Lege cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară

№ 228  din  23.09.2010

 (în vigoare 10.06.2011)

Monitorul Oficial nr.241-246 art.748 din 10.12.2010

* * *

Ultima modificare: Legea nr. 156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022

Notă: În textul legii cuvintele „limba  de stat”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare conform Legii nr.52 din 16.03.2023, în vigoare 24.03.2023

Notă: În cuprinsul legii, cuvintele „posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „posturi de inspecţie la frontieră” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.140 din 27.07.2018, în vigoare 17.08.2018

Notă: În tot cuprinsul legii, cuvintele „expertiză de carantină” se substituie cu cuvintele „expertiză de laborator” conform Legii nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016

Prezenta lege este armonizată cu articolele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 10, 11, 12, 13a şi 13e, 14, 16, 20 şi 22 ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale şi împotriva răspîndirii lor în Comunitate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE nr.L 169 din 10 iulie 2000), cu prevederile Directivei 98/22/CE a Comisiei din 15 aprilie 1998 de stabilire a condiţiilor minime pentru desfăşurarea controalelor fitosanitare în Comunitate la posturi de inspecţie, altele decît cele de la locul de destinaţie, cu privire la plante, produse vegetale sau alte produse provenind din ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 126/26 din 28 aprilie 1998, ale Directivei 2004/103/CE a Comisiei din 7 octombrie 2004 privind controalele de identitate şi controalele de sănătate ale plantelor, produselor vegetale şi altor obiecte incluse în partea B din anexa V la Directiva 2000/29/CE a Consiliului, care pot fi efectuate în alt loc decît punctul de intrare în Comunitate sau într-un loc situat în apropiere, şi de stabilire a condiţiilor care reglementează aceste controale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 313/16 din 12 octombrie 2004, ale Directivei 93/50/CEE a Comisiei din 24 iunie 1993 de precizare a anumitor plante care nu sînt incluse în anexa V, partea A la Directiva 77/93/CEE a Consiliului, ai căror producători sau ale căror antrepozite sau centre de expediere din zonele de producţie se înscriu într-un registru oficial, şi ale Regulamentului (CE) nr.1756/2004 al Comisiei din 11 octombrie 2004 de stabilire a condiţiilor specifice privind mijloacele de probă solicitate şi criteriile referitoare la tipul şi nivelul de reducere a controalelor fitosanitare ale anumitor plante, produse vegetale sau alte obiecte enumerate la anexa V partea B la Directiva 2000/29/CE a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 313/6 din 12 octombrie 2004.

[Preambulul completat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul şi obiectul de reglementare al prezentei legi

(1) Scopul prezentei legi constă în consolidarea cadrului juridic şi instituţional, în crearea de condiţii economico-juridice adecvate organizării şi desfăşurării protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, care să asigure:

a) preîntîmpinarea răspîndirii în masă a organismelor dăunătoare, evitarea pierderii recoltelor şi obţinerea unei înalte producţii agricole, în special ecologice;

b) protecţia teritoriului ţării împotriva introducerii, răspîndirii şi/sau migrării, inclusiv din alte ţări, a organismelor dăunătoare.

(2) Obiectul de reglementare al prezentei legi constă în:

a) organizarea şi desfăşurarea protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare pe teritoriul Republicii Moldova;

b) măsurile şi activităţile de protecţie împotriva apariţiei sau introducerii pe teritoriul Republicii Moldova din alte ţări, inclusiv prin intermediul bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, a organismelor dăunătoare;

c) relaţiile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale persoanelor fizice şi juridice, rezidente şi nerezidente, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, implicate în activităţi ce ţin de producerea, depozitarea, transportarea, importul, exportul, reexportul, tranzitul şi comercializarea plantelor, părţilor vii ale plantelor, seminţelor şi produselor vegetale, bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, precum şi relaţiile ce apar în procesul exercitării controlului asupra acestor activităţi.

(3) Prezenta lege se aplică şi lemnului, produselor din lemn, cu excepţia cazurilor în care o altfel de menţiune este făcută în mod expres. Ambalajele din lemn vor purta o marcare specială în corespundere cu cerinţele Standardului internaţional privind măsurile fitosanitare nr.15 „Îndrumar privind reglementarea materialelor de ambalaj din lemn în comerţul internaţional”, aprobat de Guvern.

(4) Modul de solicitare, acordare, suspendare şi retragere a actelor permisive prevăzute de prezenta lege pentru agenţii economici se stabileşte de Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.

[Art.1 modificat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.1 completat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.1 completat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

analiză a riscului fitosanitar – proces de evaluare a dovezilor biologice, a altor dovezi ştiinţifice, a dovezilor economice, de constatare a caracterului nociv al unui organism dăunător, indiferent dacă acesta ar trebui să fie reglementat, şi de stabilire a severităţii eventualelor măsuri fitosanitare;

bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară – orice spaţiu de depozitare, mijloc de transport, unealtă agricolă, marfă industrială, ambalaj, material de ambalare sau orice alt material susceptibil de a purta şi de a răspîndi organisme de carantină;

certificare fitosanitară – utilizare a procedurilor fitosanitare (inspecţie, investigaţie de laborator, prospectare sau tratament) care permit eliberarea certificatului fitosanitar;

certificat fitosanitar – document oficial, întocmit şi eliberat în modul stabilit în prezenta lege, care atestă statutul fitosanitar al oricărui lot de marfă afectat de reglementările fitosanitare;

control fitosanitar – control oficial al plantelor, al produselor vegetale şi al bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară prin aplicarea activă a proceselor (supraveghere, monitorizare, inspecţie), a reglementărilor (măsură, normă) şi a procedurilor (metodă, procedeu) fitosanitare obligatorii avînd ca obiectiv eradicarea sau izolarea organismelor de carantină, sau gestionarea organismelor dăunătoare reglementate nesupuse carantinei;

declaraţie suplimentară – declaraţie solicitată de o ţară importatoare de a fi menţionată într-un certificat fitosanitar, care oferă informaţii suplimentare specifice despre starea unei încărcături în raport cu organismele dăunătoare reglementate;

domeniu al carantinei fitosanitare – sferă de activitate specială ce cuprinde un complex de măsuri imperative, concepute să prevină introducerea şi/sau răspîndirea organismelor de carantină, să le localizeze, să le combată şi să le lichideze în scopul protecţiei plantelor şi a produselor vegetale, precum şi măsuri pentru izolarea oficială a organismelor (obiectelor) reglementate pentru observare şi cercetare sau pentru control, analiză şi/sau tratament ulterior;

domeniu al protecţiei plantelor – sferă de activitate ce cuprinde exercitarea unui complex de măsuri de protecţie a culturilor agricole şi silvice, a solurilor, a materialului semincer şi săditor, precum şi a recoltelor depozitate, împotriva organismelor dăunătoare, monitorizarea şi prognoza fitosanitară, supravegherea şi controlul;

expertiză de laborator – ansamblu de metode şi măsuri de investigare efectuate de un inspector abilitat sau, după caz, de un laborator acreditat, în scopul identificării organismelor de carantină şi noncarantină;

focar – populaţie recent detectată a unui organism dăunător, inclusiv incursiune sau proliferare rapidă şi importantă a unei populaţii deja stabilită într-o anumită zonă;

inspecţie – proces de examinare vizuală şi fizică oficială, cu implicarea ulterioară a testelor, analizei, a plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară pentru detectarea prezenţei organismelor dăunătoare, reziduurilor de pesticide şi pentru evaluarea conformităţii lor cu reglementările fitosanitare;

încărcătură – o cantitate de mărfuri incluse într-un document unic cerut de formalităţile vamale sau de alte formalităţi, cum ar fi certificatul fitosanitar sau orice alt document ori marcă alternativă (o încărcătură poate fi compusă din unul sau mai multe loturi);

lemn şi produse din lemn – produse în care lemnul îşi păstrează total sau parţial suprafaţa rotundă naturală, cu sau fără scoarţă, ori sub formă de aşchii, de particule, de rumeguş, de deşeuri din lemn, precum şi produse sub formă de dunaj, de distanţiere, de palete sau de material de ambalaj folosite la transportul obiectelor de orice fel, în cazul în care acestea prezintă un risc fitosanitar;

lot – ansamblu de unităţi din aceeaşi marfă, identificabil prin omogenitatea compoziţiei şi prin originea sa, inclus într-o încărcătură anume;

măsură fitosanitară – acţiune promptă, activitate şi/sau metodă oficială de protecţie a plantelor şi a produselor vegetale, de prevenire a introducerii şi/sau diseminării organismelor de carantină sau de limitare a incidenţei economice a organismelor reglementate nesupuse carantinei şi de combatere a organismelor dăunătoare, inclusiv prin dezinfestare şi dezinfectare;

mijloace de protecţie a plantelor – produse de uz fitosanitar, utilaj tehnic folosit în protecţia plantelor;

monitorizare fitosanitară – proces oficial, în desfăşurare, de verificare a gradului de răspîndire a organismelor dăunătoare, antagoniştilor lor fireşti, precum şi a intensităţii de dezvoltare a acestora şi a întinderii daunelor provocate de ei;

norme fitosanitare – totalitate de reglementări de drept tehnice şi uzuale, care vizează prevenirea introducerii şi/sau a răspîndirii organismelor de carantină, limitarea impactului economic al organismelor reglementate nesupuse carantinei, inclusiv stabilirea de proceduri de certificare fitosanitară care se aplică în procesul controlului fitosanitar asupra producerii, depozitării, transportării, comercializării şi folosirii plantelor, părţilor vii ale plantelor, seminţelor şi produselor vegetale, bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară;

operator – producătorii, depozitele colective, centrele de expediere, importatorii şi exportatorii de plante, de produse vegetale sau de alte bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, producătorii de seminţe şi de material săditor, utilizatorii de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi;

