurilor.

4.4.2.14. Siguranţa dispozitivelor manuale şi electrice de asistenţă la îmbarcare pentru fotolii rulante

Trebuie implementate norme de exploatare privind utilizarea dispozitivelor de asistenţă la îmbarcare de către personalul de tren şi de către personalul gării. În cazul dispozitivelor manuale, procedurile trebuie să asigure faptul că efortul necesar din partea personalului este minim. În cazul dispozitivelor electrice, procedurile trebuie să asigure funcţionarea fără întrerupere în cazul unei pene de curent. Trebuie implementată o normă de exploatare privind utilizarea de către personalul de tren sau din gară a barierei de protecţie mobile montate la ascensoarele pentru fotolii rulante.

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura faptul că personalul de tren şi cel din gară poate utiliza în siguranţă rampele pentru îmbarcare, în ceea ce priveşte deschiderea, fixarea, ridicarea, coborârea şi strângerea la loc a acestora.

4.4.2.15. Asistenţă la urcarea şi la coborârea din tren

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se asigura faptul că personalul este conştient că persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă pot avea nevoie de asistenţă la urcarea şi la coborârea din tren şi că oferă această asistenţă dacă este necesar.

Condiţiile în care se acordă asistenţă persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă sunt definite în Drepturile şi obligaţiile pasagerilor în transportul feroviar şi regulile de furnizare a serviciilor în transportul feroviar de pasageri, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.593/2023.

 4.4.2.16. Peron – zona operaţională destinată dispozitivelor de asistenţă la îmbarcare pentru fotoliile rulante

Întreprinderea feroviară şi administratorul de infrastructură sau administratorul de gară trebuie să definească împreună zona de pe peron unde este probabil să fie utilizat dispozitivul şi trebuie să demonstreze valabilitatea acesteia. Zona respectivă trebuie să fie compatibilă cu peroanele existente unde este probabil să oprească trenul.

În consecinţă, punctul de oprire a trenului trebuie în unele cazuri modificat pentru ca această cerinţă să fie îndeplinită.

Trebuie implementate norme de exploatare pentru a se ţine seama de variaţiile de compunere a trenurilor (a se vedea subpunctul 4.2.1.12) astfel încât punctul de oprire a trenurilor să poată fi stabilit în funcţie de zonele operaţionale destinate dispozitivelor de asistenţă la îmbarcare.

4.4.2.17. Metodă de urgenţă pentru deschiderea treptelor escamotabile

Trebuie implementate norme de exploatare pentru strângerea sau deschiderea de urgenţă a punţii de legătură în cazul unei pene de curent.

4.4.2.18. Exploatarea unor combinaţii de material rulant conform şi neconform cu prezenta STI

Atunci când se formează un tren dintr-o combinaţie de material rulant conform şi neconform, trebuie implementate proceduri operaţionale pentru a se asigura faptul că în tren sunt prevăzute cel puţin două spaţii pentru fotolii rulante conforme cu prezenta STI. Dacă în tren există toalete, trebuie să se asigure faptul că utilizatorii fotoliilor rulante au acces la o toaletă universală.

În cazul unor astfel de combinaţii de material rulant, trebuie instituite proceduri pentru a se asigura faptul că în toate vehiculele sunt disponibile informaţii vizuale şi acustice privind ruta.

Se acceptă faptul că este posibil ca sistemele de informare dinamică, spaţiul pentru fotolii rulante, toaleta universală, cuşeta accesibilă fotoliilor rulante şi dispozitivele de solicitare a ajutorului să nu fie complet funcţionale atunci când se utilizează astfel de structuri.

4.4.2.19. Formarea trenurilor din vehicule individuale conforme cu prezenta STI

Atunci când vehicule care au fost evaluate în mod individual în conformitate cu subpunctul 6.2.7 sunt utilizate pentru a forma un tren, trebuie instituite proceduri operaţionale pentru a se asigura faptul că întregul tren respectă subpunctul 4.2 din prezenta STI.

4.4.2.20. Furnizarea de servicii la bordul trenurilor

Atunci când se furnizează un serviciu călătorilor într-o anumită zonă a unui tren care nu poate fi accesată de utilizatorii de fotolii rulante, trebuie să existe mijloace operaţionale care să asigure că:

a) este disponibilă asistenţă gratuită pentru a ajuta utilizatorii de fotolii rulante să ajungă la serviciul respectiv; sau

b) serviciul este furnizat gratuit utilizatorilor de fotolii rulante în spaţiile pentru fotolii rulante, cu excepţia cazului în care natura serviciului face imposibilă furnizarea acestuia la distanţă.

4.4.3. Furnizarea de dispozitive de asistenţă la îmbarcare şi acordarea de asistenţă

Administratorul de infrastructură sau administratorul de gară şi întreprinderea feroviară trebuie să convină cu privire la furnizarea şi gestionarea dispozitivelor de asistenţă la îmbarcare, precum şi cu privire la furnizarea de asistenţă şi de transport alternativ în conformitate cu Drepturile şi obligaţiile pasagerilor în transportul feroviar şi regulile de furnizare a serviciilor în transportul feroviar de pasageri , pentru a stabili partea care este responsabilă cu exploatarea dispozitivelor de asistenţă la îmbarcare şi a transportului alternativ. Administratorul de infrastructură [sau administratorul (administratorii) de gară] şi întreprinderea feroviară trebuie să se asigure de faptul că repartizarea convenită a responsabilităţilor reprezintă soluţia globală cea mai viabilă.

Aceste soluţii convenite trebuie să ţină seama de zona de utilizare a dispozitivelor de asistenţă la îmbarcare menţionate la subpunctele 5.3.1.2, 5.3.1.3, 5.3.2.9 şi 5.3.2.10.

Aceste soluţii convenite trebuie să definească:

a) peroanele din gară unde trebuie exploatat un dispozitiv de asistenţă la îmbarcare de către administratorul de infrastructură sau de către administratorul de gară şi materialul rulant pentru care va fi utilizat;

b) peroanele din gară unde trebuie exploatat un dispozitiv de asistenţă la îmbarcare de către întreprinderea feroviară şi materialul rulant pentru care va fi utilizat;

c) materialul rulant pentru care trebuie prevăzut şi exploatat de către întreprinderea feroviară un dispozitiv de asistenţă la îmbarcare şi peronul din gară pe care va fi utilizat;

d) materialul rulant pentru care trebuie prevăzut de către întreprinderea feroviară şi exploatat de către administratorul de infrastructură sau de către administratorul de gară un dispozitiv de asistenţă la îmbarcare şi peroanele din gară pe care va fi utilizat;

e) pentru dispozitivele de asistenţă la îmbarcare amplasate pe peroane, locul unde este cel mai probabil să fie utilizate, având în vedere că trebuie să fie disponibil un spaţiu liber (fără obstacole) de 150 cm de la marginea dispozitivului către direcţia în care urcă/coboară fotoliul rulant la nivelul peronului;

f) condiţiile de furnizare a transportului alternativ în cazul în care:

- nu se poate ajunge la peron prin intermediul unui traseu fără obstacole; sau

- nu se poate acorda asistenţă pentru utilizarea unui dispozitiv de asistenţă la îmbarcare între peron şi materialul rulant.

4.5. Norme de întreţinere

4.5.1. Subsistemul “infrastructură”

Administratorul de infrastructură sau administratorul de gară trebuie să aibă proceduri care să includă acordarea de asistenţă alternativă persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă în timpul întreţinerii, înlocuirii sau reparării instalaţiilor pentru uzul persoanelor cu dizabilităţi şi al persoanelor cu mobilitate redusă.

4.5.2. Subsistemul “material rulant”

Dacă o instalaţie pentru persoane cu dizabilităţi şi persoane cu mobilitate redusă se defectează (inclusiv semnele tactile), întreprinderea feroviară trebuie să se asigure că deţine proceduri pentru repararea sau înlocuirea instalaţiei în termen de 6 zile lucrătoare de la raportarea problemei.

