Ordin nr.192 din 12.11.2018 cu privire la aprobarea Indicaţiilor metodice privind particularităţile contabilităţii în procesul realizării parteneriatului public - privat

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la aprobarea Indicaţiilor metodice privind particularităţile

contabilităţii în procesul realizării parteneriatului public-privat

nr. 192  din  12.11.2018

 (în vigoare 01.01.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 430-439 art.1686 din 23.11.2018

* * *

În temeiul art.11 alin.(2) din Legea contabilităţii nr.113/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61) şi în vederea reglementării specificului contabilităţii în procesul realizării parteneriatului public-privat,

ORDON:

Se aprobă Indicaţiile metodice privind particularităţile contabilităţii în procesul realizării parteneriatului public-privat.

Anexă

la Ordinul ministrului finanţelor

nr.192 din 12.11.2018

INDICAŢII METODICE

PRIVIND PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII ÎN PROCESUL

REALIZĂRII PARTENERIATULUI PUBLIC - PRIVAT

INTRODUCERE

1. Prezentele indicaţii metodice sînt elaborate în baza art.11 alin.(2) al Legii contabilităţii nr.113/2007, pornind de la necesitatea reglementării specificului contabilităţii în procesul realizării parteneriatului public-privat conform Legii nr.179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat, Legii nr.534/1995 cu privire la concesiuni şi Codului Civil nr.1107/2002.

OBIECTIV

2. Obiectivul prezentelor indicaţii metodice îl constituie descrierea particularităţilor contabilităţii în procesul realizării parteneriatului public-privat.

DOMENIU DE APLICARE

3. Prezentele indicaţii metodice se extind asupra autorităţilor administraţiei publice, entităţilor care practică activitate de întreprinzător, încadrate în procesul de realizare a contractelor de parteneriat public-privat.

4. Prezentele indicaţii metodice nu reglementează modul de contabilizare a faptelor economice care nu rezultă din contractele de parteneriat public-privat

DEFINIŢII

5. În prezentele indicaţii metodice noţiunile utilizate semnifică:

partener public – persoană juridică de drept public sau asociaţie a acestor persoane care stabileşte un raport de parteneriat public-privat;

partener privat – persoană juridică de drept privat sau persoană fizică şi/sau asociaţie a acestora, care a devenit, în baza unui contract, parte într-un parteneriat public-privat;

parteneriat public-privat – contract de lungă durată, încheiat între partenerul public şi partenerul privat pentru desfăşurarea activităţilor de interes public, fondat pe capacităţile fiecărui partener de a repartiza corespunzător resursele, riscurile şi beneficiile;

concesiunea - contract prin care statul sau unităţile administrativ-teritoriale cesionează (transmite) unui investitor (persoană fizică sau juridică, inclusiv străină), în schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunurile mobile şi imobile proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care conform legislaţiei sînt scoase integral sau parţial din circuitul civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului, preluînd gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială;

administrare fiduciară – contract prin care o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părţi (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării;

redevenţă - plata pe care partenerul privat o datorează partenerului public în schimbul exploatării bunului;

antrepriză – contract prin care partenerul privat (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare partenerului public (client), iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea;

prestări servicii – contract prin care partenerul privat (prestator) se obligă să presteze partenerului public (beneficiar) anumite servicii, iar acesta se obligă să achite plata convenită;

contract de societate civilă – contract prin care două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile;

perioadă de calculaţie – perioadă pentru care partenerul privat calculează costul produselor fabricate/serviciilor prestate, lucrărilor executate (de exemplu, lună, trimestru, an).

REGULI GENERALE

Clasificarea contractelor de parteneriat public-privat

6. Parteneriatul public-privat se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat avînd ca scop sporirea eficienţei patrimoniului public, fiecare partener asumîndu-şi riscurile şi responsabilităţile.

7. În funcţie de modul de repartizare între partenerul public şi partenerul privat a riscurilor şi beneficiilor aferente activelor (bunurilor) transmise pentru realizarea parteneriatului public-privat se delimitează următoarele forme contractuale de realizare a parteneriatului public-privat:

a) contracte de antrepriză/prestări servicii;

b) contracte de administrare fiduciară;

c) contracte de societate civilă;

d) contracte de locaţiune/arendă;

e) contracte de concesiune;

f) alte contracte neinterzise de legislaţie.

8. În funcţie de nivelul de implicare a partenerului privat, se evidenţiază următoarele modalităţi de realizare a contractelor de parteneriat public-privat:

a) proiectare-construcţie-operare, prin care construcţia şi exploatarea obiectului parteneriatului public-privat sînt transferate partenerului privat pe o durată de cel mult 50 de ani;

b) construcţie-operare-reînnoire, prin care partenerul privat îşi asumă finanţarea construcţiei obiectului parteneriatului public-privat, precum şi toate costurile de întreţinere a acestuia pe o durată de cel mult 50 de ani. Partenerului privat i se permite perceperea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a tarifelor corespunzătoare pentru utilizarea bunului public într-o perioadă stabilită. La expirarea contractului, obiectul parteneriatului public-privat se transferă cu titlu gratuit partenerului public în bună stare, funcţional şi liber de orice sarcină sau obligaţie;

c) construcţie-operare-transfer, prin care partenerul privat îşi asumă construcţia, finanţarea, exploatarea şi întreţinerea unui bun public. Investitorului i se permite să perceapă tarife de utilizare pentru a-şi recupera investiţia şi a-şi acoperi costurile de întreţinere, precum şi pentru a obţine un profit rezonabil. La finalizarea contractului, bunul public este transferat cu titlu gratuit autorităţii publice în bună stare şi liber de orice sarcină sau obligaţie;

d) construcţie-transfer-operare, prin care partenerul privat îşi asumă construcţia unui bun care se transmite în proprietate partenerului public imediat după finalizarea construcţiei, iar partenerul public, la rîndul său, îl transmite în folosinţă partenerului privat;

e) locaţiune-dezvoltare-operare, prin care partenerul privat obţine în folosinţă temporară sau în posesiune şi folosinţă temporară un bun public, obligîndu-se să achite în rate preţul acestuia în decursul unei perioade care nu va depăşi 50 de ani. Dacă în contract nu se prevede altfel, partenerul public dobîndeşte dreptul de a obţine venituri din furnizarea serviciilor de către partenerul privat, iar la finalizarea contractului, bunul public este transferat autorităţii publice în bună stare şi liber de orice sarcină sau obligaţie;

f) reabilitare-operare-transfer, prin care bunul public este transferat partenerului privat, care are obligaţia de a reabilita, opera şi întreţine bunul public pentru o perioadă care nu poate depăşi 50 de ani. La expirarea contractului, bunul public se transferă cu titlu gratuit partenerului public în bună stare, funcţional şi liber de orice sarcină sau obligaţie.

