Ordin nr.203 din 27.12.2024 cu privire la aprobarea Ghidului pentru gestionarea durabilă (colectare, depozitare, tratare, conform ierarhiei deşeurilor) a articolelor care conţin difenili eteri bromuraţi înainte de reciclare şi manipularea în siguranţă a polimerilor trataţi cu inhibitori de flacără cu conţinut de poluanţi organici persistenţi, în echipamente electrice şi electronice, vehiculele scoase din uz şi plăcile de polistiren folosite în construcţii

MINISTERUL MEDIULUI

O R D I N

cu privire la aprobarea Ghidului pentru gestionarea durabilă (colectare,

depozitare,  tratare, conform  ierarhiei  deşeurilor) a  articolelor care

conţin difenili eteri bromuraţi înainte de reciclare şi manipularea în

siguranţă a polimerilor trataţi cu inhibitori de flacără cu conţinut

 de poluanţi organici persistenţi, în echipamente electrice şi

electronice, vehiculele scoase din uz şi plăcile de

polistiren folosite în construcţii

nr. 203  din  27.12.2024

 (în vigoare 16.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 8-10 art. 20 din 16.01.2025

* * *

În temeiul pct.25 din Hotărârea Guvernului nr.744/2024 (publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.529-532 din 18.12.2024) pentru aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi şi Acţiunii nr.4.3 din Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm (Anexa nr.2 la Programul privind managementul durabil al substanţelor chimice pentru anii 2023-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.816/2023), coroborând cu prevederile pct.9 subpct.11) al Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.145/2021,

ORDON:

1. Se aprobă Ghidul pentru gestionarea durabilă (colectare, depozitare, tratare conform ierarhiei deşeurilor) a articolelor care conţin difenili eteri bromuraţi înainte de reciclare şi manipularea în siguranţă a polimerilor trataţi cu inhibatori de flacără cu conţinut de poluanţi organici persistenţi în echipamentele electrice şi electronice, vehiculele scoase din uz şi plăcile de polistiren folosite în construcţii (se anexează).

2. Ghidul este destinat operatorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP), care colectează, depozitează, valorifică produsele ce conţin polimeri trataţi cu inhibatori de flacără care, la rândul lor, pot conţine poluanţi organici persistenţi.

3. Serviciul Politici de Gestionarea Substanţelor Chimice va asigura publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum şi pe pagina oficială web a ministerului, întru asigurarea transparenţei decizionale.

4. Prezentul ordin intră în vigoare la 12 luni de la data publicării.

5. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum personal.

Anexă

la Ordinul ministrului mediului

nr.203/2024

GHID

pentru gestionarea durabilă  (colectare, depozitare, tratare  conform ierarhiei

deşeurilor) a articolelor care conţin difenil eteri bromuraţi înainte de reciclare

şi manipularea în siguranţă a polimerilor trataţi cu inhibitori de flacără cu

conţinut de poluanţi organici persistenţi, în echipamentele electrice

şi electronice, vehiculele scoase din uz şi plăcile

de polistiren folosite în construcţii

Abrevieri şi acronime

Capitolul I

ASPECTE GENERALE

1.1. Introducere

Prezentul Ghid a fost elaborat în conformitate cu prevederile Planului Naţional de implementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi pentru anii 2023-2030, anexa nr.2 la Programul pentru managementul durabil al substanţelor chimice pentru anii 2023-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.816/2023¹.

______________________

¹ HG nr.816/2023

Ghidul conţine cele mai recente informaţii şi cunoştinţe privind reducerea progresivă a poluării cu poluanţi organici persistenţi (POPs) a componentelor de mediu, diminuarea presiunilor generate de gestionarea necorespunzătoare a stocurilor şi deşeurilor cu conţinut de POPs, minimizarea impactului advers al acestor substanţe asupra mediului şi sănătăţii umane, precum şi asigurarea bunei guvernări pe întreg ciclul de viaţă a acestora.

Documentul facilitează asigurarea unei gestionări sigure şi eficiente a articolelor şi materialelor ce conţin substanţe periculoase, contribuind astfel la un mediu mai curat şi la dezvoltarea unui sistem economic sustenabil.

Respectiv, acesta urmăreşte stabilirea unui set clar de proceduri şi bune practici pentru manipularea, colectarea, depozitarea şi tratarea acestor articole, în scopul de a preveni riscurile pentru mediu şi sănătatea publică. În particular, Ghidul se referă la colectarea şi depozitarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor cu conţinut de POPs, tratarea acestora conform ierarhiei deşeurilor, dar şi manipularea în siguranţă a polimerilor trataţi cu inhibitori de flacără, în scopul reducerii impactului asupra sănătăţii şi mediului.

1.2. Informaţii generale

Eterii difenilici polibromuraţi (PBDE) sunt un grup de substanţe chimice organobromurate industriale care au fost utilizate începând cu anii 1970 ca aditivi ignifugianţi într-o gamă largă de produse, în principal de consum. PBDE au fost produşi cu trei grade diferite de bromurare şi comercializaţi ca c-PentaBDE, c-OctaBDE şi DecaBDE comercial (c-DecaBDE) – (denumiţi colectiv POP-PBDE). Toţi aceşti compuşi au o rată de degradare biologică şi chimică foarte scăzută, ceea ce îi face foarte stabili şi persistenţi în mediu înconjurător.

Principalele sectoare de producţie care utilizează POP-PBDE sunt următoarele:

a) Industria electrică şi electronică;

b) Industria transporturilor;

c) Industria mobilei;

d) Industria textilă şi a covoarelor;

e) Industria construcţiilor;

f) Industria de reciclare.

Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) şi a celor mai bune practici de mediu (BEP) va asigura minimizarea impactului acestora asupra mediului. În cazul în care distrugerea ecologică sau transformarea ireversibilă a POP-PBDE nu sunt disponibile, eliminarea acestora necesită a fi realizată într-o manieră ecologică.

În acest context, coordonarea între Convenţia de la Stockholm şi Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora² devine crucială pentru gestionarea eficientă a deşeurilor periculoase. Prin urmare, obiectivele politicii de protecţie a mediului sunt axate pe protejarea mediului natural şi sănătăţii prin prevenirea generării deşeurilor periculoase realizând totodată o creştere economică durabilă şi echitabilă.

______________________

² HP nr.1599/1998

1.3. Scopul Ghidului

Prezentul Ghid este fundamentat de pct.25 din HG nr.744/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi, are caracter de recomandare şi este elaborat în suportul agenţilor economici, în vederea facilitării procesului de aliniere la cerinţele şi standardele europene care corespund domeniilor din capitolul 16 “Mediul înconjurător”, prevăzute de Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112/2014³.

______________________

³ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=83489&lang=ro

Documentul are scopul de a consolida gestionarea durabilă a deşeurilor cu conţinut de poluanţi organici persistenţi pe întreg ciclul de viaţă a acestora.

Astfel, prezentul Ghid recomandă măsurile necesare de a fi realizate în contextul reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorilor, care colectează, depozitează, valorifică (echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz) ce conţin inhibitori de flacără cu conţinut de poluanţi organici persistenţi.

În procesul de elaborare a Ghidului au fost luate în considerare şi integrate studiile, analizele, evaluările, concluziile şi recomandările provenite din cercetările realizate de ţările dezvoltate, cât şi datele din Inventarul POP-PBDE realizat în anul 2020 de către Ministerul Mediului, în parteneriat cu A.O. Asociaţia Experţilor “Pro-Mediu”, cu susţinerea Fondului Global de Mediu (GEF) şi organizaţiilor internaţionale - Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) şi Centrul de Cercetare pentru Compuşi Toxici din Mediu (RECETOX), în cadrul proiectului “Revizuirea şi actualizarea Planului naţional de implementare pentru Republica Moldova în temeiul Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi”.

Documentul se referă la următoarele grupuri de POPs:

a) eter de tetrabromodifenil şi eter de pentabromodifenil - omologi majori ai c-pentaBDE;

b) eter de hexabromodifenil şi eter de heptabromodifenil - omologi majori enumeraţi ai c-octaBDE;

c) eter de decabromodifenil - omolog listat al c-decaBDE;

Prezentul Ghid este structurat în 4 capitole, după cum urmează:

Capitolul 1 - prezintă noţiuni generale despre POPs-PBDE, scopul şi structura documentului.

Capitolul 2 - furnizează informaţii despre substanţe utilizate în articole/ deşeuri, inclusiv dispoziţiile relevante din Convenţia de la Stockholm şi Convenţia de la Basel.

Capitolul 3 - abordează BAT şi BEP pentru gestionarea fluxului cu conţinut de PBDE.

Capitolul 4 - abordează BAT şi BET pentru reciclarea articolelor care conţin PBDE (cu descrierea metodelor de separare), concentrându-se pe fluxurile cheie de reciclare a materialelor (echipamente electrice şi electronice (EEE), deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEE), vehicule scoase din uz (VSU) şi spuma poliuretanică).

Capitolul II.

PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA POP -PBDE ÎN ARTICOLE

2.1. Hexa- şi heptaBDE

Cea mai mare utilizare a c-octaBDE care conţine hexaBDE/heptaBDE se referă la tratarea materialelor plastice acrilonitril-butadienă-stiren (ABS) care, anterior au fost utilizate în mod obişnuit în echipamentele electrice şi electronice (în special pentru carcasele tubului catodic (CRT) de televizoare şi monitoare de calculator şi echipamente de birou, cum ar fi maşini de copiat şi imprimante de afaceri).

Menţionăm faptul că, în Republica Moldova volumul de deşeuri electrice şi electronice care conţin PBDE-uri poate fi uşor mai mare decât în Uniunea Europeană (UE), ţinând cont de faptul că, din motive socioeconomice durata medie de utilizare a echipamentelor electronice şi a vehiculelor, în ţara noastră este mai mare decât în UE.

2.2. PentaBDE

Se estimează că între 90% şi 95% din c-pentaBDE se utiliza pentru tratarea spumei poliuretanice (PUR) din domeniul auto (tavane auto; sisteme acustice; acoperirea scaunelor cu textile). În prezent, o mare parte din flota de transport din perioada anilor 1970-2004 (autoturisme, autobuze şi, eventual, trenuri) care conţine c- PentaBDE este încă în funcţiune în Republica Moldova, motiv pentru care, atunci când aceste vehicule vor ajunge la sfârşitul ciclului de viaţă, va fi necesar de identificat cantitatea de substanţe ingifuge bromurate BFR (brominated flame retardants) în procesul de reutilizare şi reciclare.

2.3. DecaBDE

Principalele sectoare de utilizare ale c-decaBDE sunt cele de producere a plasticului şi polimerilor în EEE, transport, construcţii şi textile (vezi Tabelul nr.1).

În articolele EEE, decaBDE este utilizat ca inhibator de flacără, în carcasele echipamentelor, a firelor şi cablurilor conectoare, cât şi în componentele electrice mici (telefoane mobile, componentele televizoarelor şi a scanerelor, ventilatoare de încălzire şi uscătoare de păr etc.). Tipul de polimeri din EEE-urile care au fost trataţi cu decaBDE prezintă polistireni de mare impact (HIPS), copolimeri ABS şi amestecuri de polimeri cum ar fi amestecurile de polifenilen oxid/polistiren (PPO/PS).

În sectorul textil, cu decaBDE se tratează o gamă largă de fibre sintetice amestecate şi naturale, care necesită caracteristici anti-inflamabile, cum ar fi textilele pentru automobile, textilele pentru tapiţerie, inclusiv canapelele, scaunele de birou, saltelele, filtrele pentru aragaz, jaluzelele, draperiile, geotextilele, tapetăriile, aparatele de uz casnic/mobilierul, covoarele etc.

În sectorul construcţiilor decaBDE este utilizat la fabricarea poliuretanului (PUR) în izolaţia XPS-ului, panourilor de placare, foliilor PE/PP, cablurilor şi conductelor, şi fitingurilor electrice în izolarea conductelor. Se estimează că, 330.000 tone de decaBDE au fost utilizate în sectorul de construcţii, în care s-a folosit aproximativ 3 - 6 milioane tone de plastic/polimeri (de exemplu spumă PUR, folie şi acoperiri) instalate în clădiri. Astfel, sectorului de construcţii îi revine, probabil, cel mai mare stoc de decaBDE.

Tabelul nr.1: Procentul de PBDE comerciale în utilizări majore şi durata medie de viaţă a tipului de produs (Abbasi et al. 2019; Weber 2022)

În scopul identificării magnitudinii problemei produselor chimice listate mai sus – denumite în mod colectiv inhibitori de flacără - în Republica Moldova a fost realizată evaluarea şi inventarierea acestora. În Tabelul 2 este reflectată evaluarea, pentru anul 2020, a conţinutului de hexabromociclododecan –(HBCD) în spumele de polistiren, a PBDE în vehicule şi în carcasele televizoarelor. Evaluarea a fost realizată în baza Ghidului UNEP pentru inventarierea PBDE, ţinând cont de prevederile Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi.⁴

______________________

⁴ LP nr.40/2004

Tabelul nr.2: Evaluarea conţinutului de HBCD în spumele de polistiren şi a PBDE în vehicule şi carcasele televizoarelor, pentru anul 2020

2.4. Recomandări generale pentru reciclarea ecologică a deşeurilor care conţin PBDE

La scară industrială, sunt recomandate câteva opţiuni pentru separarea şi tratarea materialelor plastice care conţin PBDE, după cum urmează:

a) Dezasamblarea şi îndepărtarea manuală a materialelor plastice;

b) Separarea materialelor plastice care conţin BFR din materialul mărunţit şi BFR din EEE sau vehicule şi tratarea fracţiei separate ca deşeuri POPs;

c) Tratarea fracţiunii separate ca deşeuri POPs;

d) Tratarea suplimentară a întregii fracţii create în timpul mărunţirii ca deşeuri POPs fără a separa plasticul care conţine BFR.

Ţinând cont de funcţionalitatea întregului lanţ de responsabilitate extinsă a producătorului, metoda utilizabilă pentru separarea materialelor plastice care conţin POPs-uri este identificarea şi izolarea tuturor materialelor plastice care conţin BFR şi tratarea acestora ca deşeuri POPs, indiferent de compuşii de brom utilizaţi ca ignifug în plastic (vezi Capitolul III). Dacă tehnicile sau procesele de separare nu sunt uşor disponibile sau realizabile şi se presupune că, concentraţiile sunt la sau peste nivelul scăzut al conţinutului de POPs, reciclarea necesită a fi evitată.

Deşeurile cu conţinut de POPs mai jos de limita minimă pot fi tratate ca deşeuri municipale conform Legii 209/2016 privind deşeurile⁵, iar peste această limită trebuie gestionate în aşa mod, încât să se asigure că conţinutul de poluanţi organici persistenţi este distrus sau transformat ireversibil, fără de a prezenta pericol caracteristicilor POP-urilor în emisii.

______________________

⁵ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=132168&lang=ro

2.5. Relaţia cu Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora

Prevederile Convenţiei de la Stockholm şi cele ale Convenţiei de la Basel sunt direct relevante pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu, pentru abordarea emisiilor de PBDE-uri din deşeuri. Sinergia dintre Convenţia de la Stockholm şi Convenţia de la Basel joacă un rol crucial în managementul durabil al deşeurilor periculoase, deoarece multe fluxuri de deşeuri, inclusiv deşeurile electrice şi electronice (DEEE), piesele de automobile, pot conţine PBDE-uri. În conformitate cu Convenţia de la Stockholm, deşeurile care conţin POPs necesită de a fi eliminate în aşa fel, încât conţinutul de POPs să fie distrus sau transformat ireversibil, pentru a nu prezenta caracteristici POPs sau de altă natură. Aceste deşeuri trebuie eliminate într-o manieră ecologică, fără a aduce impact asupra mediului.

Convenţia de la Basel la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1599/1998, prevede pentru ţările părţi următoarele obligaţii: să reducă la minimum generarea de deşeuri periculoase, să asigure disponibilitatea instalaţiilor adecvate de eliminare, cât şi să asigure gestionarea ecologică a deşeurilor.

Transportul deşeurilor periculoase peste frontieră se va realiza în conformitate cu prevederile Regulamentului privind transferurile de deşeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022⁶. De menţionat că, transferurile sunt permise numai în următoarele circumstanţe:

a) Desfăşurarea procesului de transfer, în condiţii care nu pun în pericol sănătatea umană şi mediul;

b) Exporturile sunt gestionate într-un mod ecologic în ţara de import;

c) Ţara de export nu are capacitatea tehnică şi facilităţile necesare pentru a elimina deşeurile în cauză într-un mod ecologic şi eficient;

d) Deşeurile în cauză sunt necesare ca materie primă pentru industria de reciclare sau valorificare în ţara de import;

e) Mişcările transfrontaliere în cauză sunt în conformitate cu alte criterii stabilite de părţi.

______________________

⁶ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=133366&lang=ro 

Notă: Orice mişcare transfrontalieră de deşeuri periculoase şi alte deşeuri este supusă notificării prealabile în scris din partea ţării exportatoare şi a acordului scris prealabil din partea ţărilor importatoare şi, dacă este cazul, a ţărilor de tranzit.

Părţile vor interzice exportul de deşeuri periculoase şi alte deşeuri dacă ţara de import interzice importul acestor deşeuri.

Convenţia de la Basel cere, de asemenea, ca informaţiile privind orice mişcare transfrontalieră propuse să fie furnizate folosind formularul de notificare acceptat şi ca transportul aprobat să fie însoţit de un document de circulaţie de la punctul în care începe mişcarea transfrontalieră până la punctul de eliminare. Acceptarea şi evidenţa notificărilor pentru export, este realizată şi gestionată prin intermediul Sistemului informaţional automatizat “Managementul deşeurilor” (în continuare – SIA “MD”), de către Agenţia de Mediu.