4.6. Calificări profesionale

Calificările profesionale ale personalului necesar pentru utilizarea şi întreţinerea subsistemelor “infrastructură” sau “material rulant”, în conformitate cu domeniul tehnic definit la subpunctul 1.1 şi în conformitate cu subpunctul 4.4, unde se enumeră normele de exploatare, vizate de prezenta STI, sunt următoarele:

Formarea profesională a personalului care îndeplineşte sarcini de însoţire a trenurilor, de prestare a serviciilor şi de acordare a asistenţei pentru călători într-o gară şi de vânzare a biletelor trebuie să includă subiectul conştientizării aspectelor legate de dizabilităţiuri şi de egalitate, inclusiv nevoile specifice ale tuturor persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă.

Formarea profesională a inginerilor şi a directorilor responsabili cu întreţinerea şi cu exploatarea infrastructurii sau materialului rulant trebuie să includă subiectul conştientizării aspectelor legate de dizabilităţiuri şi de egalitate, inclusiv nevoile specifice ale tuturor persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă.

4.7. Condiţii de sănătate şi de siguranţă

Nu există cerinţe specifice în cadrul domeniului de aplicare al prezentei STI în ceea ce priveşte condiţiile de sănătate şi de siguranţă ale personalului necesar pentru exploatarea subsistemului “infrastructură” sau “material rulant” şi nici pentru implementarea prezentei STI.

5. ELEMENTE CONSTITUTIVE DE INTEROPERABILITATE

5.1. Rezervă

5.2. Soluţii inovatoare

După cum s-a menţionat la subpunctul 4.1, este posibil ca soluţiile inovatoare să necesite specificaţii noi şi/sau metode de evaluare noi. Aceste specificaţii şi metode de evaluare trebuie elaborate prin procesul descris la punctul 6 din Regulament.

5.3. Lista şi caracteristicile elementelor constitutive

Elementele constitutive de interoperabilitate sunt reglementate de dispoziţiile relevante din Hotărîrea Guvernului nr.725/2024 şi sunt enumerate mai jos.

5.3.1. Infrastructură

Următoarele elemente sunt identificate ca fiind elemente constitutive de interoperabilitate pentru infrastructură:

5.3.1.1. Rezervă

5.3.1.2. Rampe de peron

1) Rampele trebuie să fie proiectate şi evaluate pentru o zonă de utilizare definită de diferenţa de nivel maximă pe care o pot depăşi la o înclinaţie de cel mult 18 % (10,2 ).

2) Rampele trebuie să fie adecvate pentru un fotoliu rulant care prezintă caracteristicile descrise în apendicele M.

3) Rampele trebuie să reziste la o greutate de cel puţin 300 kg în centrul rampei, distribuită pe o suprafaţă de 660 mm pe 660 mm.

4) Dacă rampa funcţionează pe bază de curent electric, aceasta trebuie să aibă integrată o metodă de acţionare manuală în cazul unei pene de curent.

5) Suprafaţa rampei trebuie să fie antiderapantă şi trebuie să aibă o poziţie stabilă, cu o lăţime liberă efectivă de cel puţin 760 mm.

6) Rampele care au lăţime liberă de sub 1000 mm trebuie să aibă muchiile ridicate pe ambele părţi, pentru a se evita alunecarea roţilor dispozitivelor de mobilitate.

7) Marginile de la ambele capete ale rampei trebuie să fie teşite şi să nu depăşească 20 mm înălţime. De asemenea, ele trebuie să aibă benzi de avertizare contrastante.

8) Rampa trebuie să fie echipată cu un mecanism care să permită o amplasare sigură, astfel încât rampa să nu se deplaseze în timpul utilizării la urcare sau la coborâre.

9) Rampa trebuie să fie prevăzută cu marcaje autocontrastante.

5.3.1.3. Ascensoare de peron

1) Ascensoarele trebuie proiectate şi evaluate pentru o zonă de utilizare definită de diferenţa de nivel maximă pe care o pot depăşi.

2) Ascensoarele trebuie să fie adecvate pentru un fotoliu rulant care prezintă caracteristicile descrise în apendicele M.

3) Ascensoarele trebuie să reziste la o greutate de cel puţin 300 kg în centrul ascensorului, distribuită pe o suprafaţă de 660 mm pe 660 mm.

4) Suprafaţa platformei ascensorului trebuie să fie antiderapantă.

5) La nivelul suprafeţei, platforma ascensorului trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 800 mm şi o lungime de 1 200 mm. În conformitate cu apendicele M, trebuie să fie disponibilă o lungime suplimentară de 50 mm pentru picioare, la o înălţime de peste 100 mm deasupra platformei ascensorului, având în vedere orientarea atât către interior, cât şi către exterior a utilizatorilor de fotolii rulante.

6) Puntea de acces care face legătura între platforma ascensorului şi podeaua vagonului trebuie să aibă o poziţie stabilă, cu o lăţime de cel puţin 760 mm.

7) Dacă sunt prevăzute, fiecare buton de deschidere, de coborâre la nivelul solului, de ridicare şi de strângere la loc trebuie să necesite o apăsare continuă de către operator şi nu trebuie să permită o secvenţiere necorespunzătoare a comenzilor date ascensorului atunci când platforma ascensorului este ocupată.

8) Ascensorul trebuie să aibă integrată o metodă de deschidere, de coborâre la nivelul solului cu un ocupant, de ridicare şi de strângere la loc a ascensorului gol în cazul unei pene de curent.

9) Nicio parte a platformei ascensorului nu trebuie să se deplaseze cu mai mult de 150 mm/secundă pe durata coborârii şi a ridicării ascensorului cu un ocupant şi nu trebuie să depăşească 600 mm/secundă pe durata deschiderii sau a strângerii la loc (cu excepţia cazului în care ascensorul este deschis sau strâns la loc în mod manual).

10) Acceleraţia maximă pe orizontală şi pe verticală a platformei ascensorului atunci când este ocupată trebuie să fie de 0,3 g.

11) Platforma ascensorului trebuie prevăzută cu bariere pentru a preveni alunecarea oricăreia dintre roţile fotoliului rulant de pe platformă pe durata utilizării ascensorului.

12) O barieră de protecţie mobilă sau o caracteristică de proiectare inerentă trebuie să împiedice alunecarea unui fotoliu rulant de pe marginea cea mai apropiată de vehicul până când ascensorul ajunge în poziţia sa cea mai înaltă.

13) Fiecare parte laterală a platformei ascensorului care se extinde dincolo de vehicul în poziţia ridicat trebuie prevăzută cu o barieră de protecţie înaltă de cel puţin 25 mm. Aceste bariere nu trebuie să împiedice manevrele de intrare sau de ieşire din culoarul de trecere.

14) Bariera de pe marginea de urcare (bariera exterioară), care funcţionează ca o rampă de urcare atunci când ascensorul se află la nivelul solului, trebuie să fie suficientă atunci când este ridicată sau coborâtă ori trebuie prevăzut un sistem suplimentar care să împiedice un fotoliu rulant electric să treacă peste ea sau să o forţeze.

15) Ascensorul trebuie să permită orientarea utilizatorului fotoliului rulant atât spre interior, cât şi spre exterior.

16) Ascensorul trebuie să fie prevăzut cu marcaje autocontrastante.

5.3.2. Material rulant

Următoarele elemente sunt identificate ca reprezentând elemente constitutive de interoperabilitate pentru materialul rulant:

5.3.2.1. Interfaţa dispozitivului de comandă a uşilor

1) Un dispozitiv de comandă a uşilor trebuie să aibă o indicaţie vizuală pe el sau în jurul său atunci când este activat şi trebuie să poată fi acţionat cu palma mâinii prin exercitarea unei forţe de cel mult 15 N.

2) El trebuie să poată fi identificat prin atingere (marcaje tactile); această identificare trebuie să indice funcţionalitatea.

5.3.2.2. Toalete standard şi universale: parametri comuni

1) Centrul oricărei clanţe, încuietori sau dispozitiv de comandă a unei uşi din exteriorul sau din interiorul compartimentului de toaletă trebuie să se afle la cel puţin 800 mm şi la cel mult 1100 mm deasupra pragului uşii toaletei.

2) În interiorul şi în exteriorul toaletei trebuie să existe un semnal vizual şi tactil (sau acustic) care să indice când o uşă a fost încuiată.

