Regulament din 29.01.2001 cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării

INSPECTORATUL FISCAL PRINCIPAL DE STAT
PE LÎNGĂ MINISTERUL FINANŢELOR

R E G U L A M E N T U L

cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe

în scopul impozitării

din  29.01.2001

 (în vigoare 27.02.2001) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.21-24 art.74 din 27.02.2001

* * *

Abrogat: 30.03.2007

Ordinul Ministerului Finanţelor nr.44 din 23.03.2007

Introducere

1. Prezentul regulament este elaborat în corespundere cu prevederile Codului fiscal (în continuare – Cod.).

Obiectiv

2. Obiectivul prezentului regulament constă în dezvăluirea metodelor de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării, cheltuielilor pentru reparaţii, precum şi calculării rezultatului fiscal în cazul înstrăinării lor.

Domeniul de aplicare

3. Prezentul regulament se extinde asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate de antreprenoriat şi sînt înregistrate în Republica Moldova, reprezentanţelor şi altor structuri ale acestora situate atît pe teritoriul republicii, cît şi peste hotarele acesteia.

Definiţii

4. Mijloace fixe – active materiale (mijloace de muncă), preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru utilizare mai mult de peste un an în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor.

Arenda finanţată – arendă în care partea preponderentă din riscurile şi avantajele aferente utilizării şi deţinerii activelor arendate trece de la arendator la arendaş. Dreptul de proprietate asupra activelor arendate poate fi transmis sau nu arendaşului.

Arendă operaţională – arendă în care riscurile şi avantajele aferente utilizării activelor arendate, precum şi dreptul de proprietate asupra unor asemenea active sînt asumate de arendator.

Obiectul calculării uzurii

5. Obiectul calculării uzurii sînt mijloacele fixe folosite în activitatea de întreprinzător şi supuse uzurii.

Nu se calculează uzura loturilor de pămînt, vitelor productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă), plantaţiilor perene, care n-au intrat pe rod, mijloacelor fixe, care sînt conservate, construcţiilor capitale nefinisate. Uzura nu se calculează în timpul reconstrucţiei sau reutilării tehnice a mijloacelor fixe la suspendarea completă a funcţionării întreprinderii, precum şi pentru mijloacele fixe lichidate.

Pentru autoturismul, valoarea căruia nu depăşeşte 100000 lei, uzura calculată se deduce integral, în funcţie de valoarea autoturismului.

În cazul în care valoarea autoturismului depăşeşte 100000 lei, deducerea uzurii se limitează la suma calculată a uzurii, pornind de la valoarea autoturismului egală cu 100000 lei.

În ce priveşte mijloacele fixe date în arendă, uzura se calculează de către proprietarul mijloacelor fixe sau de arendaş, conform condiţiilor stipulate de contractul de arendă, precum şi prevederilor Standardului Naţional de Contabilitate 17 (S.N.C.) "Contabilitatea arendei (chiriei)".

Clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate în scopul impozitării

6. Pentru calcularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii. Fiecare categorie a mijloacelor fixe reprezintă comasarea a mai multor grupe de mijloace fixe similare după termenul de exploatare şi norma uzurii.

Raportarea proprietăţii la categoriile de proprietate se efectuează în modul stabilit de Guvern prin Hotărîrea "Cu privire la clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate în scopul impozitării", nr.1218 din 31 decembrie 1997.

Metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării

7. Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă (art.26 alin.(3)) se determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe, la finele perioadei de gestiune, ce se raportează la o anumită categorie de proprietate, cu norma de uzură respectivă:

unde:

Uf – uzura calculată în scopuri fiscale;

Bf – baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune;

Nu – norma uzurii categoriei respective a proprietăţii.

Exemplul 1. Baza valorică a strungului la începutul perioadei de gestiune constituie 5000 lei şi se raportează la categoria de proprietate V pentru care norma de uzură alcătuieşte 30%.

Pentru a calcula uzura se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora în scopul impozitării:

8. Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune la calcularea uzurii se determină ca baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, ajustată cu suma corectărilor şi micşorată cu suma din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul donaţiei, ieşirii forţate sau lichidării. Suma corectărilor cu care se ajustează baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate se compune din:

a) depăşirea cheltuielilor suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii a 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune;

b) suma taxei pe valoarea adăugată ce urmează a fi trecută în cont în conformitate cu Codul fiscal, calculată din valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe comercializate, care sînt trecute în evidenţa contabilă cu taxa pe valoarea adăugată;

c) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în evidenţa contabilă, în legătură cu uzura totală.