9. Parteneriatul public-privat poate fi constituit avînd ca obiect elemente ale infrastructurii şi/sau servicii de utilitate publică existente sau crearea acestora.

10. Entităţile care desfăşoară activitate în baza unor contracte de parteneriat public-privat au obligaţia să ţină contabilitatea separată a acestora conform Legii contabilităţii nr.113/2007, Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, Standardelor Naţionale de Contabilitate, Indicaţiilor metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi serviciilor, aprobate prin ordinul ministrului finanţelor nr.118/2013, Planului General de conturi contabile aprobat prin ordinul ministrului finanţelor nr.119/2013, Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin ordinul ministrului finanţelor nr.216/2015 şi prezentelor indicaţii metodice, ţinînd cont de cerinţele contractuale.

PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢI CONTRACTELOR

DE PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT

Contracte de antrepriză/prestări servicii

Generalităţi

11. Obiect al contractului de antrepriză, de regulă, este lucrarea şi rezultatul său material, luate împreună (reparaţie, construcţie ş.a.). Obiectul contractului de antrepriză poate fi atît producerea sau transformarea unui bun, cît şi obţinerea altor rezultate ale lucrărilor efectuate.

12. Contractul de prestări servicii în cadrul parteneriatului public-privat este un contract cu titlu oneros, iar cuantumul plăţii pentru servicii se stabileşte prin acordul părţilor sau prin acte normative şi se efectuează după prestarea serviciilor, dacă părţile nu prevăd altceva.

13. Partenerul privat ţine contabilitatea operaţiunilor aferente contractelor de antrepriză/prestări servicii în conformitate cu prevederile SNC “Venituri”, SNC “Creanţe şi investiţii financiare”, SNC “Contracte de construcţii” şi Indicaţiilor metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi serviciilor.

Contabilitatea contractelor de antrepriză la partenerul public

14. Partenerul public contabilizează operaţiunile aferente contractului de antrepriză după cum urmează:

- menţinerea bunurilor în contabilitate şi calcularea uzurii acestora. Transmiterea se reflectă ca corespondenţă internă între subconturile deschise la conturile de evidenţă a bunurilor;

- înregistrarea în contul extrabilanţier a valorii obiectului contractului de antrepriză şi a sumei redevenţei, stabilită în sumă fixă în baza contractului;

- calcularea veniturilor din redevenţe pe măsura survenirii termenului de achitare – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor;

- stingerea creanţei aferente redevenţei – ca majorare a mijloacelor băneşti şi diminuare a creanţelor;

- diminuarea sumei redevenţei – în contul extrabilanţier;

- înregistrarea valorii obiectului contractului de antrepriză – ca majorarea concomitentă a valorii activelor nefinanciare şi a veniturilor de la active intrate cu titlu gratuit.

15. Valoarea de intrare a bunului primit cu titlu gratuit este determinată în baza datelor din documentele primare. În cazul cînd uzura bunului primit a fost calculată integral sau parţial, valoarea de intrare este determinată de către un evaluator independent sau o comisie creată de către autoritatea publică în scopul determinării valorii bunului respectiv, precum şi a duratei de funcţionare a acestuia, în conformitate cu valoarea de piaţă şi suplimentată, la necesitate, cu cheltuielile aferente pregătirii pentru utilizare conform destinaţiei.

Contabilitatea contractelor de antrepriză la partenerul privat

16. Veniturile şi cheltuielile aferente executării lucrărilor de antrepriză se recunosc de către partenerul privat, în cazul în care rezultatul contractului poate fi evaluat cu certitudine, reieşind din durata de executare a contractului, care se poate încadra sau poate depăşi o perioadă de gestiune.

17. În cazul în care contractul de antrepriză se execută în cursul mai multor perioade de gestiune, veniturile şi cheltuielile contractuale se recunosc prin aplicarea metodei stadiului de execuţie a contractului. În baza acestei metode, veniturile şi cheltuielile contractuale se recunosc pe fiecare stadiu de execuţie.

18. Costurile, ce ţin de deservirea elementelor infrastructurii şi a altor bunuri - obiecte ale parteneriatului public-privat, se contabilizează pe parcursul perioadei de calculaţie ca costuri indirecte de producţie cu decontarea acestora la finele perioadei de calculaţie la costul serviciilor prestate.

19. În cazul în care investiţia partenerului privat este total sau parţial subvenţionată, contabilitatea subvenţiilor se ţine în conformitate cu pct.68-80 al SNC “Capital propriu şi datorii”.

20. În cadrul contractelor de antrepriză realizate prin modalitatea de proiectare-construcţie-operare şi construcţie-operare-transfer, partenerul privat va contabiliza următoarele operaţiuni:

- înregistrarea costurilor legate de proiectarea şi construcţia obiectului – ca majorare a costurilor/imobilizărilor corporale în curs de execuţie şi diminuare a stocurilor, majorare a amortizării, datoriilor etc.;

- recunoaşterea obiectului contractului de antrepriză primit în folosinţă – ca majorare a imobilizărilor şi diminuare a costurilor/imobilizărilor corporale în curs de execuţie;

- calcularea amortizării obiectului contractului de antrepriză – ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente/costurilor şi a amortizării. Partenerul privat va stabili durata de utilizare a obiectului de imobilizări în conformitate cu SNC “Imobilizări necorporale şi corporale”, dar nu mai mare decît durata contractului de parteneriat public-privat;

- înregistrarea veniturilor obţinute din operarea bunului public – ca majorare concomitentă a numerarului sau creanţelor curente şi a veniturilor curente;

- decontarea amortizării la transmiterea obiectului contractului de antrepriză partenerului public la expirarea contracului de parteneriat public-privat – ca diminuare concomitentă a amortizării acumulate şi a valorii obiectului.

- decontarea valorii contabile a obiectului contractului de antrepriză transmis partenerului public în cazul rezilierii contractului – ca majorare a cheltuielilor şi diminuare a imobilizărilor.

Exemplul 1. Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public a transmis un teren în valoare de 120000 lei partenerului privat pentru proiectarea şi construcţia unui stadion. Totodată, dreptul de exploatare a obiectului şi de obţinere a veniturilor este transferat de partenerul public partenerului privat pe un termen de 30 ani de la finalizarea construcţiei. Investiţiile efective au constituit 100500200 lei. Veniturile din vînzarea biletelor la meciuri în primul an de exploatare au constituit 6210000 lei, iar costurile de exploatare – 2165400 lei.

