Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor \rOrdin nr.21 din 04.08.2023 cu privire la aprobarea Regulamentului privind cerinţele în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului pentru entităţile supravegheate de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor

SERVICIUL PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR

O R D I N

cu privire la  aprobarea  Regulamentului  privind  cerinţele în

domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării

 terorismului  pentru entităţile  supravegheate de către

Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor

nr. 21  din  04.08.2023

 (în vigoare 18.08.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 318-321 art. 796j din 18.08.2023

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1827 din 10 august 2023

Ministru ________ Veronica MIHAILOV-MORARU

În temeiul art.15 alin.(1) lit.h) şi alin.(2), art.13 alin.(14) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.58-66, art.133) şi art.VIII alin.(3) din Legea nr.66/2023 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.159-161, art.252),

ORDON:

1. Se aprobă Regulamentul privind cerinţele în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului pentru entităţile supravegheate de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, conform anexei.

2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Ordinul Directorului SPCSB

nr.21 din 4 august 2023

REGULAMENT

privind cerinţele în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor

şi finanţării terorismului pentru entităţile supravegheate de

către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind cerinţele în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului pentru entităţile supravegheate de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (în continuare - Regulament) se aplică entităţilor raportoare supravegheate (în continuare - entităţi supravegheate) de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (în continuare - Serviciu) în conformitate cu art.15 alin.(1) lit.h) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (în continuare – Legea nr.308/2017) şi stabileşte cerinţele în vederea identificării şi evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, aplicării abordării bazate pe risc, elaborării politicilor şi procedurilor interne, aplicării cerinţelor de precauţie privind clienţii, inclusiv a măsurilor de precauţie simplificată şi sporită, păstrării datelor, raportării activităţilor şi tranzacţiilor care cad sub incidenţa Legii nr.308/2017, organizării şi realizării elementelor aferente sistemului de control intern, implementării măsurilor asiguratorii şi a măsurilor restrictive internaţionale, precum şi a altor cerinţe în vederea aplicării măsurilor aferente prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

2. Termenii şi expresiile utilizate în prezentul Regulament au semnificaţiile prevăzute de Legea nr.308/2017 şi Legea nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor.

3. Subiecţi ai prezentului Regulament sunt următoarele entităţi supravegheate:

a) agenţii imobiliari, inclusiv atunci când acţionează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce priveşte tranzacţiile pentru care valoarea chiriei lunare este mai mare de 200000 de lei prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.h) din Legea nr.308/2017;

b) organizatorii jocurilor de noroc prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.k) din Legea nr.308/2017;

c) persoanele juridice şi întreprinzătorii individuali care prestează, ca activitate economică sau profesională principală, servicii de contabilitate şi consultanţă fiscală prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.l) din Legea nr.308/2017;

d) alte persoane fizice şi juridice care comercializează bunuri (inclusiv persoanele fizice şi juridice care practică activităţi cu metale preţioase şi pietre preţioase) în sumă de cel puţin 200000 de lei sau echivalentul acesteia numai în cazul în care plăţile sunt efectuate în numerar, indiferent dacă tranzacţia este efectuată printr-o operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au legătură între ele prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.m) din Legea nr.308/2017;

e) persoanele fizice/juridice care desfăşoară activitate fiduciară, altele decât cele prevăzute la art.4 alin.(1) lit.f) şi j) din Legea nr.308/2017, prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.n) din Legea nr.308/2017;

f) persoanele care depozitează, comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfăşurată de galerii de artă şi case de licitaţii, precum şi de rezidenţii din zone economice libere, dacă valoarea tranzacţiei sau a tranzacţiilor/operaţiunilor ce au legătură între ele este de 200000 de lei sau mai mult prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.o) din Legea nr.308/2017;

g) furnizorii de servicii pentru fiducii sau societăţi prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.q) din Legea nr.308/2017.

[Pct.3 completat prin Ordinul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nr.8 din 28.05.2025, în vigoare 30.05.2025]

Capitolul II

OBLIGAŢIILE ENTITĂŢILOR SUPRAVEGHEATE

4. Entităţile supravegheate elaborează şi pun în aplicare un program intern eficient privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

5. Entităţile supravegheate dispun de un sistem de control intern adecvat pentru a identifica, evalua, monitoriza şi înţelege riscurile de spălarea banilor şi finanţarea terorismului precum şi întreprinde măsurile necesare, implicând resurse suficiente, pentru a minimiza riscurile identificate.

6. Entitatea supravegheată desemnează persoana/persoanele investită/e cu atribuţii de executare a cerinţelor actelor normative privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi de asigurare a conformităţii politicilor şi procedurilor cu aceste cerinţe, care se aprobă de conducerea entităţii, se înregistrează în evidenţele proprii şi se păstrează la sediul entităţii.