3) Orice dispozitiv de comandă a uşii şi orice alt echipament din interiorul compartimentului de toaletă (cu excepţia spaţiilor pentru schimbarea scutecelor bebeluşilor şi a dispozitivelor de solicitare a ajutorului) trebuie să poată fi acţionat prin exercitarea unei forţe de cel mult 20 N.

4) Orice dispozitiv de comandă, inclusiv pentru sistemul de spălare a vasului de toaletă, trebuie să contrasteze cu suprafaţa de fundal şi trebuie să poată fi identificat prin atingere.

5) Trebuie furnizate informaţii tactile clare şi precise privind utilizarea oricărui dispozitiv de comandă, cu ajutorul pictogramelor.

6) Scaunul şi capacul de toaletă, precum şi toate barele de mână trebuie să contrasteze cu fundalul.

7) Dacă dispozitivele de comandă pentru închiderea şi deschiderea uşii sunt plasate unul deasupra celuilalt, dispozitivul de deschidere trebuie să fie întotdeauna cel de sus.

8) Uşile semiautomate şi automate trebuie prevăzute cu dispozitive care să împiedice blocarea călătorilor între uşi în timpul funcţionării uşilor.

9) Forţa necesară pentru a deschide sau a închide o uşă manuală nu trebuie să depăşească 60 N.

5.3.2.3. Toaletă standard

1) O toaletă standard nu este concepută pentru a fi accesibilă unui utilizator de fotoliu rulant.

2) Lăţimea utilă a uşii trebuie să fie de cel puţin 500 mm.

3) O bară de mână fixă verticală şi/sau orizontală, conform subpunctului 4.2.2.9, trebuie prevăzută lângă vasul de toaletă şi lângă chiuvetă.

5.3.2.4. Toaletă universală

1) O toaletă universală este o toaletă concepută pentru a fi folosită de toţi călătorii, inclusiv de toate persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă.

2) Zona de utilizare a unei toalete universale este definită de metoda folosită pentru evaluarea sa (A sau B, în conformitate cu subpunctul 6.1.3.1).

3) Uşa de acces la toaletă trebuie să aibă o lăţime liberă utilă de cel puţin 800 mm. Dacă uşa este automată sau semiautomată, ea trebuie să poată fi deschisă parţial pentru a permite asistentului unui utilizator de fotoliu rulant să iasă din şi să revină în cabina de toaletă.

4) Partea exterioară a uşii trebuie marcată cu un semn în conformitate cu apendicele N.

5) În interiorul compartimentului de toaletă trebuie să existe suficient spaţiu pentru ca un fotoliu rulant, definit în apendicele M, să poată fi manevrat într-o poziţie care să permită un transfer atât lateral, cât şi diagonal al ocupantului fotoliului rulant către scaunul de toaletă.

6) În faţa scaunului de toaletă trebuie să existe un spaţiu liber de cel puţin 700 mm, care să urmeze profilul scaunului.

7) De fiecare parte a scaunului de toaletă trebuie prevăzută o bară de mână orizontală, care respectă cerinţele de la subpunctul 4.2.2.9 şi care se întinde cel puţin până la muchia frontală a scaunului de toaletă.

8) Bara de mână de pe partea accesibilă fotoliului rulant trebuie să fie articulată, astfel încât să permită un transfer neobstrucţionat al utilizatorului fotoliului rulant către şi dinspre scaunul de toaletă.

9) Suprafaţa scaunului de toaletă, în poziţia coborât, trebuie să se afle la o înălţime de 450-500 mm de la nivelul podelei.

10) Toate elementele de amenajare trebuie să fie uşor accesibile unei persoane în fotoliu rulant.

11) Cabina de toaletă trebuie prevăzută cu cel puţin două dispozitive de solicitare a ajutorului, care, atunci când sunt acţionate, trebuie să transmită un semnal către o persoană care poate lua măsuri corespunzătoare; nu este necesar ca acestea să iniţieze o comunicare.

12) Interfaţa dispozitivelor de solicitare a ajutorului trebuie să fie cea definită la subpunctul 5.3.2.6.

13) Un dispozitiv de solicitare a ajutorului trebuie amplasat la cel mult 450 mm de la nivelul podelei, distanţă măsurată vertical de la suprafaţa podelei la centrul butonului. Acest dispozitiv trebuie poziţionat astfel încât o persoană întinsă pe podea să poată ajunge la buton.

14) Celălalt dispozitiv de solicitare a ajutorului trebuie amplasat la cel puţin 800 mm şi la cel mult 1100 mm de la nivelul podelei, distanţă măsurată vertical până la centrul butonului.

15) Aceste două dispozitive de solicitare a ajutorului trebuie amplasate pe suprafeţe verticale diferite ale cabinei, astfel încât să se poată ajunge la ele din mai multe poziţii.

16) Butonul dispozitivului de solicitare a ajutorului trebuie să se distingă de orice alt buton din toaletă, să aibă o culoare diferită de alte dispozitive de comandă şi contrasteze cu fundalul pe care se află.

17) Dacă este pusă la dispoziţie o masă pentru schimbarea scutecelor bebeluşilor, suprafaţa utilizabilă a acesteia în poziţia coborât trebuie să fie cuprinsă între 800 mm şi 1000 mm de la nivelul podelei.

5.3.2.5. Masa pentru schimbarea scutecelor bebeluşilor

1) Suprafaţa utilizabilă a mesei pentru schimbarea scutecelor bebeluşilor trebuie să fie de cel puţin 500 mm lăţime şi 700 mm lungime.

2) Aceasta trebuie proiectată astfel încât să se evite alunecarea accidentală a bebeluşului, trebuie să nu aibă margini tăioase şi trebuie să poată suporta o greutate de cel puţin 80 kg.

3) Trebuie să fie posibilă strângerea acesteia în poziţie pliată cu o singură mână, utilizând o forţă care nu depăşeşte 25 N.

5.3.2.6. Interfaţa dispozitivului de solicitare a ajutorului

Un dispozitiv de solicitare a ajutorului trebuie:

1) să fie indicat printr-un semn cu un fundal galben care contrastează cu un simbol negru (în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [10]). Simbolul reprezintă un clopot sau un telefon. Semnul se poate afla pe buton sau pe rama acestuia ori pe o pictogramă separată;

2) să includă simboluri tactile;

3) să emită un semnal vizual şi acustic către utilizator pentru a confirma că a fost acţionat;

4) să ofere informaţii de utilizare suplimentare, dacă este necesar;

5) să poată fi acţionat cu palma mâinii şi să nu necesite o forţă mai mare de 30 N în acest scop.

5.3.2.7. Rezervă.

5.3.2.8. Dispozitive de asistenţă la îmbarcare: trepte escamotabile şi punţi de legătură

1) O treaptă escamotabilă sau o punte de legătură trebuie proiectată şi evaluată pentru o zonă de utilizare definită de lăţimea intrării unde poate fi instalată.

2) Rezistenţa mecanică a dispozitivului trebuie să fie în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [11] .

3) Trebuie instalat un mecanism corespunzător care să asigure stabilitatea dispozitivului în poziţia desfăcut şi retras.

4) Suprafaţa dispozitivului trebuie să fie antiderapantă şi să aibă o lăţime liberă efectivă egală cu lăţimea intrării.

5) Dispozitivul trebuie echipat cu un mijloc de detectare a obstacolelor, în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [11] .

6) Dispozitivul trebuie să aibă integrată o metodă de desfacere şi de strângere la loc în cazul unei pene de curent.

5.3.2.9. Dispozitive de asistenţă la îmbarcare: rampe la bord

1) Rampele trebuie să fie proiectate şi evaluate pentru o zonă de utilizare definită de diferenţa de nivel maximă pe care o pot depăşi la o înclinaţie de cel mult 18 % (10,2 ).

2) Rampele trebuie să reziste la o greutate de cel puţin 300 kg, plasată în centrul rampei şi distribuită pe o suprafaţă de 660 mm pe 660 mm.

3) O rampă de acces trebuie fie poziţionată manual de către personal, fie desfăcută în mod semiautomat prin mijloace mecanice, fiind acţionată de personal sau de călător.

4) Dacă rampa funcţionează pe bază de curent electric, aceasta trebuie să aibă integrată o metodă de acţionare manuală în cazul unei pene de curent.

