Raportul anual al Curţii de Conturi din 18.08.99 asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice

CURTEA DE CONTURI Raportul anual al Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice din 18.08.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.90-92/30 din 19.08.1999 * * * INTRODUCERE Curtea de Conturi a Republicii Moldova, ca organ suprem de control financiar, conform art.133 din Constituţia Republicii Moldova şi Legii privind Curtea de Conturi nr.312-XIII din 08.12.94, exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice, de aceea raportul în cauză a fost perfectat corespunzător şi se prezintă spre informare Parlamentului Republicii Moldova. Sarcina primordială a Curţii de Conturi este exercitarea controlului asupra raţionalităţii şi eficienţei utilizării mijloacelor financiare publice, eficacităţii gestionării patrimoniului statului, precum şi a controlului asupra îndeplinirii atribuţiilor sale funcţionale de către organele de control financiar. Curtea de Conturi pe parcursul anului 1998 la exercitarea controalelor a ţinut cont de procesele şi fenomenele social-economice ce au avut loc în republică: economia naţională continuă calea de tranziţie la relaţiile de piaţă, iar cadrul legislativ este în proces de perfecţionare şi completare, fapt care considerabil ridică responsabilitatea colaboratorilor la întocmirea materialelor de control şi la adoptarea hotărîrilor respective privind rezultatele controalelor efectuate. Analiza rezultatelor controalelor efectuate denotă că în activitatea autorităţilor publice centrale, precum şi în activitatea structurilor din subordinea lor continuă să se admită încălcări financiare şi abateri de la actele normative în vigoare. Se admit cazuri cînd activităţile de dirijare şi tranzacţiile economice se efectuează de către factorii de decizie în defavoarea statului şi a societăţii, încălcîndu-se legislaţia în vigoare, principiile eficacităţii şi raţionalităţii la utilizarea resurselor bugetare şi gestionarea mijloacelor de producţie ale statului, aflate la dispoziţia agenţilor economici respectivi. Neajunsurile depistate s-au reflectat negativ şi asupra rezultatelor înfăptuirii reformelor economice, în special în domeniul sistemului fiscal, procesului de deetatizare şi privatizare a sectorului de stat, reducerii volumelor finanţării de către stat şi în ansamblu a întregii economii naţionale. Dat fiind efectivul limitat de controlori, Curtea de Conturi pe parcursul anului 1998 n-a exercitat controlul preventiv asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice, ci numai controlul ulterior. De aceea, actualul raport conţine şi încălcări comise de către factorii de decizie în anii precedenţi (1996-1997), dar depistate în anul 1998. Avînd în vedere că hotărîrile Curţii de Conturi privind rezultatele controalelor efectuate se publică integral în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi fiind imposibil de redat pe deplin multitudinea neajunsurilor, încălcărilor şi abaterilor depistate de colaboratorii Curţii de Conturi, în prezentul raport sînt evidenţiate cele mai tipice dintre ele sub aspectul atribuţiilor de control ale Curţii de Conturi. CAPITOLUL I Formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat pe anul 1998 În Legea bugetului pe anul 1998 nr.1446-XIII din 27.12.97, cu modificările efectuate pe parcursul anului 1998, veniturile bugetului de stat au fost preconizate în sumă de 2089,9 mil. lei, fiind executate, conform Raportului Ministerului Finanţelor, în sumă de 2025,6 mil. lei, ori 96,8 la sută. Asupra executării părţii de venituri a bugetului au influenţat negativ neachitarea la timp a impozitelor, vacanţele şi înlesnirile fiscale, scutirea de impozite etc. Numai facilităţile acordate se estimează la 813,2 mil. lei, ce constituie 29,8 la sută faţă de veniturile încasate în total. Totodată, au fost reeşalonate şi amînate datoriile unor agenţi economici faţă de buget în sumă de 458,5 mil. lei, iar restanţele agenţilor economici la impozite la 01.01.99 au constituit 817,6 mil. lei, ori cu 222 mil. lei mai mult decît la data respectivă a anului precedent. Practica includerii unor venituri doar la executarea de casă a bugetului a dus la majorarea artificială a datelor privind executarea bugetului. Astfel, conform Raportului, partea de venituri a bugetului de stat a fost executată la nivelul de 96,8 la sută numai datorită includerii în executarea de casă, fără a fi preconizate în buget, a plăţii pentru executarea procedurii vamale în sumă de 29,4 mil. lei, a încasărilor consulare - de 7,9 mil. lei, a datoriilor istorice - de 161,9 mil. lei şi a veniturilor încasate în rezultatul reviziilor şi controalelor în sumă de 15,9 mil. lei (în total - 215,1 mil. lei). Fără includerea veniturilor indicate, prevăzute doar în executarea de casă a bugetului de stat,nivelul executării bugetului la venituri ar fi alcătuit doar 87,3 la sută. La formarea bugetului de stat s-au admis prognozări incorecte la unele poziţii ale părţii de venituri, care n-au fost rectificate odată cu modificările introduse în Legea bugetului pe anul 1998, reieşind din executarea reală. Ca rezultat, încasările reale au variat de la 8,7 la sută pînă la 300% faţă de sumele precizate. Astfel, veniturile de la taxa vamală au fost prognozate în mărime de 46,0 mil. lei, fiind încasate numai 4,0 mil. lei, ori 8,7 la sută. Încasările de la confiscări, amenzi şi alte sancţiuni au constituit 1,1 mil. lei (12,1 la sută) din 8,9 mil. lei prognozate, iar veniturile de la privatizarea întreprinderilor de stat şi fondurilor fixe au alcătuit 22,7 mil. lei (39,3 la sută) din 57,7 mil. lei prevăzute. În acelaşi timp, veniturile de la activitatea de întreprinzător şi de la proprietate au constituit 268,2 mil. lei (156,8 la sută) din 171,0 mil. lei prognozate; venitul net al Băncii Naţionale a Moldovei, fiind prognozat în mărime de 130,0 mil. lei, a constituit, de fapt, 187,8 mil.lei (144,5 la sută); veniturile din vînzarea pămîntului au alcătuit 2,7 mil. lei faţă de 0,9 mil. lei prognozate (300 la sută). Venituri esenţiale n-au fost asigurate la accize: din 590,0 mil. lei preconizate s-au încasat doar 374,6 mil. lei (63,5 la sută), dintre care: accizele pe produsele din tutun şi tutun nefermentat - respectiv, 47,1 mil. lei şi 15,4 mil. lei, ori 32,7 la sută; accizele pe benzină şi motorină- respectiv, 300,0 mil. lei şi 174,9 mil. lei (58,3 la sută). Impozitele pe venit fiind prognozate în mărime de230,6 mil. lei, au fost încasate 106,9 mil. lei (46,4 la sută), dintre care: impozitul pe venit de la activitatea de întreprinzător a întreprinderilor, asociaţiilor, organizaţiilor de stat - respectiv, 38,2 mil. lei şi 12,9 mil. lei (33,8 la sută); impozitul pe venit de la activitatea de întreprinzător a întreprinderilor cu proprietate privată - 71,6 mil. lei şi 31,0 mil. lei(43,3 la sută). Totodată, veniturile de la taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse pe teritoriul Republicii Moldova şi de la acordarea serviciilor au constituit 644,3 mil. lei faţă de 414,4 mil. lei prognozate, ori 155,5 la sută. Negativ a influenţat asupra executării părţii de venituri a bugetului de stat folosirea neeficientă şi iraţională a mijloacelor valutare. La solicitarea Ministerului Finanţelor (A.Şcerbanschi), Banca Naţională a Moldovei la 04.12.98 a acordat un împrumut de 278,6 mil. lei pentru procurarea valutei în sumă de 31,3 mil. dolari SUA, destinată deservirii datoriei de stat externe. Mijloacele împrumutate au fost transferate instituţiilor financiare internaţionale cu o întîrziere de 5-7 zile, formîndu-se o diferenţă de schimb valutar în sumă de 6,4 mil. lei, ele fiind reflectate cu minus la partea de venituri, adică veniturile au fost micşorate cu suma respectivă, fapt ce contravine art.8 din Legea bugetului pe anul 1998. Controlul Curţii de Conturi la Departamentul Controlului Vamal a constatat că suma datoriilor agenţilor economici (la 01.05.98) la plata accizelor, TVA, taxelor vamale şi altor impozite a constituit 93,8 mil. lei, inclusiv a importatorilor de benzină şi motorină - 73,8 mil. lei, dintre care 65,6 mil. lei - sumele "îngheţate" şi amînate în baza unor Hotărîri ale Guvernului, emise contrar art.8 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, art.5.1 din Legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei, precum şi Legii privind bazele sistemului fiscal, Codului fiscal şi Legii bugetului. Pe parcursul anului 1997 Guvernul RM a adoptat peste 10 hotărîri care reglementează modul de acordare a amînărilor la plata accizelor şi TVA, ce nu sînt în concordanţă cu normele stabilite în legile indicate. Întreprinderea mixtă "AS Petrol", unul din cei mai mari importatori de combustibil pe piaţa republicii, a importat pe parcursul anului 1997 şi 9 luni ale anului 1998 combustibil şi zahăr brut în valoare de peste 180 mil. lei, suma totală a impozitelor pe acest import constituind 43,3 mil. lei, dar nici într-un caz firma nu s-a achitat la timp, prin transferarea mijloacelor băneşti, impozitele fiind plătite prin achitări reciproce, cu amînări şi "îngheţări" - sub pretextul lipsei de mijloace financiare pentru achitarea impozitelor, ceea ce nu corespunde realităţii. Astfel, ÎM "Pamel Entreprise", S.R.L. "EMC Moldova", BCA "Mobiasbancă" au primit de la "AS Petrol", în contul achitărilor reciproce, bani lichizi, respectiv: 3,3 mil. lei, 4,0 mil. lei şi 5,0 mil. lei (în total- 12,3 mil. lei). Ajutînd firmele nominalizate să primească (prin achitări reciproce cu bugetul de stat) bani lichizi, firma "AS Petrol" a obţinut un venit de 1,4 mil. lei. În afară de aceasta, amînările acordate i-au permis firmei să efectueze perfectarea vamală a unor loturi mari de mărfuri fără atragerea mijloacelor financiare proprii, practic fiind creditată gratis din buget. În lipsa mecanismului perceperii impozitelor pe importul energiei electrice şi gazului natural, n-a fost asigurată nici plenitudinea încasării taxelor şi impozitelor pe import. Astfel, nedeclarînd importul de energie electrică, CS "Moldenergo" în perioada 01.01.97-01.05.98 n-a plătit în buget TVA, plăţile pentru procedurile vamale şi penalităţile corespunzătoare în sumă totală de 99,3 mil. lei, iar S.A. "Agrogaztranzit" în perioada 01.03.97-01.05.98 n-a plătit pentru procedurile vamale şi penalităţile respective suma totală de 67,7 mil. lei. Un şir de agenţi economici, în lipsa controlului din partea vămii, au importat valori material-marfare fără a le declara. ÎS "Calea Ferată din Moldova" (I.Ţurcan) a admis turnarea combustibilului, primit în adresa Căii Ferate, fără a fi declarat, ca urmare nefiind plătite în buget TVA şi accize în sumă de 970 mii lei. Firma "Korab & K" n-a declarat la vamă 22043 tone de cărbune, fapt ce a pricinuit bugetului pierderi de 407 mii lei. Nerezolvarea problemei perceperii la punctele vamale de frontieră a impozitelor pe produsele petroliere, articolele de tutun, băuturile alcoolice destinate întreprinderilor din regiunea transnistreană (fapt ce determină eschivarea agenţilor economici de la plata impozitelor pe import), a cauzat prejudicii colosale atît bugetului de stat, cît şi bugetului local al Transnistriei. În anii 1997-1998 prin frontiera vamală a Moldovei s-au importat (fără perceperea impozitelor) mai mult pentru raioanele din stînga Nistrului, decît pentru celelalte raioane ale Moldovei, respectiv: spirt - de 1,7 ori şi 3,1 ori; băuturi spirtoase - de 3,7 ori şi 19,4 ori; ţigări de import - de 252 ori şi 90 ori. Controlul la Vama Cahul (A.Radu) a constatat că firma "Notes" a importat din Bulgaria mai puţin cu 59,2 mii dal de vin, iar firma "Staig" - cu 313,2 mii dal mai puţin. Totodată, fără temei juridic, firmei "Notes" i-au fost transmise datoriile firmei "Staig" pe producţia neimportată. În pofida multiplelor depăşiri ale termenelor de returnare a producţiei finite, Vama Cahul n-a întreprins măsurile necesare prevăzute de Codul vamal faţă de firmele nominalizate (amendarea pînă la 100% din costul mărfurilor ce prezintă obiectul încălcării regulilor vamale), iar din partea organelor fiscale ale oraşului Cahul au fost comise încălcări ce constau în lipsa controlului cuvenit asupra corectitudinii calculării şi plăţii accizelor şi TVA de către firma "Notes", care n-a plătit impozite de 1,5 mil. lei. Din vina persoanelor cu funcţii de răspundere ale Vămilor Chişinău şi Ungheni (S.Piatiorchin şi Gr.Odovicenco), n-a fost asigurată succesiunea datelor privind stocurile de mărfuri importate din Bulgaria (vin şi ţigări), precum şi a datelor privind depăşirea termenelor returnării şi realizării lor, fapte ce au permis firmei "Lida" să se eschiveze de la răspunderea financiară prevăzută, neachitînd la buget accize şi TVA în sumă de 6,0 mil. lei. Controlul efectuat la Vama Chişinău a stabilit 18 cazuri de import sau export provizoriu al utilajului, tehnicii agricole şi altor mărfuri în valoare de 2,3 mil. lei, cu termenele de export (import) înapoi expirate, însă vama n-a aplicat nici unui agent economic sancţiunile economice prevăzute de art.71 al Codului vamal şi n-a perceput amenzi în mărime de la 229 mii pînă la 2,3 mil. lei. În urma pseudoexportării de către S.R.L. "August" (Iu.Chetruş) în Zona Antreprenoriatului Liber a conservelor de legume şi fructe, produse în Moldova, în valoare de peste 4,3 mil. lei, firma nominalizată n-a plătit în buget TVA în mărime de circa 145 mii lei. Din partea conducerii Departamentul Controlului Vamal (DCV) s-au admis cazuri de aplicare inadecvată a sancţiunilor prevăzute de art.71-72 ale Codului vamal faţă de cei ce încalcă regulile vamale. Astfel, în octombrie 1997 Vama Chişinău a emis hotărîrea de amendare cu 189 mii lei a ÎM "LUKoil-Moldova", pentru primirea fără declaraţie a 4996 t de combustibil pentru cuptoare în sumă de 3,8 mil. lei, însă, prin hotărîrea din 24.11.97, vicedirectorul general al DCV dl S.Maimescu, încălcînd termenul de examinare, stabilit de Codul vamal, fără o argumentare juridică, a eliberat ÎM "LUKoil-Moldova" de plata amenzii în mărime de 189 mii lei, în urma cărui fapt suma indicată n-a fost încasată la buget. O amendă analogică în mărime de152,1 mii lei, aplicată S.A. "Agropetrol" de către Vama Chişinău pentru încălcarea regulilor vamale, a fost confirmată şi menţinută prin hotărîrea DCV (dl S.Maimescu). Este necesar de menţionat încă odată că asupra neîndeplinirii volumului prevăzut de venituri la bugetul de stat negativ au influenţat un şir de factori, inclusiv: lipsa de măsuri suficiente întreprinse de Ministerul Finanţelor privind acumularea promptă a veniturilor la bugetul de stat, în urma cărui fapt au avut loc numeroase cazuri de tăinuire a veniturilor impozabile, de neachitare la timp de către contribuabili a accizelor, TVA şi impozitelor, de acordare agenţilor economici a vacanţelor şi înlesnirilor fiscale, de scutire a contribuabililor de a-şi onora obligaţiunile financiare faţă de buget etc. Aşadar, facilităţile acordate contribuabililor în anul 1998 se estimează la 813,2 mil. lei, ce constituie 29,8 la sută faţă de suma totală a veniturilor încasate. Totodată, în anul 1998 au fost reeşalonate, prolongate şi amînate datoriile unor agenţi economici faţă de buget în mărime de 1276,1 mil. lei, dintre care restanţele agenţilor economici numai la impozite la 01.01.99 au constituit 817,6 mil. lei, ori cu 222 mil. lei mai mult decît în anul 1997. O astfel de stare la formarea resurselor bugetului de stat este un rezultat al nerespectării de către contribuabili a disciplinei fiscale, al îndeplinirii insuficiente de către colaboratorii Serviciului Fiscal de Stat a atribuţiilor lor funcţionale de control fiscal, al iresponsabilităţii conducerii Ministerului Finanţelor şi chiar a Guvernului Republicii Moldova faţă de promovarea disciplinei fiscale şi a politicii fiscale în genere. Prin rectificarea bugetului pe anul 1998, efectuată la 31.12.98, partea de cheltuieli a bugetului de stat a fost aprobată în sumă de 2389,9 mil. lei, iar executarea la acest capitol, conform Raportului anual al Ministerului Finanţelor, a constituit 2321,9 mil. lei, ori 97,2 la sută. Însă acest nivel al executării părţii de cheltuieli a bugetului a fost obţinut datorită reflectării cheltuielilor din contul încasărilor pentru procedurile vamale în sumă de 19,9 mil. lei, compensării cheltuielilor agenţilor economici în construcţii - de 161,9 mil. lei, cheltuielilor legate de indexarea primelor de asigurare - de 5,9 mil. lei şi al altor cheltuieli - de 140,7 mil. lei (în total - de 328,4 mil. lei), fără de care nivelul executării bugetului la acest compartiment ar fi constituit numai 83,4 la sută. Finanţarea cheltuielilor pe ramuri, tipuri, articole şi alineate s-a efectuat neproporţional. Dacă cheltuielile pentru întreţinerea organelor administrative au fost finanţate la Ministerul Finanţelor la nivelul de 94,7 la sută, la Ministerul Economiei şi Reformelor - 74,4 la sută, la Ministerul Afacerilor Interne (pentru menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională) - 99,6 la sută, la Ministerul Justiţiei (instituţiile penitenciare) - 97,0 la sută, la Ministerul Apărării (Armata Naţională) - 94,8 la sută, la Curtea Supremă de Justiţie - 92,1 la sută, apoi sfera socială a fost finanţată la un nivel mai redus: Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei- 64,2 la sută, Ministerul Culturii - 68,1 la sută, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (la perfectarea cadrelor) - 1,4 la sută, pensiile pentru militari - 33,3 la sută, pensiile pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl - 23,5 la sută, suplimentele la pensiile persoanelor reabilitate - 27,0 la sută etc). Unii ordonatori principali de credite, nerespectînd prevederile art.2 din Legea bugetului pe anul 1998, au efectuat cheltuieli peste limitele aprobate în buget în sumă de 245,0 mil. lei (Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare - 6,4 mil. lei, Procuratura Generală - 1,3 mil. lei, Compania "Teleradio-Moldova" - 1,0 mil. lei, Ministerul Economiei şi Reformelor - 0,4 mil. lei, Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale - 4,3 mil. lei, Serviciul de curieri speciali - 67 mii lei ş.a.), fiind admisă totodată o creştere a creanţelor şi a datoriilor creditoare ale instituţiilor finanţate din buget, care la 01.01.99 au constituit, respectiv, 99,7 mil. lei şi 420 mil. lei (la salarii - 96 mil. lei, contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat - 20 mil. lei, plata mărfurilor şi serviciilor - 142 mil. lei, alte cheltuieli - 162 mil. lei). Conform dărilor de seamă pe ministere, datorii creditoare esenţiale au admis: Ministerul Sănătăţii - 39,9 mil. lei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare - 12,6 mil. lei, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei - 48,9 mil. lei, Ministerul Afacerilor Interne- 58,8 mil. lei, Ministerul Justiţiei - 16,1 mil. lei, Ministerul Apărării - 27,5 mil. lei etc. Totodată, în condiţiile insuficienţei mijloacelor pentru finanţarea cheltuielilor bugetare, unii executori de buget au imobilizat mijloacele băneşti în creanţe, care la 01.01.99 au constituit în total 99,7 mil. lei (Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale pe lîngă Guvernul Republicii Moldova - 69,3 mil. lei, Ministerul Sănătăţii - 6,9 mil. lei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare- 7,1 mil. lei, Ministerul Afacerilor Interne - 2,4 mil. lei, Ministerul Justiţiei (instituţiile penitenciare) - 7 mil. lei etc.). Ministerul Finanţelor (dna V.Badrajan) a acceptat introducerea unor modificări în planurile de finanţare a instituţiilor bugetare, fără a ţine cont de executarea reală a devizelor de cheltuieli şi de lipsa calculelor argumentate. La 29.12.98, prin informaţia privind modificarea planului general de finanţare, Cancelariei de Stat i-au fost micşorate alocaţiile pentru retribuirea muncii (art.111) - cu 77,8 mii lei, pentru contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (art.112) - cu 35,2 mii lei, pentru deplasări în interes de serviciu (art.114) - cu 19,0 mii lei, deşi la aceste articole erau deja efectuate supracheltuieli. Din contul reducerii alocaţiilor la articolele enumerate a fost majorată cu 132,0 mii lei finanţarea cheltuielilor pentru plata mărfurilor şi serviciilor. Cazuri analogice de modificare a finanţării pe articole, cînd cheltuielile erau deja efectuate, Ministerul Finanţelor le-a acceptat pentru Calea Ferată din Moldova - cu 143,7 mii lei, Ministerul Afacerilor Interne - cu 13 mil. lei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare - cu 3,6 mil. lei, Ministerul Apărării - cu 2,0 mil. lei ş.a. Admiterea supracheltuielilor şi creşterea creanţelor şi datoriilor creditoare au fost influenţate şi de achitările reciproce între instituţiile bugetare şi agenţii economici, care au constituit în total 690,3 mil.lei (29,7 la sută din cheltuielile executate), dintre care 438,9 mil.lei s-au efectuat cu încălcarea legislaţiei în vigoare: de 428,5 mil.lei - în baza unor Hotărîri ale Guvernului; de 10,4 mil.lei - în baza unor indicaţii în scris (cu titlu de excepţie) ale viceprim-ministrului dl V.Dolganiuc. Mai mult decît atît, la 31 decembrie 1998 Ministerul Finanţelor a efectuat achitări reciproce în sumă de 2275,7 mii lei cu Întreprinderea mixtă "Elita-5" şi Direcţia generală finanţe a Primăriei mun.Chişinău. Deşi Î.M. "Elita-5" la data efectuării achitărilor nu avea datorii la TVA pe import, Vama Chişinău (şef - V.Banari, contabil-şef - A.Demineţ), încălcînd Hotărîrea Guvernului nr. 470 din 24.04.98, a semnat actele respective, ca rezultat formînd o supraplată la TVA pe import de 2275,7 mii lei, o parte dintre care, în baza scrisorilor Vămii Chişinău, Ministerul Finanţelor, prin dispoziţiile de plată trezoreriale din 31.12.98 (semnate de dl A.Şcerbanschi, dna N.Lupan), contrar prevederilor Legii bugetului pe anul 1998, a achitat datoriile Î.M. "Elita-5" la accize de 1472,7 mii lei şi la taxa specială de 150 mii lei. În baza actelor neveridice de achitări reciproce, prezentate de Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Ministerul Finanţelor, încălcînd Hotărîrile Guvernului nr.1152-A din 30.11.98, a stins datoriile la buget ale S.R.L. "Semger" în sumă de 1051,6 mii lei, S.A. "Ialtop" - de 465 mii lei şi S.A. "Berechet Ceadîr-Lunga" - de 350,0 mii lei, ca rezultat fiind mărite cu sumele respective datoriile debitoare ale Departamentului sus-numit, deoarece acesta nu avea datorii faţă de agenţii economici nominalizaţi. La 31.12.98 au fost stinse datoriile firmei "Goş Lander" faţă de buget în mărime de 261,9 mii lei, ca urmare fiind mărite neîntemeiat cu suma respectivă datoriile debitoare ale Direcţiei Generale pentru Administrarea Clădirilor Guvernului. La efectuarea achitărilor reciproce Ministerul Finanţelor n-a ţinut cont de mărimea fondului statutar al agentului economic, care, conform pct.2(a) din Regulamentul cu privire la modul de efectuare a achitărilor reciproce în procesul executării bugetului de stat, urma să depăşească de trei ori suma achitărilor reciproce. Astfel, la 30.06.98 conducerea ministerului (dl A.Şcerbanschi) a acceptat achitări reciproce de 261,7 mii lei, cu participarea S.A. "Termocom" şi S.R.L. "Elisei", ultima avînd fondul statutar de 30 mii lei, sau de 8 ori mai mic decît suma achitărilor. Analogic au fost efectuate achitările reciproce cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare în sumă de 4811,5 mii lei, cu S.R.L. "Vesi", fondul statutar al căreia era de 24 ori mai mic decît suma achitărilor reciproce efectuate (200 mii lei). Conform Legii bugetului pe anul 1998 (art.10), au fost prevăzute transferuri de 335 mil. lei din bugetul de stat către bugetele locale, ele fiind executate de 332,0 mil. lei, ori cu 3,0 mil. lei mai puţin. Însă pe parcursul anului transferurile prevăzute au fost efectuate neproporţional şi la 01.10.98 au constituit: pe raionul Ocniţa - 85,2 la sută, Basarabeasca- 86,3 la sută, Căinari - 88,1 la sută, Ialoveni - 100%, iar pe raionul Briceni - 53,9 la sută, Călăraşi - 53,7 la sută, Drochia - 45,9 la sută, Rîşcani - 55,7 la sută. Transferurile cu destinaţie specială, fiind prevăzute în Legea bugetului pe anul 1998 pentru bugetele locale în mărime de 55,2 mil. lei, real au constituit 145,1 mil. lei, ori cu 89,9 mil. lei mai mult, fapt care a fost condiţionat de reflectarea în executarea de casă a unor cheltuieli autorizate de Legea bugetului fără a fi incluse în plan. Totodată, din contul surplusurilor formate artificial din mijloacele bugetului de stat, Ministerul Finanţelor în noiembrie-decembrie 1998, încălcînd Legea privind rectificarea bugetului pe anul 1998 nr.96-XIV din 16.07.98 (art.IIIb), a efectuat cu bugetele locale achitări reciproce, stingîndu-le datoriile acestora la achitarea împrumuturilor primite tot de la bugetul de stat în sumă de 67,9 mil. lei, neţinînd cont de realitatea executării bugetelor locale. Prin urmare, pe unele bugete locale artificial s-a format un deficit bugetar de 8,9 mil. lei, ceea ce contravine art.1 din Legea bugetului pe anul 1998 şi art.50, 56 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. În lipsa controlului din partea Ministerului Finanţelor, conducerea Trezoreriei Chişinău (N.Dodon) a deschis două conturi pentru evidenţa sumelor neidentificate, prin ce s-a încălcat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriei de Stat, aprobat de Ministerul Finanţelor la 22 decembrie 1997. Prin unul din aceste conturi (nr.4500), contabilul-expert principal dna S.Timofte, utilizînd sistemul computerizat, printr-un program elaborat de M.Timofte (fratele său), începînd cu luna mai 1998, a sustras şi a însuşit prin intermediul unor firme, cu contribuţia altor persoane implicate, mijloace băneşti ale statului în sumă de 296,5 mii lei. În afară de aceasta, dna S.Timofte a avut intenţia de a mai transfera mijloace băneşti la contul unor firme în scopul sustragerii din contul statului a încă 191,7 mii lei. Conducerea Trezoreriei Chişinău, încălcînd pct.1.44 din Regulamentul provizoriu privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriei de Stat, n-a asigurat evidenţa cuvenită a contractelor încheiate de instituţiile publice cu agenţii economici privind executarea de lucrări, prestări de servicii şi achiziţionarea de bunuri materiale. Totodată, neţinînd cont de cerinţele art.56(3) din Legea bugetului pe anul 1998 şi încălcînd Hotărîrea Guvernului nr.1116 din 10 noiembrie 1998 "Privind rectificarea bugetului pe anul 1998", Trezoreria la 31.12.98 a efectuat transferuri diferitor agenţi economici ca plată preventivă, şi anume: Ministerului Sănătăţii, pentru procurarea medicamentelor - 2117 mii lei (acestea fiind livrate pe parcursul a 5 luni ale anului 1999); Departamentului Instituţiilor Penitenciare, pentru procurarea utilajului de la firma "Oltonol" - 100 mii lei; Concernului "Moldacom", pentru procurarea echipamentului - 58 mii lei, contribuind astfel la crearea datoriilor debitoare, care la data exercitării controlului (01.05.99) nu erau stinse, nefiind livrate mărfurile contractate. Analogic, la 24.12.98 Trezoreria a transferat ca plată preventivă 120 mii lei Întreprinderii individuale "L.Lungu" pentru materiale de construcţie, la solicitarea Muzeului Naţional de Arte, care pe parcursul a 4 luni (la 01.05.99) n-au fost livrate. Conform Legii bugetului pe anul 1998, fondul de rezervă al Guvernului a fost aprobat în mărime de 20 mil.lei. Pe parcursul anului Guvernul a emis hotărîri şi dispoziţii privind distribuirea mijloacelor fondului de rezervă în sumă totală de 20,5 mil.lei, depăşind cu 0,5 mil.lei prevederile Legii bugetului pe anul 1998. Ministerul Finanţelor a executat hotărîri ale Guvernului privind alocarea din fondul de rezervă a mijloacelor în sumă de 15,4 mil.lei, inclusiv a celor în sumă de 8,2 mil.lei, necontrasemnate de ministrul finanţelor şi nepublicate în Monitorul Oficial, încălcînd astfel prevederile Legii despre Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului nr.1228-XIII din 27.06.97 şi alte acte normative în vigoare. Guvernul, încălcînd Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă a Guvernului, a emis Hotărîrea nr.457 din 14.04.98 "Cu privire la alocarea de mijloace financiare şi modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 404 din 08.04.98" (nepublicată în Monitorul Oficial), în baza căreia Comitetului executiv raional Teleneşti i-au fost alocate mijloace bugetare în sumă de 215 mii lei pentru asigurarea cu spaţiu locativ de serviciu a comisarului de poliţie şi a procurorului raional, sumă transferată Direcţiei financiare a executivului nominalizat la 15.04.98 de Ministerul Finanţelor. Comitetul executiv raional Teleneşti a emis la rîndul său hotărîrea respectivă, în baza căreia au fost încheiate contracte de cumpărare-vînzare a caselor de locuit şi loturile de pămînt aferente de la dl T.Lefter (ex-preşedintele executivului) şi de la dl V.Golubciuc (fost procuror raional), iar, conform acestor contracte, Direcţia financiară a transferat la conturile personale ale celor nominalizaţi, respectiv, 125 mii lei şi 90 mii lei pentru casele de locuit procurate (preţuri exagerate faţă de cele de piaţă), ele fiind luate la balanţa executivului raional din luna mai 1998, însă pînă în prezent plata pentru chirie de la locatari nu a fost calculată şi încasată. Din contul fondului de rezervă al Guvernului, Ministerul Finanţelor, în baza Hotărîrii Guvernului nr.364 din 06.04.98 (nepublicată în Monitorul Oficial), a acordat Curţii Constituţionale, în baza Legii privind statutul judecătorului, un împrumut de 150 mii lei (fără dobîndă) pe un termen de 10 ani, cu rambursarea din bugetul mun.Chişinău, începînd cu a.1998. Factorii de decizie ai ministerului (dna N.Stangrit) şi Primăria mun.Chişinău (V.Ghilescu) n-au perfectat documentele necesare privind rambursarea împrumutului nominalizat, acesta fiind atribuit la cheltuielile bugetului de stat. În baza Dispoziţiei Guvernului nr.245-d din 19.06.97, care, contrar prevederilor Legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale, n-a fost publicată în Monitorul Oficial, Ministerul Finanţelor a alocat Cancelariei de Stat din fondul de rezervă al Guvernului 1,1 mil.lei pentru procurarea a 5 autoturisme (în a.1997 tot în aşa mod au fost procurate 20 autoturisme în sumă de 4,9 mil.lei). Conform Hotărîrilor Guvernului nr.17 din 11.01.98, nr.59 din 19.01.98, nr.316 din 20.03.98 (care de asemenea n-au fost publicate), Ministerul Finanţelor a alocat Ministerului Afacerilor Interne din fondul de rezervă 465 mii lei pentru procurarea a 5 autoturisme BMW şi 603,6 mii lei - a 20 autoturisme VAZ. Potrivit registrului datoriei de stat, datoria de stat internă la 01.01.99 constituia 1572 mil.lei, ce depăşeşte cu 272 mil.lei limita stabilită în art.4 din Legea bugetului pe anul 1998. La aceeaşi dată soldul garanţiilor de stat interne s-a majorat în comparaţie cu 01.01.98 cu 7,7 mil.lei, alcătuind 48,7 mil.lei. De menţionat că pe parcursul anului 1998 agenţii economici au rambursat bugetului de stat datorii la credite interne în sumă de 48,6 mil.lei (inclusiv prin achitări reciproce - 45,2 mil.lei, cu mijloace băneşti - 3,4 mii lei), datoriile la 01.01.99 constituind 413,5 mil.lei şi 17,6 mil.dolari SUA, dintre care 122,9 mil.lei şi 4,4 mil.dolari SUA - cu termenul de rambursare expirat. De rînd cu acumularea nesatisfăcătoare a mijloacelor financiare în bugetul de stat o problemă de o importanţă deosebită este utilizarea eficientă a mijloacelor acumulate. Pe primul plan se pun chestiunile respectării de către ordonatorii de credite bugetare a limitelor de cheltuieli sancţionate de Parlament şi aprobate în modul stabilit, precum şi utilizării mijloacelor bugetare în strictă corespundere cu destinaţia lor. De menţionat că majoritatea ordonatorilor de credite ignorează limitele de cheltuieli aprobate şi destinaţia finanţelor alocate, dezorganizînd astfel finanţele publice, care vor duce la urmări drastice şi pentru anii viitori. În anul 1998 de către ordonatorii de credite au fost admise supracheltuieli faţă de devizele aprobate în sumă totală de 245 mil. lei. Dezordinea în acest domeniu, probabil, începe de la ordonatorii principali de credite ai organelor publice centrale, inclusiv de la membrii Guvernului, care, de fapt, ar fi trebuit să servească drept exemplu în respectarea legislaţiei în vigoare şi să curme pe toate căile legale efectuarea cheltuielilor peste limitele stabilite şi utilizarea contrar destinaţiei a alocaţiilor bugetare de către ordonatorii de credite ai instituţiilor subordonate. Curtea de Conturi a organizat, în baza rezultatelor anului 1998, controale la toate autorităţile publice centrale privind executarea devizelor de cheltuieli, destinate întreţinerii aparatelor lor centrale, care au demonstrat că în majoritatea din ele s-au admis supracheltuieli, utilizarea contrar destinaţiei şi neeficientă a mijloacelor financiare publice. Astfel, încălcînd prevederile Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, au depăşit limitele cheltuielilor prevăzute pentru întreţinerea aparatelor centrale Ministerul Apărării (cu 392,8 mii lei), Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale (cu 30,9 mii lei), Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor (cu 123,9 mii lei), Ministerul Culturii (cu 41,4 mii lei), Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei (cu 301,3 mii lei), Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (cu 32,3 mii lei), Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale (cu 4300 mii lei), Departamentul Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil (cu 60,3 mii lei), Departamentul Analize Statistice şi Sociologice (cu 30,9 mii lei), Ministerul Afacerilor Externe, la întreţinerea misiunilor diplomatice(cu 608,3 mii lei). Supracheltuieli faţă de devizele aprobate au admis şi ordonatorii de credite ai autorităţilor centrale responsabile de gestionarea finanţelor publice şi supravegherea corectitudinii gestionării lor. Astfel, Ministerul Finanţelor în a.1998 la întreţinerea aparatului central a supracheltuit peste devizul aprobat 58,1 mii lei, Ministerul Economiei şi Reformelor- 405,2 mii lei, Ministerul Justiţiei - 368,0 mii lei, Procuratura Generală - 267,6 mii lei. În anul 1998 un şir de instituţii publice de rang republican au admis fapte de utilizare contrar destinaţiei a mijloacelor financiare. Asemenea cazuri au fost stabilite la întreţinerea aparatelor centrale ale Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (16,8 mii lei), Ministerului Culturii (159 mii lei), Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (759,9 mii lei), Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale (109,6 mii lei), Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei (384,4 mii lei), Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (130,2 mii lei), Ministerului Economiei şi Reformelor (115 mii lei), Ministerului Finanţelor (21,5 mii lei). Departamentul pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei din suma de 907,0 mii lei, primită în a.1997 din fondul de rezervă al Guvernului pentru remunerarea colaboratorilor, a utilizat contrar destinaţiei 499,6 mii lei. O parte din conducătorii de ministere pe lîngă finanţarea oficială destinată întreţinerii aparatelor centrale, folosindu-se de posturile pe care le ocupă, au mai beneficiat de surse neoficiale de finanţare prin impunerea nelegală a întreprinderilor subordonate să suporte o parte din cheltuielile efectuate la întreţinerea aparatelor centrale. Asemenea cazuri în anul 1998 au admis: Ministerul Apărării - 814,9 mii lei, Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor - 275,7 mii lei, Departamentul Informaţie şi Documentare a Populaţiei (MAI) - 637,4 mii lei, Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică - 15,0 mii lei. Ministerul Finanţelor pe parcursul anului 1998 a admis dezafectarea mijloacelor bugetare destinate pentru întreţinerea aparatului central în sumă de 21,5 mii lei la achitarea serviciilor prestate arendaşilor. Din creanţele formate la 01.01.99 în sumă de 1004,8 mii lei, 20,8 mii lei au fost cu termenul de prescripţie expirat (pierderi). Ministerul Afacerilor Externe n-a asigurat virarea în buget a sumei totale de depăşire a veniturilor asupra cheltuielilor pe mijloace speciale, restanţa la 01.04.99 constituind 107 mii lei. Ministerul Justiţiei avea la balanţă 19 computere în valoare de 201,8 mii lei. De fapt, acestea lipseau, întrucît erau distribuite fără plata de arendă în gestiunea birourilor notariale, pe cînd uzura pe anul 1998 în sumă de 23,6 mii lei a fost trecută în evidenţa ministerului. O parte din cheltuieli efectuate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare pentru deplasările peste hotare au fost suportate din contul întreprinderilor subordonate. La indicaţia miniştrilor dnii Gh.Lungu şi V.Bulgari cheltuielile deplasărilor dlui C.Olaru, şefilor de direcţie şi altor specialişti în România, Polonia, Rusia, Crimeea (Ucraina) au fost efectuate din contul S.A. "Carmez", S.A. "Cojuşna", Agrofirmei "Anina", Fabricilor de coniac din Bălţi şi Călăraşi, S.A. "Carpineni", Institutului Naţional al Viei şi Vinului. Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale, neexecutînd Hotărîrea Guvernului nr.753 din 07.07.98, a întreţinut în cadrul ministerului4 departamente în loc de 3 prevăzute; nu a transferat în bugetul de stat 194 mii lei - suma depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor pe mijloacele speciale provenite de la eliberarea licenţelor, a utilizat contrar destinaţiei 10 mii lei din contul mijloacelor cu destinaţie specială. Pe lîngă minister a fost instituită Direcţia de gospodărire, în cadrul acesteia fiind formate şi întreţinute unele secţii paralele cu cele ale ministerului (secţia finanţe şi evidenţă contabilă - 5 unităţi, secţia administrativă - 7 unităţi, secţia cadre etc.). Însă activitatea Direcţiei s-a dovedit a fi neefectivă, aceasta neacoperind cheltuielile efectuate, totodată neasigurînd încasarea deplină a plăţilor pentru serviciile acordate chiriaşilor, datoriile cărora la 01.01.99 au constituit 428,2 mii lei, dintre care datorii dubioase, formate în anii 1996-1997 - 53,4 mii lei (25,9 mii lei - datoriile chiriaşilor care au părăsit deja încăperile). Conducerea Direcţiein-a asigurat achitarea cu bugetul, datorînd acestuia la 01.01.99 suma de 95,1 mii lei (TVA). Conducerea Ministerului Culturii n-a asigurat evidenţa, calcularea şi încasarea plăţii pentru arenda încăperilor în sumă totală de 153,1 mii lei. Departamentul Control Financiar şi Revizie pe lîngă Ministerul Finanţelor (fost director general M.Ceban), profitînd de surse suplimentare la devizul de cheltuieli, lăsate la dispoziţia Departamentului, care, conform art.30 şi 34 din Legea bugetului pe anul 1998 constituiau 50% (6,0 mil. lei) din sumele real încasate la buget ca rezultat al prevenirii şi depistării contravenţiilor financiare şi al prejudiciilor cauzate, a cheltuit în scopuri administrative şi gospodăreşti 1078,6 mii lei, dintre care 571,5 mii lei- pentru procurarea autoturismelor (inclusiv a unui JEEP TOYOTA LANDCRUISER la preţul de 30250 dol.SUA). Sancţionînd, conform Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.163 din 18.07.92, ÎCS "Interforum-M" cu 91,5 mii lei pentru transportarea a 59 tone de benzină fără documente de provenienţă, destinate S.R.L. "Griu" (or.Tighina), Departamentul (M.Ceban) a admis diminuarea neîntemeiată a valorii mărfii cu 97,3 mii lei prin micşorarea preţului cu 1,3 lei pentru un litru şi, totodată, nu a aplicat sancţiunile economice cuvenite în mărimea valorii mărfii, dar cu consimţămîntul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, încălcînd ordinea stabilită, a poruncit S.R.L. "Elix" să realizeze această benzină la preţ micşorat (1,9 lei). Devenind, astfel, ei înşişi cumpărători (contractul semnat de dl M.Ceban), banii încasaţi de la realizarea averii statului în sumă de 377,6 mii lei, din vina organelor de control nominalizate, n-au nimerit în buget. Din contul mijloacelor financiare ale Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale nelegitim se întreţine personalul Clubului sportiv, pentru ce s-au cheltuit 52,1 mii lei. Totodată, neîntemeiat a fost stinsă prin achitări reciproce datoria faţă de bugetul de stat a S.A. "Speranţa-Unic" în sumă de 30,7 mii lei. Din contul mijloacelor speciale neîntemeiat au fost efectuate cheltuieli în sumă de 26,8 mii lei. Abateri neesenţiale de la cheltuielile aprobate din Legea bugetului pe anul 1998 pentru întreţinerea organelor administraţiei publice centrale au fost depistate şi la alte ministere şi departamente. Analiza neajunsurilor şi încălcărilor depistate, precum şi a consecinţelor acestora asupra stabilităţii social-economice a ţării, efectuată prin prisma prevederilor legislaţiei în vigoare privind statutul Ministerului Finanţelor, arată o oarecare iresponsabilitate a factorilor de decizie ai ministerului faţă de îndeplinirea atribuţiilor lor funcţionale la formarea, administrarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat pe anul 1998. Legea bugetului pe anul 1998, fără avizul Curţii de Conturi, a suportat 5 modificări, care au schimbat esenţial conţinutul iniţial al legii, ce a influenţat negativ asupra executării lui. Ministerul Finanţelor, dispunînd de organele respective (Serviciul Fiscal de Stat, Departamentul Controlului Vamal şi Departamentul Control Financiar şi Revizie), n-a asigurat acumularea deplină a impozitelor şi plăţilor obligatorii în bugetul de stat şi un control efectiv asupra utilizării finanţelor publice. CAPITOLUL 2 Formarea şi utilizarea resurselor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998 Conform Legii bugetului asigurărilor sociale pe anul 1998 nr.1424-XIII din 23.12.97, partea de venituri a Fondului Social a fost aprobată în sumă de 1369,7 mil. lei, iar partea de cheltuieli - în sumă de 1501,8 mil. lei cu, un deficit bugetar de 132,1 mil. lei. Potrivit dării de seamă, în anul 1998 veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au constituit 920,5 mil.lei, ori 67 la sută din prevederile anuale, iar cheltuielile - 911,9 mil. lei (60 la sută), cu un excedent bugetar de 8,6 mil. lei. Din bugetul de stat au fost efectuate transferuri în sumă de 136,9 mil. lei, ele fiind incluse în partea de venituri a bugetului asigurărilor sociale de stat. În baza Legii privind rectificarea bugetului de stat pe anul 1998 nr.209-XIV din 25.11.98, suma transferurilor de la bugetul de stat, destinate bugetului asigurărilor sociale de stat a fost micşorată cu 191,7 mil. lei, fiind anulate şi datoriile de 68,0 mil. lei la cotele de asigurare a instituţiilor finanţate de la bugetele locale, fără introducerea modificărilor respective şi în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998. Bazîndu-se pe Legea bugetului de stat, în luna decembrie 1998 conducerea Fondului Social a micşorat datoriile instituţiilor finanţate de la bugetele locale cu 64,2 mil. lei, deşi surse pentru acoperirea datoriilor anulate n-au fost prevăzute şi nici alocate. Conducerea Fondului Social, nerespectînd prevederile Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998, a atras ca sursă pentru plata pensiilor creditele băncilor comerciale în sumă de 57,4 mil. lei, pentru deservirea cărora au fost efectuate cheltuieli de 6,3 mil. lei, neprevăzute de legea nominalizată. Totodată, nu s-au întreprins măsuri efective pentru restituirea celor peste 37,0 mil. lei, sustrase de structurile comerciale din contul bugetului asigurărilor sociale de stat în urma relaţiilor dubioase cu fosta conducere (V.Vasiloi, A.Cazacu, G.Ursu) constatate de controlul precedent al Curţii de Conturi. Mai mult decît atît, relaţiile dubioase cu unele structuri comerciale au continuat, imobilizînd şi după aceasta mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. Astfel, fostul director executiv al Fondului Social dl A.Cazacu, încălcînd Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1997 şi prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 886 din 19.09.97 "Cu privire la urgentarea colectării, prelucrării merelor şi comercializării producţiei finite", la 10.10.97 a încheiat un contract cu S.R.L. "Verax" reprezentată de dl M.Chirilă (care nu avea dreptul să semneze documentele financiare), potrivit căruia firma urma să achiziţioneze de la agenţii economici datornici Fondului Social 10 mii tone de mere în sumă de 3500 mii lei. Neverificînd starea economico-financiară a S.R.L. "Verax" (fondată de R.Agaev, N.Hurmuzachi, E.Butmalai), cu fondul statutar de 10 lei, care nu dispunea nici de fonduri fixe sau alte bunuri materiale proprii, în decembrie 1997 dl A.Cazacu, depăşind atribuţiile prevăzute de art.27 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr.1359-XIII din 24.10.97, a emis scrisori secţiilor teritoriale, în baza cărora nelegitim au fost stinse datoriile la cotele de asigurare a unor agenţi economici indicaţi de S.R.L. "Verax" în scrisoarea sa în sumă totală de 4984,5 mii lei. Contracontrolul efectuat de controlorii Curţii de Conturi a constatat că S.R.L. "Verax", încălcînd art.27 din Legea contabilităţii, în anul 1997 şi semestrul întîi al a.1998 n-a înregistrat în evidenţa contabilă producţia primită de la agenţii economici în contul datoriilor faţă de Fondul Social în valoare de peste 1,5 mil. lei. Întrucît S.R.L. "Verax" n-a restiuit Fondului Social datoriile de 4984,5 mii lei în termenele stabilite, conducerea Fondului Social a remis materialele Judecătoriei Economice, care, prin Hotărîrea nr.10/528/98 din 21.12.98, a decis încasarea din contul resurselor financiare şi bunurilor materiale ale S.R.L. "Verax" în beneficiul Fondului Social a datoriei de 4828,5 mii lei şi penalităţii în sumă de 482,8 mii lei. Însă, din lipsa unei conlucrări între Fondul Social, organele fiscale şi judecătoreşti, S.R.L. "Verax" a ridicat fără nici un obstacol 322 tone de suc de mere, care, conform deciziei Judecătoriei Economice, urmau să treacă în posesia Fondului. Mai mult decît atît, n-au fost întreprinse măsuri privind încasarea forţată a mijloacelor băneşti acumulate la conturile S.R.L. "Verax" de la realizarea sucului. Profitînd de aceasta, firma nominalizată din 753,2 mii lei, încasaţi la conturile sale bancare, a restituit Fondului Social doar 136,2 mii lei, acordînd ajutor financiar S.R.L. "Autocondensing" de 332 mii lei, în rest aceştia au fost utilizaţi pentru întreţinerea barului "Titi", pentru deplasări (inclusiv 24 mii dolari SUA şi 7,4 mii mărci germane în numerar). Între timp, colaboratorii Inspectoratului Fiscal Făleşti (dl I.Rusanovschi), depăşind limitele drepturilor acordate prin Legea nr.633-XIII din 10.11.95, în scopul îndeplinirii obligaţiunilor financiare ale agenţilor economici faţă de S.R.L. "Verax", au sechestrat de la aceştia 300 tone de zahăr şi 17,7 tone de unt în valoare totală de848 mii lei, producţia sechestrată fiind transmisă Fondului Social. Totodată, şeful-adjunct al secţiei teritoriale a Fondului Social Făleşti (Z.Furtună), depăşind atribuţiile de serviciu, a eliberat S.R.L. "Verax" procuri, în baza cărora aceasta a achiziţionat 266,3 tone de zahăr (492,7 mii lei) de la fabrica din Făleşti şi 13,3 tone de unt (214,1 mii lei) de la fabrica "Incomlac" din Bălţi. Iar S.R.L. "Verax" (R.Agaev, N.Dubschi), încălcînd Legea contabilităţii, n-a înregistrat în evidenţă 138,3 tone de zahăr (264,9 mii lei) şi 13,3 tone de unt (214,1 mii lei). S.R.L. "Verax" a mai primit şi de la Inspectoratul Fiscal Cahul bunuri materiale sechestrate de la agenţii economici datornici Fondului Social în sumă de 683,4 mii lei, care pînă în prezent n-au fost achitate. Ca urmare a operaţiunilor nelegitime dintre fosta conducere a Fondului Social (A.Cazacu) cu S.R.L. "Verax" statului i-au fost cauzate pierderi de peste 6,3 mil. lei, inclusiv 1,8 mil. lei penalităţi. Conducerea Direcţiei executive a Fondului Social(dl A.Cazacu, dna V.Cebotaru), neavînd nici o bază juridică, încălcînd art.3 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998 nr.1424-XIII din 23.12.97, art.6, 17, 18, 27 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr.1359-XIII din 24.10.97, şi-a asumat obligaţiunile de aprovizionare a pensionarilor cu cărbune şi alte mărfuri, procurîndu-le în bani lichizi din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat în locul achitării pensiilor cu mijloace băneşti. Astfel, în perioada martie-august 1998 au fost transferate 1283,6 mii lei S.R.L."Aschim" Ungheni(dl D.Roşca) pentru 5349 tone de cărbune. Încălcînd pct.4 al contractului nr.5 din 26.03.97, încheiat între Fondul Social şi S.R.L. "Aschim", care prevedea că costul cărbunelui se achită după semnarea actului de predare-primire de ambele părţi, în lipsa acestuia s-au dat indicaţii contabilităţii de a achita costul cărbunelui în baza facturilor de expediţie prezentate de S.R.L. "Aschim", fără să verifice veridicitatea lor. În perioada iulie-noiembrie 1998 Fondul Social a distribuit 5019 tone de cărbune (procurat de la S.R.L. "Aschim" şi stocat la st.Bîcovăţ) primăriilor, sau cu 330 tone mai puţin decît i-a fost achitat S.R.L."Aschim". În aşa mod, dl A.Cazacu şi dna V.Cebotaru au cauzat pierderi statului de 79,2 mii lei, costul cărbunelui achitat, dar neprimit de către Fondul Social. Directorul executiv al Fondului Social dl A.Cazacu, încălcînd actele normative în vigoare, la 09.02.98 a încheiat cu S.R.L."Rodnicom" Ungheni (dl M.Roşca) contractulnr.10/98, în baza căruia a procurat din mijloacele băneşti ale Fondului Social 3500 de flanele, achitînd pentru acestea 242,0 mii lei. În aşa mod, conducerea Fondului (dl A.Cazacu, dna V.Cebotaru) a dezafectat 242,0 mii lei, care urmau a fi utilizate nemijlocit la plata pensiilor. De menţionat că, conform documentelor financiare, marfa a fost livrată de S.R.L."Rodnicom-Rîndunica" Ungheni (dl D.Roşca), dar mijloacele au fost transferate S.R.L."Rodnicom" (directordl M.Roşca). Conducerea Fondului Social (dl A.Cazacu), încălcînd prevederile art.17, 18, 27 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr.1359-XIII din 24.10.97, art.3 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998, a încheiat în august-septembrie 1998 două contracte cu ÎM A.S."Petrol" (dl A.Aleinov), care nu avea datorii la cotele de asigurare socială de stat, privind achiziţionarea de la aceasta a 12,0 mii tone de zahăr din trestie în valoare de 27,0 mil.lei. Fiind produs din materie primă importată din Brazilia, zahărul a fost contractat la un preţ de 2,25 lei pentru un kilogram, fără a studia piaţa internă la data livrării lui, ceea ce contravine art.16 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998. În baza ambelor contracte, în perioada septembrie-octombrie 1998 A.S."Petrol" a livrat în adresa Fondului 6542 tone de zahăr în sumă de 14,7 mil. lei. De menţionat că, potrivit datelor prezentate de Departamentul Analize Statistice şi Sociologice, preţul mediu cu ridicataal zahărului în perioada achiziţionării (septembrie-octombrie 1998) pentru un kilogram era cu 0,65 lei mai mic(160,0 lei pentru o tonă) decît preţul zahărului livrat Fondului Social de către A.S."Petrol". În luna octombrie 1998 Fondul Social a transferat la contul A.S."Petrol" 900,0 mii lei ca plată pentru zahărul achiziţionat de la acesta, efectuînd astfel cheltuieli contrar destinaţiei. Totodată, Fondul Social a livrat A.S."Petrol" 1196,5 tone de grîu furajer la un preţ de 263,2 lei pentru o tonă în sumă totală de 314,8 mii lei, din care 665 tone au fost achiziţionate pe parcursul anului 1997 de la agenţii economici în contul cotelor de asigurare socială, la un preţ de 450 lei pentru o tonă. Astfel, conducerea Fondului(dl A.Cazacu), livrînd A.S."Petrol" grîu la un preţ redus cu 186,8 lei pentru o tonă, a cauzat pierderi statului în mărime de 124,2 mii lei. În luna decembrie 1998 Fondul Social a achitat costul a 6,0 mii tone de zahăr în sumă de 13,5 mil. lei prin intermediul achitărilor reciproce între Fondul Social, bugetul de stat şi ÎM A.S."Petrol" în contul datoriei celei din urmă la accize şi TVA pe import. Cu toate că controlul preventiv al Curţii de Conturi, ţinînd cont de încălcările actelor normative în vigoare comise de conducerea Fondului Social şi A.S."Petrol" la achiziţionarea şi realizarea zahărului a refuzat acordarea vizei, achitările reciproce totuşi au avut loc în baza Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.1102 din 06.11.98, care contravine Legii bugetului pe anul 1998. Consiliul de administrare al Fondului Social în anul 1998 practic s-a autoînlăturat de la dirijarea şi gestionarea resurselor financiare publice acumulate şi utilizate prin intermediul Fondului Social, care a servit o cauză a încălcărilor menţionate în prezentul capitol. CAPITOLUL 3 Administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare publice 3.1 Administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice de către ministere şi departamente Ministerul Economiei, nerespectînd Regulamentul cu privire la modul de înregistrare a contractelor pentru exportul mărfurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.371 din 06.06.95 (cu modificările din 03.08.95) şi propriul regulament, a înregistrat contractele agenţilor economici fără o analiză privind dezvoltarea echilibrată a economiei şi eficienţa comerţului exterior. În noiembrie 1996 a fost înregistrat contractul nr.H-EX-96-1, în baza căruia firmei "Hellis-Mag" (Chişinău) i s-a eliberat fişa cu dreptul la export a8 mii tone de porumb pentru seminţe (preţul - 530 dolari SUA pentru o tonă), ce contravine indicaţiilor Ministerului Agriculturii, care pentru seminţele de acest fel stabilise preţul minim de 657 dolari pentru o tonă. În aceeaşi perioadă Asociaţia de producţie "Porumbeni", firmele "Viz" şi "Vaveli" au exportat porumb pentru seminţe la preţul de 750-1250 dolari pentru o tonă. Astfel, pierderile de la diferenţa de preţuri în urma exportării cantităţii contractate de porumb au constituit 1,0 mil. dolari. Cu un venit ratat de 4,9 mil. dolari SUA a fost înregistrat contractul firmei "Hellis-Mag" pentru exportul a 30 mii t de floarea-soarelui, 30 mii t de porumb, 15 mii t de grîu furajer, 5 mii t de orz. Studiind eficacitatea contractului barter, încheiat în schimbul produselor petroliere de la firma "Poliot" S.R.L. (Moscova), Curtea de Conturi a constatat că producţia a fost exportată la preţuri mai mici decît cele de referinţă, pe cînd preţurile la produsele petroliere importate au fost mai mari decît cele mondiale la moment, veniturile ratate constituind 13,3 mil. dolari. Înregistrarea contractelor şi eliberarea fişelor cu dreptul de a exporta mărfuri la preţuri dezavantajoase au pricinuit pierderi statului şi prin intermediul altor agenţi economici: Asociaţia "Tutun" - 558,5 mii dolari; Combinatul de Produse Cerealiere (Chişinău) - 470 mii dolari; Concernul de Stat pentru Resurse Materiale - 400 mii dolari; firma "Lida" S.R.L. - peste 3,8 mil. dolari; firma "Cenari" S.R.L.- 300 mii dolari; firma "Ivanov-Spic" S.R.L. - 24 miidolari SUA. Nerespectînd Hotărîrea Guvernului nr.382 din 04.07.96, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor în comun cu Banca Naţională (BNM) şi Departamentul Controlului Vamal n-au elaborat şi n-au prezentat spre aprobare Regulamentul privind mecanismul de efectuare a controlului asupra executării contractelor internaţionale ce ţine de repatrierea mijloacelor valutare şi a mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe. În lipsa regulamentului, grupul de experţi de pe lîngă Ministerul Economiei, examinînd materialele privind repatrierea mijloacelor valutare, deseori a luat decizii în detrimentul intereselor statului, iar unele nu corespund informaţiei remise spre executare BNM. Conform procesului-verbal nr.10 din 03.09.96, au fost examinate materialele S.A. "Basarabia-Nord" privind scoaterea de la control a 6017 kg salamuri (18,1 mii dolari SUA) şi acceptarea pierderilor de 1000 kg de salamuri (3,1 mii dolari SUA), pe cînd BNM i-a recomandat să scoată de la control suma de 18,1 mii dolari SUA. Prin scrisoarea din 04.02.97, Băncii Naţionale i s-a recomandat să anuleze sancţiunile aplicate faţă de firma "Sandra" S.R.L., dat fiind că repatrierea, chipurile, a fost efectuată în suma de 27,1 mil. ruble ruseşti, pe cînd, conform procesului-verbal din 24.12.96, grupul de experţi a luat decizia de a prelungi termenul de repatriere pînă la 01.03.97. La şedinţa grupului de experţi (proces-verbal nr.37 din 30.07.97) a fost luată decizia de a prelungi termenul de repatriere a 188 mii dolari SUA firmei "Vest-Company" S.R.L. (or.Taraclia) pînă la 30.11.97, însă, prin scrisoarea din 20.08.97, BNM i s-a recomandat să prolongheze termenul de repatriere a 151,5 mii dolari pînă la 20.11.97 şi să scoată de la control suma de 36,5 mii dolari. Nerespectînd cerinţele Regulamentului Ministerului Economiei şi Regulamentului privind activitatea Direcţiei principale preţuri şi tarife (aprobat la 25.03.97 de dl I.Guţu), ministerul a calculat un proiect eronat al tarifului de transportare şi distribuire a gazelor naturale, care la 26.05.97 a fost prezentat Guvernului spre examinare. Faptul majorării tarifului a fost motivat cu neacoperirea cheltuielilor la1000 m3 de gaz cu tariful vechi, însă structura preţului de cost al gazului pe a.1996 confirmă că cheltuielile de transportare (34,5 mil. lei) la Întreprinderea "Moldovatransgaz" şi cheltuielile de distribuire (27,6 mil. lei) de la Întreprinderea "Moldova-Gaz" sînt mai mici de 1,8 ori decît veniturile (113,2 mil. lei) calculate prin tariful aprobat în baza Hotărîrii Guvernului nr.161 din 07.03.95. Lipsa unei metodologii de calculare a tarifelor a făcut ca colaboratorii întreprinderilor de transportare şi distribuire a gazelor (M.Ciorescu, L.Dobulceac) şi specialiştii ministerului (M.Sîrbu, L.Zestrea, O.Vdovin) să calculeze un tarif eronat, care apoi să fie aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.512 din 05.06.97. Majorarea neîntemeiată a tarifului de la 84,16 lei la 182,56 lei a permis acoperirea cheltuielilor respective de 3 ori, pagubele constituind 164,6 mil. lei. La mărirea neîntemeiată a tarifului a dus introducerea nejustificată în calcularea tarifului a devalorizării leului cu 19,97 lei(la 1000 m3), ce contravine Hotărîrii Guvernului nr.161 din 07.03.95, a datoriilor agenţilor economici de 31,26 lei (ce contravine Hotărîrii Guvernului nr.340 din 02.06.93), a beneficiului de 35,01 lei (ce asigură o rentabilitate de 88%) şi a fondului de rezervă de 14,39 lei (pentru acoperirea facilităţilor). Ministerul Apărării (MA) şi Departamentul Controlului Vamal, nerespectînd prevederile Legii taxei pe valoarea adăugată nr.264-XIII din 08.11.94, n-au asigurat impozitarea cu TVA a unei părţi din mărfurile importate de MA din ţările de peste hotarele CSI. La efectuarea tranzacţiei de procurare a echipamentului prin intermediul firmelor "Delta Asteroid" (Cluj-Napoca, România) şi S.R.L. "Green Wawe" (Chişinău), conducător fiind aceeaşi persoană, în buget n-au fost introduse 83 mii lei. Încălcînd prevederile legislaţiei fiscale în vigoare la efectuarea unor operaţiuni de antreprenoriat, MA nemotivats-a eschivat de la plata în buget a impozitului pe venit. Activînd în calitate de intermediar şi obţinînd un venit de 225,7 mii dolari SUA, MA n-a plătit în buget impozitul pe beneficiu în sumă totală de 332,0 mii lei. Prin intermediul firmei private "Agregat" şefului acestei firme dlui A.Stepanenco (actualmente conducătorul Concernului de Stat "Arca Moldovei") i-au fost realizate contra barter 2 staţii electrice cu puterea de 500 kV cu diminuarea preţurilor de realizare în sumă totală de 330 mii lei. Micşorînd preţurile la mărfurile proprii, MA în acelaşi timp a utilizat pentru mărfurile primite preţuri cu mult mai înalte decît preţurile de pe piaţa republicii. Încălcări grave din partea Inspectoratului Fiscal de Stat, colaboratorilor Secţiei de anchetă a Ministerului Securităţii Naţionale (MSN), Camerei de Comerţ şi Industrie, Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, Tribunalului Chişinău au fost comise la păstrarea, evaluarea, predarea spre realizare a bunurilor materiale confiscate în baza hotărîrilor instanţelor judecătoreşti şi ale organelor de anchetă pe dosarele anchetate de MSN. Documentele perfectate sînt de o calitate inferioară şi sînt întocmite cu încălcarea cerinţelor legislaţiei în vigoare (nu au fost luate măsurile necesare pentru păstrarea mărfii reţinute, nu au fost stabilite persoanele vinovate de lipsa şi alterarea acestor mărfuri, nu sînt corect determinate preţurile de realizare, nu este asigurată transparenţa tranzacţiilor de realizare a mărfurilor confiscate). Ca rezultat, în bugetul de stat n-au nimerit sume considerabile de venituri, care puteau fi obţinute de la comercializarea mărfurilor confiscate. Astfel, cu participarea executorilor judecătoreşti ai Tribunalului Chişinău dnii R.Talmaci şi S.Vasiliţa, reprezentantului Inspectoratului Fiscal de Stat dl V.Josanu, inspectorului Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică dl V.Padalco au fost perfectate documente suspecte de nimicire a unui lot de ţigări de import în valoare de 978 mii lei. Cu participarea colaboratorilor MSN V.Jitari şi M.Costea din această partidă au fost nimicite încă 29 cutii de ţigări în sumă de 26,1 mii lei. În total, din costul acestui lot de mărfuri, confiscat prin sentinţa Curţii Supreme de Justiţie, în valoare de 1052,4 mii lei, în bugetul statului n-au nimerit 1004,3 mii lei. Actul de nimicire şi trecere la pierderi a cutiilor cu ţigări a fost aprobat de dna L.Istrati, prim-şef-adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău. Reprezentantul IFS dl V.Josanu şi executorii judecătoreşti S.Vasiliţa şi R.Talmaci au mai sustras din contul statului (alt dosar) 20 mii dolari SUA, confiscaţi prin sentinţa Colegiului Penal al Curţii de Apel. În baza documentelor perfectate de persoanele nominalizate şi aprobate de preşedintele Tribunalului mun.Chişinău (G.Ulianovschii), titlul executoriu a fost scos de la evidenţă de către Curtea de Apel sub pretextul vărsării sumei indicate în buget. Însă Curtea de Conturi a constatat că Curtea de Apel nemotivat a scos de la evidenţă titlul executoriu, deoarece lipseau documentele de confirmare a achitării acestei sume în buget, iar 20 mii de dolari transmişi dlui V.Josanu pentru a fi vărsaţi în bugetul de stat la 20 august 1997 pînă la data controlului (23.12.97) n-au fost luaţi la evidenţă de IFS şi nu au fost vărsaţi în bugetul statului, dar însuşiţi. Numai după implicarea Curţii de Conturi, la 06.01.98 banii au fost vărsaţi în buget prin intermediul unui alt colaborator al IFS dl I.Macaleţ. Din însărcinarea Procuraturii Generale, Secţia anchetă penală a MSN a cercetat dosarul privind contrabanda unei partide de vin şampanizat, reţinută la Vama Ungheni. În documentele transmise de Procuratura Generală se conţinea şi expertiza preţurilor, conform căreia în 4 vagoane reţinute se găseau 105 mii sticle cu vin şampanizat la preţul de 5 lei50 bani pentru o sticlă. Pentru transmiterea spre realizare a mărfurilor de contrabandă, dl V.Jitari a emis la 12.09.97 din numele MSN o scrisoare, adresată Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, privind eliberarea certificatului pentru partida de vin şampanizat reţinută, caren-a fost înregistrată la ieşirea din minister şi n-a fost transmisă oficial Departamentului indicat, dar personal directorului S.A. "D-Invest-Comerţ" (Ungheni) dnei N.Batueva. Departamentul nominalizat, încălcînd ordinea stabilită, a efectuat probele privind calitatea de vin şampanizat prezentate de N.Batueva, cu emiterea documentelor corespunzătoare. Dl V.Jitari, fără nici un suport juridic, a transmis partida de mărfuri confiscate colaboratorului IFS N.Gherştega, care nu avea împuterniciri din partea conducerii inspectoratului. La rîndul său, dna N.Gherştega a transmis partida de mărfuri confiscate spre realizare S.A. "D-Invest-Comerţ". Totodată, în baza unui act de expertiză falsificat, obţinut de dna N.Batueva în baza unei scrisori, perfectate din numele şefului IFS pe mun.Chişinău (sect. Buiucani) T.Loghin, preţurile de realizare au fost diminuate de la 5,50 lei pînă la 1,80 lei. Ca urmare, costul partidei de vin şi suma preconizată pentru vărsare în buget au fost micşorate cu 357,3 mii lei. În urma resortării mărfii, diminuării preţurilor, micşorării nemotivate a numărului de sticle cu rachiu transmise spre realizare, atribuirii neîntemeiate din contul statului a cheltuielilor pentru procurarea mărcilor de control, la efectuarea prin intermediul S.A. "D-Invest-Comerţ" a operaţiunilor de realizare a unei partide de rachiu de import (marfă de contrabandă), confiscată conform dosarului din 30 aprilie 1997, bugetului de stat i-au fost cauzate pierderi în sumă de 631,6 mii lei. Actele de transmitere pentru realizare la preţuri diminuate a vinului şampanizat şi rachiului Societăţii pe Acţiuni "D-Invest-Comerţ" au fost aprobate de şeful IFS pe mun.Chişinău (dl Gh.Trocin). După contractarea de către IFS pe mun.Chişinău (dl Gh.Trocin), în calitate de agent pentru