7. Prin derogare de la pct.6, persoanele juridice şi întreprinzătorii individuali care prestează ca activitate economică sau profesională principală, servicii de contabilitate şi consultanţă fiscală pot să nu desemneze persoana/persoanele investită/e cu atribuţii de executare a cerinţelor actelor normative privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi de asigurare a conformităţii politicilor şi procedurilor cu aceste cerinţe.

8. În procesul de desemnare a persoanelor responsabile conform prevederilor pct.6, entităţile supravegheate, iau în considerare, cel puţin următoarele:

a) deţinerea cunoştinţelor necesare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;

b) reputaţia profesională şi integritatea morală, care pot avea la bază inclusiv cazierul judiciar şi referinţe ale angajatorilor anteriori.

Capitolul III

EVALUAREA RISCURILOR DE SPĂLARE A BANILOR

ŞI FINANŢAREA TERORISMULUI. ABORDAREA

BAZATĂ PE RISC. FACTORII DE RISC

9. Entităţile supravegheate au obligaţia să întreprindă acţiuni privind identificarea şi evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, în domeniul propriu de activitate ţinând cont de evaluarea naţională a riscurilor.

10. În procesul de evaluare a riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, entităţile supravegheate utilizează diferite elemente şi metode de analiză, precum sunt cel puţin: scopul relaţiei de afaceri şi/sau a tranzacţiei, volumul activelor implicate sau mărimea tranzacţiilor efectuate, frecvenţa şi durata relaţiei de afaceri.

11. Întru realizarea pct.10, entităţile supravegheate efectuează anual evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului în domeniul propriu de activitate, proces care presupune următoarele:

a) elaborarea unui raport în care se descrie analiza efectuată în dependenţă de ţări sau zone geografice, produse, clienţi şi tranzacţii/activităţi cu grad de risc sporit, ponderea şi impactul acestora asupra activităţii entităţii supravegheate;

b) întocmirea unui Plan de acţiuni în scopul minimizării/diminuării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului identificate;

c) actualizarea evaluării prevăzute în prezentul punct în cazul apariţiei unor potenţiale riscuri în domeniul de activitate desfăşurat.

12. Rezultatele evaluării se aprobă de către persoana cu funcţie de conducere de rang superior desemnată responsabilă de asigurarea conformităţii politicilor şi procedurilor cu cerinţele legale privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului din cadrul entităţii supravegheate.

13. Entităţile supravegheate aplică măsurile de precauţie standard, simplificate sau sporite în funcţie de gradul de risc identificat, inclusiv ţinând cont de tipul clientului, riscul de spălarea banilor şi finanţarea terorismului identificat, ţară (jurisdicţie), relaţia de afaceri, produsul/serviciul oferit sau tranzacţia efectuată.

14. Factorii de risc ce urmează a fi luaţi în considerare de entităţile supravegheate la realizarea evaluării riscurilor, fără a se limita la, sunt:

1) factorii de risc asociaţi clienţilor:

a) utilizarea volumului semnificativ de numerar pentru realizarea tranzacţiilor;

b) participarea persoanelor expuse politic în realizarea tranzacţiilor, inclusiv membrii de familie şi persoanele cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi, atât din punct de vedere profesional, cât şi social, ai persoanelor expuse politic;

c) participarea în tranzacţii a persoanelor fizice/juridice care îşi au reşedinţa în ţările (jurisdicţiile) prevăzute la art.8² din Legea nr.308/2017;

d) înregistrarea bunurilor pe numele unor persoane terţe;

e) utilizarea entităţilor sau construcţiilor juridice, care pot deghiza identitatea beneficiarului efectiv;

f) valoarea diminuată sau majorată a bunului, care nu corespunde preţului de piaţă;

g) client despre care se cunoaşte din surse deschise despre implicarea în activităţi criminale;

h) valoarea tranzacţiei depăşeşte posibilităţile financiare ale clientului conform ocupaţiei sau veniturilor declarate de acesta (sursa fondurilor).

2) factorii de risc asociaţi tranzacţiilor, serviciilor şi produselor;

a) originea dubioasă a bunurilor;

b) tranzacţii care permit legalizarea mijloacelor băneşti în sume mari prin majorarea nejustificată a preţului bunului;

c) tranzacţii efectuate între părţi, pe parcursul unei perioade de timp scurtă pentru astfel de operaţiuni;

d) plăţi pentru bunuri, folosind împrumuturi complexe sau fonduri neidentificate.

