Ordin nr.79 din 08.07.2026 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind cerinţele tehnice, procesele de creare şi obţinere a ortoimaginilor şi produselor cartografice digitale, modalitatea de transmitere, verificare şi avizare a seturilor de date spaţiale care urmează să fie publicate şi/sau utilizate pentru scopuri de interes public

AGENŢIA GEODEZIE, CARTOGRAFIE ŞI CADASTRU

O R D I N

cu privire la aprobarea  Instrucţiunii  privind cerinţele tehnice, procesele

de creare şi obţinere a ortoimaginilor şi produselor cartografice digitale,

modalitatea de transmitere, verificare şi avizare a seturilor de date

spaţiale care urmează să fie publicate şi/sau utilizate

pentru scopuri de interes public

nr. 79  din  08.07.2026

 (în vigoare 20.08.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 382-385 art. 680 din 20.08.2026

* * *

În temeiul art.3 alin.(1) lit.d), alin.(2) lit.m), art.8 lit.b) şi art.10 alin.(1) din Legea nr.778/2001 cu privire la geodezie, cartografie şi geoinformatică, cu modificările ulterioare, al pct.3 din Hotărârea Guvernului nr.739/2024 pentru aprobarea Listei seturilor de date spaţiale şi a periodicităţii de actualizare a acestora,

ORDON:

1. Se aprobă Instrucţiunea privind cerinţele tehnice, procesele de creare şi obţinere a ortoimaginilor şi produselor cartografice digitale, modalitatea de transmitere, verificare şi avizare a seturilor de date spaţiale care urmează să fie publicate şi/sau utilizate pentru scopuri de interes public (se anexează).

2. Entităţile publice, persoanele fizice şi juridice vor crea ortoimagini şi produse cartografice digitale pentru realizarea obiectivelor de interes public, în conformitate cu Instrucţiunea menţionată la pct.1.

3. Seturile de date spaţiale, ortoimaginile şi produsele cartografice digitale create în scopuri de interes public, conform pct.3 din Hotărârea Guvernului nr.739/2024 pentru aprobarea listei seturilor de date spaţiale şi a periodicităţii de actualizare a acestora, se supun controlului calităţii în condiţiile Instrucţiunii aprobate la pct.1.

4. Lucrările de creare a ortoimaginilor şi a produselor cartografice digitale se execută de către specialiştii care deţin certificat topogeodezic şi cartografic corespunzător categoriei de lucrări.

5. Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru este responsabilă prin intermediul Î.S. "INGEOCAD" să asigure exercitarea controlului calităţii, verificarea conformităţii produselor cartografice digitale şi aplicarea procedurilor de recepţie tehnică, în conformitate cu cerinţele stabilite prin Instrucţiune.

6. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării.

7. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina Directorului general adjunct, dl Ion CREŢU.

Aprobată

prin Ordinul Directorului general al

Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru

nr.79/2026

INSTRUCŢIUNE

privind cerinţele tehnice, procesele de creare şi obţinere a ortoimaginilor şi

produselor cartografice digitale, modalitatea de transmitere, verificare

şi avizare a seturilor de date spaţiale care urmează să fie publicate

şi/sau utilizate pentru scopuri de interes public

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Instrucţiunea privind cerinţele tehnice, procesele de creare şi obţinere a ortoimaginilor şi produselor cartografice digitale, modalitatea de transmitere, verificare şi avizare a seturilor de date spaţiale care urmează să fie publicate şi/sau utilizate pentru scopuri de interes public (în continuare - Instrucţiune) stabileşte cerinţele tehnice, procesele de creare şi obţinere a ortoimaginilor şi a produselor cartografice digitale, modalitatea de transmitere, verificare şi avizare a seturilor de date spaţiale care urmează să fie publicate şi/sau utilizate pentru scopuri de interes public, în scopul asigurării calităţii, preciziei, uniformităţii şi interoperabilităţii acestora.

2. Instrucţiunea reglementează etapele de creare a ortoimaginilor, procesele de prelucrare şi ortorectificare a acestora, precum şi cerinţele privind realizarea produselor cartografice digitale derivate.

3. Prevederile prezentei Instrucţiuni sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice, persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activităţi de creare şi furnizare a ortoimaginilor şi produselor cartografice digitale destinate utilizării în scopuri oficiale.

4. În sensul prezentei Instrucţiuni, se definesc următoarele noţiunii:

4.1. Aerofotografierea - procesul de achiziţie a imaginilor aeriene prin intermediul senzorilor optici montaţi pe platforme aeriene, în scopul obţinerii de date spaţiale necesare creării ortoimaginilor şi produselor cartografice digitale.

4.2. Eroare medie pătratică planimetrică (în continuare – RMSE) – eroarea medie pătratică în plan orizontal, determinată pe baza coordonatelor x şi y, care exprimă abaterea medie dintre poziţia unui punct determinată în produsul cartografic şi poziţia reală a acestuia pe teren.