organism de carantină – dăunător, agent patogen al plantelor şi al produselor vegetale ori buruiene, care nu sînt atestate sau care au o arie limitată de răspîndire pe teritoriul ţării, dar care pot provoca daune economiei naţionale, prezente sau nu într-o zonă ameninţată, dar puţin diseminate, şi care fac obiectul prevenirii şi al combaterii oficiale;

organism dăunător – orice specie, varietate sau biotip de origine vegetală ori animală sau orice alt agent patogen, inclusiv viruşi, micoplasme sau alţi patogeni, dăunător plantelor şi produselor vegetale, care aduce prejudiciu economic;

organism dăunător extrem de periculos – organism capabil să-şi mărească rapid efectivul populaţiei şi să prejudicieze culturile agricole şi silvice, solurile, materialul semincer şi săditor, precum şi recoltele depozitate;

paşaport fitosanitar – etichetă oficială, întocmită şi eliberată de organul de control fitosanitar în modul stabilit în prezenta lege, care însoţeşte plantele şi produsele vegetale autohtone şi importate şi care atestă că normele şi standardele fitosanitare sînt respectate;

plante – plante vii şi părţile vii ale acestora, inclusiv seminţele destinate însămînţării;

plante destinate plantării – plantele care sînt deja plantate şi care urmează să rămînă plantate ori să fie replantate după ce au fost introduse în ţară, sau plantele care nu sînt plantate la data introducerii în ţară, însă care vor fi plantate ulterior;

părţi vii ale plantelor – fructe, din punct de vedere botanic, altele decît cele păstrate prin congelare, legume, altele decît cele păstrate prin congelare, tuberculi, bulbi, rizomi, cormi, frunze şi foliaj, flori tăiate, ramuri cu frunze, pomi tăiaţi cu frunze, culturi de ţesut vegetal, polen viu, altoi şi ramuri altoite, alte părţi ale plantelor;

prelevare de probe/mostre – procedură de colectare şi ambalare în pachet (sacoşă)-safeu de unică utilizare, cu cod unic de identificare, a unei anumite cantităţi de produs supus regimului de carantină fitosanitară, care este reprezentativă pentru lotul de marfă examinat şi care urmează a fi transportată în laborator pentru expertiza de laborator sau expertiza de reziduuri de produse de uz fitosanitar sau de fertilizanţi;

produse vegetale – produse de origine vegetală neprelucrate ori supuse unei prelucrări simple, astfel încît acestea nu mai sînt plante;

prognoză fitosanitară – previziune, fundamentată ştiinţific, privind apariţia, răspîndirea, parametrii cantitativi, intensitatea dezvoltării organismelor dăunătoare şi a antagoniştilor lor fireşti, întinderea daunelor aduse de ei;

punct de intrare – punct de trecere a frontierei de stat prin care se introduc plante, produse vegetale şi bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară şi unde pot fi efectuate, în totalitate sau în parte, formalităţile prevăzute de reglementările fitosanitare;

regim de carantină fitosanitară – complex de măsuri de siguranţă şi de prevenire a pericolului introducerii şi răspîndirii organismelor de carantină aplicate în relaţiile comerciale interstatale şi/sau interne; de localizare sau de lichidare în cazul pătrunderii şi al existenţei lor pe teritoriul ţării;

sistem integrat de protecţie a plantelor – sistem de combatere a organismelor dăunătoare caracterizat prin aplicarea raţională a unei combinaţii de măsuri ştiinţifice biologice, biotehnologice, chimice, fizice, agrotehnice ori de măsuri de selecţie a plantelor, în cadrul căruia produsele de uz fitosanitar sînt limitate la strictul necesar pentru a menţine prezenţa organismelor dăunătoare sub limita de la care se produc daune sau pierderi economice inacceptabile;

supraveghere – proces oficial în care se colectează şi se înregistrează date despre prezenţa sau absenţa organismului dăunător, prin sondaj, monitorizare sau prin alte proceduri;

stare fitosanitară – situaţie determinată de diseminarea organismelor dăunătoare culturilor agricole şi silvice, solurilor;

zonă ameninţată – zonă în al cărei hotar condiţiile sînt favorabile stabilirii unui organism de carantină a cărui prezenţă poate provoca pierderi economice considerabile;

zonă de carantină – zonă în care este stabilit un regim special de carantină fitosanitară, în ea fiind prezent un organism de carantină care face obiectul combaterii şi al lichidării;

zonă protejată – zonă reglementată în vederea protecţiei eficiente a unui spaţiu teritorial pentru a se preveni introducerea şi/sau răspîndirea organismelor de carantină sau pentru a se limita impactul lor economic.

[Art.2 modificat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.2 modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.2 completat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Capitolul II

ORGANIZAREA INSTITUŢIONALĂ, ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI

PLANTELOR ŞI AL CARANTINEI FITOSANITARE

Articolul 3. Atribuţiile autorităţii administrative centrale în domeniul agriculturii

Autoritatea administrativă centrală în domeniul agriculturii are următoarele atribuţii:

1) elaborează şi promovează politica unică de stat în domeniul fitosanitar;

2) propune Guvernului spre aprobare:

a) lista organismelor dăunătoare a căror introducere şi răspîndire pe teritoriul Republicii Moldova sînt interzise;

b) lista organismelor dăunătoare a căror introducere şi răspîndire în Republica Moldova sînt interzise, în cazul în care acestea sînt prezente la anumite plante sau produse vegetale;

c) lista plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe a căror introducere în Republica Moldova este interzisă;

c¹) lista plantelor, produselor vegetale şi a bunurilor conexe din alte ţări, potenţial purtătoare de organisme dăunătoare, cu relevanţă pentru Republica Moldova;

d) lista plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe a căror introducere în anumite zone protejate este interzisă;

e) cerinţe speciale pentru introducerea şi circulaţia plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe pe teritoriul ţării, inclusiv în anumite zone protejate;

f) modelul certificatului fitosanitar, al certificatului fitosanitar de reexport, al documentului fitosanitar de transport, al paşaportului fitosanitar;

g) lista plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe, originare din Republica Moldova şi din alte ţări, ce trebuie supuse controlului fitosanitar înainte de a fi puse în circulaţie, însoţite de paşaportul fitosanitar;

3) declară situaţii fitosanitare excepţionale, cu informarea Guvernului, la propunerea organului de control fitosanitar;

4) elaborează şi propune Guvernului spre aprobare:

a) măsuri de prevenire şi de combatere a organismelor dăunătoare;

b) metode de prelevare a probelor şi de efectuare a expertizei de laborator a plantelor, a produselor vegetale, a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, importate, exportate şi reexportate;

c) reglementări fitosanitare preluate în baza standardelor internaţionale pentru măsuri fitosanitare, conform acordurilor şi tratatelor la care Republica Moldova este parte;

d) norme, standarde fitosanitare, regulamente, cerinţe speciale întru implementarea prevederilor prezentei legi;

5) stabileşte, în caz de pericol fitosanitar iminent, cu informarea Guvernului, cerinţe suplimentare în domeniul protecţiei plantelor şi a produselor vegetale, măsuri de limitare sau de interzicere a comercializării şi a importului anumitelor tipuri de plante şi de produse vegetale, al lemnului şi al produselor din lemn care provin din zone contaminate din alte state;

6) asigură:

a) colaborarea Republicii Moldova în domeniul fitosanitar cu autorităţile publice de profil ale altor state;

b) cercetările ştiinţifice în domeniul fitosanitar, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în domeniu;

7) coordonează şi asigură controlul folosirii utilajelor tehnice de protecţie a plantelor şi al utilizării produselor de uz fitosanitar.

[Art.3 modificat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.3 modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.3 modificat prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

[Art.3 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 4. Atribuţiile organului de control fitosanitar

(1) Organul de control fitosanitar este o autoritate administrativă subordonată Guvernului.

(2) Organul de control fitosanitar dispune de subdiviziuni teritoriale în interiorul ţării şi la frontiera de stat.

(3) Organul de control fitosanitar colaborează pe probleme fitosanitare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, cu alte instituţii de cercetări ştiinţifice, cu instituţii de învăţămînt şi asociaţii obşteşti de profil, cu alte persoane juridice de drept public sau privat, precum şi cu persoane fizice, după caz.

(4) Organul de control fitosanitar:

a) asigură promovarea politicii de stat în domeniul fitosanitar;

b) asigură implementarea sistemului integrat de protecţie a plantelor în scopul sporirii productivităţii şi ridicării calităţii culturilor agricole şi silvice;

c) exercită controlul fitosanitar, inclusiv supravegherea, monitorizarea şi inspecţia organismelor dăunătoare, în special a celor de carantină;

c¹) întocmeşte şi aprobă lista plantelor, produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse controlului fitosanitar cu frecvenţă redusă, pe baza rezultatelor analizei riscului fitosanitar, efectuată în ultimii 3 ani;

d) asigură menţinerea unui echilibru ecologic şi ameliorarea stării fitosanitare pe întreg teritoriul ţării;

e) elaborează, aprobă şi implementează programe speciale de pronosticare, prevenire, combatere şi lichidare a focarelor de organisme dăunătoare şi de organisme de carantină;

f) pune în aplicare cerinţe speciale privind introducerea şi circulaţia plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe;

g) dispune luarea unor măsuri de urgenţă privind detectarea şi lichidarea promptă a focarelor şi/sau a invaziilor de organisme dăunătoare;

h) eliberează certificatul fitosanitar, certificatul fitosanitar de reexport, documentul fitosanitar de transport şi paşaportul fitosanitar, prin intermediul subdiviziunilor raionale/municipale şi al posturilor de inspecţie la frontieră, pentru plante, produse vegetale şi bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară;

i) efectuează controlul plantelor, al produselor vegetale şi al bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, la orice etapă a producerii, a comercializării sau a circulaţiei acestora, precum şi orice investigaţie ce ţine de certificate fitosanitare, paşapoarte fitosanitare, documente fitosanitare de transport sau de registre oficiale;