realizarea mărfurilor confiscate, a S.A. "D-Invest-Comerţ", acestei firme i-au fost transmise spre realizare, cu participarea colaboratorilor MSN şi ai IFS pe mun.Chişinău, fără desfăşurarea licitaţiilor şi concursurilor, 11 loturi de mărfuri de import cu preţuri de realizare vădit diminuate, inclusiv 102 mii sticle de vin şampanizat, 120 mii sticle (de 1 litru) cu rachiu, 510 mii pachete cu ţigări şi altele. Deşi preţurile de transmitere spre realizare a mărfurilor confiscate erau de cîteva ori diminuate, la insistenţa S.A. "D-Invest-Comerţ" (N.Batueva), sub pretextul nerealizării mărfurilor, colaboratorii IFS pe mun. Chişinău (de regulă, dna N.Gherştega) au întocmit 6 acte de micşorare a preţurilor. Cu toate acestea, S.A. "D-Invest-Comerţ" încălca termenele stabilite de achitare cu bugetul. La 01.01.98 din suma totală a mărfurilor estimate în modul expus de 1,3 mil. lei în bugetul statului au fost transferaţi numai 38,7 mii lei, ori 3 la sută din suma datoriei. În contradicţie cu prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.665 din 29.11.96, Academia de Ştiinţe (A.Andrieş) pe parcursul anilor 1996-1997 şi semestrului I al anului 1998 a comercializat utilaj în sumă de 126,4 mii lei, fără consimţămîntul Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, şi n-a transferat în partea de venituri a bugetului de stat mijloace băneşti obţinute de la realizarea utilajului, nerespectînd astfel legile bugetului de stat pe anii respectivi. Pentru utilizarea mai eficientă a mijloacelor bugetare, în art.61 din Legea bugetului de stat pe anul 1997 s-a prevăzut că finanţarea procurărilor de bunuri materiale se va efectua prin licitaţii deschise, pentru ce Ministerul Economiei în comun cu Ministerul Finanţelor, alte ministere şi departamente cointeresate, urmau să reglementeze desfăşurarea lor, însă pînă la 01.01.98 n-a fost elaborată ordinea desfăşurării licitaţiilor. Totodată, Ministerul Finanţelor, fără desfăşurarea licitaţiilor, a finanţat cheltuieli legate de procurarea bunurilor materiale de către ordonatorii principali de credite,acordîndu-le posibilitatea să încheie cu furnizorii contracte directe la preţuri majorate faţă de cele stabilite pe piaţă. În mai 1997 Ministerul Sănătăţii (dl M.Magdei) a încheiat cu S.R.L."Soprocom" contractul de achiziţionare a 10 mii tone cărbune marca GR la preţul de 215 lei pentru o tonă, pe cînd în aceeaşi perioadă Ministerul Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului a procurat cărbune de marcă respectivă la un preţ mai redus. Ministerul Sănătăţii a pierdut la achiziţionarea cărbunelui circa 100 mii lei (diferenţa de preţuri). Conducerea Departamentului Instituţiilor Penitenciare din cadrul Ministerului Justiţiei (dl E.Socolov) a încheiat cu firma "Clas-S" un contract de procurare a 4,3 mii tone de cărbune marca GR la un preţ de 230 lei pentru o tonă, cu o pierdere de la diferenţa de preţuri de 107,5 mii lei. Cu contribuţia Ministerului Finanţelor a fost stinsă datoria Ministerului Securităţii Naţionale faţă de S.R.L."Vaveli" în sumă de 155,5 mii lei pentru 250 cămăşi procurate la un preţ de 58-65 lei bucata, pe cînd Ministerul Apărării a procurat marfă analogică de la S.A."Flautex" (mun.Bălţi) la un preţ de 48,5 lei bucata, suma pierderilor de la diferenţa de preţuri constituind 34,3 mii lei. La 24.12.97, prin decontări reciproce, Ministerul Finanţelor a stins datoria Societăţii pe Acţiuni "Vitis" (Hînceşti) la TVA - de 475,4 mii lei şi la impozit pe venit - de 381,2 mii lei în contul datoriilor pentru cărbunele livrat Comitetului executiv Hînceşti. Conform documentelor prezentate Ministerului Finanţelor, S.A."Vitis" urma să livreze Comitetului executiv Hînceşti 1612,7 tone de cărbune marca GR la preţul de 395 lei pentru o tonă. Însă, analizînd preţurile la marca respectivă şi la alţi ordonatori de credite şi agenţi economici, s-a constatat că Ministerul Învăţămîntului, fără desfăşurarea licitaţiei, în perioada mai-octombrie 1997 a achiziţionat 15600 tone de cărbune marca GR la un preţ de 205 lei. Prin urmare, Comitetul executiv Hînceşti avea posibilitatea reală să procure cărbune la un preţ mai redus, pierderile la cantitatea procurată alcătuiesc 306,3 mii lei. Prin Legea bugetului de stat pe anul 1997, fondul de rezervă al Guvernului a fost aprobat în mărime de 20 mil. lei. Pe parcursul anului din fond au fost efectuate cheltuieli în sumă de 17,2 mil. lei (3,3 mil. lei - prin intermediul bugetelor locale). Însă dispoziţii ale Guvernului privind distribuirea mijloacelor acestui fond au fost emise în sumă de 32,9 mil. lei, sau cu 12,9 mil. lei mai mult decît a fost preconizat, fapt ce contravine Legii bugetului şi pct.4 al Regulamentului aprobat prin Legea nr.1228-XIII din 27.06.97. Încălcări s-au comis şi pe art.37 (2,3) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.96. Hotărîrile şi deciziile Guvernului privind alocarea mijloacelor din fondul de rezervă n-au fost contrasemnate de ministrul finanţelor, iar în unele din ele lipseşte chiar şi suma concretă în valută naţională. În aşa mod au fost emise Hotărîrile Guvernului nr.1082 şi nr.1083 din 24.11.97, nr.1101 din 27.11.97. În baza Dispoziţiei Guvernului nr.195-d din 03.06.97, care contravine art.5 din Legea bugetului de stat pe anul 1997, Ministerul Finanţelor a alocat din fondul de rezervă al Guvernului 500 mii lei în calitate de împrumut fără dobîndă S.A."Moldcarton" pentru completarea mijloacelor circulante. La 27 iunie 1997, Ministerul Finanţelor a încheiat cu Compania "Audit-Evcor" S.R.L. un contract privind efectuarea controalelor-audit asupra activităţii Companiei de Stat "Moldenergo", Concernului "Moldova-Gaz", ARP "Termocomenergo" şi S.A."Termocom". Lucrul efectuat (rapoartele) a fost primit de conducerea ministerului fără obiecţii, achitînd pe deplin din fondul de rezervă al Guvernului suma contractată de 140 mii lei. Însă Curtea de Conturi a constatat că Compania "Audit-Evcor" n-a îndeplinit integral sarcina principală din programul înaintat de minister, prin ce a fost încălcată condiţia contractului (6 4), care garanta calitatea controlului. Contrar art.15 (1,2,3) din Legea cu privire la activitatea de audit nr.729-XIII din 15.02.96, Compania "Audit-Evcor" S.R.L. n-a întocmit acte de control pe baza documentelor examinate, rezultatele controluluin-au fost aduse la cunoştinţa conducătorilor agenţilor economici şi şefilor serviciilor controlului, iar rapoartele (concluziile) întocmite pe marginea controalelor-audit la Compania de Stat "Moldenergo", Concernul "Moldova-Gaz", ARP "Termocomenergo" şi S.A."Termocom" au fost semnate doar de directorul Companiei dna Buceaţchi şi sînt lipsite de putere juridică. Mai mult decît atît, neîndeplinirea integrală a cerinţelor contractului nu permite utilizarea rezultatelor unui astfel de audit, iar suma de 140 mii lei a fost plătită nejustificat. Ministerul Finanţelor (dnii V.Chiţan, A.Cemîrtan, N.Luchian) n-a asigurat întocmai executarea devizelor de cheltuieli pentru întreţinerea aparatului central, a comis încălcări ale legislaţiei în vigoare şi ale instrucţiunilor proprii privind evidenţa contabilă, folosirea raţională şi conform destinaţiei a alocaţiilor bugetare şi mijloacelor speciale. Cheltuielile pentru întreţinerea aparatului central în a.1997 au constituit 4117,4 mii lei faţă de 2935,3 mii lei în a.1996, ori cu 1782,4 mii lei mai mult. Ministerul permanent dispunea de posturi vacante, anual se formau economii considerabile la fondul de salarii, din contul cărora 159 mii lei (74,6 mii lei în a.1997), la indicaţiile conducerii,s-au cheltuit pentru sărbătorirea zilelor de naştere şi pentru acordarea diverselor ajutoare materiale. Devizul de cheltuieli pentru Centrul de Calcul (la autogestiune) fiind aprobat pe anul 1995 la: art.1 "Fondul de salarii" - 136 mii lei; art.2 "Contribuţie asupra salariului" - 53 mii lei; art.3 "Cheltuieli de birou şi gospodăreşti"- 333,7 mii lei, cheltuieli de fapt n-au fost efectuate, pe cînd la art.18 "Alte cheltuieli", deşi s-au prevăzut796,3 mii lei, cheltuielile de casă au constituit 1254,4 mii lei, excedentul de cheltuieli alcătuind 458,1 mii lei. Eludînd propriul Regulament privind statutul, drepturile şi obligaţiunile ordonatorilor de credit, aprobat prin ordinul nr.64 din 13.05.97, s-au admis cheltuieli din contul alocaţiilor bugetare prevăzute pentru alte articole şi acţiuni. La art.113 "Plata mărfurilor şi serviciilor" şi art.114 "Deplasări în interes de serviciu" au fost admise supracheltuieli faţă de creditele deschise respectiv de 35,9 mii lei şi 39,2 mii lei, ele fiind efectuate din contul art.242 "Procurarea de utilaj". În permanentă creştere sînt cheltuielile pentru delegări în interes de serviciu. Dacă în a.1995 în aceste scopuris-au cheltuit 107,9 mii lei, apoi în a.1996 - 223,4 mii lei, iar în a.1997 - 233,4 mii lei (212 mii lei - deplasările peste hotare). În unele cazuri acestea au fost puţin eficiente. Totodată, contrar Hotărîrii Guvernului nr.805 din 07.11.94, conducerea ministerului a efectuat 10 deplasări în străinătate fără autorizaţia Guvernului, cheltuindu-se 18,3 mii lei şi 653 dolari SUA. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 199 din 27.03.95 "Pentru aprobarea Comenzii de Stat privind cercetările ştiinţifice fundamentale şi prioritare în anul 1995", dl V.Chiţan a încheiat la 01.04.95 cu S.R.L."Bilanţ" şi S.R.L."Contabil-service" două contracte în sumă totală de 106,7 mii lei privind elaborarea a 9 proiecte de standarde pentru trecerea la sistemul mondial de contabilitate, prin care, contrar pct.15 al Regulamentului Ministerului Finanţelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 917 din 19.12.94, producţia practico-ştiinţifică a fost primită doar de şeful Direcţiei metodologia evidenţei contabile dl L.Damian în decembrie 1995. Ca rezultat, standardele elaborate, nefiind aprobate de Consiliul republican metodologic, au rămas neimplementate şi deja nu corespund cerinţelor Concepţiei reformei contabilităţii, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1187 din 24.12.97, iar cheltuielile efectuate pentru achitarea proiectelor nominalizate în sumă de 99,1 mii lei au fost imobilizate din bugetul de stat. Conducerea ministerului la 17.10.97 a încheiat cu S.R.L."Flux-Film-Studio" un contract (problematic) privind producerea unui program analitic televizat - Talk-Show în sumă totală de 659,8 mii lei (5 emisiuni a cîte 108,3 mii lei cu durata de 1,5 ore fiecare). Tot din contul mijloacelor bugetare, conform clauzelor contractului, urma să fie construit şi decorul (120 mii lei), care trebuia să rămînă în proprietatea S.R.L."Flux-Film-Studio". Contrar prevederilor art.19 din Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.95, contabilul-şefdna Z.Gîra a primit spre executare acest contract, care, de fapt, n-a fost vizat nici de ea, nici de serviciul juridic (A.Jurahovschi). Neasigurarea unei evidenţe stricte a decontărilor cu agenţii economici cărora le-au fost transferate în prealabil mijloace financiare pentru mărfuri şi servicii, a dus la aceea că 15 agenţi economici pe parcursul anului 1997 au beneficiat de mijloace bugetare în sumă totală de 0,5 mil.lei,neonorîndu-şi obligaţiunile contractuale. Totodată, neasigurînd îndeplinirea art.62 din Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr.1127-XIII din 21.03.97, nu s-a perceput plată echivalentă cu rata medie dublă a băncii deservente pentru perioada de utilizare a mijloacelor menţionate, neasigurînd încasarea în buget a 82,5 mii lei. Contrar prevederilor propriei Instrucţiuni cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor finanţate de la buget, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr. 13 din 13 februarie 1995, ministerul a prevăzut în devizele mijloacelor speciale dotaţii din contul bugetului de stat: 10 mii lei- în a.1995, 40 mii lei - în a.1996, 40 mii lei - în a.1997, astfel acoperind din contul bugetului pierderile de la întreţinerea clădirilor, căminelor şi bazei de odihnă. Încălcînd prevederile Hotărîrii Guvernului nr.835 din 20.12.95 "Cu privire la reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu în organele administraţiei publice", Ministerul Finanţelor a suportat cheltuieli supranormative şi nejustificate de 8,1 mii lei pentru deservirea ministrului cu un autoturism de marca "Opel-Vectra" (nelegitim procurat din contul fondului special al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat), pe lîngă autoturismul de serviciu (BMW) de la Baza auto a Cancelariei de Stat. În lipsa unui acord oficial, la dispoziţia a trei cetăţeni din SUA au fost puse 7 numere de telefon, la care pe parcursul a 2 ani convorbirile telefonice au constituit 235,8 mii lei. Cheltuielile pentru serviciile acordate s-au efectuat din contul mijloacelor bugetare, cu restabilirea lor după o perioadă de peste 3-4 luni, la 01.10.97 nefiind achitate 50,2 mii lei. Contabilitatea (O.Abramov, Z.Gîra), ignorînd cerinţele Instrucţiunilor nr.61 din 10.03.87, nr.85 din 09.10.96, n-a ţinut separat evidenţa cheltuielilor din contul mijloacelor bugetare şi celor speciale. Ca rezultat, din alocaţiile bugetare au fost efectuate cheltuieli de 116,8 mii lei, care, conform devizului, urmau a fi acoperite din contul mijloacelor speciale. Conducerea ministerului n-a asigurat pe deplin restituirea de către FCE "Nimbus" (conform Hotărîrii Arbitrajuluinr. 4/85 din 10.07.95) a sumei de 170,1 mii lei - prejudiciu cauzat în urma infracţiunii săvîrşite în a.1994 de fostul şef al secţiei operaţiuni bugetare şi control a Trezoreriei E.Cumanov. Ministerul Apărării (dnii P.Creangă, V.Pasat), cu participarea firmei "Amacom" Chişinău, în anul 1994 a încheiat un contract cu Compania "International Trade LTD" (Israel), pentru asigurarea cu echipament a Armatei Naţionale. Însă după primirea prealabilă pe cont a mijloacelor băneşti şi executarea parţială a prevederilor contractului, compania nominalizată nu şi-a onorat pe deplin obligaţiunile contractuale, rămînînd datoare la 01.01.97 cu 450,7 mii dolari SUA. Aceste datorii, în baza scrisorii şefului Direcţiei aprovizionare tehnico-militară dl V.Anton, au fost trecute de la balanţa MA la balanţa întreprinderii subordonate "Teh-Expres", iar încercările de stingere a datoriilor prin întermediul firmelor "Taifi" or.Moscova (afiliata "Amacom" din or.Chişinău), "Slaveanskii bazar" (or.Ulianovsk), "Sibirskie resursî" (or.Omsk) au fost efectuate în baza unui contract neraţional (semnat de dl V.Anton), acordîndu-i posibilitate firmei israeliene să se achite prin intermediul firmelor nominalizate din CSI cu producţie de conserve din legume şi fructe de origine moldovenească în locul livrării echipamentului şi plăţii penalităţilor în valută forte. Ca rezultat, firma israeliană şi firma "Amacom" nici de data aceasta nu şi-au onorat obligaţiunile contractuale, iar datoriile faţă de Armata Naţională au crescut pînă la 614,8 mii dolari SUA la 01.04.97. Resurse financiare publice în sumă de 1,3 mil. lei au fost sustrase în datorii debitoare şi utilizate timp îndelungat în circuitul S.R.L. "Bogda" (46,8 mii lei), S.R.L. "Grefiz" (38,9 mii lei), S.R.L. "Atlant" (102,8 mii lei), S.R.L. "Cristcom" (60,8 mii lei), ÎI "Fetcu-Tafta-International" (150,9 mii lei), de diferiţi agenţi economici la operaţiunile barter (487,8 mii lei). Mijloace bugetare, destinate pentru finanţarea Armatei Naţionale, au fost sustrase prin intermediul Întreprinderii subordonate la autogestiune "Teh-Expres" căreia i-au fost transmise în calitate de ajutor financiar 900 mii lei şi livrată producţie vinicolă şi de tutunărit, prin intermediul Direcţiei aprovizionare (dl V.Anton), în valoare de 1,2 mil. lei. Beneficiind de aceste mijloace, întreprinderea "Teh-Expres" nu şi-a onorat obligaţiunile faţă de minister privind preţurile. Încălcînd şi termenele contractuale, aceasta s-a achitat cu cartofi şi alte mărfuri la preţuri majorate cu 33-71 la sută în loc de mijloace băneşti, rămînînd datoare cu 321,9 mii lei, în afara faptului că a fost eliberată de plata penalităţilor, care a alcătuit 830,0 mii lei. Conducerea MA (viceministru T.Dabija) neîntemeiat a eliberat de plata penalităţilor contractuale în sumă de 1,9 milioane lei firma nestatală "Transworld-Invest". Fostul viceministru al apărării (dl I.Nanii), acceptînd propunerea firmei "Jilbel" din Belarus privind confecţionarea unor mărfuri, fără documente justificative, la 10.08.95, prin intermediul S.R.L. "Nuc-com" (Chişinău), a sancţionat livrarea unor materiale pentru confecţionarea epoleţilor şi simbolurilor militare. Însă peste nouă luni (mai 1996) directorul firmei "Virens" (Ialoveni) dl Iu.Nanii a propus o tranzacţie analogică şefului Direcţiei aprovizionare V.Anton cu suma cheltuielilor de 148,2 mii dolari SUA. Încheind contractul din 05.07.96, firma "Virens" s-a obligat să asigure mărfurile solicitate, însă preţurile la o unitate de epoleţi au fost prevăzute de 8,72 lei faţă de 1 leu propus de firma "Jilbel": la simbolurile banderolă - 5,73 faţă de 3 lei; la simbolurile pentru bonete - 2,62 faţă de1 leu, adică au fost majorate respectiv cu 7,72, 2,73 şi 1,62 lei. Pentru realizarea contractului, firma "Virens" încheie un contract cu S.R.L. "Dimetra-Victoria" (Ialoveni), condusă de acelaşi Iu.Nanii, care, la rîndul său, încheie contract cu firma "Pricăst" (Belarus), iar aceasta încheie contract de confecţionare cu firma "Jilbel". Efectuarea tranzacţiei prin mijlocirea firmelor "Virens", "Dimetra-Victoria", "Pricăst" a dus la majorarea costului de confecţionare a simbolurilor cu 482,5 mii lei faţă de costul la preţurile propuse direct de producător. La 26.12.96 a fost încheiat un contract dubios cu S.R.L. "Maricica", care prevedea livrarea pînă la 01.05.97 a 10 mii perechi de bocanci în sumă totală de 1,2 mil. lei, cu achitarea după primirea încălţămintei la depozitul MA (13.03.97). Însă colaboratorii MA dnii I.Nanii, P.Puiu, T.Badrajan, V.Ilaşciuc, în baza unor documente cu înformaţie neveridică, la 13.03.97 neîntemeiat au transferat firmei "Maricica" 583,8 mii lei, pe cînd consimţămîntul ministrului (dl V.Pasat) pentru legalizarea acestui transfer a fost obţinut abia la 10.04.97, (peste 28 zile), producţia contractată de 244,0 mii lei nefiind livrată. La 05.11.96, cu consimţămîntul MA, S.R.L. "Scorpio-Afgan" i-a cedat firmei "Maricica" îndeplinirea contractului încheiat la 25.10.96 între S.R.L. "Scorpio-Afgan" şi MA, care prevedea iniţial achitarea pentru 7000 t de cărbune după primirea lui la depozit, apoi după trecerea obligaţiunilor de contract firmei "Maricica", s-a prevăzut plata prealabilă a30 la sută din costul livrărilor preconizate. Încălcînd şi aceste condiţii, S.R.L. "Maricica" i-au fost transferate 500 mii lei în loc de 451 mii lei, însă firma nu şi-a onorat obligaţiunile privind calitatea şi termenele furnizării cărbunelui, ce a dus la majorarea costului cărbunelui livrat cu 142 mii lei. Totodată, firmei nu i-au fost aplicate penalităţi pentru încălcarea termenelor de livrare în sumă de 722,3 mii lei. Dubios a fost executat şi contractul din 04.11.95, încheiat cu compania S.R.L. "Export-Import" (SUA) privind procurarea a 100 mii metri de stofă. Deşi au fost depozitate cu 4000 m2 (10,2 mii dolari SUA) mai puţin, compania a livrat şi 595 m de stofă necalitativă, iar ministerul n-a aplicat penalităţile de 2,4 mii dolari SUA. Totodată, n-a fost documentată lipsa a 3096 m de stofă în sumă de 12,4 mii dolari SUA. Fostul ministru al apărării dl P.Creangă, în pofida situaţiei financiare grele, încălcînd legislaţia în vigoare, a emis o serie de ordine şi indicaţii, în baza cărora au fost efectuate cheltuieli neîntemeiate. La 21.01.97, în baza unui ordin, au fost premiate 12 persoane cu 20,5 mii lei (cîte 2-3 salarii lunare). Dispunînd pentru a.1996 de 28,1 mii lei pentru ajutor financiar gratuit, dl P.Creangă a semnat ordine de acordare a ajutoarelor materiale în sumă de 51,1 mii lei, 23 mii lei fiind acordate din contul alocaţiilor menite altor subdiviziuni. Pentru procurarea cadourilor preţioase şi premierea colaboratorilor au fost sustrase încă 14,7 mii lei. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei(ex-miniştri D.Nidelcu, V.Vartic), nerespectînd Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.109 din 19.04.94, alte acte normative în vigoare privind efectuarea achitărilor reciproce, a efectuat achitarea între minister, firma "Indcomp-Electronic" S.R.L. şi sovhozul-fabrică "Moldova", Ialoveni de 321,4 mii lei prin prezentarea (V.Revenco, A.Surdu şi Şt.Friptuleac) Ministerului Finanţelor a documentelor neautentice despre datoria creditoare formată, chipurile, în urma procurării utilajului (computere) la suma menţionată. Factorii de decizie ai ministerului (dl D.Nidelcu,dna A.Surdu) şi ai instituţiilor subordonate, nerespectînd Hotărîrea Guvernului nr.58 din 11.02.93, au admis calcularea şi plata neîntemeiată a indemnizaţiilor pe buletinele de boală, supraplăţile constituind 15,4 mii lei. Contrar prevederilor Legii contabilităţii nr. 426-XIII din 04.04.95, din vina conducerii ministerului şi a Departamentului pentru pensii şi asistenţă socială (dl A.Sîci), mijloacele fixe în valoare de 84,8 mii lei, procurate din surse bugetare,n-au fost înregistrate în balanţele respective, dar la balanţa Direcţiei gospodărie (autogestionară), deşi deservirea şi reparaţia lor se efectua din mijloacele bugetare alocate ministerului. Încălcîndu-se Legea cu privire la arendă nr. 861-XII din 14.01.92, în calculul costului arendei, care urma să fie achitată de către agenţii economici "Reabilitatea" S.R.L., "Milvan" S.R.L. şi "Arahis" S.R.L., n-au fost incluse tarifele pentru chirie. În consecinţă, beneficiul impozabil al Direcţiei gospodărie a fost diminuat cu 41,0 mii lei. Mai mult decît atît, nu s-au întreprins măsuri pentru achitarea serviciilor comunale de către arendaşii indicaţi, datoria constituind 54,8 mii lei. Procuratura Generală a Republicii Moldova (Procuratura) n-a asigurat în deplină măsură respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, admiţînd un şir de încălcări ce s-au răsfrînt negativ asupra activităţii ei. Supracheltuielile admise la salarizare şi procurarea inventarului în anul 1995 au constituit, respectiv, 79,9 mii lei şi 29,7 mii lei. Totodată, încălcînd Legea bugetului de stat pe anul 1995 şi alte acte normative, Procuratura, nedispunînd de documente de confirmare, a folosit contrar destinaţiei mijloace bugetare în sumă de 40,7 mii lei. În anul 1996 s-au admis supracheltuieli la salarizare, cheltuieli de birou şi gospodărie, delegări în interes de serviciu, procurarea utilajului şi inventarului, reparaţii capitale în sumă totală de 1,1 mil. lei (respectiv 102,7 mii lei, 669,7 mii lei, 5,7 mii lei, 47,9 mii lei, 311,3 mii lei şi 8,6 mii lei). În 9 luni ale a.1997 pentru procurarea utilajului din fondul de rezervă al Guvernului şi din bugetul de stat au fost alocate 496,0 mii lei, cheltuindu-se de fapt 537,6 mii lei, cu 41,6 mii lei mai mult. Procuratura, prezentînd Ministerului Finanţelor documente neautentice privind datoriile creditoare, a obţinut angajamente trezoreriale pentru achitarea diferitor bunuri şi servicii în sumă de 495,3 mii lei, efectuînd aceste operaţiuni cu încălcări ale prevederilor Instrucţiunilor Ministerului Finanţelor din 18.12.95 "Cu privire la modul de ţinere a evidenţei contabile a operaţiunilor cu angajamente trezoreriale" şi din 23.06.96 "Cu privire la modul de utilizare a angajamentelor trezoreriale în procesul executării bugetului de stat". După emiterea Hotărîrii Parlamentului nr.896-XIII din 26.06.96 "Privind formarea organelor Procuraturii", n-au fost aduse în conformitate cu prevederile acesteia structura organizatorico-scriptică a organelor Procuraturii. La moment era în vigoare structura organizatorico-scriptică, aprobată încă în februarie 1996, cu un efectiv al personalului de1449 unităţi, ori cu 7 unităţi mai mult decît cel aprobat de către Parlament. Totodată, contrar hotărîrii nominalizate, în cadrul Procuraturii Generale continuă să activeze un şir de procuraturi (6), neprevăzute de structura nouă aprobată de Parlament. La stabilirea salariilor de funcţie Procuratura a încălcat prevederile art.45 din Legea Procuraturii, în consecinţă, salariile lucrătorilor Procuraturii mun. Chişinău au fost majorate şi alcătuiesc 97% din salariile membrilor Curţii Supreme de Justiţie, iar cheltuielile legate de majorarea neîntemeiată au constituit 467,8 mii lei. Contrar Hotărîrii Parlamentului nr.453-XIII din 16.05.95 şi art.45 din Legea cu privire la Procuratura Republicii Moldova, încălcînd şi Regulamentul Procuraturii cu privire la plata recompensei lunare pentru vechimea în muncă, elaborat conform Hotărîrii Guvernului nr.22 din 14.01.94, şefului secţiei planificare, finanţare şi asigurare materială dlui A.Chiu şi şefei secţiei generale dnei C.Vicleanschile-au fost neîntemeiat majorate salariile de funcţie cu 123,42 lei, şefului secţiei operative dlui V.Guţul - cu 152,50 lei, locţiitorului şefului secţiei generalednei L.Bagrin - cu 111 lei. Numai în aceste 4 cazuri neîntemeiat s-au plătit 21,9 mii lei. Totodată, în baza ordinelor emise de conducerea Procuraturii, unor lucrători neîntemeiat le-au fost plătite diferite suplimente la salariu în sumă de 9,5 mii lei. Într-o situaţie deplorabilă se află evidenţa şi controlul asupra folosirii mijloacelor de transport (dl A.Chiu şidl V.Toma). O parte din automobile se exploatează cu vitezometrele defectate. Subdiviziunile Procuraturii Generale nu prezintă dări de seamă cu privire la lucrul mijloacelor de transport auto. Documentele primare despre lucrul transportului auto se prezintă în contabilitate cu mare întîrziere. Ca rezultat al nerespectării normelor de trecere la cheltuieli a combustibilului, neîntemeiat la pierderi au fost trecuţi 11,2 mii litri de benzină în valoare de 12,6 mii lei. O problemă deosebită pentru organele procuraturii, care poate avea urmări negative pentru obiectivitatea îndeplinirii funcţiilor de bază, o constituie aşa-numitele "donaţii" din partea diferitor persoane juridice şi fizice. Numai în anul 1998, pentru întreţinerea transportului, sub formă de "donaţii" de la furnizori neidentificaţi au fost primiţi carburanţi în suma de 120,8 mii lei. Încălcînd modul stabilit de utilizare a resurselor financiare publice, Ministerul Securităţii Naţionale (MSN) a admis pe parcursul anilor 1995-1997 supracheltuieli la unele articole ale devizelor de cheltuieli în sumă totală de 2,7 mil. lei şi a fost comisă utilizarea contrar destinaţiei a finanţelor publice alocate din buget în sumă totală de 4,3 mil. lei. Asupra utilizării şi gestionării mijloacelor financiare publice de către MSN negativ influenţează sistemul neefectiv de finanţare a cheltuielilor. Sînt admise multiple cazuri cînd Ministerul Finanţelor finanţează unele articole cu sume cu mult mai mari decît cheltuielile de fapt efectuate, iar la alte articole deloc nu alocă mijloace bugetare, sau alocă mai puţin decît cheltuielile reale. Astfel, în anul 1995 la 4 articole de cheltuieli au fost alocate mijloace bugetare cu 7,4 mil. lei mai mult decît cheltuielile real efectuate, dar ţinînd cont de nealocarea mijloacelor bugetare la alte articole ale devizului de cheltuieli, în total s-au supraalocat 4,5 mil. lei. Pînă în prezent MSN şi Ministerul Justiţiei n-au întreprins măsurile necesare pentru executarea Hotărîrii Arbitrajului nr. 4/57 din 14.07.94 şi reîntoarcerea în circuitul statului a sumei bugetare de 415 mii lei, imobilizate prin intermediul S.R.L. "Optium" încă în decembrie 1993. Factorii de decizie ai Academiei de Ştiinţe (dl M.Malcoci, dna Z.Şobraneschi) nu au asigurat îndeplinirea strictă a devizului de cheltuieli, precum şi evidenţa contabilă conform Instrucţiunii Ministerului Finanţelor nr.61 din 10.03.87. În anul 1996 au fost admise cheltuieli contrar destinaţiei în sumă de 81,9 mii lei, care fiind preconizate pentru art.3 s-au folosit pentru procurarea a 2 clădiri (art.12), situate la baza de odihnă "Ştiinţa" în Nicolaevca (Ucraina). Nerespectînd prevederile Instrucţiunii Ministerului Finanţelor nr.13 din 13.02.95, Direcţia administrativă a Academiei (dl M.Malcoci, dna V.Rotaru) pe parcursul anilor 1996-1997 a admis utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor speciale în sumă de 206,5 mii lei pentru achitarea datoriilor locatarilor din căminele Academiei pentru servicii comunale. Contrar pct.33 al Regulamentului cu privire la Rezerva materială de stat, Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale (direcţia) a eliberat în prealabil la 12.05.94, în baza contractului nr.7 din 24.02.94 şi procesului-verbal, Companiei "Onix" S.R.L. (or.Chişinău) produse alimentare în sumă de 430,1 mii lei cu condiţia ca compania să depună în loc conserve de peşte. Însă, deşi compania nominalizată nu şi-a onorat obligaţiunile, şeful direcţiei (dl M.Sterpu) la 14.06.94 a semnat un alt proces-verbal, care prevedea transferarea în termen de o zi la contul Companiei "Onix" S.R.L. a900,0 mii lei, iar compania trebuia să depună conserve de peşte în termen de 3 luni de la momentul înregistrării la cont a sumei indicate. Executînd condiţiile prevăzute, direcţia transferă în aceeaşi zi la contul companiei nominalizate 900,0 mii lei ca plată preventivă pentru conserve de peşte, formînd datoria companiei la 01.07.94 de 1,3 mil. lei, pe cînd compania n-a îndeplinit în termenul prevăzut nici aceste condiţii. Cu toate acestea, direcţia în perioada 01.10.94 - 20.06.95 n-a întreprins măsuri cuvenite pentru a impune partea opusă să respecte obligaţiunile asumate. Nerespectînd prevederile art.14 din Legea privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare nr.589-XIII din 22.09.95, pe parcursul a.1996 direcţia n-a înaintat acţiuni în Judecătoria Economică, fapt de care s-a folosit compania, restituind numai o parte din datorie prin bunuri materiale şi mijloace financiare (310,3 mii lei), pe cînd restul datoriei debitoare în sumă de 744,6 mii lei şi după control continuă să figureze după compania nominalizată, formînd de fapt prejudiciul cauzat statului. Conducerea direcţiei (dl M.Sterpu) n-a respectat art.9 (pct.2) din legea nominalizată şi pct.29 din Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.560 din 22.10.96, în cazul eliberării fără plată prealabilă redacţiei ziarului "Pămînt şi Oameni" a 48 tone de hîrtie de ziar (132,5 mii lei) cu titlu de împrumut, deşi Dispoziţia Guvernului, în baza căreia a fost eliberată hîrtia, indica "eliberarea hîrtiei în conformitate cu Regulamentul", care prevede eliberarea bunurilor materiale contra achitării prealabile. Mai mult decît atît, hîrtia de ziar (29,8 tone) a fost eliberată redacţiei în baza scrisorii Cancelariei de Stat nr.1209-374 din 22.11.94, semnate de ex-ministrul de stat dl Gh.Gusac, prin care Direcţia a fost însărcinată să elibereze hîrtia fără plata preventivă, ce contravine legislaţiei în vigoare, iar 18,2 tone au fost eliberate în martie 1995 fără plata preventivă, nefiind achitată nici hîrtia eliberată în noiembrie 1994. Astfel, datoria debitoare formată(de 132,5 mii lei) nici pînă în prezent n-a fost restituită, iar direcţia n-a întreprins măsuri cuvenite pentru restabilirea ei. Ca rezultat, aceasta, de fapt, constituie prejudiciul adus statului. Contrar Hotărîrilor Guvernului, conducerea direcţiei, în lipsa necesităţilor acute, a admis stocarea supralimită pe poziţia "Gaz lampant". Fiind stabilită cota de 400 tone, în trimestrul II al a.1996 s-au procurat de la firma "Kvark" S.R.L. 1012,6 tone de gaz lampant la preţul de 1500 lei pentru o tonă în sumă de 1518,9 mii lei (contractul nr.27 din 03.11.95 semnat de dl M.Sterpu). De la bun început acest contract prevedea livrarea în rezerva de stat a motorinei în cantitate de 2,0 mii tone. Mai apoi, prin procesul-verbal din 14.03.96, cantitatea a fost precizată: 1,022 mii tone de gaz lampant. Neasigurînd necesarul pe alte poziţii prevăzute în nomenclator, poziţia dată a fost completată cu 253 la sută. Deşi rezervele la poziţia "Gaz lampant" erau completate cu 253%, dl M.Sterpu în trimestrul IV al a.1996 mai face o stocare de gaz lampant de 150 tone (225,0 mii lei) şi în trimestrul I al anului 1997 - de 112 tone (168,0 mii lei), procurat de la Î.I. "Tatiana şi fiul Vorobiov" din Ungheni (contractul nr.25 din 28.10.96). Astfel, la 01.04.97 direcţia dispunea de 1274,62 tone de gaz lampant (318%) în sumă de 1911,9 mii lei, ori cu 874,6 tone mai mult, pe cînd nivelul mediu de completare a rezervelor materiale de stat la această dată constituia numai 15,5 la sută din necesarul prevăzut. La completarea rezervei de