4.3. Imagini satelitare - date spaţiale obţinute prin intermediul sateliţilor de observare a Pământului, utilizate pentru realizarea de ortoimagini şi produse cartografice digitale, la diferite scări.

4.4. Model digital al terenului (MDT) – reprezentare digitală a suprafeţei topografice a terenului, utilizată pentru corecţiile geometrice ale imaginilor.

4.5. Ortofotoplan – produs cartografic digital obţinut prin îmbinarea ortoimaginilor, reprezentând suprafaţa terenului la o anumită rezoluţie şi scară.

4.6. Ortoimagine – imagine aeriană sau satelitară corectată geometric şi poziţional, realizată pe baza unui model digital al terenului, având o scară uniformă şi precizie corespunzătoare, utilizabilă pentru măsurători şi analize spaţiale.

4.7. Precizie poziţională – gradul de conformitate a poziţiei unui element reprezentat pe ortoimagine sau produs cartografic digital cu poziţia sa reală în teren, exprimată conform standardelor geodezice.

4.8. Produse cartografice digitale – hărţi digitale, planuri, baze de date spaţiale şi alte reprezentări cartografice realizate în format digital, obţinute prin prelucrarea datelor geodezice, topografice şi a ortoimaginilor, care constituie rezultatul final al proceselor de prelucrare a datelor geospaţiale şi sunt destinate utilizării în activităţi oficiale, tehnice şi de interes public.

4.9. Produsele digitale LiDAR - rezultatul prelucrării datelor de la scanările aeriene sau terestre, fiind utilizabile în activităţi de cartografie, planificare, cadastru, infrastructură şi managementul resurselor naturale.

4.10. Puncte de control la sol (în continuare GCP) – puncte bine identificate în teren, cu coordonate cunoscute determinate prin metode geodezice, utilizate pentru georeferenţierea, orientarea şi verificarea acurateţei produselor cartografice sau imaginilor aeriene şi satelitare.

4.11. Puncte independente de control (în continuare - ICP) – puncte bine identificate în teren, cu coordonate cunoscute, utilizate exclusiv pentru verificarea şi evaluarea acurateţei poziţionale a produselor cartografice, fără a fi implicate în procesul de georeferenţiere sau ajustare.

4.12. Rezoluţia la sol (în continuare - GSD) - distanţa, exprimată în unităţi de măsură pe teren, corespunzătoare dimensiunii unui pixel dintr-o imagine aeriană sau satelitară, care determină nivelul de detaliu al acesteia.

4.13. Scanare LiDAR (scanare laser prin tehnologia de detecţie şi măsurare a distanţei cu ajutorul luminii) – metodă de colectare a datelor spaţiale din mediul înconjurător folosind un senzor cu laser care emite pulsaţii de lumină pentru detectarea obiectelor şi măsurarea distanţelor până la acestea pe baza timpului necesar pentru ca lumina să se reflecte înapoi la senzor.

4.14. Sistem de coordonate – sistem de referinţă geodezic utilizat pentru poziţionarea obiectelor spaţiale, stabilit conform legislaţiei Republicii Moldova.

4.15. Sisteme aeriene fără pilot (în continuare - UAS) - sisteme utilizate pentru achiziţia imaginilor aeriene la scară mare şi foarte mare cu ajutorul aeronavelor fără pilot la bord, în vederea realizării ortoimaginilor şi a produselor cartografice digitale de înaltă rezoluţie.

5. Ortoimaginile şi produsele cartografice digitale realizate în conformitate cu prezenta Instrucţiune sunt utilizate ca bază cartografică oficială în:

5.1. lucrări cadastrale;

5.2. elaborarea şi actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului;

5.3. gestionarea infrastructurii şi a reţelelor tehnico-edilitare;

5.4. protecţia mediului şi managementul resurselor naturale;

5.5. alte activităţi de interes public prevăzute de legislaţie.

Capitolul II

CERINŢE PRIVIND PROCESELE TEHNOLOGICE

Secţiunea 1

Cerinţe generale

6. Procesele tehnologice de creare a ortoimaginilor şi a produselor cartografice digitale se realizează în mod etapizat şi trebuie să asigure respectarea cerinţelor de precizie, calitate şi interoperabilitate stabilite prin prezenta Instrucţiune.