Capitolul III.

PRINCIPIILE ŞI CERINŢELE DE GESTIONARE A FLUXURILOR

(ARTICOLELOR ŞI A DEŞEURILOR) CU CONŢINUT POP-PBDE

3.1. Principii generale şi îndrumări de gestionare durabilă a fluxurilor

Un sistem de management de mediu (EMS) se proiectează pe baza respectării cerinţelor impuse de un set de principii şi reguli, după cum urmează:

a) Structura organizatorică şi responsabilitatea;

b) Asigurarea resurselor financiare şi umane necesare;

c) Formarea, conştientizarea şi competenţa;

d) Comunicarea (internă şi externă);

e) Implicarea angajaţilor prin instruiri;

f) Documentarea;

g) Planificarea operaţională eficientă şi controlul proceselor;

h) Programul de întreţinere;

i) Pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă;

j) Implementarea unui program de monitorizare;

k) Asigurarea respectării legislaţiei de mediu;

De asemenea, sunt importante următoarele caracteristici:

a) La (re)proiectarea unei (noi) instalaţii sau a unei părţi a acesteia, luarea în considerare a impactului acesteia asupra mediului pe tot parcursul funcţionării;

b) Dezvoltarea unor tehnologii mai curate;

c) Efectuarea periodică a analizelor comparative sectoriale, inclusiv activităţi de eficienţă energetică şi de conservare a energiei, alegerea materialelor de intrare, emisiile în aer, evacuările în apă, consumul de apă şi generarea deşeurilor la ieşire.

3.2. Sisteme de management al fluxului cu conţinut de PBDE

Obiectivul principal în gestionarea deşeurilor periculoase este de a pune în aplicare un EMS care să garanteze trasabilitatea articolelor şi a deşeurilor periculoase, care va include următoarele:

a) Un sistem clar de referinţă şi înregistrare a caracteristicilor deşeurilor şi a sursei fluxului de deşeuri care este disponibil în orice moment;

b) Acest sistem de control al fluxului de deşeuri ar trebui să includă data sosirii la faţa locului, detalii despre producătorul deşeurilor, un cod unic de identificare, rezultatele analizei de pre-acceptare şi acceptare, o descriere a tipului şi dimensiunii stocului, tratarea prevăzută, căile de eliminare;

c) Un sistem care să asigure că personalul instalaţiei care este implicat în procedurile de prelevare, verificare şi analiză este corespunzător calificat şi instruit, şi că instruirea este actualizată în mod regulat;

d) Stabilirea procedurilor clare, care să se ocupe de gestionarea deşeurilor în cazul în care inspecţia şi/sau analiza demonstrează că acestea nu îndeplinesc criteriile de acceptare ale instalaţiei sau nu se potrivesc cu descrierea materialului/deşeurilor primite în timpul procedurii de pre-acceptare. Procedura ar trebui să includă toate măsurile cerute de autorizaţie sau de legislaţia naţională/internaţională pentru a informa autorităţile competente, pentru a stoca în siguranţă livrare pentru orice perioadă de tranziţie sau pentru a respinge materialul/deşeurile şi a le expedia înapoi producătorului de deşeuri sau oricărui alt operator autorizat;

e) Aplicarea unei baze de date computerizată sau o serie de baze de date cărora li se face în mod regulat copii de rezervă;

f) Elaborarea unui plan structurat de siguranţă la pericolele de incendiu.

3.3. Instruirea specifică a angajaţilor

Instruirea specifică a angajaţilor este crucială pentru implementarea BAT şi BEP în gestionarea fluxului cu conţinut de POP- PBDE. Instruirea corespunzătoare previne şi minimizează accidentele şi impactul asupra mediului, oferind angajaţilor cunoştinţe fundamentale cu privire la gestionarea substanţelor chimice şi deşeurilor, care cuprinde următoarele:

a) Educarea adecvată a lucrătorilor cu privire la manipularea, depozitarea, utilizarea şi eliminarea substanţelor chimice, materialelor plastice şi altor deşeuri (solide şi ape uzate), în special în cazul substanţelor periculoase;

b) Întreţinerea regulată a echipamentelor tehnice (maşini în producţie, precum şi dispozitive de reducere şi recuperare precum filtre şi scrubere); întreţinere generală a (pompelor, supape, întrerupătoare de nivel);

c) Utilizarea echipamentului individual de protecţie.

3.4. Ierarhia deşeurilor

Ierarhia gestionării deşeurilor (vezi Figura nr.1) stabileşte o ordine de priorităţi din punct de vedere a protecţiei mediului în legislaţia şi politica de deşeuri, şi are ca scop încurajarea acţiunii în materie de prevenire a generării şi gestionarea eficientă şi eficace a deşeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului.

Figura nr.1: Ierarhia managementului deşeurilor

 Principiile ierarhiei deşeurilor sunt: dezvoltarea durabilă, consumul durabil, abordarea preventivă, poluarea integrată, internalizarea costurilor de mediu, responsabilitatea extinsă a producătorului, producţia mai curată, evaluarea, şi gestionarea ciclului de viaţă a deşeurilor.

Toate aceste principii sunt relevante pentru a asigura BAT/BEP pentru gestionarea fluxurilor de materiale care conţin POP-PBDE în procesele de reciclare şi eliminare.

Conform ierarhiei de gestionare a deşeurilor, repararea şi reutilizarea EEE-urilor uzate este opţiunea preferată înainte de sfârşitul vieţii (vezi Figura nr.2). Reutilizarea şi recondiţionarea EEE-urilor măreşte durata de viaţă a produselor, prin urmare economisind energie pentru fabricarea de noi echipamente şi reducând impactul asupra mediului.

Figura nr.2: Paşii importanţi în gestionarea durabila a deşeurilor

Articolele care conţin POP-PBDE includ fluxuri importante de material, pentru care responsabilitatea extinsă a producătorului este cheia principală pentru gestionarea durabilă a acestora. Astfel, în Republica Moldova există deja sistemul de reglementare pentru vehicule scoase din uz şi pentru echipamente electrice şi electronice, acordând producătorului responsabilitatea, fie colectivă sau individuală, pentru recuperarea şi valorificarea sau reciclarea produselor scoase din uz. Alte fluxuri de materiale POP-PBDE cum ar fi spuma izolatoare, saltelele sau mobilierul, la fel, ar putea fi abordate prin acest sistem. Fiecare decizie va fi întotdeauna influenţată de circumstanţele locale cum ar fi disponibilitatea instalaţiilor de tratare a deşeurilor, pieţele alternative pentru materiale şi infrastructura disponibilă pentru colectarea, gestionarea şi transportul în siguranţă a deşeurilor.

3.5. Depozitarea şi manipularea fluxului POP-PBDE

Pentru depozitarea şi manipularea în siguranţă şi în conformitate cu BAT/BET a fluxului cu conţinut de POP-PBDE înainte de tratare, se vor lua în considerare următoarele:

a) Deţinerea spaţiilor separate, special amenajate, astfel, încât să nu afecteze mediul şi împrejurimile imediate;

b) Izolarea şi separarea acestor deşeuri de alte deşeuri la sursă pentru a preveni amestecarea şi contaminarea altor fluxuri de deşeuri;

c) Asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru prevenirea poluării mediului cu substanţe POP-PBDE în timpul depozitării şi transportării lor, conform Legii nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător⁷;

d) Respectarea regimului de desfăşurare a activităţilor în zonele de protecţie a apelor, în conformitate cu prevederile Legii apelor nr.272/2011⁸;

e) Evitarea formării stocurilor cu conţinut POP-PBDE rezultate în urma valorificării;

f) Etichetarea fracţiilor de plastic a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi a vehiculelor, cu conţinut POP-PBDE, care vor fi utilizate pentru prelucrarea ulterioară şi etichetarea articolelor produse din astfel de plastic reciclat;

g) Interzicerea reclasificării deşeurilor cu conţinut de POP PBDE ca deşeuri nepericuloase.

______________________

⁷ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=141043&lang=ro

⁸ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=132416&lang=ro

Notă: Operaţiunile de gestionare a deşeurilor prin colectare/depozitare inclusiv tratare/valorificare/eliminare a fluxului cu conţinut de POP-PBDE sunt supuse autorizării de mediu pentru gestionarea deşeurilor cu indicarea explicită a operaţiunilor de valorificare şi eliminare, conform prevederilor legislaţiei.

Capitolul IV.

GESTIONAREA DURABILĂ A FLUXULUI (ARTICOLE ŞI DEŞEURI)

DIN EEE, DEE, VSU ŞI SPUMA PUR CU CONŢINUT DE POP – PBDE

4.1 Gestionarea materialelor plastice din EEE/DEE

Cerinţele minime de tratare a DEEE sunt prevăzute în Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018⁹. Aceste cerinţe includ obligaţia de a elimina plasticul care conţine substanţe BFR din DEEE colectate separat (vezi Anexa nr.6 a H.G. 212/2018).

