Regulament şi norme igienice nr.06-5.3.35 din 05.03.2001 privind reglementarea expunerii la radiaţii a populaţiei de la sursele naturale

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

REGULAMENT ŞI NORME IGIENICE

 privind reglementarea expunerii la radiaţii

a populaţiei de la sursele naturale

nr. 06-5.3.35  din  05.03.2001

 (în vigoare 03.08.2001) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.92-93 art.239 din 03.08.2001

* * *

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.52 din 18.01.2007 privind reorganizarea unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (pct.1 - se reorganizează Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale prin divizare în Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului)

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.357 din 23.04.2005 privind măsurile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administrative centrale ale Republicii Moldova (pct.1 - se reorganizează Ministerul Sănătăţii în Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, cu preluarea funcţiilor ce ţin de domeniul protecţiei sociale, în urma divizării Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale)

I. NOŢIUNI GENERALE

1.1. Conform Raportului Comitetului Ştiinţific al Naţiunilor Unite asupra Efectelor Radiaţiilor Atomice (UNSCEAR) 1993, sursele naturale de expunere se împart în:

• surse aflate în afara organismului uman:

- de origine extraterestră (radiaţia cosmică);

- de origine terestră (radiaţiile emise de radionuclizi existenţi în scoarţa pămîntului, în aer, apă, în materiale de construcţie, vegetaţie etc.);

• surse existente în interiorul organismului, reprezentate de radionuclizii pătrunşi în organism prin inhalare, ingestie şi prin piele.

Echivalentul de doză efectivă (EDE) mediu anual pentru populaţia Republicii Moldova datorat surselor naturale constituie în medie:

- pentru iradierea cosmică – 0,35 mSv/an (10,09%);

- gama telurică – 0,38 mSv (10,96%);

- ingestie – 0,27 mSv (7,79%);

- inhalare (Radon, Toron + descendenţi) – 1,50 mSv (43,28%).

Aportul total al surselor naturale în doza de expunere a populaţiei constituie 72,12%. O parte considerabilă a acestei doze omul o primeşte în timpul aflării în locuinţe şi încăperi de producţie unde conform datelor UNSCEAR, se află circa 80% din timp. În încăperi omul este supus acţiunii atît a iradierii externe-gama şi a iradierii interne, urmare a inhalării produşilor descendenţi ai Radonului (PDR).

1.2. Prezentul Regulament şi norme igienice privind reglementarea expunerii la radiaţii a populaţiei de la sursele naturale (în continuare – Regulament) este elaborat conform "Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei" nr.1513-XII din 16.06.93, Legii "Cu privire la radioprotecţie şi securitate nucleară" nr.1440-XIII din 24.12.97, Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la activitatea organelor publice cu funcţii de reglementare în domeniul radioprotecţiei şi securităţii nucleare" nr.1225 din 22.12.98, în scopul reglementării iradierii populaţiei Republicii Moldova de la sursele naturale (fondul radioactiv natural şi tehnogen-schimbat).

1.3. Principiul care a stat la baza elaborării Regulamentului este diminuarea iradierii de la sursele naturale pînă la un nivel minim posibil.

1.4. Prin Regulamentul prezent este stabilit sistemul de criterii pentru adoptarea deciziilor (CAD), orientate spre diminuarea dozelor de iradiere a populaţiei în spaţiile locative, edificiile cu menire social-culturală şi pentru unele îngrăşăminte minerale.

1.5. Regulamentul stabileşte nivelele admise ale activităţii efective specifice a radionuclizilor naturali (RNN) în îngrăşăminte minerale, materiale de construcţie, debitul dozei echivalente (DDE) al iradierii externe-gama, concentraţia echivalentă de echilibru (CEE) medie anuală a Radonului-222 în aerul încăperilor. De asemenea sînt prevăzute măsuri privind ordinea efectuării controlului calităţii materialelor de construcţie. Nivelele admise corespund cerinţelor "Basic Safety Standarts" aprobate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), "Recomandărilor Consiliului European" (EUROATOM) şi "Normelor Fundamentale de Radioprotecţie" (NFRP-2000).

1.6. Prevederile Regulamentului se răspîndesc asupra tuturor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, ministerelor şi departamentelor preocupate de extragerea minereurilor, fabricarea din ele a materialelor de construcţie, construirea şi exploatarea edificiilor locative şi a celor cu destinaţie social-culturală, utilizarea îngrăşămintelor minerale.