În conformitate cu politicile contabile, partenerul privat ţine evidenţa costurilor legate de proiectarea şi construcţia obiectului de parteneriat public-privat la contul de imobilizări corporale în curs de execuţie.

Conform raportului de evaluare, valoarea stadionului transmis partenerului public la finele contractului de parteneriat public-privat constituie 10520000 lei, iar durata de funcţionare utilă – 20 ani.

În baza datelor din exemplul 1, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 1.1, iar partenerul privat – în tabelul 1.2.

21. În cadrul contractelor de antrepriză realizate prin modalitatea de construcţie-operare-reînnoire, partenerul public va contabiliza operaţiunile în modul stabilit în pct.14 din prezentele indicaţii metodice, iar partenerul privat va contabiliza operaţiunile legate de etapa de construcţie-operare conform pct.20 din prezentele indicaţii metodice. Costurile ulterioare de întreţinere şi modernizare a obiectului parteneriatului public-privat se vor contabiliza după regulile stabilite în pct.57-59 al SNC “Imobilizări necorporale şi corporale”.

22. În cazul în care contractul de antrepriză prevede acordarea/primirea subvenţiilor, partenerii vor contabiliza:

Partenerul public:

- acordarea subvenţiei – ca majorare concomitentă a cheltuielilor anticipate (subvenţiei acordate) şi a datoriilor;

- transferarea subvenţiei – ca diminuare concomitentă a datoriilor şi a mijloacelor băneşti din contul curent şi/sau altor active;

- decontarea cheltuielilor anticipate aferente subvenţiei acordate în componenţa cheltuielilor curente pe măsura transferării.

Partenerul privat:

- recunoaşterea subvenţiei – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor anticipate;

- primirea subvenţiei – ca majorare a activelor şi diminuare a creanţelor.

Exemplul 2. Obiect al unui contract de antrepriză îl reprezintă construcţia unei linii noi de troleibuz şi procurarea a 10 troleibuze pentru această rută. Partenerul privat va construi, va exploata şi va întreţine troleibuzele şi liniile, precum şi va percepe venituri din exploatarea liniei de troleibuz timp de 15 ani. La expirarea acestui termen, toate obiectele urmează a fi transmise partenerului public. Totodată, luînd în considerare menirea socială a acestui obiectiv, tariful perceput în primii cinci ani nu trebuie să depăşească suma de 2 lei/călătorie. În acest sens, pentru evitarea majorării tarifelor per călătorie, contractul de parteneriat public-privat prevede subvenţionarea parţială din partea partenerului public a pierderilor în mărime de 75% din venitul înregistrat de partenerul privat din vînzarea biletelor de troleibuz pentru o perioadă de 5 ani.

În conformitate cu politicile contabile aprobate, partenerul privat ţine evidenţa costurilor legate de construcţia obiectului de parteneriat public-privat la contul de imobilizări corporale în curs de execuţie.

Costurile aferente construcţiei liniei de troleibuz au constituit 50200150 lei, iar valoarea troleibuzelor procurate, inclusiv toate costurile direct atribuibile achiziţiei – 31411200 lei.

În primul an de exploatare, veniturile din vînzarea biletelor de călătorie cu troleibuzul au constituit 3250100 lei.

Conform raportului de evaluare, valoarea liniei de troleibuz, transmise partenerului public la finele contractului de parteneriat public-privat, constituie 15120100 lei, iar a troleibuzelor – 1845000 lei. Durata de funcţionare utilă a acestora – 10 ani şi 8 ani.

În baza datelor din exemplul 2, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 2.1, iar partenerul privat – în tabelul 2.2.

23. În cadrul contractelor de antrepriză realizate prin modalitatea de construcţie-transfer-operare, partenerul public şi partenerul privat vor contabiliza operaţiunile după cum urmează:

a) etapa construcţie:

Partenerul public:

- înregistrarea valorii obiectului construit, după finalizarea construcţiei – ca majorare concomitentă a valorii activelor nefinanciare şi a datoriilor faţă de furnizori din afara sistemului bugetar;

- transmiterea obiectului construit partenerului privat în folosinţă – ca majorare a creanţelor clienţilor din afara sistemului bugetar şi diminuare a valorii activelor nefinanciare;

- decontarea reciprocă a creanţelor şi datoriilor aferente contractului de antrepriză – ca diminuare concomitentă a datoriilor şi a creanţelor;

- înregistrarea în contul extrabilanţier a valorii obiectului transmis partenerului privat şi a sumei redevenţei, stabilită în sumă fixă în baza contractului.

Partenerul privat:

- înregistrarea costurilor legate de construcţia obiectului – ca majorare a costurilor/imobilizărilor corporale în curs de execuţie şi diminuare a stocurilor, majorare a amortizării, datoriilor etc.;

- transmiterea obiectului construit către partenerul public – ca majorare a creanţelor curente şi diminuare a costurilor/ imobilizărilor corporale în curs de execuţie;

- recunoaşterea obiectului contractului de antrepriză primit în folosinţă de la partenerul public – ca majorare concomitentă a imobilizărilor şi a datoriilor curente;

- compensarea reciprocă a creanţelor şi datoriilor aferente obiectului contractului de antrepriză – ca diminuare concomitentă a datoriilor şi a creanţelor curente.

b) etapa operare:

Partenerul public:

- calcularea veniturilor din redevenţe pe măsura survenirii termenului de achitare – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor;

- stingerea creanţelor aferente partenerului privat – ca majorare a mijloacelor băneşti şi diminuare a creanţelor;

- diminuarea sumei redevenţei – în contul extrabilanţier;

- înregistrarea obiectului restituit – ca majorare concomitentă a activelor nefinanciare şi a veniturilor de la active intrate cu titlu gratuit;

- diminuarea valorii obiectului primit – în contul extrabilanţier.

Partenerul privat:

- calcularea amortizării obiectului primit de la partenerul public – ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente/costurilor şi a amortizării. Durata de utilizare a obiectului de imobilizări se stabileşte în conformitate cu SNC “Imobilizări necorporale şi corporale”, dar nu mai mare decît durata contactului de parteneriat public-privat;

- înregistrarea veniturilor obţinute din operarea bunurilor primite de la partenerul public – ca majorare concomitentă a numerarului sau creanţelor curente şi a veniturilor curente;

- decontarea amortizării la transmiterea obiectului partenerului public la expirarea contractului – ca diminuare concomitentă a amortizării acumulate şi a valorii obiectului.