Respectiv calcularea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele

perioadei de gestiune se determină în modul următor:

Bf = Bî + Sintr. + Sc – Sieşir.

unde:

Bî) baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune ce se raportează la categoria respectivă de proprietate se determină ca diferenţa dintre baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune precedente şi suma uzurii calculate a perioadei de gestiune precedente:

Bî = Bf – Uf

unde:

Bî – baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune;

Bf – baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune precedente;

Uf – uzura calculată conform prevederilor prezentului regulament a perioadei de gestiune precedente;

Sintr.) – suma intrărilor reprezintă valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, baza valorică a mijloacelor fixe în cazul donaţiei primite sau (şi) reintrate după ieşirea forţată, precum şi baza valorică a mijloacelor fixe reincluse după conservare şi alte intrări;

Sc) – suma corectărilor reprezintă diferenţa dintre suma depăşirii limitei stabilite privind cheltuielile pentru reparaţia proprietăţii şi suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută în cont, precum şi suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe;

Sieşir.) – suma ieşirilor reprezintă suma din comercializarea mijloacelor fixe, baza valorică ajustată în cazul donaţiei sau (şi) ieşirii forţate, precum şi baza valorică a mijloacelor fixe supuse conservării, lichidării şi alte ieşiri.

9. Se stabileşte următorul mod de calculare a uzurii proprietăţii:

a) pentru proprietatea raportată la categoria I, uzura se calculează prin aplicarea normei uzurii la baza valorică a mijlocului fix la finele perioadei de gestiune (pentru fiecare obiect);

b) pentru proprietatea raportată la categoriile II-V, uzura se calculează prin aplicarea normei uzurii la baza valorică a categoriei respective la finele perioadei de gestiune.

10. În scopul evidenţei mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi calculării uzurii acestora în scopul impozitării se utilizează un formular unic, aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în anexa 1 la Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării.

La completarea registrului în cauză trebuie să fie arătată nu numai baza valorică a mijloacelor fixe inclusă în categoria respectivă de proprietate, dar şi numărul obiectelor. Numărul obiectelor de mijloace fixe se indică prin fracţie. Spre exemplu, în categoria III de proprietate au fost incluse 13 obiecte de mijloace fixe cu valoarea de intrare totală de 47000 lei. În coloana 3 "Intrări" a registrului se va notifica – 47000/13.

Exemplul 2. Baza valorică a mijloacelor fixe ale întreprinderii la începutul perioadei de gestiune constituie 2202000 lei şi se raportează la categoriile de proprietate după cum urmează:

În perioada de gestiune întreprinderea a efectuat următoarele procurări: inventar de uz casnic cu valoarea de intrare – 5000 lei (categoria de proprietate IV), autoturism cu valoarea de intrare – 135000 lei (categoria de proprietate IV) şi utilaj cu valoarea de intrare – 87000 lei (categoria de proprietate V).

În cursul perioadei de gestiune s-a efectuat reparaţia clădirii depozitului (categoria de proprietate I) în sumă de 5600 lei şi reparaţia strungului (categoria de proprietate V) în sumă de 5000 lei. În contabilitate suma reparaţiei a fost trecută la cheltuielile perioadei. În scopul impozitării, pentru a determina suma cheltuielilor privind reparaţia permisă spre deducere, se înmulţeşte baza valorică a categoriei respective la începutul perioadei de gestiune cu 10%. Pentru clădirea depozitului obţinem 4000 lei (40000×10:100) şi pentru strung 14000 lei (140000×10:100). Prin urmare, suma depăşirii limitei cheltuielilor de reparaţie aferente clădirii depozitului constituie 1600 lei (5600-4000) şi se trece la majorarea bazei valorice a categoriei respective (se majorează baza valorică a clădirii depozitului). În ce priveşte reparaţia strungului nu s-a stabilit depăşirea limitei (5000-14000) şi baza valorică a categoriei respective nu se majorează.

