Ordin nr.510 din 07.04.2025 cu privire la aprobarea Planului-cadru pentru studii superioare de licenţă, master şi integrate

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

O R D I N

cu privire la aprobarea Planului-cadru pentru studii

superioare de licenţă, master şi integrate

nr. 510  din  07.04.2025

 (în vigoare 22.05.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 193-194 art. 275 din 22.04.2025

* * *

În temeiul art.14 alin.(2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, cu modificările ulterioare, în scopul stabilirii cerinţelor de bază pentru elaborarea planurilor de învăţământ la programele de studii superioare de licenţă, master şi integrate, ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul

ORDIN:

1. Se aprobă Planul-cadru pentru studii superioare de licenţă, master şi integrate (se anexează).

2. Planul-cadru pentru studii superioare de licenţă, master şi integrate este parte componentă a curriculumului pentru învăţământul superior şi este obligatoriu pentru instituţiile publice şi private de învăţământ superior.

3. Instituţiile de învăţământ superior, publice şi private:

a) vor aplica prevederile prezentului Plan-cadru, pentru anul de studii 2025/2026, în procesul de elaborare a planurilor de învăţământ, realizând profilul fiecărei instituţii, particularităţile şi orientările fiecărui domeniu de formare profesională /specialităţi, program de master, program de studii superioare integrate;

b) vor prevedea în regulamentele instituţionale mecanismul de recunoaştere a cel mult 60 de credite acumulate în învăţământul profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar;

c) vor promova parteneriatul cu factorii interesaţi (angajatori, mediul de afaceri, studenţi, autorităţi publice etc.) în procesul de elaborare a planurilor de învăţământ, stabilirii rezultatelor învăţării, cu accent pe relevanţa studiilor pentru piaţa muncii;

d) vor actualiza/modifica planurile existente de învăţământ, conform prezentului Plan-cadru, fiind aprobate de Senatul instituţiei, coordonate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi, după caz, ministerului de resort, o dată la 5 ani;

e) vor face publice planurile de învăţământ prin sistemul informaţional al instituţiei, până la începutul anului de studii, totodată fiind prezentate Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru includerea acestora în Registrul National al Calificărilor.

4. Studenţii înmatriculaţi la studii conform planurilor de învăţământ, aprobate în baza Planului-cadru pentru studii superioare de licenţă (ciclul I), de master (ciclul II) şi integrate (Ordinul MECC nr.120/2020), îşi finalizează studiile în conformitate cu planurile de învăţământ respective.

5. Dieciţa politici în domeniul învăţământului superior:

a) va monitoriza procesul de implementare a prezentului Plan-cadru pentru studii superioare de licenţă, master şi integrate în procesul de elaborare/revizuire a planurilor de învăţământ;

b) va asigura expertizarea şi coordonarea planurilor de învăţământ pentru studii superioare de licenţă, master şi integrate.

6. Planul-cadru pentru studii superioare de licenţă (ciclul I), de master (ciclul II) şi integrate, aprobat prin Ordinul MECC nr.120/2020, se abrogă.

7. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina dnei Adriana Cazacu-Ţigaie, secretar de stat.

8. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării

nr.510 din 07.04.2025

PLAN-CADRU

pentru studii superioare de licenţă, master şi integrate

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Planul-cadru pentru studii superioare de licenţă, master şi integrate (în continuare – Planul-cadru) stabileşte principiile generale pentru organizarea şi desfăşurarea procesului de studii în instituţiile publice şi private de învăţământ superior, cerinţele de bază pentru elaborarea planurilor de învăţământ instituţionale în diferite domenii de formare profesională/specialităţi, programe de master şi programe de studii superioare integrate.

2. În baza Planului-cadru, instituţiile de învăţământ superior elaborează propriile planuri de învăţământ, realizând profilul fiecărei instituţii, particularităţile şi orientările fiecărui domeniu de formare profesională /specialităţi, program de master, program de studii superioare integrate.

3. Planurile de învăţământ pentru ciclul I–licenţă, ciclul II-master şi studiile integrate se elaborează pe specialităţi/ programe de studii în cadrul domeniilor de formare profesională, în conformitate cu Nomenclatorul domeniilor de studii şi al specialităţilor în învăţământul superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.412/2024.

4. Instituţiile de învăţământ superior pot organiza, la decizia senatului, învăţământul dual la programele de studii superioare de licenţă, învăţământul cu frecvenţă, la care instituţia de învăţământ superior desfăşoară învăţământul tradiţional. Pentru învăţământul dual se elaborează planuri de studii separate, cu descrierea procesului respectiv de învăţământ, începând cu anul I. Activitatea practică la unitatea de învăţământ dual se iniţiază/organizează pe parcursul stagiilor de practică, iar munca studenţilor la unitatea de învăţământ dual începe în semestrul IV – pentru specialităţile de 180 credite ECTS şi în semestrul VI – pentru specialităţile de 240 credite ECTS.

5. Învăţământul la distanţă şi cu frecvenţă redusă poate fi organizat doar la programele de studii superioare acreditate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare sau de o altă agenţie de evaluare a calităţii înscrisă în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, la care instituţia de învăţământ superior organizează studii la forma de învăţământ cu frecvenţă.

II. CADRUL NORMATIV

- Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, cu modificările ulterioare;

- Nomenclatorul domeniilor de studii şi al specialităţilor în învăţământul superior, Hotărârea Guvernului nr.412/2024;

- Cadrul Naţional al Calificărilor din Republica Moldova, Hotărârea Guvernului nr.330/2023;

- Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de învăţământ profesional tehnic, superior şi de formare continuă, Hotărârea Guvernului Nr. 616/2016, cu modificările ulterioare;

- Regulamentul de organizare şi desfăşurare a studiilor superioare de master - ciclul II, Hotărârea Guvernului nr.80/2022;

- Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea învăţământului dual în cadrul studiilor superioare de licenţă (ciclul I), Hotărârea Guvernului nr.660/2024;

- Ghidul utilizatorului Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), 2015;

- Standarde de calificare în Învăţământul superior etc.