j) înregistrează şi ţine evidenţa producătorilor, importatorilor, exportatorilor, centrelor de expediere şi a depozitelor colective de plante şi de produse vegetale în Registrul oficial de înregistrare, cu indicarea denumirii operatorului, numărului de înregistrare al acestuia, tipului de activitate, adreselor la care îşi desfăşoară activităţile, gestionează filierele de risc din sectoarele de producţie;

j¹) inspectează dacă operatorii care deţin instalaţii de tratare a lemnului, a scoarţei receptive şi a materialelor de ambalaj pe bază de lemn şi producătorii de materiale de ambalaj pe bază de lemn, de stupi şi de cutii-cuiburi pentru păsări efectuează marcarea conform standardului internaţional prevăzut la art.1 alin.(3);

k) prezintă autorităţii administrative centrale în domeniul agriculturii propuneri privind necesarul de mijloace financiare pentru măsurile fitosanitare finanţate de la bugetul de stat;

l) exercită controlul asupra produselor importate, exportate şi reexportate supuse carantinei fitosanitare, inclusiv a conţinutului vegetal al coletelor poştale, al bagajelor de mînă, altor bagaje, precum şi asupra ambalajului, a materialelor de ambalare, a mijloacelor de transport şi altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, în condiţiile prezentei legi;

m) asigură, după caz, limitarea solicitării de probe ale plantelor, produselor vegetale şi ale bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară în scopul efectuării controlului, ţinîndu-se cont de oportunitate şi de necesitate;

n) efectuează observare permanentă asupra dezvoltării organismelor dăunătoare şi cercetare sistematică a suprafeţelor agricole, avertizează la timp beneficiarii funciari despre apariţia dăunătorilor şi a bolilor, determină compoziţia de specii şi stabileşte diagnosticul maladiilor plantelor, ţine evidenţa eficienţei biologice şi economice a măsurilor de protecţie aplicate;

o) întocmeşte procese-verbale de constatare a contravenţiilor în domeniul fitosanitar şi remite dosare în instanţă de judecată;

p) impune restricţii privind introducerea în ţară a mărfurilor contaminate cu organisme de carantină;

q) organizează şi supraveghează dezinfestarea/dezinfectarea produselor agricole, a materialului semincer şi săditor, a ambalajului, a materialelor de ambalare, a mijloacelor de transport, altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară;

r) declară măsurile fitosanitare aplicate în statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului ca fiind echivalente cu cele autohtone, chiar dacă diferă;

s) asigură realizarea de măsuri fitosanitare în ţară, monitorizează astfel de măsuri în statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului, unde există condiţii similare, astfel încît aceste măsuri să nu creeze discriminare între statele membre şi nici obstacole camuflate în comerţul internaţional la produsele importate în comparaţie cu produse autohtone similare;

t) propune autorităţilor administraţiei publice locale instituirea şi ridicarea regimului de carantină fitosanitară, a regimului de zonă ameninţată sau de zonă protejată;

u) organizează un sistem informaţional unic pentru înregistrarea şi monitorizarea plantelor, produselor vegetale, bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară care se plasează în regim vamal de import, export sau de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a producătorilor, importatorilor, exportatorilor şi altor deţinători de plante şi de produse vegetale, a centrelor de expediere şi a depozitelor de plante şi de produse vegetale;

v) prelevează probe pentru expertiza de laborator a plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară importate, exportate şi reexportate, efectuată de laboratorul persoanei juridice abilitate de autoritatea administrativă centrală în domeniul agriculturii;

w) interzice introducerea în ţară de plante şi de produse vegetale originare din alte ţări în cazul în care există indicii clare că nu se respectă una din normele şi unul din standardele fitosanitare;

x) respectă confidenţialitatea informaţiei despre produsele importate, care derivă din efectuarea controlului, inspectării sau aprobării acestor produse, în acelaşi mod ca şi faţă de produsele autohtone astfel încît să fie protejate interesele comerciale legitime;

y) asigură instruirea şi atestarea, o dată la 2 ani, a inspectorilor antrenaţi în activităţile de control, de certificare fitosanitară şi expertiză de laborator conform programelor coordonate cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

z) evaluează, monitorizează şi aprobă lista locurilor de efectuare a controlului/inspecţiei fitosanitare, altele decît punctele de intrare, pentru a asigura cerinţele minime privind controalele fitosanitare.

(5) În procesul comercializării plantelor şi a produselor vegetale, organul de control fitosanitar supune controlului:

 

[Lit.a) abrogată prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

 

b) existenţa paşaportului fitosanitar în cazul comercializării pe piaţa internă a plantelor şi a produselor vegetale importate;

c) existenţa certificatului fitosanitar în cazul operaţiunilor de import, de export, de reexport şi de tranzitare a plantelor şi a produselor vegetale;

 

[Lit.d) abrogată prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

 

e) modul în care sînt respectate normele şi standardele fitosanitare în procesul producerii, comercializării şi utilizării plantelor şi a produselor vegetale.

(6) În procesul operaţiunilor de export al plantelor şi al produselor vegetale, organul de control fitosanitar va efectua periodic, cel puţin o dată în trimestru, controale fitosanitare la locul de producere şi de depozitare a plantelor şi a produselor vegetale.

(7) Inspectorii organului de control fitosanitar deţin legitimaţii speciale, iar inspectorii în exerciţiul funcţiunii la punctele de intrare trebuie să poarte uniformă de un model stabilit, cu semne de distincţie corespunzătoare. Modelul de uniformă, termenele de purtare şi modul de echipare se aprobă de Guvern.

[Art.4 modificat prin Legea nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022]

[Art.4 modificat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.4 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.4 modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.4 modificat prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

[Art.4 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 5. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

Autorităţile administraţiei publice locale (consiliile de nivelul I şi II):

a) la propunerea organului de control fitosanitar, în funcţie de aria de răspîndire a organismelor de carantină, iau decizii privind instituirea regimului de carantină fitosanitară, a regimului de zonă ameninţată sau de zonă protejată;

b) colaborează cu subdiviziunile teritoriale ale organului de control fitosanitar şi coordonează măsurile fitosanitare ce se impun în localităţile din subordine.

 

Articolul 6. Asociaţiile profesionale ale specialiştilor în domeniul fitosanitar

Înfiinţarea, înregistrarea şi funcţionarea asociaţiilor obşteşti naţionale şi locale ale specialiştilor în domeniul fitosanitar se efectuează în condiţiile Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.

 

Capitolul III

SISTEMUL INTEGRAT DE PROTECŢIE A PLANTELOR.

CARANTINA FITOSANITARĂ. CONTROLUL FITOSANITAR

Articolul 7. Sistemul integrat de protecţie a plantelor şi monitorizarea fitosanitară

(1) Sistemul integrat de protecţie a plantelor se realizează prin:

a) elaborarea şi realizarea unor programe complexe de stat, fundamentate ştiinţific, de prevenire a pericolului introducerii şi răspîndirii organismelor dăunătoare, în special a celor extrem de periculoase, şi de lichidare a lor;

b) organizarea de cercetări ştiinţifice, elaborarea şi aplicarea unui sistem de protecţie a plantelor, capabil să prevină înmulţirea în masă şi răspîndirea dăunătorilor, agenţilor patogeni şi a buruienilor;

c) îmbinarea raţională a produselor chimice cu cele biologice, folosirea metodelor fizico-mecanice şi aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice în procesul prevenirii apariţiei organismelor dăunătoare şi al combaterii acestora;

d) monitorizarea şi prognoza fitosanitară, perfecţionarea sistemelor de prognoză, de avertizare a atacurilor organismelor dăunătoare şi de tratamente împotriva acestora;

e) constituirea unui sistem integral de pregătire şi de reciclare a specialiştilor în domeniul protecţiei plantelor;

 

[Lit.f) abrogată prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

 

g) extinderea cultivării unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la atacul organismelor dăunătoare;

h) elaborarea unui sistem de cartare a răspîndirii buruienilor în vederea optimizării tratamentelor chimice;

i) executarea de lucrări agrotehnice în condiţii care să asigure distrugerea resturilor vegetale din sol, diminuarea surselor de agenţi patogeni şi dăunători, crearea unor condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor;

j) tratarea materialului semincer şi săditor de toate culturile;

k) administrarea uniformă şi echilibrată a fertilizanţilor naturali şi chimici;

l) respectarea rotaţiei culturilor în cadrul asolamentelor şi asigurarea densităţii optime a plantelor cultivate în vederea folosirii eficiente a tratamentelor de combatere a organismelor dăunătoare;

m) limitarea utilizării produselor chimice cu efecte negative asupra mediului şi a echilibrului biologic în natură prin acumularea de reziduuri în sol, în produsele agroalimentare, în organismul uman;

n) perfecţionarea tehnologiilor de producere şi de utilizare a produselor biologice eficiente în combaterea organismelor dăunătoare;

o) utilizarea eficientă a produselor de uz fitosanitar şi reducerea numărului de tratamente chimice;

p) asigurarea cu echipamente multifuncţionale care să permită efectuarea lucrărilor de protecţie a plantelor.

(2) Monitorizarea fitosanitară se realizează prin:

a) efectuarea de observări sistematice asupra fazelor fenologice ale culturilor agricole în raport cu stadiile de dezvoltare a dăunătorilor şi a bolilor, asupra caracteristicii calitative a populaţiei dăunătorilor, precum şi efectuarea cercetărilor de traseu;

b) detectarea focarelor în scopul combaterii şi prevenirii diseminării organismelor dăunătoare;

c) acumularea şi sistematizarea datelor informative de monitorizare a răspîndirii organismelor dăunătoare în scopul elaborării unui pronostic al dezvoltării acestora;

d) determinarea arealului şi a zonelor de răspîndire şi de nocivitate a dăunătorilor şi a bolilor culturilor agricole;

e) prognoza fazelor de dezvoltare a organismelor dăunătoare în baza datelor meteo;

f) avertizarea oportună a deţinătorilor de terenuri privind apariţia organismului dăunător şi termenele de efectuare a măsurilor fitosanitare;

g) controlul respectării reglementărilor privind utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare.