În aceeaşi perioadă de gestiune a fost vîndut un calculator (categoria de proprietate V) contra 7800 lei fără TVA. Suma respectivă se reflectă la micşorarea bazei valorice a categoriei de proprietate respective.

Pentru a calcula uzura mijloacelor fixe şi a determina rezultatul din vînzarea acestora în scopul impozitării se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora în scopul impozitării pentru perioada de gestiune:

Evaluarea intrărilor

11. Suma intrărilor reprezintă valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, baza valorică a mijloacelor fixe în cazul donaţiei primite determinată de către donator, baza valorică a mijloacelor fixe reintrate după ieşirea forţată, precum şi baza valorică a mijloacelor fixe reincluse după conservare. Deci, intrările mijloacelor fixe în exploatare pot fi efectuate prin:

- procurarea sau crearea cu forţe proprii;

- primirea mijloacelor fixe sub formă de donaţie;

- reintrarea după ieşirea forţată;

- reintrarea mijloacelor fixe de la conservare;

- alte intrări neincluse în poziţiile anterioare.

Indiferent de data intrării mijloacelor fixe, uzura se calculează pe întreaga perioadă de gestiune, determinată de la baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune.

Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din preţul lor de procurare, precum şi din toate cheltuielile aferente procurării lor, inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare şi asigurare, dobînzile plătite sau calculate pînă la punerea obiectului în exploatare. Valoarea mijloacelor fixe aferente proprietăţii create cu forţe proprii include toate cheltuielile şi plata dobînzilor aferente acestor mijloace pentru întreaga perioadă de pînă la punerea lor în exploatare, impozitele şi taxele, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată achitate sau care urmează a fi achitate de către subiecţii impozabili înregistraţi.

Proprietatea primită sub formă de donaţie se evaluează la mărimea donaţiei primite determinată de către donator la momentul efectuării donaţiei.

Proprietatea de înlocuire se evaluează la mărimea bazei valorice ajustate a activelor ieşite în mod forţat determinată în momentul ieşirii forţate majorată cu suma venitului neutilizat pentru înlocuirea proprietăţii de acelaşi tip şi recunoscută ca venit impozabil, suma investiţiilor suplimentare utilizate pentru proprietatea de înlocuire şi micşorată cu suma compensaţiei neinvestite care se determină ca diferenţa dintre suma compensaţiei primite şi investiţiile efectuate pentru proprietatea de înlocuire.

Mijloacele fixe reincluse după conservare se evaluează la mărimea bazei valorice ajustate determinată la momentul conservării.

Modul de reflectare a intrărilor pe categorii de proprietate

ale autoturismelor cu valoarea ce depăşeşte 100000 lei

12. Reflectarea intrării autoturismelor cu valoarea ce depăşeşte 100000 lei pe categorii de proprietate se efectuează în modul următor:

- în cazul în care conform situaţiei de la 01.01.98 în bilanţul contabil existau autoturisme cu valoarea de bilanţ mai mare de 100000 lei, intrarea lor se reflectă ca "alte intrări" în sumă de 100000 lei fiecare;

- în cazul în care astfel de autoturisme cu valoarea ce depăşeşte 100000 lei au fost procurate în perioada 1998 – 1999, intrarea lor se reflectă ca "alte intrări" în sumă de 100000 lei fiecare;

- în cazul în care astfel de autoturisme cu valoarea ce depăşeşte 100000 lei sînt procurate în perioada de gestiune curentă, intrarea lor se reflectă ca "procurare" în sumă de 100000 lei fiecare.

Suma corectărilor şi influenţa lor asupra bazei valorice a

mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune

13. Suma corectărilor reprezintă diferenţa dintre suma depăşirii limitei stabilite privind cheltuielile pentru reparaţia proprietăţii şi suma taxei pe valoarea adăugată, precum şi suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe:

Sc = Sd – Stva – Svr

unde:

Sd – depăşirea cheltuielilor suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii a 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune;

Stva – suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută în cont în conformitate cu prezentul cod, calculată din valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe comercializate, la care suma TVA a fost inclusă în valoarea de intrare a mijlocului fix;

Svr – suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul lichidării lor în evidenţa contabilă, în legătură cu uzura totală.

