Raport de activitate al Inspecţiei Muncii pe anul 2012

MINISTERUL MUNCII PROTECŢIEI
SOCIALE ŞI FAMILIEI

R A P O R T

de activitate al Inspecţiei Muncii pe anul 2012

 (în vigoare 28.06.2013) 

Monitorul Oficial nr.136-139 art.989 din 28.06.2013

* * *

INTRODUCERE

Inspecţia Muncii este organ al administraţiei publice centrale, ce se află în subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi întreprinde acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.

Activitatea Inspecţiei Muncii în anul 2012 a fost orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din programul său de activitate şi din prevederile actelor legislative şi normative. Conform acestora Inspecţiei Muncii îi revine, drept obiectiv principal, asigurarea aplicării dispoziţiilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

CADRUL LEGISLATIV AFERENT INSPECŢIEI MUNCII

Inspecţia Muncii activează în baza cadrului legislativ de reglementare structurat după cum urmează.

Cadrul legislativ de reglementare a activităţii Inspecţiei Muncii

Acte internaţionale:

Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.81 privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ;

Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.129 privind inspecţia muncii în agricultură;

Carta socială europeană revizuită.

Acte naţionale:

Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003;

Legea nr.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii;

Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;

Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare, republicată în 2003;

Regulamentul Inspecţiei Muncii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1481 din 27 decembrie 2001;

Programul de activitate a Inspecţiei Muncii pentru anul 2012.

Cadrul legislativ aflat în incidenţa controlului Inspecţiei Muncii

În incidenţa activităţilor de control ale Inspecţiei Muncii se regăseşte modul de aplicare şi respectare a cadrului legislativ şi normativ structurat după cum urmează.

Acte internaţionale:

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi culturale din 16 decembrie 1966;

Carta socială europeană revizuită;

Convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de Republica Moldova.

Acte naţionale:

Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003;

Legea nr.1432-XIV din 28.12.2000 privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim;

Legea salarizării nr.847-IV din 14.02.2002;

Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;

Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici;

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008;

Legea nr.756-XIV din 24.12.1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

Hotărîrea Guvernului nr.95 din 5 februarie 2009 "Pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă":

a) Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale;

b) Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a comitetului pentru securitatea şi sănătatea în muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.353 din 5 mai 2010 "Cu privire la aprobarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate la locul de muncă";

Hotărîrea Guvernului nr.603 din 11 august 2011 "Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă";

Hotărîrea Guvernului nr.80 din 9 februarie 2012 "Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile";

Convenţii Colective de toate nivelurile.

Alte acte normative din domeniul muncii şi securităţii şi sănătăţii în muncă.

STRUCTURA INSPECŢIEI MUNCII

În realizarea activităţilor sale Inspecţia Muncii dispune de un efectiv de personal de 96 unităţi. Din acestea 15 unităţi sînt distribuite în aparatul central, iar 81 unităţi distribuite în 10 inspectorate teritoriale de muncă. Din numărul total al inspectorilor încadraţi în Inspecţia Muncii 12 sînt femei. Efectivul Inspecţiei Muncii este constituit din personal cu pregătire profesională în diferite domenii după cum urmează: 47 ingineri, 34 jurişti, 7 economişti şi 3 alte specialităţi.

Structura organizatorică a Inspecţiei Muncii este reflectată în anexa nr.1 la prezentul Raport

Repartizarea inspectorilor de muncă pe funcţii publice la nivel teritorial, la 31 decembrie 2012, este reprezentată în felul următor. În inspectoratele teritoriale de muncă funcţiile publice de conducere sînt ocupate de 19 unităţi de personal. Funcţiile publice de execuţie sînt ocupate de 62 unităţi de personal.

Repartizarea inspectorilor în inspectoratele teritoriale de muncă pe funcţii publice este reflectată în anexa nr.2 la prezentul Raport.

MIJLOACELE FINANCIARE ALOCATE INSPECŢIEI MUNCII

Pentru desfăşurarea activităţii sale, Inspecţiei Muncii, pentru anul 2012, i-a fost alocat, un buget în mărime de 7394,4 mii lei, care a fost utilizat după destinaţie.