Exemplul 3. În baza contractului de antrepriză, partenerul privat va moderniza serviciul radiologic în scopul prestării serviciilor radiologice în cadrul unei instituţii medico-sanitare publice (IMSP). În conformitate cu clauzele contractului de antrepriză, partenerul privat va construi încăperile destinate serviciului radiologic din incinta IMSP, precum şi va procura echipamentul necesar (2 unităţi). La finalizarea lucrărilor de modernizare a serviciului radiologic, obiectele se transmit în proprietatea partenerului public. Ulterior, acestea se transmit în folosinţă partenerului privat pentru un termen de 12 ani. La expirarea contractului partenerul public înregistrează clădirea la valoarea de piaţă care constituie 1 100 000 lei.

Conform condiţiilor contractuale, partenerul privat are dreptul să desfăşoare alte activităţi neinterzise de lege (comerţ cu amănuntul, închirierea spaţiilor, publicitate etc.). Veniturile obţinute din asemenea activităţi se repartizează după cum urmează: 60% revin partenerului privat, 40% - partenerului public.

Costurile legate de construcţia încăperilor au constituit 24560000 lei, iar valoarea echipamentelor procurate – 12120500 lei.

Veniturile de la prestarea serviciilor radiologice în anul 201X au constituit 4512000 lei, şi conform contractului rămîn la dispoziţia partenerului privat. Veniturile din alte activităţi obţinute în perioada menţionată au constituit 3150000 lei.

În conformitate cu politicile contabile, partenerul privat ţine evidenţa costurilor legate de construcţia obiectului în contul de gestiune ”Costuri aferente contractelor de antrepriză”. Veniturile din activităţile suplimentare se contabilizează în contul de gestiune “Încasări din prestarea serviciilor aferente altor activităţi”.

În baza datelor din exemplul 3, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 3.1, iar partenerul privat – în tabelul 3.2.

24. În cadrul contractelor de antrepriză realizate prin modalitatea de reabilitare-operare-transfer, partenerii vor contabiliza:

Partenerul public:

- menţinerea bunurilor în contabilitate şi calcularea uzurii acestora;

- înregistrarea în contul extrabilanţier a valorii obiectului contractului de antrepriză şi a sumei redevenţei, stabilită în sumă fixă în baza contractului;

- calcularea veniturilor din redevenţe pe măsura survenirii termenului de achitare – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor;

- stingerea creanţelor aferente redevenţei – ca majorare a mijloacelor băneşti şi diminuare a creanţelor;

- diminuarea sumei redevenţei – în contul extrabilanţier;

- înregistrarea valorii obiectului contractului – ca majorarea concomitentă a valorii activelor nefinanciare şi a veniturilor de la active intrate cu titlu gratuit.

Partenerul privat:

- înregistrarea bunurilor primite de la partenerul public – în contul extrabilanţier;

- reflectarea costurilor legate de modernizarea şi reabilitarea obiectelor – ca majorare a costurilor aferente contractului de antrepriză şi diminuare a stocurilor, majorare a datoriilor, amortizării etc.

Exemplul 4. În baza contractului de parteneriat public-privat, partenerul public transmite partenerului privat pentru reabilitare şi amenajare încăperile pentru laboratoarele de microbiologie şi dozimetrie şi spaţiile administrative ale unui centru de tehnologii ionizante.

Partenerul privat va moderniza şi va reabilita obiectele primite, precum şi va obţine venituri din prestarea serviciilor pe parcursul a 15 ani.

Valoarea încăperilor ce fac obiectul contractului menţionat constituie 9400000 lei.

Costurile legate de modernizarea obiectelor au constituit 6250400 lei, inclusiv în anul 201X – 3725300 lei, în anul 201X+1 – 2525100 lei.

Veniturile din prestarea serviciilor în anul 201X au constituit 560 400 lei, în anul 201X+1 – 1854200 lei. Costurile legate de întreţinerea încăperilor în anul 201X au constituit 485000 lei, iar în anul 201X+1 – 648900 lei.

În conformitate cu politicile contabile, partenerul privat ţine evidenţa costurilor legate de modernizarea şi reabilitarea obiectului de parteneriat public-privat la contul de imobilizări corporale în curs de execuţie.

În baza datelor din exemplul 4, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 4.1, iar partenerul privat – în tabelul 4.2.

Contabilitatea contractelor de prestări servicii la partenerul public

25. Partenerul public contabilizează operaţiunile aferente contractului de prestări servicii după cum urmează:

- menţinerea bunurilor în contabilitate şi calcularea uzurii acestora. Transmiterea se reflectă ca corespondenţă internă între subconturile deschise la conturile de evidenţă a bunurilor;

- înregistrarea costului serviciului prestat de către partenerul privat – ca majorare concomitentă a valorii activelor nefinanciare şi a datoriilor faţă de furnizori din afara sistemului bugetar.

Contabilitatea contractelor de prestări servicii la partenerul privat

26. În cazul în care partenerul privat primeşte de la partenerul public bunuri, necesare executării serviciului contractat, partenerul privat contabilizează aceste bunuri într-un cont extrabilanţier.

27. Partenerul privat contabilizează operaţiunile aferente contractului de prestări servicii după cum urmează:

- înregistrarea costurilor aferente contractului de prestare a serviciilor publice - ca majorare a costurilor activităţilor de bază sau activităţilor auxiliare şi diminuare a stocurilor, majorare a amortizării, datoriilor etc.;

- decontarea costurilor contractuale aferente serviciilor publice prestate - ca majorare a costului vînzărilor şi diminuare a costurilor activităţilor de bază sau activităţilor auxiliare (costul efectiv al serviciilor publice prestate);

- recunoaşterea venitului din prestarea serviciilor publice – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor curente.

Exemplul 5. O autoritate a administraţiei publice (partener public) a încheiat un contract de prestări servicii cu un partener privat, prin transmiterea unui teren la valoarea de 100 000 lei. Obiectul contractului – amenajarea unui teren de fotbal. Valoarea lucrărilor executate constituie 187500 lei, iar costurile efective de amenajare a terenului de fotbal suportate de partenerul privat - 154358 lei.

În baza datelor din exemplul 5, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 5.1, iar partenerul privat – în tabelul 5.2.

Contracte de administrare fiduciară

Generalităţi

28. Prin contractul de administrare fiduciară în cadrul parteneriatului public-privat, partenerul public (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară partenerului privat (administrator fiduciar, fiduciar), iar acesta se obligă să administreze bunurile primite de la partenerul public.

29. Partenerul privat nu primeşte remuneraţie pentru activitatea sa dacă părţile nu au convenit altfel sau dacă aceasta nu rezultă din lege.

30. Dacă contractul sau legea prevăd o remuneraţie, aceasta poate fi exprimată fie în procente faţă de venitul (profitul) obţinut din administrarea fiduciară a bunurilor, fie într-o sumă fixă de bani, fie în formă de procurare a unei părţi a bunurilor administrate de partenerul privat în conformitate cu contractul de parteneriat public-privat.