Deducerea cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii

14. Conform art.27 alin.8 din Codul fiscal la deducere se recunosc cheltuielile pentru reparaţia proprietăţii, dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal nu depăşesc 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune.

Dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii depăşesc 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate, mărimea acestui surplus se consideră drept cheltuieli pentru recondiţionare şi se reflectă la majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.

Întrucît suma depăşirii cheltuielilor pentru reparaţia mijloacelor fixe se raportează la majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate, la determinarea venitului impozabil, aceasta se va deduce prin uzura calculată în scopul impozitării în perioadele ulterioare.

15. Excepţie fac cheltuielile pentru reparaţia drumurilor. Se permite deducerea cheltuielilor pentru reparaţia drumurilor ca cheltuieli curente în mărimea efectivă suportată.

16. Cheltuielile pentru reparaţie cuprind cheltuielile aferente susţinerii mijloacelor fixe în stare de funcţionare (cheltuielile pentru reparaţia curentă, medie şi capitală) în scopul de a păstra sau a restabili posibilitatea obţinerii din acestea a avantajelor (profitului) economice viitoare în proporţiile determinate la achiziţionare.

Pentru unităţile de transport auto reparaţia curentă constă în asigurarea funcţionării transportului auto prin restabilirea sau înlocuirea anumitor părţi componente ale mecanismului şi a detaliilor (cu excepţia celor de bază), care au atins nivelul limită de deteriorare permis.

Cheltuielile privind deservirea tehnică nu se constată ca cheltuieli pentru reparaţie.

Deservirea tehnică include controlul, efectuat spre asigurarea securităţii traficului rutier, precum şi lucrări privind menţinerea stării exterioare, alimentarea cu combustibil, uleiuri şi alte substanţe lichide, iar pentru unele tipuri de transport auto – prelucrarea sanitară a caroseriei; lucrările privind controlul şi diagnosticarea, asigurarea elementelor de fixare, de reglare, de gresare şi alte lucrări privind preîntîmpinarea şi depistarea defectelor.

Pentru clădiri şi construcţii reparaţia ce se execută constă în restabilirea stării bune (capacitatea) de funcţionare a elementelor constructive şi a echipamentelor tehnice, precum şi în menţinerea indicatorilor de exploatare.

Reparaţia curentă constă în executarea sistematică şi planificată a lucrărilor de prevenire a uzării pretimpurii a elementelor constructive, finisajului echipamentului tehnic precum şi a lucrărilor de înlăturare a deteriorărilor şi defecţiunilor neînsemnate apărute la elementele constructive în echipamentele tehnice în procesul exploatării clădirilor şi construcţiilor. Reparaţia curentă cuprinde:

- reparaţia parţială şi vopsirea învelitorilor;

- înlocuirea parţială şi vopsirea hurlanelor;

- reparaţia parţială a ferestrelor şi uşilor;

- salubrizarea şi vopsirea simplă a faţadelor, caselor de scări;

- lucrările de tencuire – vopsire în interiorul clădirii etc.

17. Limita cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii se determină de la baza valorică a proprietăţii la începutul perioadei de gestiune după cum urmează:

- pentru mijloacele fixe raportate la categoria de proprietate I – pe fiecare obiect în parte;

- pentru mijloacele fixe raportate la categoriile de proprietate II-V – pe categoriile respective.

18. La determinarea depăşirii limitei privind cheltuielile pentru reparaţie este necesar de luat ca bază cheltuielile pentru reparaţie ce sînt constatate drept consumuri sau cheltuieli ale perioadei, adică se trec la cheltuielile (consumurile) curente, precum şi cheltuielile care au fost capitalizate privind activele aflate în exploatare.

Exemplul 3: Conform informaţiei din evidenţa financiară, în perioada de gestiune întreprinderea a suportat cheltuieli pentru reparaţie în sumă de 167500 lei, inclusiv pentru reparaţia: clădirii administrative (categoria I) – 70000 lei, drumului (categoria I) – 75000 lei, inventarului (categoria IV) – 500 lei, autoturismului (categoria IV) – 5000 lei precum şi a utilajului (categoria V) – 17000 lei fiind reflectate în evidenţa financiară ca cheltuieli curente. În aceeaşi perioadă de gestiune întreprinderea a efectuat investiţii capitale privind clădirea depozitului (categoria I) şi a strungului (categoria V) şi trecute la majorarea valorii obiectului reparat respectiv în sumă de 23000 lei şi 5000 lei. Ambele obiecte nu au fost scoase din exploatare.