Astfel, cheltuielile pentru retribuirea muncii angajaţilor Inspecţiei Muncii au constituit 5017 mii lei. Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii din salariul calculat au constituit 970,6 mii lei. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 175,6 mii lei.

Pentru achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor au fost cheltuiţi 1172,7 mii lei, din care: pentru rechizite de birou – 25 mii lei, abonarea la ediţia periodică "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" – 2,4 mii lei, servicii de telecomunicaţii şi poştale – 115,1 mii lei, servicii pentru deservirea şi întreţinerea mijloacelor de transport – 710,2 mii lei, reparaţii curente ale utilajului şi inventarului tehnic – 25 mii lei, arenda încăperilor de serviciu şi plata serviciilor comunale – 255 mii lei, lucrări de calcul şi informatică – 40 mii lei.

Pentru deplasările de serviciu în interiorul ţării au fost cheltuite 41,3 mii lei. Mărimea indemnizaţiilor achitate constituie 17,2 mii lei.

ACTIVITĂŢI DE INSPECŢIE

Aspirînd spre realizarea obiectivelor ce-i revin, Inspecţia Muncii întreprinde diverse acţiuni orientate spre asigurarea aplicării legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. Printre acestea se regăsesc vizite de control, monitorizarea muncii copilului, campanii, prevenirea, sancţionarea şi combaterea ilegalităţilor, examinarea petiţiilor şi sesizărilor despre încălcarea legislaţiei muncii, înregistrarea statelor de personal şi a contractelor colective de muncă, cercetarea accidentelor de muncă, acţiuni şi măsuri de consolidare a capacităţilor profesionale a inspectorilor de muncă, informare, consultare şi sensibilizare.

ACŢIUNI DE CONTROL

Inspecţia Muncii cu subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2012 a realizat 6510 vizite de control privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă la peste 5400 unităţi cu un număr de peste 217 mii salariaţi, din care mai mult de 107 mii – femei şi 116 minori. Controalele se repartizează după cum urmează:

- în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 3419 controale;

- în domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 3091 controale.

Din numărul total de controale:

- 4026 – constituie controale de fond;

- 1576 – controale inopinate;

- 879 – controale tematice;

- 29 – controale repetate.

Repartizarea numărului de controale după domeniul de activitate se prezintă după cum urmează:

- 25% – reprezintă unităţi ce desfăşoară activităţi comerciale;

- 18% – activităţi de servicii colective, sociale şi personale colective;

- 17% – unităţi din ramura agriculturii;

- 10% – unităţi din ramura de construcţie;

- 8% – unităţi din ramura industriei prelucrătoare;

- 6% – unităţi din domeniul învăţămîntului;

- 5% – unităţi din ramura de transport;

- 4% – administraţia publică;

- cîte 2% – activităţi financiare şi unităţi din domeniul sănătăţii;

- cîte 1% – unităţi din domeniul energetic, industriei extractive şi activitate hotelieră.

În vederea combaterii şi prevenirii muncii nedeclarate, de către inspectorii de muncă au fost desfăşurate controale, în cadrul cărora, la 294 agenţi economici au fost depistate 989 persoane, care au fost admise la muncă fără perfectarea relaţiilor de muncă în formă scrisă. Astfel la:

- 64 unităţi din domeniul agriculturii şi silviculturii activau, fiind admişi la muncă fără forme legale 292 persoane;

- 45 unităţi din ramura de construcţie – 264 persoane;

- 101 unităţi din domeniul comerţului – 175 persoane;

- 34 unităţi din industria prelucrătoare – 134 persoane;

- 36 unităţi din alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale – 92 persoane;

- 10 unităţi din ramura de transport – 25 persoane;

- 3 unităţi din activitatea hotelieră – 4 persoane;

- 1 unitate din ramura industriei extractive – 3 persoane.

Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care, de către inspectorii de muncă, au fost înregistrate 79559 cazuri de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Indicatorii referitori la activitatea Inspecţiei Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2012 sînt reflectaţi în anexele nr.3 şi nr.4 la prezentul Raport.