Pentru a ajuta operatorii să îndeplinească cerinţele regulamentului DEEE există o serie de standarde europene pentru tratarea отходов электрического и электронного оборудования (seria EN 50625 “Collection, logistics & Treatment requirements for WEEE”)¹⁰. În special, următoarele documente conţin îndrumări cu privire la modul de tratare a materialelor plastice care conţin substanţe ignifuge bromurate:

√ EN 50625-1: 2014 - Cerinţe de colectare, logistică şi tratare – pentru DEEE - Partea 1: Cerinţe generale de tratare;

√ TS 50625-3-1: 2015 - Cerinţe de colectare, logistică şi tratare pentru DEEE – Partea 3-1: Specificaţii pentru depoluare – General.

______________________

⁹ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=144986&lang=ro 

¹⁰ https://landingpage.bsigroup.com/LandingPage/Series?UPI=BS%20EN%2050625

PBDE necesită a fi eliminaţi din fluxul de deşeuri înainte de reciclare, cu tratarea ulterioară într-un sistem de management ecologic sănătos (ESM). Din punct de vedere economic, combinarea tehnologiilor de separare poate conduce la un proces de producere a unei fracţiuni de plastic fără PBDE care pot fi ulterior reciclate.

4.1.1. Tipuri şi compoziţii de materiale plastice care conţin PBDE

Industria care utilizează materiale plastice secundare are specificaţii stricte în ceea ce priveşte calitatea plasticului, luând în considerare atât cerinţele chimice, cât şi proprietăţile mecanice ale materialului. Fracţiile de plastic din DEEE conţin adesea 15 sau mai multe tipuri diferite de plastic, iar un anumit grad de contaminare este inevitabil în practică (vezi Figura nr.3 şi nr.4). Atunci când trei polimeri (ABS, PS, PP) reprezintă între 50% şi 85% din totalul amestecului, sortarea eficientă a acestora prezintă provocări tehnice dificile în separarea polimerilor.

Unele dintre tehnologiile disponibile în prezent pentru separarea materialelor plastice care conţin PBDE de cele care nu conţin PBDE (cum ar fi XRF pentru determinarea conţinutului total de brom sau separarea densităţii) ar putea să sorteze materialele plastice care conţin substanţe ignifuge bromurate non-POP, cât şi materialele plastice cu o anumită greutate specifică, chiar dacă nu conţin PBDE.

Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice specifică obiectivele minime de reciclare pentru DEEE (reciclare şi reutilizare de la 55 la 80%, în funcţie de categoria DEEE-urilor). Aceste obiective fac inevitabilă creşterea gradului de reciclare a materialelor plastice din DEEE.

Chiar dacă materialele plastice provenite de la aparatele electrocasnice mari şi de la aparatele de răcire şi congelare conţin concentraţii de POP sub limitele admisibile, separarea acestora din fluxul de deşeuri este obligatorie (vezi Standardul european EN-50625 privind cerinţele de colectare, logistică şi tratare a DEEE¹⁰).

______________________

¹⁰ https://landingpage.bsigroup.com/LandingPage/Series?UPI=BS%20EN%2050625

O atenţie deosebită trebuie acordată materialelor plastice provenite de la echipamentele mici (echipamente electrocasnice din tehnologii informaţionale, inclusiv ecranele TV), întrucât acestea conţin un procent mult mai mare de POP-PBDE fiind, astfel cele mai relevante pentru separare şi gestionare corespunzătoare. Fracţia finală după procesare, bogată în polimeri din DEEE, poate avea o compoziţie medie aşa cum se arată în (Figurile nr.3 şi nr.4).

Figura nr.3: Compoziţia amestecului bogat în polimeri după recuperarea metalelor din mărunţirea deşeurilor electronice

Figura nr.4: Tipuri de polimeri identificaţi în probele mici de polimeri din DEEE (%, w/w).

Unele dintre materialele plastice din DEEE sunt termo-polimeri de mare valoare care pot fi restituiţi în mod repetat prin căldură şi întăriţi prin răcire. Dacă aceste materiale termoplastice pot fi recuperate într-o stare utilizabilă, ele pot fi vândute cu profit. Televizoarele (CRT cu ecran plat) şi monitoarele de calculator reprezintă două dintre cele mai bogate surse de materiale plastice: conţinutul de materiale plastice din aceste două grupe de produse variază între 10 % şi 40 % din greutate. Partea principală din plastic a unui monitor este partea din spate a carcasei; aceasta este separată manual pentru recuperare şi totodată permite accesul la tubul catodic. Părţile din plastic sunt îndepărtate manual în instalaţii, obţinându-se astfel o fracţie curată de polimeri constând în principal din ABS şi HIPS, care ulterior necesită a fi valorificaţi. În cazul când carcasele provenite de la aparatele cu tuburi catodice conţin BFR, acestea se elimină în conformitate cu BAT ŞI BEP, iar cele care nu conţin BFR pot fi reciclate. După ce plasticul a fost curăţat şi sortat într-un anumit tip, se recomandă a fi compactat prin metoda de mărunţire sau balotare, pentru depozitare sau transportare spre reciclare. Unele operaţiuni mecanizate de combinare cum ar fi: încălzirea, răcirea rapidă şi tăierea în boabe a plasticului “curat” facilitează producerea şi vânzarea finală a produsului, pentru utilizare ulterioară ca şi materie primă.

4.1.2. Tehnologiile de separare a polimerilor care conţin POP - PBDE-uri

Tehnologiile de separare (vezi Tabelul nr.3) sunt concepute pentru a extrage materialele plastice fără POP-PBDE din materialele plastice din DEEE, cu scopul de a recupera produse valoroase şi comercializabile a căror vânzare generează o mare parte din veniturile procesului.

Metodele care ar putea fi utilizate la o instalaţie de reciclare a materialelor plastice din DEEE ca BAT/BEP sunt:

a) Metoda de dezmembrare manuală sau tehnologia de mărunţire;

b) Metoda de separare a materialelor plastice în vrac;

c) Combinarea tehnologiilor de optimizare a procesului de separare.

Tabelul nr.3: Separarea treptată a polimerilor din deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Notă: Nu există reguli stricte pentru alegerea proceselor de separare. Cu toate acestea, în sensul prezentului ghid, trebuie aplicat cel puţin un principiu de separare a POP-PBDE.

4.1.3. Abordări de dezasamblare manuală

Companiile de reciclare care se ocupă de carcasele monitoarelor CRT (tuburi cu raze catodice) gestionează adesea aceste materiale plastice separat, pe baza experienţei lor în ceea ce priveşte tipul specific de polimeri şi tipul de ignifugare, menţinând astfel aceste fluxuri mai “curate”.

Culorile materialelor plastice ar putea influenţa eficacitatea şi eficienţa tehnologiilor de sortare. Astfel, este utilă şi importantă separarea materialele plastice în culori diferite, acordând o atenţie sporită materialelor plastice de nuanţe închise ( negru), care conţin cel mai mare procent de POP-PBDE. Dezasamblarea şi îndepărtarea manuală a materialelor plastice cu conţinut de substanţe ignifuge bromurate, este potrivită în special sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului (vezi Figura nr.5). Pentru concretizare în determinarea tipului de POP-PBDE încorporat în polimerii din DEEE, se recomandă ca sortarea manuală să fie supravegheată prin verificări la faţa locului folosind măsurători XRF pentru scanarea şi detectarea bromului.

Figura nr.5: Schema recomandată privind gestionarea fluxului de DEEE cu conţinut de POP-PBDE

4.1.4. Tehnologii individuale de screening pentru separarea materialelor plastice în vrac şi mărunţite care conţin POP-PBDE

Tehnologiile pentru determinarea materialelor plastice care conţin POP-PBDE/BFR trebuie să fie uşor de utilizat, fiabile şi economice. Tehnologia XRF şi tehnologia cu scântei glisante disponibile sunt metode relativ simple şi robuste respectiv, sunt puse în practică în ţările în curs de dezvoltare, în cadrul instalaţiilor de reciclare a DEEE şi a altor instalaţii similare.

Informaţii despre diferite tehnici de screening sunt furnizate mai jos.

Spectroscopie cu scântei glisante

Cea mai mică limită de detectare a bromului cu această tehnologie este de 0,1%. Din motive practice, reciclatorii setează în mod normal sistemul la 1% brom pentru a depista materialele plastice care conţin POP-PBDE/BFR care în mod normal conţin între 3% şi 20% POP-PBDE/BFR (Seidel 2010). Spectroscopia cu scântei glisante cu ajutorul instrumentelor portabile este utilizată în instalaţiile de dezmembrare a DEEE şi în alte domenii pentru depistarea halogenilor din plastic. Aceasta permite operatorilor să facă distincţia între componentele cu BFR care conţin halogeni şi cele aproape fără halogeni. Timpul de scanare este rapid şi durează doar câteva secunde. De asemenea, instrumentul are nevoie de un contact direct cu suprafaţa materialului, şi în cazul în care materialele sunt acoperite, este necesar să se zgârie acoperirea pentru a ajunge la materialul de bază şi pentru a obţine măsurări precise.