3) factorii de risc de ordin geografic:

Entităţile supravegheate trebuie să determine dacă localizarea sediului clienţilor ar putea constitui un risc ridicat în ce priveşte activităţile de spălare de bani şi finanţare a terorismului, cu reflectarea următoarele elemente geografice:

a) bunuri provenite/amplasate în ţările (jurisdicţiile) prevăzute la art.8² din Legea nr.308/2017;

b) clienţii nerezidenţi sunt din ţările (jurisdicţiile) prevăzute la art.8² din Legea nr.308/2017.

15. În dependenţă de dimensiunea şi caracterul activităţii, entităţile supravegheate pot identifica şi alţi factori de risc, care vor fi luaţi în considerare la evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului în domeniul propriu de activitate.

16. Entităţile supravegheate, în urma rezultatelor evaluării riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, utilizează abordarea bazată pe risc pentru ca acţiunile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului să fie proporţionale cu riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului identificate în domeniul propriu de activitate.

17. În conformitate cu prevederile Legii nr.308/2017, entităţile supravegheate aplică abordarea bazată pe risc în mod individual pentru stabilirea dimensiunii vulnerabilităţilor şi riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, în vederea utilizării eficiente a resurselor disponibile în cadrul entităţii supravegheate.

Capitolul IV

CERINŢE FAŢĂ DE PROGRAMUL INTERN PRIVIND PREVENIREA ŞI

COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ŞI FINANŢĂRII TERORISMULUI

18. Entităţile supravegheate aprobă proceduri de control intern, care asigură un nivel adecvat de aplicare a cerinţelor legale, în scopul atenuării şi gestionării eficiente a riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului identificate. Politicile şi procedurile de control intern trebuie să fie proporţionale cu riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, precum şi cu specificul activităţilor şi dimensiunea entităţilor supravegheate.

19. Entităţile supravegheate elaborează Programul intern privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care reprezintă politici, metode, practici, proceduri scrise, măsuri de control intern şi reguli stricte în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, care includ măsuri de precauţie privind clienţii, identificare a tranzacţiilor/activităţilor suspecte, raportare, proceduri de evaluare şi gestionare a riscurilor şi alte măsuri relevante în domeniul dat.

20. În funcţie de mărimea, complexitatea, natura şi volumul activităţii entităţii supravegheate, riscurile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului identificate stabilite la nivel naţional, sectorial şi operaţional, tipurile (categoriile) clienţilor, produsele şi serviciile oferite, zona geografică implicată, gradul (nivelul) de risc asociat clienţilor şi/sau tranzacţiilor (operaţiunilor) desfăşurate de aceştia, programul intern urmează să conţină cel puţin următoarele:

a) numele persoanelor desemnate, datele de contact, inclusiv ale celor cu funcţii de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformităţii politicilor şi procedurilor cu cerinţele legale privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, numite prin ordin intern, cu determinarea responsabilităţilor angajaţilor la toate nivelele;

b) determinarea mecanismului de identificare, evaluare şi întreprindere a acţiunilor de control şi minimizare a riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;

c) elaborarea măsurilor necesare pentru implementarea politicilor şi procedurilor de cunoaştere a clienţilor şi beneficiarilor efectivi;

d) măsuri de identificare, verificare şi monitorizare a clienţilor şi beneficiarilor efectivi în funcţie de gradul de risc asociat (regulile de cunoaştere a clientului), criteriile şi modul de trecere a clienţilor dintr-o categorie cu un grad de risc în alta;

e) măsurile de precauţie privind cunoaşterea clienţilor pentru fiecare dintre categoriile de clienţi, produse şi servicii ori tranzacţii/ activităţi efectuate;

f) proceduri şi cerinţe privind aplicarea măsurilor de precauţie simplificate pentru clienţii şi tranzacţiile acestora atunci când, prin natura lor, pot prezenta un risc redus de spălare a banilor şi finanţare a terorismului şi aplicarea măsurilor de precauţie sporită, atunci când tranzacţiile reprezintă un risc înalt;

g) proceduri şi cerinţe privind aplicarea măsurilor de precauţie sporite la efectuarea tranzacţiilor complexe şi neordinare fără un scop legal sau economic clar, a tranzacţiilor semnificative şi a celor suspecte, inclusiv tranzacţii cu persoane expuse politic;

h) modalitatea de păstrare a informaţiilor, precum şi de stabilire a accesului la acestea;

i) proceduri de raportare către Serviciu a tranzacţiilor şi activităţilor ce cad sub incidenţa prevederilor Legii nr.308/2017;

j) raportul anual privind efectuarea evaluării riscurilor în funcţie de activitatea desfăşurată, cu indicarea riscurilor identificate şi soluţiilor de remediere, alte concluzii.