III. PRINCIPIILE ŞI STRUCTURA PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

6. Planul-cadru reglementează structură procesului de formare profesionala şi se bazează pe următoarele principii:

a) asigurarea calităţii în învăţământul superior, care vizează menţinerea şi îmbunătăţirea constantă a nivelului de formare profesională şi academică oferit de instituţiile de învăţământ superior. Acest principiu este esenţial pentru a garanta că absolvenţii sunt pregătiţi corespunzător pentru piaţa muncii şi pentru a contribui la dezvoltarea societăţii;

b) autonomia universitară academică, care vizează activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică, organizarea, desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică; iniţierea programelor de studii, elaborarea planurilor de învăţământ şi a curricula disciplinelor în conformitate cu standardele de calificare;

c) orientarea în carieră şi angajare, care vizează pregătirea studenţilor pentru a-şi construi propriul traseu educaţional şi a se adapta prompt la cerinţele dinamice ale pieţei muncii. Acest principiu subliniază importanţa de a oferi tinerilor instrumentele necesare pentru a-şi descoperi vocaţia, a-şi evalua abilităţile şi a lua decizii informate cu privire la parcursul lor profesional;

d) abordarea sistemică a elementelor de conţinut în formarea profesională, care presupune o viziune holistică asupra întregului proces de învăţare: interconectarea elementelor, coerenţa internă într-o succesiune logică, astfel încât să faciliteze înţelegerea şi asimilarea cunoştinţelor, adaptabilitate: programul de formare este flexibil şi poate fi adaptat la nevoile specifice ale studenţilor şi la evoluţiile din domeniul profesional;

e) stabilirea echilibrului dintre pregătirea teoretică şi practică, în funcţie de tipul programului de studii şi standardul de calificare, corespunderea unitarilor de conţinut cu realităţile socio-economice şi cu perspective de dezvoltare ale acestora.

7. La elaborarea planurilor de învăţământ se urmăreşte realizarea unui învăţământ centrat pe student, orientat spre dobândirea rezultatelor învăţării şi formarea competenţelor prevăzute de Cadrul National al Calificărilor pe cicluri, domenii generale de studii, domenii de formare profesională şi specialităţi/programe de studii. Caracterul pragmatic al învăţământului superior este esenţial pentru a pregăti profesionişti competenţi şi adaptaţi cerinţelor pieţei muncii.

8. Elementul formativ de bază al planului de învăţământ este unitatea de curs (disciplina) - cel mai mic bloc constitutiv al unui program de studii, fiind cel mai detaliat nivel la care se descrie conţinutul şi activităţile didactice, implicit, prelegeri/cursuri (transmiterea de cunoştinţe teoretice de către profesor), seminare (discuţii interactive, rezolvarea de probleme, analiza de cazuri), lucrări de laborator/ practice/ de proiectare etc. (aplicarea teoriei în practică, experimente, proiecte), studiu individual (activităţi de învăţare desfăşurate de student în afara orelor).

9. Unităţile de curs pot fi oferite autonom sau pot fi structurate în module. Pentru un curs se alocă minimum 2 credite ECTS, pentru un modul, de regulă - 5-10 credite ECTS. Modularizarea programului universitar poate fi realizată pe baza principiului de complementaritate sau interdisciplinar.

10. Unitatea de curs /disciplina poate fi realizată prin activitate didactică auditorială (contact direct): ore de curs/ prelegeri, seminare, lucrări de laborator, lucrări practice, lucrări de proiectare, stagii didactice, clinice şi alte forme aprobate de senat; precum şi activitate didactică neauditorială: proiecte/teze de an/ de licenţă/ de master/ lucrare de absolvire a studiilor superioare integrate; lucrul individual al studenţilor, alte activităţi prevăzute de regulamentele instituţionale.

11. Planul de învăţământ include patru componente de bază:

a) componenta temporală, care reprezintă modul de planificare în timp a procesului de formare (săptămână, semestru, an, ciclu), unitatea principală de măsură a procesului de formare fiind creditul ECTS;

b) componenta formativă, care reprezintă modul de distribuire a unităţilor de conţinut (unitate de curs/ disciplină, modul);

c) componenta acumulare, care reflectă modalităţile de alocare a creditelor ECTS;

d) componenta evaluare, care reprezintă modalităţile de evaluare periodică, curentă şi finală a rezultatelor învăţării şi competenţelor obţinute de student la unitatea de curs/modulul respectiv.

12. Calendarul universitar (componenta temporală) se aprobă anual de senatul instituţiei şi se afişează pe site-ul instituţiei de învăţământ. Calendarul include repartizarea activităţilor didactice pe ani, semestre (sesiuni, în cazul învăţământului cu frecvenţă redusă), termenele şi durata semestrelor, stagiilor de practică, sesiunilor de examene, ale evaluării finale şi vacanţelor. Anul de studii are o durată de până la 52 de săptămâni, repartizate în două semestre relativ egale.

13. Pe parcursul anului de studii se programează vacanţa de iarnă (de Crăciun), de până la trei săptămâni şi vacanţa de vară de până la opt săptămâni. În semestrul doi se va proiecta o vacanţă suplimentară pentru sărbătorile de Paşti cu durata de 5 zile lucrătoare.

Tabel nr.1

Calendarul universitar

14. La elaborarea Calendarului universitar se ţine cont de prevederile cadrului normativ în vigoare privind durata studiilor superioare de licenţă, integrate şi de master (reflectată în număr de ani şi credite ECTS, raportată la forma de învăţământ), precum şi de prevederile legale privind termenele de organizare a studiilor. Studiile superioare de licenţă şi integrate încep la 1 septembrie şi finalizează până la 31 august, cu excepţia ultimului an de studii, iar data începerii studiilor de master se stabileşte de către senatul instituţiei.

15. În cazul programelor comune de studii superioare, Calendarul universitar va include graficul mobilităţii academice între instituţiile membre ale consorţiului.