5) Suprafaţa rampei trebuie să fie antiderapantă şi trebuie să aibă o lăţime liberă efectivă de cel puţin 760 mm.

6) Rampele care au o lăţime liberă mai mică de 1 000 mm trebuie să aibă margini ridicate pe ambele părţi laterale, pentru a evita alunecarea roţilor dispozitivelor de mobilitate.

7) Marginile de la ambele capete ale rampei trebuie să fie teşite şi să nu depăşească 20 mm. Ele trebuie să prezinte benzi de avertizare contrastante.

8) Când este utilizată la urcare sau la coborâre, rampa trebuie fixată astfel încât să nu se deplaseze la urcarea sau la coborârea de pe ea.

9) O rampă semiautomată trebuie prevăzută cu un dispozitiv capabil să oprească deplasarea treptei respective dacă marginea sa frontală atinge un obiect sau o persoană atât timp cât platforma este în mişcare.

10) Rampa trebuie să fie prevăzută cu marcaje autocontrastante.

5.3.2.10. Dispozitive de asistenţă la îmbarcare: ascensoare la bord

1) Ascensoarele trebuie proiectate şi evaluate pentru o zonă de utilizare definită de diferenţa de nivel maximă pe care o pot depăşi.

2) Suprafaţa platformei ascensorului trebuie să fie antiderapantă. La nivelul suprafeţei, platforma ascensorului trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 760 mm şi o lungime de 1200 mm. În conformitate cu apendicele M, trebuie să fie disponibilă o lungime suplimentară de 50 mm pentru picioare, la o înălţime de peste 100 mm deasupra platformei ascensorului, având în vedere orientarea atât către interior, cât şi către exterior a utilizatorilor de fotolii rulante.

3) Puntea de acces care face legătura între platforma ascensorului şi podeaua vagonului trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 720 mm.

4) Ascensorul trebuie să suporte o greutate de cel puţin 300 kg, plasată în centrul platformei sale şi distribuită pe o suprafaţă de 660mm pe 660 mm.

5) Dacă sunt prevăzute, fiecare buton de deschidere, de coborâre la nivelul solului, de ridicare şi de strângere la loc trebuie să necesite o apăsare continuă şi nu trebuie să permită o secvenţiere necorespunzătoare a comenzilor date ascensorului atunci când platforma ascensorului este ocupată.

6) Ascensorul trebuie să aibă integrată o metodă de deschidere, de coborâre la nivelul solului cu un ocupant, de ridicare şi de strângere la loc a ascensorului gol în cazul unei pene de curent.

7) Nicio parte a platformei ascensorului nu trebuie să se deplaseze cu mai mult de 150 mm/secundă pe durata coborârii şi a ridicării ascensorului cu un ocupant şi nu trebuie să depăşească 600mm/secundă pe durata deschiderii sau a strângerii la loc (cu excepţia cazului în care ascensorul este deschis sau strâns la loc în mod manual).

8) Acceleraţia maximă pe orizontală şi pe verticală a platformei ascensorului atunci când este ocupată trebuie să fie de 0,3 g.

9) Platforma ascensorului trebuie prevăzută cu bariere pentru a preveni alunecarea fotoliului rulant de pe platformă pe durata utilizării acesteia.

10) O barieră de protecţie mobilă sau o caracteristică de proiectare inerentă trebuie să împiedice alunecarea unui fotoliu rulant de pe marginea cea mai apropiată de vehicul până când ascensorul ajunge în poziţia sa cea mai înaltă.

11) Fiecare parte laterală a platformei ascensorului care se extinde dincolo de vehicul în poziţia ridicat trebuie prevăzută cu o barieră de protecţie înaltă de cel puţin 25 mm. Aceste bariere nu trebuie să împiedice manevrele de intrare sau de ieşire din culoarul de trecere.

12) Bariera de pe marginea de urcare (bariera exterioară), care funcţionează ca o rampă de urcare atunci când ascensorul se află la nivelul solului, trebuie să fie suficientă atunci când este ridicată sau coborâtă ori trebuie prevăzut un sistem suplimentar care să împiedice un fotoliu rulant electric să treacă peste ea sau să o forţeze.

13) Ascensorul trebuie să permită orientarea utilizatorului fotoliului rulant atât spre interior, cât şi spre exterior.

14) Ascensorul trebuie să fie prevăzut cu marcaje autocontrastante.

6. EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI/SAU A ADECVĂRII PENTRU UTILIZARE

6.1. Elemente constitutive de interoperabilitate

6.1.1. Evaluarea conformităţii

Înainte de a introduce pe piaţă un element constitutiv de interoperabilitate, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să întocmească o declaraţie CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare, în conformitate cu Regulamentul privind modelele de certificate şi de declaraţii CE pentru subsistemele şi pentru elementele constitutive de interoperabilitate feroviare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024.

Evaluarea conformităţii unui element constitutiv de interoperabilitate trebuie să se facă în conformitate cu modulul (modulele) prevăzut(e) pentru elementul constitutiv respectiv, specificat(e) la subpunctul 6.1.2.

6.1.2. Aplicarea modulelor

Modulele pentru certificarea CE a conformităţii elementelor constitutive de interoperabilitate sunt enumerate în tabelul 14 de mai jos:

Tabelul 13

(Rezervă)

Tabelul 14

Module pentru certificarea CE a conformităţii

elementelor constitutive de interoperabilitate

Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniune trebuie să aleagă unul dintre modulele sau una dintre combinaţiile de module indicate în tabelul 15 de mai jos pentru evaluarea elementului constitutiv:

Tabelul 15

Combinarea modulelor pentru certificarea CE a conformităţii

elementelor constitutive de interoperabilitate

În cazul în care pentru evaluare trebuie utilizată o anumită procedură, acest lucru este specificat la subpunctul 6.1.3.

6.1.3. Proceduri speciale de evaluare

6.1.3.1. Cabină de toaletă universală

Spaţiul din interiorul compartimentului de toaletă care permite manevrarea unui fotoliu rulant, definit în apendicele M, într-o poziţie din care se poate realiza transferul atât lateral, cât şi diagonal al ocupantului fotoliului rulant către scaunul de toaletă trebuie evaluat prin metoda A descrisă în specificaţia menţionată în apendicele A, indicele 9.

Alternativ, în cazul în care metoda A nu poate fi utilizată, se permite utilizarea metodei B descrise în specificaţia menţionată în apendicele A, indicele 9. Această permisiune se acordă numai în următoarele cazuri:

- vehicule în care lăţimea disponibilă a podelei este mai mică de 2400 mm;

- material rulant existent, atunci când este reînnoit sau modernizat.

6.1.3.2. Cabină de toaletă şi cabină de toaletă universală

În cazul în care o cabină de toaletă sau o cabină de toaletă universală nu este construită ca un compartiment independent, caracteristicile sale pot fi evaluate la nivel de subsistem.

6.2. Subsisteme

6.2.1. Verificarea CE (generalităţi)

Procedurile de verificare CE care trebuie aplicate subsistemelor sunt descrise în Regulamentul privind modelele de certificate şi de declaraţii CE pentru subsistemele şi pentru elementele constitutive de interoperabilitate feroviare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024.

Procedura de verificare CE trebuie realizată în funcţie de modulul sau de modulele prescrise specificate la subpunctul 6.2.2.

Pentru subsistemul “infrastructură”, dacă solicitantul demonstrează că încercările sau evaluările unui subsistem sau ale unei părţi ale unui subsistem sunt identice ori au fost considerate reuşite pentru utilizări anterioare ale unui proiect, organismul notificat trebuie să ţină seama de rezultatele acestor încercări şi evaluări pentru verificarea CE.

Pentru subsistemul “infrastructură”, obiectivul inspecţiei efectuate de un organism notificat este de a asigura îndeplinirea cerinţelor STI. Inspecţia se efectuează sub forma unei examinări vizuale; în cazul în care există îndoieli, pentru verificarea valorilor, organismul notificat poate cere solicitantului să efectueze măsurători. În cazul în care sunt posibile metode diferite (pentru contrast), metoda de măsurare este cea utilizată de solicitant.

Procesul de aprobare şi conţinutul evaluării trebuie convenite de solicitant şi de un organism notificat, în conformitate cu cerinţele prevăzute în prezenta STI.