Capitolul V

MĂSURI DE IDENTIFICARE A CLIENTULUI ŞI BENEFICIARULUI EFECTIV

21. Entităţile supravegheate aplică măsuri standard de identificare a clienţilor, precum şi a beneficiarilor efectivi:

a) la iniţierea relaţiilor de afaceri;

b) la efectuarea tuturor tipurilor de tranzacţii ocazionale:

– în valoare de peste 20000 de lei – dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune, prin intermediul prestatorilor de servicii de plată, inclusiv cu utilizarea mijloacelor electronice;

– în valoare de peste 200000 de lei – dacă tranzacţia se efectuează prin una sau mai multe operaţiuni care au legătură între ele, ţinând cont de cerinţele la nivel naţional;

c) în cazul organizatorilor jocurilor de noroc, în momentul colectării câştigurilor, în momentul punerii unei mize ori în ambele cazuri atunci când efectuează tranzacţii în valoare de cel puţin 40000 de lei, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele;

d) atunci când există o suspiciune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, independent de derogări, scutiri sau limite stabilite;

e) atunci când există suspiciuni privind veridicitatea, suficienţa şi precizia datelor de identificare obţinute anterior;

f) în cazul persoanelor care comercializează bunuri, atunci când efectuează tranzacţii ocazionale în numerar în valoare de cel puţin 200000 de lei, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.

22. La identificarea clienţilor în cazurile prevăzute la pct.21 entităţile supravegheate obţin cel puţin următoarele informaţii:

1) pentru clienţii - persoane fizice:

a) numele şi prenumele;

b) data şi locul naşterii;

c) cetăţenia şi datele actelor de identitate (IDNP, seria şi numărul, data eliberării, codul organului care a eliberat sau alţi indici unici dintr-un act de identitate ce conţine fotografia titularului);

d) adresa de domiciliu şi/sau reşedinţă;

e) ocupaţia, funcţia publică deţinută;

f) sursa bunurilor;

g) produsul şi serviciul solicitat;

2) pentru persoanele juridice, întreprinzătorii individuali şi organizaţiile necomerciale:

a) denumirea, forma juridică de organizare, actul de constituire şi actul privind înregistrarea de stat;

b) sediul/adresa principală de activitate, numărul de telefon, adresa de e-mail;

c) numărul de identificare de stat (IDNO) şi codul fiscal, conform certificatului de înregistrare şi/sau extrasului eliberat de organul înregistrării de stat;

d) adresa de corespondenţă, alta decât sediul juridic (dacă există);

e) identitatea persoanei fizice împuternicită de a gestiona contul şi/sau care exercită control prin intermediul proprietăţii deţinute sau prin alte căi (în cazul lipsei acestei informaţii, se indică administratorul persoanei juridice);

f) identitatea beneficiarului efectiv/beneficiarilor efectivi;

g) sursa bunurilor;

h) natura şi scopul activităţii;

3) pentru fiducii sau construcţii juridice similare:

a) denumirea şi dovada de încorporare/înregistrare;

b) sediul/adresa de activitate şi ţara de înregistrare;

c) natura, scopul şi obiectul activităţii (de exemplu: discreţionar, testamentar etc.);

d) date de identificare a constituitorului/constituitorilor, precum şi a persoanelor desemnate să reprezinte interesele acestuia/acestora în condiţiile legii, fiduciarului/fiduciarilor, protectorului/protectorilor (dacă există), beneficiarilor sau claselor de beneficiari, şi oricare altă persoană care exercită în ultimă instanţă un control efectiv;

e) sursa bunurilor;

f) descrierea scopului/activităţii.

23. La identificarea clienţilor cu grad de risc sporit, entitatea supravegheată va obţine suplimentar cel puţin următoarele informaţii:

1) pentru clienţi - persoane fizice:

a) oricare alt nume utilizat (nume deţinut anterior sau pseudonim);

b) adresa de serviciu, codul poştal, adresa de e-mail, numărul telefonului;

c) statutul de rezident/nerezident;

d) numele angajatorului, dacă există;

e) sursa averii clientului;

f) certificat de rezidenţă (fiscală);

2) pentru persoane juridice, întreprinzători individuali şi organizaţiile necomerciale:

a) date de identificare a persoanelor care deţin poziţii de management superior;

b) situaţia financiară;

c) numărul de înregistrare TVA şi/sau plătitor de taxe în statul de rezidenţă fiscală;

3) pentru fiducii sau construcţii juridice similare:

a) actul de constituire;

b) numărul de telefon, adresa de e-mail şi fax;

c) sursa mijloacelor băneşti.