 

Articolul 8. Sistemul măsurilor în domeniul carantinei fitosanitare

Măsurile în domeniul carantinei fitosanitare se realizează prin:

a) elaborarea şi aplicarea unor acţiuni de protecţie a teritoriului ţării împotriva introducerii sau migrării din alte ţări a organismelor de carantină;

b) detectarea, localizarea şi lichidarea promptă a organismelor de carantină;

c) exercitarea supravegherii şi a controlului fitosanitar la producerea, depozitarea, transportarea, prelucrarea, comercializarea şi folosirea plantelor, a produselor vegetale supuse regimului de carantină fitosanitară;

d) aprobarea şi implementarea normelor fitosanitare;

e) aprobarea listei organismelor de carantină şi a nomenclatorului mărfurilor supuse regimului de carantină fitosanitară;

f) controlul de carantină fitosanitară al producţiei supuse carantinei, importată, exportată şi reexportată, inclusiv al conţinutului vegetal al coletelor poştale, al bagajelor de mînă, altor bagaje, precum şi controlul ambalajului, al materialelor de ambalare, al mijloacelor de transport, altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară;

g) organizarea şi efectuarea dezinfestării/dezinfectării producţiei agricole, materialului semincer şi săditor, bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară;

h) exercitarea controlului asupra pepinierelor, parcelelor experimentale de încercare a soiurilor, asupra serelor de producere a materialului semincer şi săditor, asupra materialului importat;

i) eliberarea de certificate fitosanitare, de paşapoarte fitosanitare;

j) instituirea regimului de carantină fitosanitară;

k) reprezentarea şi apărarea intereselor Republicii Moldova privind carantina fitosanitară în organizaţiile de profil regionale şi internaţionale;

l) aplicarea de măsuri fitosanitare, în comun cu alte ţări, în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

[Art.8 modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.8 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 9. Controlul fitosanitar

(1) Controlul fitosanitar este exercitat de către organul de control fitosanitar şi de subdiviziunile lui, în modul şi în limitele stabilite de prezenta lege.

(2) Controlul fitosanitar se efectuează, în mod obligatoriu, la locul de producţie şi se aplică asupra tuturor plantelor şi produselor vegetale cultivate, produse, folosite sau prezente altfel în perimetrul spaţiilor de producţie, precum şi asupra mediului de creştere folosit în spaţiul respectiv.

(3) Controlul fitosanitar se exercită prin:

a) supravegherea asupra realizării măsurilor economico-organizatorice, agrotehnice, biologice şi chimice de protecţie a plantelor, asupra respectării regulilor de păstrare, transportare şi de utilizare a mijloacelor de protecţie a plantelor de către persoane fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;

b) controlul aplicării şi respectării prezentei legi privind producerea, depozitarea, transportarea, prelucrarea, comercializarea şi folosirea plantelor şi a produselor vegetale, precum şi a produselor de uz fitosanitar, de către persoane fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;

c) monitorizarea cauzelor şi a condiţiilor de apariţie şi de răspîndire a organismelor dăunătoare şi a organismelor de carantină, determinarea complexului de măsuri de combatere a acestora;

d) stabilirea modului de utilizare a produselor de uz fitosanitar pentru protecţia plantelor, a produselor vegetale, a lemnului şi a produselor din lemn;

e) prelevarea de probe, asigurarea controlului oficial al reziduurilor de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi din plante şi din produse vegetale, în condiţii de siguranţă alimentară, în laboratoare de control toxicologic;

f) monitorizarea calităţii postomologare a produselor de uz fitosanitar în laboratoare de control toxicologic;

g) prelevarea de probe, controlul de carantină fitosanitară şi expertiza de laborator a plantelor, a produselor vegetale importate, exportate şi reexportate, inclusiv a conţinutului vegetal al coletelor poştale, al bagajelor de mînă, altor bagaje, precum şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară;

h) inspecţia pepinierelor de carantină introductivă, altor pepiniere, a parcelelor experimentale de încercare a soiurilor, a serelor de producere a materialului semincer şi săditor;

i) întocmirea de procese-verbale de constatare a contravenţiilor în domeniul protecţiei plantelor şi al carantinei fitosanitare, remiterea dosarelor în instanţă de judecată;

j) supravegherea dezinfestării/dezinfectării materialului semincer şi săditor, altor produse vegetale, ambalajelor destinate comercializării, a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, precum şi supravegherea curăţării de seminţe de buruieni a seminţelor pentru consum şi a materialului semincer;

k) inspecţii efectuate de cel puţin o dată în an şi de cel puţin prin observare vizuală;

l) supravegherea terenurilor agricole şi a celor silvice, a loturilor de pe lîngă casă şi a loturilor din cadrul întovărăşirilor pomicole, a terenurilor utilizate în alt scop decît cel agricol, inclusiv a benzilor de separaţie a drumurilor şi a terenurilor de sub liniile de transport al energiei electrice;

m) supravegherea colecţiilor de insecte, de agenţi patogeni ai bolilor de plante, a mostrelor de deteriorări provocate de aceştia, a ierbarelor şi a colecţiilor de seminţe;

n) aplicarea unor alte măsuri de protecţie şi de prevenire prevăzute de prezenta lege.

[Art.9 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 10. Procedura controlului de carantină fitosanitară

(1) Controlul de carantină fitosanitară se realizează prin:

a) examinarea documentelor însoţitoare ale încărcăturii pentru export, import şi tranzit în vederea constatării completivităţii, exactităţii, lizibilităţii, valabilităţii, precum şi a punctului de intrare a încărcăturii;

b) verificarea identităţii şi a integrităţii încărcăturii, descrierii exacte a încărcăturii în documentele de însoţire, corespunderii certificatului fitosanitar primit sau care urmează a fi eliberat tipului de produse vegetale şi de bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, verificarea absenţei de încărcături neautorizate, marcării materialelor de ambalaj din lemn;

c) controlul fizic al plantelor, produselor vegetale şi al bunurilor conexe prin examinarea lor vizuală în scopul identificării organismelor dăunătoare, inclusiv a celor de carantină, şi al vectorilor de răspîndire a acestora (frunze, sol), cu prelevarea de probe în funcţie de risc pentru expertiza de carantină într-un laborator acreditat;

d) perfectarea actelor de control fitosanitar al plantelor, al produselor vegetale şi al bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, al locului de producţie, emiterea deciziei privind conformitatea cu cerinţele fitosanitare.

(2) În cazul conformităţii cu cerinţele fitosanitare, se permite exportul încărcăturilor şi se eliberează certificat fitosanitar ori se permite intrarea pe teritoriul Republicii Moldova şi/sau tranzitarea încărcăturilor importate/tranzitate.

(3) În cazul în care se constată lipsa de conformitate cu cerinţele fitosanitare, încărcăturile destinate exportului sau reexportului nu se certifică pînă la aplicarea măsurilor oficiale în vederea respectării acestor cerinţe. Încărcăturile importate sau tranzitate, în cazul în care se constată lipsa de conformitate cu cerinţele fitosanitare, sînt supuse aplicării măsurilor oficiale în funcţie de nivelul de risc.

(4) Controalele şi inspecţiile fitosanitare inopinate se organizează fără nici o discriminare, cu regularitate, la locurile de producţie, de comercializare, depozitare, de utilizare, la sediul producătorilor şi/sau al cumpărătorilor de plante, de produse vegetale sau de bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, precum şi la punctele de intrare.

(5) Controalele pot fi efectuate concomitent cu orice verificare a documentelor din alte motive decît cele legate de sănătatea plantelor, precum şi în cazul prezumţiei că una sau mai multe prevederi legale nu au fost respectate, şi pot fi asistate de experţi independenţi.

(6) Transporturile originare din alte ţări declarate că nu conţin plante, produse vegetale şi nici bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară sînt inspectate în cazul în care există temei că s-au încălcat cerinţele în această privinţă.

[Art.10 modificat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.10 modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.10 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 11. Dezinfestarea/dezinfectarea şi expertiza de laborator a plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară

(1) Dezinfestarea/dezinfectarea şi expertiza de laborator a plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară importate, exportate şi reexportate se efectuează, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi la solicitarea agenţilor economici, de către persoana juridică abilitată de autoritatea administrativă centrală în domeniul agriculturii.

(2) Cheltuielile de dezinfestare/dezinfectare aşi de expertiză de laborator a plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară se acoperă din contul posesorului sau al destinatarului încărcăturii, la tarifele aprobate prin hotărîre de Guvern.

[Art.11 modificat prin Legea nr.140 din 27.07.2018, în vigoare 17.08.2018]

[Art.11 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Capitolul IV

REGIMUL DE CARANTINĂ FITOSANITARĂ.

RISCUL FITOSANITAR

Articolul 12. Instituirea şi ridicarea regimului de carantină fitosanitară, de zonă ameninţată sau de zonă protejată

(1) La propunerea organului de control fitosanitar, în cazul detectării prezenţei organismului de carantină, autorităţile administraţiei publice locale decid instituirea regimului de carantină fitosanitară în aria de răspîndire a organismului de carantină, regimului de zonă ameninţată sau de zonă protejată şi întreprind măsuri imediate de localizare şi de lichidare a focarelor.