stat, conducerea direcţiei a admis şi utilizarea iraţională a mijloacelor financiare publice. În anul 1995, procurînd 11,0 mii seturi de lenjerie de pat (404,3 mii lei), a utilizat pentru aceasta şi 120,5 mii lei din contul mijloacelor acumulate de la realizarea altor rezerve, deşi nomenclatorul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nu prevedea poziţia "Seturi de lenjerie de pat". Ea a fost introdusă la rugămintea fostului viceprim-ministru dl Gr.Ojog (scrisoarea din 13.01.95 şi porunca din 16.02.95), adresate Ministerului Sănătăţii şi direcţiei de a găsi posibilitatea soluţionării problemei completării rezervelor, ţinînd cont de adresarea către Guvern a firmei "Protex" S.R.L. (or.Chişinău). Acceptînd includerea neîntemeiată a acestei poziţii în nomenclator, direcţia(dl M.Sterpu) la 14.03.95 încheie cu firma nominalizată un contract privind procurarea de la aceasta a mărfii, pentru ce la 21.03.95 a transferat 180,0 mii lei şi la 18.05.95 încă 224,3 mii lei, deşi marfa deja era primită pînă la contractare (9-14 martie 1995). Nelegitim s-au trecut la pierderi, în baza Dispoziţiei Guvernului (executor T.Donică), elaborate la iniţiativăex-ministrului de stat Gh.Gusac şi scrisorii nr.1205-394 din 30.10.95 semnate tot de d-lui, 5 tone de hîrtie de ziar (16,0 mii lei), eliberate, chipurile, prin dl O.Rîbacov Cancelariei de Stat, care, de fapt, nu a fost primită şi luată la evidenţă, iar persoana nominalizată nu a fost angajat al Cancelariei de Stat sau al instituţiilor subordonate ei. De fapt, hîrtia a fost eliberată în baza procurilor Fondului "Pricernomorie" cu ştampila fundaţiei "Pontica" dlui O.Rîbacov - "ca director al fondului", care, conform datelor Inspectoratului fiscal, nu a deţinut această funcţie. Prin Dispoziţiile Guvernului, direcţia urma să elibereze cu titlu de împrumut şi fără plată prealabilă (contrar legislaţiei în vigoare) S.A. "Tracom" zahăr 500 şi 2000 tone în valoare totală de 5,4 mil. lei cu termenele de restituire 15.10.97 şi 31.12.97, deşi Societatea la moment datora3,0 mil. lei (lipsa de zahăr depistată în rezultatul inventarierii efectuate de colaboratorii direcţiei la 26.09.95 în urma consumului neautorizat al rezervelor depozitate la Societate). Avînd susţinerea Guvernului, conducerea S.A. "Tracom" a continuat şi după aceasta consumarea neautorizată a bunurilor din rezervele statului, care la 15.05.98 a constituit încă 1,2 mil. lei. Direcţia a admis datorii debitoare, care la 01.07.98 au alcătuit 107,7 mil.lei (la preţuri curente), inclusiv cu termenul de restituire expirat - de 45,9 mil.lei, dintre care pentru 10,3 mil.lei Ministerul Finanţelor a servit drept garant al achitării din buget şi din fondul de rezervă al Guvernului. Însă, numai datorită controlului Curţii de Conturi, conducerea direcţiei a întreprins unele măsuri privind recuperarea datoriilor debitoare, fiind restituite în rezerva de stat bunuri materiale în sumă de 7,5 mil.lei, iar materialele pe alte creanţe au fost transmise în Judecătoria Economică pentru restituirea pierderilor în sumă de 22,9 mil.lei. Direcţia (dl M.Sterpu, dna T.Stratulat), în contradicţie cu pct.39 al Regulamentului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului din 09.07.92 şi pct.46 al Regulamentului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului din 22.10.96, a utilizat pentru necesităţile sale şi ale întreprinderilor subordonate (premierea colaboratorilor, ajutoare materiale la compensarea serviciilor comunale, construcţia sediului, compensarea deficitului mijloacelor bugetare) toate mijloacele băneşti de 3,1 mil. lei, acumulate la contul mandatar de la folosirea bunurilor împrumutate pe termen scurt, din veniturile provenite din adaosul comercial pentru păstrare şi de la activitatea economico-financiară auxiliară (amenzi, arendă), deşi 50 la sută din ele sau 1,5 mil. lei urmau să fie folosite la completarea rezervelor materiale ale statului. Academia de Poliţie "Ştefan cel Mare" (dl V.Guţuleac,dl G.Guţu) a admis în anul 1997 cheltuieli de casă mai mari faţă de cele reale cu 886,4 mii lei. Ignorînd pct.10 din Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională, la Academie se eliberau avansuri spre decontare fără a se ţine cont de restanţele pe cele precedente. Astfel, soldurile restanţelor titularului de avans N.Triboi în perioada 01.01.97-01.01.98 variau de la 2,7 mii lei pînă la 13,0 mii lei. În lipsa autorizaţiei pentru formarea mijloacelor speciale şi devizului mijloacelor speciale la contul mandatar (folosit contrar destinaţiei) au fost acumulate mijloace speciale în sumă de 2,3 mil. lei şi efectuate cheltuieli de 1,9 mil. lei. Academia de Poliţie a admis cazuri de imobilizare a sumelor considerabile de mijloace bugetare în stocul mărfurilor; unele din ele se păstrează la depozit fără mişcare din anii 1991-1992, soldul bunurilor la depozit la 01.10.98 constituind 528,7 mii lei. Conducerea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor a încălcat legile bugetului de stat şi hotărîrile Guvernului, prin care erau aprobate devizele de cheltuieli pentru întreţinerea acestuia. Conform Legii nr.686-XIII din 14.12.95, Guvernul, prin Hotărîrea nr.143 din 11.03.96, a aprobat devizul de cheltuieli pentru întreţinerea aparatului în mărime de 750 mii lei, însă în realitate s-au cheltuit 1004 mii lei, sau cu 254 mii lei mai mult. Depăşirea cheltuielilor a fost admisă la majoritatea articolelor din deviz, inclusiv pentru serviciile de telecomunicaţii- 105 mii lei, pentru întreţinerea autoturismelor de serviciu - 61 mii lei, pentru retribuirea muncii -16,8 mii lei. Conducerea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor (MT şi GD), depăşindu-si împuternicirile, a obligat unele organizaţii subordonate să suporte un şir de cheltuieli legate de deservirea cu transport a aparatului central din contul altor surse de finanţare. Din contul fondului rutier, contrar destinaţiei, s-au cheltuit pentru întreţinerea aparatului central al ministerului surse neprevăzute în buget în sumă de 443,7 mii lei, inclusiv pentru deservirea cu transport - 313,2 mii lei. În octombrie-decembrie 1997 Ministerul Finanţelor a transferat la contul valutar al Direcţiei Drumuri Auto 3,0 mil. dolari SUA (circa 14,0 mil. lei) din mijloacele fondului rutier pentru decontări cu furnizori din Ucraina şi Rusia, însă din această sumă, în baza contractului din 10.11.97, au fost transferaţi pe contul firmei germane B.Loifenfeld Bolid Gmbh în Frankfurt-pe-Main 116 mii dolari SUA (541,7 mii lei) pentru 24 autoturisme VAZ, ele fiind livrate de firma "East-Auto-Lada" de la depozitul vamal pe teritoriul Republicii Moldova. La 01.04.98 Ministerul Justiţiei încă nu compensase fondului rutier mijloacele primite ca ajutor financiar temporar (pînă la 31.12.97). Conform indicaţiei MT şi GD, în octombrie-noiembrie 1996 AMTAI şi Inspectoratul transporturilor au transferat 477 mii lei drept cotă de participare Întreprinderii mixte moldo-poloneze "Start-Plus" (director Gh.Anton), cu sediul în or.Străşeni, care a procurat cu aceste mijloace 102 mii dolari SUA şi i-a transferat fondatorului polonez pentru livrarea utilajului. Însă, expirînd termenul de achitare încă în februarie 1997, pînă în prezent utilajul n-a fost primit, sumă de 477 mii lei timp de doi ani aflîndu-se în circulaţia întreprinderii mixte. Pentru editarea Monitorului Oficial al Republicii Moldova şi a culegerilor de acte normative, în anul 1997 Direcţiei de Stat pentru Asigurarea Informaţională "Moldpres" din bugetul de stat i-au fost alocate 863,0 mii lei. Însă finanţarea acestei comenzi de stat a fost efectuată de Ministerul Finanţelor fără a verifica cheltuielile reale. În consecinţă, pentru editarea a 103,5 mii exemplare de Monitor Oficial şi 21,6 mii culegeri de acte oficiale, s-au cheltuit 373,5 mii lei, obţinînd însă din buget 863,0 mii lei, sau cu 489,7 mii lei mai mult. Totodată, încălcînd prevederile pct.10 al Instrucţiunii Ministerului Finanţelor nr.61 din 10 martie 1987 privind evidenţa contabilă în organizaţiile finanţate de la buget, persoanele cu funcţii de răspundere ale Direcţiei nominalizate (dl D.Ţâra, dna E.Bogdănaş) în a.1996 au utilizat contrar destinaţiei mijloacele bugetare în sumă de 247,4 mii lei. Direcţia, ca instituţie bugetară, în decursul anului 1997, obţinînd 1235,7 mii lei mijloace speciale, n-a aprobat la Ministerul Finanţelor devizul acestor mijloace şi n-a achitat impozit din beneficiu, dispunînd la sfîrşitul anului de 250,6 mii lei, rămase din aceste mijloace, care au fost transferate la contul curent al Direcţiei. Conducerea Direcţiei executive a Fondului Social (A.Cazacu, V.Cebotaru), eludînd Legea bugetului de stat pe anul 1997, a admis acumularea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă de 37,7 mil.lei direct la contul Fondului, ocolind contul special deschis la Departamentul Trezorerie pe lîngă Ministerul Finanţelor. La indicaţia conducerii executivului raional Ialoveni (dl Gr.Gologan), direcţia financiară şi sovhozul-fabrică "Moldova" au transferat în anul 1997 direct la contul oficiului poştal Ialoveni respectiv 530 mii lei şi 303 mii lei, ele fiind utilizate la plata pensiilor. Pentru deservirea creditelor au fost plătite sub formă de dobînzi bancare (27-30% anual) 6,5 mil. lei şi comisioane- 875,2 mii lei, aceste cheltuieli nefiind prevăzute de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1997. În afară de aceasta, la venituri incorect au fost incluse 11,5 mil.lei, transferate diferitor agenţi economici pentru cărbunele livrat în contul pensiilor, fiind reflectate şi la cheltuieli pentru achitarea pensiilor cu marfă. În urma achitărilor reciproce efectuate în decembrie 1997 între Fondul Social şi bugetul de stat au fost stinse datoriile bugetelor locale la cotele de asigurare socială în sumă de 79,2 mil.lei, ele fiind reflectate incorect în darea de seamă anuală ca alocaţii de la bugetul de stat. Ţinînd cont de cele menţionate, veniturile reale în anul 1997 au constituit, de fapt, 1032,6 mil.lei (96 la sută), iar cheltuielile - 1052,6 mil.lei (97 la sută) din prevederile anuale, cu un deficit de 20,0 mil.lei, depăşind de 3,6 ori limita stabilită. Evidenţa separată şi după metodologii diferite a achitărilor cotelor de asigurare de către contribuabili, ţinută de Fondul Social şi de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, conţin date diferite privind restanţele faţă de bugetul asigurărilor sociale. Astfel, la 01.01.98 restanţa, conform datelor Fondului Social, constituia 536,6 mil.lei, pe cînd, potrivit Inspectoratului Fiscal, suma restanţelor era de 298,2 mil.lei (cu 238,4 mil.lei mai puţin). Direcţia executivă (dnii Vasiloi, Cazacu, Ursu) n-a întreprins toate măsurile posibile pentru încasarea deplină a datoriilor, n-a asigurat sancţionarea agenţilor economici, care au admis datorii nejustificate la cotele de asigurare, prin urmare încălcînd legislaţia în vigoare (S.A. "Tracom" (O.Oleinic, L.Negruţa) a format astfel de datorii în sumă de 1,4 mil. lei, uzina ABA-1 (I.Radăuţan, G.Mişihina)- 1,2 mil. lei, S.A. "Moldovahidromaş" (M.Rusu, A.Djaman)- 1,6 mil. lei, S.A. "Sigma" (A.Niţu, S.Timofte) - 1,0 mil. lei, S.A. "Izotermocom" (V.Mascenco, N.Volcova)- 476,9 mii lei). Conducerea filialei "Remiz" a BCA "Moldinconbank" (T.Marinici, S.Cornovan) a eliberat S.A. "Tracom" mijloace băneşti în sumă de 1,2 mil. lei din contul bancar al acesteia pentru achitarea salariilor, fără ca să fie virate cotele de asigurare socială de 359,4 mii lei. La 01.04.98 instituţiile bugetare din mun.Chişinău au format datorii faţă de Fondul Social în sumă totală de 19,4 mil.lei, nefiind finanţate de către Direcţia financiară (V.Ghilescu, N.Vasiloi) cotele de asigurare socială proporţional cu alocaţiile pentru salarizare.Deşi prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1996 tariful serviciilor poştale a fost stabilit în mărime de 2,0 la sută, iar pentru anul 1997 - 1,9 la sută, de fapt, distribuirea restanţelor din anul 1995 s-a efectuat la tariful de 2,4 la sută, iar la cele din a.1996 - de 2,0 la sută. În consecinţă, suma pierderilor din contul pensiilor în anii 1996-1997 a constituit 1,6 mil. lei, asigurînd totodată "Poşta Moldovei" cu venituri neîntemeiate în aceeaşi mărime. Relaţiile dubioase ale conducerii Fondului (V.Vasiloi, A.Cazacu, Gh.Ursu) cu unele structuri comerciale, care prin intermediul achitărilor reciproce au achiziţionat marfa agenţilor economici datornici Fondului în contul cotelor de asigurare, au dus la neachitarea costului acesteia. Astfel, pe parcursul anului 1997 Fondul a semnat 17 contracte triple cu firma "Vitfild" S.R.L. (fondul statutar de 1,8 mii lei), care prin intermediul achitărilor reciproce a achiziţionat mărfuri de la agenţi economici, asumîndu-şi datoriile acestora la cotele de asigurare socială în sumă totală de 12,0 mil. lei, restituind Fondului doar 756 mii lei şi formînd la 01.01.98 datorii de 11,2 mil. lei. Majoritatea contractelor au fost semnate după prevenirea din partea Curţii de Conturi de a rezilia contractul cu această structură dubioasă. Conducerea Fondului Social (A.Cazacu) în martie-aprilie 1998 mai semnează 2 contracte triple cu Întreprinderea mixtă moldo-rusă Concernul "Olmaiti" (O.Scripnic, fost director al firmei "Vitfild") cu fondul statutar - 46,5 mii lei (unul din fondatorii căruia este firma "Vitfild", datoare Fondului cu peste 11 mil.lei) şi în baza a 2 acte de achitări reciproce, Concernul "Olmaiti" a achiziţionat în contul cotelor de asigurare de la S.A. "Tutun" marfă în sumă de 2,2 mil. lei, obligîndu-să se restituie Fondului Social costul mărfii în termen de 60 de zile. De fapt, a restituit în termenul stabilit doar 200 mii lei, datorînd încă 2,0 mil. lei, însă conducerea Fondului Social nu i-a calculat penalităţi de peste 400 mii lei pentru nerespectarea clauzelor contractuale. Dl Gh.Ursu (vicedirector), depăşind limitele drepturilor prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr. 275 din 15.05.96 şi încălcînd Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, a semnat contractul nr.1/14-02 prin care Întreprinderea individuală "Cuharciuc şi K" s-a angajat să producă şi să realizeze în contul pensiilor încălţăminte pentru copii şi adolescenţi, contra plăţii cu mijloace băneşti a 45 la sută din costul mărfii realizate pensionarilor, iar 55 la sută- prin intermediul achitărilor reciproce cu agenţii economici în contul datoriilor. În baza acestui contract, întreprinderea nominalizată, prin intermediul bazei de comerţ "Cupcini" şi altor întreprinderi de comerţ, în anul 1997 şi I trimestru al anului 1998 a realizat pensionarilor în contul datoriilor la pensii încălţăminte de 892,4 mii lei, însă Fondul a achitat prin achitări reciproce, în conformitate cu 21 acte (10 neautentice) - 2,0 mil. lei, inclusiv cu mijloace băneşti- 1,4 mil. lei. În baza altor 23 acte de achitări reciproce (8 neautentice), conducerea Fondului Social (V.Vasiloi, A.Cazacu, Gh.Ursu) a admis plata către FPC "Mioriţa" (or.Soroca) din contul cotelor de asigurare socială ale Academiei de Studii Economice - 850 mii lei, Asociaţiei spaţiilor verzi - 600 mii lei, BCA "Banca Socială" - 620 mii lei, iar cu 1,3 mil. lei i-au fost achitate ultimei creditele şi dobînzile bancare în contul datoriilor către Fondul Social. Astfel, conducerea Fondului, încălcînd legislaţia în vigoare, în lipsa unui contract, a permis FPC "Mioriţa" să livreze în contul pensiilor mărfuri în sumă de 5,3 mil. lei, efectuînd însă achitări reciproce de 8,5 mil. lei, asigurîndu-i acesteia la 01.01.98 un avans bănesc de 3,1 mil. lei, care a fost restituit doar la 24.03.98, cauzînd pierderi statului de 370,0 mii lei. Fondul Social (V.Vasiloi, A.Cazacu, Gh.Ursu) a acordat unor bănci posibilitatea să-şi stingă prin achitări reciproce datoriile la cotele de asigurare cu marfa agenţilor economici în sumă de 6,1 mil.lei, realizată pensionarilor prin intermediul asociaţiilor de consum, asigurîndu-le astfel un adaos comercial de peste 1,5 mil.lei din contul pensionarilor. Fostul vicedirector al Fondului Social (Gh.Ursu) a acceptat S.A. "Salcîmul alb" să acumuleze de la agenţii economici, prin achitări reciproce, cotele de asigurare cu mijloace băneşti în sumă de 570,6 mii lei, deşi a realizat mărfuri de numai 455,6 mii lei, datorînd la 01.01.98 Fondului 115 mii lei. Conducerea Fondului (V.Vasiloi, Gh.Ursu) a încheiat un contract prin care a permis S.R.L. "Garant-100" (Ă.Aliev) să realizeze marfă pensionarilor prin intermediul unităţilor de comerţ în sumă de 2,2 mil. lei, cu toate că firma nu avea datorii faţă de fond. Pe parcursul anului 1997 au fost semnate 192 acte de achitări reciproce, în baza cărora firma nominalizată şi-a asumat datoriile unor agenţi economici faţă de bugetul asigurărilor sociale în sumă de 2,7 mil. lei. Pe de altă parte, unii agenţi economici au achitat datoriile S.R.L. "Garant-100" în sumă de 1,9 mil. lei, formate în urma achitărilor reciproce nelegitime. În rezultatul operaţiunilor dubioase S.R.L. "Garant-100" era permanent avansată din contul mijloacelor Fondului, datorînd 486,4 mii lei (01.01.98). La 20.10.97 Gh.Ursu şi O.Grinevici au semnat 7 acte de achitări reciproce neautentice, în baza cărora nelegitim au fost stinse datoriile faţă de Fondul Social ale Băncii de Economii - 50 mii lei, S.A. "Piele" - 160 mii lei, ASECOOP Comrat (trecute de la Reţelele electrice din Comrat)- 60 mii lei. Totodată, Gh.Ursu, depăşind atribuţiile de serviciu prin scrisoarea din 26.03.98, a dat indicaţii Inspectoratului Fiscal al Unităţii Teritorial-Administrative Găgăuzia să anuleze penalităţile calculate ASECOOP pentru datoriile asumate faţă de Fond, cauzînd statului pagube de 14,8 mii lei. În baza actului de achitări reciproce, semnat de Gh.Ursu şi O.Grinevici, nelegitim au fost micşorate cu 250 mii lei datoriile faţă de Fondul Social ale S.A. "Incorgaz", ele fiind trecute după ÎC "Işnovăţ", care n-a achitat datoria, iar penalităţile n-au fost calculate, aducîndu-se statului pierderi de 30 mii lei. La 17.11.97 Gh.Ursu, O.Grinevici, semnînd un act neautentic de achitări reciproce, au făcut posibil ca S.A. "Glodeni" să livreze S.R.L. "TuT" (fondul statutar 1300 lei) 122 tone de zahăr în sumă de 250 mii lei în contul datoriei faţă de Fondul Social, însă, neachitînd zahărul, i-au cauzat pagube de 250 mii lei. Factorii de decizie ai Fondului Social pe parcursul anului 1997 au achiziţionat de la agenţi economici, în contul cotelor de asigurare socială, cereale în sumă de 68,1 mil. lei (700 lei pentru o tonă), însă realizînd cerealele la un preţ de 520 lei pentru o tonă, au fost admise pierderi de peste 10,0 mil. lei ca diferenţă de preţuri, suportînd şi cheltuieli de transportare, prelucrare şi depozitare în sumă de 5,3 mil. lei. Totodată, unii agenţi economici n-au achitat în termen costul cerealelor procurate de la Fond, datorîndu-i 9,5 mil. lei. Conducerea (V.Vasiloi, A.Cazacu, Gh.Ursu, V.Cebotaru), neavînd nici o bază juridică, încălcînd legislaţia în vigoare, şi-a asumat obligaţiunea de aprovizionare a pensionarilor cu cărbune, procurat din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat în locul achitării pensiilor în mijloace băneşti. Astfel, pe parcursul anului 1997 din contul pensiilor (contrar destinaţiei) au fost transferate S.A. "Tirex-Petrol" mijloace băneşti în sumă de 11,1 mil. lei pentru cărbunele realizat pensionarilor. Încheind un contract (V.Vasiloi) cu FPC "Vix" S.R.L. (V.Clauzer, fond statutar 1800 lei), care a livrat cărbune de numai 907,9 mii lei (contra mijloace băneşti de 115 mii lei), din cele 120 mii tone contractate, aceasta a rămas datoare Fondului la 01.01.98 cu 11,9 mil. lei, iar penalităţile pentru neachitarea acestei datorii constituie 3,6 mil. lei. La 05.11.97 dl A.Cazacu a semnat un contract, în baza căruia de la S.R.L. "Iulinat" s-au procurat 26597 tone de cărbune în sumă totală de 9 6 mil. lei, pentru ce Fonduls-a achitat cu mijloace băneşti în sumă de 285 mii lei şi cu producţie - de 9,3 mil. lei, însă doar 1773 tone de cărbune în sumă de 638,6 mii lei (6,7 la sută) au fost distribuite în contul pensiilor, în rest pensionarii au refuzat acest cărbune din motivul calităţii proaste şi a preţului ridicat. Ulterior 13000 tone (4 7 mil. lei) au fost transmise Comitetului executiv Floreşti, care urmează să se achite pe parcursul a 2 ani, iar 11824 tone (4,3 mil. lei) au fost depozitate la S.A. "Tirex-Petrol" contra plăţii lunare de 7,5 lei pentru o tonă. Numai pe parcursul a 5 luni cheltuielile (prejudicii) au constituit deja 582,7 mii lei. La solicitarea Departamentului Energetică (V.Cibotari) din 17.10.97 Fondul Social (A.Cazacu) a întocmit la 31.10.97 două contracte (cu acelaşi nr.8) cu FPC "Korab şi K" privind livrarea cărbunelui, care în mod diferit reglementează condiţiile de livrare şi preţul cărbunelui în defavoarea Fondului, iar la 05.11.97 a comandat firmei nominalizate 6 mii tone de cărbune la staţiile Chişinău, Căuşeni şi Drochia. Fiind livrate de firma "Craft" pentru FPC "Korab şi K" în adresa Fondului Social (staţia Ghidighici) 1015 tone de cărbune în sumă de 30,5 mii dolari, ultimul a refuzat să primească acest cărbune. Staţionînd timp de 32 zile, CFM "Expediţia" a calculat firmei "Korab şi K" sancţiuni de 67,5 mii lei, ea achitîndu-se cu 337 tone de cărbune (80,8 mii lei). Nerespectînd condiţiile contractuale şi cerinţele Codului Vamal, asumîndu-şi răspunderea pentru staţionarea vagoanelor (102 zile), Fondul Social, prin scrisori de garanţie, semnate de A.Cazacu, a împuternicit FPC "Korab şi K" ca cele 1015 tone de cărbune sosite la staţia Ghidighici să fie declarate vamal, pricinuind astfel pagube statului de 43,6 mii lei (penalităţi). Totodată, la contractarea şi procurarea cărbunelui prin intermediul FPC "Korab şi K" conducerea Fondului (A.Cazacu) a admis depăşirea adaosului comercial, care la cantitatea total procurată a constituit 182,7 mii lei. Fondul Social (dl A.Cazacu) a procurat de la "Sovtransavto-Chişinău" în contul cotelor de asigurare socială 511 tone de cărbune (184 mii lei) cu un adaos comercial care a depăşit cu 29,3 mii lei limita stabilită de Guvern (20 la sută) şi pînă a ajunge la Fond a trecut prin 5 intermediari, preţul crescînd de la 270 lei pînă la 360 lei pentru o tonă. Totodată, din cauza calităţii proaste, pensionarii au refuzat să procure acest cărbune în contul pensiilor, iar Fondul pe parcursul a 8 luni a mai suportat şi cheltuieli de 14,1 mii lei pentru depozitare la S.A. "Tirex-Petrol". Direcţia executivă a Fondului (V.Vasiloi, V.Cebotaru) în februarie-aprilie 1997 a transferat nelegitim 195 mii lei la contul "Retumu-Bank" (neînregistrat la Camera Înregistrării de Stat) pentru "Siv-Sistem" în contul decontărilor cu Agrofirma "Progres" (Briceni) pentru cărbunele livrat de aceasta, micşorîndu-i, de fapt, datoriile agrofirmei la cotele de asigurare. Cu toate acestea, nelegitim au mai fost transferaţi încă 119 mii lei, fiind trecută nejustificat la cheltuieli suma totală de 314 mii lei. Procurînd cărbune necalitativ (5349 tone) de la S.R.L. "Aschim", dl A.Cazacu a contribuit la dezafectarea mijloacelor băneşti ale Fondului Social în suma de 1283,8 mii lei în loc să se achite nemijlocit cu pensionarii. La solicitările preşedintelui Comitetului executiv Nisporeni dl P.Matcovschi, în aprilie 1997 conducerea Fondului (V.Vasiloi, V.Cebotaru) a transferat contrar destinaţiei din mijloacele sale 140,0 mii lei Direcţiei financiare Nisporeni, pentru efectuarea unor achitări, care urmau a fi plătite din bugetul local, însă nefiind înregistrată în evidenţa contabilă a fost trecută neîntemeiat la cheltuieli. Conducerea Fondului Social, executînd Hotărîrea Guvernului nr.747 din 15.09.97, care contravine Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, a finanţat în noiembrie 1997 cu 50,0 mii lei revista "Femeia Moldovei". Încălcînd Legea bugetului asigurărilor de stat pe anul 1997, în august 1997 conducerea (A.Cazacu, V.Cebotaru) a transferat la contul CS "Moldenergo" 5,0 mil. lei pentru achitarea energiei electrice folosite de pensionari (4614,1 mii lei), deşi aceste datorii puteau fi stinse prin achitări reciproce în contul cotelor de asigurare a agentului nominalizat, care au constituit 5,1 mil. lei. Direcţia executivă a Fondului (V.Vasiloi, A.Cazacu, V.Cebotaru), la aprobarea şi executarea devizului de cheltuieli, a prevăzut surplusuri de mijloace băneşti în sumă de 175 mii lei, planificînd procurarea a 19 computere la un preţ exagerat de 15 mii lei unitatea, pe cînd preţurile de piaţă variau între 4,5-6,4 mii lei, iar din contul exagerărilor s-a procurat mobilă şi un autoturism de 34,9 mii lei, neprevăzute în devizul aprobat. 3.2 Gestionarea finanţelor publice în societăţile pe acţiuni, întreprinderile de stat şi monopoliste Gestionarea finanţelor publice în societăţile pe acţiuni, întreprinderile de stat şi monopoliste se efectuează anevoios. O situaţie financiară extrem de complicată s-a constatat şi la Societatea pe Acţiuni "Concernul "Moldova-Gaz" (dl M.Lesnic). La 01.01.98 datoriile debitoare ale Societăţii constituiau 331 mil.lei, majorîndu-se cu 29 la sută faţă de 01.01.97. Datoriile creditoare la 01.01.98 constituiau 327 8 mil.lei (inclusiv SATÎ "Moldovatransgaz" - 316,9 mil.lei), majorîndu-se cu 27,3% faţă de 01.01.97. În a.1996 pierderile Societăţii au constituit 7,4 mil.lei, dintre care de la realizarea gazului natural - 7,3 mil.lei, iar în a.1997 - respectiv6,6 mil.lei şi 5 mil.lei. Datoriile consumatorilor faţă de Societate la achitarea gazului primit la 01.01.95 au constituit 198,3 mil.lei ("Moldenergo" - 80,8%), iar la 01.01.98 - 378,1 mil.lei, ("Moldenergo" - 88,7%), în 3 ani majorîndu-se de 2 ori. Datorii cu expirarea termenului de prescripţie în sumă de 616,0 mii sînt înregistrate la 7 consumatori. Numai 215 consumatori din 1008, ori 21,3% se achită în termen, însă măsuri cuvenite pentru stingerea datoriilor de către consumatori nu se întreprind. Societatea admite pierderi considerabile de gaz natural la staţiile de distribuire a gazelor ale SATÎ "Moldovatransgaz", care sînt atribuite la cheltuieli fără existenţa normativului pierderilor de gaz. În a.1995 pierderile au constituit 5,6% din gazul primit, în a.1996-9,2%, în a.1997-4,1%, înI trimestru al a.1998-4,6%. La calcularea tarifelor Concernul "Moldova-Gaz" a fixat, iar Ministerul Economiei a folosit norma pierderilor tehnologice în mărime de 4,1%. Deşi situaţia financiară a Societăţii este complicată, conducerea admite imobilizarea şi utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor circulante, pentru procurarea mărfurilor nu de primă necesitate, a mijloacelor de transport, materialelor pentru construcţia locuinţelor, pentru întreţinerea ospătăriei şi caselor de odihnă, pentru sponsorizare şi ajutor financiar. Conducerea Societăţii (dl M.Lesnic) a încheiat cu Direcţia "Apă-Canal" contractul nr.47 din 10 decembrie 1992 de participare prin cota de 50% la 50% la proiectarea şi construcţia casei de locuit de pe str.Puşkin 60 (Chişinău). În anii 1995-1997 la construcţia acestei case s-au utilizat3,1 mil. lei (prin transfer - 1,2 mil. lei şi prin achitări reciproce - 1,9 mil. lei), preţul definitiv al casei constituind 4,9 mil. lei. Concernului "Moldova-Gaz" i-au fost repartizate 17 apartamente cu suprafaţa totală de 1778,8 m2, în valoare de 2,6 mil. lei, cu toate că la data efectuării decontărilor Concernul a achitat 3,3 mil. lei, ori cu 0,7 mil. lei mai mult decît prevedea cota sa de participare la construcţia casei. Fără necesitate şi fără a fi încheiat un contract, conducerea Concernului a procurat de la firma "Bunătate" instrucţiuni privind tehnica securităţii, plătind 70,6 mii lei(2000 exemplare), care nefiind aprobate de nimeni se păstrează nerealizate la depozit (peste 2 ani), mijloacele plătitorului fiind imobilizate din circuitul propriu. Neavînd surse financiare disponibile, în baza acordului din 22.01.96, Concernul "Moldova-Gaz" în ianuarie 1996 a transferat firmei "Levin" plata preventivă pentru contoare individuale în sumă de 1,7 mil. lei. Conform condiţiilor contractuale, firma "Levin" în decurs de 45 zile urma să achiziţioneze şi să depoziteze prima partidă de contoare (7200 unităţi a cîte 230 lei fiecare). De fapt, au fost primite cu 400 contoare (92 mii lei) mai puţin, imobilizînd astfel gratis peste 6 luni suma indicată. În baza acordurilor suplimentare, în a.1996 firmei nominalizate, pentru contoare, i-au fost transferate 3,8 mil.lei, însă preţurile contoarelor produse de firma franceză "Şlemberje", fără argumentări, erau în creştere permanentă de la 230-270 lei la 13.09.96 pînă la 325 lei la 18.10.96, imobilizînd prin intermediul firmei "Levin" mijloace în sumă de 6,4 mil.lei, ele fiind utilizate contrar destinaţiei şi prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.23 din 16.01.96. Analogic au fost procurate valori material-marfare pe tot parcursul anilor 1996-1997, pentru ce firmei "Şeller" i s-au transferat - 689,8 mii lei (TVA - 115,6 mii lei), firmei "Făclia" - 363,0 mii lei (TVA - 43,0 mii lei) etc.; în total- 15,5 mil.lei. În lipsa sursei de finanţare, S.A. "Nistru-Lada" i s-au transferat 38,9 mii lei pentru un automobil VAZ, Întreprinderii de aprovizionare cu gaz din Rezina - 416,7 mii lei pentru o secţie de producere în localitatea Otaci, firmei "Chemal" la 03.03.98 - 158,4 mii lei pentru procurarea automobilului UAZ-3909. Pe parcursul anilor 1995-1997 cheltuielile legate de sponsorizări au constituit 733,4 mii lei (inclusiv Clubului sportiv "Sindicat"- 624 mii lei). Totodată, mijloacele Societăţii în sumă de 108,5 mii lei au fost imobilizate pentru deservirea delegaţiilor în restaurantele or. Chişinău, în lipsa datelor despre persoanele deservite, nerespectîndu-se nici normele de cheltuieli prevăzute în aceste scopuri. Pentru întreţinerea ospătăriei în anii 1995-1997 au fost eliberaţi spre decontare în numerar 368,9 mii lei şi 422,4 mii lei prin contul de decontare, iar pentru premierea neîntemeiată a lucrătorilor Concernului la 31.12.97 s-au cheltuit 405 mii lei. Pe parcursul anilor 1996-1997 au fost remuneraţi medicii de la policlinica "Constructorul" - cu 44,5 mii lei, achitate serviciile de transport auto, acordate suplimentar de alte organizaţii - 66,2 mii lei, procurat automobilul VAZ-21213 de la firma "Garanţia" - 33,8 mii lei, procurată autobasculanta de la firma "Zidarul" - 22,3 mii lei, pentru aniversarea de 50 de ani a sistemului de gazificare s-au cheltuit 48,2 mii lei, pentru producţia poligrafică - 32,9 mii lei. Din mijloacele Centrului de completare, în contul achitărilor reciproce, la 30.07.96 a fost procurat un automobil UAZ de 50,2 mii lei, la 12.08.96 - un automobil GAZ-3302 - de 40,7 mii lei, iar firma "Cuin" în iunie 1995 a fost avansată cu 394,1 mii lei, care au fost restituiţi abia peste 9 luni. Conform contractului-comandă din 02.12.96, Concernul "Moldova-Gaz" (M.Lesnic) urma să acorde prin reţelele de gaz servicii de transportare a gazului natural din Turkmenistan Centrului ştiinţific de informare "Vsemirnîi dom" (or.Chişinău) - 200 mil.m3 în sumă de 2,3 mil. lei cu achitarea acestor servicii în decurs de 15 zile de la momentul semnării actului despre lucrările îndeplinite. În actul semnat la 13 ianuarie 1997 s-a indicat că între 01.12.96-31.12.96 Concernul a acordat Centrului "Vsemirnîi dom" un volum de servicii pentru transportarea gazului de 82 mil.m3 (un exemplar fiind rezervat pentru control la S.A. "Gazsnabtranzit" - V.Cunev) în sumă de 922,9 mii lei, însă la 01.05.98 plata pentru serviciile acordate încă nu se încasase, datoriile şi penalitatea constituind deja 1,4 mil. lei, penalitatea nefiind înregistrată în evidenţă şi pretenţii nefiind înaintate, pe cînd termenul de prescripţie a acţiunii a expirat deja. Luînd în consideraţie şi faptul că acestei firme i s-au acordat servicii la preţuri mai mici faţă de alte întreprinderi şi locuitori cu 21,49 lei (32,75 - 11,26) pentru 1000 m3, venitul ratat de pe urma acestei afaceri a constituit 1 8 mil. lei. Între timp, "Vsemirnîi dom" şi-a suspendat activitatea de la 01.10.97, iar plata n-a fost asigurată. Abia la 07.11.97 Concernul a înaintat Centrului "Vsemirnîi dom" o pretenţie la suma de numai 922,9 mii lei. Cu aportul conducerii Concernului "Moldova-Gaz" de mijloace băneşti au beneficiat gratis: firma "Orfei" - de 403,4 mii lei (peste 4 luni), S.R.L. "Şeller" - de 73,6 mii lei (28 de zile) şi de 159,9 mii lei (60 de zile). Hotărîrea Guvernului nr.481 din 03.09.96 "Privind defalcările pentru întreţinerea direcţiei executive a Concernului "Inmacom" (preşedinte I.Demcenco, contabil-şef Gr.Usteţchi), prin