24. Entitatea supravegheată identifică beneficiarul efectiv al clientului, conform prevederilor art.5² din Legea nr.308/2017, aplică măsuri rezonabile şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii, astfel încât să aibă certitudinea cunoaşterii beneficiarului efectiv, înţelegerii structurii proprietăţii şi structurii de control a clientului. Pentru identificarea beneficiarului efectiv entităţile supravegheate aplică măsurile descrise la pct.22 şi în funcţie de riscul identificat, suplimentar pct.23.

25. Entităţile supravegheate stabilesc proceduri interne privind identificarea beneficiarului efectiv utilizând ghidurile şi instrucţiunile aprobate de către Serviciu.

26. La identificarea beneficiarului efectiv al clientului –persoană juridică, inclusiv în cazul celor cu structură de proprietate complexă, entităţile supravegheate identifică beneficiarul efectiv utilizând documente, date şi informaţii relevante obţinute dintr-o sursă sigură.

27. Entităţile supravegheate ţin evidenţa măsurilor luate în vederea identificării beneficiarilor efectivi pentru fiecare client în parte şi o prezintă, la cerere, Serviciului şi/sau organelor cu funcţii de supraveghere a acestora.

28. La identificarea clientului entităţile supravegheate verifică informaţia prezentată care se referă atât la client, cât şi la beneficiarul efectiv.

28¹. În cazul entităţilor raportoare prevăzute la pct.3, lit.a), măsurile de identificare a clientului se aplică asupra părţilor tranzacţiilor imobiliare intermediate - vânzător şi cumpărător.

[Pct.28¹ introdus prin Ordinul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nr.25 din 25.11.2024, în vigoare 28.11.2024]

29. Măsurile de precauţie privind clienţii trebuie să fie proporţionale riscului pe care clientul şi tipurile de documente prezentate le impun. În acest scop, entităţile supravegheate utilizează cel puţin următoarele proceduri de verificare:

1) pentru clienţii - persoane fizice:

a) confirmarea identităţii clientului sau beneficiarului efectiv dintr-un act de identitate oficial valabil (de exemplu, buletin de identitate, paşaport, permis de şedere, documente de călătorie);

b) confirmarea veridicităţii documentelor de identitate oficiale furnizate de către o persoană autorizată;

c) confirmarea informaţiei prezentate după deschiderea contului bancar - prin contactarea clientului prin telefon sau remiterea unei scrisori pentru confirmarea informaţiei prezentate, fax sau e-mail (dacă există);

d) verificarea informaţiei prin utilizarea bazelor de date publice, private sau alte surse sigure şi independente;

2) pentru clienţii - persoane juridice, întreprinzătorii individuali şi organizaţii necomerciale - prin orice metodă corespunzătoare în funcţie de gradul de risc, astfel încât entităţile supravegheate să se asigure de veridicitatea informaţiei, cum ar fi:

a) verificarea informaţiei despre client în bazele de date publice sau private privind relaţiile de afaceri existente;

b) efectuarea verificării pentru determinarea existenţei unui proces de insolvabilitate iniţiat sau intrarea în faliment, vânzare sau remedierea altor probleme financiare potenţiale;

c) contactarea clientului prin telefon sau fax, prin intermediul serviciilor poştale sau e-mail, verificarea informaţiei plasate pe pagina web a clientului, dacă există;

d) verificarea numărului identificării de stat (IDNO) a clientului şi datele asociate în sursele deschise.

30. Documentele prezentate în vederea identificării clientului şi a beneficiarului efectiv, precum şi verificării identităţii acestora, trebuie să fie valabile la data prezentării lor, iar copiile acestora se stochează/arhivează de către entităţile supravegheate corespunzător procedurilor interne stabilite. Documentele se prezintă individual de către persoanele vizate (client, administrator, beneficiar etc.) sau de către persoana fizică împuternicită.

Capitolul VI

MĂSURI DE PRECAUŢIE SIMPLIFICATE PRIVIND CLIENŢII

31. Entităţile supravegheate aplică măsuri de precauţie simplificată privind clienţii, în cadrul unei proceduri simplificate aferente riscului redus de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, care vor fi aplicate proporţional riscului identificat, fapt ce include următoarele măsuri:

a) verificarea identităţii clientului şi a beneficiarului efectiv după stabilirea relaţiei de afaceri care se realizează cât mai curând posibil, dar nu mai târziu decât o lună de la stabilirea contactului iniţial;

b) reducerea frecvenţei actualizării datelor de identificare;

c) reducerea gradului de monitorizare continuă a tranzacţiei sau a relaţiei de afaceri;

d) limitarea obţinerii de informaţii privind scopul şi natura relaţiei de afaceri.