Spectroscopie în infraroşu apropiat (NIR)

Spectroscopia NIR (gama spectrală 700-2500 nm) este una dintre cele mai utilizate metode de identificare pentru sortarea automată a plasticului cu conţinut de POP. NIR poate fi utilizat pentru a identifica tipul de polimer PUR, ABS şi HIPS în instalaţiile de dezmembrare şi reciclare a deşeurilor electronice, în etapa de dezmembrare. (Krummenacher et al. 1998)

Notă: După cum s-a menţionat mai sus, NIR întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte recunoaşterea plasticului negru.

Tehnologia XRF

DEEE pot conţine componente care provin din reciclarea anterioară a polimerilor care conţin POP-PBDE. Aceştia pot conţine amestecuri de BFR-uri diferite, inclusiv c-OctaBDE şi prezintă niveluri de brom în intervalul 100-1000 ppm. (Bantelmann et al. 2010; Chen et al., 2009, 2010; Sindiku et al., 2011)

Tehnologia XRF este suficient de sensibilă pentru a urmări aceste materiale, detectând conţinutul total de brom. Acesta poate fi utilizat pentru detectarea şi separarea plasticului care conţine POP-PBDE cu o limită de detectare a bromului de 10 -100 ppm.

Timpul necesar pentru o măsurare, atunci când se utilizează dispozitive manuale este de numai câteva secunde. Deoarece instrumentul XRF manual are nevoie de un contact direct cu suprafaţa materialului, acesta nu se poate utiliza în cadrul sistemelor de sortare automată, dar este utilizat în etapa de dezmembrare manuală. Articolele trebuie să fie abordate în mod specific prin zgârierea stratului de acoperire.

Potrivit studiului austriac, XRF portabil s-a dovedit a fi un instrument eficient şi a permis monitorizarea rapidă a unor volume mari de deşeuri de plastic în timp limitat. Utilizarea XRF portabile necesită cunoştinţe despre razele X şi scuturi de protecţie specifice pentru a evita expunerea umană din cauza reflexiei din spate a razelor. XRF poate determina şi alte elemente periculoase cum ar fi metalele grele, care sunt de asemenea relevante pentru reciclarea materialelor plastice.

În Uniunea Europeană, valoarea limită de 2000 mg brom/kg în materialele plastice, este stabilită pe baza TS 50625-3-¹¹. Dacă se determină mai puţin de 2000 mg/kg brom total, (vezi Figura nr.6), materialul este considerat a fi sub pragul POP (remarcă: nu a fost încă fixată nicio valoare limită POP pentru DecaBDE).

______________________

¹¹ TS 50625-3-1 solicită separarea materialelor plastice cu un anumit conţinut de brom (2000 mg/kg) pe baza unei dovezi că materialele plastice pentru reciclare sunt sub acest prag. Se aplică ecranelor cu ecran plat şi ecranelor CRT. Conform https://www.weeelabex.org/operators-list/  (lista operatorilor certificaţi conform acestor standarde) există în prezent aproximativ 25 de operatori în UE cu certificat pentru tratarea aparatelor CRT.

Figura nr.6: Reciclarea plasticului din DEEE prin separarea BFR în UE

Tehnologia XRT

Transmisia cu raze X (XRT) a fost dezvoltată pentru a separa materialele cu densităţi optice diferite. XRT este în contrast cu instrumentul de screening portabil (XRF) aplicat în mod normal în instalaţiile de dezmembrare pentru sortarea automată a deşeurilor. Maşinile industriale sortează până la 1 tonă de deşeuri/oră. Tehnologia este folosită pentru a separa materialele plastice care conţin PBDE/BFR, întotdeauna dense, de tipurile fără BFR, întotdeauna mai puţin dense, la nivel mondial. Prin urmare, poate juca un rol în instalaţiile de reciclare a plasticului DEEE, în special dacă este combinat cu NIR.

Tehnologii de Sedimentare şi Flotare (S/F)

Tipurile de polimeri prezintă greutăţi specifice diferite şi, prin urmare, mediile lichide cu densităţi adecvate permit separarea diferitelor materiale termoplastice în grupuri de densitate. Salinitatea şi densitatea mediului lichid poate fi modificată prin adăugarea de diferite săruri. Dacă se foloseşte apă, de exemplu, densitatea poate fi crescută cu 15% prin adăugarea de sulfat de magneziu. Aditivii BFR cresc semnificativ densitatea materialelor ABS şi HIPS, atunci când sunt adăugaţi în concentraţii tipice (> 3%). Dacă este tratat într-un mediu lichid adecvat, polistirenul fără brom va pluti în timp ce polistirenul cu conţinut de brom se va scufunda, separând astfel polimerii care conţin brom de ceilalţi polimeri (Schlummer şi Maeurer, 2006).

Polimerii valoroşi, cum ar fi PC/ABS şi PPO/PS (în mod normal, fără POP-PBDE), ar putea fi separaţi din fracţia grea prin tehnici NIR în aval, deoarece în multe cazuri aceste materiale sunt de nuanţă gri. Fracţiile deja selectate, care întră în instalaţie, tehnologia de S/P rezultă produse foarte curate şi calitativ bune, în ceea ce priveşte separarea materialelor care conţin BFR.

Pornind de la faptul că, aproximativ 30% din carcasele din Europa conţin BFR, procesul de sedimentare şi flotaţie (S/F) este o modalitate bună de separare a acestora, iar randamentele ridicate de materiale fără BFR sugerează evident o rentabilitate cu o valoare ridicată a procesului (Schlummer, 2011).

În ceea ce priveşte materialele plastice din aparatele electrocasnice mici şi DEEE în amestec, tehnologia de S/F poate produce fracţiuni de plastic aproape fără BFR, constând în mare parte din ABS, PS (inclusiv HIPS) şi poliolefine.

4.1.5. Combinaţii de tehnologii pentru obţinerea de produse comercializabile

Nici una dintre tehnicile individuale descrise mai sus, nu are capacitatea de a separa productiv plasticul care conţin POP-PBDE/BFR din DEEE: pentru a se asigura că plasticul este separat în fracţiuni de polimeri comercializabili şi că, în acelaşi timp, sunt separate şi materialele plastice contaminate, în practică se recomandă de a fi utilizate combinaţii de tehnici (vezi Tabelul nr.4 de mai jos). Combinaţiile de procese se bazează doar pe considerente tehnice şi nu i-au în considerare fezabilitatea economică, care poate varia semnificativ în diferite ţări.

Ca recomandare, pot fi realizate următoarele combinaţii de tehnologii:

Dezmembrare – NIR – Sedimentare şi Flotare – Separare Electrostatică

În procesul de dezmembrare a diverselor aparate electrice şi electronice se generează fragmente mari de plastic precum carcasele care în majoritatea cazurilor sunt constituite din PS, ABS sau amestecuri ale acestor polimeri cu policarbonat (PC/ABS), sau oxid de polifenilen (PPO/PS).

După un proces de zdrobire grosieră, deşeurile de materiale plastice pot fi separate în următoarele fracţiuni de polimeri: PS uşor, ABS uşor, PC/ABS uşor, PP uşor, PPO/PS uşor, şi inclusiv polimerii de nuanţă închisă, (care nu pot fi identificate cu ajutorul NIR).

PS şi ABS uşoare, precum şi fracţia de nuanţă închisă, conţin cel mai probabil cantităţi mai mari de BFR care pot fi separate prin tehnologia de separare prin Sedimentare şi Flotare atunci când se efectuează două cicluri de separare în medii de densitate de 1 000 şi aproximativ 1 100 kg/m³. Tehnologia “sink and float" se bazează pe faptul că ABS şi PS bogate în BFR prezintă densităţi semnificativ mai mari în comparaţie cu ABS şi PS fără BFR.

Deoarece fracţia de densitate întunecată de 1000 -1100 kg/m³ este destinată să conţină atât ABS, cât şi PS, este preferabilă o separare ulterioară a ambelor materiale, care poate fi realizată prin separare electrostatică. Această din urmă tehnică este disponibilă la scară industrială şi funcţionează cel mai bine pentru amestecuri de plastic bine uscate. În cadrul acestui proces, amestecul de plastic este alimentat printr-un transportor vibrator într-o aşa-numită unitate de încărcare tribo-electrică. După ce a avut loc încărcarea, amestecul de plastic ajunge la un câmp de înaltă tensiune în care componentele sunt separate electrostatic în fracţii pure sortate în funcţie de sarcina lor: particulele pozitive sunt atrase de un electrod negativ, în timp ce particulele negative sunt respinse invers.