În următorul tabel se reflectă calculul privind suma cheltuielilor aferente reparaţiei proprietăţii permisă spre deducere, utilizînd informaţia din exemplul precedent privind valoarea mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune. Utilizînd informaţia evidenţei financiare privind cheltuielile pentru reparaţia curentă, precum şi cheltuielile privind investiţiile capitale necesare pentru includerea în calcul, se calculează suma depăşirii cheltuielilor pentru reparaţie ce influenţează asupra mărimii bazei valorice a categoriei respective.

Conform calculului efectuat constatăm că la majorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune se trece suma de 27000 lei, inclusiv la majorarea bazei valorice privind clădirea depozitului se recunoaşte suma de 19000 lei şi pentru majorarea bazei valorice privind categoria V se recunoaşte suma de 8000 lei.

19. În cazul în care mijloacele fixe procurate pe parcursul perioadei de gestiune, incluse în componenţa mijloacelor exploatate, sînt supuse reparaţiei, iar la începutul perioadei de gestiune nu există proprietate, cheltuielile respective nu se recunosc la deducere. Venitul impozabil se va majora cu suma cheltuielilor respective şi concomitent acestea vor fi constatate drept cheltuieli pentru recondiţionare, fiind reflectate la majorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune.

În cazul în care întreprinderea suportă cheltuieli de reparaţie privind mijloacele fixe nou-procurate, iar la începutul perioadei de gestiune există proprietate pe categoria respectivă, la deducere se recunosc cheltuielile pentru reparaţie în limita stabilită determinată pentru categoria dată.

20. Deducerea cheltuielilor pentru reparaţie privind activele arendate:

În funcţie de tipul (forma) arendei se va stabili cine va suporta cheltuielile privind uzura activelor arendate precum şi cheltuielile pentru reparaţie.

Conform prevederilor S.N.C. 17 "Contabilitatea arendei (chiriei)", bunurile luate în arendă finanţată se reflectă ca activ în bilanţul contabil al arendaşului, iar plăţile de arendă ce urmează a fi achitate – ca datorii. Uzura activelor arendate se calculează de către arendaş în fiecare perioadă de gestiune în decursul duratei probabile de utilizare a acestora. Respectiv în scopul impozitării cheltuielile privind uzura, precum şi cheltuielile pentru reparaţie se permit spre deducere la arendaş în mărimea limitei privind cheltuielile de reparaţie permise spre deducere, determinate conform prevederilor prezentului regulament.

În cazul în care activele sînt transmise în arendă operaţională, evidenţa lor se ţine pe conturile contabilităţii financiare şi în bilanţul contabil al arendatorului. Uzura activelor transmise în arendă se calculează de arendator în fiecare perioadă de gestiune şi se constată ca cheltuieli ale perioadei, iar la finele fiecărei perioade de gestiune se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare al arendatorului. Respectiv în scopul impozitării la determinarea impozitului pe venit deducerea cheltuielilor privind uzura şi pentru reparaţie se permite la arendator. La arendaş se recunoaşte la deducere suma arendei calculate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

21. Baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate se ajustează (micşorează) cu suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi trecută în cont în conformitate cu codul fiscal, calculată din valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe comercializate (fără a lua în considerare indexarea şi reevaluarea mijloacelor fixe efectuate după 01.01.98), la care suma TVA a fost inclusă în valoarea de intrare a mijlocului fix.

Odată cu intrarea în vigoare la 01.07.98 a titlului III al Codului fiscal "Taxa pe valoarea adăugată" s-a modificat modul de decontare cu bugetul privind TVA aferentă mijloacelor fixe comercializate. În conformitate cu scrisoarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat "Modul de aplicare a TVA la mijloacele fixe şi activele nemateriale" nr.26 (10-23-02/1-1761) din 6 august 1998 în cazul comercializării mijloacelor fixe după data de 01.07.98, dar procurate pînă la data respectivă şi înregistrate în contabilitate cu includerea sumei TVA în valoarea de intrare a mijlocului fix, întreprinderea are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA, ţinînd cont de corectarea acesteia cu uzura acumulată cu condiţia că suma TVA a fost reflectată într-un rînd distinct în documentele de însoţire, decontare şi de plată.