ACŢIUNI DE MONITORIZARE A MUNCII COPILULUI

Printre obiectivele activităţilor de control în perioada de referinţă se regăsesc şi aspecte ce ţin de munca persoanelor mai tinere de 18 ani. La momentul controalelor la 37 de unităţi vizitate activau 116 de angajaţi minori, fiind antrenaţi la lucrări din agricultură, industria uşoară, alimentaţia publică, comerţ, construcţie, învăţămînt.

Astfel, în procesul monitorizării, minori au fost identificaţi la: vînturat cereale – 30 persoane, lucrări agricole – 20 persoane, recoltarea fructelor şi legumelor – 20 persoane, lucrări necalificate în construcţie – 20 persoane, activităţi de cusătorie – 11 persoane, îngrijit animale – 5 persoane, spart nuci – 3 minori, de asemenea 2 – chelneri, 3 – vînzători, 1 – secretar-dactilograf şi 1 – bucătar.

Faţă de 59 persoane au fost comise încălcări în domeniul muncii şi ca urmare au fost dispuse măsuri de remediere a deficienţelor depistate.

La 22 unităţi economice au fost identificate 52 persoane mai tinere de 18 ani, care au fost admise la muncă cu încălcarea prevederilor legale – fără încheierea contractelor individuale de muncă, fără emiterea ordinului de angajare, fără evidenţa timpului de muncă şi în lipsa carnetului de muncă – care ulterior desfăşurau muncă ilegală. Controalele întreprinse de Inspecţia Muncii demonstrează că, munca nedeclarată a minorilor este folosită mai des în ramura agricolă.

La activităţi proscrise minorilor au fost antrenate 39 persoane, care ulterior au fost retrase din muncă.

În temeiul Dispoziţiei nr.50 din 30 martie 2012 şi în scopul minimizării practicii de antrenare a minorilor în activităţi proscrise persoanelor mai tinere de 18 ani, familiarizarea cu drepturile legale la angajare şi a altor prevederi a legislaţiei muncii faţă de minori, pe parcursul lunilor aprilie – mai 2012 de către inspectorii de muncă au fost organizate şi desfăşurate întruniri cu absolvenţii din 16 instituţii de învăţămînt preuniversitar.

O altă modalitate de a sensibiliza tinerii aflaţi în căutarea unui loc de muncă a fost participarea inspectorilor de muncă la desfăşurarea tîrgurilor locurilor de muncă, în cadrul cărora au fost oferite consultaţii tinerilor, în evitarea unor eventuale ilegalităţi.

CAMPANIE DE INSPECŢIE A MUNCII ÎN CONSTRUCŢII

Atît statisticile oficiale cît şi activităţile de inspecţie anterioare scot în evidenţă faptul că cele mai mari proporţii ale fenomenului muncii nedeclarate, cît şi o pondere semnificativă în numărul accidentaţilor proveniţi din accidente de muncă revine domeniului construcţiilor. Conform datelor statistice în ramura construcţiilor activează mai mult de 500 de unităţi economice care efectuează lucrări de construcţie, demolări, excavaţii, lucrări de terasament, renovări – restaurări ş. a.

În vederea identificării şi soluţionării problemelor ce ţin de securitatea şi sănătatea muncii în construcţii, de utilizarea nelegală a muncii, precum şi întru realizarea Programului de Ţară privind Munca Decentă, Inspecţia Muncii cu sprijinul Biroului subregional Budapesta al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) a iniţiat desfăşurarea Campaniei Naţionale de inspecţie a muncii în construcţii cu genericul "Prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate, şi a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor din construcţii".

Scopul acestei acţiuni a fost de a identifica, preveni şi combate prestarea muncii nedeclarate, fără forme legale şi identificarea şi prevenirea riscurilor la care sînt supuşi lucrătorii de pe şantierele de construcţii.

Campania a fost lansată prin Dispoziţia nr.26 din 7 februarie 2012 a Inspectorului General de Stat al Muncii, începînd cu luna martie 2012, şi a fost structurată pe două direcţii de acţiune. Prima direcţie de acţiune vizează activităţi de sensibilizare, informare şi consultare, cea de-a doua – activităţi de control.