31. Cheltuielile de administrare fiduciară le suportă partenerul public, dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

32. Rezultatele contractelor de administrare fiduciară revin partenerului public.

Contabilitatea contractelor de administrare fiduciară la partenerul public

33. Partenerul public contabilizează operaţiunile aferente contractului de administrare fiduciară după cum urmează:

- menţinerea bunurilor în contabilitate şi calcularea uzurii acestora. Transmiterea bunurilor în administrare fiduciară se reflectă ca corespondenţă internă între subconturile deschise la conturile de evidenţă a bunurilor – obiecte aferente contractului de administrare fiduciară;

- calcularea veniturilor din contractele de administrare fiduciară – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor pe perioada contractului;

- înregistrarea cheltuielilor suportate de partenerul privat şi transmise partenerului public – ca majorare concomitenţă a cheltuielilor şi a datoriilor;

- stingerea creanţelor aferente contractului de administrare fiduciară – ca majorare a mijloacelor băneşti şi diminuare a creanţelor;

- calcularea remuneraţiei partenerului privat – ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi a datoriilor;

- achitarea datoriilor aferente remuneraţiei – ca diminuare concomitentă a datoriilor şi a mijloacelor băneşti.

Contabilitatea contractelor de administrare fiduciară la partenerul privat

34. Partenerul privat contabilizează operaţiunile aferente contractelor de administrare fiduciară după cum urmează:

- reflectarea bunurilor primite în administrare fiduciară – într-un cont extrabilanţier;

- reflectarea costurilor şi încasărilor globale aferente contractelor de administrare fiduciară se înregistrează în conturile de gestiune “Costuri aferente administrării fiduciare” şi “Încasări globale aferente contractelor de administrare fiduciară”;

- înregistrarea costurilor aferente administrării fiduciare – ca majorare concomitentă a costurilor aferente administrării fiduciare şi a amortizării, datoriilor şi/sau diminuare a stocurilor etc.;

- reflectarea încasărilor din gestionarea bunurilor primite în administrare fiduciară – ca majorare concomitentă a numerarului şi/sau a creanţelor şi a încasărilor globale aferente contractelor de administrare fiduciară;

- înregistrarea costurilor aferente administrării fiduciare transferate partenerului public – ca majorare a creanţelor curente şi diminuare a costurilor de administrare fiduciară;

- transferarea încasărilor din gestionarea bunurilor primite în administrare fiduciară – ca diminuare a încasărilor globale aferente contractelor de administrare fiduciară şi majorare a datoriilor curente;

- decontarea reciprocă a creanţelor şi datoriilor aferente contractelor de administrare fiduciară – ca diminuare concomitentă a datoriilor şi creanţelor curente;

- recunoaşterea veniturilor (remuneraţiei) pentru prestarea serviciilor de administrare fiduciară – ca majorare concomitentă a creanţelor şi datoriilor curente;

- înregistrarea cheltuielilor partenerului privat legate de obţinerea veniturilor (remuneraţiei) pentru administrare fiduciară – ca majorare a cheltuielilor curente şi a datoriilor, diminuare a stocurilor etc.;

- stingerea creanţelor pentru prestarea serviciilor de administrare fiduciară de către partenerul public – ca majorare a numerarului şi diminuare a creanţelor curente.

Exemplul 6. În anul 201X, conform contractului de parteneriat public-privat, partenerul privat a primit în administrare fiduciară pe un termen de 7 ani un parc de distracţii.

Contractul prevede că cheltuielile de administrare fiduciară (cheltuieli necesare bunei funcţionări a obiectului, inclusiv cheltuieli legate de menţinerea stării funcţionale a echipamentelor şi elementelor de infrastructură ale parcului de distracţii) sunt suportate de partenerul privat cu transmiterea ulterioară a acestora partenerului public. Partenerul privat va primi o remuneraţie în mărime de 15% din încasările globale aferente contractului de administrare fiduciară. Calcularea şi facturarea venitului (remuneraţiei) partenerului privat se efectuează la finele perioadei de gestiune.

Valoarea bunurilor ce fac obiectul contractului de parteneriat public-privat constituie 12400 000 lei, iar durata de utilizare – 30 ani.

În anul 201X cheltuielile de administrare fiduciară au constituit 1420000 lei, iar încasările din vînzarea tichetelor – 2060000 lei.

Cheltuielile aferente obţinerii veniturilor (remuneraţiei) aferente contractului de administrare fiduciară constituie 212000 lei.

Achitările dintre partenerul public şi partenerul privat se efectuează prin decontări reciproce.

În baza datelor din exemplul 6, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 6.1, iar partenerul privat – în tabelul 6.2.

Contracte de societate civilă

Generalităţi

35. În cadrul parteneriatului public-privat realizat sub forma contractului de societate civilă, veniturile şi pierderile se împart între asociaţi proporţional cu cota lor de participare în activitatea societăţii civile.

36. Conducerea societăţii civile este încredinţată fie unui asociat, numit asociat conducător, fie tuturor asociaţilor, împuterniciţi să reprezinte societatea civilă în raporturile cu terţii.

37. Contabilitatea operaţiunilor aferente contractelor de societate civilă este ţinută de asociatul conducător sau de fiecare dintre asociaţi, în funcţie de faptul cui îi este încredinţată conducerea societăţii civile.

38. Contabilitatea operaţiunilor de societate civilă este condiţionată de forma societăţii civile: fără active comune şi cu active comune.

39. În cazul societăţii civile fără active comune, contabilitatea operaţiunilor se ţine separat de către fiecare asociat al societăţii civile, pe subconturi distincte, reflectînd cheltuielile, veniturile, creanţele şi datoriile aferente în conformitate cu standardele de contabilitate şi alte acte normative din domeniul contabilităţii.

40. Rezultatele aferente operaţiunilor efectuate fără active comune pot fi repartizate între asociaţi în raport cu:

1) venitul din vînzări;

2) rezultatul financiar, sau

3) în alt mod prevăzut în contractul societăţii civile.

41. În cazul repartizării venitului din vînzări, obţinut în urma efectuării operaţiunilor fără active comune, cota-parte a venitului fiecărui asociat a societăţii civile se determină ca produsul dintre venitul din vînzări şi cota-parte a fiecărui asociat. În acest caz, veniturile, cheltuielile, bunurile sau rezultatul financiar aferent activităţii societăţii civile se contabilizează de fiecare asociat sau de către asociatul-conducător.