(2) După emiterea deciziei de instituire a regimului de carantină fitosanitară, de zonă ameninţată sau de zonă protejată, subdiviziunile organului de control fitosanitar aduc la cunoştinţă persoanelor juridice şi persoanelor fizice implicate aplicarea restricţiilor de carantină şi necesitatea efectuării măsurilor de lichidare a focarelor organismului de carantină.

(3) În teritoriul în care s-a instituit regimul de carantină fitosanitară, de zonă ameninţată sau de zonă protejată are loc limitarea sau interzicerea intrării şi ieşirii plantelor, produselor vegetale, a mijloacelor de transport şi a altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, se efectuează supravegherea, monitorizarea şi inspecţia acestora, dezinfestarea/dezinfectarea, prelucrarea termică sau nimicirea lor.

(4) Plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, scoase fără permisiunea organului de control fitosanitar din zona în care au fost stabilite restricţii de carantină fitosanitară urmează a fi restituite, dezinfestate/dezinfectate, rechiziţionate, confiscate şi predate societăţilor comerciale sau de prelucrare respective ori nimicite, după caz.

(5) Organul de control fitosanitar exercită controlul asupra respectării regimului de carantină fitosanitară, de zonă ameninţată sau de zonă protejată fără nici o discriminare în ceea ce priveşte originea plantelor, a produselor vegetale şi/sau a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară.

(6) Regimul de carantină fitosanitară, de zonă ameninţată şi de zonă protejată se ridică, la propunerea organului de control fitosanitar, de către organele care l-au instituit, după efectuarea măsurilor de carantină şi după lichidarea totală a focarelor de organisme de carantină detectate.

 

Articolul 13. Zona protejată şi monitorizarea ei

(1) Zonă protejată este zona:

a) în care unul sau mai multe organisme de carantină, stabilite în una sau în mai multe localităţi din ţară, nu sînt endemice ori în care nu s-au stabilit, deşi există condiţii favorabile pentru stabilirea lor în acel loc;

b) în care există pericolul stabilirii anumitor organisme de carantină, date fiind condiţii ecologice favorabile pentru anumite culturi, deşi aceste organisme nu sînt endemice ori nu s-au stabilit în ţară; şi

c) care, în urma monitorizării şi a controalelor efectuate, a fost declarată astfel de către organul de control fitosanitar prin coordonare prealabilă cu autorităţile administraţiei publice locale, cu instituţiile ştiinţifice şi cu asociaţiile obşteşti de profil, cu alte persoane juridice de drept public sau privat competente.

(2) În cazul în care instituirea regimului de zonă protejată se face în temeiul alin.(1) lit.b), monitorizarea şi controlul fitosanitar sînt la latitudinea organului de control fitosanitar.

(3) Se consideră că un organism dăunător s-a stabilit într-o anumită zonă atunci cînd se ştie apriori de existenţa lui acolo şi nu s-a luat nici o măsură oficială pentru eradicarea lui ori măsurile aplicate s-au dovedit a fi ineficiente pentru o perioadă de cel puţin doi ani consecutivi.

(4) Organul de control fitosanitar va efectua monitorizări şi controale frecvente şi sistematice asupra prezenţei organismelor dăunătoare în zona protejată.

(5) Riscul prezentat de organismul dăunător identificat se analizează de către organul de control fitosanitar, luîndu-se măsurile de rigoare în conformitate cu art.4.

(6) Numărul şi calitatea monitorizărilor şi a controalelor se stabilesc în funcţie de principiile ştiinţifice şi statistice unanim acceptate la nivel naţional şi internaţional.

(7) Rezultatele controalelor se aduc la cunoştinţă autorităţii administrative centrale în domeniul agriculturii şi Guvernului. În conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, aceste rezultate se transmit, după caz, statelor vecine şi altor state interesate.

 

Articolul 14. Verificarea executării măsurilor fitosanitare

(1) La verificarea executării măsurilor fitosanitare, organul de control fitosanitar, în termen de pînă la 7 zile calendaristice, asigură:

a) echivalarea fără întîrziere şi în condiţii nu mai puţin favorabile pentru producţia importată, în comparaţie cu producţia autohtonă similară, a procedurilor;

b) publicarea sau comunicarea promptă a informaţiei privind perioada de desfăşurare a fiecărei proceduri, la cererea solicitantului, în volum deplin, vizînd toate neajunsurile, pentru a i se da acestuia posibilitatea de a le lichida. Orice întîrziere a comunicării va fi însoţită de explicaţiile de rigoare;

c) motivarea solicitării informaţiei necesare procedurilor de control şi de inspectare;

d) echivalarea tarifelor pentru proceduri la produsele importate cu tarifele pentru proceduri la produsele autohtone, făcîndu-le similare sau identice celor din ţările membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului, astfel încît să nu depăşească costul lucrărilor efectuate;

e) utilizarea unor criterii similare celor utilizate la produsele autohtone în efectuarea procedurilor obligatorii şi în prelevarea probelor de produse importate, astfel încît să se reducă la maximum inconvenienţele provocate solicitanţilor, importatorilor, exportatorilor sau agenţilor acestora;

f) limitarea procedurii, în toate cazurile de modificare a specificaţiei unui produs, după efectuarea, în conformitate cu regulile stabilite, a controlului şi a inspectării, acestea fiind necesare convingerii că produsul corespunde normelor fitosanitare;

g) acordarea de asistenţă pentru facilitarea controlului;

h) respectarea procedurii de examinare a plîngerilor asupra efectuării unor astfel de proceduri şi de corectare atunci cînd plîngerea este justificată.

(2) La decizia organului de control fitosanitar şi/sau a subdiviziunilor sale, anumite plante, produse vegetale şi bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară se verifică în baza setului de documente însoţitoare şi a inspecţiei fitosanitare a acestor categorii de bunuri, începînd cu originea, în funcţie de natura produselor, de condiţiile de producere şi de comercializare.

 

Articolul 15. Riscul fitosanitar

(1) Riscul pătrunderii şi al răspîndirii organismelor de carantină se determină în baza unei tehnici, stabilită de Guvern.

(2) La determinarea riscului se iau în considerare dovezile ştiinţifice, metodele şi procedeele de producere, inspectările, probele prelevate din producţie, răspîndirea bolilor, a dăunătorilor de plante şi a buruienilor, existenţa unor zone în care nu apar organisme de carantină, condiţiile ecologice ale mediului, regimul de carantină fitosanitară etc.

(3) În procesul determinării riscului de contaminare a plantelor cu organisme de carantină şi al elaborării de măsuri pentru atingerea unui nivel corespunzător de protecţie fitosanitară, se iau în calcul pierderile potenţiale ale recoltei sau ale volumelor de comercializare a producţiei agricole, cheltuielile suportate la desfăşurarea acţiunilor de combatere a acestor organisme şi eficienţa cheltuielilor aferente realizării măsurilor de minimalizare a riscului.

(4) Analiza riscului fitosanitar se efectuează în trei etape:

a) la etapa întîi, se identifică organismele dăunătoare, în special organismele de carantină, şi căile lor de pătrundere în teritoriul Republicii Moldova;

b) la etapa a doua, se efectuează clasificarea organismelor dăunătoare în scopul determinării criteriilor de combatere a lor, evaluarea probabilităţii de pătrundere, de stabilire şi de răspîndire a acestor organisme, se face prognoza potenţialelor consecinţe economice şi a impactului asupra mediului;

c) la etapa a treia, se determină ansamblul măsurilor de control pentru reducerea riscului identificat la etapa a doua.

 

Articolul 16. Acţiunile organului de control fitosanitar în cazul lipsei unor reglementări naţionale şi internaţionale în domeniul carantinei fitosanitare

În cazul unor situaţii fitosanitare referitor la care lipsesc reglementări, norme şi standarde fitosanitare naţionale ori internaţionale sau în cazul în care conţinutul celor naţionale ori recomandările propuse nu corespund reglementărilor, normelor şi standardelor fitosanitare internaţionale, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra comerţului interstatal, organul de control fitosanitar:

a) notifică autorităţilor publice competente din alte state informaţii privind modificarea stării fitosanitare cu o succintă descriere (argumentare) a reglementării propuse vizavi de situaţia creată. Asemenea notificări se prezintă în termene rezonabile pentru a se face modificări sau completări la ele, avîndu-se în vedere propunerile parvenite;

b) prezintă, la solicitare, unor alte state interesate copii de pe recomandările propuse, identificînd elementele care diferă în fond de reglementările, de normele şi de standardele fitosanitare internaţionale;

c) prezintă, la solicitare, unor alte state interesate comentarii scrise şi ţine evidenţa rezultatelor examinărilor;

d) elaborează şi stabileşte măsuri fitosanitare în baza recunoaşterii şi aplicării măsurilor fitosanitare ale statelor membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului, inclusiv în baza rezultatelor confruntării circumstanţelor corespunzătoare legate de riscul pătrunderii şi al răspîndirii organismelor de carantină.

 

Capitolul V

MIJLOACELE DE PROTECŢIE A PLANTELOR

Articolul 17. Mijloacele de protecţie a plantelor

În protecţia plantelor şi a produselor vegetale contra organismelor dăunătoare se aplică utilaje tehnice şi produse de uz fitosanitar omologate, care au trecut cercetarea-testarea-experimentarea obligatorie de stat, sînt recomandate spre aplicare de către instituţii specializate de cercetări ştiinţifice, se permit să fie produse, importate, comercializate şi utilizate, în conformitate cu Legea nr.119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi, şi sînt înscrise în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permişi spre utilizare în Republica Moldova.

 

Articolul 18. Cercetarea-testarea-experimentarea de stat şi omologarea produselor de uz fitosanitar

Cercetarea-testarea-experimentarea de stat şi omologarea produselor de uz fitosanitar se efectuează în modul stabilit de Legea nr.119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.