e) entităţile supravegheate în baza evaluării proprii stabilesc factorii care generează riscuri reduse de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului şi care determină necesitatea aplicării măsurilor de precauţie simplificată privind clienţii utilizând în acest scop următorii indicatori:

– clientul este o autoritate publică sau întreprindere de stat;

– clientul este o societate ale cărei valori imobiliare sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem multilateral de tranzacţionare care impune cerinţe pentru a asigura transparenţa adecvată a beneficiarului efectiv;

– clientul este rezident al jurisdicţiilor care îndeplinesc cerinţele standardelor internaţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului;

– produsele şi serviciile financiare sunt limitate şi bine definite pentru un cerc de clienţi, cu scopul de a spori incluziunea financiară.

32. Măsurile de precauţie simplificată privind clienţii nu pot fi aplicabile în cazul existenţei suspiciunii cu privire la spălarea banilor sau finanţarea terorismului.

Capitolul VII

MĂSURI DE PRECAUŢIE SPORITĂ PRIVIND CLIENŢII

33. În cazul riscului sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, entităţile supravegheate aplică măsuri de precauţie sporită privind clienţii proporţional riscului identificat, cu mărirea gradului de monitorizare a relaţiei de afaceri pentru a determina dacă activitatea sau tranzacţia este neordinară sau suspectă.

34. În baza evaluării proprii, entităţile supravegheate stabilesc factorii care generează riscuri sporite şi care determină necesitatea aplicării măsurilor de precauţie sporită privind clienţii. În acest scop factorii care generează risc sporit reprezintă:

a) relaţiile de afaceri care se desfăşoară în circumstanţe neobişnuite, cum ar fi distanţa geografică semnificativă dintre entitatea raportoare şi client;

b) clienţii care îşi au reşedinţa în ţările (jurisdicţiile) prevăzute la art.8²;

c) clienţii care nu se prezintă personal la identificare, cu excepţia clienţilor identificaţi prin aplicarea mijloacelor electronice;

d) persoanele juridice cu rol de structuri de administrare a bunurilor personale;

e) societăţile care au acţionari mandataţi sau ale căror acţiuni sînt în custodie;

f) activităţile care implică frecvent numerar în proporţii considerabile;

g) situaţiile în care structura proprietăţii şi structura de control ale persoanei juridice sînt neobişnuite sau excesiv de complexe, avînd în vedere natura activităţii desfăşurate;

h) serviciile bancare acordate unei persoane fizice în baza unui portofoliu personalizat negociat cu clientul;

i) produsele sau tranzacţiile care ar putea favoriza anonimatul;

j) relaţiile de afaceri sau tranzacţiile la distanţă, fără anumite măsuri de protecţie, cum ar fi semnătura electronică;

k) plăţile primite de la terţi necunoscuţi sau neasociaţi;

l) produsele noi şi practicile comerciale noi, inclusiv mecanismele noi de distribuţie şi de utilizare a unor tehnologii noi sau în curs de dezvoltare atît pentru produsele noi, cît şi pentru produsele preexistente;

m) ţările de destinaţie (jurisdicţiile) care, conform unor surse credibile (evaluări reciproce, rapoarte detaliate de evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate), nu dispun de sisteme efective de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului;

n) ţările de destinaţie (jurisdicţiile) care, conform unor surse credibile, au un nivel ridicat al corupţiei sau al altor activităţi infracţionale;

o) ţările de destinaţie (jurisdicţiile) care sînt supuse unor sancţiuni, embargouri sau măsuri similare, instituite de către organizaţiile internaţionale de profil, conform angajamentelor asumate de către Republica Moldova;

p) ţările de destinaţie (jurisdicţiile) care acordă finanţare sau sprijin pentru activităţi teroriste sau pe teritoriul cărora activează organizaţii teroriste desemnate;

q) clienţii şi tranzacţiile efectuate în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizaţi în alte state;

r) alţi factori identificaţi în cadrul evaluării.

35. În tranzacţiile sau în relaţiile de afaceri cu persoanele expuse politic, cu membrii familiilor persoanelor expuse politic şi cu persoanele cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi ai persoanelor expuse politic, entităţile supravegheate, suplimentar vor întreprinde cel puţin următoarele măsuri:

a) elaborarea şi implementarea sistemelor adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv a procedurilor bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client, potenţial client sau beneficiarul efectiv al unui client este persoană expusă politic, membru al familiei persoanei expuse politic şi/sau persoană cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi unei persoane expuse politic;

b) obţinerea aprobării persoanei cu funcţii de conducere de rang superior la stabilirea sau continuarea relaţiilor de afaceri cu astfel de clienţi;

c) adoptarea măsurilor adecvate privind stabilirea sursei bunurilor implicate în relaţia de afaceri sau în tranzacţia cu astfel de clienţi şi a sursei averii;

d) efectuarea monitorizării sporite şi continue a relaţiei de afaceri.