Astfel, în luna martie 2012, în vederea sporirii gradului de sensibilizare, inspectorii de muncă au organizat întruniri cu conducătorii şi specialiştii agenţilor economici din construcţii. În cadrul acestor întruniri participanţii au fost informaţi despre scopul şi obiectivele campaniei cît şi impactul negativ al "muncii nedeclarate" şi al riscurilor pentru securitatea şi sănătatea muncitorilor din acest domeniu. În acelaşi context s-a pus accent pe Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.80 din 09.02.2012, prin care au fost aprobate Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.

Tot în cadrul primei direcţii de acţiune au fost organizate vizite la şantierele de construcţii pentru acordarea consultaţiilor cît şi pentru distribuirea materialelor informaţionale şi de sensibilizare.

Pentru o informare mai amplă a cetăţenilor despre derularea campaniei naţionale în domeniul construcţiilor au fost publicate 40 de articole în ziarele raionale cu genericul "Prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate şi a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor din construcţii".

În cadrul celei de a doua direcţii de acţiune au fost organizate vizite de control nemijlocit la şantierele de construcţie. În acest sens, în perioada 1 martie – 17 august 2012 au fost supuse controlului 209 unităţi economice (238 şantiere de construcţie), la care activau 3640 salariaţi, din care 816 femei şi 3 minori. Controalele în cauză au vizat respectarea actelor legislative din domeniul muncii cît şi conformarea şi respectarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.

Indicatori referitori la numărul agenţilor economici cuprinşi în acţiunile Campaniei de inspecţie a muncii în construcţii se regăsesc în anexa nr.5 la prezentul Raport.

În procesul activităţilor de control întreprinse s-a constatat că, cele mai frecvente încălcări ale legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă şi deficienţe de aplicare a acesteia sînt de ordin organizatoric.

În urma controalelor efectuate au fost constatate şi încălcări ale legislaţiei şi altor acte normative din domeniul relaţiilor de muncă.

Toate încălcările depistate sînt elemente, ce prejudiciază esenţial drepturile ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea mecanismelor de conformare a prevederilor legale.

Totodată au fost întreprinse controale repetate, privind faptul verificării înlăturării abaterilor constatate şi ca rezultat 90% din angajatori sau conformat cerinţelor stabilite.

În scopul îmbunătăţirii continue a nivelului securităţii şi sănătăţii a salariaţilor este oportună evaluarea riscurilor de accidentare sau îmbolnăvire la locul de muncă, elaborarea şi asigurarea realizării planurilor anuale de măsuri de protecţie şi prevenire. În aceeaşi măsură sînt importante perfecţionarea şi dezvoltarea cadrului normativ de securitate şi sănătate în muncă, aplicabil în activităţile de construcţie, precum şi organizarea şi asigurarea instruirii în materie de securitate şi sănătate în muncă a conducătorilor, specialiştilor, altor categorii de personal interesate din cadrul unităţilor din ramura nominalizată, instruirea cărora în materie de securitate şi sănătate în muncă este obligatorie prin lege.

Indicatorii de evaluare a Campaniei de inspecţie a muncii în construcţii se regăsesc în anexa nr.6 la prezentul Raport.

EXAMINAREA PETIŢIILOR ŞI SESIZĂRILOR

În anul raportat, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au examinat 3311 petiţii de la cetăţeni şi 794 sesizări din partea autorităţilor publice centrale şi locale, prin care s-au invocat diverse încălcări ale legislaţiei muncii şi normelor de securitate şi sănătate în muncă. Din numărul total de adresări din partea cetăţenilor în:

- 50% de cazuri au fost semnalate probleme legate de neachitarea salariului şi formarea restanţelor la plata salariului;

- 14% – concedierea salariaţilor;

- 11% – neasigurarea de către angajator a unor condiţii de muncă adecvate;

- 9% – au semnalat munca nedeclarată, sau refuzul angajatorului de a încheia contracte individuale de muncă cu lucrătorii;

- 7% – au avut în vizor probleme ce ţin de reţinerea sau completarea incorectă a carnetelor de muncă;

- 5% – neacordarea concediilor anuale de odihnă şi suplimentare plătite;

- 4% – constituie probleme ce ţin de neachitarea indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate, neacordarea concediului pentru îngrijirea copilului şi încălcarea regimului timpului de muncă.

Din numărul total de petiţii:

- 60% – petiţii parvenite de la bărbaţi,

- 40% – de la femei;

Adresările colective constituie 11% din numărul total de petiţii.