6.2.2. Procedurile aferente verificării CE a unui subsistem (module)

Modulele pentru verificarea CE a subsistemelor sunt enumerate în tabelul 16 de mai jos:

Tabelul 16

Module pentru verificarea CE a subsistemelor

Solicitantul trebuie să aleagă unul dintre modulele sau combinaţiile de module indicate în tabelul 17.

Tabelul 17

Combinarea modulelor pentru verificarea CE a subsistemelor

Caracteristicile subsistemului de evaluat în cursul fazelor relevante sunt indicate în apendicele E la prezenta STI, tabelul E.1 pentru subsistemul “infrastructură” şi tabelul E.2 pentru subsistemul “material rulant”. Solicitantul trebuie să confirme faptul că fiecare subsistem produs este conform tipului.

6.2.3. Proceduri speciale de evaluare

6.2.3.1. Scaun pentru transferul din fotoliul rulant

Evaluarea cerinţei de a pune la dispoziţie scaune pentru transfer trebuie să constea numai în verificarea faptului că acestea sunt prezente şi echipate cu braţe mobile. Mai precis, metoda de transfer nu trebuie evaluată.

6.2.3.2. Poziţia treptei pentru intrarea şi ieşirea din vehicul

Această cerinţă trebuie validată prin calcul, utilizând valorile nominale din schiţa de construcţie a vehiculului şi valorile nominale ale peronului sau peroanelor relevante la care este destinat să oprească materialul rulant. Capătul dinspre exterior al podelei din dreptul uşii de acces pentru călători trebuie considerat ca fiind o treaptă.

6.2.3.3. Evaluarea contrastului pentru subsistemul “material rulant”

Evaluarea contrastului pentru subsistemul “material rulant” trebuie efectuată în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [18].

6.2.4. Soluţii tehnice care oferă prezumţia de conformitate în etapa de proiectare

Cu privire la prezenta STI, subsistemul “infrastructură” poate fi considerat un ansamblu alcătuit dintr-o succesiune de subcomponente recurente, cum ar fi:

- spaţii de parcare;

- uşi şi intrări, obstacole transparente cu marcajul aferent;

- benzi podotactile, informaţii tactile de-a lungul traseelor fără obstacole;

- rampe şi scări cu mâini curente;

- montarea şi evidenţierea mobilierului;

- ghişee de emitere a biletelor sau de informaţii;

- distribuitoare de bilete şi aparate de taxat bilete;

- informaţii vizuale: semne, pictograme, informaţii dinamice;

- peroane, inclusiv capetele şi marginile, adăposturile şi zonele de aşteptare, atunci când sunt prevăzute;

- treceri la nivel cu calea ferată.

Pentru aceste subcomponente ale subsistemului “infrastructură”, prezumţia de conformitate poate fi evaluată în etapa de proiectare, înainte şi în mod independent de orice proiect anume. O declaraţie de verificare intermediară (ISV) trebuie emisă de un organism notificat în etapa de proiectare.

6.2.5. Evaluarea întreţinerii

În conformitate cu punctul 60 din Regulamentul de interoperabilitate, solicitantul trebuie să fie responsabil cu alcătuirea dosarului tehnic care conţine documentaţia solicitată pentru exploatare şi întreţinere.

Organismul notificat trebuie să verifice numai dacă a fost furnizată documentaţia solicitată privind exploatarea şi întreţinerea, definită la subpunctul 4.5. Organismul notificat nu are obligaţia de a verifica informaţiile cuprinse în documentaţia furnizată.

6.2.6. Evaluarea normelor de exploatare

În conformitate cu secţiunea a 3-a şi secţiunea a 4-a din Codul transportului feroviar nr.19/2022, atunci când solicită un certificat sau o autorizaţie de siguranţă nou(ă) sau modificat(ă), întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură trebuie să demonstreze conformitatea cu cerinţele operaţionale ale prezentei STI în cadrul propriului sistem de management al siguranţei.

6.2.7. Evaluarea unităţilor destinate exploatării generale

Dacă materialul rulant este furnizat mai curând sub formă de vehicule individuale decât ca unităţi fixe, aceste vehicule trebuie evaluate pe baza punctelor relevante din prezenta STI, admiţând faptul că nu toate aceste vehicule au spaţii pentru fotolii rulante, instalaţii accesibile fotoliilor rulante sau o toaletă universală.

Domeniul de utilizare, în ceea ce priveşte tipul de material rulant care, cuplat cu unitatea ce trebuie evaluată, asigură faptul că trenul respectă STI, nu este verificat de organismul notificat.

După ce o astfel de unitate a primit autorizaţia de introducere pe piaţă, întreprinderii feroviare îi revine responsabilitatea de a se asigura, atunci când formează un tren împreună cu alte vehicule compatibile, că subpunctul 4.2 este respectat la nivel de tren, în conformitate cu normele definite la subpunctul 4.2.2.5 din Anexa la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “exploatare şi gestionara traficului” al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar (STI OPE) .

7. IMPLEMENTAREA STI

7.1. Aplicarea prezentei STI în cazul unei infrastructuri noi şi al unui material rulant nou

7.1.1. Infrastructură nouă

Prezenta STI se aplică tuturor gărilor noi din domeniul său de aplicare.

Nu este obligatoriu ca prezenta STI să se aplice gărilor noi pentru care a fost deja acordată o autorizaţie de construcţie sau care fac obiectul unui contract de lucrări mari de construcţie deja semnat sau aflat în ultima fază a procedurii de licitaţie la data aplicării prezentei STI. Cu toate acestea, o versiune anterioară a prezentei STI trebuie aplicată în limitele domeniului său de aplicare definit. Coerenţa cerinţelor aplicabile privind aplicarea parţială a diferitelor versiuni ale prezentei STI pentru anumite secţiuni ale gării trebuie să fie justificată de către solicitantul certificat de organismul notificat.

În cazurile în care gările care au fost închise pentru o perioadă lungă transportului de călători sunt redate în exploatare, această situaţie poate fi tratată ca o reînnoire sau o modernizare în conformitate cu subpunctul 7.2.

În toate cazurile de construcţie a unei gări noi, administratorul de gară sau entitatea de planificare trebuie să organizeze o consultare cu entităţile responsabile de gestionarea cartierului, pentru a permite pe cât posibil îndeplinirea cerinţelor de accesibilitate nu numai în cadrul gării, ci şi în ceea ce priveşte accesul la gară. În cazul gărilor multimodale, trebuie consultate şi alte autorităţi de transport în ceea ce priveşte accesul la şi de la transportul feroviar, cât şi la şi de la alte moduri de transport.

7.1.2. Material rulant nou

1) Prezenta STI se aplică tuturor unităţilor de material rulant care se încadrează în domeniul său de aplicare şi care sunt introduse pe piaţă după 28 septembrie 2023, cu excepţia cazului în care se aplică subpunctul 7.1.1.2 (“Aplicarea în cazul proiectelor în curs”) din Anexa la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive” al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.

2) Conformitatea cu prezenta anexă în versiunea sa aplicabilă înainte de 28 septembrie 2023 este considerată echivalentă cu conformitatea cu prezenta STI, cu excepţia modificărilor STI enumerate în apendicele P.

3) Normele referitoare la certificatele de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru subsistemul “material rulant” şi elementele constitutive de interoperabilitate asociate trebuie să fie cele specificate la subpunctul 7.1.3 din Anexa la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive” al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.

7.2. Aplicarea prezentei STI în cazul infrastructurii existente şi al materialului rulant existent

7.2.1. Etape ale trecerii treptate la sistemul avut în vedere

Prezenta STI se aplică subsistemelor atunci când sunt reînnoite sau modernizate.

Prezenta STI nu se aplică gărilor reînnoite sau modernizate pentru care a fost deja acordată o autorizaţie de construcţie sau care fac obiectul unui contract de lucrări de construcţie deja semnat sau în ultima fază a procedurii de licitaţie la data aplicării prezentei STI.

Prezenta clauză din STI nu se aplică materialului rulant reînnoit sau modernizat care face obiectul unui contract deja semnat sau în ultima fază a procedurii de licitaţie la data aplicării prezentei STI.