7. Procesele tehnologice includ, următoarele etape:

7.1. planificarea şi achiziţia datelor sursă, care cuprinde stabilirea scopului şi a ariei lucrării, a clasei de precizie şi a rezoluţiei la sol, selectarea platformei şi a senzorilor, elaborarea planului de zbor sau de achiziţie, stabilirea numărului şi distribuţiei punctelor de control la sol şi a punctelor independente de verificare, precum şi colectarea datelor;

7.2. prelucrarea iniţială a imaginilor, care cuprinde verificarea integrităţii şi completitudinii datelor achiziţionate, organizarea şi catalogarea imaginilor, verificarea parametrilor senzorului, eliminarea imaginilor necorespunzătoare şi pregătirea datelor pentru procesarea fotogrammetrică;

7.3. realizarea corecţiilor geometrice şi radiometrice, care cuprinde corectarea distorsiunilor produse de senzor şi de sistemul optic, orientarea imaginilor, ajustarea blocului de imagini, reducerea zgomotului, corectarea expunerii, contrastului şi diferenţelor de luminozitate sau culoare;

7.4. ortorectificarea imaginilor pe baza modelelor digitale ale terenului, care cuprinde eliminarea deformărilor determinate de relief, de înclinarea senzorului şi de geometria achiziţiei, utilizând modelul digital al terenului, parametrii de orientare şi punctele de control, precum şi transformarea imaginilor în sistemul oficial de coordonate;

7.5. mozaicarea şi armonizarea cromatică a ortoimaginilor, care cuprinde selectarea liniilor de îmbinare, combinarea imaginilor ortorectificate, eliminarea golurilor şi a suprapunerilor necorespunzătoare, uniformizarea luminozităţii şi culorilor şi verificarea continuităţii vizuale a produsului;

7.6. crearea produselor cartografice digitale derivate, care cuprinde extragerea, vectorizarea, structurarea, clasificarea, generalizarea şi reprezentarea cartografică a datelor, precum şi generarea modelelor digitale, hărţilor, planurilor, seturilor tematice şi a altor produse prevăzute de documentaţia tehnică a proiectului;

7.7. documentarea prin metadate, care cuprinde înregistrarea sursei şi datei achiziţiei, a platformei şi senzorului utilizat, a sistemului de coordonate, a metodelor şi aplicaţiilor software folosite, a parametrilor de procesare, a clasei de precizie, a rezultatelor controlului calităţii, a limitărilor produsului şi a informaţiilor necesare asigurării trasabilităţii.

8. Documentaţia tehnică a proiectului (caietul de sarcini) va stabili parametrii de bază ai lucrării, inclusiv clasa de precizie, rezoluţia la sol (GSD), densitatea şi distribuţia punctelor de control (GCP/ICP), cerinţele privind modelul digital al terenului utilizat şi modul de verificare a calităţii.

9. Procesele tehnologice se execută utilizând metode, echipamente şi aplicaţii software care corespund standardelor tehnice şi cerinţelor stabilite de autoritatea responsabilă.

10. Aplicaţiile software utilizate în procesare trebuie să permită trasabilitatea fluxului de lucru, exportul rapoartelor de procesare şi reproducerea rezultatelor, inclusiv în ceea ce priveşte calculul indicatorilor de precizie.

11. În cadrul proceselor tehnologice se utilizează sistemul naţional de coordonate MOLDREF 99 şi sistemul de altitudini Baltic 1977, în conformitate cu Legea nr.778/2001 cu privire la geodezie, cartografie şi geoinformatică, Regulamentul cu privire la reţeaua geodezică naţională, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.48/2001, şi actele normative tehnice aplicabile.

12. Respectarea cerinţelor privind securitatea şi integritatea datelor, astfel încât acestea să nu fie accesibile sau divulgate către persoane neautorizate ori în zone restricţionate.

13. Lucrările de achiziţie, prelucrare, utilizare şi difuzare a datelor geospaţiale în zonele supuse unui regim special sau cu acces restricţionat se realizează cu respectarea legislaţiei aplicabile şi a condiţiilor stabilite de autorităţile competente.

14. Orice abatere de la procesele tehnologice stabilite se admite numai cu acordul autorităţii responsabile şi cu documentarea corespunzătoare a justificării tehnice.

14.1. Abaterea de la procesele tehnologice stabilite poate fi admisă numai în cazuri justificate tehnic, dacă aceasta nu afectează clasa de precizie stabilită, integritatea datelor, securitatea informaţiilor, compatibilitatea cu sistemul de coordonate oficial şi posibilitatea verificării independente a rezultatelor.

14.2. Acordul autorităţii responsabile privind admiterea abaterii se emite în formă scrisă şi conţine justificarea tehnică, impactul asupra produsului final, măsurile de compensare/verificare şi responsabilităţile executantului.

Secţiunea 2

 Aerofotografierea şi imagini aeriene

15. Aerofotografierea se realizează conform unui plan de zbor aprobat, care stabileşte parametrii tehnici ai misiunii, inclusiv rezoluţia la sol (GSD), suprapunerile longitudinale şi transversale, altitudinea de zbor, condiţiile atmosferice, sistemul de coordonate.

16. Lucrările de aerofotografiere şi de creare a ortoimaginilor pentru asigurarea acoperirii naţionale se execută de către Î.S. "INGEOCAD", cu respectarea prevederilor prezentei Instrucţiuni.