42. În cazul repartizării rezultatului financiar obţinut din operaţiunile efectuate fără active comune, cota-parte a rezultatului financiar a fiecărui asociat al societăţii civile se determină ca produsul dintre rezultatul financiar şi cota-parte a fiecărui asociat.

43. Bunurile create se repartizează între asociaţi în modul stabilit în contractele de societate civilă.

44. Activitatea societăţii civile cu active comune prevede deţinerea comună şi controlul comun de către asociaţi asupra activelor depuse sau achiziţionate pentru scopurile comune, inclusiv în obţinerea de beneficii economice.

45. În cazul contractelor de societate civilă cu active comune, activele se reflectă în bilanţul asociatului-conducător, care calculează amortizarea/uzura acestora.

46. La data prevăzută de contract, asociatul conducător întocmeşte un document de repartizare a veniturilor, costurilor sau a rezultatului financiar obţinut din utilizarea activelor controlate în comun în funcţie de cota de participaţie a fiecărui asociat.

Contabilitatea operaţiunilor fără active comune

Contabilitatea contractelor de societate civilă la partenerul public

47. Partenerul public contabilizează operaţiunile aferente contractului de societate civilă fără active comune după cum urmează:

- înregistrarea valorii bunurilor transmise în calitate de contribuţie – ca corespondenţă internă între subconturile deschise la conturile de evidenţă a activelor nefinanciare;

- înregistrarea cheltuielilor aferente activităţii societăţii civile – ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi a datoriilor;

- calcularea veniturilor aferente activităţii societăţii civile – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor;

- reflectarea valorii bunurilor primite ca rezultat al activităţii societăţii civile – ca majorare concomitentă a activelor nefinanciare şi a veniturilor de la active intrate cu titlu gratuit.

Contabilitatea contractelor de societate civilă la partenerul privat

48. Partenerul privat ţine contabilitatea operaţiunilor în cadrul societăţii civile fără active comune în conformitate cu prevederile pct.19-26 din SNC “Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”.

49. Costurile, veniturile, creanţele şi datoriile aferente operaţiunilor de societate civilă fără active comune se contabilizează pe subconturi separate de alte activităţi.

Exemplul 7. Partenerul public şi partenerul privat au încheiat un contract de societate civilă pe 2 ani în scopul construcţiei a trei blocuri de locuit - 210 apartamente pentru familiile tinerilor specialişti. In conformitate cu documentaţia de proiect, blocurile urmează a fi identice ca dimensiuni şi caracteristici.

Conform contractului de societate civilă, partenerii au următoarele obligaţiuni:

- partenerul public depune în calitate de contribuţii în activitatea societăţii civile terenul care se află în gestiune şi pe care va fi amplasată construcţia în valoare de 100000 lei precum şi asigură eliberarea documentelor permisive în construcţii în conformitate cu normele legale relevante;

- partenerul privat organizează şi finanţează procesul de construcţie a blocurilor de locuit pînă la darea în exploatare a acestora.

Contractul de societate civilă prevede repartizarea rezultatelor activităţii după cum urmează: partenerului public îi revin 70 de apartamente şi partenerului privat – 140 de apartamente.

Partenerul privat este desemnat în calitate de asociat conducător.

În anul 201X, partenerul privat a suportat costuri legate de construcţia blocurilor în sumă totală de 63000000 lei. La finele anului 201X, a fost perfectat procesul – verbal de recepţie finală a blocurilor de locuit.

În conformitate cu politicile contabile, partenerul privat ţine evidenţa costurilor aferente construcţiei în contul de gestiune “Costuri aferente contractelor de societate civilă”.

În baza datelor din exemplul 7, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 7.1, iar partenerul privat – în tabelul 7.2.

Contabilitatea operaţiunilor cu active comune

Contabilitatea contractelor de societate civilă la partenerul public

50. Partenerul public contabilizează operaţiunile aferente contractului de societate civilă cu active comune după cum urmează:

1) în calitate de asociat conducător

- calcularea valorii contribuţiei partenerului privat – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor anticipate;

- încasarea mijloacelor băneşti în calitate de contribuţie a partenerului privat – ca majorare a mijloacelor băneşti şi diminuare a creanţelor;

- reflectarea valorii obiectului procurat în conformitate cu condiţiile contractuale – ca majorare concomitentă a activelor nefinanciare şi a datoriilor sau diminuare a creanţelor;

- calcularea uzurii obiectului contractului de societate civilă – ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi a uzurii activului nefinanciar;

- înregistrarea cheltuielilor de exploatare a obiectului contractului – ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi a datoriilor, diminuare a stocurilor etc.;

- înregistrarea veniturilor obţinute în urma activităţii societăţii civile – ca majorare concomitentă a creanţelor, mijloacelor băneşti şi a veniturilor totale;

- reflectarea la sfîrşitul perioadei de gestiune a veniturilor totale aferente creanţelor neachitate – ca diminuare a veniturilor şi majorare a veniturilor anticipate.

- restabilirea la începutul perioadei de gestiune a veniturilor totale aferente creanţelor ce urmează a fi încasate – ca diminuare a veniturilor anticipate şi majorare a veniturilor;

- înregistrarea veniturilor ce îi revin partenerului privat în conformitate cu cotele stabilite în contract – ca diminuare a veniturilor totale şi majorare a datoriilor;

- stingerea datoriilor aferente partenerului privat – ca diminuare concomitentă a datoriilor şi a mijloacelor băneşti.

- decontarea uniformă pe durata contractului a veniturilor anticipate la venituri aferente contribuţiei primite de la partenerul privat la începutul contractului de societate civilă – ca diminuare a veniturilor anticipate şi majorare a veniturilor;

2) în calitate de asociat

- reflectarea mijloacelor băneşti/valorii activelor nefinanciare transmise în calitate de contribuţie partenerului privat – ca majorare concomitentă a cheltuielilor anticipate şi diminuare a mijloacelor băneşti/ activelor nefinanciare;

- calcularea veniturilor aferente contractelor de societate civilă în conformitate cu cotele stabilite – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor;

- stingerea creanţelor aferente contractelor de societate civilă – ca majorare a mijloacelor băneşti şi diminuare a creanţelor;

- decontarea uniformă pe durata contractului a cheltuielilor anticipate la cheltuieli aferente contribuţiei transmise partenerului privat la începutul contractului de societate civilă – ca majorare a cheltuielilor şi diminuare a cheltuielilor anticipate.

Contabilitatea contractelor de societate civilă la partenerul privat

51. Partenerul privat ţine contabilitatea operaţiunilor în cadrul societăţii civile cu active comune în conformitate cu prevederile pct.27 - 30 din SNC “Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”.