16. Cuantificarea anului universitar. În sistemul de învăţământ superior se aplică Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS). Creditele de studiu se alocă după cum urmează:

- pentru un semestru academic – 30 de credite ECTS;

- pentru un an academic – 60 de credite ECTS;

- un credit ECTS reprezintă 30 ore convenţionale de activitate de învăţare: activităţi didactice, de cercetare, realizate în auditoriu (de contact) şi activitate individuală, solicitate studentului.

17. Indiferent de forma de învăţământ (cu frecvenţă (inclusiv, dual), cu frecvenţă redusă sau la distanţă), numărul total de credite ECTS alocate, precum şi conţinuturile educaţionale, sunt aceleaşi pentru fiecare program de studii. Durata programelor de studii superioare de licenţă şi de master la învăţământul cu frecvenţă redusă şi la distanta este mai mare cu un an, respectiv, cu un semestru de studii, în comparaţie cu durata studiilor la învăţământul cu frecvenţă.

18. Pentru studenţii admişi la programe de studii diferite de profilul studiilor de liceu finalizat (ex., la Inginerie de la profil umanistic), instituţia de învăţământ superior poate organiza cursuri suplimentare pentru acoperirea diferenţelor de program. Lista de disciplinelor respective pentru fiecare domeniu de formare profesională va fi aprobată de senatul instituţiei şi afişată pe pagina ei oficială.

19. Pentru studenţii înmatriculaţi la ciclul II-master la un program de studii diferit de domeniul de formare profesională absolvit la ciclul I-licenţă, instituţia de învăţământ superior include în planul de învăţământ la programul de master respectiv un semestru de studii suplimentar cu 30 credite ECTS, organizat preliminar (semestrul zero), ceea ce reprezintă minimul curricular iniţial necesar, conform cadrului normativ.

20. Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar care îşi continuă studiile în învăţământul superior la ciclul I - licenţă în cadrul domeniului de formare profesională studiat anterior, instituţiile de învăţământ superior pot recunoaşte cel mult 60 de credite acumulate în învăţământul profesional tehnic, în baza regulamentului instituţional. Pentru aceşti studenţi pot fi elaborate planuri individualizate.

21. Pentru ciclul I, licenţă şi studii integrate, ciclul II, master, la învăţământul cu frecvenţă şi la distanţă, anul academic este constituit din două semestre relativ egale, două sesiuni de examene ordinare, stagii de practică (anuale) şi două vacanţe. Durata unui semestru constituie în medie 15 săptămâni de contact direct cu studenţii (cu excepţia anului de absolvire).

22. Pentru ciclul I, licenţă şi ciclul II, master, la învăţământul cu frecvenţă redusă, numărul total de credite se repartizează proporţional pe ani de studii. Activităţile didactice sunt organizate compact în sesiuni de predare/activităţi practice şi sesiuni de evaluare. Numărul de sesiuni este determinat de regulamentele instituţionale, dar nu mai puţin de 2 per an academic, cu durata cumulată de până la 40 de zile (cel puţin 8 săptămâni anual).

23. Durata săptămânii de studii la ciclul I, licenţă, învăţământ cu frecvenţă este de 5 zile, cu un număr săptămânal 20-30 de ore de contact direct. În cazul specialităţilor duble, învăţământului dual, programelor de studii superioare integrate, precum şi în domeniile arte, sport, militărie, securitate şi ordine publică, numărul de ore săptămânal poate fi de 30-40 ore de contact direct.

24. Programul săptămânal la ciclul II, master, învăţământ cu frecvenţă este de 16-20 ore de contact direct, care, la decizia instituţiei, pot fi planificate compact; numărul de ore alocate pentru activităţi practice şi de cercetare ştiinţifică se stabileşte în dependenţă de tipul programului de master: profesional sau ştiinţific.

25. Componenta formativă a planului de învăţământ reprezintă modul de repartizare a unităţilor de curs/disciplinelor/ modulelor pe semestre de studii.

26. După gradul de obligativitate şi posibilitatea de alegere, unităţile de curs/disciplinele/modulele se clasifică în:

a) obligatorii (cod O) – materia teoretică şi practică pe care un student trebuie să o parcurgă neapărat pentru a finaliza cu succes programul de studii;

b) opţionale (cod A) - asigură constituirea traseului individual de formare profesională, în funcţie de aspiraţiile de dezvoltare profesională şi perspectivele de angajare în câmpul muncii. Fiecare alegere se face din minimum două oferte. Unitatea de curs opţională din momentul alegerii devine obligatorie;

c) la libera alegere (cod L), urmate în regim extra-curricular (în afara orarului de bază) pentru extinderea cunoştinţelor şi dezvoltarea unor competenţe noi în domeniul de formare profesională studiat sau în alte domenii. Or, educaţia de înaltă calitate implică activităţi extra-curriculare şi o abordare trans-disciplinară a studiilor, ceea ce îmbunătăţeşte nivelul profesional şi rezultatele învăţării. Creditele ECTS suplimentare acumulate pe parcursul programului se specifică în suplimentul la diplomă, eliberat absolventului.

d) indiferent de gradul de obligativitate, unităţile de curs/disciplinele/module sunt creditate şi se finalizează cu susţinerea examenului, cu excepţia cursului de Educaţie fizică.

27. Planul de învăţământ la programele de studii superioare de licenţă şi integrate include unităţi de curs/discipline/module fundamentale (cod F), de specialitate (cod S), generale (cod G) şi de orientare socio-umanistică (cod U); planul de învăţământ la programele de studii superioare de master include unităţi de curs/discipline/module fundamentale (cod F) şi de specialitate (cod S).