 

Capitolul VI

IMPORTUL, EXPORTUL, COMERCIALIZAREA ŞI UTILIZAREA

PLANTELOR ŞI A PRODUSELOR VEGETALE

Articolul 19. Importul şi tranzitul plantelor, al produselor vegetale şi al bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară

(1) Importul sau tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova al plantelor, al produselor vegetale şi al bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară se admite la prezentarea certificatului fitosanitar în original, eliberat de autorităţile fitosanitare competente ale statului exportator, care certifică starea fitosanitară a fiecărui lot de plante, de produse vegetale (încărcătură) şi de bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară. Termenul de valabilitate a certificatului fitosanitar care însoţeşte încărcătura este de 14 zile din data emiterii acestuia de către autorităţile fitosanitare ale statului exportator.

(1¹) Controlul fitosanitar al plantelor, produselor vegetale şi al bunurilor conexe originare din alte ţări, potenţial purtătoare de organisme dăunătoare, cu relevanţă pentru Republica Moldova, incluse în lista prevăzută la art.3 lit.g), la importul pe teritoriul Republicii Moldova, altul decît cel de la locul de destinaţie, este efectuat de către organul de control fitosanitar care îndeplineşte următoarele condiţii minime:

a) deţine posturi de inspecţie la frontieră, abilitate cu funcţii de control fitosanitar;

b) are competenţa tehnică în special pentru depistarea şi examinarea organismelor dăunătoare;

c) deţine sau are acces la mijloacele administrative, de control şi de prelevare a probelor necesare;

d) dispune de mijloace/spaţii pentru controlul fitosanitar sau pentru punerea lotului în carantină şi, în caz de necesitate, pentru distrugerea integrală sau parţială a acestuia sau pentru efectuarea dezinfestării/dezinfectării acestuia;

e) are acces la baza normativă naţională actualizată şi armonizată cu cerinţele Uniunii Europene, care reglementează efectuarea controlului;

f) deţine lista actualizată, cu adresele şi numerele de telefon, a laboratoarelor acreditate şi recunoscute de autoritatea administrativă centrală în domeniul agriculturii pentru efectuarea expertizei de carantină în scopul detectării prezenţei organismelor dăunătoare sau al identificării acestora;

g) aplică procedura de prelevare a probelor pentru asigurarea integrităţii şi securităţii acestora în timpul transportării la laborator şi pe durata efectuării expertizei de carantină;

h) deţine informaţii actualizate cu privire la loturile de plante, produse vegetale şi bunuri conexe originare din alte ţări, care au făcut obiectul unei constatări oficiale privind starea fitosanitară sau al unor teste oficiale efectuate în laboratoare specializate împreună cu rezultatele acestora, cu condiţia ca acestea să fie pertinente pentru controalele fitosanitare de la locul în care sînt efectuate;

i) actualizează planurile privind controalele fitosanitare pentru a răspunde necesităţilor reale în conformitate cu noile riscuri fitosanitare sau cu orice modificări ale cantităţii/volumului de plante, produse vegetale sau bunuri conexe, prezentate la posturile de inspecţie la frontieră.

(2) Pentru prevenirea apariţiei şi răspîndirii organismelor dăunătoare, importul anumitor plante, produse vegetale şi bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară se permite doar în cazul în care, înainte de a fi introduse pe teritoriul ţării, sînt supuse unei inspecţii fitosanitare la locul de producţie în statul de origine.

(3) În vederea asigurării controlului fitosanitar, la importul (tranzitul) plantelor, al produselor vegetale şi al bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, importatorul prezintă Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, cu cel puţin 24 de ore pînă la operaţiunea de import, în format electronic, o declaraţie pe proprie răspundere despre intenţia de import, cu indicarea punctelor de intrare.

(4) În cazul în care rezultatele controalelor la punctul de trecere a frontierei de stat sînt satisfăcătoare, pentru plantele şi produsele vegetale importate, specificate la art.3 pct.2) lit.g), se va elibera paşaport fitosanitar în condiţiile art.29 şi 30, care să asigure libera lor circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova.

(5) În cazul în care se constată că o parte din lotul de plante, de produse vegetale sau de bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară este contaminată cu organisme dăunătoare, introducerea altor loturi/părţi ale acestora se permite cu condiţia de a nu exista pericolul unei contaminări sau diseminări, luîndu-se una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a) tratament corespunzător în cazul în care se consideră că, în urma inspecţiei, cerinţele au fost îndeplinite;

b) eliminare din lot a produselor infestate/infectate;

c) impunere a unei perioade de carantină pînă la obţinerea rezultatelor investigaţiilor sau ale testelor oficiale;

d) refuz al importului (tranzitului);

e) distrugere a plantelor, produselor vegetale şi, după caz, a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară;

f) efectuarea unor alte acţiuni prevăzute de legislaţie.

(6) În cazul luării măsurii indicate la alin.(5) lit.c) sau al refuzului indicat la lit.d), certificatele fitosanitare sau certificatele fitosanitare de reexport, la intrarea în teritoriul ţării a plantelor, produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, sînt anulate de către organul de control fitosanitar. În momentul anulării, pe certificatul menţionat, o persoană responsabilă a organului de control fitosanitar va aplica pe faţă, într-un loc vizibil, o ştampilă triunghiulară de culoare roşie cu marca „certificat anulat”, în care va scrie, cu litere mari şi, cel puţin, în una din limbile de circulaţie internaţională, numele şi prenumele său, ora şi data anulării.

(7) Importatorii sînt obligaţi să stipuleze în contractele sau în angajamentele comerciale condiţiile fitosanitare privind importul plantelor, al produselor vegetale sau al bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară şi executarea acestor condiţii de către exportator.

(8) Organul de control fitosanitar informează autorităţile abilitate cu protecţia plantelor din statul expeditor despre toate cazurile în care plantele, produsele vegetale şi/sau alte obiecte care provin din statul respectiv sînt interceptate ca fiind supuse interdicţiilor sau restricţiilor fitosanitare în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(9) Prezentarea informaţiei conform alin.(8) nu exclude aplicarea de măsuri potrivit alin.(5) pe care organul de control fitosanitar le consideră necesare cu privire la lotul interceptat.

(10) La trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova, toate mijloacele de transport sînt supuse controlului de carantină fitosanitară de către subdiviziunile organului de control fitosanitar la punctele de intrare şi la punctele interne. Plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe tranzitate supuse regimului de carantină fitosanitară se supun controlului fitosanitar la punctele de intrare în cazul în care lucrătorii serviciului vamal deschid mijloacele de transport aflate în tranzit.

(11) Controlul fitosanitar pentru plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe importate, potenţial purtătoare de organisme dăunătoare, prevăzute la art.3, pct.2) lit.c¹), poate fi efectuat, la solicitarea agentului economic (solicitantului), într-un alt loc (spaţiu) decît la punctul de intrare, amenajat de către acesta conform cerinţelor minime prevăzute la alin.(1¹).

1) Controlul fitosanitar într-un alt loc (spaţiu) decît la punctul de intrare se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:

a) organul de control fitosanitar împreună cu organul vamal, în baza unui acord de colaborare, vor aproba oficial locul respectiv ca fiind conform pentru efectuarea controlului fitosanitar şi a formalităţilor vamale şi vor asigura publicarea oficială a informaţiei respective, cu înştiinţarea subdiviziunilor lor teritoriale şi a solicitantului;

b) importatorul sau orice persoană responsabilă de la locul în care urmează a fi efectuat controlul fitosanitar al unui lot de produse a obţinut aprobarea oficială menţionată la lit.a).

2) În cazul în care s-a decis efectuarea controlului fitosanitar la locul aprobat oficial, documentele de transport al lotului şi condiţiile minime pentru depozitarea mărfii sînt următoarele:

a) ambalajul lotului sau mijloacele de transport utilizate pentru transportarea acestui lot se închid ori se sigilează astfel încît produsele în cauză să nu fie sursă de infestare sau infectare în timpul transportării pînă la locul aprobat pentru controlul fitosanitar şi să nu determine modificarea identităţii produselor;

b) nu se admite nicio modificare a locului de control fitosanitar decît cu acordul autorităţii vamale şi/sau al organului de control fitosanitar;

c) lotul transportat pînă la locul aprobat este însoţit de documentul fitosanitar de transport în original, conform modelului prevăzut în anexa nr.8, parte integrantă a prezentei legi;

d) documentul fitosanitar de transport se completează în format tipărit sau manual, cu litere majuscule lizibile, sau în format digital, în limbile română şi/sau engleză. Rubricile corespunzătoare ale documentului fitosanitar de transport sînt completate şi semnate de către importatorul lotului, sub controlul inspectorului postului de inspecţie la frontieră;

e) depozitarea mărfii în locul aprobat se efectuează astfel încît produsele care formează lotul să fie separate de alte mărfuri depozitate şi de loturile infestate/infectate ori suspecte de a fi infestate/infectate cu organisme dăunătoare.

3) Importatorul loturilor, înregistrat conform art.24, pentru care s-a decis efectuarea controlului fitosanitar într-un loc aprobat, este obligat să informeze inspectorul postului de inspecţie la frontieră şi pe cel de la destinaţie, cu 24 de ore înainte de introducerea lotului, cu privire la:

a) numele, adresa şi numărul de înregistrare oficială al operatorului (importatorului);

b) adresa şi denumirea locului aprobat în care se va efectua controlul fitosanitar;

c) data şi ora preventivă de sosire a lotului la locul în cauză;

d) numărul certificatului fitosanitar sau al certificatului fitosanitar de reexport.

4) Importatorul informează imediat organul de control fitosanitar de la locul de destinaţie despre orice modificare a informaţiilor furnizate anterior conform pct.3).

5) Organul de control fitosanitar asigură că controlul fitosanitar al mărfii, efectuat la locul aprobat, se realizează în condiţiile minime prevăzute la art.19 alin.(1¹) sau în alte condiţii suplimentare, nediscriminatorii, care justifică eficienţa controlului.