Pentru infrastructura şi materialul rulant existente, obiectivul primordial al STI este de a obţine conformitatea cu STI prin identificarea şi eliminarea progresivă a obstacolelor existente în calea accesibilităţii.

Statele membre asigură realizarea de inventare ale activelor şi adoptă planuri de implementare în vederea realizării obiectivului prezentului regulament.

7.2.1.1. Inventarul activelor – infrastructură

7.2.1.1.1. Arhitectură funcţională şi tehnică

Funcţiile inventarului de active constau în:

1) identificarea obstacolelor şi a barierelor existente în calea accesibilităţii;

2) furnizarea de informaţii practice către utilizatori;

3) monitorizarea şi evaluarea progreselor realizate în privinţa accesibilităţii.

Arhitectura pentru schimbul de date privind accesibilitatea este prevăzută în Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitor la subsistemul “aplicaţii telematice pentru serviciile de călători” al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar (STI TAP).

Specificaţiile menţionate în apendicele A, indicele [21] şi [22] se aplică în privinţa formatării şi schimbului de date privind accesibilitatea.

Pentru utilizarea specializată avută în vedere, un profil Transmodel armonizat specific, prevăzut în documentele tehnice menţionate în apendicele O, indicele 1.

7.2.1.1.2. Reguli pentru introducerea şi autoevaluarea datelor privind accesibilitatea

Regulile pentru introducerea şi autoevaluarea datelor privind accesibilitatea sunt următoarele:

1) nu este necesar ca entităţile care colectează datele privind accesibilitatea referitoare la active să fie independente de gestionarea cotidiană a acestor active;

2) în timpul primei colectări a datelor privind accesibilitatea, conformitatea gărilor cu prezenta STI poate fi inventariată ca fiind neevaluată;

3) În cazul în care o gară sau elemente ale unei gări sunt supuse unei modernizări, unei renovări sau oricărui tip de lucrare prevăzut de un plan naţional de punere în aplicare pentru prezenta STI, datele corespunzătoare privind accesibilitatea se actualizează, inclusiv situaţia conformităţii cu prezenta STI, dacă este relevant;

4) situaţia conformităţii cu prezenta STI poate fi actualizată pe baza unei declaraţii de verificare intermediare, conform descrierii de la subpunctul 6.2.4 din prezenta STI;

5) nu este necesar ca starea de funcţionare a echipamentului să fie inventariată.

Comisia va pune la dispoziţie un instrument de colectare a datelor, ale cărui moduri de operare sunt descrise în documentele tehnice menţionate în apendicele O, indicele 2.

În mod alternativ, în cazurile în care există date structurate privind accesibilitatea şi acestea pot fi convertite în profilul armonizat, datele respective pot fi transferate după conversie. Metodologia de conversie a datelor existente privind accesibilitatea, precum şi protocolul de comunicare sunt prevăzute în documentele tehnice menţionate în apendicele O, indicele 3.

7.2.1.1.3. Reguli de consultare

Din ERSAD:

1) publicul trebuie să aibă acces la informaţii pe un site web public găzduit de Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate;

2) autorităţile naţionale înregistrate trebuie să fie în măsură să extragă toate datele privind accesibilitatea care sunt relevante pentru statul membru în cauză;

3) Comisia şi agenţia trebuie să poată extrage toate datele privind accesibilitatea.

7.2.1.1.4. Reguli de gestionare a feedbackului primit de la utilizatori

Feedbackul de la utilizatori se poate prezenta sub formă de:

1) feedback instituţional de la asociaţiile de utilizatori, inclusiv de la organizaţii care reprezintă persoanele cu dizabilităţi: se pot folosi structurile existente atât timp cât acestea includ reprezentanţi ai organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă şi reflectă situaţia la un nivel adecvat, nu neapărat la nivel naţional. Procedura de exprimare a feedbackului din partea utilizatorilor este în aşa fel organizată încât să permită participarea organizaţiilor respective în condiţii de egalitate;

2) feedback individual: vizitatorilor site-ului web trebuie să li se ofere posibilitatea de a raporta informaţiile incorecte referitoare la datele privind accesibilitatea legate de o anumită gară şi să primească o confirmare a faptului că observaţia lor a fost primită.

În ambele situaţii, feedbackul de la utilizatori trebuie să fie luat în considerare în mod corespunzător de către entitatea sau entităţile responsabile pentru colectarea, menţinerea şi partajarea datelor.

7.2.2. Aplicarea prezentei STI în cazul infrastructurii existente

În cazul infrastructurii, conformitatea cu prezenta STI este obligatorie pentru acele părţi care sunt reînnoite sau modernizate. Cu toate acestea, STI recunoaşte că, date fiind caracteristicile sistemului feroviar moştenit, conformitatea infrastructurii existente poate fi realizată printr-o îmbunătăţire treptată a accesibilităţii.

Pe lângă această abordare progresivă, sistemul avut în vedere pentru infrastructura existentă permite următoarele excepţii:

- în cazul în care se creează un traseu fără obstacole pe baza unor pasarele, scări şi pasaje subterane existente, incluzând uşi, ascensoare şi aparate de taxat bilete, conformitatea cu cerinţele legate de dimensiunile acestora în ceea ce priveşte lăţimea nu sunt obligatorii;

- nu este obligatoriu ca gările existente să îndeplinească cerinţele privind lăţimea minimă a peronului în cazul în care cauza neconformităţii este reprezentată de prezenţa anumitor obstacole pe peron (coloane structurale, case de scări, ascensoare etc.) sau de linii de cale ferată existente, care este puţin probabil să poată fi mutate;

- în cazul în care o gară existentă sau o parte a acesteia este o clădire istorică recunoscută şi este protejată de legislaţia naţională, este permisă adaptarea cerinţelor prezentei STI pentru a nu încălca legislaţia naţională privind protecţia clădirii.

7.2.3. Aplicarea prezentei STI la materialul rulant aflat în exploatare sau la un tip de material rulant existent.

1) Normele de gestionare a modificărilor aduse materialului rulant aflat în exploatare sau unui tip de material rulant existent trebuie să fie cele specificate la subpunctul 7.1.2 din Anexa la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive” al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar şi în apendicele F la prezenta STI.

2) Normele pentru extinderea zonei de utilizare a materialului rulant care deţine o autorizaţie eliberată în condiţiile de până la intrarea în vigoare a Codului transportului feroviar nr.19/2022 trebuie să fie cele specificate la subpunctul 7.1.4 din Anexa la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “material rulant – material rulant de călători şi locomotive” al sistemului feroviar, aprobat prin actul administrativ al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.

Apendicele A

Standarde sau documente normative menţionate în prezenta STI

NOTĂ: Utilizarea standardului ISO 7001:2007/Amd 4:2017 se va efectua după adoptarea acestuia de către organismul naţional de standardizare din Republica Moldova.

Apendicele B

Regulă de stabilire temporară a priorităţilor

pentru modernizarea/reînnoirea gărilor

În cazul reînnoirii sau al modernizării, nu este obligatoriu ca gările existente cu un flux mediu zilnic de 1 000 de călători sau mai puţin, luând împreună cifrele pentru îmbarcare şi pentru debarcare, calculat pe o perioadă de 12 luni să fie dotate cu ascensoare sau cu rampe în locurile în care acestea ar fi de altfel necesare pentru a oferi un traseu fără obstacole, dacă o altă gară aflată la 50 de km distanţă pe aceeaşi rută oferă un traseu fără obstacole pe deplin conform. În astfel de circumstanţe, concepţia gărilor trebuie să includă posibilitatea instalării în viitor a unui ascensor şi/sau a unor rampe pentru ca gara să devină accesibilă tuturor persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă. Trebuie puse în aplicare norme naţionale pentru organizarea transportului persoanelor cu dizabilităţi şi al persoanelor cu mobilitate redusă cu un mijloc de transport accesibil între această gară inaccesibilă şi următoarea gară accesibilă de pe aceeaşi rută.

Apendicele C

(neutilizat)

Apendicele D

Evaluarea elementelor constitutive de interoperabilitate

D.1 DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul apendice tratează evaluarea conformităţii şi a adecvării pentru utilizare a elementelor constitutive de interoperabilitate.