care întreprinderilor din componenţa Concernului lis-a permis să includă în costul producţiei fabricate mărimea defalcărilor pentru întreţinerea direcţiei executive a Concernului "Inmacom", nu a fost publicată, fapt care, potrivit art.30 din Legea cu privire la Guvern, atrage nulitatea ei. Astfel, suma de 1,3 milioane lei, transferată pentru întreţinerea Concernului, a fost neîntemeiat atribuită la cheltuieli de producţie, majorînd respectiv costul producţiei fabricate şi diminuînd venitul impozabil. Nerespectînd prevederile art.25 din Legea vînzării de mărfuri nr.134-XIII din 3 iunie 1994, din vina persoanelor cu funcţii de răspundere ale Concernului "Inmacom" (dnii I.Demcenco, A.Onei şi Gr.Usteţchi), valoarea materialelor de construcţie transmise S.A. "Direcom" nu a fost restituită, deşi termenul pentru achitarea lor a expirat la 20.01.98, neasigurînd întreprinderii încasări în suma totală de 389,7 mii lei. Concernului "Apele Moldovei" (M.Pencov, E.Ciumacenco) în anii 1995-1997, pentru întreţinerea şi funcţionarea complexului pentru gospodărirea apelor, i s-au alocat din buget mijloace băneşti în mărime de 95,0 mil. lei (1995 - 22,8 mil.lei, 1996 - 43,1 mil.lei, 1997 - 29 mil.lei), însă datorită iresponsabilităţii conducerii Concernului şi lipsei de control din partea Ministerului Finanţelor, o parte din finanţele publice alocate au fost folosite contrar destinaţiei. Ignorînd pct.18 al statutului, pe parcursul anilor 1995-1996 Concernul "Apele Moldovei" centralizat a transferat 4,5 mil. lei diferitor agenţi economici ca plată pentru mărfuri sau servicii, primirea sau efectuarea cărora în evidenţa contabilă a Concernului nu este confirmată prin documente primare. Mai mult decît atît, operaţiunile de transfer au fost reflectate în evidenţa contabilă a Concernului ca finanţări ale structurilor subordonate, fără specificarea furnizorilor de mărfuri sau de servicii în avizele respective şi în lipsa documentelor primare de repartizare a bunurilor materiale şi a serviciilor. În anii 1996-1997 cheltuielile pentru întreţinerea în întregime a aparatului Concernului în sumă de 1,7 mil. lei au fost suportate din bugetul de stat, cu toate că din sursele bugetare urma să fie întreţinută doar o subdiviziune interioară, care dirijează cu sursele acvatice, încălcîndu-se astfel pct.16 al statutului. În lipsa documentelor privind consumul de energie electrică de către Asociaţia interraională de producţie, reparaţie şi exploatare (AIPRE) din Bender şi AIPRE Dubăsari, furnizată de către întreprinderile reţelelor electrice din Bender, Dubăsari şi Slobozia, care ar confirma datoria de 1,0 mil. lei a Concernului "Apele Moldovei" faţă de BCA "Tirotex", nereflectate în evidenţa contabilă a Concernului şi a AIPRE din Dubăsari, suma a fost achitată întegral de Concern. Însă controlul a constatat că la 19.08.94 Termocentrala Electrică de Stat din Moldova, ca structură a Companiei de Stat "Moldenergo", a transferat în baza contractului nr.55 din 11.08.94 (pe angajamentele BCA "Tirotex") 4 mlrd. ruble - echivalente cu 1,0 mil. lei AIPRE din Dubăsari, care, ulterior, între 25.08.94-07.09.94, le-a transferat aceleiaşi Companii de Stat "Moldenergo", ca plată pentru energia electrică nefurnizată şi neconsumată. Institutul de Proiectări "Acvaproiect", o subdiviziune a Concernului "Apele Moldovei", în baza contractului din 21.01.94 şi a ordinului semnat de ex-directorul dl M.Pencov, a expediat în decembrie 1994 firmei "Haiset" din Portugalia utilaj special şi tehnică pentru construcţia drumurilor în valoare de 45,9 mii dol. SUA, fiind scoase de la evidenţa respectivă şi reflectate la contul "Investiţii capitale". În februarie 1996 firma a transferat pe contul valutar al Institutului "Acvaproiect" un avans de 12,0 mii dol. SUA, sumă care urma să fie reflectată ca venit, însă contabilitatea institutului neîntemeiat a micşorat cu sumă indicată mărimea investiţiilor capitale şi, respectiv, a diminuat venitul impozabil. Totodată, la utilajul expediat în Portugalia a fost calculată şi trecută la cheltuielile institutului uzura în mărime de 50,4 mii lei, diminuînd cu aceeaşi mărime beneficiul impozabil. Deşi conducerea Concernului "Apele Moldovei" (M.Pencov) a eliberat la 26.12.95 S.A. "Tutun" cambia în sumă de476 mii lei, prin scrisoarea sa din 29.03.96 solicită ca în contul acestei cambii S.A."Tutun" să furnizeze firmei "Ancroc" articole de tutungerie în sumă de 452,5 mii lei, fiind furnizată marfă, de fapt, de 505,7 mii lei. În evidenţa contabilă firma "Ancroc" a reflectat marfa primită de la S.A."Tutun" în contul cambiei eliberate numai de 452,5 mii lei, din care, conform scrisorii din 05.04.96, semnate de E.Ciumacenco, firmei "Rodus" LTD din Grecia i-au fost transmise ţigări în sumă de 238,5 mii lei care aşa şi nus-a achitat cu Concernul "Apele Moldovei". Firma "Ancroc" restituie, chipurile, Concernului ţigări de 108,6 mii lei, deşi în realitate n-au fost întoarse ţigări, dar bani în numerar, introduşi din iniţiativa conducerii Concernului în casă prin intermediul dnei M.Barovscaia (şefa secţiei gospodărie şi arhivă a Concernului) în sumă de 105,0 mii lei, inclusiv 13,2 mii lei - TVA, nefiind vărsate la buget. Tot în contul achitării cambiei firma "Ancroc" a transferat la contul bugetar al Concernului mijloace băneşti de 105,4 mii lei, inclusiv 17,6 mii lei - TVA, nefiind vărsate la buget. Concernul "Apele Moldovei" a transferat în mai 1995 din contul mijloacelor bugetare firmei "Vesta-Com" S.R.L. 16 mii lei pentru procurarea a 15 tone de cartofi pentru colectiv, însă fiind încheiat contractul (dna E.Ciumacenco) abia peste un an după efectuarea plăţii, marfa de fapt n-a fost primită, iar banii n-au fost restituiţi. Conform Hotărîrii Guvernului nr.406 din 15.07.96 "Cu privire la investiţiile capitale de stat pe anul 1996", pentru lucrările de proiectare a fost prevăzută alocarea de mijloace bugetare în mărime de 500 mii lei, pe cînd conducerea Concernului a achitat Institutului "Acvaproiect", prin angajamente trezoreriale, 628 mii lei, cu 128 mii lei depăşind limita de finanţare. Conducerea Concernului "Apele Moldovei" (dl M.Pencov) n-a întreprins măsurile necesare privind acumularea de la agenţi economici a mijloacelor băneşti pentru apa pompată. Numai pe parcursul anului 1996 organizaţiile subordonate Concernului au pompat apă pentru irigare în volum de 73,4 mil. metri cubi, pentru ce gospodăriile agricole, care au beneficiat de apă, trebuiau să plătească 6,6 mil. lei. De fapt, la 01.01.97 achitările au constituit doar 1,1 mil. lei, ori 16,4 la sută, cu o restanţă de 5,5 mil. lei. Totodată, pentru irigare, Concernul a recurs la folosirea creditelor, în sumă de 430 mii lei, care fiind prevăzute pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a organizaţiilor subordonate Concernului, totalmente au fost utilizate contrar destinaţiei, dintre care 113 mii lei - pentru achitarea creditului cu termenul expirat, iar 150 mii lei au fost transmişi Institutului "Acvaproiect" odată cu transmiterea secţiei "Marketing". Directorul general (dl V. Ştirbu) al Societăţii pe Acţiuni "Termocom", unde statul deţine 71 la sută din fondul statutar, prin diferite manipulări, în anii 1996-1998 a admis dezafectarea mijloacelor băneşti şi bunurilor materiale ale societăţii în valoare de 37,6 mil. lei în folosul S.R.L. "Korab & K" (A.Korcinschi) cu fondul statutar de numai 1,8 mii lei, care ulterior au fost transferaţi unor agenţi economici privaţi şi nerezidenţi, parţial fiind primiţi în numerar cu încălcarea legislaţiei. S.R.L. "Korab & K", în baza unor acte semnate de V.Ştirbu şi A.Korcinschi, şi-a stins datoria faţă deS.A. "Termocom" cu costul imobilului (clădirea de pe str.Albişoara, 4) de 38,3 mil. lei, aceasta, de fapt, aparţinîndu-i S.R.L. "Niso", care a procurat-o de la stat în anul 1994 la preţul de 600 mii lei. Totodată, în aceeaşi perioadă (1996-1998) S.A. "Termocom" a folosit credite bancare (interne) în sumă de 16,4 mil. lei pentru asigurarea activităţii de producţie, efectuînd cheltuieli iraţionale pentru achitarea dobînzilor bancare în sumă de peste 600 mii lei. S.A."Termocom" (dnii V.Ştirbu, M.Tighi-neanu, P.Carliuga), în relaţiile cu mai mult de 600 de agenţi economici, în mod sistematic admitea imobilizarea pe un termen îndelungat a unor sume considerabile de resurse financiare proprii, iar în unele cazuri şi a mijloacelor împrumutate pentru plata prealabilă structurilor comerciale. Ca urmare a acestui fapt, precum şi din lipsa controlului asupra respectării disciplinei contractuale, suma datoriei debitoare la decontările cu furnizorii, antreprenorii şi alţi debitori s-a majorat în a.1996 de 3,1 ori, constituind la 01.01.97 circa 55 mil. lei (11,7 mil. lei - datoria C.S. "Moldova-metal", 10 mil. lei - a C.S."Moldenergo",5,5 mil. lei - a ARP "Termocomenergo", 1,6 mil. lei- a CFM "Expediţia"; firmelor comerciale: "Termocompex" - 2,8 mil. lei, "Daria" şi "Korab şi K" - cîte 2,2 mil. lei fiecare, "Rocaro" - 2,1 mil. lei, "Ecoservis" - 0,73 mil. lei, "Svetschii şi K" - 0,46 mil. lei etc., precum şi datoria unui şir de agenţi economici: "Moldova-plus"- 400 mii lei, Banca de Finanţe şi Comerţ - 130 mii lei, S.A."Agroconstrucţia" - 57 mii lei, S.A."Mecons" - 50 mii lei, ÎM "Dabl" - 21,3 mii lei etc.). Lipsa controlului cuvenit din partea S.A."Termocom" asupra achitărilor cu agenţii economici şi neluarea măsurilor respective privind condiţiile contractuale au dus la formarea datoriei debitoare cu termen depăşit, ce a cauzat Societăţii un prejudiciu direct de 678,3 mii lei, inclusiv în anul 1996 - de 322,5 mii lei. Contrar prevederilor Regulamentului cu privire la Contractul-model de vînzare a mărfurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.798 din 27.12.93, nu a fost specificat termenul de valabilitate a contractului nr.13 din 13.12.95, încheiat cu Firma comercială de producţie "Korab şi K". În consecinţă, firma a livrat cu 2990 t de cărbune mai puţin decît prevedea contractul, pentru ce nu i s-a aplicat amendă, deşi S.A."Termocom" a achitat la 01.06.96 plata preventivă în mărime de 100%. Deşi firma n-a îndeplinit condiţiile contractului de livrare a cărbunelui, în decembrie 1996 Combinatul de tutun din Chişinău i-a livrat acesteia ţigări de 999,9 mii lei. Prin urmare, datoria debitoare a firmei (la 01.01.97) s-a majorat pînă la 2,2 mil. lei. În pofida instabilităţii relaţiilor economice, S.A."Termocom" şi firma "Korab şi K" au încheiat un contract de colaborare cu termenul de valabilitate pînă în a.2000. Încheind la 29.02.95 contractul nr.15 cu S.R.L. "Daria", fără a ţine cont de insolvabilitatea acesteia ca partener economic, pentru neasigurarea (pînă la 31.07.95) livrării a 136 t ţevi de oţel în sumă de 299,2 mii lei în schimbul produselor de tutun de 311,5 mii lei, S.A."Termocom" nu i-a aplicat firmei nominalizate amenda în mărime de775 mii lei şi nici n-a înaintat pretenţii în Arbitraj. Mai mult decît atît, la 29 august 1995 S.A."Termocom" semnează un alt contract (nr.3) privind livrarea mărfurilor tehnice, produselor alimentare şi mărfurilor de larg consum în sumă totală de 25 milioane lei contra plăţii achitatepreventiv de către S.A."Termocom" în decurs de45 zile. În iunie 1996 S.R.L. "Daria" a livrat S.A."Termocom" 2000 t de cărbune în sumă totală de 400 mii lei. Condiţiile contractului n-au fost îndeplinite de fapt, datoria debitoare a S.R.L. "Daria" (fără sancţiuni - 27 mii lei) a constituit la 1 ianuarie 1997 suma de 2,2 mil. lei. Conform contractului nr.15 din 17.07.94, încheiat cu Întreprinderea mixtă moldo-română S.R.L. "Rocaro" (IMMR"Rocaro"), S.A."Termocom" în decembrie 1994 transferă din contul mijloacelor creditului preferenţial garantat de Guvern (50% anual), suma de 1,5 mil. lei, chipurile, pentru îndeplinirea lucrărilor de izolare a ţevilor. În realitate, lucrările n-au fost îndeplinite, formîndu-se la 01.01.97 o datorie debitoare a IMMR "Rocaro" de 2,1 mil. lei. IMMR "Rocaro", dispunînd de banii S.A. "Termocom", a obţinut un cîştig economic de cel puţin 1,5 mil. lei de la utilizarea gratuită a mijloacelor timp de 2 ani. Executînd condiţiile contractuale, S.A."Termocom" a livrat IMMR"Rocaro" ţevi pentru izolare, calculate în tone (t), primindu-le înapoi izolate, dar calculate în metri liniari (m.l.). Asemenea manipulări cu unităţile de măsură au complicat ţinerea la evidenţă a ţevilor şi controlul asupra restituirii lor. Livrînd în a.1995 firmei "Rocaro" 56,3 tone (9441 m.l.) de ţevi şi 652 ţevi de derivaţie în sumă totală de 399,5 mii lei, Societatea a primit, de fapt, după izolare numai 5088 m.l. de ţevi şi 312 ţevi de derivaţie în sumă totală de 748,6 mii lei (la costul ţevilor după izolare de 4-10 ori mai mare decît valoarea iniţială). În septembrie-octombrie 1996, la cererea S.A."Termocom", firma "Rocaro" a restituit 1530,9 m.l. de ţevi izolate în sumă totală de 152,7 mii lei. Fără coordonarea cu reprezentantul statului, S.A."Termocom" în mod regulat a admis dezafectarea mijloacelor proprii în scopuri nelegate de activitatea de bază. În anii 1995-1996, fiind garant al creditului şi achitînd dobînda numai pentru trei agenţi economici (FCP "Decebal", firma "Papirus" şi Comunitatea armenească), S.A. "Termocom" a plătit 2,5 milioane lei, care aşa şi au rămas înregistrate în balanţa acesteia ca datorie debitoare. Totodată, beneficiul ratat al S.A."Termocom" pentru utilizarea gratuită de aceste firme a mijloacelor circulante ale Societăţii a constituit 2 milioane lei. Contrar art.26(1) din Legea bugetului de stat pe a.1997 nr.1127-XIII din 21.03.97, care prevedea transferarea trimestrială a diferenţei de tarife pentru energia termică, conform rezultatelor activităţii pe a.1996, la 10 iunie 1997 în buget n-au fost virate 7,7 mil. lei. Ţinînd cont că volumul serviciilor prestate în anii 1995 şi 1996 a alcătuit respectiv 141,7 mil. lei şi 188,4 mil. lei, din care pe parcursul a.1995 au fost achitate (inclusiv datorii) 82,0 mil. lei, iar în a.1996 - 251,2 mil. lei, la începutul anului 1996 datoria debitoare a consumatorilor a constituit 142 mil. lei, iar la sfîrşitul anului - 79,2 mil. lei. Însă în darea de seamă pe anii 1995 şi 1996 au fost admise falsificări ale datelor privind datoriile debitoare, ele fiind micşorate de două ori, indicîndu-se, respectiv, 71,7 mil. lei şi 42,1 mil.lei. În a.1995 la preţul de cost a fost raportată suplimentar suma de 3,1 mil. lei şi neîntemeiat a fost trecut la cheltuieli costul energiei electrice - de 334,2 mii lei, iar în anul 1996 - de 43,0 mii lei (livrată subarendaşilor), precum şi rezerva de calculare a indemnizaţiilor la concediu în sumă de 630,3 mii lei. La 16 iunie 1997, prin intermediul decontărilor reciproce, Ministerul Finanţelor a achitat datoria bugetelor locale în sumă de 5,2 mil. lei faţă de S.A. "Termocom", în contul datoriei la accize a Combinatului de tutun din Chişinău- de 2,6 mil. lei şi a Fabricii de vinuri şi coniac (or.Călăraşi) - de 2,6 mil. lei, în schimbul ţigărilor şi producţiei vinicole, deşi achitarea putea fi efectuată direct (la moment S.A. "Termocom" datora bugetului 30 mil. lei). Producţia vinicolă şi ţigările în suma totală de 5,2 mil. lei au fost livrate de S.A."Termocom" firmei"Korab & K" în schimbul materiei prime. Însă Curtea de Conturi a constatat că, în scopul efectuării decontărilor reciproce, S.A. "Termocom" a prezentat Ministerului Finanţelor documente neautentice, iar în contul producţiei livrate firmei "Korab & K" a primit cărbune doar de 0,5 mil. lei, din 5,2 mil. lei, prevăzut în contract. Prin urmare, S.A. "Termocom" în relaţiile cu firma"Korab & K" (fondul statutar 1,8 mii lei) a admis majorarea datoriei debitoare pînă la 23,1 mil. lei. Uzina "Giuvaier" (director dl A.Gurschi) a încheiat în octombrie 1995 cu firma "Alwbam International LTD" (Israel) un contract privind livrarea în adresa ultimei a bijuteriilor. Conform clauzelor contractului, condiţiile de plată prevedeau achitarea prin deschiderea unui acreditiv irevocabil (în dolari SUA), în folosul vînzătorului - Uzinei de bijuterii "Giuvaier", ce a contribuit la înregistrarea acestui contract de către Departamentul Relaţiilor Economice Externe şi eliberarea licenţei pentru exportul bijuteriilor, însă chiar de la începutul acţiunii contractului n-au fost respectate condiţiile de plată, n-a fost deschis acreditivul, iar valuta n-a fost primită. În rezultatul manipulării cu preţurile şi calitatea smaraldelor neprelucrate, precum şi reînnoirii caracterului tranzacţiei la livrarea materiei prime din "import temporar" în "import definitiv", în decembrie 1996 neîntemeiat a fost închisă nerepatrierea mijloacelor valutare cu firma "Alwbam", iar Întreprinderii de stat - Uzina "Giuvaier" - i-a fost cauzat un prejudiciu de 462,3 mii lei. Bijuteriile livrate, conform contractului, de către uzină firmei "Alwbam" au fost primite prin procură de dnii A.Liubavin şi A.Prucichin care, la rîndul lor, trebuiau să exporte marfa pe cale aeriană. În perioada anilor 1995-1996 dumnealor au primit de la uzină bijuterii în sumă de 5,3 milioane lei. Ţinînd cont de faptul că această producţie trebuia să fie exportată peste hotare (în Israel), în preţul de realizare nu s-au inclus şi nu s-au plătit în buget TVA şi accizele de 2,3 milioane lei. În perioada august-noiembrie 1996, pentru bijuteriile confecţionate firmei "Moscow Quality International Trading Co Inc.", Uzina de bijuterii "Giuvaier" (dl A.Gurschi), încălcînd art.15(2) din Legea bugetului de stat pe anul 1996, n-a calculat şi n-a vărsat în buget accize în sumă de 135,4 mii lei. Totodată, denaturarea vădită a evidenţei contabile a dus la micşorarea cu 486,0 mii lei a volumului producţiei realizate în anul 1995 şi cu 332 mii lei - în anul 1996, astfel diminuîndu-se beneficul impozabil. În noiembrie 1996 dl A.Gurschi personal a soluţionat problema acordării ajutorului financiar BCA "Întreprinzbancă", transferînd la contul său depozitar din această bancă 109 mii lei. Suma totală imobilizată prin intermediul băncii nominalizate constituie 177 mii lei, care la momentul actual nu poate fi restituită întreprinderii din cauza falimentului ei. În contractul colectiv este prevăzută folosirea a 30 % din beneficiul rămas la dispoziţia întreprinderii pentru formarea fondului de stimulare materială, pe cînd pe parcursul anilor 1995-1997 pentru premiere au fost cheltuite 45% din beneficiu (cu 15 % mai mult). Salariul conducătorilor (3 persoane: dl A.Gurschi, dna E.Cebanu, dl S.Cuciuc - 1% din numărul angajaţilor) alcătuieşte 10% din fondul total de salarizare şi premiere pe uzină. Astfel, d-lui A.Gurschi în a.1995 i-a fost calculat anual un salariu de 96,9 mii lei, în a.1996- 82,3 mii lei şi în 8 luni ale a.1997 - 33,1 mii lei; contabilului-şef, respectiv: 14,5 mii lei, 25,9 mii lei,35,3 mii lei; inginerului-şef, respectiv: 16,5 mii lei, 28,6 mii lei şi 47,1 mii lei. Capitalul statutar al Societăţii pe Acţiuni "Tutun", în urma reorganizării întreprinderilor de stat, constituie 92,2 milioane lei - avere de stat. În afară de aceasta, Societăţii i s-au transmis în administrare economică bunuri de stat în sumă de 16,1 milioane lei. Însă conducerea Societăţii (V.Grec, D.Cojocaru, G.Cecati), neasigurînd administrarea eficientă şi raţională a proprietăţii de stat, au admis datorii creditoare la 01.07.1997 de 35,1 mil.lei, dintre care: faţă de buget- 17,6 mil.lei, faţă de bancă - 6,3 mil.lei, faţă de Fondul Social - 1,6 mil.lei. Datoriile debitoare la aceeaşi dată se egalează cu stocul de producţie şi constituie 36,2 mil.lei. Din indicaţiile organelor ierarhic superioare, întreprinderile subordonate au suportat cheltuieli în sumă de 3,1 mil.lei pentru îndeplinirea lucrărilor legate de pregătirea privatizării lor (efectuate de firme străine), fiind cauzate pierderi în suma respectivă. Combinatul de tutun din Chişinău a livrat S.R.L."Temp-V" (or.Voronej), fără plată preventivă, la un preţ diminuat faţă de cel în vigoare, ţigări în sumă totală de 1,3 mil. lei. Întreprinderea în urma acestei afaceri a suportat pagube materiale în sumă de 20,2 mii lei, iar venitul ratat a constituit 526,9 mii lei. Firmei "Condor-T", conform contractului din 09.01.1996, i s-au livrat ţigări în sumă de 471,8 mii lei, ele nefiind achitate. Din vina inginerului pe reciclarea cadrelor dlui F.Rotundu, combinatul a suportat pierderi de 528,9 mii lei în rezultatul acordării serviciilor de transport şi depozitare. Totodată, în a.1997 neîntemeiat a fost prezentată, pentru a fi restituită din buget, suma de 165,5 mii lei (TVA) pentru casa în faza de construcţie de pe str.Budăi (Chişinău). Asociaţia de stat "Aroma" (director S.Leva, contabil-şef V.Căpăţînă) încălcînd Legea privind taxa pe valoarea adăugată nr.264-XIII din 08.11.94 şi Legea bugetului de stat pe anul 1997, la efectuarea tranzacţiilor de achiziţionare a alcoolului de la firma "ITL" (Cipru) şi S.R.L. "Megatis" (Moscova), neîntemeiat a reflectat la micşorarea datoriilor TVA faţă de buget în sumă de 248,3 mii lei, ceea ce a dus la diminuarea cu aceeaşi sumă a impozitelor plătite. Contrar prevederilor Legii privind impozitul pe beneficiu nr.1214-XII din 02.12.92 şi Regulamentului de bază, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.340 din 02.06.93, în componenţa cheltuielilor de producţie în anii 1996-1997 neîntemeiat au fost incluse diferite cheltuieli în sumă de 1,2 mil. lei, care au dus la diminuarea cu 392,5 mii lei a impozitului pe beneficiu calculat şi plătit. Pe parcursul anilor 1995-1997 S.A. "Piele" (dna P.Trigherman, dna P.Chişlari) neîntemeiat a micşorat datoriile sale de plată a TVA faţă de buget în sumă de 4,1 mil.lei. Numai la reflectarea în evidenţa contabilă a operaţiunilor cu S.R.L. "Zolotoi vec" (ulterior S.R.L. "Simbolul eternităţii") neîntemeiat au fost atribuite la micşorarea decontărilor privind TVA cu bugetul 1,2 mil. lei, S.R.L. "Barum-Company"- 436,7 mii lei, Î.I. "Voteacov Comerţ" - 296,1 mii lei. Concernul republican "Moldresurse" (preşedintedl V.Canţer, contabil-şef dna O.Ivceatov) a admis diminuarea beneficiului impozabil în rezultatul activităţii sale cu1,3 mil. lei, nefiind calculat impozitul din beneficiu în mărime de 418,3 mii lei, care au fost achitate în buget datorită controlului efectuat de Curtea de Conturi. Din lipsa de responsabilitate a persoanelor cu funcţii de răspundere ale Centrului Republican de Televiziune şi Radiodifuziune (V.Bădulescu, Gh.Blaje, T.Arabian), volumul real al serviciilor acordate s-a diminuat în a.1995 cu 1,6 mil. lei, în a.1996- cu 2,6 mil. lei şi în I semestru al a.1997 - cu 4,2 mil. lei (în total cu 8,3 mil. lei), iar contabilitatea Centrului neîntemeiat a raportat la preţul de cost al volumului de servicii realizate toate cheltuielile efectuate pentru prestarea volumului anual al serviciilor. Aceasta a dus la micşorarea beneficiului impozabil cu 3,2 mil. lei şi diminuarea impozitului cu 906 8 mii lei. 3.3 Gestionarea datoriei publice interne şi externe Datoria publică internă şi externă a ţării înregistrează o creştere continuă, Guvernul fiind nevoit să depăşească în permanenţă limitele stabilite prin legile bugetului. Astfel, prin Legea privind rectificarea bugetului pe anul 1997 nr.1406-XIII din 17.12.97, s-a stabilit că soldul total al garanţiilor de stat la împrumuturile interne se va majora cu cel mult 65 mil.lei, iar la împrumuturile externe nu va depăşi 35 mil.dolari SUA. În total, în anul 1997 au fost eliberate garanţii de stat interne în sumă de 75,0 mil.lei, cu o depăşire a limitei stabilite prin lege de 10 mil.lei. Primăriei mun.Chişinău i-au fost eliberate garanţii de 20,0 mil. lei şi ARP "Termocomenergo" - de 55 mil.lei. Pe parcursul anului, prin hotărîrile Parlamentului, au fost eliberate garanţii pentru împrumuturile de stat externe în sumă totală de 38,2 mil.dolari SUA, inclusiv pentru Regia "Apă-Canal" - 30 mil.dolari SUA, S.A. "Taxi-Service" - 563,5 mii dolari SUA, procurarea combinelor de la "Case corporation" - 2,6 mil.dolari SUA, S.A. "Perfuzon" - 5 mil.mărci germane, S.A. "Chirsova"- 2 mil.dolari SUA. La situaţia din 01.01.98 soldul garanţiilor de stat interne s-a micşorat în comparaţie cu situaţia din 01.01.97 cu 12,0 mil.lei. Totodată, limita stabilită prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 la emiterea garanţiilor externe a fost depăşită cu 3,2 mil.dolari SUA. În anul 1998 Guvernul, primind acordul Parlamentului, a eliberat garanţii pentru acordarea împrumuturilor interne agenţilor economici de către băncile comerciale în sumă de 100 mil. lei: ARP "Termocomenergo" - 50 mil. lei,CS "Moldenergo" - 20 mil. lei, Primăriei municipiului Chişinău - 20 mil. lei şi Fondului Social - 10 mil. lei. Datoria externă a Republicii Moldova a constituit la 01.01.99 circa 1300 mil. dolari SUA şi este formată din: - datoria externă administrată de Guvern în sumă de 719,6 mil. dolari, în creştere faţă de anul trecut cu13,6 mil. dolari (la 01.01.98 - 706 mil. dolari); - datoria externă administrată de BNM - de circa 200 mil. dolari; - datoriile externe ale agenţilor economici pentru creditele externe primite cu garanţie de stat - în sumă de circa 229 mil. dolari, din care au devenit deja pasibile - 12,1 mil. dolari şi vor deveni pasibile în a.1999 încă 12,2 mil. dolari; - datoriile sectorului energetic, care nu sînt încă perfectate în datorie publică externă. În raport sînt prezentate rezultatele controalelor ulterioare efectuate în 1998, dar care vizează valorificarea creditelor în anii 1995-1997. Controalele Curţii de Conturi asupra gestionării creditelor primite şi garantate de Guvern în anii 1995-1997 au depistat numeroase încălcări ale legislaţiei şi actelor normative în vigoare din partea persoanelor de conducere de diverse niveluri, orientarea preponderentă a împrumuturilor externe spre consumare, utilizarea lor neeficientă şi contrar destinaţiei, creditarea favorabilă din contul lor, în detrimentul statului, a unor agenţi economici particulari, admiterea pierderilor, contractarea şi organizarea iresponsabilă a procurărilor de mărfuri prin multipli intermediari, lipsa de disciplină în procesul rambursării creditelor interne şi organizarea insuficientă a controlului asupra acestui proces din partea organelor guvernamentale. Eficienţa redusă a împrumuturilor a fost în mare măsură cauzată de lipsa fundamentărilor economico-financiare privind necesităţile primirii şi valorificării împrumuturilor concrete. Din iniţiativa Guvernului şi ministerelor sale peste 90% din suma creditelor au fost orientate spre consum şi doar circa 8,5% au fost utilizate pentru investiţii. O bună parte a creditelor a fost îndreptată la prolongarea "agoniei" agenţilor economici vădit falimentari, care nu aveau posibilităţi de a rambursa datoriile, cum sînt gospodăriile colective, complexele de creştere a animalelor, unele unităţi industriale care practic s-au autodizolvat, dar datoriile sumare ale cărora faţă de Ministerul Finanţelor alcătuiesc zeci de milioane de dolari. Creditele din seria PL-480 în sumă de 61,6 mil. dolari, primite în anii 1992-1996 în formă de porumb, grîu alimentar, orez şi şrot de soie au fost împărţite agenţilor economici ca împrumuturi interne pe termen scurt. Scopul iniţial de a forma din mijloacele băneşti rambursate un fond de susţinere a sectorului agrar particular a fost dat uitării. Pînă în prezent Ministerului Finanţelor i-au fost rambursate doar 5,8 mil. dolari, în timp ce el a utilizat deja pentru deservirea acestor credite 3,4 mil. dolari şi urmează să o facă încă pe parcursul a 22-25 ani, nemaiavînd posibilitate reală de a-şi încasa datoriile. Asemănătoare este şi situaţia privind deservirea datoriilor interne. În bugetul de stat pe anul 1997 transferurile în fondul de risc pentru onorarea garanţiilor de stat au fost prevăzute de 52,5 mil.lei, însă de către băncile comerciale au fost încasate mijloace bugetare pentru achitarea garanţiilor precedente în sumă de 61,9 mil.lei, 9,4 mil.lei fiind sustrase de la finanţarea altor măsuri prevăzute în Legea bugetului de stat. Pe parcursul anului 1997 au fost sustrase mijloace bugetare pentru onorarea obligaţiunilor de garant în sumă de 105,9 mil.lei (interne - 88,1 mil.lei şi externe - 17,8 mil.lei). În acelaşi timp bugetului de stat i-au fost restabilite în contul mijloacelor sustrase mijloace băneşti în sumă de numai 44,0 mil.lei, nefiind rambursate bugetului 61,9 mil.lei. Astfel, soldul mijloacelor nerestabilite la buget la 01.01.98 a constituit 94 mil.lei (împrumuturile interne - 79,5 mil.lei şi garanţiile de stat pentru împrumuturile externe- 14,5 mil.lei). Ministerul Finanţelor n-a întreprins toate măsurile posibile pentru restabilirea mijloacelor bugetare şi încasarea datoriei din contul agenţilor economici. În Judecătoria Economică au fost înaintate materiale privind 31 agenţi economici pentru suma totală de 65,8 mil.lei (din 94 mil.lei), dar hotărîri au fost adoptate numai pentru 20,5 mil.lei. Astfel, contrar art.62 (2,3) din Legea bugetului de stat pe anul 1997, Ministerul Finanţelor n-a asigurat perceperea în buget de la S.A. "Fabrica de sticlă" a plăţii echivalente cu rata medie a dobînzii duble real plătite din contul bugetului băncii de deservire pentru perioada de folosire a creditului rambursat, utilizînd de fapt pentru aceasta doar rata medie a dobînzii Băncii Naţionale. Datorită acestui fapt, statuluii-au fost cauzate prejudicii în sumă de 2,4 mil.lei. Deşi S.A. "Fabrica de sticlă" n-a respectat condiţiile acordului privind rambursarea datoriilor faţă de buget, care la 01.12.97 constituiau 22,6 mil.lei, ministerul a remis Judecătoriei Economice materialele privind restituirea a numai 7 mil.lei. În conformitate cu Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.261 din 30.12.92, Ministerul Finanţelor, beneficiind de un credit în mărime de 5300 mil.rub. (pe un termen de 5 ani (05.02.98), cu rata dobînzii de 5 la sută anual), la 12.03.93 l-a acordat Băncii de Economii a Moldovei (ca ajutor financiar) cu condiţia ca aceste mijloace să fie utilizate la creditarea agenţilor economici, iar veniturile primite de BEM în formă de dobînzi să fie utilizate la deservirea datoriei de stat. Însă Ministerul Finanţelor n-a asigurat gestionarea efectivă a mijloacelor statului de către BEM. Deşi în februarie 1998 BEM a restituit ajutorul financiar acordat în anul 1993, Curtea de Conturi a constatat că datoria BEM faţă de Ministerul Finanţelor la 01.03.98 constituia 916,7 mii lei (654,4 mii lei - soldul neutilizat la 01.01.98 şi 263,3 mii lei - dobînda). Prin Hotărîrea Curţii de Conturi (nr.18 din 10.06.98), ministerul a fost obligat să asigure perceperea de la BEM a 392,0 mii lei (263,4 mii lei - plata pentru utilizarea creditului acordat firmei "Independent" şi128,6 mii lei - suma penalităţilor achitate de S.A. "Tirex-Petrol"), precum şi un control eficient asupra deservirii datoriei interne de stat. Deosebit de mari sînt datoriile şi pierderile înregistrate de republică la aprovizionarea cu energie. Principalele pricini depistate sînt organizarea iraţională a întregului complex energetic, ineficacitatea lui în condiţiile actuale, încheierea contractelor iresponsabile şi deseori dubioase din partea Guvernului şi a conducătorilor responsabili din această ramură a economiei naţionale cu numeroşi agenţi economici intermediari privind prestarea unor servicii, precum şi lipsa unui control eficient din partea Guvernului asupra acestora. Guvernul, prin Hotărîrea sa nr.267 din 14 mai 1996 "Cu privire la măsurile suplimentare întreprinse pentru reducerea datoriilor Republicii Moldova la achitarea gazului natural primit din Rusia în anii 1994-1995" (nepublicată în Monitorul Oficial, deci neavînd putere juridică), în scopul accelerării achitării plăţii pentru gazul primit şi micşorării datoriilor acumulate ale Concernului "Moldova-Gaz" faţă de S.A.R. "Gazprom", a permis Concernului să primească, prin intermediul SATÎ "Moldovatransgaz", un credit în mărfuri în sumă totală de 35 mil.dolari SUA, pentru realizarea ulterioară a acestora şi efectuarea în această bază a decontărilor cu S.A.R. "Gazprom". La 19.06.96 Concernul "Moldova-Gaz" (dar nu SATÎ "Moldovatransgaz"), în persoana directorului general M.Lesnic (cumpărător), şi "MIB Trading Corp" (nerezident al Republicii Moldova), în persoana dlui D.Brodschii (vînzător), care nu a prezentat documentele ce ar confirma împuterniciriled-lui, au încheiat un contract de "livrare a mărfurilor conform suplimentului" (care lipseşte), în sumă de 35 mil.dolari SUA. Conform suplimentului nr.1 la contractul încheiat nr.NC-MIB-MD-MG-35 (pct.3), mărfurile urmau să fie livrate după primirea din partea Republicii