Exemplul 4. Baza valorică a categoriei de proprietate V la începutul perioadei de gestiune constituie 186000 lei şi este alcătuită din 27 obiecte. În perioada de gestiune întreprinderea a vîndut un obiect contra 20000 lei fără TVA. TVA la vînzarea obiectului respectiv constituie 4000 lei (20000×20%). Valoarea de intrare a obiectului vîndut este de 18000 lei, inclusiv TVA. În documentele de însoţire, decontare şi de plată privind intrarea mijloacelor fixe TVA este reflectată într-un rînd distinct şi pînă la comercializarea lui suma TVA nu a fost reflectată ca trecere în cont. Deci, întreprinderea are dreptul la trecerea în cont a TVA, achitată la procurarea obiectului. Valoarea de bilanţ a obiectului vîndut constituie 14000 lei iar suma TVA recunoscută ca trecere în cont este de 2333,8 lei (14000×16,67%). TVA spre achitare în buget pentru vînzarea obiectului constituie 1666,2 lei (4000-2333,8). Pentru a calcula uzura mijloacelor fixe şi a determina rezultatul din vînzarea obiectului în scopul impozitării se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora în scopul impozitării:

TVA calculată din valoarea de bilanţ a obiectului şi trecută în cont, se atribuie la micşorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune.

22. În cazul înstrăinării (ieşirii) mijloacelor fixe (lichidării lor) în legătură cu uzura totală, baza valorică a categoriei de proprietate respective se diminuează cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe respective.

Suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe se determină de către întreprindere şi constituie valoarea bunurilor materiale utilizabile, pe care întreprinderea prevede să o obţină la expirarea duratei de utilizare a activului.

În conformitate cu procesul-verbal de lichidare a mijloacelor fixe şi fişei de inventar a obiectului ieşit, în evidenţa financiară este necesar să fie reflectată valoarea materialelor obţinute din ieşirea mijloacelor fixe.

Exemplul 5. Conform procesului-verbal de lichidare a mijloacelor fixe şi fişei de inventar a utilajului, valoarea materialelor efectiv primite constituie 3000 lei. Baza valorică privind categoria la care se referă utilajul (categoria V) la începutul perioadei de gestiune constituie 47000 lei şi este alcătuită din 12 obiecte. În cursul perioadei de gestiune nu sînt înregistrate intrări. Pentru a calcula uzura mijloacelor fixe în scopul impozitării se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora în scopul impozitării:

Suma valorii materialelor efectiv primite în legătură cu lichidarea utilajului se atribuie la micşorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune pe categoria respectivă.

Modul de deducere a sumei rămase la categoria

respectivă ce constituie mai puţin de 1000 lei

23. Dacă la finele anului fiscal baza valorică a categoriei respective este mai mică de 1000 lei, după efectuarea ajustărilor corespunzătoare, valoarea restantă urmează a fi dedusă (conform prevederilor art. 27 alin. (5) din Codul fiscal).

Exemplul 6. Baza valorică a mijloacelor fixe exploatate ce se referă la categoria de proprietate V constituie 5000 lei şi este alcătuită din 3 obiecte. Norma uzurii anuale aferente categoriei V este de 30%. În cazul în care asupra bazei valorice a mijloacelor fixe nu influenţează alţi factori în afară de uzură, calculul uzurii privind proprietatea respectivă va fi următorul:

Conform exemplului, baza valorică a proprietăţii la începutul perioadei de gestiune 6 constituie 840 lei. Deci, în perioada de gestiune 6 se permite deducerea sumei de 840 lei.

24. Pentru mijloacele fixe raportate la categoria de proprietate I, evidenţa valorii restante se ţine pe fiecare obiect.

Pentru proprietatea raportată la categoriile II-V evidenţa valorii restante se ţine respectiv pe categorii de proprietate.

Modul de reflectare a rezultatelor din înstrăinarea mijloacelor fixe

25. Înstrăinarea mijloacelor fixe constituie ieşirea lor prin:

- comercializare;

- donaţie;

- ieşire forţată;

- conservare;

- lichidare;

- alte ieşiri ce nu sînt incluse în poziţiile anterioare.