D.2 CARACTERISTICI

Caracteristicile elementelor constitutive de interoperabilitate care urmează să fie evaluate în diferitele faze de proiectare, de dezvoltare şi de producţie sunt marcate cu X în tabelul D.1.

Tabelul D.1

Evaluarea elementelor constitutive de interoperabilitate.

Apendicele E

Evaluarea subsistemelor

E.1 DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul apendice tratează evaluarea conformităţii subsistemelor.

E.2 CARACTERISTICI ŞI MODULE

Caracteristicile subsistemului care trebuie evaluate în diferitele faze de proiectare, de dezvoltare şi de producţie sunt marcate cu X în tabelul E.1 pentru subsistemul “infrastructură” şi în tabelul E.2 pentru subsistemul “material rulant”.

Tabelul E.1

Evaluarea subsistemului “infrastructură”

(construit şi livrat ca entitate unică)

Tabelul E.2

Evaluarea subsistemului “material rulant”

(construit şi livrat ca produs de serie)

Apendicele F

Reînnoirea sau modernizarea materialului rulant

În cazul reînnoirii sau al modernizării unor părţi ale unui material rulant, acestea trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prezentei STI; conformitatea cu prezenta STI nu este obligatorie în următoarele cazuri:

Structuri

Conformitatea nu este obligatorie dacă lucrările ar necesita modificări structurale în ceea ce priveşte portalurile (interne sau externe) ale uşilor, şasiurile, lonjeroanele, caroseriile vehiculelor, protecţia la încălecare a vehiculului sau, mai general, dacă lucrările ar necesita revalidarea integrităţii structurale a vehiculului.

Scaune

Conformitatea cu subpunctul 4.2.2.1 privind mânerele de pe spătarele scaunelor este obligatorie numai dacă structurile scaunelor sunt reînnoite sau modernizate în tot vehiculul.

Conformitatea cu subpunctul 4.2.2.1.2 privind dimensiunile locurilor prioritare şi ale zonei din jurul acestora este obligatorie numai dacă dispunerea locurilor este modificată la nivelul întregului tren şi acest lucru poate fi realizat fără a reduce capacitatea existentă a trenului. În acest caz, trebuie pus la dispoziţie numărul maxim de locuri prioritare.

Conformitatea cu cerinţele privind înălţimea liberă deasupra locurilor prioritare nu este obligatorie dacă factorul de limitare este un raft de bagaje nemodificat din punct de vedere structural pe durata lucrărilor de reînnoire sau de modernizare.

Spaţii pentru fotolii rulante

Punerea la dispoziţie a unor spaţii pentru fotolii rulante este obligatorie numai dacă dispunerea locurilor este modificată în întreaga compunere a trenului. Cu toate acestea, dacă uşa de intrare sau culoarele de trecere nu pot fi modificate pentru a permite accesul fotoliilor rulante, nu este necesar să fie pus la dispoziţie un spaţiu pentru fotolii rulante dacă se modifică dispunerea locurilor. Spaţiile pentru fotolii rulante create într-un material rulant existent pot fi amenajate în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [16].

Instalarea de dispozitive de solicitare a ajutorului în spaţiile pentru fotolii rulante nu este obligatorie dacă vehiculul nu are un sistem de comunicaţie electric ce poate fi adaptat pentru a încorpora un astfel de dispozitiv.

Punerea la dispoziţie a unui scaun de transfer este obligatorie numai dacă pentru această operaţiune nu este necesară modificarea structurii unui spaţiu pentru fotolii rulante existent.

Uşi exterioare

Conformitatea cu cerinţele privind definirea poziţiei interioare a uşilor exterioare prin contrast la nivelul podelei este obligatorie numai dacă pardoseala este reînnoită sau modernizată.

Conformitatea cu cerinţele de instalare a unor semnale de închidere şi de deschidere a uşilor este obligatorie numai dacă sistemul de comandă al uşii este reînnoit sau modernizat.

Conformitatea deplină cu cerinţele privind poziţia şi iluminarea butoanelor uşilor este obligatorie numai dacă sistemul de comandă al uşii este reînnoit sau modernizat şi dacă butoanele pot fi repoziţionate fără modificarea structurii vehiculului sau a uşii. Totuşi, în acest caz, butoanele reînnoite sau modernizate trebuie instalate cât mai aproape de poziţia conformă.

Uşi interioare

Conformitatea cu cerinţele privind poziţionarea şi forţele de acţionare a butoanelor uşii este obligatorie numai dacă uşa şi mecanismul uşii şi/sau butonul sunt reînnoite sau modernizate.

Iluminat

Conformitatea cu această cerinţă nu este obligatorie dacă se poate stabili faptul că sistemul electric nu are capacitatea suficientă pentru a suporta sarcini suplimentare sau dacă iluminatul în cauză nu poate fi integrat la nivel local fără modificări structurale (uşi.).

Toalete

Punerea la dispoziţie a unei toalete universale pe deplin conforme este obligatorie numai dacă toaletele existente sunt complet reînnoite sau modernizate, dacă este prevăzut un spaţiu pentru fotolii rulante şi dacă o toaletă universală conformă poate fi integrată fără modificarea structurală a caroseriei vehiculului.

Instalarea de dispozitive de solicitare a ajutorului în toaleta universală nu este obligatorie dacă vehiculul nu are un sistem de comunicaţie electric ce poate fi adaptat pentru a încorpora un astfel de dispozitiv.

Culoare de trecere

Conformitatea cu cerinţele subpunctului 4.2.2.6 este obligatorie numai dacă dispunerea locurilor este modificată în tot vehiculul şi dacă există un spaţiu pentru fotolii rulante.

Conformitatea cu cerinţele privind culoarele de trecere dintre vehiculele interconectate este obligatorie numai dacă pasajul de intercomunicaţie este reînnoit sau modernizat.

Informaţii

Conformitatea cu cerinţele subpunctului 4.2.2.7 în ceea ce priveşte informaţiile despre rută nu este obligatorie la reînnoire sau la modernizare. Cu toate acestea, dacă în cadrul unui program de reînnoire sau de modernizare este instalat un sistem automat de informaţii privind ruta, acesta trebuie să îndeplinească cerinţele punctului menţionat.

Conformitatea cu celelalte părţi ale subpunctului 4.2.2.7 este obligatorie ori de câte ori semnele sau finisările interioare sunt reînnoite sau modernizate.

Modificări de nivel

Conformitatea cu cerinţele subpunctului 4.2.2.8 nu este obligatorie la reînnoire sau la modernizare. Cu toate acestea, trebuie instalată o bandă de avertizare contrastantă pe muchiile treptelor atunci când materialele suprafeţei treptei sunt reînnoite sau modernizate.

Mâini curente

Conformitatea cu cerinţele subpunctului 4.2.2.9 este obligatorie numai dacă mâinile curente existente sunt reînnoite sau modernizate.

Cuşetă cu acces pentru fotoliile rulante

Conformitatea cu cerinţa de asigurare a unei cuşete cu acces pentru fotoliile rulante este obligatorie numai în cazul în care o cuşetă existentă este reînnoită sau modernizată.

Instalarea de dispozitive de solicitare a ajutorului în cuşetele cu acces pentru fotoliile rulante nu este obligatorie dacă vehiculul nu are un sistem de comunicaţie electric ce poate fi adaptat pentru a încorpora un astfel de dispozitiv.

Poziţia treptelor, trepte şi dispozitive de asistenţă la îmbarcare

Conformitatea cu cerinţele subpunctelor 4.2.2.11 şi 4.2.2.12 nu este obligatorie la reînnoire sau la modernizare. Cu toate acestea, dacă sunt instalate trepte escamotabile sau alte dispozitive de asistenţă la îmbarcare integrale, acestea trebuie să respecte dispoziţiile relevante de la punctele menţionate.

Cu toate acestea, dacă la reînnoire sau la modernizare este creat un spaţiu pentru fotolii rulante în conformitate cu subpunctul 4.2.2.3, atunci este obligatorie instalarea unei forme de asistenţă la îmbarcare în conformitate cu subpunctul 4.4.3.