Moldova a garanţiei stabilite în sumă de 20 mil.dolari SUA şi efectuarea anticipată a plăţilor în mărime de 15 mil.dolari SUA. După primirea garanţiei vînzătorul urma să livreze mărfurile în decurs de 6 luni în 3 loturi (de 20 mil.dolari SUA, 8 mil.dolari SUA şi 7 mil.dolari SUA). Pentru realizarea condiţiilor contractuale, la 04.07.96 Concernul "Moldova-Gaz" (M.Lesnic) încheie cu BCA "Petrolbank" un contract individual de credit de 2,25 mil. dolari SUA pe un termen de 5 luni(04.07.96-01.12.96), cu dobînda de 30% anual, iar în scopul asigurării rambursării în termen a creditului şi dobînzii pentru utilizarea acestuia, depunătorul gajului ("Moldova-Gaz") amanetează gazul primit în republică la 1 august 1996 - 98,4 mil.m3 în sumă de 9 mil.dolari SUA (91,5 dol.SUA/1000 m3). Conform altui contract individual de credit din 04.07.96, încheiat de Banca de Economii a Moldovei (N.Surdu) cu debitorul (M.Lesnic), banca a acordat un credit în sumă de 1,5 mil.dolari SUA pe un termen de 4 luni, cu o dobîndă anuală de 36%. Contractul de gaj din 11.07.96 a prevăzut depunerea în gaj a gazului primit în republică - 65,6 mil. m3 în sumă de 6 mil.dolari SUA (91,5 dol. SUA/1000 m3). La 11.07.96 de la Banca de Economii a Moldovei s-au cumpărat 1,2 mil.dolari SUA şi de la BCA "Petrolbank"- 1,0 mil.dolari SUA, care au fost transferaţi destinatarului - "MIB Trading Corp". Primind suma de 2 2 mil.dolari SUA (10,2 mil. lei), firma "MIB Trading Corp" le-a distribuit: "Maximexportimport Industries", în banca Bucureşti- 305,1 mii dolari SUA, pentru împrumutul de la "Neftegasgroup" S.R.L.; "MIB Trading Corp", în banca "Elveţia" - 905 mii dolari SUA; "European Aliance" S.R.L. (Israel) - 400 mii dolari SUA; "Afic Diamonds" S.R.L. (Israel) - 197,36 mii dolari SUA. Datoria firmei "MIB Trading Corp" faţă de bancă la achitarea serviciilor prestate de 1,1 mii dolari SUA a fost trecută la pierderi. La 30.01.97 BEM s-a adresat Judecătoriei Economice în vederea soluţionării problemei rambursării de către Concernul "Moldova-Gaz" a creditului în sumă de 5,6 mil. lei şi a dobînzii - 787,4 mii lei, iar la 22.06.98 părţile au încheiat o "tranzacţie de împăcare a părţilor", conform căreia Concernul recunoaşte datoria şi taxa de stat în sumă totală de 5,7 mil. lei şi se obligă să se achite cu surse băneşti pînă la 01.12.98. Totodată, în baza Acordului nr.299 din 07.07.98, semnat de reprezentanţii SAR "Gazprom", S.A. "Moldova-Gaz", conform telegramei din 31.08.98, suma de 2,2 mil.dolari SUA a fost trecută în contul achitării datoriilor pentru gazele naturale importate în republică. Potrivit informaţiei S.A. "Moldovatransgaz" (dl G.Belîciuc), datoria Republicii Moldova (partea dreaptă a Nistrului) faţă de SAR "Gazprom" la 01.01.98 a constituit 173,3 mil.dolari SUA (100,0 mil.dolari SUA - pentru gazele livrate şi 75,3 mil.dolari SUA - penalitatea). La S.A. "Moldovatransgaz" suma penalităţii nu e reflectată în evidenţă. Datoria restantă a fost întocmită ca împrumut de stat în formă de emisie de obligaţiuni, transmiterea cărora în sumă de 140 mil.dolari SAR "Gazprom" a fost efectuată în baza Hotărîrii Parlamentului nr.1062-XIII din 24.12.96. Conform actului de verificare a decontărilor reciproce între SAR "Gazprom" şi S.A. "Moldova-Gaz" la livrarea gazelor şi achitarea lor (la situaţia din 1 ianuarie 1998), din contul obligaţiunilor a fost achitată complet datoria pentru anul 1995 în sumă de 130,2 mil.dolari SUA, restul sumei - 9,8 mil.dolari SUA s-a trecut la achitările datoriei pentru anul 1996. În acelaşi timp, datoria pentru anul 1994 în sumă de 8,9 mil.dolari SUA n-a fost achitată, iar potrivit clauzelor contractuale penalitatea pentru fiecare zi de întîrziere a achitării pentru anul 1994 constituia 0,35% din suma neachitată, sau 127,75% anual, pe cînd pentru anii 1995-1997 - 0,05%, sau 18,25% anual. Restanţa întreprinderilor de gaz din republică faţă de "Moldovatransgaz" la 01.01.98 a constituit 1051 mil. lei. Din 28 de consumatori de gaze naturale ce sînt aprovizionaţi de S.A."Moldovatransgaz" pînă la 01.01.98 s-au achitat în întregime pentru gazele consumate doar 3 întreprinderi (Criuleni, Glodeni si Teleneşti). Restanţa S.A. "Nord-Gaz" (Bălţi) la 01.01.98 a alcătuit 127,6 mil.lei. Pe parcursul anilor 1995-1997 întreprinderea din Bălţi a consumat gaze în sumă de 141,2 mil. lei, dar a achitat doar 13,4 mil. lei. În anul 1997 întreprinderea a achitat numai 5,8 mil. lei, cu toate că de la consumatorii săi a primit ca plată pentru consumul de gaze 17,7 mil. lei, utilizînd pentru necesităţile proprii 12,0 mil. lei. Importul gazelor naturale şi transportarea din Federaţia Rusă în Republica Moldova se efectuează prin gazoducte nemijlocit la S.A. "Moldovatransgaz", iar documentar, adică prin semnarea contractelor cu SAR "Gazprom", în anii 1996-1997 aprovizionarea cu gaze s-a înfăptuit de către S.A."Gazsnabtranzit", care apoi, în baza contractelor, distribuia gazele în mod separat S.A."Moldovatransgaz" şi "Tiraspoltransgaz". S.A. "Moldovatransgaz" nu dispune de utilaj propriu de măsurare la intrarea şi ieşirea din republică a gazelor. Cantitatea gazelor consumate de Republica Moldova se stabileşte în baza indicilor contoarelor staţiilor de măsurare a gazelor, situate în Ucraina la intrarea şi ieşirea din republică, ce face imposibilă efectuarea unui control strict asupra consumării şi pierderilor gazelor. Pierderile se stabilesc arbitrar, reieşind din suma indicată în actele de primire-predare a cantităţii gazelor importate si consumate în republică. În anii 1995-1997 pierderile gazelor au constituit 347,1 mil.m3 (20,1 mil. dolari SUA), ce constituie 6,1% din cantitatea de gaze importate în partea dreaptă a Nistrului. Toată suma pierderilor se atribuie la cheltuieli în lipsa actelor normative de reglementare a pierderilor. Achitările pentru consumul gazelor trebuiau să fie efectuate de S.A. "Gazsnabtranzit", inclusiv prin livrări de mărfuri. Contractele de livrare a surselor materiale în adresa organizaţiilor şi întreprinderilor din Federaţia Rusă urmau să fie încheiate din partea S.A. "Gazsnabtranzit" de către "Moldovatransgaz" şi Centrul de completare al Concernului "Moldova-Gaz", S.A. "Completgaz". Procesul-verbal de colaborare comercială între Guvernul Republicii Moldova, Administraţia regiunii Tiumen şi SAR "Gazprom" din 28.03.97 prevede asigurarea din partea Republicii Moldova a achitărilor cu producţie şi mărfuri de larg consum în sumă de 50 mil.dolari SUA. În baza acestor documente şi conform procurilor eliberate de SAR "Gazprom", în anii 1995-1997 S.A."Moldovatransgaz" a semnat cu S.A."Agrans" or.Tiumen (dl A.Reifman) contracte de achitare a datoriilor Republicii Moldova faţă de SAR "Gazprom", care trebuia să fie efectuată prin transferuri de mijloace băneşti de către S.A. "Agrans" la contul de decontare al SAR "Gazprom" ori prin achitarea obligaţiunilor fiscale în buget ale întreprinderilor SAR "Gazprom". Din partea Republicii Moldova în achitările datoriilor au fost implicate ÎM "Bimaco" S.R.L. (dl A.Belinchis), firma "Bimani" S.R.L. (dl V.Martînov), "Glen Company" S.R.L. (dl L.Leiman), "Becoz" S.R.L. (dl G.Belous), prin intermediul livrării de mărfuri şi producţiei fabricate la întreprinderile din Moldova, achitările pentru consumul de gaze si energie electrică efectuîndu-se, de regulă, prin decontări reciproce. Totodată, pe parcursul anilor 1995-1997 de către S.A. "Moldovatransgaz" pe conturile de decontare ale acestor firme au fost transferate mijloace băneşti în sumă de26,0 mil.lei. Centrului de completare al Concernului "Moldova-Gaz" S.A., pentru achitările cu SAR "Gazprom", pe parcursul anilor 1995-1996 i-au fost transferate, prin intermediul S.A."Moldova-Gaz" (decontări reciproce),34,6 mil. lei şi în anul 1997 -13,3 mil. lei (prin transferări directe la cont). Conform contractului nr.39-10tr din 06.04.1995, încheiat la Kiev între IRGM "Moldovatransgaz" si Societatea pe Actiuni "Ucrgazprom", privind tranzitul în perioadamai-septembrie 1994 a gazelor naturale ruse prin Republica Moldova, pentru transportarea a 2550,2 mil. m3 la o distanţă de 184,4 km, partea ucraineană s-a obligat să achite plata de tranzit în mărime de 0,9 dolari SUA pentru 1000 m3 (anterior 1,5 dolari) la distanţa de 100 km (în total - 4,24 mil. dolari SUA), venitul de la tranzit fiind micşorat cu 2,83 mil. dolari SUA. La 01.01.97, datoria pentru tranzit a Ucrainei faţă de Republica Moldova constituia 4,24 mil. dolari SUA. În contul datoriei de la firma "Zenit Marketing Associates LTD" (Marea Britanie) a fost primit utilaj de măsurare a consumului de gaze "Super-flo" în sumă de 414,5 mii dol.SUA, achitat de "Pricarpattransgaz". La 02.04.97 "Pricarpattransgaz" si "Moldovatransgaz" au semnat Actul verificării decontărilor, prin care s-a stabilit că datoria întreprinderii ucrainene la 01.04.97 constituia 3,83 mil. dolari SUA. Apoi la 17.04.97 la Kiev dl G.Beliciuc semnează Protocolul efectuării decontărilor reciproce între "Moldovatransgaz", "Pricarpattransgaz" si S.A."Ucrgazproiect", conform căruia "Pricarpattransgaz" transmite institutului "Ucrgazproiect" cambii pentru achitarea energiei electrice în sumă de 1,5 mil.grivne ucrainene, echivalente cu 804,7 mii dolari SUA. La rîndul său, "Moldovatransgaz" va stinge datoriile sale faţă de institutul "Ucrgazproiect" pentru lucrările de proiectare şi exploatare. Anual între "Moldovatransgaz" şi "Tiraspoltransgaz" se încheie contracte de transportare a gazelor naturale consumatorilor Republicii Moldova. Conform clauzelor acestora, "Moldovatransgaz" plăteşte pentru lucrul îndeplinit cîte 1,5 dolari SUA pentru 1000 m3 la distanţa de 100 km pentru gazoductele de presiune înaltă (spre Chişinău şi Bogorodceni). În rest, preţul a fost stabilit în mărimea tarifelor aprobate de Guvernul Republicii Moldova. Din datoria pentru transportarea gazelor a S.A. "Moldovatransgaz" faţă de "Tiraspoltransgaz" în sumă de 24,99 mil. lei (la 01.01.97) suma de 22 mil.lei a fost trecută la micsorarea datoriei "Tiraspoltransgaz" faţă de SAR "Gazprom" cu majorarea respectivă a datoriei "Moldovatransgaz" (partea dreaptă) faţă de SAR "Gazprom". Achitările întîrziate pentru consumul gazelor naturale au fost cauzate şi de imobilizarea surselor pentru întreţinerea conducerii S.A. "Gazsnabtranzit". În anii 1995-1997 pentru întretinerea S.A. "Gazsnabtranzit" s-au transferat 1,5 mil.lei, cu toate că, conform statutului, S.A. "Gazsnabtranzit" (dl V.Cunev) a fost creată ca întreprindere ce activează pe bază de autogestiune, care îşi formează veniturile din beneficiul obţinut în rezultatul activităţii sale, dar nu din contul întreprinderilor din republică. Conform contractelor generale de livrare a gazelor naturale în republică, achitarea faţă de SAR "Gazprom" cu mărfuri şi producţie pentru gazele naturale importate în republică a fost pusă şi în seama S.A. "Completgaz" (dl I.Pomană, dna M.Pristescu). Din partea Concernului de Stat "Moldova-Gaz" S.A. coordonează achitarea direcţia de aprovizionare tehnico-materială şi gospodărire (dl V.Miron). O parte din achitările pentru gazele naturale direcţia nominalizată şi S.A."Completgaz" le efectuează prin intermediul firmelor atît din republică, cît şi de peste hotare ("Zolotaia Niva" or. Moscova, "Agrans" regiunea Tiumen, "Alter-Ego" or. Moscova, S.R.L. "Taifi" or. Moscova, Centrul programelor internaţionale or. Moscova, firmele "Vicon" or. Sanct-Petersburg, "Voland" or.Moscova, "Ecoproduct" or.Magadan, "Grant" or.Krasnoiarsk, "Arţar" or.Chişinău, "Colon" Taraclia, "Estival-Tur" or.Chişinău, "Status", "Apex", "Nicu", "Brugan-Ciget" - toate din or.Chişinău etc). Majoritatea firmelor indicate efectuează achitările reciproce cu SAR "Gazprom" ori cu bugetul de stat şi cel local, cu ministerele de forţă din Rusia nu la data şi cursul rublei ruseşti faţă de dolarul american, cînd a fost primită marfa, dar la ziua plăţii, formînd pierderi mari. Alte firme din Rusia, România şi Moldova tărăgănează achitările cu anii. Principalul indice al activităţii S.A. "Completgaz" este volumul de mărfuri livrate în contul achitărilor cu SAR "Gazprom" pentru gazele naturale importate în Republica Moldova şi suma achitărilor pentru gazele livrate. Astfel, pe parcursul a trei ani (1995-1997) S.A. "Completgaz" a achitat datorii în sumă de 86,9 mil. dolari SUA (398,3 mil. lei), inclusiv: mijloace băneşti - 1,9 mil. dolari SUA (8,7 mil. lei), mărfuri şi producţie - 85,0 mil. dolari SUA (389,6 mil. lei). S.A. "Completgaz" îi revin 76 la sută din exportul mărfurilor, socotite în contul achitărilor pentru gazele naturale livrate Republicii Moldova în perioada indicată. Altor parteneri (întreprinderile mixte "Bimaco", "Glen", "Bimani", "Becoz"), care au încheiat contracte directe cu S.A. "Moldovatransgaz" în vederea achitărilor cu SAR "Gazprom" pentru gazele naturale consumate, le revin 24 la sută. Pe parcursul anilor 1995-1997 s-a stabilit creşterea permanentă a datoriilor la achitarea mărfii expediate. Astfel, la 01.01.95 datoria a constituit 51,1 mil. lei, la 01.01.96 - 83,6 mil. lei,la 01.01.97 - 94,0 mil. lei, la 01.01.98 - 122,3 mil.lei. Mărfurile expediate în contul achitarii datoriilorpe parcursul a trei ani au constituit suma de 469,5 mil. lei, dar au fost socotite ca achitări cu SAR "Gazprom" doar 398,3 mil.lei; 122 mil. lei au rămas la conturile firmelor intermediare. S-au practicat achitările diferitor firme cu SAR "Gazprom" înainte ca ultima să primească producţie în contul achitărilor, adică în avans. Astfel, în iulie 1996 firma "Alter-Ego" or.Moscova a achitat SAR "Gazprom", prin intermediul eliberării angajamentelor trezoreriale, suma de 1481,2 mii dolari SUA. În semestrul doi al anului 1997, în contul achitării datoriei faţă de S.A. "Alter-Ego", S.A. "Completgaz" a livrat producţie în sumă de 1077,8 mii dolari SUA (zahăr, melasă etc.). Cu toate că Acordul din 30.05.96, încheiat între SAR "Gazprom", Concernul "Moldova-gaz" şi S.A. "Alter-Ego", prevedea achitarea din partea Moldovei numai cu producţie, în mai 1997, contrar prevederilor Acordului, motivînd cu lipsa de mărfuri pentru livrare, S.A. "Completgaz" a transferat la contul S.A. "Alter-Ego" mijloace băneşti în sumă de 1615 mil. RUR (1,3 mil.lei). S.R.L. "Zolotaia Niva" or.Moscova a efectuat în iunie-iulie 1997 decontări cu SAR "Gazprom" privind cheltuielile ministerelor de forţă în sumă totală de 18551 mil. RUR (3208,6 mii dolari SUA). Acordurile şi contractele de asemenea prevedeau achitările cu producţie, însă de fapt au fost efectuate prin virament. În total acestei firme i s-au transferat 10,8 mil. lei (13683,7 mil. RUR) pentru efectuarea decontărilor reciproce între agenţii economici din Rusia, pe cînd transferările puteau fi efectuate fără intermediari şi deci fără pierderi. S-au admis cazuri cînd mijloacele băneşti pentru producţia expediată întreprinderilor din Federaţia Rusă nu erau transferate la conturile SAR "Gazprom", dar veneau la contul S.A."Completgaz". Astfel au fost înregistrate 585 mii lei, inclusiv 3 automobile "Volga" (136 mii lei), care au fost utilizate pentru necesităţi proprii. Datoria debitoare formată la S.A. "Completgaz" pe parcursul anului 1994 a constituit 5105 7 mii lei, care figurează şi la situaţia din 01.01.98, adică a rămas fără mişcare (firma "Voland" or.Moscova - 1,9 mil. lei (contractul semnat de V.Ghercavi), firma "Vicon" or.Sanct-Petersburg - 755,2 mii lei (semnatardl V.Ghercavi), Centrul programelor internaţionale or. Moscova - 1,3 mil. lei (semnatar dl V.Miron), firma "Antareş" or.Moscova - 260,2 mii lei (semnatar dl T.Muntean),S.A. "Sever Nahodca" or.Nahodca - 311,4 mii lei etc). Acţiuni în judecată din partea S.A. "Completgaz" faţă de aceste firme n-au fost intentate. În majoritatea cazurilor în contul achitării datoriilor a fost expediată producţie (băuturi alcoolice). La 16.01.95 cu ÎI "Diana-Casov" (dl V.Ghercavi) a fost încheiat contractul nr.10, conform căruia aceasta urma să livreze S.A."Completgaz" 1000 tone de zahăr (400 dolari SUA pentru o tonă) şi a fost avansată cu 400 mii dolari SUA. Însă firma nu şi-a onorat obligaţiunile şi restanţa la 01.04.98 a constituit 946,7 mii lei, fiind acoperită din contul mijloacelor destinate achitărilor pentru gaze. Analogic cu S.R.L. "Lida" a fost încheiat contractul nr.95-3-27-1 (semnat de dl V.Ghercavi), conform căruia firmei i-a fost livrată producţie şi virate în avans mijloace băneşti în sumă de 12,5 mil. lei. Pe parcursul anilor 1995-1997 ea a achitat datoriile în sumă de peste 9 0 mil. lei, restanţa debitoare la 01.01.98 constituind 3,5 mil. lei. Datoria S.R.L. "Status" or.Chişinău la 01.01.95 alcătuia 6,5 mil. lei, ea fiind formată pe parcursul anului 1994 în urma livrării producţiei şi transferurilor de surse băneşti. În anii 1995-1996 firma a efectuat un şir de achitări cu SAR "Gazprom", în rezultatul cărora datoria acesteia la 01.01.98 constituia suma de 516,9 mii lei, de care firma particulară a beneficiat mai mult de trei ani. Contractul de conlucrare cu S.R.L. "Status" a fost semnat de dl V.Ghercavi. Responsabilitatea părţilor pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale nu este prevăzută în contract. Termenul de valabilitate a contractului a fost stabilit pînă la 31.12.95. Din vina persoanelor ce au semnat contractele suspecte în anul 1994 şi semestrul întîi al a.1995 şi au făcut comanda de expediere a mărfii (dnii V.Miron, V.Ghercavi, T.Muntean), datoriile formate în sumă de 13,4 mil.lei au devenit restante, ele constituind de fapt pierderi aduse statului. În scopul pregătirii către sezonul rece de toamnă-iarnă, ARP "Termocomenergo", în conformitate cu Hotărîrile Parlamentului nr.985-XIII din 02.10.96, nr.1080-XIII din 16.01.97, nr.1205-XIII din 05.06.97, şi cu Legea privind rectificarea bugetului de stat pe anul 1997 nr.1406-XIII din 17.12.97, Hotărîrea Guvernului nr.722 din 26.12.96, a beneficiat de credite interne în sumă totală de 65 mil.lei, sub garanţie de stat, din contul resurselor Băncii Naţionale a Moldovei şi de un credit intern de 3,0 mil.dolari SUA, acordat de către Ministerul Finanţelor din contul creditului extern primit de la Comunitatea Europeană. Însă imposibilitatea achitării de către beneficiar a împrumuturilor primite a făcut ca toate creditele şi dobînzile să fie achitate de către Ministerul Finanţelor conform condiţiilor stipulate în scrisorile de garanţie eliberate de minister, recuperîndu-şi ulterior cheltuielile prin achitări reciproce din contul datoriilor instituţiilor bugetare faţă de ARP "Termocomenergo". Analogic au fost efectuate şi defalcările obligatorii în fondul de risc al Ministerului Finanţelor, fapt ce contravine art.38 din Legea privind datoria de stat şi garanţiile de stat nr.943-XIII din 18.07.97. Cu toate că majoritatea creditelor au fost acordate din contul resurselor BNM în baza hotărîrilor respective ale Parlamentului, unele bănci comerciale au acordat împrumuturi cu dobînzi aferente ridicate, fapt ce a agravat situaţia financiară a ARP "Termocomenergo", majorînd chieltuielile acesteia. În timp ce rata maximă de refinanţare a BNM era de 21%, iar Ministerul Finanţelor garanta plata dobînzilor pînă la 26%, BCA "Moldova-Agroindbank" a acordat credite de 15 mil.lei, cu rata dobînzii de peste 29% anual, BCA "Banca Socială" - de 20 mil.lei, cu ratele dobînzii de 30, 35 şi 38 %. În consecinţă, ARP "Termocomenergo" a plătit băncilor comerciale 751,3 mii lei peste sumele garantate de Ministerul Finanţelor. Contractele nr.45-1 şi nr.46-1 (ambele a cîte 2,5 mil.lei), încheiate de către ARP "Termocomenergo" cu BCA "Viasbancă", prevedeau că beneficiarul va plăti anticipat dobînzile pentru toată suma, condiţie inclusă neîntemeiat, luînd în consideraţie existenţa garanţiei de stat. Ca rezultat, ARP "Termocomenergo" timp de şase luni a beneficiat de numai 4,37 mil.lei, achitînd dobînda pentru 5 mil.lei., pe cînd BCA "Viasbancă" a obţinut neîntemeiat un adaos de 103,1 mii lei şi, folosind incorect în calcule termene de utilizare a mijloacelor băneşti în circulaţie mai mari (respectiv cu 6 şi 8 zile), a mai încasat o plată de 27 mii lei. Achitînd din buget acestei bănci 5,0 mil. lei fără control, Ministerul Finanţelor a asigurat băncii un venit neîntemeiat de circa 130 mii lei. Din creditul primit cu garanţie de stat de la BCA "Investprivatbank" la 19.11.96, cu rata dobînzii de 26%, 3,5 mil.lei au fost utilizate de către ARP "Termocomenergo" pentru achitarea altui credit primit anterior de la aceeaşi bancă fără garanţie de stat, cu rata dobînzii de 35%. Ca rezultat, pentru achitarea împrumutului de 3 mil. lei, Ministerul Finanţelor a plătit din contul bugetului 3,95 mil.lei, băncii revenindu-i 0,95 mil. lei ca profit bancar. În noiembrie 1996 BCA "Banca Socială" a acordat S.A."Termocom" şi S.A."Regia Apă- Canal" credite cu rata dobînzii de 35% în sumă de cîte 3,5 mil.lei şi firmei private CŞP "World home" - 3 mil.lei, acestea fiind completamente utilizate pentru achitarea păcurii livrate anterior. Pentru achitarea datoriei de 12 mil.lei (10 mil. lei - credit, 2 mil. lei dobîndă), ARP "Termocomenergo" a primit sub garanţie de stat credite de la BCA "Moldindconbank" şi BCA "Moldova-Agroindbank" cu ratele dobînzii de 24% şi 28%. Ca urmare, pentru achitarea datoriei ARP "Termocomenergo" faţă de CŞP "World home" în sumă de 10 mil. lei, Ministerul Finanţelor a cheltuit din buget 13,5 mil. lei, dintre care 3,5 mil. lei au revenit băncilor ca profit pentru o jumătate de an. Toate procurările de resurse energetice în anii 1996-1998 au fost efectuate prin intermediari, fapt ce a cauzat majorarea preţurilor, prin urmare, mărîndu-se cheltuielile la energia termică livrată. Astfel, ARP "Termocomenergo" a plătit anticipat firmei "Korab & K" suma de 950 mii lei, însă contrar condiţiilor contractului livrările de cărbune au fost efectuate pe tot parcursul anului 1997, iar 1020 t de cărbune în sumă de 195 mii lei, primite în aprilie 1997, conform expertizelor efectuate, nu corespundeau standardelor. Cu toate acestea, plata fiind deja efectuată, după cîteva expertize cu rezultate contradictorii, ARP "Termocomenergo" a primit acest cărbune, nefiind întreprinse faţă de firmă măsurile prevăzute de contract pentru compensarea calităţii proaste a cărbunelui şi întîrzierile admise în livrări. Totodată, în contradicţie cu Legea bugetului de stat pe anul 1997, firma "Korab & K" (director A. Korcinski) n-a achitat TVA pentru importul din Ucraina în decembrie 1997 a 675 tone de cărbune. Pe parcursul anilor 1996-1997, din contul creditelor, ARP "Termocomenergo" a contractat şi a procurat de la firme intermediare păcură la preţuri ridicate: de la CŞP "World home" - 118,9 mii tone (123,65-124,65 dolari SUA pentru o tonă), S.A."Admor" - 20,5 mii tone (127-130 dolari SUA pentru o tonă), firma "Epsilon Trade" - 9,9 mii tone (127 dolari SUA pentru o tonă), S.A."AS Petrol"- 6,9 mii tone (127 dolari SUA pentru o tonă) etc. Cu un preţ exagerat (de 138 dolari pentru o tonă) au fost procurate 1,0 mie tone de păcură de la firma "Bozon" (or.Moscova) în decembrie 1997 pentru raionul de odihnă Sergheevka (Ucraina). Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea sa nr.229 din 12.04.95, fără nici o argumentare tehnico-economică, neîntemeiat a transmis de la balanţa fostei Asociaţii de Stat de Producere pentru Combustibil (actualmente S.A. "Tirex-Petrol") la balanţa Concernului "Moldresurse" un credit extern garantat de stat în sumă de 73,0 milioane lei. Această operaţiune a făcut imposibilă rambursarea creditului, deoarece dacă Asociaţia dispunea de patrimoniul necesar în mijloace fixe şi circulante, care puteau fi retrase din circulaţie în contul achitării acestui credit, atunci Concernul nu dispunea de alt patrimoniu decît de fondul statutar în mărime de 50 mii lei, care este incomparabil cu suma creditului de 73 milioane lei. Ca urmare, pînă în prezent din creditul menţionat nu s-au restituit statului61 milioane lei, termenul final de rambursare fiind prelungit pînă la 01.09.99. După fondare Concernul "Moldresurse", nefiind structură statală, neîntemeiat a fost împuternicit să execute acordurile interguvernamentale cu participarea Republicii Moldova. Dacă la momentul fondării (anul 1995) astfel de acorduri existau şi Concernul a participat la executarea lor, apoi ulterior aşa contracte n-au fost încheiate şi, practic, Concernul n-a putut să-şi îndeplinească una din funcţiile de bază prevăzute de documentele de constituire şi de Hotărîrea Guvernului nr.827 din 09.11.94, practic rămînînd în afara controlului din partea Guvernului. Avînd datorii neachitate ce ţin de creditele garantate de Guvern, conducerea Concernului a admis cazuri de imobilizare a mijloacelor proprii pentru decontările cu structurile comerciale atît din ţările CSI, cît şi din republică. Pînă la 01.01.97, pentru efectuarea operaţiunilor economice cu Întreprinderea mixtă moldo-ruso-germană "Iantarnîi Aist" or.Kaliningrad (decembrie 1995-ianuarie 1996), au fost utilizate 338,7 mii lei, cu firma "Clasicvin" (or.Chişinău)- 226,4 mii lei, cu Fabricile de conserve din Cahul - 700 mii lei, Cantemir - 157,4 mii lei, Coşniţa - 340,8 mii lei, Nisporeni - 2,1 mil. lei, Căuşeni - 222,0 mii lei. Pe parcursul a doi ani au fost imobilizate mijloace financiare însemnate pentru operaţiunile cu ÎI "Bruc-Andronati"(84 mii lei), S.R.L. "Dionis", or.Moscova (83,5 mii lei), Combinatul de Produse Cerealiere Căuşeni (287,0 mii lei), colhozul "Victoria" Căuşeni (240,6 mii lei), colhozul "Moldova" Căuşeni (461,7 mii lei). Creditul în sumă de 40,0 mil. dolari SUA, acordat Republicii Moldova de către Guvernul Japoniei conform Acordului de credit din 16.09.94, a fost destinat redresării economiei naţionale. Potrivit Hotărîrilor Guvernului nr.433 din 21.06.94 şi nr.751 din 12.10.94, suma de 39,8 mil.dolari SUA a fost utilizată în formă de credite interne acordate de Ministerul Finanţelor: 30,88 mil.dolari - Concernului de Stat "Moldova-Gaz" (pentru achitarea importului de gaz); 3,0 mil.dolari - S.A. "Tirex-Petrol" (pentru procurarea produselor petroliere); 5,94 mil.dolari - întreprinderilor Ministerului Industriei (pentru procurarea materiei prime). Pînă la 31.12.97 beneficiarii creditelor au achitat Ministerului Finanţelor 39,08 mil.dolari (178,8 mil.lei), rămînînd neachitată suma de 6,82 mil.dolari. Şi-au reeşalonat datoriile S.A. "Tirex-Petrol" (2,68 mil.dolari pînă la 20.12.98) şi S.A. "Faprochim" (101,9 mii dolari pînă la 21.07.2000), iar întreprinderile: S.A. "Alfa", S.A. "Elcas", S.A. "Codru", S.A. "Steaua", S.A. "Metal", S.A. "Monolit" au motivat neachitarea creditului prin faptul că au achitat datoriile curente. Ca rezultat, datoria de 6,82 mil.dolari este impusă spre achitare bugetului de stat. Una din pricinile ce a dus la aceasta este că contractele de gaj au fost semnate fără înregistrarea lor la notariat şi fără asigurarea gajului. Ca urmare, întreprinderile şi-au vîndut averea gajată, iar mijloacele încasate n-au fost utilizate pentru achitarea creditului. Pentru valorificarea creditelor acordate întreprinderilor Ministerului Industriei, au fost organizate două tendere, însă, din cauza puţinelor oferte prezentate la tendere, întreprinderile au fost impuse să procure piese şi alte mărfuri necesare la preţuri ridicate. Astfel, S.A. "Faprochim" a contractat 153 tone de tripolifosfat de sodiu la preţul de 740 dolari pentru o tonă, în timp ce avea posibilitate să procure acest preparat la un preţ mult mai redus de la alte firme, care n-au participat la tender. De exemplu, S.A. "Elcas", refuzînd să procure motoare electrice la preţul format în urma tenderului, a găsit posibilitate de a cumpăra marfă analogică la un preţ de două ori mai mic economisind astfel 230,0 mii dolari SUA. Lipsa de experienţă a conducătorilor întreprinderilor şi de informare despre posibilităţile de organizare a shoppingurilor şi condiţiile specifice de plată prin acreditiv a făcut ca unele întreprinderi să rateze şansa de a valorifica pe deplin împrumuturile primite: S.A. "Monolit" n-a valorificat 299 mii dolari, iar S.A. "Steaua" - 303 mii dolari. Totodată, iresponsabilitatea unor conducători a dus la valorificarea neeficientă a împrumuturilor acordate. De exemplu S.A. "Farmaco" i-a fost livrat, contrar condiţiilor contractuale, preparatul "Menadion" (Vitamina K3) care nu putea fi utilizat, întreprinderea suferind pierderi de 107 mii lei (23,5 mii dolari). S.A. "Metal" a beneficiat de un credit în sumă de450 mii dolari SUA, care a fost acordat în baza Contractului de creditare nr.8 (MP) din 27.03.95, pentru procurarea materiei prime (metalelor feroase). Însă controlul utilizării materiei procurate din contul mijloacelor valutare acordate din creditul nipon a constatat că la 01.02.98 din materia primă au fost fabricate mărfuri în sumă totală de 3,3 mil. lei, care au fost realizate. Însă pe parcursul a doi ani din suma creditului au fost rambursate doar 77,7 mii dolari SUA (360 mii lei). La 21.03.98 datoria cu termen expirat (prejudiciu) a S.A. "Metal" faţă de Ministerul Finanţelor constituia 361,9 mii dolari SUA. 3.4 Gestionarea ajutoarelor umanitare Controlul efectuat de Curtea de Conturi în anul 1998 asupra primirii şi gestionării ajutoarelor umanitare a depistat că organele de resort ale Republicii Moldova nu dispun de o informaţie reală privind ajutoarele umanitare, de care beneficiază populaţia republicii. Astfel, conform informaţiei prezentate de Ministerul Economiei, în anul 1995 Republica Moldova a primit de la donatorii din Belgia ajutoare umanitare în sumă de 14,3 mil.lei, din Germania - de 36,4 mil.lei şi din SUA - de 22,3 mil.lei, pe cînd, portivit datelor Departamentului Controlului Vamal (responsabil de supravegherea şi valorificarea acestora), ele au constituit: din Belgia - 0,2 mil.lei, din Germania - 12,9 mil.lei şi din SUA - 17,2 mil.lei. Nici una din informaţiile prezentate nu corespunde realităţii. Din cauza unor erori comise de către Vama din Edineţ, în calitate de ajutor umanitar din Belgia au fost înregistrate o parte din produsele cerealiere, importate din contul creditului PL-480, în sumă de peste 7,5 mil.lei. Au fost comise erori şi la aprecierea cantităţilor de produse primite ca ajutor umanitar. Conform declaraţiilor vamale, cantităţile de ajutoare umanitare primite din SUA de către Comunitatea Evreiască din Republica Moldova au fost estimate de Vama Chişinău în felul următor: 40 tone de fasole, 299 tone de ulei, 262 tone de orez, 289 tone de crupe. În realitate, însă, Comunitatea Evreiască a primit şi a utilizat: 81 tone de fasole, 593 tone de ulei, 139 tone de orez şi 143 tone de crupe. Valorile statistice ale loturilor de ajutoare umanitare, indicate în declaraţiile vamale şi legalizate de vamă, sînt simbolice. Astfel, conform declaraţiilor vamale, uleiul din floarea-soarelui, primit în diferite cantităţi (19,6 tone, 22 tone, 43,6 tone şi 40,3 tone), a fost evaluat în mod egal (cîte 45 lei pentru fiecare partidă). Cu 45 lei au fost estimate, de asemenea, 20 tone de grîu şi 10 tone de fasole. La perfectarea şi autorizarea declaraţiilor vamale, vămile republicii se conduceau de dispoziţia nr.490 din 14.04.95, semnată de fostul prim-vicedirector general al Departamentului Controlului Vamal dl Gh.Savca, care stabilise un regim imperfect de simplificare la completarea rubricilor în declaraţiile vamale la importul ajutoarelor umanitare, rubrici importante, ca: 14 - declarantul (persoana juridică care declară importul mărfii şi prezintă vămii documentele necesare, ce constituie suportul juridic la perfectarea declaraţiei vamale);50 - responsabilul pentru devamare (persoana fizică împuternicită prin procură pentru devamarea mărfii). Neîndeplinirea acestor rubrici, precum şi neprezentarea de către beneficiar a procurii la devamare a generat haos şi iresponsabilitate personală pentru integritatea ulterioară a valorilor materiale şi a creat posibilităţi de abuzuri. Pe parcursul controlului n-au putut fi identificaţi adevăraţii beneficiari ai unor loturi însemnate de ajutoare umanitare, ca: cele destinate Spitalului clinic municipal de urgenţă Chişinău (sub formă de medicamente) în sumă de 1,5 mil. lei şi 677 mii lei; 548 tone de ulei din floarea-soarelui, primit din SUA, în valoare de 3,6 mil. lei, destinat Primăriei mun.Chişinău. Controlul a depistat numeroase cazuri de devamare arbitrară a loturilor de ajutoare umanitare, devamările nefiind efectuate de către destinatar, dar de o altă persoană juridică, adeseori neidentificată. Astfel, medicamentele în valoare de 9,9 mil.lei, destinate Casei-internat din Orhei, au fost devamate de către Primăria mun.Chişinău (de o persoană neidentificată). Medicamentele în sumă de 1,5 mil.lei, destinate Spitalului clinic municipal de urgenţă, n-au fost nici devamate, nici recepţionate de instituţia respectivă. Departamentul Controlului vamal (dl Gh.Hioară) a comis încălcări ale art.72 (f) al Codului Vamal privind efectuarea operaţiunilor import al ajutoarelor umanitare. Aceste ajutoare umanitare nu erau supuse controlului vamal. Ajutorul umanitar primit la 05.10.95 de către Comitetul executiv raional Orhei mai întîi a fost descărcat şi distribuit, iar documentele vamale au fost perfectate abia peste 22 zile, ca beneficiar indicîndu-se Societatea filantropică "Ajutaţi copiii" din Orhei, care n-a profitat de nici o parte a acestui lot. În anul 1995 reglementarea proceselor legate de ajutoarele umanitare trebuia să fie efectuată de către Comisia guvernamentală pentru reglementarea comerţului exterior, investiţiilor străine, asistenţei tehnice şi ajutorului umanitar (preşedinte - dl I.Guţu, viceprim-ministru), formată prin Hotărîrea Guvernului nr.371 din 06.06.95, care nu s-a implicat în soluţionarea acestei probleme. Unicul document ce reglementa aceste procese a fost scrisoarea metodicănr.03/5 din 29.06.95 a Ministerului Finanţelor "Privind evidenţa contabilă şi darea de seamă pe valorile materiale şi mijloacele băneşti primite sub formă de ajutor umanitar în instituţiile bugetare ale republicii", prevederile căreia se încălcau. Astfel, Primăria mun.Chişinău în anul 1995 a beneficiat de ajutoare umanitare în valoare de 11,5 mil.lei (în mare parte medicamente), recepţia lor fiind efectuată fără întocmirea actului respectiv de recepţie şi evaluare. Contrar reglementărilor, nu toţi beneficiarii au prezentat acte confirmative de recepţie şi evaluare şi, ca urmare, s-au creat posibilităţi de abuzuri atît pînă la recepţionarea ajutoarelor umanitare de către beneficiari, cît şi după aceasta. Distribuirea şi recepţia medicamentelor din acest lot la Spitalul clinic municipal "V.Ignatenco", Spitalul clinic raional Căuşeni şi Spitalul republican pentru copii s-au efectuat cu divergenţe între cantităţile medicamentelor distribuite de către Direcţia sănătăţii şi cele recepţionate în realitate de către aceşti beneficiari, diferenţa sumară alcătuind peste 38,8 mii lei. Spitalul central raional Orhei (medic-şef - dl I.