28. După funcţia în formarea profesională prin competente generale şi specifice, unităţile de curs/disciplinele/modulele oferite sunt grupate, după cum urmează:

a) unităţi de curs/discipline/module fundamentale (cod F), oferite în regim obligatoriu, elaborare şi dezvoltate conform domeniilor generale de studii şi/sau domeniilor de formare profesională, ale căror scop este acumularea cunoştinţelor şi formarea competenţelor de bază, ce permit abordarea ştiinţifică a domeniului dat, precum şi înţelegerea şi crearea de cunoştinţe noi;

b) unităţi de curs/discipline/module de specialitate (cod S), oferite în regim obligatoriu şi opţional, care asigură elementul distinctiv al formării profesionale, reieşind din prevederile standardelor de calificare, logica structurării specialităţii/programului, tendinţele pieţei muncii, asigurând astfel un nivel sporit de relevanţă a studiilor şi de angajare a absolvenţilor. În cazul instruirii concomitente în două specialităţi, planul de învăţământ stabileşte unităţi de curs/module pentru specialitatea de bază (cod S1) şi pentru specialitatea secundară (cod S2).

c) unităţi de curs/disciplinele/modulele de formare a competenţelor generale (cod G), oferite în regim obligatoriu, care se axează pe formarea competenţelor transversale, pentru dezvoltarea gândii critice, comunicării eficiente, rezolvării de probleme, creativităţii, adaptării la schimbări, responsabilităţii sociale etc.

d) unităţi de curs/discipline/module de orientare socio-umanistică (cod U), oferite în regim opţional, se concentrează pe aspectele sociale, culturale şi umane ale existenţei, care i-ar permite viitorului specialist să-şi asume responsabilităţi într-o societate liberă, oferă instrumente şi perspective pentru a înţelege şi a aborda problemele sociale actuale.

29. În planurile de învăţământ la programele de studii superioare de licenţă, integrate şi de master pot fi oferite unităţi de curs/disciplinele/modulele opţionale începând cu sem. II de studii, constituind cel puţin 10% din numărul total de credite, în scopul asigurării traseului individual de formare profesională a studentului, în funcţie de aspiraţiile de dezvoltare profesională şi perspectivele de angajare în câmpul muncii. Discipline la libera alegere (extra-curricular) se organizează la decizia instituţiei.

30. Cursurile opţionale şi cele la liberă alegere vor deveni obligatorii după semnarea cu studenţii a unui Contract de studii privind selectarea unităţilor de curs/modulelor opţionale şi la liberă alegere din planul de învăţământ, care se oferă anual până la începutul următorului an de studii.

31. La programele de studii superioare de licenţă prin învăţământul dual, planul de învăţământ include unităţi de curs/module teoretice în proporţie de cca 60% din numărul total al creditelor ECTS alocate programului şi de cca 40% – de formare profesională practică la unitate, cu accent pe formarea competenţelor profesionale practice pentru încadrarea absolventului pe piaţa muncii.

Tabel nr.2

Ponderea recomandată a unităţilor de curs/

modulelor în planul de învăţământ pentru studii

superioare de licenţă şi integrate

Tabel nr.3

Ponderea recomandată a unităţilor de curs/modulelor

în planul de învăţământ pentru studii superioare de master

IV. CONŢINUTURILE FORMATIVE ALE PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

32. Fiecare program de studii superioare se individualizează prin obiective şi rezultate ale învăţării, corelate cu competenţele profesionale şi de cercetare ştiinţifică, dezvoltate absolvenţilor, aceste fiind definite în concordanţă cu standardele de calificare.

33. Conţinutul planului de învăţământ conturează viziunea asupra traseului profesional, proiectând aşteptările societăţii cu privire la rezultatele scontate ale învăţării pentru fiecare unitate de curs/disciplină/modul.

34. Unităţile de curs/disciplinele/modulele fundamentale F (obligatorii) şi unităţile de curs/disciplinele/modulele de specialitate S (obligatorii şi opţionale) reprezintă pilonii de bază ai oricărui program de studii şi oferă o înţelegere de ansamblu asupra domeniului general/de formare profesională, furnizând conceptele, teoriile şi principiile de bază. Cursurile de specialitate contribuie la formarea identităţii profesionale a studentului şi oferă cunoştinţele necesare pentru a aprofunda subiecte mai complexe la ciclurile de studii următoare.

35. La programele de studii superioare de licenţă şi integrate, unităţile de curs/disciplinele/modulele de formare a abilităţilor şi competenţelor generale G au drept scop dezvoltarea şi consolidarea unui set de competenţe transversale, care depăşesc limitele unei anumite discipline sau domeniu specific. Studenţii urmează să însuşească noi cunoştinţe şi abilităţi necesare pe tot parcursul vieţii, să gândească critic, să analizeze informaţii, să evalueze argumente şi să ia decizii informate, să comunice eficient atât în scris, cât şi oral, şi să interacţioneze cu ceilalţi într-un mod constructiv, să identifice şi să abordeze provocările într-un mod creativ şi eficient etc.

36. Componenta de formare a abilităţilor şi competenţelor generale G este obligatorie şi include:

a) Unu/ două cursuri de limbi străine cu aplicare în domeniul de formare profesională, oferite în anul I şi II de studii. În funcţie de nivelul de competenţă lingvistică iniţial al studenţilor la admitere, instituţia poate certifica nivelul de cunoaştere a limbii străine (minim nivelul B2) la finalizarea cursului, pe lângă evaluarea semestrială standard. Totodată, se recomandă instituţiilor de învăţământ superior elaborarea şi extinderea sistemului de predare a unor unităţi de curs/module în limbi străine (excepţie – programele de studiere a limbilor străine);

b) Un curs de tehnologii de comunicare informaţională, de ex., Utilizarea tehnologiilor informaţionale în domeniul de formare profesională, Noi softuri şi riscuri de utilizare IT în domeniul de formare, Utilizarea etică şi responsabilă a inteligenţei artificiale (excepţie – domeniul 06 Tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor); includerea subiectelor ce ţin de ecologie, protecţia mediului în conţinuturile unităţilor de curs/disciplinelor/modulelor de specialitate (excepţie – domeniul 052 Ştiinţe ale mediului);

c) Un curs de limbă română de comunicare pentru studenţii din grupele alolingve, care nu se cuantifică cu credite, dar finalizează cu un test de evaluare. Se recomandă cursurile: Tehnici de comunicare, Cultura comunicării, Corespondenţa oficială etc. În scopul facilitării inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din grupele alolingve, pentru această categorie de studenţi se introduc, obligatoriu, în fiecare semestru, unităţi de curs de specialitate cu predare în limba română (excepţie – specialitatea Limba şi literatura română).