Dezmembrare – Sedimentare şi Flotare – Separare Electrostatică

De obicei, centrele de dezmembrare recuperează sticla CRT de la televizoare. Deoarece televizoarele includ carcase mari din plastic, care sunt compuse predominant din PS şi doar rareori din ABS sau PP, personalul de dezmembrare poate produce cu uşurinţă o fracţie de polimeri din aceste articole pentru a completa reciclarea sticlei. Cercetările recente au arătat că este posibil să se reducă la minimum cantităţile de substanţe care nu fac parte din categoria BFR-ABS în această fracţie, printr-o formare adecvată. Acest lucru este important, deoarece televizoarele conţin materiale plastice de culoare închisă nepotrivite pentru sortarea NIR. După un proces de măcinare, fracţia bogată în PS este separată într-o fracţie bogată în BFR şi aproape fără BFR prin S/F. Deoarece fracţia de densitate întunecată 1.000-1.100 kg/m³ conţine atât ABS, cât şi PS, este preferabilă o separare ulterioară a ambelor materiale, care poate fi realizată prin separare electrostatică.

Demontare – Sortare Manuală - Sedimentare şi Flotare

Abordarea cea mai des întâlnită este sortarea manuală, de preferinţă asistată de un NIR portabil şi de un instrument portabil de identificare a bromului (XRF). În plus faţă de aceste instrumente, personalul de sortare trebuie să verifice carcasa pentru a găsi ştampilele care indică tipul de material. Prin utilizarea acestor tehnici, personalul instruit poate fi capabil să colecteze o proporţie mare de materiale (aproape) fără BFR din fluxurile de plastic. Ulterior, tehnologiile NIR vor permite producerea de fracţiuni de tipuri definite de polimeri pentru prelucrarea ulterioară. Dezavantajul acestei abordări ar putea fi acela că, articolele mari cum ar fi carcasele imprimantelor, monitoarelor şi televizoarelor cu niveluri ridicate de BFR sunt produse secundare care necesită o tratare corespunzătoare a deşeurilor. În schimb, piesele din plastic fabricate din echipamente fără BFR sau cu un nivel scăzut de BFR sunt în mod normal mai mici şi nu sunt adesea dezmembrate şi tratate prin tehnici de mărunţire.

Tocător – Sedimentare şi Flotare – Separare Electrostatică

Materialele plastice mărunţite provenite din DEEE mixte (în special aparatele DEEE mici) trebuie să treacă prin etape de eliminare a metalelor feroase şi neferoase şi a prafului înainte de a putea fi tratate printr-un proces de sedimentare şi flotare în două etape în medii cu densitate de aproximativ 1.100 kg/m³ şi 1.000 kg/m³. Fracţiunea mai mică de 1.000 kg/m³ este destinată să fie bogată în PP şi cantităţi minore de PE. Fracţiunea de densitate intermediară este considerată a conţine ABS şi PS fără BFR, precum şi tipuri de PP umplut. Aceste trei fracţii pot fi separate ulterior prin separare electrostatică. (Hamos, 2012; Wersag, 2012)

Tocător –XRT– Spectroscopie

Din fracţia mixtă de DEEE, o fracţie de plastic este recuperată în instalaţiile de tratare a DEEE de ultimă generaţie printr-un set de procese de zdrobire, măcinare şi separare mecanică. Deoarece această fracţie are o dimensiune sub 20 mm, sunt necesare procese de separare automatizate, mai degrabă decât manuale, pentru îmbunătăţirea recuperării polimerilor

Bromul şi clorul pot fi îndepărtaţi prin tehnologia XRT online, producând o fracţie scăzută de brom din materiale plastice amestecate, compuse de până la 16 tipuri de polimeri. Principalele tipuri de polimeri (PS, ABS şi PP) pot fi recuperate ulterior prin NIR; totuşi, această tehnică este limitată la fracţiunea de materiale uşoare, care, din păcate, nu este cea mai mare parte a materialelor plastice a DEEE.

În cadrul actualului test pilot, Fraunhofer IVV ¹²(Freising, Germania) şi Unisensor (Karlsruhe, Germania) testează şi optimizează o nouă tehnică de sortare automată bazată pe spectroscopia laser. Rezultatele obţinute până în prezent indică în mod clar faptul că această tehnică este capabilă să separe automat mai multe tipuri de polimeri dintr-un flux mixt de intrare de materiale plastice mărunţite, cu rate de producţie ridicate (~1 tonă pe oră). Spectroscopia cu laser (spre deosebire de NIR) poate identifica materialele plastice negre şi închise la culoare, prin urmare, ar putea deveni o tehnologie cheie pentru a transforma fragmentele de plastic fără BFR din DEEE în fracţii de tip polimer sortate comercializabile.

______________________

¹² Fraunhofer IVV este un institut lider de cercetare şi dezvoltare în inginerie şi ambalare şi face parte din cea mai mare organizaţie de cercetare aplicată din UE.

Tabelul nr.4: Combinaţii de tehnici de separare, materiale de intrare, produse, etapa de dezvoltare şi observaţii privind economia aferentă

4.1.6. Tehnologii de prelucrare folosind/produse plastice care conţine PBDE sub limita admisibilă.

Minimizarea expunerii/eliberărilor în etapa de procesare

O serie de tehnologii de procesare sunt utilizate pentru a transforma plasticul reciclat (polimeri virgini) în forma necesară a produsului final. Etapa de prelucrare în sine este o etapă de transformare fizică folosind diferite tehnologii, cum ar fi:

a) extrudare (pentru ţevi, profil, foi şi izolaţie cabluri şi granule);

b) turnare prin injectare (pentru produse de diferite forme, adesea foarte complexe, cum ar fi piesele de maşini, prize electrice şi echipamente medicale, cum ar fi seringi; materiale termoplastice);

c) pultruzie şi broşare pentru tije, tuburi etc;

d) folie suflată pentru materiale termoplastice;

e) film turnat pentru materiale termoplastice;

f) presare (pentru răşini);

g) filare (pentru fibre);

Preocupările de mediu şi sănătate legate de turnarea sau extrudarea materialelor plastice reciclate sunt vizavi de emisiile de compuşi organici volatili/semi-volatili, inclusiv PBDE. În unele cazuri sunt generate ape uzate cu o posibilă încărcătură de compuşi organici, solvenţi uzaţi şi deşeuri nereciclabile. În acest sens conectarea sistemului de deversare a apelor uzate la o staţie de epurare este obligatorie.

În timpul extrudării şi turnării sunt generate emisii care conţin compuşi organici volatili (COV) şi compuşi organici semi-volatili (COSV), inclusiv PBDE şi alţi POP-BFR.

Conţinutul emisiilor este influenţat de:

a) materialul care este prelucrat, inclusiv intervalele de temperatură recomandate şi timpii de rezidenţă/şedere;

b) procedurile de operare, inclusiv purjare;

c) fiabilitatea controlului temperaturii;

d) întreţinerea maşinii.

Tehnici de reducere a emisiilor de COV/ COSV în proiectarea proceselor

Tehnicile de reducere a emisiilor se iau în considerare în timpul proiectării procesului de prelucrare cât şi a instalaţiei. Condiţiile de proiectare a procesului (de exemplu, temperatura, presiunea vaporilor a materialelor/substanţelor chimice) pot influenţa nivelul generării emisiilor COV şi COSV.

Tehnicile de reducere a emisiilor de COV şi COSV rezultate din proiectarea procesului includ:

a) Optimizarea proiectării reactorului şi parametrilor fizici pentru a minimiza emisiile COV (amestecuri omogene de plastic reciclat, temperatură optimă, sisteme de aspiraţie adecvate).

b) Minimizarea utilizării compuşilor volatili şi utilizarea materialelor cu presiune scăzută a vaporilor.

c) Tratarea fluxurilor de apă uzată care conţin COV prin stripare, rectificare sau extracţie pentru a elimina solvenţii care ar putea contribui la emisiile de COV în operaţiunile ulterioare de epurare.

d) Efectuarea separării solid-lichid într-un mod care să minimizeze emisiile de COV (de exemplu, folosind centrifuge, ţinând sistemul închis).

Tehnici de reducere a emisiilor de COV/ COSV la proiectarea instalaţiilor

Selectarea componentelor instalaţiei şi modul în care acestea sunt configurate, pot influenţa foarte mult amploarea emisiilor COV şi COSV. Acestea ar trebui să ia în considerare:

a) limitarea numărului de puncte potenţiale de emisii. Configuraţia ţevilor se proiectează în mod corespunzător, reducând la minimum lungimea ţevii şi reducând numărul de conectori şi supape. De asemenea, fitingurile şi ţevile sudate pot ajuta la reducerea emisiilor;

b) maximizarea izolării procesului pentru a închide sistemele de drenare a efluenţilor şi rezervoarele utilizate pentru depozitarea/epurare a efluenţilor;

c) colectarea şi tratarea emisiilor/fumurilor;

d) selectarea unui material adecvat pentru echipament, selectarea echipamentului adecvat pentru proces şi selectarea materialului adecvat pentru a evita coroziunea prin căptuşire sau acoperirea echipamentului;

e) facilitarea activităţilor de monitorizare şi întreţinere prin acces bun la componentele critice;

f) selectarea echipamentelor de înaltă calitate (de exemplu, supape adecvate; montarea de garnituri de înaltă integritate pentru aplicaţii critice; pompe, compresoare şi agitatoare prevăzute cu etanşări mecanice).