Suma ieşirii mijloacelor fixe se reflectă la micşorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate şi include:

- venitul obţinut prin comercializarea mijloacelor fixe;

- baza valorică ajustată a mijloacelor fixe ieşite prin donaţie, ieşire forţată, conservare, lichidare.

Dacă reducerea indicată conduce la sfîrşitul perioadei de gestiune la:

♦ un rezultat negativ pe categoria de proprietate, acest rezultat se include în venit, iar baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune următoare se egalează cu zero;

♦ un rezultat pozitiv pe categoria de proprietate:

a) în cazul în care la categoria respectivă nu se află nici o proprietate, acest rezultat se atribuie la micşorarea venitului, iar valoarea categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune următoare se egalează cu zero;

b) în cazul în care la categoria respectivă există proprietate, în scopul impozitării nu se constată nici venit, nici pierderi şi pentru categoria respectivă urmează de calculat uzura, conform prevederilor prezentului regulament.

Exemplul 7. În decursul perioadei de gestiune întreprinderea a vîndut un calculator (categoria de proprietate V) contra 10000 lei şi două autoturisme (categoria de proprietate IV) contra 123000 lei. Baza valorică a categoriilor de proprietate la începutul perioadei de gestiune constituie:

Pentru a calcula uzura mijloacelor fixe şi a determina rezultatul din vînzarea acestora în scopul impozitării se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora în scopul impozitării:

Astfel, la categoria IV de proprietate s-a obţinut un rezultat negativ în sumă de 13000 lei, care reprezintă venitul impozabil din comercializarea autoturismelor. Pentru această categorie nu se calculează uzura şi baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune următoare se egalează cu zero. Cît priveşte categoria de proprietate V, constatăm că în urma comercializării calculatorului pentru impozitare nu se constată nici venit, nici pierderi, deoarece cu suma obţinută din vînzare (10000 lei) a fost micşorată baza valorică a mijloacelor fixe (75 unităţi) la finele perioadei de gestiune şi respectiv constituie 1880000 lei.

Exemplul 8. Baza valorică a categoriei de proprietate V la începutul perioadei de gestiune constituie 43000 lei şi este alcătuită din 4 obiecte. În decursul perioadei de gestiune întreprinderea a comercializat 3 obiecte contra 46000 lei. Pentru calcularea uzurii mijloacelor fixe şi determinarea rezultatului din comercializarea acestora în scopul impozitării, se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora în scopul impozitării:

Conform informaţiei prezentate în Registrul nominalizat constatăm că la categoria V de proprietate a fost obţinut un rezultat negativ în sumă de 3000 lei, care reprezintă venitul impozabil din comercializare. Pentru această categorie nu se calculează uzura şi baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune următoare se egalează cu zero, în pofida faptului că în această categorie există un obiect.

26. Dacă la sfîrşitul anului fiscal la categoria respectivă nu se află nici o proprietate, după efectuarea ajustărilor aferente perioadei de gestiune, valoarea rămasă urmează a fi dedusă, iar valoarea categoriilor respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune următoare se egalează cu zero.

Exemplul 9. Proprietatea reflectată la categoria IV a fost comercializată contra 39000 lei. Baza valorică a proprietăţii la începutul perioadei de gestiune constituie 41000 lei. Pentru a calcula uzura mijloacelor fixe şi a determina rezultatul din vînzarea acestora în scopul impozitării se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora în scopul impozitării:

Astfel, pentru categoria IV de proprietate s-a înregistrat un rezultat pozitiv de 2000 lei obţinut din vînzarea tuturor obiectelor incluse în această categorie de proprietate. În scopul impozitării acest rezultat este considerat pierdere din vînzarea proprietăţii. Pentru această categorie nu se calculează uzura şi baza valorică a mijloacelor fixe la începutul anului următor de gestiune se egalează cu zero.