1.7. Regulamentul este obligatoriu pentru toate unităţile economice, indiferent de apartenenţa departamentală şi forma de proprietate.

II. CLASIFICAREA OBIECTIVELOR DE CONSTRUCŢIE

2.1. Obiectivele de construcţie sînt divizate în următoarele grupe:

Grupa 1. Obiectivele locative, de menire social-culturală sau industrială construite, reconstruite sau după o reparaţie capitală la primirea lor în exploatare.

Grupa 2. Obiectivele locative, de menire social-culturală, industrială sau altă menire primite în exploatare pînă la adoptarea prezentului Regulament şi a normelor igienice.

Grupa 3. Obiectivele industriale şi drumuri unde este exclusă aflarea de durată lungă a persoanelor şi construirea drumurilor în perimetrul teritoriului zonelor de trai şi a zonelor cu perspectivă de construcţie.

Grupa 4. Unele obiective izolate de tip închis sau deschis cu menire industrială, drumuri, obiective subterane ş.a. exploatarea cărora nu este legată de aflarea sau care în perimetrul zonelor de trai sînt acoperite cu un strat de pămînt sau alt material cu o grosime nu mai mică de 0.5 m.

2.2. În dependenţă de clasificarea obiectelor expusă în p.2.1. nivelele admise ale parametrilor igienico-radiologici reglementaţi nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 1.

III. CERINŢE DE RADIOPROTECŢIE DE LA SURSELE

NATURALE ÎN CONDIŢII DE PRODUCERE

3.1. Doza efectivă, determinată de iradierea de la sursele naturale în condiţii de producere pentru angajaţii care nu sînt incluşi în categoria "personal" nu trebuie să depăşească 5 mSv/an.

3.2. Valorile numerice ale factorilor radioactivi corespunzătoare acţiunii monofactoriale a dozei efective de 5 mSv/an, vizează media respiraţiei de 8,1 mii m³/an şi condiţii de echilibru radioactiv al radionuclizilor familiilor Uraniului şi Thoriului în praful zonei de muncă constituie:

- debitul dozei iradierii-gama medie anuală la locul de muncă – 3.8 ľSv/h;

- activitatea echivalentă de echilibru medie anuală pe volum a Radonului – 222 (Rn-222) în aerul zonei de respiraţie – 310 Bq/m³;

- activitatea echivalentă de echilibru medie anuală pe volum a Thoronului (Rn-220) în aerul zonei de respiraţie – 68 Bq/m³;

- activitatea specifică a Uraniului – 238 în praful spaţiului de muncă – 28/f kBq/kg, unde f – cantitatea medie anuală de praf în aerul zonei de respiraţie, mg/m³;

- activitatea specifică în praful zonei de muncă a Thoriului – 232, aflat în echilibru cu ceilalţi reprezentanţi ai familiei sale – 24/f, kBq/kg.

3.3. Doza de iradiere cosmică nu limitează sarcina de producere ale echipajelor aeriene, care efectuează zboruri la viteze infrasonice (înălţimea zborurilor de pînă la 10 km).

IV. CRITERIILE PENTRU PRIMIREA DECIZIILOR (CPD) PRIVIND UTILIZAREA

MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI ÎNGRĂŞĂMINTELOR MINERALE

4.1. Se stabilesc următoarele CAD la utilizarea materialelor de construcţie:

• Activitatea efectivă specifică (A_eff) a radionuclizilor naturali în materialele de construcţie dobîndite la locul zăcămintelor (piatră spartă, prundiş, nisip, piatră de but şi curmată, materie primă de ciment, cărămidă ş.a.) sau sînt produse derivate ale industriei, de asemenea, deşeurile producţiei industriale, utilizate la fabricarea materialelor de construcţie (cenuşă, zgură ş.a.) nu trebuie să depăşească pentru materialele utilizate la construirea edificiilor locative şi publice noi (clasa I):

A_eff = A_Ra + 1,31 A_Th + 0,085 A_K < 300 Bq/kg,

unde:

A_Ra şi A_Th – activitatea specifică a Ra-226 şi Th-232, aflaţi în echilibru cu celelalte elemente ale familiilor Radonului şi Thoronului; A_K – activitatea specifică a K-40 (Bq/kg).