O modalitate eficientă de a controla emisiile este de a le “capta” în punctul de emitere şi a le îndepărta prin ventilaţie înainte de a fi dispersate în aerul atmosferic din instalaţie. Această tehnică de “capturare” se numeşte ventilaţie locală de evacuare a emisiilor (local exhaust ventilation, LEV). Sistemul LEV este alcătuit dintr-un ventilator de evacuare, care trage aerul şi emisiile în hota de evacuare, prin conducte şi un filtru de aer, pentru a elimina PBDE şi alţi contaminanţi, înainte de a evacua aerul în atmosferă.

Activităţile în care este probabil să fie necesar un sistem LEV sunt:

a) reciclarea mixurilor de polimeri la unităţile de peletizare;

b) confecţionarea pungilor la capetele de etanşare, unde pelicula se lipeşte în mod regulat şi se supraîncălzeşte;

c) linii de suflat folie de plastic cu răcire internă cu bule, unde aerul încărcat cu fum trebuie evacuat în exterior;

d) curăţarea matriţelor şi a duzelor blocate;

e) maşini mai vechi unde sistemele de control a proceselor sunt mai puţin fiabile.

Notă: În scopul prevenirii impactului asupra mediului şi a sănătăţii umane, tehnicile de referinţă BAT în exploatarea instalaţiilor, utilizate pentru gestionarea substanţelor şi amestecurilor periculoase, sunt reglementate în baza Legii 227/2022¹⁴ privind emisiile industriale.

______________________

¹⁴ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=133705&lang=ro

Datorită riscului de expunere la PBDE, materialele care conţin urme de PBDE nu pot fi utilizate în următoarele articole:

a) jucării pentru copii şi alte produse din plastic cu risc de expunere pentru bebeluşi şi copii;

b) ambalaje pentru produsele alimentare; recipiente pentru alimente şi alte materiale care vin în contact cu alimentele;

c) containere şi conducte pentru alimente şi hrana animalelor;

d) echipament de bucătărie;

e) interior frigider; interior congelator;

f) rezervoare de apă şi conducte de apă, în special rezervoare utilizate pentru conductele de apă potabilă;

g) piese din plastic cu contact direct, cum ar fi mobilierul, mânerele uneltelor şi uşile;

h) dispozitive medicale.

Notă: Ca şi alternative la utilizarea decaBDE ca ignifug în aplicaţii cu polimeri pot fi utilizate noile materiale inerente rezistente la foc; materialul plastic, adică răşina cu inhibitori de flacără şi alţi aditivi, poate fi înlocuit cu un alt material plastic (inclusiv copolimeri) cu proprietăţi similare:

a) Policetona fără halogeni;

b) Materiale termoplastice de înaltă performanţă, cum ar fi polisulfonă, poliariletercetonă (PAEK) sau polietersulfonă (PES).

4.2. Materialele plastice din vehicule scoase din uz (VSU)

Sectorul transporturilor poate fi considerat un flux mare de deşeuri cu conţinut de PBDE din cauza duratei de viaţă relativ lungi a vehiculelor (în special în ţările în curs de dezvoltare) şi a ratei ridicate de reutilizare şi export.

Plasticul contaminat cu POP din (VSU) sau fracţiile lor tratate ar putea include, de asemenea, bifenili policloruraţi (PCB) şi PCDD/PCDF. Alte substanţe periculoase găsite în VSU sunt metalele grele, cum ar fi mercurul (în întrerupătoare) şi plumbul (în bateriile cu plumb-acid), care necesită de a fi separate înainte de mărunţire.

La fel, în evaluarea corectă a gestionării finale a deşeurilor din VSU metalele neferoase ca: cuprul, cadmiul, cromul VI, nichelul şi zincul, de asemenea necesită de a fi luate în considerare în procesul de reciclare (vezi Figura nr.7 şi nr.8). Conform Hotărârii Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor¹⁵, vehiculele scoase din uz se clasifică sub codul 16 01 04*, prin urmare se clasifică ca deşeuri periculoase.

______________________

¹⁵ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=144984&lang=ro 

4.2.1. Reciclarea vehiculelor scoase din uz

Rata de reciclare a materialelor valoroase (în special metale) din VSU este aproximativ 80-85%. Cu toate acestea, impactul asupra mediului al fracţiei nereciclate nu trebuie trecut cu vederea, deoarece prezintă adesea caracteristici periculoase datorită prezenţei uleiurilor uzate şi lubrifianţilor, metalelor grele şi a poluanţilor organici persistenţi fluoruraţi.

Figura nr.7: Schema procesării unui vehicul scos din uz

Unele VSU au aparate de aer condiţionat care conţin substanţe ce epuizează stratul de ozon (ODS) şi/sau gaze cu efect de seră (GES). Astfel, etapa de dezmembrare şi depoluare este de o importanţă crucială pentru gestionarea ecologică a VSU. În paralel cu depoluarea fluidelor şi a substanţelor periculoase are loc dezmembrarea pieselor de schimb uzate (pentru reutilizare) şi a materialelor reciclabile (exemplu: convertoare catalitice, piese din oţel şi aluminiu, parţial şi sticlă pentru vehicule, electronice auto şi piese mari din plastic).

În procesul de mărunţire, separarea magnetică este utilizată pentru a îndepărta fracţia magnetică feroasă din alte materiale neferoase cum ar fi cuprul, zincul. Acestea sunt în mod normal sortate într-o etapă ulterioară prin tehnici de separare care includ: densitatea, inducţia, separarea culorilor, etc. Restul fracţiilor se consideră reziduu de tocător auto (ASR) care este estimat sub 15% şi 30% din greutatea VSU.

ASR conţine particule din sticlă, fibre, cauciuc, lichide pentru automobile, plastic, spumă PUR care poate fi separată în “fracţia uşoară” (conţinând spumă PUR, cea mai mare parte din material textil şi plastic) şi o “fracţie grea”. Este de menţionat că, materialele care conţin PBDE ajung în fracţiunea uşoară a ASR.

Reziduurile uşoare de tocător de la VSU nu sunt în mod normal reciclate, dar sunt supuse distrugerii termice/recuperării energiei sau eliminării în depozite de deşeuri, cu excepţia cazului în care cerinţele legale impun o reciclare sporită a materialelor.

4.2.2. Dezmembrarea si depoluarea VSU

VSU sunt tratate în prealabil într-un mod care să asigure prevenirea oricăror vătămări sau pericole pentru sănătate sau mediu. Piesele potrivite pentru reutilizare trebuie îndepărtate şi depozitate corespunzător, iar cele care nu sunt adecvate pentru reutilizare sunt transportate spre reciclare sau alte forme de valorificare/recuperare materială. Dacă materialele plastice de la VSU cu conţinut de BFR nu sunt izolate de materialul mărunţit, toate fracţiile create în timpul mărunţirii care conţin plastic trebuie tratate ca deşeuri cu conţinut de POPs.

Înainte de demontare, părţile potenţial periculoase şi toxice cum ar fi lichidul de frână, benzina, lichidul de direcţie, uleiul de motor, lichidele de răcire (ODS şi GHG) şi lichidul de transmisie sunt necesare de a fi îndepărtate din VSU, la fel ca şi din alte dispozitive înainte de mărunţire. Acest lucru este aplicabil în special în cazul plăcilor cu circuite imprimate (PCB-uri), care ar trebui identificate şi îndepărtate de pe orice dispozitiv care urmează a fi mărunţit. O atenţie specială trebuie acordată transformatoarelor şi condensatoarelor.

 Figura nr.8: Schema unei instalaţii de depoluare/separare a polimerului cu conţinut de POP-PBDE din VSU

O condiţie prealabilă pentru tratarea VSU care conţin PBDE este aplicarea strictă a celor mai bune practici de management pentru funcţionarea aparatelor de tăiat. Această condiţie nu se aplică numai pentru a aborda emisiile de PBDE din tratarea VSU, dar şi pentru a evita emisiile de PCDD/PCDF în timpul deflagraţiei şi incendiilor cauzate de substanţe halogenate.

4.2.3. Aparate de tăiat

Aparatele de tăiat pentru tratarea VSU sunt enumerate în anexa “C” la Convenţia de la Stockholm ca o sursă care are potenţialul de a forma şi elibera POPs în procesul de lucru, prin urmare acestea sunt descrise în orientările BAT/BEP ale Convenţiei de la Stockholm.

Condiţiile BAT pentru tratarea mecanică în tocătoarele deşeurilor metalice sunt următoarele:

1) BFR dar şi PCDD – atunci când sunt identificaţi ca fiind relevanţi în fluxul de gaze – trebuie monitorizaţi cel puţin o dată pe an.