CONSTATĂRI, ACŢIUNI DE PREVENIRE, SANCŢIONARE ŞI COMBATERE

Activităţile de control, de monitorizare a muncii copilului, de campanie, de examinare a petiţiilor şi sesizărilor întreprinse de Inspecţia Muncii scot în evidenţă faptul că, angajatorii comit mai frecvent încălcări referitoare la:

- contractul individual de muncă – iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art.47, 49, 55, 85, 86);

- durata timpului de muncă – depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art.95 – 105, 107, 109, 110, 111);

- salarizare – angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim stabilit de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenilor legali de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art.128 alineatul (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);

- securitatea şi sănătatea în muncă – neefectuarea evaluării riscurilor profesionale; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea cu echipament de protecţie; (Capitolul III, art.10, 13 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10.07.2008).

În raport cu persoanele mai tinere de 18 ani cele mai frecvente cazuri de încălcare a legislaţiei muncii au constituit atragerea la muncă fără acordul scris al părinţilor, admiterea la lucru fără examenul medical preventiv, fără instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la locul de muncă, neasigurarea normelor de durată redusă a timpului de muncă, cu atragerea la muncă în zilele de repaus, neacordarea concediului suplimentar plătit, cu lacune în calcularea salariului, atragerea la munci proscrise ş.a.

Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme ce contribuie la asigurarea respectării cadrului legal.

În acest sens de către inspectorii de muncă, au fost emise prescripţii în care se conţin circa 80 mii măsuri şi acţiuni de remediere a deficienţelor, abaterilor şi încălcărilor depistate, inclusiv şi prescripţii de retragere din muncă a minorilor antrenaţi în condiţii proscrise.

Anumite proceduri de inspecţie, menite să asigure aplicarea legislaţiei, au fost utilizate de către inspectorii de muncă şi pe parcursul campaniei. Printre acestea se înscriu: acţiuni de prevenire – 2423; sensibilizare – 597; informare – 865; consultare – 1077; recomandare – 2381.

Pe parcursul derulării campaniei, de către inspectorii de muncă au fost sistate 3 şantiere de construcţie pe motivul nerespectării actelor normative şi legislative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, cît şi celor din domeniul construcţiilor.

Ca rezultat al neconformării angajatorilor şi persoanelor cu funcţie de răspundere a acestora la prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă pe parcursul anului de către inspectorii de muncă, au fost încheiate şi înaintate instanţei de judecată spre examinare 891 procese-verbale cu privire la contravenţie. Din numărul total de procese-verbale cu privire la contravenţie în 23 procese-verbale s-au constatat încălcări care au fost comise în raport cu minori (12 – art.55 alin.2 Cod contravenţional (CC), 7 – art.55¹ CC, 4 – art.58 CC), în 134 procese-verbale se constată admiterea persoanelor la muncă fără perfectarea formelor legale, în 121 procese-verbale cu privire la contravenţie (art.57 alin.1 CC) se constată încălcarea termenelor de plată a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent. În celelalte procese-verbale cu privire la contravenţie se constată şi alte încălcări în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Pentru împiedicarea activităţii legitime a inspectorilor de muncă, în baza art.349 alin.1 al Codului contravenţional au fost încheiate 50 procese-verbale cu privire la contravenţie şi înaintate spre examinare organelor de poliţie.

EVIDENŢA STATELOR DE PERSONAL

Pe parcursul perioadei de gestiune, la inspectoratele teritoriale de muncă în baza articolului 10 alineatul (2) litera c) din Codul muncii, au fost prezentate spre înregistrare statele de personal de la 13642 unităţi din sectorul real al economiei cu un efectiv de personal de 267459,2 de salariaţi.

Indicatori referitori la numărul statelor de personal înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.7 la prezentul Raport.

Evidenţa contractelor colective de muncă

În anul 2012, în temeiul articolului 40 alineatul 1 din Codul muncii, subdiviziunile teritoriale ale Inspecţiei Muncii au înregistrat 1138 contracte colective de muncă.

Indicatori referitori la numărul contractelor colective de muncă şi acordurile adiţionale la ele înregistrate sînt reflectate în anexa nr.8 la prezentul Raport.