Şiman) în anul 1995 a beneficiat de un ajutor umanitar din Germania în valoare de 1,97 mil.lei, inclusiv de 10 seturi de computere, însă, conform actului de recepţie, au fost primite doar 7 computere, 3 seturi au dispărut. În prezent procesele de recepţionare, evidenţă şi distribuire a ajutoarelor umanitare, din cauza lipsei unui mecanism bine determinat, continuă să fie reglementate nesatisfăcător. Actele normative existente (Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.301 din 27.03.97 "Cu privire la instituirea Comisiei pentru ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova" şi scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.03/5 din 29.06.95"Cu privire la evidenţa contabilă şi darea de seamă pe valorile materiale şi mijloacele băneşti primite sub formă de ajutor umanitar în instituţiile bugetare ale republicii") nu sînt perfecte în acest sens, datorită cărui fapt Comisia pentru ajutoarele umanitare în forma şi componenţa ei actualănu-şi poate îndeplini funcţiile prevăzute de regulament şi, practic, n-a reuşit să ia sub control şi să schimbe situaţia creată la primirea şi valorificarea ajutoarelor umanitare. Scrisoarea sus-menţionată reglementează aceste procese doar pentru instituţiile bugetare. În afara acestei reglementări rămîn organizaţiile obşteşti şi persoanele particulare, care recepţionează şi distribuie loturi considerabile de ajutoare umanitare. 3.5 Administrarea şi gestionarea patrimoniului de stat Controalele efectuate în acest domeniu ne demonstrează că ministerele şi departamentele, agenţii economici care gestionează patrimoniul statului comit multiple încălcări ale legislaţiei în vigoare şi în cele mai dese cazuri în detrimentul statului. Din proprietatea statului, aflată în gestiunea AP "Aroma", cu participarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (MPAPS), în octombrie 1995 a fost sustrasă secţia de îmbuteliere a coniacurilor care cu utilajul respectiv a fost transmisă în fondul statutar al Întreprinderii mixte moldo-cipriote "Aroma-Plus" (ulterior "Euro-Alco"), creată din iniţiativa MAA, prin Hotărîrea Guvernului nr.711. Deşi Hotărîrea prevedea drept cofondator din partea moldovenească Întreprinderea de Stat "Aroma", în procesul de constituire a întreprinderii mixte MPAPS (dl C.Ciobanu) i-a înlăturat pe reprezentanţii AP "Aroma", asumîndu-şi rolul de cofondator al întreprinderii mixte. Curtea de Conturi, analizînd materialele de constituire a întreprinderii mixte, a constatat lipsa studiului de fezabilitate la fondarea acesteia. Cofondatorul străin al întreprinderii mixte a fost înregistrat în ţara de reşedinţă la 23.02.95 cu fondul statutar în mărime de 2140 dol. SUA. Contrar Legii cu privire la societăţile pe acţiuni nr.849-XII din 03.01.92, estimarea bunurilor materiale a fost efectuată nu la preţurile în vigoare, dar la preţurile valorii rămase la balanţa AP "Aroma". Ca rezultat, secţia de îmbuteliere a coniacurilor (dată în exploatare în anul 1975) cu o suprafaţă de 1147,5 m2 a fost estimată la numai 23,4 mii lei (20,4 lei/m2). Mai mult decît atît, reprezentantul statului (dl Gh.Cozub), profitînd de lipsa împuternicirilor concrete din partea MPAPS, a semnat unele documente defavorabile statului. Ca urmare, costul utilajului care trebuia să fie depus de firma cipriotă a fost micşorat de la 658,7 mii dol. SUA pînă la 267,8 mii dol. SUA, iar partea bănească - majorată de la 73,3 mii dol. SUA pînă la 464,2 mii dol. SUA. Utilajul adus în republică de către firma cipriotă n-a devenit proprietatea întreprinderii mixte, ci a rămas proprietate a firmei cipriote. Astfel, datorită iresponsabilităţii reprezentanţilor statului (C.Ciobanu, Gh.Cozub, C.Lozovanu) au fost lezate interesele Republicii Moldova ca participant la fondarea întreprinderii mixte, iar AP "Aroma" a rămas şi fără secţia de îmbuteliere a coniacurilor, şi fără baza de producţie de pe str.Petricani, care, avînd o suprafaţă totală a clădirilor de 5938 m2, staţie de transformatoare şi linie secundară de cale ferată, a fost vîndută cu preţul de numai 1,17 mil.lei. În perioada de activitate a ÎM "Euro-Alco" Republica Moldova n-a primit dividende de la exploatarea proprietăţii statului de către această întreprindere. Totodată, lichidînd utilajul tehnologic în valoare de 737 mii lei (21t de metal uzat, 7 pompe, 11 motoare etc.), ÎM "Euro-Alco" n-a înregistrat în evidenţa contabilă bunuri materiale nici de-un bănuţ. Asociaţia curativ-sanatorială (dl M.Moroşanu), contrar art.34 din Legea nr.390-XIII din 15.03.95 cu privire la Programul de stat de privatizare pe anii 1995-1996, prin ordinul nr.50 din 08.08.95, a acceptat privatizarea nelegitimă a spaţiului farmaciei "Tehmedfarm" S.R.L., amplasate în clădirea policlinicii din subordine. Totodată, Biroul de inventariere tehnică al mun.Chişinău a falsificat anul dării în exploatare a clădirii policlinicii (în loc de 1978 a indicat 1918), micşorînd considerabil (cu 59 la sută) preţul de vînzare al ei (uzura reală 18%, dar nu 77%). În pofida măsurilor întreprinse de conducerea actuală a Asociaţiei (dl N.Dolghii), în iulie 1997, pentru suspendarea acestei privatizări ilicite, adresîndu-se şi Guvernului şi Ministerului Privatizării, problema a rămas nerezolvată. Nerespectînd Legea cu privire la arendă nr.861-XII din 14.01.92, Ministerul Finanţelor (şeful Direcţiei administrative dl A.Diordiev) la 14.05.97 a încheiat un contract de colaborare cu S.R.L. "Şel şi C", care prevedea deschiderea în incinta ministerului a unei ospătării cu o suprafaţă de 312 m2. În perioada mai 1997 - februarie 1998, în rezultatul unei astfel de "colaborări", ministerul n-a beneficiat de arenda în sumă de 37,0 mii lei, suportînd, totodată, pierderi de la neachitarea serviciilor comunale - de 14,6 mii lei, remunerarea personalului care deservea ospătăria - de 7,2 mii lei (3,2 mii lei în a.1997). În lipsa unui contract de arendă, în incinta Ministerului Finanţelor îşi desfăşoară activitatea de antreprenoriat magazinul S.A. "Izvoraş-C", utilizînd fără plată un spaţiu de 41,7 m2, utilaj tehnologic şi inventar. Mai mult decît atît, vînzătoarea magazinului (dna M.Ungureanu), fiind remunerată la întreprinderea de comerţ, era remunerată şi de la minister. Totodată, ministerul n-a asigurat venitul (plata arendei) în sumă de 10,4 mii lei, acoperind în acelaşi timp cheltuielile comunale în sumă de 5,2 mii lei şi de remunerare a muncii vînzătorului în sumă de 3,2 mii lei. În perioada anilor 1996-1997 conducerea ministerului (dnii A.Cemîrtan, N.Luchian), eludînd Legea cu privire la arendă nr.861-XII din 14.01.92, a încheiat două contracte de colaborare (prestarea serviciilor medicale) cu sanatoriul "Constructorul" (dl G.Dodu), oferindu-i fără plată două încăperi cu o suprafaţă de 19,3 m2. Deşi, conform devizului de cheltuieli pe a.1997, Ministerul Finanţelor urma să-şi achite cota de 16,7 mii lei, de fapt a achitat 34,1 mii lei, folosind nelegitim în acest scop mijloace bugetare în sumă de 13 mii lei pentru acordarea serviciilor medicale unor colaboratori din alte instituţii. Pe parcursul a doi ani sanatoriul "Constructorul" a prezentat spre achitare conturi de plată în sumă de 46,9 mii lei pentru serviciile medicale prestate colaboratorilor Ministerului Finanţelor, nerecuperînd însă cheltuielile comunale de peste 5,6 mii lei, suportate de minister. Cu consimţămîntul Ministerului Apărării, firmei "Maricica" i-a fost cedată executarea contractului din 02.01.96 între minister şi Asociaţia invalizilor de război din Afganistan privind utilizarea capacităţilor de păstrare a carburanţilor la depozitul din Pîrliţa (Ungheni), condiţiile căruia au fost revăzute şi prevedeau darea în arendă a depozitului pe o perioadă de 25 ani cu plata anuală de 620,5 mii lei. La 01.04.97 arenda pentru închirierea depozitului a alcătuit 506 mii lei, dintre care firma "Maricica", prin efectuarea cheltuielilor de reparaţie, a achitat numai 136 mii lei, datoria neachitată alcătuind 370 mii lei. Încălcînd Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.95, Ministerul Apărării a încheiat contracte dezavantajoase statului, aducînd prejudicii de la micşorarea preţurilor. La 25.03.96 a fost încheiat contractul nr.25/631 (dl V.Anton) cu S.R.L. "Rival" privind livrarea unui complex de utilaj de calcul (230 mii lei), care conţinea metale preţioase în sumă de 1218,8 mii lei. Preţul de realizare a fost stabilit în sumă de 230 mii lei, adică cu 988,8 mii lei mai puţin decît numai costul metalelor preţioase. Totodată, încălcînd Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.105 "Privind măsurile urgente de normalizare a circulaţiei banilor în numerar în Republica Moldova" şi ignorînd Legea bugetului de stat pe anul 1996, firma "Rival" care nu se află pe adresa indicată în documentele de constituire şi n-a prezentat Inspectoratului Fiscal nici o dare de seamă, a achitat în numerar 184,7 mii lei prin intermediul întreprinderii "Teh-Expres". Altă tehnică de calcul, cu un conţinut al metalelor preţioase în sumă de 484,2 mii lei, a fost realizată potrivit contractului încheiat la 09.11.94 de şeful Direcţiei transmisiuni V.Vlaicu (cu acordul ex-ministrului P.Creangă), Centrului ştiinţifico-tehnic "Systemcomputer" S.R.L. la un preţ de 66,7 mii lei, costul fiind diminuat cu 417,5 mii lei. O atitudine nepăsătoare a manifestat conducerea Ministerului Apărării (MA) faţă de orăşelul militar dislocat în apropierea s.Olişcani (Şoldăneşti). Nefiind perfectate documentele necesare, au fost demolate şi descompletate o parte din clădirile orăşelului, iar materialele de construcţie obţinute şi rezervele de materiale noi, destinate finisării construcţiei, au fost utilizate neeficient. Din partea Ministerului Apărării şi Guvernului Republicii Moldova nu s-a reacţionat nici la Hotărîrea Curţii de Conturi nr.4-s din 15.01.96, prin care s-a cerut luarea măsurilor necesare pentru utilizarea efectivă a proprietăţii de stat amplasate la acest obiect. N-au fost acceptate nici propunerile reale ale unor persoane juridice privind modul de utilizare a acestui obiect. Fiind descompletat şi sustras tot ce a fost posibil, Guvernul (Hotărîrea nr.588 din 28.10.96) a decis transmiterea terenului pe care era amplasat acest orăşel în posesia Asociaţiei de stat pentru silvicultură "Moldsilva". Însă, nedeterminînd modul de utilizare a fondurilor fixe, acestea au fost casate de la balanţa MA, iar la balanţa Asociaţiei "Moldsilva" n-au fost luate. Asociaţia "Moldsilva" a ignorat Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7-s din 10.03.98 privind aprecierea preţului de cost al obiectului militar şi luarea lui la balanţă. Mai mult decît atît, încheind la 12.02.98 un contract cu firma "Producton" S.R.L.(Chişinău), care prevedea că firma va demonta obiectivele, ce nu pot fi supuse restabilirii sau reconstrucţiei, pentru ce beneficiarul livrează 75 la sută din materialele bune pentru folosire, de fapt, a demontat şi a transportat aceste materiale (56 t de podină ondulată, 87 t (8 buc.) de ferme-bloc, 97 t de metal (macarale-capră), 38 t de metal uzat, 18 coloane de metal, 97 de panouri pentru pereţi, 94 de grinzi, 258 de plite pentru drum, 233 de blocuri din beton) şi a transferat 8 mii lei în contul celor 25 la sută din materiale. Controlul pe teren a dovedit că în decurs de 6 ani orăşelul bine amenajat, din cauza lipsei de responsabilitate a factorilor de decizie din cadrul Guvernul Republicii Moldova, Ministerului Apărării, Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, ASS "Moldsilva", se află într-o stare dezastruoasă. Practic a rămas numai scheletul clădirilor, iar tot ce s-a putut de scos în valoarea de sute de milioane de lei a fost scos şi sustras din proprietatea statului pe diferite căi. În toată această perioadă de timp poziţia MPAPS faţă de evidenţa şi gestionarea proprietăţii de stat aflate în orăşelul militar a fost neadecvată şi nepăsătoare, acesta, potrivit actelor normative în vigoare, fiind obligat să organizeze evidenţa şi gestionarea efectivă şi raţională a patrimoniului de stat. În baza contractului încheiat între Ministerul Apărării cu Ministerul Informaticii şi Telecomunicaţiilor, a fost transmis de la balanţă la balanţă sistemul de legătură cu condiţia ca din 960 de canale 85 vor fi exploatate gratis 20 ani pentru necesităţile MA, iar 875 vor fi exploatate de reţeaua telefonică interurbană şi internaţională. De fapt, Ministerul Apărării a plătit din contul alocaţiilor bugetare pentru serviciile de legătură telefonică circa 410 mii lei, pe cînd sistemul de legătură prin cablu n-a fost evaluat şi luat la evidenţa contabilă a Î.S. "Moldtelecom". Estimarea fondurilor fixe la S.A. "Metal" (V.Odobescu, M.Cazacov) a fost efectuată cu încălcări ale Hotărîrii Guvernului nr.30 din 16.01.96. Astfel, clădirea secţiei de prelucrare a lemnului (1957), cu o suprafaţă de 743 m2 a fost inclusă cu valoarea reziduală "zero". Din 48 de unităţi de transport 37 au fost estimate cu valoarea reziduală "zero", inclusiv GAZ-31029 "Volga" - a.1995, GAZ 2110 - a.1992, microbuzul "Toyota" - a.1992 (pentru reparaţia căruia pe parcursul anilor 1995-1996 s-au cheltuit 2,4 mii dolari SUA). Conducerea Academiei de Poliţie "Ştefan cel Mare" (V.Guţuleac, G.Guţu), încălcînd prevederile art.40 din Legea contabilităţii, în anul 1997 nu a luat la evidenţă opt denumiri de fonduri fixe, inclusiv complexul sportiv deschis, anexa la clădire, sera, estacada şi altele. Ignorînd prevederile Legii învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.95 şi Hotărîrea Guvernului nr.761 din 13.09.94, comandantul Academiei de Poliţie dl V.Guţuleac în iulie 1997 a semnat contractul nr.5/1 privind arendarea încăperilor studenţeşti pentru procesul de învăţămînt, potrivit căruia Asociaţiei Independente de Criminologie (dl V.Bujor, el şi locţiitor al comandantului) i s-a transmis în arendă o parte din localurile clădirii din str.Putna 10/2. În contract neîntemeiat n-a fost prevăzută plata pentru energia termică, apă şi canalizare, care a fost achitată din contul mijloacelor bugetare alocate pentru întreţinerea Academiei. Însă, deşi plata de arenda a fost diminuată (48 lei anual, sau 4 lei lunar pentru un metru pătrat), nici aceasta nu a fost achitată, venitul ratat constituind 181,6 mii lei. Neeficient sînt folosite şi mijloacele de transport aflate în posesia Academiei de Poliţie. Timp de 6 ani nu au fost utilizate 12 motociclete, păstrîndu-se practic noi, costul cărora constituie 70 mii lei. În noiembrie 1997 au fost decontate 2 autoturisme defectate în urma accidentelor rutiere cu uzură incompletă (GAZ 3102 - de 14,4 mii lei şi ARD - 243D - 15,5 mii lei), sume care nu au fost restituite din contul persoanelor vinovate, prejudiciile constituind 29,9 mii lei. Conform contractului din 12.09.97 (semnat de V.Moraru - locţiitorul comandantului), fără consimţămîntul MAI, a fost transmis în arendă dlui V.Cernolev automobilul de tip "KAMAZ-5320" (costul estimativ - 47,3 mii lei) contra unei plăţi de 1,0 mie lei lunar. Însă pe parcursul a 13 luni nu a fost achitată sumă cuvenită de 13 mii lei, iar în buget nu a fost vărsată suma TVA de 2,2 mii lei. Academia n-a întreprins măsurile cuvenite pentru încasarea datoriei, iar locul aflării acestui automobil nu este cunoscut. Ministerul Afacerilor Interne n-a îndeplinit Hotărîrea Guvernului nr.325 din 22.05.95 "Privind Concepţia pregătirii cadrelor de jurişti în instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne" referitor la transmiterea stadionului şi bazinului Academiei de Poliţie a MAI, astfel fiind micşorată baza tehnico-materială. Stadionul acesta a rămas la balanţa Clubului sportiv "Dinamo", care în anul 1997 a încheiat un contract de arendă cu Î.M. "Gheliopoli" S.R.L. despre deschiderea pieţei comerciale. Prin acest contract, încheiat de către directorul CSC "Dinamo" dl V.Mihalachi, studenţii Academiei de Poliţie au fost lipsiţi de terenul sportiv necesar. În procesul de privatizare a S.A. "Magistrala" (dl V.Mrug, dna T.Naclacevschi) neîntemeiat a fost diminuată cota-parte a statului, pe cînd cea a colectivului - neîntemeiat majorată. Astfel, în componenţa bunurilor statului la data transmiterii în arendă nu au fost incluse 457 unităţi de mijloace fixe, care în perioada de arendă au fost comercializate, lichidate şi transmise cu titlu gratuit. Valoarea iniţială a acestor mijloace constituie 1,6 mil.ruble, sau 16 la sută din valoarea tuturor fondurilor fixe arendate. Neincluderea acestor bunuri în capitalul statutar al S.A. "Magistrala" a contribuit la diminuarea cotei statului cu 363,5 mii lei. Totodată, folosirea normelor de amortizare greşite a dus la diminuarea valorilor estimative a fondurilor fixe cu 90,4 mii lei, iar utilizînd coeficienţi de indexare incorecţi, cota colectivului de arendă a fost majorată cu 391,4 mii lei. Tot la această unitate, contrar prevederilor art.15 din Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr.847-XII din 03.01.92, costul utilajului destinat instalării (cota-parte a statului) a fost diminuat cu 139,2 mii lei. Totodată, diferenţa valorilor de bilanţ la data trecerii la arendă şi data acţionării în mărime de 709,8 mii lei a fost neîntemeiat inclusă în calitate de produs de arendă. Iar mijloacele băneşti primite din buget în ordinea redistribuirii lor centralizate în sumă de 1,1 mil.ruble, contrar art.10 din Legea cu privire la privatizare, au fost echivalate cu 1,1 mii lei. De menţionat că estimarea proprietăţii statului, introduse în capitalul statutar al S.A. "Mezon", a fost efectuată după lichidarea unui număr de fonduri fixe, fără inventarierea tuturor bunurilor materiale. La reorganizarea A.P. "Mezon" în societate pe acţiuni din vina comisiei de privatizare şi din cauza lipsei de control din partea Ministerului Privatizării, patrimoniul statului inclus în capitalul statutar a fost diminuat cu 5,1 mil.lei, inclusiv 2,7 mil.lei - ca urmare a folosirii incorecte a normelor de amortizare la clădiri şi 2,4 mil.lei - în rezultatul neindexării cu indicii prevăzuţi pentru anul 1993 a 1215 obiecte, incluse în actul de estimare. Totodată, la Ministerul Privatizării lipsea actul de estimare a construcţiilor nefinisate în valoare de 3,17 mil.lei şi actul de estimare a utilajului destinat instalării în valoare de 2 mil.lei. Nu au fost incluse în capitalul statutar 5 clădiri cu valoarea estimativă de 2,1 mil.lei şi construcţia nefinisată a unui bloc de producţie cu valoarea estimativă de 13,2 mil.lei. În rezultatul folosirii incorecte a normelor de amortizare, valoarea clădirilor introduse în capitalul statutar alS.A. "Perfuzon" a fost diminuată cu 5 7 mil.lei. La 01.04.95 (pînă la acţionare), soldul mijloacelor fixe ale uzinei "Mezon" neîntemeiat a fost micşorat cu 7,2 mil. lei. Documentele de confirmare a acestei operaţiuni lipsesc. Din vina conducerii (dl V.Niculin), patrimoniul de stat este gestionat contrar intereselor statului. Începînd cu anul 1989, utilajul procurat şi neinstalat (estimat la 1,9 mil.lei), păstrat sub cerul liber, actualmente este deja uzat moral. Potrivit situaţiei din 1 octombrie 1997, S.R.L. "Vavit" nu a achitat costul valorilor materiale şi soldul numerarului din casă, înregistrate în bilanţ la data transmiterii în arendă a încăperilor (01.04.1997), care constituie 50,0 mii lei. La data de 01.01.95, conform înscrierilor contabile, Compania "Neftegasgroup" LTD datorează uzinei "Mezon" 6,7 mil. lei, dintre care documentar nu este confirmată stingerea datoriilor în sumă de 5,3 mil. lei. Contrar prevederilor Legii cu privire la Programul de Stat de privatizare pentru anii 1995-1996 şi ale Regulamentului cu privire la modul de determinare a activelor neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor şi de vînzare a lor, aprobat prin Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova nr. 316 şi nr. 665, Procuratura Generală a realizat 18 autoturisme fără a ţine cont de valoarea lor de piaţă şi de prevederile Legii bugetului de stat pe anul 1995, nefiind vărsate în buget mijloace băneşti în sumă de 13,8 mii lei, folosindu-le, de fapt, la finanţarea Procuraturii. Pe parcursul anului 1997 în sistemul Concernului "Apele Moldovei" (V.Grec), au fost scoase de la evidenţa contabilă şi trecute la pierderi mijloace fixe în urma delapidărilor în sumă de 2,0 mil. lei, dintre care la Asociaţiile Interraionale de Producţie, Reparaţie şi Exploatare: Drochia - de 171 mii lei, Hînceşti - de 1,7 mil. lei, Orhei - de 162 mii lei. De la balanţa Bazei de transport auto nr.2 or.Orhei au fost transmise cu titlu gratuit, în baza ordinului nr.123 din 10.11.94, semnat de către ex-preşedintele Concernului dl V.Grec, la balanţa Concernului "Apele Moldovei" 12 unităţi de transport auto (11 - KAMAZ-5511), pentru a fi utilizate mai eficient, care, conform contractului din 28.11.94, pentru o plată de arendă de 288 mii dol.SUA, au fost transmise S.A. "Avînt" pe un termen de 3 ani. Deşi aceste 11 unităţi auto au fost utilizate în Nigeria şi Benin, plata de arendă aşa şi n-a fost achitată din anul 1995. În contradicţie cu prevederile art.11 din Legea cu privire la privatizare şi art.4 şi 29 din Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998, cu consimţămîntul fostului Minister al Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, a fost înstrăinat cinematograful "Patria" (mun.Chişinău) fără asigurarea preţului iniţial de vînzare. Fiind stabilit preţul minim de vînzare a patrimoniului cinematografului de 1,8 mil. lei, iar cel maxim de 3,9 mil. lei, cinematograful "Patria" a fost vîndut firmei "Calaj"S.R.L. la preţul oferit de această firmă în sumă doar de 1,2 mil. lei, sau cu 643,4 mii lei mai puţin decît preţul minim de vînzare. Fostul Minister al Privatizării n-a îndeplinit prevederile Hotărîrii Guvernului nr.624 din 07.07.97 privind transmiterea clădirii de pe bd.Ştefan cel Mare 151 mun.Chişinău la balanţa Direcţiei Generale pentru Administrarea Clădirilor a Cancelariei de Stat, care a efectuat din contul bugetului cheltuieli în sumă de 375 mii lei pentru restabilirea clădirii. În loc de aceasta, ministerul a eliberat un certificat nelegitim, în baza căruia clădirea a fost introdusă în capitalul statutar al întreprinderii private "Ambasador-MD". Ca rezultat al acestor încălcări întreprinderea nominalizată a încasat în perioada 01.07.94-30.04.99 numai de la Ambasada Federaţiei Ruse în Moldova (una din organizaţiile, care arendau spaţii în această clădire) 593,5 mii lei, inclusiv după emiterea Hotărîrii Guvernului 519,7 mii lei, care trebuiau să fie introduşi în bugetul statului din contul caruia a fost restabilită clădirea. Mai mult decît atît, cu toate că în chestiunea respectivă sînt emise deciziile instanţelor judecătoreşti, inclusiv ale Curţii Supreme de Justiţie despre declararea nulă a documentelor de fondare a întreprinderii "Ambasador-MD", din cauza iresponsabilităţii organelor de stat, întreprinderea nominalizată continuă să exploateze clădirea pînă în prezent şi să primească de pe urma acestei activităţi venituri nelegitime. Proprietarul patrimoniului naţional, din însărcinarea Parlamentului, este Guvernul, care a delegat dreptul de administrare Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat. Însă practica de control ne demonstrează că patrimoniul statului se gestionează insuficient. În primul rînd, activitatea de formare a registrului evidenţei proprietăţii de stat, începînd cu anul 1992 şi pînă în prezent, nu este dusă la bun sfîrşit. În al doilea rînd, evaluarea patrimoniului de stat nu este finalizată, lipseşte o metodologie unică de estimare a proprietăţii şi luarea ei la evidenţa contabilă. Ca rezultat, toată proprietatea este folosită iraţional, iar acumulările în buget de la utilizarea ei sînt mizerabile, după cum reiese din rezultatele controalelor efectuate de Curtea de Conturi în anii 1995-1998. De aceea, se cere o modificare urgentă a legislaţiei civile şi penale, ridicarea responsabilităţii tuturor gestionarilor la dirijarea proprietăţii de stat. CAPITOLUL 4 Măsurile întreprinse, la cererile Curţii de Conturi, de către factorii de decizie pentru lichidarea încălcărilor depistate în activitatea unităţilor economice supuse controlului Curtea de Conturi în activitatea sa de control a urmărit scopul scoaterii la iveală a lacunelor şi încălcărilor comise de subiecţii supuşi controlului, precum şi curmarea acestora, recuperarea prejudiciului cauzat statului, tragerea la răspundere, conform legislaţiei în vigoare, a persoanelor vinovate, lichidarea neajunsurilor depistate la administrarea şi utilizarea neefectivă a resurselor materiale şi financiare ale statului. O problemă importantă în activitatea Curţii de Conturi a fost şi rămîne realizarea cerinţelor hotărîrilor adoptate de către factorii de decizie ai subiecţilor supuşi controlului, prin care de la conducerea acestora s-a cerut luarea măsurilor privind lichidarea încălcărilor comise, repararea prejudiciilor şi îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a unităţilor încredinţate. Ca rezultat, la 1 ianuarie 1999 din 19,7 milioane lei, prevăzute în hotărîrile Curţii de Conturi, în bugetul de stat au fost încasate de la agenţii economici 10 8 mil.lei, inclusiv de la S.A. "Termocom" - 6,2 mil.lei, S.A. "Mezon" - 1,9 mil.lei, S.A. "Aroma" - 658 mii lei etc. Au fost restituite mijloace bugetare utilizate nelegitim contrar destinaţiei - 4,0 mil.lei şi restabilită cota statului în fondul statutar al societăţilor pe acţiuni - 128,3 mil.lei. La 175 persoane lis-au aplicat diferite sancţiuni disciplinare, inclusiv au fost destituite din funcţiile deţinute 34 de persoane. Astfel au fost eliberaţi din funcţiile deţinute şefii de direcţie ai Ministerului Agriculturii şi Alimentaţieidnii I.Urzică, A.Hurmuzachi, V.Buligac; dl Gh.Trocin- şeful Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău (angajat ulterior în aceeaşi funcţie); dl M.Bolohan - preşedintele Consiliului de conducere de la "Viorica-Cosmetic"; dnii V.Vasiloi şi A.Cazacu - directori executivi ai Fondului Social, dna E.Ciumacenco - vicepreşedintele Concernului "Apele Moldovei" ş.a. Controlul efectuat de Curtea de Conturi asupra executării de către factorii de decizie a hotărîrilor privind rezultatele controalelor efectuate a dat posibilitate ca în decursul perioadei nominalizate să fie îndeplinite un şir de cerinţe ale acestor hotărîri. Au fost abrogate unele dispoziţii şi hotărîri ale Guvernului, adoptate anterior nejustificat. De exemplu, din Hotărîrea Guvernului nr.699 din 25.07.97, au fost excluse facilităţile acordate S.A. "Taxi-Service" ca fiind nelegitime, iar prin Hotărîrea nr.935 din 04.04.98 abrogată Dispoziţia Guvernului nr.127-D din 13.04.95 cu privire la transmiterea cu titlu gratuit de la balanţa mun.Chişinău la balanţa S.R.L. "Fondul pentru ocrotirea copiilor invalizi orfani" a edificiului de pe str. Columna 76. Au fost elaborate proiecte de legi pentru modificarea unor articole din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nr.1359-XIII din 24 octombrie 1997 referitoare la statutul juridic şi competenţa Fondului Social, care în redacţia iniţială limitau sfera de activitate şi competenţa Direcţiei executive a Fondului Social în procesul acumulării şi distribuirii mijloacelor financiare provenite din cotele de asigurare socială obligatorie. În scopul unei reglementări mai stricte a procesului de acumulare a mijloacelor financiare şi achitării datoriilor la plata pensiilor şi indemnizaţiilor, la 28 septembrie 1998 a fost adoptată Decizia Guvernului Republicii Moldovanr.114-d, care prevede realizarea mărfurilor sechestrate pensionarilor în contul datoriilor la plata pensiilor printr-o reţea de magazine specializate, excluzînd în acest mod numeroşii intermediari, sferă în care se comiteau, de regulă, cele mai multe abuzuri şi fraude. În contextul aceloraşi eforturi se încadrează şi proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la unele măsuri urgente de lichidare a restanţelor la plata pensiilor şi indemnizaţiilor, printre care s-a propus şi abrogarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.275 din 15 mai 1996 privind achitările reciproce cu mărfuri şi produse alimentare. Paralel, prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.833 din 29.08.98, au fost abrogate Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova nr.593 din 30.06.97, nr.799 din 21.08.97 şi nr.817 din 01.09.97, ce prevedeau achitarea datoriilor la plata pensiilor şi indemnizaţiilor prin produse agricole (grîu, porumb, floarea-soarelui). Pentru remedierea situaţiei şi prevenirea ilegalităţilor în administrarea resurselor materiale şi financiare publice, Guvernul, prin Hotărîrea nr.1191 din 08.12.98 "Despre rezultatele controalelor Curţii de Conturi dinianuarie-septembrie 1998 asupra administrării şi utilizării resurselor materiale şi financiare publice", a obligat Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare şi Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat să-l elibereze din funcţia deţinută pe dl M.Ciubară, preşedintele Societăţii pe Acţiuni "Tutun" şi directorul comercial al Combinatului de tutun, conform Legii cu privire la societăţile pe acţiuni, iar Ministerul Industriei şi Comerţului şi Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat au fost obligaţi să determine gradul de responsabilitate a dlor V.Odobescu, preşedintele Consiliului de conducere, şi I.Ceban, reprezentantul statului în Societatea pe Acţiuni "Metal". De asemenea, a fost obligat Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi Departamentul Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil să-l revoce pe dl L.Liulin din funcţia de reprezentant al statului în Societatea pe Acţiuni "Completgaz", iar pe dl I.Pomană să-l elibereze din funcţia de preşedinte al Consiliului de conducere, conform Legii cu privire la societăţile pe acţiuni. Pentru multiple încălcări ale legii la formarea şi executarea bugetului asugurărilor sociale de stat şi a devizului de cheltuieli, dl A.Cazacu, director executiv al Fondului Social, a fost eliberat din funcţie. În scopul urgentării lichidării neajunsurilor depistate, în unele cazuri Curtea de Conturi a conlucrat nemijlocit cu aparatele Guvernului, ministerelor, departamentelor şi altor organe de administrare de rang republican. Numai pe parcursul anului 1998 Guvernul