d) Un curs de educaţie fizică şi/sau alte discipline conexe domeniului sportiv (excepţie - domeniul 1000 Ştiinţe ale sportului şi specialitatea 0114.17 Educaţie fizică), pentru studenţii anului I, învăţământ cu frecvenţă, care nu se cuantifică cu credite, dar a căror evaluare cu calificativul “admis” reprezintă o precondiţie de admitere la examenul de finalizare a studiilor superioare de licenţă/ integrate. În funcţie de posibilităţile instituţiei, se recomandă oferirea diverselor probe sportive în corespundere cu aptitudinile şi preferinţele studenţilor.

e) Unu/ două cursuri separate de scriere academică, etică şi cultură profesională sau includerea subiectelor respective în conţinuturile unităţilor de curs/disciplinelor/modulelor de specialitate.

37. La programele de studii superioare de licenţă şi integrate, componenta de orientare socio-umanistică U este opţională (din momentul alegerii devine obligatorie) şi are drept scop formarea unui orizont larg de cultură juridică, filozofică, politologică, sociologică, psihologică şi economică, care i-ar permite viitorului specialist să se încadreze rapid în societate şi să se adapteze eficient la modificările din piaţa muncii. Astfel, se recomandă:

a) un curs cu tematică europeană: Dreptul UE*, Integrare economică europeană, Structuri politice în statele europene, Civilizaţia europeană, Politici UE în domeniul de formare etc. Totodată se recomandă includerea tematicilor cu privire la bune practici UE în fiecare curriculă universitară;

*Notă: Pentru domeniul general de studii 042 Drept, cursul Dreptul UE este disciplină obligatorie.

b) cursuri de iniţiere juridică şi economică (pentru alte programe decât cele din domeniul 04 Business, administrare şi drept): Bazele statului şi dreptului, Proprietatea intelectuală; Teoria economică, Bazele antreprenoriatului, Leadership şi managementul resurselor umane etc.

c) Filosofia şi logica domeniului respectiv de formare profesională;

d) Cultura politică şi mass media, Impactul regimurilor totalitare asupra societăţii europene, Managementul timpului/ situaţiilor de risc etc.

38. Pe parcursul studiilor superioare de licenţă şi integrate, studentul poate acumula credite peste numărul de 60 pe an/30 pe semestru. Acestea pot fi obţinute prin unităţi de curs/module realizate extra-curricular, la libera alegere (cod L) a studentului, în afara orarului de bază. Aceste unităţi de curs asigură extinderea cunoştinţelor şi dezvoltarea unor competenţe suplimentare în domeniul de formare profesională ales sau în alte domenii, inclusiv, studentul poate acumula Minimul curricular (cod M) pentru alt domeniu de formare profesională la ciclul II, master. Unităţile de curs se introduc în plan la propunerea departamentelor/catedrelor la fiecare specialitate/program, luând în considerare solicitările studenţilor. Se recomandă, la libera alegere, cursuri suplimentare de limbi străine sau limba română pentru alolingvi, Modul sănătos de viaţă, Securitatea muncii, Protecţia civilă, Egalitatea de gen, Protecţia familiei etc.

39. În cadrul componentei la libera alegere se poate oferi studenţilor Modulul psihopedagogic, destinat absolvenţilor care intenţionează să ocupe funcţii didactice, dar urmează programe de studii din alte domenii decât Ştiinţe ale educaţiei. La elaborarea planului pentru Modulul psihopedagogic se va ţine cont de faptul că acesta trebuie să însumeze 60 de credite ECTS, dintre care 30 de credite pentru formarea teoretică şi 30 de credite pentru un stagiu obligatoriu de practică pedagogică. Formarea teoretică în cadrul Modulului psihopedagogic va include modulul pedagogic, modulul psihologic şi didactica disciplinei. Modulul psihopedagogic poate fi oferit atât în cadrul studiilor superioare de licenţă (ciclul I), cât şi în cadrul studiilor superioare de master (ciclul II), în regim extracurricular, în afara orarului de bază.

40. Codificarea unităţilor de curs/modulelor. Fiecărei unităţi de curs/modul din planul de învăţământ i se atribuie un cod de identificare, care să-i definească univoc parametrii: codul-categoria formativă, gradul de obligativitate, numărul de ordine.

Tabel nr.4

Planul de învăţământ pe ani de studii

41. La ciclul II de studii superioare, programele de master se individualizează în cadrul domeniului de formare profesională şi trebuie să conţină minimum 20 la sută cursuri/ module de specialitate diferite fată de alte programe de master din acelaşi domeniu. Programul de studii superioare de master nu conţine discipline din domeniul respectiv predate la ciclul I - licenţă.

42. Indiferent de tipul programului de master (ştiinţific sau profesional), acesta trebuie să conţină şi o componentă de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică, în corespundere cu specificul programului de studii urmat. Rezultatele cercetării ştiinţifice şi ale creaţiei artistice realizate pot fi valorificate de student prin articole în reviste de specialitate, evoluţii publice pe scene profesioniste, participări la expoziţii, festivaluri, competiţii, precum şi la elaborarea tezei/proiectului de master.

43. În programele ciclului II, în funcţie de domeniul de formare şi tipul masterului, se recomandă unu/două cursuri distincte sau includerea în conţinuturile disciplinelor/modulelor fundamentale sau de specialitate a următoarelor subiecte:

- Metodologia şi etica cercetării în domeniul de studiu;

- Probleme actuale de cercetare în cadrul domeniului de formare;

- Drepturile de autor şi proprietatea intelectuală;

- Asigurarea calităţii în domeniul de formare;

- Noi teorii orientate spre interdisciplinaritate;

- Integrarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în domeniul de formare etc.