4.2. Activitatea specifică a radionuclizilor naturali în îngrăşămintele minerale cu fosfor şi melioranţi nu trebuie să depăşească:

A_U + 1,24A_Th < 2,8 kBq/kg,

unde:

A_U şi A_Th – activităţile specifice ale Uraniului – 238 (sau Radiului-226) şi Thoriului-232 (sau Thoriului-228) aflaţi în echilibru radioactiv cu ceilalţi reprezentanţi ale familiilor radioactive ale Uraniului şi Thoriului corespunzător.

• Pentru materialele, utilizate la construcţia drumurilor în limitele localităţilor şi a zonelor în perspectivă de construire, de asemenea la construirea edificiilor industriale (clasa II):

A_eff. < 600 Bq/kg.

• Pentru materialele utilizate la construcţia obiectelor izolate industriale unde este exclusă aflarea persoanelor, drumurilor în afara localităţilor, a obiectivelor subterane, drumurilor în zonele de trai cu condiţia acoperirii acestora cu un strat de pămînt nu mai mic de 0.5m (clasa III):

A_eff. < 1350 Bq/kg,

cînd A_eff. depăşeşte 1350 Bq/kg, problema posibilelor sfere de utilizare a acestor materiale se rezolvă în fiecare caz aparte prin concordare cu Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat al Republicii Moldova.

4.3. Valorile indicate ale activităţii efective specifice trebuie evaluate ca medii constînd din cîteva mostre (nu mai puţin de 5) de materialele de construcţie sau îngrăşăminte minerale, primite (colectate) de la furnizor.

4.4. Depistarea în unele mostre a nivelelor care depăşesc valorile indicate în p.4.1. serveşte drept bază pentru efectuarea investigaţiilor suplimentare, primirea unor decizii speciale sau suspendarea activităţilor.

V. METODELE DE COLECTARE A MOSTRELOR PENTRU ANALIZA

SPECTROMETRICĂ-GAMA A MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE

ŞI ÎNGRĂŞĂMINTELOR MINERALE

5.1. Controlului componenţei radionuclizilor sînt supuse toate tipurile de materiale primite (importate) pentru lucrări de construcţie şi montaj, sau fabricate de combinatele industriei materialelor de construcţie şi a îngrăşămintelor minerale în laboratoarele acreditate conform legislaţiei în vigoare.

5.2. Mostrele îndreptate pentru investigare trebuie să fie reprezentative pentru lotul de materie primă, adică să reflecte pe deplin proprietăţile lui la momentul dat. Pentru aceasta din zece locuri diferite de materie primă se colectează 5 mostre cu greutatea de 1-3 kg fiecare, se amestecă pe un suport cu o lopată şi se selectează o mostră medie cu o greutate nu mai mică de 1,0-3,0 kg.

5.3. Frecvenţa colectării mostrelor trebuie să asigure primirea datelor despre dinamica nivelelor activităţii specifice a RNN în materialul de construcţie prezentat.

5.4. Mostrele colectate cu o masă nu mai mică de 1,0-3,0 kg, mărunţite pînă la mărimea de 1-2 mm, şi ambalate în pachete duble din polietilenă cu paşaportul mostrei (Anexa nr.1) plasat între pachete se îndreaptă în laborator pentru efectuarea analizei de spectrometrie-gama.

5.5. Rezultatele controlului radioactivităţii naturale a materialelor de construcţie şi îngrăşămintelor minerale se întocmeşte în formă de certificat (Anexa nr.2) un exemplar al căruia este transmis producătorului sau comandatarului. Utilizarea materialului de construcţie se efectuează în conformitate cu clasificarea pe tipuri de utilizare (Anexa nr.2).

VI. NIVELELE ADMISE ALE DEBITULUI DOZEI ECHIVALENTE (DDE)

A IRADIERII EXTERNE-GAMA ÎN ÎNCĂPERILE LOCATIVE

6.1. Dacă debitul dozei echivalente a iradierii externe în interiorul edificiilor construite şi exploatate nu depăşeşte debitul dozei la loc deschis mai mult de 0,25 ľSv/h nu sînt necesare intervenţii.

6.2. Dacă debitul dozei de expoziţie a iradierii externe în interiorul edificiilor construite şi exploatate depăşeşte debitul dozei la loc deschis mai mult de 0,25 ľSv/h se recomandă adoptarea de măsuri pentru diminuarea lui.