36. În cazul activităţilor, tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse politic, cu membrii familiilor persoanelor expuse politic şi cu persoanele cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi persoanelor expuse politic, entităţile supravegheate aplică prevederile Ghidului privind identificarea şi monitorizarea persoanelor expuse politic, aprobat prin Ordinul Serviciului.

Capitolul VIII

RAPORTAREA ACTIVITĂŢILOR ŞI A TRANZACŢIILOR

37. Toate entităţile supravegheate sunt obligate să informeze Serviciul despre:

a) bunurile suspecte, activităţile sau tranzacţiile suspecte de spălare a banilor, de infracţiuni predicat şi de finanţare a terorismului, care sunt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare sau sunt deja realizate. Datele privind activităţile, tranzacţiile suspecte şi bunurile suspecte se indică în formulare speciale, care se remit Serviciului în cel mult 24 de ore de la identificarea actului sau circumstanţelor care generează suspiciuni conform art.11 alin.(1) din Legea nr.308/2017;

b) activităţile sau tranzacţiile clienţilor realizate în numerar în valoare de cel puţin 200000 de lei, efectuate printr-o operaţiune ori prin mai multe operaţiuni care au legătură între ele, în decursul unei luni, începând cu prima zi şi terminând cu ultima zi a lunii. Datele privind activităţile sau tranzacţiile efectuate în numerar se indică într-un formular special, care se remite Serviciului până la data de 5 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate activităţile sau tranzacţiile, conform art.11 alin.(2) din Legea nr.308/2017;

c) tranzacţiile clienţilor realizate printr-o operaţiune a cărei valoare este de cel puţin 200000 de lei şi care nu se încadrează în prevederile de la lit.(b). Datele privind tranzacţiile clienţilor se indică într-un formular special, care se remite Serviciului până la data de 10 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate tranzacţiile.

38. În funcţie de genul de activitate entităţile supravegheate vor raporta după cum urmează:

a) Entităţile supravegheate prevăzute la art.4 alin.(1) lit.m) din Legea nr.308/2017 au obligaţia de a aplica prevederile legii, numai în cazul când efectuează tranzacţii în numerar a căror sumă este de cel puţin 200000 de lei sau echivalentul acesteia, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau mai multe operaţiuni care au o legătură între ele, în decursul unei luni, începând cu prima zi şi terminând cu ultima zi a lunii, inclusiv atunci când tranzacţiile sunt realizate de persoanele fizice şi juridice care practică activităţi cu metale preţioase şi/sau pietre preţioase.

b) Entităţile supravegheate prevăzute la art.4 alin.(1) lit.o) din Legea nr.308/2017 au obligaţia de a aplica prevederile legii, doar în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a tranzacţiilor/operaţiunilor ce au legătură între ele este de 200000 de lei sau mai mult în decursul unei luni, începând cu prima zi şi terminând cu ultima zi a lunii, inclusiv atunci când această activitate este desfăşurată de galerii de artă şi case de licitaţii.

c) Entităţile supravegheate (doar persoanele juridice şi întreprinzătorii individuali care prestează, ca activitate economică sau profesională principală, servicii de contabilitate şi consultanţă fiscală) prevăzute la art.4 alin.(1) lit.l din Legea nr.308/2017, vor raporta tranzacţiile care cad sub incidenţa art.11 alin.(1) din aceeaşi lege şi tranzacţiile efectuate în numerar în valoare de cel puţin 200000 de lei, efectuate printr-o operaţiune ori prin mai multe operaţiuni care au legătură între ele, în decursul unei luni, începând cu prima zi şi terminând cu ultima zi a lunii.

d) În cazul tranzacţiilor efectuate în numerar sau prin virament care sunt derulate prin intermediul entităţilor prevăzute la art.4 alin.(1) lit.a) şi i) din Legea nr.308/2017 obligaţia de raportare revine acesteia.

e) Entităţile supravegheate prevăzute la art.4 alin.(1) lit.h din Legea nr.308/2017, vor raporta tranzacţiile care cad sub incidenţa art.11 alin.(1) din aceeaşi lege şi tranzacţiile de intermediere în închirierea bunurilor imobile, dar numai în ceea ce priveşte tranzacţiile pentru care valoarea chiriei lunare este mai mare de 200000 de lei.

f) Întru neadmiterea dublării de raportare, tranzacţiile efectuate cu participarea agenţilor imobiliari care cad sub incidenţa art.11 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.308/2017 sunt raportate de notari şi respectiv de bănci conform prevederilor art.11 alin.(3²) din Legea nr.308/2017;

f) Entităţile supravegheate prevăzute la art.4 alin.(1) lit.q) din Legea nr.308/2017 vor raporta tranzacţiile care cad sub incidenţa art.11 alin.(1) din aceeaşi lege.