44. La elaborarea planului de învăţământ la master, în cazul programelor interdisciplinare sau pluridisciplinare care asigură dezvoltarea unor competenţe transversale specifice în două sau mai multe domenii de formare profesională, ponderea unităţilor de curs/ modulelor fundamentale, de specialitate şi tematica cercetării se recomandă a fi stabilită în dependenţă de rezultatele învăţării, accentul fiind pe domeniul de formare profesională de bază, la care a fost înmatriculat studentul.

45. Stagiile de practică (cod SP) reprezintă una din formele obligatorii de formare a specialiştilor de înaltă calificare, care se organizează de instituţiile de învăţământ superior şi se realizează în cadrul instituţiilor, organizaţiilor, companiilor, societăţilor şi altor structuri.

46. La programele de studii superioare de licenţă şi integrate, stagiile de practică se organizează începând cu sem. II (de iniţiere), fiind orientate spre obţinerea competenţelor aplicative - de muncă într-un domeniu de formare profesională.

47. Tipurile stagiilor de practică, termenele, etapele, locul desfăşurării sunt stabilite de instituţia de învăţământ superior (catedre/facultăţi/departamente), în corespundere cu rezultatele învăţării şi competenţele scontate pentru specialitatea/programul de studii respectiv, în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind stagiile de practică în învăţământul superior.

48. Tipurile stagiilor de practica în învăţământul superior sunt:

a) de specialitate: de iniţiere, pedagogică, tehnologică, de producere, clinică (medicală, juridică etc.) de creaţie. Pentru domeniul general de studii 042 Drept, clinicile juridice sunt obligatorii;

b) practica de cercetare/creaţie de licenţă;

c) practica de cercetare/creaţie de master;

d) alte tipuri de practică, stabilite de instituţie (de ex., practica muzeistică, practica arheologică, vizite săptămânale la întreprinderi, organizaţii etc.), la care se vor acumula credite din contul disciplinelor la liberă alegere.

Tabel nr.5

Stagiile de practică

49. Organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice la programele din domeniul general de studii Ştiinţe ale educaţiei sunt reglementate printr-un regulament distinct, care stabileşte structura, metodologia şi cerinţele specifice pentru desfăşurarea practicii pedagogice, în conformitate cu standardele de calificare privind formarea cadrelor didactice.

50. Ponderea recomandată a stagiilor de practică la studiile superioare de licenţă şi integrate constituie 15-20 la sută din numărul total de credite ECTS atribuit programului, iar la master –10-15%. Din numărul de credite/ore planificate pentru stagiile de practică, volumul lucrului individual al studenţilor reprezintă până la 30 la sută.

51. În cadrul programelor de studii superioare de licenţă, integrate şi master, studenţilor cu experienţă practică dovedită de cel puţin 1 an în domeniul de formare profesională în care realizează programul de studii şi care îşi continuă activitatea de muncă în domeniul respectiv, li se atribuie numărul stabilit de credite pentru stagiile de practică, în baza evaluării competenţelor şi recunoaşterii experienţei practice, de către catedra/ departamentul de profil, în conformitate cu o metodologie aprobată de Consiliul facultăţii care organizează programul de studii respectiv, publicată pe pagina web a instituţiei de învăţământ superior.

52. Pentru programele de studii superioare de licenţă prin învăţământul dual, instituţia de învăţământ elaborează planul de învăţământ în colaborare cu unitatea în învăţământul dual, racordat la programul de activitate a acesteia, luând în considere solicitările studenţilor, cerinţele de securitate şi de sănătate în munca. Planul de învăţământ conţine informaţii necesare pentru organizarea procesului de lucru la unitatea în învăţământul dual: subiecte tematice relevante pentru activitatea unităţii în învăţământul dual, numărul de ore şi locul desfăşurării stagiilor şi instruirii practice.

53. Planul de învăţământ al unui program comun de studii superioare poate varia în funcţie de domeniul de formare profesională, profilul universităţilor partenere şi rezultatele învăţării. Elaborarea unui plan comun de învăţământ între universităţile partenere este un proces complex, menit să atingă obiectivele comune. În general, se recomandă parcurgerea următoarelor etape:

a. Stabilirea scopului, obiectivelor comune şi rezultatelor învăţării;

b. Inventarierea resurselor disponibile: umane (personalul academic titular), financiare (bugetare şi proprii), materiale (infrastructură, echipamente), didactice (manuale, ghiduri, softuri etc.);

c. Elaborarea unui calendar comun de studii;

d. Stabilirea ponderii unităţilor de curs/modulelor comune: fundamentale, de specialitate, generale, socio-umaniste; ale evaluărilor, stagiilor de practică etc. şi numărului de credite alocate pentru fiecare componentă;

e. Definirea mecanismelor de colaborare: comunicare, luarea deciziilor, monitorizare, raportare, evaluare internă a calităţii etc.

54. Componenta de acumulare. Unităţilor de curs din planul de învăţământ li se alocă credite ECTS în funcţie de timpul integral de învăţare, pretins studentului. Creditele se alocă ca valori numerice întregi. Totodată, în planul de învăţământ se indică numărul total de ore, prevăzut pentru studierea fiecărei unităţi de curs/modul. Numărul de credite/ore alocate fiecărei unităţi de curs/modul prevăzut pentru activităţi teoretice, practice, de laborator etc., precum şi numărul de unităţi de curs /module într-un semestru se planifică de catedra/departamentul responsabil de programul respectiv de studiu. Determinarea consecutivităţii studierii unităţilor de curs, repartizarea numărului de credite/ore pe ani de studii şi semestre se decide de către facultăţi, ţinând cont de legăturile interdisciplinare.