6.3. În cazul imposibilităţii reducerii debitului dozei iradierii externe pînă la un nivel mai mic de 0,5 ľSv/h asupra fondului extern-gama la loc deschis se decid măsuri de reprofilare a clădirii sau strămutare a locatarilor (cu acordul lor).

VII. METODELE DE MĂSURARE ALE DEBITULUI

DOZEI IRADIERII-GAMA LA OBIECTIVE

7.1. Iradierea-gama de la radionuclizii ce se conţin în materialele de construcţie este o iradiere relativ uniformă a organismului uman. Debitul dozei de expoziţie (DDE) a iradierii-gama în încăperile locative (fondul-gama) în majoritatea cazurilor se include în diapazonul valorilor care diferă de cele medii nu mai mult de 2-3 ori, ceea ce este legat de utilizarea materialelor de construcţie cu conţinut sporit al radionuclizilor naturali.

7.2. Pentru măsurarea debitului dozei iradierii-gama externe în încăperi şi la loc deschis trebuie să fie utilizate aparate dozimetrice cu un nivel al sensibilităţii nu mai mare de 0,1 ľR şi un nivel maxim de dependenţă al înregistrării de energie a iradierii care nu va depăşi 30% în diapazonul energiilor de la 30 keV pînă la 3 MeV.

7.3. Nu se recomandă utilizarea pentru măsurări a DDE a aparatelor care au în calitate de detector camere de scintilare (de exemplu SRP-68). Aceasta este legat de dependenţa neliniară a sensibilităţii detectoarelor de scintilaţie de energia iradierii (majorarea indicaţiilor în domeniul energiilor joase).

De aceea aparatele de tipul SRP pot fi folosite numai în calitate de indicator al SRP. La depistarea anomaliilor DDE determinate cu aparate de tipul СРП trebuie să se facă măsurări cu aparatele indicate în p.7.2. sau mijloacele de măsurare mai exacte (spre exemplu camere de ionizare cu presiune înaltă, dozimetre termoluminiscente, spectrometre-gama).

7.4. Este permisă folosirea aparatelor pentru aprecierea debitului dozei echivalente care furnizează datele în microsievert pe oră (ľSv/h). Pentru recalcularea indicaţiilor în ľR/h datele primite în ľSv/h se înmulţesc cu 100 şi se împart la 0,9. De exemplu 0,10 ľSv/h corespunde cu II ľR/h.

7.5. Toate aparatele utilizate trebuie să deţină certificat de verificare al controlului metrologic din anul curent.

7.6. În medie pe teritoriul Republicii Moldova debitul dozei iradierii-gama la loc deschis constituie 0,07-0,18 ľSv/h în încăperi DDE constituie în medie 0,10-0,20 ľSv/h.

7.7. Măsurările DDE la loc deschis trebuie să fie efectuate în locurile cu relief neted la înălţimea de 1m de la suprafaţa solului la o distanţă nu mai mică de 10m de la clădirile joase şi la 30 m de la clădirile înalte.

7.8. În încăperi măsurările se efectuează în centrul camerei la înălţimea de 1m de la podea (I măsurare la fiecare 20 m² al încăperii examinate). Rezultatele măsurărilor (nu mai puţin de 3 măsurări într-un punct) se înregistrează cu indicarea obligatorie a tipului aparatului şi a datei controlului metrologic al acestuia.

7.9. Cînd DDE depăşeşte 0,50 ľSv/h se întreprind măsuri de cercetare a proporţiilor, provenienţei şi a surselor de majorare a fondului-gama în scopul selectării măsurilor de diminuare a acestuia. Aceste măsuri sînt reale numai în cazurile cînd nivelul sporit al fondului este determinat de utilizarea la acoperişuri sau a teritoriului învecinat clădirilor a materialelor cu conţinut sporit al radionuclizilor naturali care pot fi înlăturate.

Dacă aceste materiale intră în componenţa pereţilor sau tavanului atunci unica măsură poate fi schimbul destinaţiei încăperilor sau a clădirii în întregime.

7.10. Măsurările se efectuează în conformitate cu p.7.8. în fiecare apartament al clădirii care se dă în exploatare. Rezultatele măsurărilor se întocmesc sub formă de proces-verbal cu indicarea aparatajului folosit şi a datei verificării acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se anexează la documentele comisiei de primire în exploatare a casei iar altul este transmis în centrul teritorial de medicină preventivă.