[Pct.38 completat prin Ordinul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nr.8 din 28.05.2025, în vigoare 30.05.2025]

39. Informaţia prevăzută în acest capitol se indică în formularul special, conform Metodologiei cu privire la modul de completare şi transmitere a formularelor speciale privind activităţile sau tranzacţiile care cad sub incidenţa Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi a Instrucţiunilor de completare a lor, care se remite pe adresa Serviciului conform prevederilor stabilite de legislaţie.

40. Entitatea supravegheată este responsabilă de completarea formularelor corect şi în strictă corespundere cu Metodologia prevăzută la pct.40, urmând a perfecţiona şi instrui continuu angajaţii responsabili de completarea formularelor, întru omogenizarea informaţiilor.

41. Entitatea supravegheată, persoanele cu funcţii de răspundere, reprezentanţii entităţii şi angajaţii acesteia sunt obligaţi să nu comunice persoanelor fizice sau juridice care efectuează activitatea sau tranzacţia ori terţilor despre transmiterea informaţiei în adresa Serviciului.

Capitolul IX

PĂSTRAREA DATELOR

42. Entitatea supravegheată păstrează toate documentele şi informaţiile despre clienţi şi beneficiarii efectivi, obţinute şi întocmite în cadrul măsurilor de precauţie privind clienţii, inclusiv formularele speciale şi corespondenţa de afaceri cu organele competente, pe o perioada de 5 ani de la încetarea relaţiei de afaceri sau de la data efectuării unei tranzacţii ocazionale, toate datele aferente tranzacţiilor naţionale şi internaţionale în măsura în care să poată răspunde operativ solicitărilor Serviciului, organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor supravegheate şi organelor de drept. Datele păstrate trebuie să fie suficiente ca să permită reconstituirea fiecărei tranzacţii în maniera în care să servească în caz de necesitate ca probă în cadrul procedurii penale, contravenţionale şi altor proceduri legale. În dependenţă de metoda de identificare aplicată (prin intermediul mijloacelor electronice sau standard) entitatea va păstra datele în format electronic sau pe suport de hârtie.

43. La solicitarea Serviciului sau organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare supravegheate, termenul privind deţinerea şi păstrarea informaţiei aferentă clienţilor şi operaţiunilor acestora poate fi prelungit pentru o perioadă determinată în solicitare, dar nu mai mult de 5 ani suplimentari. La expirarea perioadei de păstrare de 5 ani entităţile raportoare şterg datele cu caracter personal, cu excepţia cazurilor când perioada de păstrare a fost prelungită la solicitarea Serviciului sau organelor cu funcţii de supraveghere.

[Pct.43 în redacţia Ordinului Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nr.8 din 28.05.2025, în vigoare 30.05.2025]

Capitolul X

CERINŢE PRIVIND APLICAREA MĂSURILOR

RESTRICTIVE INTERNAŢIONALE

44. Entitatea supravegheată, în conformitate cu prevederile art.34 din Legea nr.308/2017, aplică imediat măsuri restrictive în privinţa bunurilor, inclusiv a celor obţinute din sau generate de bunuri care aparţin sau sunt deţinute ori controlate, direct sau indirect, de persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă care fac obiectul măsurilor restrictive, precum şi de persoanele juridice care aparţin sau sunt controlate, direct sau indirect, de aceste persoane, grupuri şi entităţi.

45. Entitatea supravegheată monitorizează permanent Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum şi paginile web oficiale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Uniunii Europene şi Serviciului de Informaţii şi Securitate, pentru asigurarea aplicabilităţii corespunzătoare a măsurilor restrictive asupra persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă.

46. Entitatea supravegheată nu stabileşte şi nu continuă relaţia de afaceri cu persoanele, grupurile sau entităţile implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă. Despre refuzul de a stabili sau a continua relaţia de afaceri cu acestea, entitatea supravegheată informează Serviciul ţinând cont de prevederile legale.

Capitolul XI

SANCŢIUNI

47. În cazul în care se constată încălcarea prevederilor prezentului Regulament, a obligaţiilor prevăzute de legislaţia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, Serviciul poate aplica sancţiuni în conformitate cu art.35 alin.(2) din Legea nr.308/2017 şi Legea nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor.

48. Datele privind cunoaşterea clientului se completează conform chestionarului, anexat la prezentul Regulament.