2) Aplicarea tehnicilor de reducere pentru metale, praf ş particule, PCDD, care includ:

a) Ciclon;

b) Filtru textil (poate să nu fie aplicabil conductelor de evacuare a aerului conectate direct la aparatul de tăiat, când efectele deflagraţiei asupra filtrului textil nu pot fi atenuate);

c) Scrubber umed;

d) Injectarea apei în tocător (aplicabilă numai în limitele condiţiilor locale (temperaturi scăzute, curent de aer);

e) Valoarea emisiilor asociată BAT pentru PCDD/PCDF în praf este de 2-5 mg/Nm3 ca medie pentru perioada de eşantionare. Dacă filtrele textile nu sunt aplicabile, valoarea maximă poate fi 10 mg/Nm3;

f) Implementarea unei proceduri detaliate de inspecţie pentru deşeurile balotate înainte de mărunţire;

g) Îndepărtarea articolelor periculoase din fluxul de intrare şi eliminarea lor în siguranţă (de exemplu, butelii de gaz, VSU ne-depoluate, DEEE ne-depoluate, articole contaminate cu PCB sau mercur, articole radioactive).

În organizarea exploatării aparatelor de tăiat şi mărunţit, o atenţie deosebită trebuie acordată gestionării emisiilor de POPs, în special emisiilor în aer şi a prafului. Sistemele de captare a prafului necesită de a fi utilizate atât pentru procesul de mărunţire în sine, cât şi pentru transportul şi depozitarea reziduurilor de tăiere. Procesul de tăiere şi benzile transportoare de reziduuri trebuie echipate cu suficiente capace de protecţie şi colectoare de praf pentru a preveni răspândirea prafului. De asemenea, trebuie utilizat echipament individual de protecţie.

4.2.4. Tehnici de post-tăiere

O parte semnificativă a materialelor rezultate din VSU pot fi reciclate. Materialele pasibile de a conţine PBDE (spumă PUR şi plastice/textile din interior) nu sunt în mod normal listate ca materiale reciclabile.

Spuma PUR (conţine fracţia principală PBDE) constituie aproximativ 5 - 15%, din fracţia ASR (în medie aproximativ 16 kg spumă PUR/auto); cu toate acestea, reprezintă peste 30% din volumul său.

Pot fi specificate trei opţiuni pentru separarea şi tratarea fracţiilor care conţin POPs la scară industrială:

1) Dezasamblarea şi îndepărtarea manuală din VSU a materialelor plastice cu conţinut de BFR şi tratarea fracţiunii separate ca deşeuri POPs;

2) Separarea materialelor plastice care conţin BFR din materialul mărunţit şi tratarea acestei fracţii separate ca deşeuri POPs;

3) Tratarea suplimentară a întregii fracţii create în timpul mărunţirii ca deşeu POPs fără a separa plasticul care conţine BFR.

Ar trebui selectată cea mai bună opţiune de tratare, ţinând cont de funcţionalitatea întregului lanţ de responsabilitate extinsă a producătorului. Tăierea în combinaţie cu tehnologiile post-tăiere poate produce diferite fracţiuni de brom şi concentraţii de PBDE în diferite fracţii produse. Cele mai comune tehnologii post-tăiere sunt:

a) clasificarea (separarea dimensiunilor);

b) separarea metalelor;

c) separarea magnetică a metalelor feroase;

d) separarea cu curenţi turbionari a metalelor neferoase, separatoare integrale de metal (pentru sortarea negativă, de exemplu a materialelor plastice);

e) separarea după densitate: separarea balistică, dispozitive sink-float, mese de aer;

f) sortarea pe bază de senzori pentru separarea diferitelor metale şi aliaje.

În ceea ce priveşte conţinutul de PBDE al diferitelor fracţii din tratarea VSU în aparatele de tăiere şi instalaţiile post-tăiere, trebuie reţinut următoarele:

a) Conţinutul de brom în nisipul de tăiere este aparent mult sub 1 000 mg/kg de brom cu o medie de 211 mg/kg.

b) Fulgii conţin în medie 729 mg/kg de brom, dar pentru un număr relevant de probe conţinutul de brom depăşeşte 1000 mg/kg. Această fracţiune poate fi utilizată în procesele de reciclare de tip ”feedstock recyling”. Dacă poate fi garantată (analizată) o concentraţie scăzută de Br, aceştia pot fi, de asemenea, supuşi reciclării materiale.

c) Conţinutul de brom al fracţiei de granulat uşor < 1,1 g/cm3 este în medie de 202 mg/kg de brom; foarte puţine probe depăşesc 1000 mg/kg. Prin urmare, poate fi utilizat în procesele de reciclare materială. Toate analizele indică concentraţii de decaBDE mult sub 100 mg/kg.

d) Fracţiile granulate cu densitate medie (>1,1 şi <1,3 g/cm3) şi densitate mare (>1,3 g/cm3) denotă concentraţii mai mari de brom (în medie 2, 277 şi respectiv 2,749 mg/kg de brom). Dacă analizele indică faptul că aceste fracţii depăşesc concentraţiile de decaBDE de 1000 mg/kg, prin urmare, acestea nu sunt aplicabile în procesele de reciclare a materialelor.

e) Fracţia cu densitate medie (>1,1 şi <1,3 g/cm3) ar putea fi utilizată în furnalele pentru reciclarea de tip “feedstock recyling”.

f) Fracţiile granulate cu o densitate mare (>1,3 g/cm3) conţin în mod normal concentraţii mari de PVC şi nu sunt acceptate în furnale pentru reciclare de tip “feedstock recyling”; ele pot fi tratate mai departe în procese de tratare chimică pentru a recupera PVC sau pot merge la o instalaţie de incinerare a deşeurilor.

g) Tehnologiile de detectare precum XRF sunt considerate tehnici emergente şi oferă oportunităţi promiţătoare de a obţine rezultate de sortare de înaltă calitate.

Notă: În Tabelul nr.5 sunt redate piesele, care pot fi reciclate din VSU

4.3. Spuma poliuretanică

Spuma poliuretanică (PUR) este un articol fabricat cu o multitudine de utilizări finale, principalele fiind:

a) mobilier rezidenţial şi comercial (autocar, scaune);

b) saltele de uz rezidenţiale şi instituţional şi produse pentru partea de sus a patului, inclusiv perne şi perne de saltea;

c) vehicule (maşini, camioane, trenuri, nave, avioane) ca interior pentru scaune, tapiţerie şi panouri acustice;

d) aplicaţii militare şi de apărare pentru a ajuta la revenirea incendiilor legate de combustibil în vehicule, nave şi avioane;

Utilizări minore se pot identifica în:

a) ambalajele de protecţie;

b) sectorul medical pentru aplicaţii de retenţie, sprijin, eliberare a presiunii, absorbţie de fluide şi îngrijire a rănilor;

c) sistemele de filtrare a aerului şi fluidelor;

d) laboratoarele şi instrumentele de testare ca mediu de absorbţie;

e) căptuşeala şi izolaţia vestimentară.

În sectorul construcţiilor HBCD se regăseşte în plăcile izolatoare utilizate pe scară largă în construcţii. Aceste spume de polistiren există în două forme, ca spumă de polistiren expandat (EPS) şi spumă de polistiren extrudat (XPS), cu concentraţii de HBCD variind de la 0,5% la 2,5%. Fabricarea EPS şi XPS implică procese de polimerizare şi extrudare în care HBCD este adăugat în calitate de agent aditiv.

4.3.1. Reciclarea/recuperarea spumei PUR

Reciclarea articolelor care conţin spumă PUR cum ar fi mobilierul, vehiculele, saltelele, EEE şi materialele de construcţii necesită consideraţii de management precum originea geografică şi anii de producţie a articolelor. În toate instalaţiile de reciclare sau tratare a spumelor PUR se iau în considerare recomandările generale BAT/BEP şi măsurile de protecţie (ventilaţie; sistem închis de mărunţire, eventual cu protecţie împotriva exploziilor), cât şi utilizarea echipamentului individual de protecţie corespunzător al operatorilor.

Deşi separarea polimerilor care conţin PBDE/BFR prin separarea fracţiilor care conţin BFR a fost dezvoltată la scară completă pentru materialele plastice DEEE, separarea articolelor din spumă poliuretanică mari (saltelele sau mobilierul) este efectuată după aceleaşi metode de screening utilizate pentru articolele din plastic DEEE unde poate fi aplicată metoda XRF portabil sau spectroscopie cu scântei glisante. O astfel de separare poate fi realizată la etapa de colectare sau în instalaţia de reciclare a spumei PUR.

Notă. Alternative la utilizarea decaBDE ca ignifug în spuma poliuritanică pentru izolarea clădirilor pot fi următoarele:

a) Înlocuire răşină/material.

b) Materiale izolante pe bază de fibre naturale.

c) Vată de sticlă (izolaţie din fibră de sticlă).

d) Placă de lână

e) Înlocuirea decaBDE cu un alt ignifug cu proprietăţi similare (conform Tabelului nr.6 de mai jos).

Tabelul nr.6: Substanţe chimice alternative pentru înlocuirea decaBDE