Evaluarea mijloacelor fixe supuse conservării

27. În cazul în care mijloacele fixe exploatate anterior sînt supuse conservării, baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune pe fiecare categorie de proprietate va fi micşorată cu suma valorii reziduale a mijloacelor fixe determinată în scopul impozitării. Baza valorică ajustată a mijloacelor fixe în scopul impozitării se determină în felul următor:

♦ pentru mijloacele fixe raportate la categoria I de proprietate – baza valorică a acestora la începutul perioadei de gestiune;

♦ pentru mijloacele fixe raportate la categoriile II-V de proprietate – baza valorică a obiectului conservat determinată prin calcul, pornind de la valoarea de intrare care a fost inclusă în categoriile respective, uzura calculată precum şi corectările efectuate pentru reparaţie, determinate în scopul impozitării.

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe supuse conservării se determină pornind de la valoarea de bilanţ reflectată în evidenţa financiară conform situaţiei din 01.01.98 sau conform valorii de intrare, dacă mijloacele fixe au fost procurate după 01.01.98.

Baza valorică a mijloacelor fixe supuse conservării se reflectă în Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora în scopul impozitării, în rubrica "Suma ieşirilor".

În cazul cînd a apărut necesitatea exploatării mijloacelor fixe anterior conservate, baza valorică a mijloacelor fixe determinată pînă la conservare se reflectă la majorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune şi se indică în compartimentul "Suma intrărilor".

Punerea mijloacelor fixe la conservare şi ridicarea lor de la conservare se confirmă printr-un act, în care urmează a fi indicată starea tehnică a mijloacelor, efectuarea deservirii tehnice, precum şi lista mijloacelor fixe transmise spre depozitare. Actele respective sînt aprobate prin ordinul emis de întreprindere.

Exemplul 10. În perioada de gestiune 2000 întreprinderea pune la conservare un utilaj ce se raportă la categoria V de proprietate. Baza valorică a categoriei la începutul perioadei de gestiune 2000 a constituit 175000 lei fiind alcătuită din 5 obiecte. Conform informaţiei din evidenţa financiară, valoarea de bilanţ privind obiectul supus conservării la 01.01.98 constituie 80000 lei. În perioada de gestiune 1999 s-a constatat o depăşire a limitei privind cheltuielile pentru reparaţie. Suma depăşirii limitei privind cheltuielile pentru reparaţie aferente obiectului supus conservării constituie 3600 lei (determinată prin calcul). Calculul valorii reziduale a utilajului supus conservării se efectuează pe fiecare an:

Astfel, în perioada de gestiune 2000 întreprinderea va reflecta în rubrica "Suma ieşirilor" valoarea reziduală a utilajului supus conservării ce constituie 41720 lei.

Modul de reflectare a mijloacelor fixe ieşite în mod forţat sau lichidate în legătură cu scoaterea din uz a obiectului de mijloace fixe anterior duratei probabile de funcţionare utilă.

28. În cazul în care mijloacele fixe sînt lichidate în legătură cu scoaterea din uz a obiectului de mijloace fixe anterior duratei probabile de funcţionare utilă, baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune pe fiecare categorie de proprietate va fi micşorată cu baza valorică a activelor respective determinată în scopul impozitării.

Modul de determinare a bazei valorice privind activele lichidate sau ieşite în mod forţat este analogic modului de determinare a bazei valorice privind activele supuse conservării.

Baza valorică a mijloacelor fixe lichidate sau ieşite în mod forţat se reflectă în Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora în scopul impozitării, în rubrica "Suma ieşirilor".

Dispoziţii finale

29. În legătură cu revizuirea Regulamentului cu privire la modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării nr.05/1-CDF-07/92 din 25 decembrie 1997, se abrogă regulamentul şi scrisorile Ministerului Finanţelor:

- Regulamentul cu privire la modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării nr.05/1-CDF-07/92 din 25 decembrie 1997;

- "Cu privire la deducerea cheltuielilor, legate cu reparaţia mijloacelor arendate" nr. 05/1-06/142 din 13 aprilie 1999;

- "Cu privire la modificarea scrisorii cu privire la deducerea cheltuielilor, legate cu reparaţia mijloacelor arendate" nr. 05/1-06/142 din 13 aprilie 1999", nr. 10-2-09/1-2057 din 17 iunie 1999;

- "Cu privire la modul de calculare a uzurii şi deducerii cheltuielilor pentru întreţinerea, reparaţia şi recondiţionarea mijloacelor fixe" nr.10-2-09/1-617-3053 din 28 iunie 2000.