17. Etapele de creare a unei misiuni de aerofotografiere se stabilesc şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini, elaborate în concordanţă cu cerinţele prezentei Instrucţiuni.

18. Produsele obţinute în urma unei misiuni de aerofotografiere pot fi variate, în funcţie de obiectivele zborului şi tipul de echipamente utilizate. Cele mai frecvente produse includ:

18.1. imagini aeriene brute (raw);

18.2. imagini aeriene corectate radiometric;

18.3. ortofotoplanuri;

18.4. modele digitale ale terenului şi/sau suprafeţei, după caz.

19. Criteriile de calitate ale produselor obţinute în urma aerofotografierii pot fi definite printr-un ansamblu de factori tehnici şi vizuali, care determină acurateţea, claritatea şi utilitatea datelor finale. Principalele criterii de calitate sunt următoarele:

19.1. rezoluţia la sol conform specificaţiilor proiectului;

19.2. suprapunere longitudinală şi transversală adecvată pentru procesare;

19.3. claritate, contrast şi absenţa artefactelor vizuale semnificative;

19.4. respectarea preciziei poziţionale stabilite;

19.5. documentarea completă prin metadate.

Secţiunea 3

 Sisteme aeriene fără pilot (UAS)

20. Colectarea imaginilor aeriene şi a datelor spaţiale cu ajutorul UAS se efectuează cu respectarea prevederilor Codului aerian al Republicii Moldova nr.301/2017, ale Legii nr.231/2025 privind securitatea spaţiului aerian naţional, ale Regulamentului privind autorizarea zborurilor şi utilizarea spaţiului aerian naţional de către aeronavele civile şi de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.870/2020, precum şi ale normelor de operare a aeronavelor fără pilot la bord, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.949/2022, cu obţinerea prealabilă, după caz, a autorizaţiilor, permisiunilor şi avizelor prevăzute de cadrul normativ aplicabil.

21. Operaţiunile se execută, după caz, în baza unui plan de zbor care stabileşte aria de acoperire, parametrii de zbor, senzorii utilizaţi şi cerinţele de precizie.

22. Etapele de realizare a unei misiuni de aerofotografiere cu sisteme aeriene fără pilot se stabilesc în funcţie de specificul proiectului şi cerinţele tehnice aplicabile.

23. Produsele obţinute în urma aerofotografierii realizate cu UAS pot fi diverse, în funcţie de scopul misiunii, tipul de UAS şi senzorii utilizaţi. Principalele produse obţinute sunt următoarele:

23.1. imagini aeriene;

23.2. ortofotoplanuri;

23.3. modele digitale ale terenului şi/sau suprafeţei;

23.4. nori de puncte şi alte produse fotogrammetrice.

24. Criteriile de calitate ale produselor obţinute prin aerofotografiere cu UAS pot fi stabilite în funcţie de acurateţea, claritatea şi fiabilitatea datelor rezultate. Aceste criterii asigură utilizarea corectă a produselor în aplicaţii cartografice, inginereşti şi de analiză spaţială. Principalele criterii de calitate sunt următoarele:

24.1. rezoluţia la sol corespunzătoare scopului utilizării;

24.2. acurateţea georeferenţierii, inclusiv utilizarea punctelor de control;

24.3. stabilitatea şi continuitatea acoperirii zonei;

24.4. calitatea radiometrică şi geometrică a imaginilor;

24.5. respectarea cerinţelor de securitate şi integritate a datelor.

Secţiunea 4

 Imagini satelitare

25. Imaginile satelitare utilizate trebuie să provină din surse oficiale sau comerciale autorizate şi să fie conforme cu cerinţele de rezoluţie, acurateţe şi actualitate stabilite prin prezenta Instrucţiune.

26. Etapele de obţinere şi prelucrare a imaginilor satelitare se stabilesc în funcţie de specificul proiectului şi cerinţele tehnice aplicabile, astfel încât să asigure obţinerea unor date corecte, coerente şi utilizabile pentru diverse aplicaţii.

27. Produsele obţinute din imaginile satelitare pot fi variate, în funcţie de tipul senzorului, rezoluţia spaţială şi spectrală, precum şi de nivelul de procesare aplicat datelor. Principalele produse obţinute sunt următoarele:

27.1. imagini satelitare corectate;

27.2. ortoimagini satelitare;

27.3. produse cartografice digitale derivate;

27.4. seturi de date tematice, după caz.

28. Criteriile de calitate ale imaginilor satelitare pot fi definite printr-un set de parametri tehnici şi funcţionali care determină precizia, claritatea şi utilitatea produselor rezultate pentru aplicaţii de teledetecţie, cartografie şi monitorizare a mediului:

28.1. rezoluţia spaţială, spectrală şi temporală adecvată;

28.2. precizia poziţională conform standardelor aplicabile;

28.3. lipsa distorsiunilor semnificative;

28.4. consistenţa şi completitudinea metadatelor;

28.5. compatibilitatea cu infrastructura naţională de date spaţiale.