Date statistice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, referitoare la accidentele de muncă şi cercetarea accidentelor de muncă

Potrivit datelor oferite de Biroul Naţional de Statistică, în anul 2012 au depus rapoarte statistice ce vizează aspecte de securitate şi sănătate în muncă 5737 unităţi cu un efectiv de peste 20 de lucrători. În aceste unităţi au fost angajaţi 590376 salariaţi, din care 324831 femei, 260 persoane sub vîrsta de 18 ani şi 4456 persoane cu capacităţi funcţionale limitate.

Numărul unităţilor care au depus rapoarte statistice şi numărul salariaţilor existenţi în scriptele acestor unităţi în anul 2012, structurat prin prisma activităţilor, sînt reflectate în anexa nr.9 la prezentul Raport.

Potrivit statisticilor, în anul raportat au fost ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare circa 48,658 mii salariaţi. Aceasta constituie 8 la sută din numărul total al salariaţilor angajaţi în unităţile vizate de statistici. Din numărul total al salariaţilor ocupaţi în condiţii de muncă ce nu corespund normelor igienico-sanitare 27771 sînt femei. Situaţia condiţiilor de muncă, inclusiv a condiţiilor de muncă a femeilor sînt reflectate în anexele nr.10 şi nr.11 la prezentul Raport.

Pentru realizarea măsurilor de protecţie şi prevenire, pe parcursul anului 2012 unităţile vizate în statistici, au cheltuit în ansamblu mai mult de 238 mil.lei. Date referitoare la cheltuielile pentru securitatea şi sănătatea în muncă se conţin în anexa nr.12 la prezentul Raport.

Din cauza deficienţilor de securitate, anual, potrivit statisticilor, se înregistrează un număr impunător de accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. În perioada de referinţă, la unităţile cuprinse în statistici, s-a înregistrat un număr total de 425 accidentaţi, proveniţi din accidente de muncă, ce determină un indice de frecvenţă de 0,7198 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi).

Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaţilor a fost de 13109, determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă cauzată de accidente de muncă de 30,84 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat). Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la unităţile acoperite de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr.13 şi nr.14 la prezentul Raport.

Conform art.222 din Codul muncii, una din direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Potrivit art.13 lit.p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul este obligat să asigure comunicarea, cercetarea, evidenţa şi raportarea corectă şi în termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate, elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora.

Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005.

Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat Inspecţiei Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. Acest Regulament stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator, iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. În temeiul acestui Regulament angajatorului îi revine obligaţiunea să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate.

Anual inspectorii de muncă cercetează mai mult de 160 accidente de muncă.

Astfel pe parcursul anului 2012, la Inspecţia Muncii au fost comunicate 414 accidente (inclusiv 7 accidente produse în anii precedenţi).

Prin dispoziţia şefului Inspecţiei Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 163 de accidente, în urma cărora au suferit 184 persoane. De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 251 accidente cu incapacitate temporară de muncă.

Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă, 117 au fost clasificate ca accidente de muncă, din care 32 mortale – în rezultatul cărora au avut de suferit mortal 32 persoane, 62 grave – în care au suferit 71 persoane şi 23 accidente cu incapacitate temporară de muncă. O persoană mai tînără de 18 ani (cusătoreasă) a fost implicată într-un accident rutier-colectiv, în urma căruia a fost grav accidentată.

Pe parcursul desfăşurării Campaniei de inspecţie a muncii în construcţii de către inspectorii de muncă au fost cercetate 5 accidente de muncă:

- 2 mortale, în care au decedat 2 persoane;

- 3 grave, în care au fost accidentate 3 persoane.

În perioada de derulare a campaniei (martie – august 2012) comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011 s-a constatat o scădere semnificativă a numărului accidentelor de muncă.

Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă, că ponderea cea mai mare revine industriei prelucrătoare – 16 accidente de muncă grave şi 4 mortale, urmată de ramura agriculturii şi silviculturii – 11 accidente de muncă grave şi 4 mortale.

Dosarele de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale 94 la număr, întocmite de inspectorii de muncă, au fost remise în adresa organelor de poliţie pentru examinare sub aspect penal.

Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă, şi prin urmare un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator către Inspecţia Muncii despre producerea acestor evenimente. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nedeclarată.

Astfel din numărul accidentelor comunicate – 1 accident mortal (din comerţ) şi 2 grave (unul din ramura agricolă şi unul din construcţie) s-au produs cu persoane, care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. Aceste evenimente s-au produs la 2 angajatori persoane juridice şi un angajator persoană fizică.

În asemenea situaţii cercetarea accidentului devine posibilă numai după dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă.

Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile, vizate în statistici, în anul 2012 se estimează la 1850,9 mii lei, din care 80 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 9 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 9 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 2 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.

Pentru realizarea anumitor garanţii stabilite de legislaţie, în anul raportat au beneficiat de cel puţin de un fel de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă 72641 salariaţi, din care 42456 femei. Înlesnirile şi sporurile pentru condiţii nefavorabile de muncă sînt reflectate în anexele nr.15 şi nr.16 la prezentul Raport.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

În temeiul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale în cadrul unităţii se realizează de către conducător, lucrătorii desemnaţi prin decizia angajatorului, serviciului intern de protecţie şi prevenire şi serviciului extern de protecţie şi prevenire. Informaţie privind desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă la unităţile vizate în statistici sînt reflectate în anexa nr.17 la prezentul Raport.

RESURSE DE TIMP CONSUMATE ÎN ACTIVITĂŢILE DE INSPECŢIE

Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2012 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.

Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 9739 zile-om. Aceasta constituie 63 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 2437 zile-om sau 16 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 649 zile-om, ceea ce constituie 4 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru efectuarea unui control inspectorii de muncă utilizează 1,5 zile.

CONSOLIDAREA CAPACITĂŢILOR PROFESIONALE ALE

 INSPECTORILOR DE MUNCĂ

Formarea inspectorilor de muncă şi monitorizarea activităţilor desfăşurate de aceştia solicită de la Inspecţia Muncii atenţie deosebită. Astfel, pentru pregătirea inspectorilor de muncă au fost organizate 6 ateliere de lucru cu tematici în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în cadrul cărora au fost instruite 42 persoane. Realizarea acestor acţiuni au derulat cu concursul experţilor OIM şi al specialiştilor din cadrul aparatului Inspecţiei Muncii.

În cadrul programului de instruire continuă a inspectorilor de muncă, pe parcursul lunii februarie 2012 au fost desfăşurate seminare regionale cu tematica "Tehnici de cercetare a accidentelor de muncă. Perfectarea proceselor-verbale de cercetare a accidentelor de muncă" şi "Evaluarea riscurilor profesionale. Perfectarea documentelor de evaluare."

În anul ce s-a scurs, 3 inspectori de muncă au fost instruiţi conform unui curs de "Securitate şi sănătate în muncă". Cursul a fost organizat şi realizat cu susţinerea Întreprinderii de Stat "Centrul de instruire în domeniul relaţiilor de muncă".

În conformitate cu programul de reciclare a funcţionarilor publici, în perioada februarie-mai 2012 de către Academia de administraţie publică în colaborare cu Cancelaria de Stat, au fost organizate cursuri de perfecţionare cu tematicile "Adaptarea şi integrarea în funcţia publică", "Management şi planificare strategică", "Managementul şi elaborarea programelor şi proiectelor" şi "Noul management public", unde au fost antrenaţi 8 funcţionari publici de conducere şi de execuţie din cadrul Inspecţiei Muncii.

ACŢIUNI DE SENSIBILIZARE, INFORMARE ŞI CONSULTARE

Pentru sensibilizarea, informarea şi consultarea celor interesaţi în aplicarea corectă şi eficientă a legislaţiei, precum şi pentru asigurarea transparenţei activităţii de inspecţie s-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii, Legii securităţii şi sănătăţii în muncă şi despre activitatea Inspecţiei Muncii. În această ordine de idei au fost acordate 25 interviuri la posturile de radio locale şi centrale, 48 participări în cadrul emisiunilor televizate şi au fost publicate circa 73 articole în diverse publicaţii periodice centrale şi locale.