55. Corelarea ore în auditoriu (contact direct) şi ore de activitate individuală se determină de către instituţia de învăţământ superior în funcţie de forma de învăţământ, tipul programului de studii, rezultatele învăţării şi gradul de complexitate a unităţii de curs/modulului, fiind stabilit, în general:

- pentru studiile superioare de licenţă şi integrate, în dependenţă de domeniu, învăţământul cu frecvenţă: 1:1, 1:2 sau 2:1 ore de auditoriu (de contact) - de activitate individuală; la învăţământul dual: 1 oră-auditoriu (de contact) – 1 oră de activitate individuală; la învăţământul la distanţă: 1 oră de auditoriu (de contact) – 2-3 ore de activitate individuală; la învăţământul cu frecvenţă redusă: 1 oră de auditoriu (de contact) – 4 ore de activitate individuală;

- pentru studiile superioare de master, în dependenţă de domeniu, învăţământul cu frecvenţă: 1:2, 1:3 ore de auditoriu (de contact) - de activitate individuală; la învăţământul la distanţă: 1 oră de auditoriu (de contact) – 3-4 ore de activitate individuală; la învăţământul cu frecvenţă redusă: 1 oră de auditoriu (de contact) – 4 ore de activitate individuală;

56. Pentru studiile superioare de licenţă şi integrate, într-un semestru se vor planifica în medie 5-7 unităţi de curs/module, în vederea acumulării celor 30 de credite. La decizia instituţiei, pentru învăţământul dual, precum şi la domeniile Arte, Sănătate şi Militărie numărul maxim de unităţi de curs/module pe semestru poate fi de 10 unităţi.

57. La studii superioare de master se recomandă cuantificarea unei unităţi de curs cu 5-7 credite. Într-un semestru se vor planifica, 4-6 unităţi de curs/module.

58. Componenta de evaluare. Activitatea de studii/de cercetare a studentului, inclusiv activitatea individuală, rezultatele învăţării sunt verificate şi apreciate pe parcursul semestrelor prin evaluări curente, periodice, precum şi în timpul sesiunilor de examinare prin evaluări semestriale şi finale (de licenţă/master).

59. Evaluarea semestrială a unităţilor de curs/modulelor se realizează prin examene cu note şi are ca scop evaluarea progresului academic al fiecărui student, identificarea punctelor forte şi a celor slabe, precum şi adaptarea procesului de învăţământ la nevoile individuale ale fiecăruia (centrarea pe student). În cazul realizării învăţământului modular, la decizia catedrei/departamentului, examenele pot fi susţinute după finalizarea modului.

60. Tezele/proiectele de an sunt planificate în cadrul unităţilor de curs/modulelor corespunzătoare şi sunt parte componentă a evaluării la finele unităţii de curs respective. În cazul în care teza de an reprezintă rezultatul cumulativ al activităţilor de la câteva cursuri, este un produs interdisciplinar şi nu poate fi atribuit unei unităţi de curs, această teză de an trebuie să fie о entitate separată, evaluată cu notă şi estimată cu un număr determinat de credite, în funcţie de efortul necesar pentru realizare, la decizia catedrei /departamentului /facultăţii organizatoare.

61. Studiile superioare de licenţă, integrate se finalizează cu susţinerea obligatorie a tezei/proiectului de licenţă/lucrării de absolvire şi, la decizia instituţiei, a examenului de absolvire, cu eliberarea diplomei de studii superioare de licenţă/studii superioare integrate (Licenţă şi Master), însoţite de suplimentul la diplomă, redactat în limbile română şi engleză.

62. În planul de învăţământ pentru studii superioare de licenţă şi integrate se stabileşte modalitatea de finalizare a studiilor, termenele de susţinere, numărul de credite ECTS alocate - criterii care nu pot fi modificate pe parcursul studiilor unei promoţii de studenţi.

63. În vederea evaluării finale a rezultatelor învăţării, competenţelor teoretice şi practice formate în cadrul programului de studii, se recomandă ca examenul de absolvire să includă o probă de examinare cu caracter integrator (sau o proba de sinteză la câteva unităţi de curs de specialitate). În cazul instruirii la specialităţi duble, examenul de licenţă va include două probe la unităţi de curs de specialitate S1 şi S2.

Tabel nr.6

Forma de evaluare finală a studiilor

V. CERINŢE DE ELABORARE A PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

64. Planul de învăţământ este elaborat, în conformitate cu Nomenclatorul domeniilor şi specialităţilor în învăţământul superior, prevederile Cadrului Naţional al Calificărilor şi ale prezentului Plan-cadru de către catedra/departamentul responsabil de programul de studii şi aprobat de Senatul instituţiei de învăţământ superior la propunerea Consiliului facultăţii.

65. Planul de învăţământ trebuie:

a) să corespundă tuturor prevederilor legislaţiei şi documentelor normative în vigoare;

b) să reflecte misiunea asumată de către instituţia de învăţământ superior prin Carta universitară;

c) să urmărească realizarea învăţământului centrat pe student, să asigure atingerea rezultatelor învăţării şi dobândirea competenţelor profesionale conform calificării acordate la sfârşitul ciclului respectiv de studii;

d) să fie racordat la cerinţele actuale sau de perspectivă ale pieţei naţionale şi internaţionale a muncii.

e) să fie compatibil cu programele de studii din ţările Uniunii Europene etc.

66. Planurile de învăţământ se elaborează separat pentru fiecare program de studii, formă de organizare a învăţământului (cu frecvenţă (separat pentru dual), cu frecvenţă redusă, la distanţă), sunt redactate în limba română şi în limba/limbile de predare a programului de studii.