Secţiunea 5

 Produsele cartografice digitale

29. Produsele cartografice digitale se realizează cu respectarea cerinţelor privind exactitatea geometrică şi tematică, standardele cartografice, interoperabilitatea datelor spaţiale şi compatibilitatea cu sistemele informatice geografice, utilizând acelaşi sistem de coordonate.

30. Produsele cartografice digitale includ, după caz, ortofotoplanuri, hărţi topografice digitale, planuri cadastrale, modele digitale ale terenului şi ale suprafeţei, hărţi tematice, baze de date geospaţiale vectoriale şi servicii cartografice digitale.

31. Realizarea produselor cartografice digitale se efectuează etapizat şi cuprinde colectarea şi integrarea datelor sursă, prelucrarea şi validarea acestora, modelarea şi structurarea datelor spaţiale, generalizarea cartografică, simbolizarea şi reprezentarea cartografică, controlul calităţii, precum şi generarea şi livrarea produsului final.

32. Datele utilizate la realizarea produselor cartografice digitale provin din ortoimagini, măsurători geodezice şi topografice, imagini aeriene sau satelitare, baze de date existente şi alte surse oficiale, în condiţiile legii.

33. Integrarea datelor se realizează cu asigurarea compatibilităţii formatelor, utilizării aceluiaşi sistem de coordonate şi eliminării discrepanţelor geometrice şi tematice.

34. Datele spaţiale se organizează într-un model de date coerent, care include clase de obiecte spaţiale, atribute descriptive, relaţii topologice şi identificatori unici, în conformitate cu specificaţiile tehnice stabilite de autoritatea responsabilă.

35. În funcţie de scara produsului cartografic digital, se aplică operaţiuni de generalizare cartografică, fără a afecta semnificativ acurateţea datelor.

36. Reprezentarea cartografică se realizează prin utilizarea unor reguli de simbolizare standardizate, care asigură lizibilitatea, claritatea şi interpretarea corectă a datelor.

37. Produsele cartografice digitale trebuie să conţină elementele obligatorii de reprezentare, inclusiv legenda, scara, acelaşi sistem de coordonate şi alte elemente grafice necesare.

38. Produsele cartografice digitale trebuie să respecte cerinţele tehnice şi clasele de precizie stabilite pentru datele sursă, fără a admite degradarea semnificativă a acestora în procesul de prelucrare.

39. Produsele cartografice digitale sunt supuse controlului calităţii, care include verificarea corectitudinii geometrice, consistenţei topologice, corectitudinii atributelor, respectării regulilor de simbolizare şi completitudinii datelor.

40. Produsele care nu corespund cerinţelor stabilite se returnează pentru remediere sau se resping, în condiţiile prezentei Instrucţiuni.

41. Produsele cartografice digitale se livrează în formate standard compatibile cu sistemele informatice geografice, în format vectorial şi/sau raster, după caz.

42. Livrarea produselor include datele digitale, metadatele aferente, raportul tehnic de producere şi documentaţia privind controlul calităţii.

43. Produsele cartografice digitale pot fi publicate şi puse la dispoziţie prin geoportaluri, sisteme informatice şi servicii web, în condiţiile legislaţiei privind accesul la datele spaţiale.

44. Pentru fiecare produs cartografic digital se asigură trasabilitatea datelor utilizate şi a proceselor aplicate.

45. Produsele cartografice digitale se actualizează periodic, în funcţie de modificările intervenite în teren şi de cerinţele instituţionale.

Secţiunea 6

 Scanări LiDAR

46. Produsele digitale LiDAR se realizează respectând cerinţele de acurateţe geometrică şi tematică, standardele tehnice naţionale şi internaţionale, interoperabilitatea datelor şi compatibilitatea cu sistemele informatice geografice, în sistemul de coordonate MOLDREF 99 şi sistemul de altitudini Baltic 1977.

47. Produsele digitale LiDAR includ, după caz, modele digitale ale terenului (MDT), modele digitale ale suprafeţei (DSM), nori de puncte clasificate, hărţi de înălţimi şi pante, hărţi tematice şi baze de date spaţiale vectoriale derivate din LiDAR.

48. Realizarea produselor digitale LiDAR se efectuează etapizat şi cuprinde colectarea datelor LiDAR, prelucrarea şi clasificarea punctelor, filtrarea şi corecţiile radiometrice, generarea modelelor digitale, validarea calităţii şi livrarea produsului final.

49. Datele LiDAR se colectează prin scanări aeriene sau terestre, respectând cerinţele tehnice de densitate a punctelor, precizie planimetrică şi altimetrică, acoperire şi condiţii de siguranţă a zborului sau operaţiunii.