52. Evidenţa costurilor, veniturilor, creanţelor şi datoriilor aferente operaţiunilor de societate civilă cu active comune se ţine în subconturi separate de alte activităţi.

Exemplul 8. Partenerul public şi partenerul privat au achiziţionat în anul 201X în baza unui contract de societate civilă, 5 dispozitive medicale performante pentru dotarea serviciului de diagnostic şi laborator în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice republicane la un preţ total 6500000 lei, cu o durată de utilizare de 7 ani. Echipamentul urmează a fi utilizat pentru prestarea serviciilor de diagnostic şi laborator contra plată, conform tarifelor aprobate de ministerul de resort, precum şi pentru prestarea serviciilor medicale finanţate din contul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Conform contractului, participaţia partenerului public la societatea civilă constituie 45% din valoarea echipamentului, iar a partenerului privat 55%.

Partenerul public este numit în calitate de asociat conducător. Partenerul privat transferă contribuţia sa partenerului public pentru procurarea de către acesta a echipamentului.

În decursul perioadei de gestiune 201X, venitul anual de la prestarea serviciilor medicale contra plată constituie 2045000 lei, iar veniturile din prestarea serviciilor medicale finanţate din contul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 2854000 lei.

Conform contractului, veniturile obţinute din prestarea serviciilor medicale contra plată se repartizează proporţional cu mijloacele depuse de către fiecare asociat la achiziţionarea echipamentului, iar veniturile din prestarea serviciilor medicale finanţate din contul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se repartizează după cum urmează – partenerului public îi revin 90%, partenerului privat – 10% din suma totală a veniturilor.

Conform politicilor contabile, partenerul privat decontează cota valorii obiectului finanţat din surse proprii la cheltuieli curente în mod uniform pe durata contractului de societate civilă.

Durata contractului de parteneriat public-privat constituie 6 ani.

În baza datelor din exemplul 8, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 8.1, iar partenerul privat – în tabelul 8.2.

Contracte de locaţiune/arendă

Generalităţi

53. În cadrul contractului de locaţiune/arendă partenerul public (locatorul) transmite partenerului-privat (locatarului) în posesiune şi folosinţă temporară a bunurilor proprietate publică.

54. Partenerul privat este responsabil de utilizarea conform destinaţiei a bunului şi de colectarea plăţilor pentru serviciile prestate.

Contabilitatea contractelor de locaţiune/arendă la partenerul public

55. Partenerul public contabilizează operaţiunile aferente contractului de locaţiune/arendă după cum urmează:

- menţinerea bunurilor în contabilitate şi calcularea uzurii acestora;

- reflectarea costurilor iniţiale, aferente încheierii contractului de locaţiune/arendă care conform condiţiilor contractului se suportă de către partenerul public – ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi a datoriilor sau diminuare a creanţelor;

- calcularea plăţilor de locaţiune/arendă primite sau de primit – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor pe durata contractului;

- reflectarea costurilor aferente reparaţiei bunurilor transmise în locaţiune/arendă efectuate de către partenerul privat din contul plăţilor de locaţiune/arendă – ca majorare concomitentă a cheltuielilor sau activelor nefinanciare (în cazul capitalizării) şi a datoriilor;

- decontarea reciprocă a creanţelor şi datoriilor aferente contractului de locaţiune/arendă – ca diminuare concomitentă a datoriilor şi a creanţelor;

- reflectarea costurilor aferente returnării bunurilor transmise în locaţiune/arendă suportate de către partenerul public – ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi a datoriilor.

Contabilitatea contractelor de locaţiune/arendă la partenerul privat

56. Partenerul privat ţine contabilitatea operaţiunilor aferente contractelor de locaţiune/arendă conform SNC “Contracte de leasing”, după cum urmează:

- reflectarea bunurilor primite în locaţiune/arendă în conturile extrabilanţiere la valoarea convenită de părţi în contractul de locaţiune/arendă;

- înregistrarea costurilor direct atribuibile intrării (restituirii) bunurilor primite în locaţiune/arendă şi costurile de întreţinere, care conform condiţiilor contractului se suportă de către partenerul privat – ca majorare a costurilor/cheltuielilor curente, datoriilor şi diminuare a stocurilor etc;

- reflectarea plăţilor de locaţiune/arendă – ca majorare concomitentă a costurilor şi/sau cheltuielilor curente şi a datoriilor;

- reflectarea costurilor aferente reparaţiei bunurilor primite în locaţiune/arendă suportate pe seama plăţilor de locaţiune/arendă se contabilizează ca prestare de servicii (executare de lucrări). Costul efectiv al lucrărilor de reparaţie se decontează la cheltuieli curente concomitent cu diminuarea costurilor activităţilor auxiliare şi/sau cheltuielilor anticipate;

- înregistrarea valorii de vînzare a lucrărilor de reparaţie transmise partenerului public – ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;

- decontarea reciprocă a creanţelor şi datoriilor curente.

Exemplul 9. Partenerul privat a primit de la partenerul public în anul 201X în locaţiune pe 3 ani o clădire cu destinaţie de producţie. Peste un an partenerul privat a efectuat în antrepriză reparaţia clădirii în scopul menţinerii obiectului în stare funcţională. Costul efectiv al reparaţiei a constituit 266400 lei. Conform contractului încheiat partenerul public acceptă ca costul reparaţiei în mărime de pînă la 180000 lei să fie compensat din contul plăţilor aferente contractului de locaţiune, care se efectuează la sfîrşitul fiecărei luni în sumă de 20 000 lei. Respectiv, costul reparaţiei, ce depăşeşte limita stabilită în contract, urmează să fie suportat de către partenerul privat. Potrivit politicilor contabile ale acestuia, costurile aferente reparaţiei curente a bunurilor primite ca obiecte ale parteneriatului public-privat se înregistrează ca cheltuieli anticipate şi se atribuie uniform la cheltuieli curente în termen de 12 luni.

În baza datelor din exemplul 9, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 9.1, iar partenerul privat – în tabelul 9.2.

57. Costurile aferente reparaţiei bunurilor primite în locaţiune/arendă, care conform condiţiilor contractului se suportă de către locatar, se contabilizează în conformitate cu pct.29-32 din SNC “Contracte de leasing”.

Contracte de concesiune

Generalităţi

58. În cadrul parteneriatului public-privat realizat sub forma contractului de concesiune partenerul public (concedentul) cesionează partenerului privat (concesionarului) drepturile sale de posesiune şi de folosinţă asupra obiectului concesiunii, rezervîndu-şi dreptul exclusiv de dispoziţie asupra acestuia.

59. Venitul obţinut de partenerul privat ca rezultat al exploatării obiectului concesiunii aparţine acestuia, dacă contractul de concesiune nu prevede altfel.