67. Planul de învăţământ va conţine următoarele componente structurale:

a. Pagina de titlu (modele în anexa nr.2);

b. Calendarul universitar;

c. Planul procesului de studii pe semestre/ani de studii;

d. Stagiile de practică;

e. Forma de evaluare finala la programul de studii;

f. Unităţile de curs/modulele la libera alegere (se va prezenta ca un tabel separat la sfârşitul planului pe semestre/ani de studii);

g. După caz, planul Modulului psihopedagogic (cu excepţia planurilor la programele din domeniul 011 Ştiinţe ale educaţiei);

h. După caz, Minimum-ul curricular iniţial pentru absolvenţii altor domenii care vin la master în domeniul planului de învăţământ;

i. Matricea corelării rezultatelor învăţării şi competenţelor generale şi specifice ale programului cu cele ale unităţilor de curs/modulelor, corelate cu CNC (Anexa nr.1). Pentru planurile de învăţământ la specialităţile duble, în matricea de specificaţii se vor indica rezultatele învăţării şi competenţele pentru ambele specialităţi;

j. Nota explicativă, în care se descrie programul de studii: prezentarea succintă a profilului specialităţii/ programului de master, precum şi a domeniului de formare profesională şi domeniului general de studii; obiectivele programului de studii, inclusiv corespunderea acestora misiunii universităţii, racordarea programului de studii şi a conţinuturilor din planul de învăţământ la tendinţele internaţionale din domeniu; evaluarea aşteptărilor sectorului economic şi social (studierea cerinţelor Cadrului Naţional al Calificărilor, precum şi al celui european; studierea fişelor de posturi din instituţiile potenţial angajatoare, evaluarea pieţei prin metoda chestionarelor etc.); consultarea partenerilor în procesul de elaborare a programului de studii (angajatori, profesori, absolvenţi, studenţi etc.); relevanţa programului de studii pentru piaţa forţei de muncă; posibilităţile de angajare a absolvenţilor; corelate cu CORM şi ESCO, accesul la studii a titularilor de diplome obţinute după finalizarea respectivului program de studii, competenţele generale şi profesionale asigurate de programul de studii (lista), lista rezultatelor învăţării.

68. Procesul de elaborare şi aprobare a unui plan de învăţământ pentru un nou program de studii presupune parcurgerea următoarelor etape:

a. iniţiatorul noului program de studii (orice persoană interesată/grup interesat din cadrul facultăţii/catedrei /departamentului) şi membrii echipei desemnate de conducerea catedrei/departamentului stabilesc unităţile de curs/modulele din planul de învăţământ şi lista cadrelor didactice şi ştiinţifico-didactice cu competenţe în domeniu, pentru a fi discutate în consiliul facultăţii. În urma avizării programului se va elabora planul de învăţământ pentru noul program de studii;

b. după avizarea în consiliul facultăţii, documentele programului de studii se transmit spre aprobare senatului universităţii. Decizia privind iniţierea programelor de studii se ia de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, cu avizul favorabil al senatului. Programele de studii care şi-au pierdut relevanţa pentru piaţa muncii, nu corespund criteriilor de acreditare sau produc cheltuieli nejustificate pentru instituţie, pot fi închise prin decizia Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională, în condiţiile legii;

c. după aprobarea senatului, conducerea facultăţii desemnează echipa de elaborare a raportului de autoevaluare a noului program de studii în vederea autorizării provizorii;

d. pe baza acestor documente şi corelat cu baza materială pusă la dispoziţie pentru acest program, se elaborează varianta finală a raportului de autoevaluare, urmând a fi verificat de către subdiviziunea responsabilă pentru managementul calităţii;

e. planul de învăţământ este depus pentru coordonare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi, după caz, ministerului de resort, cu cel puţin 3 luni înainte de demararea programului de studii;

f. după coordonarea planului de învăţământ, raportul de autoevaluare a noului program de studii se înaintează Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare sau altei agenţii de evaluare a calităţii, înscrise în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământ Superior (EQAR) pentru desfăşurarea evaluării externe în vederea autorizării provizorii.

69. Instituţia de învăţământ superior care a obţinut acreditare pentru un program de studii superioare de licenţă, integrate sau de master într-un domeniu de formare profesională este în drept să organizeze oricare alt program de studii în acest domeniu, în condiţiile autoevaluării în cadrul instituţiei, conform prevederilor Metodologiei de evaluare externă a calităţii în învăţământul superior...(Hotărârea Guvernului 616/2016, cu modificările ulterioare), după aprobarea respectivului program de către senatul instituţiei de învăţământ şi după coordonarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi, după caz, cu ministerul de resort. Programele de studii, în acest sens, se consideră autorizate să funcţioneze provizoriu, însă nu sunt exceptate de la procedura de acreditare.

70. În scopul asigurării relevanţei studiilor superioare, planurile de învăţământ fac obiectul unei monitorizări şi actualizări anuale, în conformitate cu cerinţele pieţei muncii, necesităţile sectorului socio-economic şi noile cunoştinţe în domeniul de formare profesională.

71. Urmare a procesului de actualizare anuală, planul de învăţământ poate fi modificat cu condiţia implementării modificărilor din următorul an de studii, modificările fiind făcute publice prin sistemul informaţional al instituţiei până la începutul anului de studii. Pe durata studiilor unei promoţii de studenţi, de la înmatriculare până la absolvire, planurile de învăţământ nu pot fi modificate, acestea urmând a fi realizate integral.

72. Modificarea planului de învăţământ se realizează la catedrele/departamentele organizatoare a programului de studii respectiv şi se aprobă de Senatul instituţiei la propunerea Consiliului facultăţii. Extrasul procesului-verbal al şedinţei Senatului, în care au fost aprobate modificările, va fi ataşat la planul de învăţământ iniţial.

73. Programele de studii superioare sunt supuse evaluării externe a calităţii o dată la 5 ani, în baza metodologiei şi a criteriilor elaborate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, respectiv, planurile de învăţământ sunt evaluate/revizuite de catedrele/departamentele responsabile de programul de studii, aprobate de Senatul instituţiei, coordonate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi, după caz, ministerului de resort, o dată la 5 ani.

74. Planurile de învăţământ pentru studii superioare de licenţă, master şi integrate, coordonate cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării (şi, după caz, ministerul de resort), sunt înregistrate în Direcţia responsabilă de învăţământul superior şi la Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare. Datele de înregistrare (numărul şi data) sunt înscrise pe pagina de titlu a planului şi introduse în registrele de evidenţă la Minister şi Agenţie.

75. Planurile de învăţământ, aprobate de senat şi coordonate de minister (-re) sunt făcute publice prin sistemul informaţional al instituţiei de învăţământ superior până la începutul anului de studii, totodată fiind prezentate Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru includerea acestora în Registrul National al Calificărilor.