50. Prelucrarea datelor include corecţii sistematice, eliminarea zgomotului, georeferenţierea, ajustarea altimetrică şi clasificarea punctelor în funcţie de tipul de obiect (teren, vegetaţie, clădiri, infrastructură).

51. Datele LiDAR se integrează în modele digitale coerente, care includ clase de obiecte spaţiale, atribute descriptive, relaţii topologice şi identificatori unici, conform specificaţiilor tehnice ale autorităţii responsabile.

52. Modelele digitale obţinute pot fi utilizate ca sursă pentru produse derivate: curbe de nivel, hărţi de pante, modele de volum, evaluări de risc sau planuri cadastrale.

53. Produsele digitale LiDAR trebuie să respecte cerinţele privind acurateţea datelor şi să nu se degradeze în procesul de prelucrare.

54. Controlul calităţii include verificarea corectitudinii geometrice, consistenţei topologice, corectitudinii claselor şi a atributelor, precum şi conformitatea cu specificaţiile de densitate şi acurateţe.

55. Produsele neconforme cu cerinţele tehnice sunt returnate pentru remediere sau respinse, în conformitate cu prezenta Instrucţiune.

56. Produsele digitale LiDAR se livrează în formate standard compatibile cu sistemele informaţionale geografice (în continuare GIS), inclusiv formate de nori de puncte, rastere (MDT) şi vectoriale, după caz.

57. Livrarea include datele digitale, metadatele, raportul tehnic de prelucrare şi documentaţia privind controlul calităţii.

58. Produsele digitale LiDAR pot fi puse la dispoziţie prin portaluri geo-spaţiale, sisteme informatice şi servicii web, conform legislaţiei privind accesul la datele spaţiale.

59. Pentru fiecare produs LiDAR se asigură trasabilitatea datelor sursă, proceselor de prelucrare şi clasificării.

60. Produsele digitale LiDAR se actualizează periodic în funcţie de modificările terenului şi de cerinţele instituţionale.

Capitolul III

CERINŢE TEHNICE MINIME, CLASE DE PRECIZIE

ŞI TRASABILITATEA DATELOR

61. Clase de precizie pentru ortoimagini şi produse cartografice digitale:

61.1. Ortoimaginile şi produsele cartografice digitale rezultate în urma lucrărilor de fotogrammetrie, teledetecţie sau scanare aeriană se clasifică în funcţie de:

61.1.1. Precizia poziţională (cât de exact este reprezentat un punct în raport cu poziţia sa reală pe teren);

61.1.2. Rezoluţia la sol (GSD – ground sample distance), care reprezintă dimensiunea pe teren corespunzătoare unui pixel din imagine (de exemplu, GSD = 5 cm înseamnă că un pixel acoperă 5 cm × 5 cm pe teren).

61.2. Clasificarea în clase de precizie stabileşte nivelul minim acceptat al calităţii geometrice a produsului.

62. Clase de precizie pentru ortoimagini:

62.1. Clasa I – precizie înaltă, se aplică proiectelor care necesită acurateţe ridicată (proiectare tehnică detaliată, infrastructură critică). Condiţii tehnice:

62.1.1. GSD ≤ 5 cm (rezoluţie înaltă);

62.1.2. RMSEₓᵧ (root mean square error planimetric) reprezintă eroarea medie pătratică în plan orizontal (pe coordonatele x şi y), adică abaterea medie dintre poziţia măsurată în produsul cartografic şi poziţia reală determinată pe teren.

62.1.3. RMSEₓᵧ ≤ 0,10 m

62.1.4. Eroare maximă admisă ≤ 0,20 m

62.2. Clasa II – precizie medie, se utilizează pentru lucrări de cadastru, urbanism, planificare teritorială şi aplicaţii tehnice generale. Condiţii:

62.2.1. GSD ≤ 10 cm

62.2.2. RMSEₓᵧ ≤ 0,20 m

62.2.3. Eroare maximă admisă ≤ 0,40 m

62.3. Clasa III – precizie standard, se aplică pentru studii generale, analiză regională sau documentaţii orientative. Condiţii:

62.3.1. GSD ≤ 20 cm

62.3.2. RMSEₓᵧ ≤ 0,40 m

62.3.3. Eroare maximă admisă ≤ 0,80 m

63. Clase de precizie pentru modelele digitale ale terenului.

63.1. MDT – model digital al terenului reprezintă modelul tridimensional al suprafeţei terenului, fără vegetaţie şi construcţii.

63.2. Precizia altimetrică (pe verticală) se exprimă prin: RMSE_z (root mean square error pe verticală) – eroarea medie pătratică a cotelor (înălţimilor). Clasele sunt:

63.2.1. Clasa I: RMSE_z ≤ 0,15 m

63.2.2. Clasa II: RMSE_z ≤ 0,30 m

63.2.3. Clasa III: RMSE_z ≤ 0,60 m

64. Clasa de precizie aplicabilă fiecărui proiect se stabileşte prin documentaţia tehnică aprobată înainte de începerea lucrărilor. Aceasta devine cerinţă contractuală obligatorie.