60. Bunurile proprii şi de altă natură procurate cu mijloace proprii precum şi îmbunătăţirile aduse obiectului concesiunii, constituie proprietatea partenerului privat dacă acestea pot fi separate de obiectul în cauză fără a-l prejudicia.

61. Îmbunătăţirile inseparabile aduse obiectului concesiunii de către partenerul privat constituie proprietatea partenerului public. La expirarea contractului de concesiune ori în cazul rezilierii lui, partenerul privat are dreptul la recuperarea costului îmbunătăţirilor aduse obiectului concesiunii cu permisiunea partenerului public, dacă contractul nu prevede altfel.

62. Plata redevenţei concesiunii în cadrul parteneriatului public-privat este condiţionată de formele acesteia care pot fi:

1) plată de o singură dată pentru întreagă durată a concesiunii (bonus);

2) plăţi periodice sub formă de chirie, rentă, plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru fabricarea produselor (royalty).

Contabilitatea contractelor de concesiune la partenerul public

63. Partenerul public contabilizează operaţiunile aferente contractului de concesiune după cum urmează:

- menţinerea bunurilor în contabilitate şi calcularea uzurii acestora;

- reflectarea bunurilor în contul extrabilanţier, în cazul cînd acestea se transmit la bilanţul partenerului privat;

- recunoaşterea veniturilor din redevenţe primite sub formă de:

a) plată de o singură dată pentru întreaga durată a concesiunii

- calcularea veniturilor aferente contractului de concesiune – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor anticipate;

- decontarea uniformă pe durata contractului a veniturilor anticipate la venituri – ca diminuare a veniturilor anticipate şi majorare a veniturilor;

- stingerea creanţei aferente partenerului privat – ca majorare a mijloacelor băneşti şi diminuare a creanţelor;

b) plăţi periodice

- calcularea veniturilor aferente contractului de concesiune, pe măsura survenirii termenului de achitare – ca majorare concomitentă a creanţelor şi a veniturilor;

- stingerea creanţelor aferente partenerului privat – ca majorare a mijloacelor băneşti şi diminuare a creanţelor;

- reflectarea costului îmbunătăţirilor obiectului concesiunii - ca majorare concomitentă a activelor nefinanciare şi a datoriilor;

- achitarea datoriei către partenerul privat – ca diminuare concomitentă a datoriilor şi a mijloacelor băneşti.

Contabilitatea contractelor de concesiune la partenerul privat

64. În cadrul parteneriatului public-privat veniturile obţinute din prestarea serviciilor, cu utilizarea obiectelor primite în concesiune, şi cheltuielile legate de desfăşurarea acestei activităţi se contabilizează în conformitate cu SNC “Venituri” şi SNC “Cheltuieli”.

65. Conform prevederilor contactului de concesiune partenerul privat poate recunoaşte obiectul concesiunii în componenţa imobilizărilor sau le înregistrează într-un cont extrabilanţier.

66. Obiectele concesiunii recunoscute de către partenerul privat ca imobilizări sînt supuse amortizării în conformitate cu prevederile SNC ”Imobilizări necorporale şi corporale”.

67. Plata de o singură dată (bonusul) pentru dreptul de utilizare a obiectului concesiunii se recunoaşte ca imobilizări necorporale şi se amortizează pe parcursul întregii durate a contractului de concesiune, conform metodei liniare sau altei metode prevăzute în politicile contabile ale partenerului privat.

Exemplul 10. La 10 ianuarie 201X, partenerul privat a primit în concesiune de la partenerul public un apeduct valoarea căruia constituie 8000000 lei, pe un termen de 30 de ani. Durata de utilizarea a apeductului – 45 de ani. În baza contractului de concesiune, partenerul privat s-a obligat să presteze către populaţie servicii de alimentare cu apă contra plată, să întreţină apeductul în stare funcţională, să asigure reparaţia curentă a acestuia. Mărimea plăţii de o singură dată (bonusul) pentru întreaga durată a concesiunii constituie 3600000 lei şi se supune amortizării pe durata contractului de concesiune conform metodei liniare.

În baza datelor din exemplul 10, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 10.1, iar partenerul privat – în tabelul 10.2.

68. Plăţile periodice efectuate conform contractului de concesiune se înregistrează ca costuri/cheltuieli curente în perioada de gestiune în care au fost calculate (suportate).

69. Costurile ulterioare de modernizare şi reconstrucţie a obiectului concesiunii ce contribuie la majorarea beneficiilor economice aşteptate din utilizarea imobilizărilor corporale care nu sînt înregistrate în bilanţul partenerului privat se reflectă în componenţa mijloacelor fixe ca obiecte de evidenţă separate, conform prevederilor pct.60 din SNC “Imobilizări necorporale şi corporale”.

70. Costurile de modernizare şi reconstrucţie a obiectului concesiunii suportate, urmează a fi amortizate conform pct.19-28 din SNC “Imobilizări necorporale şi corporale” pe parcursul perioadei de utilizare, care nu trebuie să depăşească durata contractului de concesiune.

71. În cazul în care contractul de concesiune prevede, la expirarea sau rezilierea acestuia, compensarea de către partenerul public a valorii neamortizate a costurilor de modernizare şi reconstrucţie a obiectului concesiunii înregistrate în contabilitate ca obiecte separate, această operaţiune se reflectă ca o vînzare de imobilizări corporale. În cazul în care contractul de concesiune nu conţine aceste prevederi – costurile de ieşire a obiectului concesiunii se înregistrează ca cheltuieli în perioada în care acestea au fost suportate.

Exemplul 11. Partenerul privat a construit o fîntînă arteziană în antrepriză în valoare de 350000 lei. Ulterior la fîntîna arteziană a fost conectată reţeaua de apeduct în valoare de 75300 lei primită în concesiune de la partenerul public pe o durată de 20 ani. Durata de utilizarea a reţelei apeductului – 45 de ani. Conform politicilor contabile durata de utilizare a fîntînii arteziene este de 20 ani, metoda de amortizare – liniară. După 15 ani de exploatare a fîntînii, inclusiv a reţelei de apeduct, contractul de concesiune a fost reziliat cu acordul ambelor părţi. Conform prevederilor contractuale, în cazul rezilierii contractului de concesiune partenerului privat i se va compensa partea neamortizată a valorii fîntînii arteziene.

În baza datelor din exemplul 11, partenerul public va contabiliza operaţiunile economice în modul prezentat în tabelul 11.1, iar partenerul privat – în tabelul 11.2.

Data intrării în vigoare

72. Prezentele indicaţii metodice intră în vigoare la 1 ianuarie 2019.