Republicii Moldova la 4 din şedinţele sale a pus în discuţie probleme şi a formulat măsuri privind executarea de către subiecţii supuşi controlului a hotărîrilor Curţii de Conturi. De rînd cu măsurile menţionate, pentru stabilirea stării reale de lucruri, Guvernul, de comun acord cu Curtea de Conturi, a format comisii mixte, compuse din colaboratori ai Cancelariei de Stat şi din controlori ai Curţii de Conturi, pentru efectuarea unor controale operative în ministere, departamente, la agenţi economici în vederea elucidării situaţiei privind executarea hotărîrilor Curţii de Conturi şi a măsurilor întreprinse pe fiecare caz aparte. În majoritatea cazurilor controalele au confirmat iresponsabilitatea conducătorilor în ce priveşte cauzele persistenţei încălcărilor, acestea fiind comise în special din motivul exercitării insuficiente a atribuţiilor de către factorii de decizie ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Departamentului Control Financiar şi Revizie, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei ş.a. Ultimele rezultate ale controalelor efectuate de comisiile mixte au constituit subiecte ale unor discuţii şi examinării suplimentare în cadrul consiliilor colegiale ale ministerelor şi departamentelor. În baza deciziilor colegiilor, au fost emise ordine prin care la 19 persoane cu funcţii de răspundere din cadrul ministerelor le-au fost aplicate sancţiuni disciplinare pentru abaterile comise în activitatea lor. În dependenţă de gradul de responsabilitate şi vinovăţie, 8 persoane au fost destituite din funcţie, altele au fost avertizate. S-au depistat neajunsuri în activitatea reprezentanţilor statului la S.A. "Metal", S.A. "Termocom", uzina "Giuvaier", S.A. "Inmacom", S.A. "Magistrala", S.A. "Aroma", care, neîndeplinindu-şi funcţiile delegate, n-au asigurat integritatea patrimoniului statului şi folosirea lui eficientă. În scopul îmbunătăţirii dirijării întreprinderilor, s-au revocat reprezentanţii statului din Consiliile de administraţie ale S.A. "Termocom", uzina "Giuvaier". În urma controalelor desfăşurate de Curtea de Conturi au fost supuse reînregistrării Concernul Republican pentru Resurse Materiale "Moldresurse", Asociaţia de producţie "Aroma". La ultima a fost revocat Consiliul de administraţie şi stabilită noua sa componenţă pentru asigurarea administrării colective şi apărarea intereselor statului. Au fost anulate deciziile nejustificate, luate anterior de Departamentul Control Financiar şi Revizie, privind anularea unor sancţiuni financiare faţă de o parte din agenţii economici, care nu şi-au onorat obligaţiunile, conform legislaţiei în vigoare, faţă de stat. Astfel, au fost abrogate şi suspendate 4 hotărîri, în urma cărui fapt a fost ridicat sechestrul bunurilor materiale, iar bugetul a fost lipsit de mijloace băneşti de la sancţiuni financiare în mărime de peste 2 mil.lei. În baza cerinţelor Curţii de Conturi, Departamentul Controlului Vamal a luat măsuri privind perfectarea corectă a documentelor vamale, pentru asigurarea integrităţii ajutoarelor umanitare primite, iar Guvernul, prin Hotărîrea nr.1036 din 14.10.98, a aprobat Regulamentul cu privire la evidenţa şi distribuirea acestor ajutoare. La cerinţele Curţii de Conturi, S.A. "Tutun" a adoptat Regulamentul care prevede încheierea contractelor direct cu producătorii, fără implicarea intermediarilor, prin aprovizionarea cu materie primă şi alte bunuri materiale. Pentru neadmiterea încălcărilor actelor normative, la această Societate a fost implementată computerizarea evidenţei contabile, utilizarea principiilor marketing în activitatea financiară şi organizarea procesului de producere. Conform cerinţelor Curţii de Conturi, la S.A. "Mezon" de către conducerea acesteia şi persoanele cu funcţii de răspundere ale Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a fost efectuată o inventariere totală a patrimoniului cu reevaluarea capitalului statutar, în urma căreia cota statului s-a majorat cu 23,9 mil.lei şi, respectiv, s-au efectuat modificările şi completările necesare în documentele de constituire. La S.A. "Termocom", în urma lichidării încălcărilor depistate de Curtea de Conturi cota statului s-a majorat de la 71 la 90,7 la sută, sau cu 69,2 mil.lei. Controalele organizate prin intermediul grupurilor mixte au confirmat, totodată, starea de inerţie ce predomină în aparatele ministerelor şi departamentelor privind realizarea indicaţiilor expuse în hotărîrile Curţii de Conturi. O parte considerabilă din indicaţiile date de către Curtea de Conturi organelor de conducere ale ministerelor şi departamentelor a rămas nesoluţionată, unele din ele fiind chiar ignorate. Unele persoane cu funcţii de răspundere, vinovate de încălcarea actelor legislative şi normative, comiterea de acţiuni frauduloase privind utilizarea patrimoniului de stat, au rămas nesancţionate din simplul motiv că au abandonat benevol funcţiile ce le deţineau şi au plecat din organele administraţiei publice respective. În scopul îmbunătăţirii situaţiei privind executarea hotărîrilor Curţii de Conturi, au fost convocate întîlniri cu factori de decizie ai subiecţilor supuşi controalelor, care n-au executat în deplină măsură cerinţele hotărîrilor Curţii de Conturi. În adresa factorilor de decizie, care s-au eschivat de la îndeplinirea cerinţelor hotărîrilor Curţii de Conturi, au fost remise scrisori de avertizare, conform art.174(9) al Codului cu privire la contravenţiile administrative. Începînd cu 15 octombrie 1998, s-a stabilit un control preventiv al Curţii de Conturi la Fondul Social al Republicii Moldova. Se apelează la justiţie şi pentru sancţionarea persoanelor care nu îndeplinesc hotărîrile Curţii de Conturi. Pe măsura examinării rezultatelor controalelor efectuate, Curtea de Conturi a remis hotărîrile adoptate Preşedintelui Republicii Moldova - în 14 cazuri, Parlamentului - în 21 şi Guvernului - în 29 de cazuri, pentru informare şi luare de atitudine, respectarea de către factorii de decizie a legislaţiei economico-financiare şi a principiilor utilizării şi gestionării mijloacelor şi resurselor financiare. Hotărîrile Curţii de Conturi au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice prin publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Măsurile întreprinse de către Guvern, ministere, departamente, întreprinderi au dat posibilitate să fie îndeplinite majoritatea cerinţelor hotărîrilor adoptate, însă unele cerinţe ale acestor hotărîri au rămas neexecutate. Deşi fiecare hotărîre a Curţii de Conturi a fost examinată la şedinţele colegiilor ministerelor şi departamentelor, în cadrul cărora s-au luat măsuri pentru lichidarea neajunsurilor, repararea prejudiciilor materiale cauzate statului, sancţionarea persoanelor cu funcţii de răspundere vinovate de administrarea şi utilizarea iraţională şi neefectivă a resurselor materiale şi financiare publice, ordinea şi disciplina în sistemul economico-financiar, inclusiv în cel bugetar, nu s-au îmbunătăţit. De menţionat că din cele 61 de hotărîri ale Curţii de Conturi, adoptate pe parcursul anului 1998 şi I trimestru al a.1999, 37 au fost remise Guvernului, pentru a interveni la soluţionarea diferitor probleme de importanţă majoră, apreciate de Curtea de Conturi ca acţiuni sau fenomene cu caracter distructiv pentru economia naţională. În scopul rezolvării problemelor expuse în hotărîrile sale, Curtea de Conturi a revenit de multiple ori cu demersuri în adresa Guvernului, ministerelor, departamentelor. Cu toate că Curtea de Conturi a întreprins măsuri respective, unele cerinţe din hotărîrile Curţii de Conturi au rămas nesoluţionate, inclusiv de către: Guvern - 26 de cerinţe, dintre care 16 din anii 1997-1998; 9 cerinţe din a.1998 n-au fost luate în consideraţie, nu s-a dat nici un răspuns; Ministerul Economiei şi Reformelor (Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat) - 15; Ministerul Finanţelor - 10; Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor - 6 ş.a. La 24.03.99 Curtea de Conturi, prin demersul nr.02/2-89, a informat din nou Guvernul despre nivelul redus de executare a cerinţelor din hotărîrile Curţii de Conturi, solicitînd rezolvarea definitivă a problemelor specificate în hotărîrile Curţii de Conturi remise anterior, dar reacţia Guvernului a fost neadecvată şi, drept consecinţă, de propunerile Curţii de Conturi continuă să nu se ţină seama. Demersuri analogice au fost remise şi în adresa ministerelor, inclusiv a celor menţionate mai sus. Însă, peste tot persistă lipsa disciplinei şi ordinii de stat în sistemul de administrare şi gestionare a mijloacelor financiare şi materiale publice. Astfel, prin Hotărîrea nr.35 din 09.07.96 "Privind rezultatele controlului asupra alocaţiilor bugetare distribuite Agenţiei pentru restructurarea întreprinderilor şi acordarea asistenţei tehnice "ARIA", Guvernului i s-a propus de a înfăptui unele modificări în Regulamentul Agenţiei "ARIA" referitor la determinarea statutului şi efectuarea modificărilor conform prevederilor legislaţiei în vigoare, deoarece s-au constatat încălcări flagrante. Numai după 2 ani (după 5 scrisori de revenire), la28 mai 1999, Guvernul a dat răspuns, însă modificările propuse aşa şi nu au fost adoptate. Guvernul nu a reacţionat la examinarea stării privind existenţa a două organe cu funcţii împuternicite de dirijare a complexului energetic al republicii, excluderea dublării funcţiilor prevăzute în actele normative care reglementează activitatea acestor organe (Hotărîrea Curţii de Conturi nr.15 din 20.06.98 privind activitatea Departamentului Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil). La această hotărîre n-a urmat răspuns. Prin Hotărîrea nr.1 din 05.02.98 privind activitatea Asociaţiei curativ-sanatoriale, Guvernului i s-a propus stoparea alocaţiilor bugetare pentru investiţii capitale pe teritoriul Ucrainei pînă la rezolvarea definitivă a problemei despre proprietatea Republicii Moldova în această ţară (sanatoriile "Moldova" Truscaveţ, "Moldova" Odesa, "Sănătate" Sergheevka). Deşi s-a apelat la Guvern de 4 ori, propunerea aşa şin-a fost examinată, iar problema n-a fost soluţionată. Nu s-a reacţionat nici la Hotărîrea nr.44 din 05.11.98 privind activitatea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, în care Guvernului i s-a propus să aducă în conformitate cu Legea fondului rutier prevederile Hotărîrii Guvernului nr.802 din 07.11.94 cu modificările ulterioare vizînd virarea în buget a taxelor (art.7 din lege). Curtea de Conturi în Hotărîrea nr.52 din 21.11.97 "Privind rezultatele controlului tematic asupra activităţii economico-financiare şi procesului de acţionare a S.A. "Vibropribor" a propus Guvernului elaborarea unui act normativ, care ar reglementa procesul de estimare a proprietăţii intelectuale, introduse în fondurile sociale ale societăţii pe acţiuni, şi a obligat Ministerul Privatizării să verifice veridicitatea evaluării proprietăţii intelectuale incluse în fondul statutar al S.A. "Vibropribor". După 5 scrisori de revenire în adresa Guvernului şi 2 în adresa Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat pînă în prezent această hotărîre nu s-a executat. Mai mult decît atît, la 31 martie 1998 Guvernul, prin Hotărîrea nr.347, aprobă lista întreprinderilor al căror patrimoniu de stat se expune la concursul de selectare a solicitanţilor pentru transmitere în proprietate fiduciară, în care s-a introdus şi S.A. "Vibropribor". La 29.04.98 Curtea de Conturi s-a adresat Guvernului cu demersul nr.02/2-132 în care a considerat oportun de a exclude Întreprinderea de stat "Vibropribor" din această listă şi de a desemna conducătorul acestei întreprinderi, însă la demersul respectiv, în pofida multiplelor apelări, n-a urmat răspuns. De menţionat că sînt cazuri cînd Guvernul, în baza propunerilor Curţii de Conturi, adoptă hotărîrile respective, însă ele aşa şi nu se execută. Astfel, prin Hotărîrea nr.40 din 2 octombrie 1997 privind rezultatele reviziei financiare la Cancelaria de Stat, de la Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat(dl Iu.Badîr), de comun acord cu Cancelaria de Stat(dl N.Cernomaz), s-a cerut restabilirea în proprietatea statului a pavilionului amplasat în mun.Chişinău pe str.31 August 78. Cu toate că prin Hotărîrea Guvernului nr.1021 din 4 noiembrie 1997 s-a obligat Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi Cancelaria de Stat să execute cerinţa menţionată, pînă în prezent pavilionul aşa şi n-a fost restabilit în proprietatea statului, deşi Guvernul a fost informat de 4 ori despre neexecutarea hotărîrii Curţii de Conturi, precum şi despre neglijarea prevederilor propriei hotărîri. Din lipsa de control asupra executării propriilor hotărîri, Guvernul timp de 9 luni n-a cerut de la Primăria mun.Chişinău îndeplinirea Hotărîrii Guvernului nr.935 din 04.09.98 referitor la transmiterea cu titlu gratuit la balanţa Primăriei a clădirii "Fondul pentru ocrotirea copiilor invalizi orfani". În anul 1999 Guvernul n-a luat nici o atitudine faţă de 9 propuneri din hotărîrile Curţii de Conturi. Pe parcursul ultimilor ani de activitate de control din an în an se constată o disciplină mai scăzută de executare a hotărîrilor Curţii de Conturi de către conducerea Guvernului, ministerelor şi departamentelor. Prin Hotărîrea nr.27 din 22.07.98 "Privind rezultatele controlului asupra executării devizului de cheltuieli, formării şi utilizării mijloacelor speciale la Ministerul Finanţelor", Curtea de Conturi a cerut de la conducerea actuală a ministerului (dl A.Arapu) lichidarea încălcărilor şi neajunsurilor depistate la gestionarea mijloacelor bugetare şi speciale pînă la 1 septembrie 1998. Ministerul Finanţelor s-a adresat în Curtea Supremă de Justiţie cu o cerere de recurs împotriva acestei hotărîri. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii Supreme de Justiţie din 10.09.98 s-a refuzat în satisfacerea cererii de recurs, depuse de Ministerul Finanţelor, iar hotărîrea Curţii de Conturi a fost lăsată în vigoare fără modificări. Însă Ministerul Finanţelor, prin hotărîrea Golegiului din 17.08.98, a considerat inoportună şi neargumentată din punct de vedere economic cerinţa Curţii de Conturi privind micşorarea cu 505,2 mii lei a alocaţiilor bugetare pentru Direcţia administrativă. În pofida măsurilor suplimentare întreprinse de Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor, sub diferite pretexte, refuză de a executa cerinţele din hotărîrile Curţii de Conturi. Prin hotărîrea nr.14 din 12.06.98 "Privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Asociaţiei de producţie "Aroma", de la Ministerul Economiei şi Reformelor s-a cerut efectuarea expertizei privind corectitudinea determinării preţurilor mijloacelor fixe ale statului depuse în fondul statutar al Î.M. "Euro-Alco" şi ale celor comercializate firmei cipriote "GMV CO LTD", precum şi tragerea la răspunderea stabilită de lege a persoanelor împuternicite să gestioneze patrimoniul de stat aflat în posesia Î.S. "Aroma" (Gh.Cozub, C.Lozovanu) şi retragerea licenţei de estimare de la firma "NGG-Print". După un şir de demersuri în timp de un an cerinţele menţionate rămîn neîndeplinite. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova (Hotărîrile nr.47 din 14.11.97 şi nr.44 din 05.11.98) n-a asigurat încasarea deplină de către întreprinderile subordonate a plăţilor pentru cheltuielile efectuate în folosul structurilor nestatale şi persoanelor fizice; nu s-au aplicat măsuri disciplinare faţă de persoanele responsabile ce au admis cheltuirea mijloacelor financiare ale fondului rutier în contradicţie cu prevederile Legii fondului rutier. Nu este soluţionată definitiv problema gestionării raţionale a patrimoniului statului la Î.M. "SUN-TV". Aceste şi alte cerinţe au fost înaintate de repetate ori ministerului, la care pînă în prezent nu s-a primit răspuns. De rînd cu cele expuse mai sus e necesar de accentuat că şi la unele organizaţii, întreprinderi de stat, asociaţii au fost depistate încălcări flagrante, lichidarea cărora ar trebui să fie urgentată de către conducerea ministerelor şi departamentelor respective. Situaţia de criză economică profundă în care se află republica poate fi ameliorată, în mare măsură, dacă din partea Guvenului Republicii Moldova vor fi întreprinse un şir de măsuri respective, dintre care şi măsuri privind asigurarea respectării de către toţi a prevederilor legislaţiei în vigoare şi aplicarea în administrarea bunurilor publice a principiilor de economicitate, raţionalitate şi eficacitate, precum şi executarea întocmai a art.3(14) din Legea cu privire la Guvern. Pe parcursul anilor 1997-1998 în Curtea Supremă de Justiţie de către ordonatorii principali de credite au fost contestate 14 hotărîri ale Curţii de Conturi. În toate cazurile Curtea Supremă de Justiţie a confirmat legalitatea hotărîrilor Curţii de Conturi, refuzînd în satisfacerea cerinţelor reclamanţilor, lăsînd în vigoare hotărîrile Curţii de Conturi. În scopul recuperării prejudiciilor cauzate statului şi tragerii la răspundere a persoanelor vinovate de pricinuirea acestora, Curtea de Conturi în 1998 a expediat 13 materiale care, după părerea Curţii de Conturi, conţin elementele constitutive ale infracţiunii economice, pentru a fi examinate în conformitate cu art.93 al CPP al Republicii Moldova. Din materialele parvenite în 1998 la Procuratura Generală în şase cazuri s-a refuzat în intentarea proceselor penale. În baza articolului 97 din CPP, Curtea de Conturi a înaintat Procuraturii Generale două plîngeri împotriva refuzului de a intenta procese penale (pe materialele controlului la Ministerul Apărării şi la Ministerul Securităţii Naţionale - contrabanda cu ţigări), dat fiind că Procuratura a examinat materialele şi a refuzat intentarea unui dosar penal în legătură cu lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii în acţiunile persoanelor cu funcţii de răspundere ale ministerelor nominalizate. Examinînd ordonanţele în cauză, Curtea de Conturi n-a fost de acord cu motivele descrise, ce au dus la refuzul intentării procesului penal. Conform ordonanţelor, refuzul intentării unui proces penal se argumentează prin lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii. Însă, în partea de constatare a ordonanţelor nu este descris nici un caz care ar dovedi că în acţiunile persoanelor concrete lipsesc elementele infracţiunii. În aceste ordonanţe, în principiu, se analizează numai neajunsurile actelor de control care, după părerea Procuraturii, n-ar permite de a da o apreciere cuvenită faptelor expuse şi nicidecum nu sînt studiate cazurile concrete depistate de controlori şi confirmate prin hotărîrile Curţii de Conturi; nu se propune un control suplimentar. Sînt cazuri cînd la intentarea proceselor penale, ancheta depăşeşte cu mult termenul prevăzut de legislaţie. Astfel, la 24.07.95 Curtea de Conturi a expediat Procuraturii Generale materialele controlului asupra activităţii economico-financiare a uzinei "Faprohim" privind depistarea lipsei de bunuri materiale în proporţii deosebit de mari şi efectuarea unui control pe marginea tărăgănării examinării materialelor din partea organelor de poliţie ale sectorului Ciocana mun.Chişinău (care din a.1993 tergiversează examinarea materialelor). Ancheta continuă pînă în prezent. La 23.05.96 Curtea de Conturi a expediat Procuraturii Generale materialele controlului asupra activităţii economico-financiare a A.S. "Moldsilva" ca să verifice legitimitatea deciziei organelor de anchetă ale MAI. Ancheta continuă pînă în prezent. La 04.02.97 Curtea de Conturi a expediat Procuraturii Generale materialele controlului asupra activităţii economico-financiare a Comitetului Naţional Olimpic şi S.R.L. "Olimpic-Club", pentru examinare şi luarea unei decizii. La 10.03.97 procuratura municipiului a refuzat intentarea procesului penal. La 06.05.98 ordonanţa a fost anulată, iar dosarul remis spre reanchetare. Ancheta continuă pînă în prezent. Nu în toate cazurile Procuratura Generală expediază în adresa Curţii de Conturi ordonanţele de refuz, ceea ce nu dă posibilitate Curţii de Conturi de a se folosi de dreptul legitim prevăzut de art.97 din CPP - înaintarea plîngerii în adresa procurorului ori în instanţa de judecată privind refuzul de a porni procesul penal. Pentru recuperarea prejudiciului adus statului, în ultimele hotărîri ale Curţii de Conturi privind rezultatele controlului la Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, la Procuratura Generală se prevede sesizarea instanţei judecătoreşti nemijlocit de Curte în caz de nerecuperare a prejudiciului de către persoanele vinovate în termenele stabilite. În anul 1998 Curtea de Conturi, în baza art.26(h) din Legea privind Curtea de Conturi, a sesizat instanţa de judecată în vederea reparării prejudiciului cauzat statului din vina persoanelor cu funcţii de răspundere de la Ministerul Finanţelor - V.Chiţan, A.Diordiev şi Z.Gîra în sumă de 55,3 mii lei şi 653 dolari SUA; de la S.A. "Completgaz" - I.Pomană, V.Miron, V.Ghercavi, T.Muntean în sumă de 10,5 mil.lei; de la Procuratura Generală - dl D.Postovan şi dna M.Raeţchi în sumă de 462,0 mii lei, iar în noiembrie 1998 s-a adresat în Judecătoria Economică a Republicii Moldova, cerînd declararea drept ilicită a actelor de privatizare a cinematografului "Patria", acte ce lezează interesele patrimoniale ale statului. ÎNCHEIERE Controalele efectuate de către Curtea de Conturi relevă faptul că în perioada anului 1998 majoritatea subiecţiilor supuşi controlului au comis în activitatea lor încălcări flagrante. Analiza rezultatelor controalelor exercitate, prin prisma respectării prevederilor legislaţiei în vigoare şi aplicării principiilor de economicitate, raţionalitate şi eficacitate la formarea, administrarea şi întrebuinţarea finanţelor publice, denotă o stare deplorabilă a disciplinei financiare (fiscale şi bugetare), o situaţie alarmantă la formarea şi rambursarea datoriilor interne şi externe ale statului, un nivel redus de administrare a proprietăţii de stat şi de asigurare a integrităţii patrimoniului public, iar, în cele din urmă, o multitudine de acţiuni ilicite şi neîntemeiate ale factorilor de decizie ai organelor administraţiei publice ce au adus prejudicii statului, acţiuni ce contribuie direct la frînarea şi denaturarea reformelor economice, tensionarea situaţiei social-economice din ţară. Ministerul Finanţelor, încălcînd unele prevederi din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.96, precum şi prevederile Regulamentului Ministerului Finanţelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.917 din 19.12.94, a contribuit la formarea neoptimală, acumularea nedeplină, administrarea insuficientă şi întrebuinţarea iraţională a resurselor bugetului de stat. Astfel, din cauza neutilizării de către Ministerul Finanţelor a modalităţii ştiinţifice de prognozare a veniturilor la buget, unele surse de venituri au fost subapreciate, iar altele- supraapreciate. Încasările reale de venituri la buget au variat de la 8,7 la sută pînă la 300 la sută din mărimea veniturilor prevăzute prin lege. Finanţarea instituţiilor de stat cu mijloace din bugetul de stat s-a efectuat haotic. Astfel, ministerele din sfera socială au fost finanţate mult mai puţin decît celelalte ministere şi departamente. Din cauza conlucrării slabe cu Departamentul Controlului Vamal şi cu Serviciul Fiscal de Stat, acumularea taxelor, impozitelor şi altor plăţi obligatorii la bugetul de stat a decurs insuficient. Acordarea neîntemeiată unor agenţi economici de către organele de resort a diverselor facilităţi la achitarea impozitelor, taxelor, precum şi "îngheţarea" datoriilor la buget au devenit maladii cu consecinţe distructive pentru dezvoltarea economiei naţionale şi pentru stabilitatea social-economică din ţară. Mărimea facilităţilor acordate în anul 1998 diferitor contribuabili constituie 28,2 la sută faţă de mărimea tuturor veniturilor la buget. Mai mult decît atît, datoria agenţilor economici reeşalonată şi prolongată alcătuieşte 44,3 la sută din mărimea veniturilor la bugetul de stat, prevăzută de lege. Evaziunea fiscală a contribuabililor, ca rezultat al lipsei de control eficient din partea Serviciului Fiscal de Stat şi al Departamentului Controlului Vamal, a devenit "normă" pentru o mare parte din agenţii economici. Necomiterea încălcărilor constatate la formarea şi acumularea veniturilor la bugetul de stat ar fi dat posibilitate ca veniturile reale să fie mai mari de 2 ori, decît cele prevăzute de lege. Rezultatele controalelor efectuate de către Curtea de Conturi în anul 1998 demonstrează administrarea insuficientă de către ordonatorii principali de credite ai ministerelor, departamentelor a resurselor bugetului de stat. Din lipsa de responsabilitate din partea ordonatorilor de credite, o parte din ministere şi departamente au utilizat alocaţiile bugetare contrar destinaţiei, în special au fost transmise diferitor structuri comerciale care le-au folosit timp îndelungat gratuit sau la o plată simbolică. Aşa, numai Direcţia pentru Rezervele Materiale de pe lîngă Guvern, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei în anul 1998 au imobilizat mijloace bugetare în sumă de peste 93 mil. lei. Mai mult decît atît, conducerea organelor administraţiei publice centrale, în perioada nominalizată, a admis efectuarea cheltuielilor reale mult mai mari, decît cele prevăzute de devizele aprobate, supracheltuielile constituind circa 245,0 mil. lei, ori peste 10 la sută din cheltuielile bugetului. Totodată, admiterea sistematică de supracheltuieli a contribuit la formarea de către ministere şi departamente a datoriilor creditoare în sume enorme. La 01.01.99, în total pe instituţiile finanţate din bugetul de stat, datoriile creditoare au constituit 420,0 mil. lei, fapt ce va complica executarea bugetului de stat nu numai pe anul 1999, dar şi pe viitor. O altă parte de mijloace financiare publice se formează şi se administrează direct de către Fondul Social, conducerea căruia şi în anul 1998 a avut o atitudine iresponsabilă faţă de formarea şi administrarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat, faţă de plata pensiilor şi indemnizaţiilor. Astfel, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au fost acumulate numai 67 la sută din mărimea lor prevăzută de lege, iar cheltuielile efectuate din contul veniturilor acumulate au constituit numai 60 la sută. Conducerea Fondului Social n-a întreprins măsuri efective pentru restituirea mijloacelor financiare ale Fondului în mărime de peste 37,0 mil. lei, care au fost sustrase nelegitim prin intermediul structurilor comerciale suspecte de la agenţii economici în contul cotelor asigurărilor sociale de stat. Mai mult decît atît, conducerea Fondului Social şi în anul 1998 a practicat modalitatea de acumulare a cotelor asigurărilor sociale de stat în baza multor acte falsificate privind efectuarea achitărilor reciproce între Fondul Social şi structuri comerciale (deseori suspecte). În aşa mod, pe parcursul anului 1998 s-au extras mijloace financiare ale Fondului Social de zeci de milioane de lei, totodată acumulîndu-se nedeplin, administrîndu-se insuficient şi întrebuinţîndu-se iraţional resursele bugetului asigurărilor sociale de stat. Cele mai tipice şi flagrante înclăcări depistate la Fondul Social sînt: acumularea insuficientă a cotelor la bugetul asigurărilor sociale de stat; acordarea neîntemeiată de către organele de resort unor agenţi economici a diverselor facilităţi la achitarea cotelor la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi "îngheţarea" datoriilor obligatorii; evaziunea agenţilor economici de la plata cotelor de asigurare, ca rezultat al lipsei de control eficient din partea Inspectoratului Fiscal şi Fondului Social; implicarea unor structuri comerciale suspecte la efectuarea achitărilor reciproce între agenţii economici şi Fondul Social la achitarea cotelor la bugetul asigurărilor sociale de stat; autoînlăturarea Consiliuluii de administrare de la gestionarea Fondului Social. Rezultatele controalelor efectuate asupra formării şi rambursării datoriei publice (interne şi externe) dovedesc încălcări flagrante în acest domeniu, cu urmări grave pentru economia naţională şi în primul rînd pentru stat. Cu toate că pe parcursul anului 1997 au fost sustrase mijloace bugetare pentru onorarea obligaţiunilor de garant în sumă de 105,9 mil. lei, bugetului de stat i-au fost restabilite doar 44,0 mil. lei, nefiind rambursate 61,9 mil. lei. Astfel, soldul mijloacelor nerestabilite la buget la 01.01.98 a constituit 94 mil. lei (împrumuturile interne - 79,5 mil. lei şi împrumuturile externe cu garanţie de stat- 14,5 mil. lei). Ministerul Finanţelor n-a întreprins măsurile necesare pentru restabilirea mijloacelor bugetare şi încasarea datoriei din contul agenţilor economici. Din datoria de 94,0 mil. lei, în Judecătoria Economică au fost înaintate materiale doar pentru suma de 65,8 mil. lei, iar hotărîri au fost adoptate numai pentru 20,5 mil. lei. Deşi pe parcursul anului 1998 agenţii economici au rambursat bugetului de stat o parte din datorii la creditele interne în sumă de 48,6 mil. lei, eliberarea unor noi garanţii de stat a dus la majorarea soldului datoriilor interne ale statului la 01.01.99 cu 7,7 mil. lei, constituind în total 1572 mil. lei şi depăşind cu 272 mil. lei limita stabilită de Legea bugetului pe anul 1998. Acordarea neîntemeiată a garanţiilor de stat şi utilizarea iraţională şi neeficientă a creditelor garantate de stat s-a constatat la majoritatea subiecţilor supuşi controlului, care, de regulă, le folosesc contrar destinaţiei. Deşi interesele patrimoniale ale statului sînt protejate de jure de toate organele administraţiei publice centrale, în realitate, nimeni nu poartă nici o răspundere de administrarea şi asigurarea integrităţii proprietăţii de stat. Cu toate că statul este un agent economic principal, care dispune de imobil, de utilaj, de instalaţii speciale, nimeni dintre organele administraţiei publice centrale nu cunoaşte mărimea valorii acestora. Transformările permanente ale organului de administrare a proprietăţii de stat au contribuit la administrarea iraţională şi neefectivă a patrimoniului public, la starea deplorabilă a evidenţei contabile a proprietăţii de stat, la darea nelegitim sau neîntemeiată în arendă a încăperilor, utilajului, diverselor capacităţi de producţie. Venitul ratat de către stat în urma acestor acţiuni cu caracter suspect constituie zeci de milioane de lei anual. O problemă importantă pentru economia naţională este importul şi exportul ilegal de mărfuri. Mărimea valutei nerepatriate alcătuieşte sume considerabile, iar venitul ratat de economia naţională în urma exportării mărfurilor la preţuri mult mai mici decît cele posibile (în multe cazuri cu permisiunea Ministerului Economiei şi Reformelor) numai în anii 1996-1998 constituie circa jumătate de miliard de lei. Deşi ţinerea evidenţei contabile este o obligaţiune a tuturor agenţilor economici, instituţiilor şi organizaţiilor de stat, rezultatele controalelor denotă o nerespectare totală a disciplinei contabile. Managementul contabil în sectorul economiei de stat este la un nivel nesatisfăcător, fapt ce împiedică administrarea şi gestionarea efectivă a finanţelor publice şi patrimoniului de stat, precum şi exercitarea controlului financiar de stat. Legislaţia în vigoare prevede responsabilitatea pentru folosirea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare, precum şi a mijloacelor de credit, dezafectarea sau nerambursarea creditului, falimentul fictiv sau intenţionat, încălcarea normelor contractelor de gaj, utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din împrumuturile de stat sau garantate de stat, încălcarea regulilor de creditare, practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător, evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, tăinuirea mijloacelor în devize - prevederi ale art.155/2-155/6, 156, 164, 164/2,164/4 din Codul penal al Republicii Moldova, fapte depistate de către Curtea de Conturi practic la fiecare al doilea agent economic controlat şi fixate în hotărîrile respective ale Curţii de Conturi, ce se publică în Monitorul Oficial, însă persoanele vinovate de aceasta nu sînt trase la răspundere de organele abilitate cu acesr drept. Ţinîndu-se cont de cele menţionate, Curtea de Conturi, de rînd cu alte măsuri, consideră necesar de a întări suportul juridic al legislaţiei în vigoare ce reglementează formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare publice, precum şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.