65. Pentru evaluarea calităţii produselor se determină următorii indicatori tehnici obiectivi şi cuantificabili:

65.1. rezoluţia la sol efectivă (GSD) – dimensiunea reală a pixelului pe teren;

65.2. RMSEₓᵧ – eroarea medie pătratică planimetrică;

65.3. RMSE_z – eroarea medie pătratică altimetrică (după necesitate);

65.4. eroarea maximă poziţională – cea mai mare abatere identificată în punctele de verificare;

65.5. procentul de acoperire completă – suprafaţa acoperită integral din totalul proiectat;

65.6. procentul maxim admis de zone umbrite sau artefacte – defecte vizuale sau distorsiuni rezultate în urma procesării;

65.7. uniformitatea radiometrică şi cromatică – consistenţa luminozităţii şi culorilor în întreaga imagine;

65.8. densitatea punctelor (puncte/m²) – aplicabilă în cazul norilor de puncte proveniţi din scanare LiDAR sau fotogrammetrie;

65.9. consistenţa şi completitudinea metadatelor – informaţiile descriptive ataşate produsului.

66. Valorile-limită pentru fiecare indicator se stabilesc prin documentaţia tehnică a proiectului, în concordanţă cu clasa de precizie selectată.

67. În procesul de determinare şi verificare a preciziei poziţionale se utilizează următoarele categorii de puncte:

67.1. GCP (ground control points) – puncte de control la sol, folosite pentru orientarea şi ajustarea datelor;

67.2. ICP (independent check points) – puncte independente de verificare, utilizate exclusiv pentru evaluarea preciziei.

68. Punctele Icp nu pot coincide cu punctele GCP.

69. Distribuţia punctelor GCP şi ICP va ţine cont de variabilitatea reliefului şi a utilizării terenului, fiind obligatorie includerea punctelor în zone construite, zone deschise şi zone cu variaţii altimetrice semnificative, pentru a asigura o evaluare realistă a preciziei.

70. Numărul minim al punctelor de verificare se stabileşte în funcţie de suprafaţa verificată, după cum urmează:

70.1. Minimum 20 puncte pentru suprafeţe ≤ 100 km²;

70.2. Minimum 1 punct suplimentar pentru fiecare 100 km² adiţionali.

71. GCP şi ICP trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

71.1. Distribuite uniform pe întreaga suprafaţă;

71.2. Clar identificabile pe ortoimagine;

71.3. Determinate în acelaşi sistem de coordonate.

72. Eroarea medie pătratică se calculează conform următoarei formule:

unde:

72.1. dᵢ = diferenţa dintre coordonata măsurată în produs şi coordonata de referinţă determinată în teren;

72.2. n = numărul total al punctelor de verificare.

73. Această formulă exprimă abaterea medie statistică a produsului faţă de realitate.

74. Fiecare produs cartografic digital trebuie să fie însoţit de metadate conforme standardelor aplicabile, care să conţină cel puţin următoarele informaţii:

74.1. denumirea proiectului;

74.2. data achiziţiei datelor;

74.3. platforma utilizată (UAS, avion, satelit) şi tipul senzorului;

74.4. rezoluţia la sol (GSD);

74.5. sistemul de coordonate MOLDREF 99 şi UTM zona 35N, precum şi sistemul de altitudini Baltic 1977;

74.6. sursa mdt utilizat;

74.7. metoda de ortorectificare (procesul de corectare geometrică a imaginilor);

74.8. software-ul utilizat la procesare;

74.9. exportul proiectului într-un format universal şi/sau fişierul cu elementele de orientare exterioară ale imaginilor, conţinând următoarele câmpuri: Nr., X, Y, Z, ω, φ, κ;

74.10. clasa de precizie declarată;

74.11. rezultatele testelor de precizie.

75. Fiecare livrare trebuie să fie însoţită de un raport tehnic de producere, care să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:

75.1. descrierea metodologiei aplicate;

75.2. parametrii misiunii de achiziţie (altitudine, suprapunere imagini, tip senzor);

75.3. numărul şi distribuţia GCP şi ICP;

75.4. rezultatele calculului RMSE;

75.5. descrierea corecţiilor radiometrice şi geometrice;

75.6. eventuale limitări sau neconformităţi;

75.7. concluzia privind încadrarea în clasa de precizie stabilită.

76. Raportul tehnic de producere va include informaţii privind sursa şi calitatea modelului digital al terenului (MDT), inclusiv rezoluţia şi precizia acestuia, având în vedere impactul direct asupra calităţii ortorectificării.

77. Executantul lucrării asigură trasabilitatea completă a procesului tehnologic şi arhivarea datelor, astfel încât să fie posibilă reconstituirea etapelor de achiziţie, prelucrare, procesare şi verificare a produselor.