6) Procedura de control fitosanitar se asigură prin cooperarea dintre:

a) organul de control fitosanitar de la punctul de intrare şi organul de control fitosanitar de la destinaţie;

b) organul de control fitosanitar de la punctul de intrare şi biroul vamal de la punctul de intrare;

c) organul de control fitosanitar de la destinaţie şi biroul vamal de la destinaţie;

d) organul de control fitosanitar de la punctul de intrare şi biroul vamal de la destinaţie, prin schimbul de informaţii privind plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe destinate importului, ambalajul acestora şi mijloacele de transport utilizate, transmise în scris, pe suport de hîrtie sau în format electronic, conform documentului fitosanitar de transport, prevăzut la pct.2) lit.c) din prezentul alineat.

7) Efectuarea controlului fitosanitar al plantelor, produselor vegetale şi bunurilor conexe la locul de destinaţie se confirmă prin aplicarea ştampilei de serviciu şi înscrierea datei pe documentul fitosanitar de transport. Rezultatul controlului se consemnează în documentul fitosanitar de transport la compartimentul „Decizia”.

8) În cazul depistării unor neconformităţi cu cerinţele fitosanitare, inspectorul face înscrierea corespunzătoare în certificatul fitosanitar (în original) şi în documentul fitosanitar de transport (în original) la rubrica „Refuz al importului”.

O copie a documentului fitosanitar de transport se păstrează timp de cel puţin un an la organul de control fitosanitar de la destinaţie.

[Art.19 modificat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.19 modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.19 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 20. Exportul şi reexportul plantelor, al produselor vegetale şi al bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară

(1) Plantele, produsele vegetale, bunurile conexe supuse regimului de carantină fitosanitară destinate exportului şi/sau reexportului sînt însoţite în mod obligatoriu de certificatul fitosanitar în original.

(2) Pentru prevenirea apariţiei şi răspîndirii organismelor dăunătoare, exportul sau reexportul anumitor plante, produse vegetale şi bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară se permite doar în cazul în care, înainte de a fi exportate, au fost supuse inspecţiei fitosanitare la locul de producţie sau, în cazul reexportului, la locul de depozitare.

(3) Se interzice solicitarea unor declaraţii suplimentare în cazul în care plantele şi/sau produsele vegetale sînt însoţite de certificat fitosanitar.

[Art.20 modificat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.20 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 21. Comercializarea plantelor şi a produselor vegetale importate pe piaţa internă

Comercializarea plantelor şi a produselor vegetale importate pe piaţa internă se efectuează în baza paşaportului fitosanitar al mărfurilor importate supuse controlului de carantină.

[Art.21 în redacţia Legii nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

 

Articolul 22. Cerinţele speciale de protecţie în cadrul operaţiunilor de import al unor anumite plante şi produse vegetale

(1) Pentru prevenirea apariţiei şi răspîndirii organismelor dăunătoare, introducerea şi circulaţia pe teritoriul ţării a unor anumite organisme incluse în lista plantelor, a produselor vegetale şi altor organisme a căror introducere în Republica Moldova este interzisă şi în lista plantelor, a produselor vegetale şi altor organisme a căror introducere în anumite zone protejate este interzisă se permit doar în cazul în care sînt îndeplinite cerinţele speciale de introducere şi de circulaţie a plantelor, a produselor vegetale şi altor organisme pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi cerinţele speciale de introducere şi de circulaţie a plantelor, a produselor vegetale şi altor organisme pe teritoriul unor anumite zone protejate, aprobate de Guvern.

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul în care plantele, produsele vegetale şi alte organisme sînt folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice, precum şi în scop de selecţie varietală.

(3) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul în care nu există nici un risc al răspîndirii organismelor dăunătoare, dacă plantele şi produsele vegetale sînt folosite sau introduse spre utilizare în cazuri individuale în apropierea zonei de frontieră la o distanţă de 30 km, caz în care se specifică locul şi numele persoanei care foloseşte planta sau produsul respectiv, se actualizează datele şi se informează permanent organul de control fitosanitar.

 

Articolul 23. Interdicţii privind introducerea în ţară a unor anumite organisme dăunătoare

(1) Se interzice introducerea şi răspîndirea în ţară a unor anumite organisme dăunătoare incluse în lista organismelor dăunătoare a căror introducere şi răspîndire pe teritoriul Republicii Moldova sînt interzise, precum şi în lista organismelor dăunătoare a căror introducere şi răspîndire în Republica Moldova sînt interzise în cazul în care acestea sînt prezente la anumite plante sau produse vegetale, aprobate de Guvern.

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul în care organismele dăunătoare respective se folosesc în scopuri experimentale şi ştiinţifice sau în scop de selecţie varietală.

(3) Organismele dăunătoare se împart în:

a) organisme dăunătoare a căror apariţie nu s-a constatat în nici o localitate din ţară;

b) organisme dăunătoare a căror apariţie în ţară este cunoscută, dar nu sînt endemice ori nu s-au stabilit în întreaga ţară;

c) celelalte organisme dăunătoare care nu sînt endemice, dar care sînt relevante pentru zona protejată;

d) organisme dăunătoare endemice ori care s-au stabilit în una sau în mai multe localităţi din ţară, cu excepţia celor menţionate la lit.b) şi c).

(4) Se interzice importul:

a) de seminţe, plante, produse de origine vegetală şi de altă natură supuse regimului de carantină fitosanitară care sînt infectate de organisme de carantină;

b) de agenţi patogeni ai plantelor, de culturi de ciuperci vii, de bacterii, viruşi, precum şi de insecte, acarieni şi nematode, care dăunează plantele, cu excepţia mostrelor, importate în scopuri ştiinţifice cu permisiunea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;

c) de soluri, plante vii înrădăcinate şi de părţi subterane ale acestora, prelevate împreună cu solul;

d) de seminţe şi de material săditor în colete poştale, în bagaje de mînă şi în alte bagaje ale pasagerilor, echipajelor şi personalului deservent ale navelor, aeronavelor şi altor tipuri de transport.

[Art.23 completat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 24. Evidenţa operatorilor în vederea înregistrării oficiale

(1) Organul de control fitosanitar înregistrează în registrul oficial unic şi ţine evidenţa operatorilor prin intermediul subdiviziunilor sale.

(2) Evidenţa persoanelor care produc sau prelucrează plante şi produse vegetale în scopuri personale nu este obligatorie.

(3) Numărul individual de înregistrare al operatorului, prevăzut la art.4, va include 3 componente:

a) codul municipiului/raionului;

b) componenta formată din 4 cifre, începînd de la 0001, identificînd persoana juridică/fizică în ordinea înregistrării;

c) componenta formată din literele P, D, C, I, E şi abrevierile P_SMS şi U_PUFF, care semnifică:

– litera P – producătorul (de exemplu: P000000);

– litera D – depozitul colectiv (de exemplu: 0D00000);

– litera C – centrul de expediere (de exemplu: 00C0000);

– litera I – importatorul (de exemplu: 000I000);

– litera E – exportatorul (de exemplu 0000E00);

– abrevierea P_SMS – producător de seminţe şi/sau material săditor (de exemplu 00000P_SMS0);

– abrevierea U_PUFF – utilizator de produse de uz fitosanitar şi de fertilizanţi (de exemplu 000000U_PUFF).

(4) Operatorii înregistraţi conform cererii depuse, al cărei model este prezentat în anexa nr.7, parte integrantă a prezentei legi, vor respecta următoarele cerinţe:

1) menţinerea evidenţei actualizate privind locaţiile în care se cultivă, se produc, se depozitează, se păstrează ori se folosesc plante, produse vegetale sau alte bunuri conexe şi se utilizează produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi;

2) menţinerea documentaţiei administrative normative tehnice privind înregistrarea cu scopul de a pune la dispoziţia inspectorilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor a informaţiilor complete cu privire la plantele, produsele vegetale sau alte bunuri conexe, produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi, care se află în gestiunea lor:

a) procurate pentru a fi depozitate sau utilizate;

b) expediate către terţi;

c) plante cultivate în acest loc;

d) plante sau produse vegetale, aflate în curs de producţie;

3) păstrarea documentaţiei administrative normative tehnice menţionate la pct.2) pe o durată de cel puţin un an;

4) colaborarea pe probleme fitosanitare cu subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor la direct sau abilitarea cu acest drept a unei alte persoane cu studii în domeniul agrar specializat;

5) efectuarea observaţiilor vizuale în perioada de vegetaţie a plantelor ori de cîte ori este necesar şi în conformitate cu recomandările Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;

6) asigurarea accesului inspectorilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor la locaţii pentru efectuarea controalelor, prelevarea de probe şi verificarea dosarelor menţionate la pct.2).

(5) Organul de control fitosanitar îi înregistrează pe producătorii unor anumite plante (tuberculi de cartof (Solanum tuberosum L.), alţii decît cartofii de sămînţă, fructele citrice (Citrus L.), kumquat (Fortunella Swingle), poncirus (Poncirus Raf.) şi hibrizii acestora), precum şi depozitele colective sau centrele de expediere din zona de producţie, într-un registru oficial separat şi asigură, anual, controlul fitosanitar al plantelor şi produselor vegetale cultivate, preparate sau folosite de producători ori care sînt prezente în exploataţia acestora, în special la locul de producţie, precum şi controlul asupra mediului de creştere folosit în acel loc.

[Art.24 modificat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.24 modificat prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

[Art.24 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 25. Utilizarea plantelor şi a produselor vegetale

(1) Se interzice utilizarea plantelor şi a produselor vegetale, a materialului semincer şi săditor care nu au fost supuse controlului fitosanitar şi/sau care, în procesul exploatării, au devenit purtătoare de organisme de carantină, fapt despre care agenţii economici sau alţi deţinători vor informa organul de control fitosanitar şi/sau subdiviziunile lui.