7.11. În edificiile deja construite măsurările DDE se efectuează la dorinţa proprietarilor de imobile cu utilizarea metodelor de măsurare a DDE în încăperi.

VIII. NIVELELE ADMISE ALE CONCENTRAŢIEI MEDII

ECHIVALENTE DE ECHILIBRU A RADONULUI

ÎN AERUL ÎNCĂPERILOR

8.1. Concentraţia medie echivalentă de echilibru anuală a Radonului-222 în aerul încăperilor proiectate, construite sau reconstruite cu aflarea permanentă a oamenilor nu trebuie să depăşească 100 Bq/m³.

8.2. În edificiile deja construite CEE a Radonului-222 în aerul încăperilor nu trebuie să depăşească 150 Bq/m³.

8.3. La valori superioare ale CEE ale Radonului-222 se întreprind măsuri de radioprotecţie îndreptate spre evitarea pătrunderii Radonului în aerul încăperilor (ermetizarea duşumelei încăperilor primului etaj, ventilaţia spaţiului deasupra duşumelei, utilizarea materialelor impermeabile pentru acoperirea pereţilor) şi ameliorarea gradului de ventilare a încăperilor.

8.4. În cazurile cînd măsurile de radioprotecţie nu au condus la reducerea CEE a Radonului-222 în aerul încăperilor pînă la o valoare mai mică de 300 Bq/m³ se primeşte decizia de reprofilare a încăperilor sau strămutare a locatarilor (cu acordul acestora).

8.5. Posibilitatea, necesitatea, volumul şi termenele de efectuare a măsurilor vizînd reducerea CEE în încăperi sînt determinate de o comisie în componenţa reprezentanţilor serviciilor comunale, locatarilor, organizaţiilor de construcţie, serviciului arhitectului principal şi al centrului de medicină preventivă teritorial.

IX. DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI MEDII ANUALE ECHIVALENTE

DE ECHILIBRU (CEE) A RADONULUI-222 ÎN AERUL ÎNCĂPERILOR

9.1. Pentru determinarea valorilor momentane ale concentraţiei Radonului-222 şi a produşilor descendenţi ai lui în aerul încăperilor pot fi utilizate aparate de tipul SAS-R-2, RB-4, RGA-0.1, IZV-3М, RAS-04 (măsurători activi) sau aparate analogice de import.

9.2. Pentru aprecierea concentraţiei echivalente de echilibru (CEE) medii anuale se pot utiliza radiometre integrale pasive cu durata expoziţiei nu mai mică de o lună.

9.3. Pentru determinarea CEE a Radonului (luînd în consideraţie PDR) indicaţiile radiometrelor se înmulţesc cu coeficientul 0,5 (coeficientul mediu de echilibru).

9.4. În edificiile locative care urmează a fi date în exploatare, măsurările se efectuează cu ferestrele şi uşile de la intrare închise şi sistemul de încălzire conectat. Măsurările se fac în nu mai puţin de două camere a fiecărui apartament de tip urban sau rural.

9.5. În edificiile de producţie care se dau în exploatare măsurările se fac în fiecare încăpere unde sînt locuri de lucru permanente.

9.6. Rezultatele măsurărilor la obiectivul dat în exploatare (debitul de expoziţie şi concentraţia Radonului) se întocmesc în formă de certificat (Anexa nr.3) un exemplar fiind anexat la actul de primire al obiectului în exploatare al Comisiei de stat pentru primire în exploatare, iar copia este păstrată la Centrul de Medicină Preventivă teritorial al serviciului sanitaro-epidemiologic de stat.

9.7. În certificatul eliberat obligatoriu de organele abilitate se indică tipul aparatelor utilizate, numărul şi termenul de valabilitate al adeverinţei de atestare metrologică şi metoda de măsurare utilizată.

9.8. Anual pînă la 1 februarie se efectuează generalizarea şi analiza rezultatelor controlului materialelor de construcţie şi a îngrăşămintelor minerale, a CEE şi DDE în încăperi. Un exemplar al bilanţului anual se expediază la adresa Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă al Ministerului Sănătăţii, iar copia este înmînată organizaţiei-producătoare sau importatoare (Anexele nr.4-6).