78. Executantul păstrează, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, următoarele date şi documente:

78.1. imaginile brute (raw);

78.2. fişierele de calibrare şi orientare;

78.3. coordonatele punctelor de control;

78.4. modelele digitale (MDT, MDS);

78.5. fişierele intermediare de procesare;

78.6. raportul tehnic final.

79. Datele şi documentele arhivate trebuie să permită:

79.1. Recalcularea indicatorilor de precizie;

79.2. Verificarea independentă a rezultatelor;

79.3. Demonstrarea conformităţii cu clasa de precizie declarată.

Capitolul V

CONTROLUL CALITĂŢII ŞI ACCEPTAREA PRODUSELOR

80. Ortoimaginile şi produsele cartografice digitale sunt supuse controlului calităţii în vederea verificării conformităţii acestora cu cerinţele tehnice, clasele de precizie şi specificaţiile stabilite prin prezenta Instrucţiune şi documentaţia tehnică a proiectului.

81. Controlul calităţii se realizează pe întreg parcursul procesului de creare şi prelucrare a datelor, inclusiv asupra produselor intermediare şi a produsului final.

82. Executantul lucrărilor are obligaţia de a asigura calitatea produselor realizate, prin implementarea procedurilor interne de control şi verificare.

83. Controlul calităţii include, după caz, control intern efectuat de executant, control tehnic independent şi control de conformitate realizat în cadrul procedurii de recepţie.

84. Controlul calităţii vizează datele sursă, procesele tehnologice aplicate, produsele intermediare, produsele finale, precum şi metadatele şi documentaţia tehnică aferentă.

85. Verificarea calităţii produselor se realizează pe baza unor indicatori tehnici măsurabili, care includ precizia poziţională, eroarea maximă, rezoluţia la sol, gradul de acoperire, uniformitatea radiometrică, consistenţa geometrică şi topologică, corectitudinea atributelor, densitatea punctelor şi completitudinea metadatelor.

86. Indicatorii de calitate trebuie să se încadreze în valorile-limită stabilite prin prezenta Instrucţiune şi prin documentaţia tehnică aprobată pentru fiecare proiect.

87. Determinarea preciziei poziţionale se realizează pe baza punctelor independente de verificare, distribuite uniform în aria de studiu, utilizând metode statistice conforme standardelor.

88. Controlul calităţii se efectuează prin metode automate şi manuale, inclusiv analize în sisteme informatice geografice, inspecţie vizuală, comparaţie cu date de referinţă şi, după caz, verificări în teren.

89. În cadrul controlului calităţii se identifică neconformităţile produselor, care se clasifică în neconformităţi critice, majore şi minore, în funcţie de impactul asupra utilizării produsului.

90. Neconformităţile critice afectează în mod semnificativ precizia sau integritatea produsului şi conduc la respingerea acestuia.

91. Neconformităţile majore impun corectarea produsului înainte de acceptare, iar neconformităţile minore nu afectează în mod semnificativ utilizarea produsului.

92. Verificarea conformităţii tehnice şi avizarea produselor se realizează de autoritatea sau entitatea competentă, în limitele atribuţiilor stabilite de cadrul normativ aplicabil.

93. Pentru efectuarea verificării, executantul lucrărilor prezintă produsele digitale, metadatele, raportul tehnic de producere şi documentaţia privind controlul intern al calităţii.

94. Verificarea vizează completitudinea documentaţiei şi conformitatea produselor cu cerinţele tehnice, clasele de precizie, indicatorii de calitate şi cerinţele stabilite prin documentaţia tehnică a proiectului.

95. Rezultatele verificării se consemnează într-un raport de verificare tehnică, care cuprinde produsele examinate, indicatorii verificaţi, neconformităţile constatate şi concluzia verificării.

96. În urma verificării se dispune, după caz:

96.1. avizarea produsului;

96.2. restituirea produsului pentru remedierea neconformităţilor;

96.3. refuzul motivat al avizării, în cazul în care produsul nu corespunde cerinţelor tehnice esenţiale.

97. În cazul restituirii pentru remediere, raportul de verificare tehnică va indica neconformităţile constatate şi cerinţele tehnice care nu au fost respectate.

98. Produsele prezentate repetat sunt supuse reverificării în ceea ce priveşte neconformităţile remediate şi elementele tehnice afectate de modificările efectuate.

99. Avizarea confirmă exclusiv conformitatea tehnică a produsului cu cerinţele prezentei Instrucţiuni şi nu substituie autorizările, aprobările, recepţia contractuală sau alte proceduri prevăzute de legislaţie.

100. Executantul lucrărilor poartă răspundere pentru corectitudinea, exactitatea, integritatea şi autenticitatea datelor şi documentelor prezentate, în condiţiile legislaţiei.