Apendicele G

Semnale de avertizare sonoră aferente uşilor exterioare pentru călători

G.1. Definiţii

În prezentul apendice sunt folosiţi următorii termeni:

fsignal = frecvenţa sunetului de intrare

LS = nivelul de presiune acustică măsurat ca LAFmax

– nivelul sonor maxim cu ponderarea frecvenţei “A” şi ponderarea rapidă a timpului pe parcursul perioadei de măsurare

LSmax = maximum LAFmax

LSmin = minimum LAFmax

LN = nivelul zgomotului ambiant măsurat după cum urmează:

a) gama de frecvenţe suma energetică a trei benzi de octavă

unde:

L1 = Loct.500 Hz

L2 = Loct.1000 Hz

L3 = Loct.2000 Hz

b) nivelul de presiune acustică măsurat ca nivel echivalent de energie de 20 s (LAeq20 )

G.2. Semnalele de deschidere şi de închidere a uşilor

G.2.1. Semnalul de deschidere a uşilor

G.2.2. Semnalul de închidere a uşilor

G.3. Semnalele de identificare a uşilor

Semnalul de identificare a uşilor poate fi un semnal cu un singur ton (în conformitate cu punctul G.3.1) sau un semnal cu tonalitate dublă (în conformitate cu punctul G.3.2). Ambele tipuri de semnal trebuie să fie acceptate în mod egal în toate statele membre.

G.3.1. Semnalul cu un singur ton

G.3.2. Semnalul cu ton dublu

G.4. Poziţiile pentru măsurare

Poziţia microfonului pentru măsurătorile semnalelor acustice ale uşilor trebuie să fie în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [20]. Specificaţia trebuie utilizată de asemenea pentru poziţia microfonului aferent semnalului de identificare a uşii, în pofida faptului că domeniul de aplicare al acesteia exclude semnalul respectiv.

Măsurătorile pentru demonstrarea conformităţii trebuie realizate la trei uşi din cadrul trenului. Uşa ar trebui să fie complet deschisă pentru încercarea la închidere şi complet închisă pentru încercarea la deschidere.

Apendicele M

Fotoliu rulant interoperabil care poate fi transportat pe tren

M.1 DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul apendice identifică limitele maxime de construcţie pentru un fotoliu rulant interoperabil care poate fi transportat pe tren. Aceste limite sunt utilizate pentru proiectarea şi evaluarea materialului rulant (arhitectură, structură, dispunere) şi a componentelor acestuia (uşi de acces, uşi interioare, scaune, toalete.). În cazul în care caracteristicile unui fotoliu rulant depăşesc aceste limite, condiţiile de utilizare a materialului rulant de către utilizatorul fotoliului ar putea fi deteriorate (accesul la zonele pentru fotolii rulante). Depăşirea anumitor limite poate împiedica accesul utilizatorului la materialul rulant. Aceste limite sunt definite de fiecare întreprindere feroviară, astfel cum se specifică la subpunctul 4.2.6.1 din anexa la Regulamentul privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul “aplicaţii telematice pentru serviciile de călători” al sistemului feroviar.

M.2 CARACTERISTICI

Valorile considerate limite tehnice sunt:

Dimensiuni de bază

- lăţimea de 700 mm plus cel puţin 50 mm pe fiecare parte pentru mâini în timpul deplasării;

- lungimea de 1200 mm plus 50 mm pentru picioare.

Roţi

Cea mai mică roată trebuie să fie adecvată pentru un spaţiu gol cu dimensiunile de 75 mm pe orizontală şi 50 mm pe verticală.

Înălţime

Maximum 1450 mm, inclusiv un ocupant de sex masculin din percentila 95.

Cerc de întoarcere

- 1500 mm

Greutate

- greutatea în stare complet încărcată de 300 kg pentru fotoliul rulant şi ocupantul său (inclusiv eventualele bagaje), în cazul unui fotoliu rulant electric pentru care nu este necesară nicio asistenţă la trecerea peste un dispozitiv de asistenţă la îmbarcare;

- greutatea în stare complet încărcată de 200 kg pentru fotoliul rulant şi ocupantul său (inclusiv eventualele bagaje), în cazul unui fotoliu rulant manual.

Înălţimea obstacolelor care poate fi depăşită şi garda la sol:

- înălţimea obstacolelor care poate fi depăşită – 50 mm (max.);

- garda la sol – 60 mm (min.), cu un unghi în pantă ascendentă de 10 ° (17 %) în partea superioară, pentru înaintare (sub suportul pentru picioare).

Înclinaţia maximă sigură la care fotoliul rulant va rămâne stabil:

- trebuie să aibă o stabilitate dinamică în toate direcţiile la un unghi de 6 ° (10 %);

- trebuie să aibă o stabilitate statică în toate direcţiile (inclusiv cu frâna acţionată) la un unghi de 9 ° (16 %).

Apendicele N

Semne pentru persoanele cu mobilitate redusă

N.1 DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul apendice cuprinde semnele specifice care trebuie utilizate atât în cazul infrastructurii, cât şi al materialului rulant.

N.2 DIMENSIUNEA SEMNELOR

Dimensiunile semnelor pentru persoane cu mobilitate redusă utilizate în cazul infrastructurii trebuie calculate conform formulei:

- distanţa de citire în mm împărţită la 250, înmulţită cu 1,25 = dimensiunea cadrului în mm, dacă se utilizează un cadru.

- dimensiunea minimă a plăcii semnelor pentru persoane cu mobilitate redusă din interiorul materialului rulant trebuie să fie de 60mm, cu excepţia semnelor care indică instalaţii din toalete sau din spaţiul pentru bebeluşi, acestea putând fi mai mici.

- dimensiunea minimă a plăcii semnelor pentru persoane cu mobilitate redusă din exteriorul materialului rulant trebuie să fie de 85mm.

N.3 SIMBOLURI CARE TREBUIE UTILIZATE ÎN CADRUL SEMNELOR

Semnul internaţional pentru fotoliu rulant

Semnul care identifică zonele accesibile fotoliilor rulante trebuie să includă un simbol în conformitate cu una dintre specificaţiile menţionate în apendicele A, indicele [12] sau [13].

Semn pentru bucle de inducţie

Semnul care indică unde sunt instalate buclele de inducţie trebuie să includă un simbol în conformitate cu specificaţia menţionată în apendicele A, indicele [14].

Semn pentru locuri prioritare

Semnul care indică unde sunt locurile prioritare trebuie să includă simbolurile din figura N1.

Figura N1

Simboluri pentru locurile prioritare

N.4 CULOAREA SEMNELOR

Semnele specifice menţionate în prezentul apendice trebuie să fie albe pe fond albastru închis. În cazul în care semnele sunt plasate pe un panou de culoare albastru închis, este permisă inversarea culorilor simbolului şi fundalului (şi anume simbol albastru închis pe fundal alb).

Apendicele O

Lista documentelor tehnice

Apendicele P

Modificarea cerinţelor şi regimuri de tranziţie

Pentru alte puncte din STI decât cele enumerate în tabelul P.1 şi în tabelul P.2, implică conformitatea cu prezenta STI aplicabilă de la 18 decembrie 2025.

Modificări cu un regim de tranziţie generic de 7 ani:

În ceea ce priveşte punctele din STI enumerate în tabelul P.1, conformitatea cu STI anterioară nu implică conformitatea cu versiunea prezentei STI aplicabilă de la 18 decembrie 2025.

Proiectele aflate deja în faza de proiectare la 18 decembrie 2025, trebuie să respecte cerinţa din prezenta STI de la 18 decembrie 2032.

Proiectele aflate în faza de producţie şi materialul rulant aflat în exploatare nu sunt afectate de cerinţele STI enumerate în tabelul P.1.

Tabelul P.1

Regimul de tranziţie de 7 ani

Modificări cu un regim de tranziţie specific.

În ceea ce priveşte punctele din STI enumerate în tabelul P.2, conformitatea cu STI anterioară nu implică conformitatea cu prezenta STI aplicabilă de la 18 decembrie 2025.

Proiectele aflate deja în faza de proiectare la 18 decembrie 2025, proiectele aflate în faza de producţie şi materialul rulant în exploatare trebuie să respecte cerinţa prezentei STI în conformitate cu regimul de tranziţie corespunzător stabilit în tabelul P.2 de la 18 decembrie 2025.

Tabelul P.2

Regimul de tranziţie specific