Cu ocazia instituirii Zilei securităţii şi sănătăţii în muncă (28 aprilie) a fost organizat în mun.Chişinău, în comun cu reprezentanţii organelor sindicale, seminarul consacrat muncii fără pericol de accidentare, cu participarea reprezentanţilor patronatelor şi specialiştilor pentru protecţia muncii de la unităţi economice din municipiu.

Toate acţiunile întreprinse de inspecţie în anul 2012 scot în evidenţă o tendinţă stabilă de conformare la rigorile legislaţiei şi de respectare a acesteia.

Totodată se mai întîlnesc şi anumite dificultăţi în aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează unităţile noi apărute şi cu un efectiv de personal mic.

Soluţionarea inadecvată şi insuficientă a problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la unităţile care nu dispun de serviciul de prevenire şi protecţie sau de un lucrător desemnat pentru desfăşurarea activităţii de protecţie a salariaţilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.

Un obstacol deosebit în aplicarea legislaţiei îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau al reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.

Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Inspecţia Muncii a acordat ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii. În perioada raportată au beneficiat de ajutorul consultativ al Inspecţiei Muncii şi subdiviziunilor sale structurale peste 1200 persoane.

În perioada de referinţă, Inspecţia Muncii a coordonat activitatea de instruire şi formare a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca rezultat al coordonării activităţii de instruire şi formare, în instituţiile abilitate cu dreptul de instruire în domeniul dat, au fost instruite mai mult de 5000 persoane.

În realizarea activităţilor de inspecţie se atestă anumite obstacole generate de Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

Constatăm că Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător conţine prevederi ce contravin spiritului, principiilor şi dispoziţiilor actelor internaţionale referitoare la sistemele de inspecţie a muncii.

Aceste contradicţii ţin de periodicitatea efectuării controalelor, modul de organizare şi exercitare a controlului, asigurarea operativităţii exercitării controalelor, abilităţile şi capacităţile instituţionale ale organului de control pentru asigurarea aplicării corecte, coerente, consecvente şi univoce a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. Contradicţiile din această lege contribuie la birocratizarea procedurilor de control exercitate de Inspecţia Muncii şi conduc la diminuarea operativităţii activităţilor de inspecţie, la reacţie întîrziată în situaţii de încălcare flagrantă a legislaţiei sau la prejudiciere a drepturilor cetăţenilor sau a securităţii şi sănătăţii acestora. Informarea prealabilă despre intenţia de efectuare a controlului duce la favorizarea camuflării fenomenului "munca la negru" şi sporirii dimensiunilor acestuia. Totodată asigurarea operaţiunilor birocratice pe care le impun unele dispoziţii ale legii conduce la diminuarea părţii de timp dedicat activităţilor efective de prevenire şi de control şi la sporirea părţii de timp dedicate activităţilor birocratice (activităţi de coordonare, de informare, de raportare şi cele legate de asigurarea raportării) ale personalului cu atribuţii de control din cadrul Inspecţiei Muncii. Aceasta la rîndul său conduce la diminuarea eficacităţii activităţilor de control şi la realizarea insuficientă a obiectivelor de activitate.

Pe parcursul anului 2012 Inspecţia Muncii a informat Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei despre deficienţele în desfăşurarea activităţilor de inspecţie, precum şi în aplicarea legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii, şi-a adus contribuţia la coordonarea şi promovarea unor acte care conţin cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă, precum şi la modificarea unor norme din Codul muncii şi Codul contravenţional.

ÎNCHEIERE

Rezultatele obţinute confirmă că activitatea Inspecţiei Muncii reprezintă un proces complex în derulare, care necesită eforturi şi coerenţă în acţiuni.

Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspecţiei Muncii, stabilite de Lege, este oportun şi necesar ca Inspecţia Muncii:

- să elaboreze şi să formuleze propuneri în vederea conformării cadrului naţional de reglementare a activităţilor de inspecţie cu normele internaţionale respective la care Republica Moldova este parte;

- să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:

- monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;

- monitorizarea muncii femeilor şi persoanelor mai tinere de 18 ani;

- monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuare a fenomenului "muncii nedeclarate";

- monitorizarea nediscriminării în muncă.

Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor, or acestea sînt obiectivele Inspecţiei Muncii stabilite de Codul muncii, alte acte legislative şi normative din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi de Legea privind Inspecţia Muncii.