(2) Utilizarea plantelor şi a produselor vegetale în scopul creării unor noi soiuri de plante şi al comercializării lor se efectuează în instituţiile ştiinţifice şi în instituţiile de învăţămînt de profil, la întreprinderi de stat, municipale sau private specializate, cu excepţia cazului prevăzut la alin.(3).

(3) Se permite utilizarea, în activităţile persoanelor fizice, a plantelor şi a produselor vegetale în scopul creării a noi soiuri de plante, cu excepţia cazurilor în care subdiviziunile organului de control fitosanitar constată apariţia şi/sau existenţa pericolului răspîndirii organismelor de carantină.

 

Capitolul VII

CERTIFICATUL FITOSANITAR. PAŞAPORTUL FITOSANITAR.

CERTIFICATUL FITOSANITAR DE REEXPORT

[Titlul cap.VII modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Titlul cap.VII completat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 26. Certificatul fitosanitar/certificatul de reexport

(1) Certificatul fitosanitar/certificatul de reexport este un document oficial, elaborat potrivit certificatului model din Convenţia internaţională pentru protecţia plantelor, întocmit conform art.27 din prezenta lege, care certifică faptul că plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe supuse regimului de carantină fitosanitară destinate exportului, reexportului corespund cerinţelor fitosanitare.

(2) Modelele certificatului fitosanitar şi al certificatului de reexport sînt prezentate în anexele nr.3 şi nr.4, parte integrantă a prezentei legi.

(3) Organul de control fitosanitar eliberează certificate fitosanitare/certificate de reexport în cazul în care statele importatoare impun o astfel de cerinţă.

(4) Certificatul fitosanitar/certificatul de reexport se eliberează exportatorului de către subdiviziunea organului de control fitosanitar în a cărei rază de acţiune sînt produse mărfurile supuse carantinei pentru a fi prezentat organului fitosanitar competent din statul importator.

(5) Pentru obţinerea certificatului fitosanitar/certificatul de reexport, exportatorul prezintă, pe suport de hîrtie sau în format electronic, cu cel puţin 48 de ore înainte de expediere, subdiviziunii organului de control fitosanitar:

a) cerere de eliberare a certificatului fitosanitar/certificatului de reexport;

b) certificat privind utilizarea produselor de uz fitosanitar, la cererea ţării importatoare;

c) certificat fitosanitar al ţării de origine, în cazul reexportului;

 

[Lit.d) abrogată prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Lit.e) abrogată prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

[Lit.f) abrogată prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

 

g) copie de pe factura fiscală sau de pe factura de expediţie a încărcăturii.

 

[Lit.h) abrogată prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

 

(6) Termenul de valabilitate a certificatului fitosanitar este de 14 zile din data eliberării.

(7) Plata pentru eliberarea certificatului fitosanitar/certificatului de reexport este aprobată prin hotărîre de Guvern.

[Art.26 modificat prin Legea nr.140 din 27.07.2018, în vigoare 17.08.2018]

[Art.26 modificat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.26 modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.26 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 26¹. Controlul fitosanitar al unităţilor de transport şi al altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară

(1) Pînă la obţinerea certificatului fitosanitar, exportatorul solicită efectuarea controlului fitosanitar al unităţilor de transport şi al altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară şi oferă acces la bunurile în cauză în vederea efectuării controlului. Controlul fitosanitar al unităţilor de transport şi al altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară face parte din procedura de eliberare a certificatului fitosanitar.

(2) Controlul fitosanitar al unităţilor de transport şi al altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară se efectuează gratuit, în termen de cel mult 48 de ore, înainte de obţinerea certificatului fitosanitar.

(3) Controlul fitosanitar al unităţilor de transport şi al altor bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară se soldează cu întocmirea actului de control, imediat după efectuarea acestuia; o copie de pe actul respectiv se transmite subdiviziunii responsabile de emiterea certificatului fitosanitar şi o altă copie se înmînează gratuit solicitantului.

[Art.26¹ modificat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.26¹ introdus prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 27. Întocmirea certificatului fitosanitar

(1) Certificatul fitosanitar se eliberează în termen de pînă la 5 zile de la data depunerii cererii de eliberare a acestuia.

(2) Certificatul fitosanitar se întocmeşte în limba română şi în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, după caz, în limba oficială a statului de destinaţie şi se completează, cu excepţia ştampilei şi a semnăturii, fie în întregime cu majuscule, fie în întregime dactilografiat. Denumirea botanică a plantelor se indică în limba latină. Modificările neautorizate sau ştersăturile atrag nulitatea certificatului.

(3) Dacă în certificatul fitosanitar nu există spaţiu suficient pentru declaraţii suplimentare, acestea pot fi scrise pe verso.

(4) Certificatul fitosanitar nu poate fi întocmit cu mai mult de 14 zile înainte de data la care plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe supuse regimului de carantină fitosanitară părăsesc statul exportator.

(5) Se permite certificarea electronică în cazul în care sînt îndeplinite condiţiile de aplicare.

[Art.27 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 28. Inspecţia suplimentară şi certificatul fitosanitar de reexport

(1) Plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe supuse regimului de carantină fitosanitară care au fost separate, stocate sau reambalate pe teritoriul unui stat şi introduse pe teritoriul unui alt stat nu pot fi supuse unei noi inspecţii dacă există declaraţie oficială că ele nu au fost expuse nici unui risc care ar pune sub semnul întrebării starea lor fitosanitară. În acest caz, se emite un certificat fitosanitar de reexport, într-un singur exemplar.

(2) Certificatul fitosanitar de reexport se anexează la certificatul fitosanitar emis de primul stat sau la o copie autentificată de pe acest certificat. Certificatul fitosanitar de reexport nu poate fi întocmit cu mai mult de 14 zile înainte de data la care plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe supuse regimului de carantină fitosanitară părăsesc ţara reexportatoare.

 

Articolul 29. Paşaportul fitosanitar

(1) Paşaportul fitosanitar este o etichetă oficială care va însoţi plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe autohtone şi pe cele importate începînd cu data de 1 ianuarie 2018, fiind un document ce atestă respectarea normelor şi a standardelor fitosanitare.

(2) Paşaportul fitosanitar pentru plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe autohtone supuse controlului fitosanitar se eliberează de către inspectorii subdiviziunilor raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor, iar pentru cele importate – de către inspectorii posturilor de inspecţie la frontieră, fiind valabil pe tot teritoriul ţării, pe un anumit teritoriu sau într-o anumită zonă protejată.

(3) Paşaportul fitosanitar va conţine:

a) denumirea „Paşaport fitosanitar”;

b) codul ţării – MD;

c) denumirea subdiviziunii organului de control fitosanitar;

d) numărul său de înregistrare în sensul prezentei legi;

e) numele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, posesoara mărfii, codul de identificare (codul fiscal);

f) numărul de identificare al lotului (codul marfar);

g) denumirea botanică;

h) cantitatea;

i) indicaţia „ZP” (zonă protejată), după caz;

j) indicaţia „PΔ (paşaport fitosanitar de înlocuire), după caz;

k) numele ţării de origine sau al ţării expeditoare.

(4) Modelul paşaportului fitosanitar se aprobă de către organul de control fitosanitar.

(5) Paşaportul fitosanitar se completează prin imprimare sau dactilografiere de către subdiviziunea organului de control fitosanitar.

[Art.29 modificat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.29 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 30. Înlocuirea certificatului fitosanitar cu paşaportul fitosanitar

(1) Pentru a se asigura libera circulaţie a plantelor şi a produselor vegetale importate în cazul în care certificatul fitosanitar care însoţeşte produsele corespunde cerinţelor legislaţiei naţionale şi/sau tratatelor internaţionale, acesta se preschimbă imediat cu paşaport fitosanitar în punctul de intrare, cu excepţia cazurilor cînd există suspiciuni rezonabile de neconformitate a produselor cu prevederile prezentei legi şi produsele care se importă necesită un control mai minuţios decît cel documentar şi de identitate. În acest caz, paşaportul fitosanitar se eliberează imediat după efectuarea controlului fitosanitar, în cazul în care nu sînt constatate temeiuri pentru restricţii conform art.31.

(2) Paşaportul fitosanitar poate fi înlocuit, la o dată ulterioară, de către subdiviziunile interne ale organului de control fitosanitar din raza de activitate a posesorului de marfă, cu un alt paşaport în cazul:

a) divizării pe loturi, combinării mai multor loturi sau părţi ale acestora, schimbării statutului fitosanitar al loturilor, fără a se aduce atingere cerinţelor speciale;

b) cererii scrise a persoanei fizice sau juridice interesate;

c) autorizării din partea subdiviziunii organului de control fitosanitar, responsabilă de teritoriul din raza de activitate a posesorului de marfă, şi în cazul posibilităţii de garantare a identităţii produsului, al absenţei oricărui risc de infestare/infectare cu organisme dăunătoare.

(3) Paşaportul fitosanitar de înlocuire va conţine numărul înregistrării în sensul prezentei legi al importatorului iniţial, numele şi prenumele persoanei responsabile care a efectuat înlocuirea paşaportului.

(4) Procedurile de eliberare a paşaportului fitosanitar şi de înlocuire a certificatului fitosanitar cu paşaport fitosanitar la importul plantelor, produselor vegetale şi al bunurilor conexe se elaborează şi se aprobă de către autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii.

[Art.30 completat prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]

[Art.30 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 31. Restricţii privind eliberarea paşaportului fitosanitar

(1) În cazul în care, prin inspecţie, se constată că nu au fost îndeplinite cerinţele fitosanitare din art.19, 21 şi 22, nu se eliberează paşaport fitosanitar, fără a aduce atingere alin.(2) din prezentul articol.

(2) În cazul în care se aplică alin.(1), faţă de plantele, de produsele vegetale sau de mediul de cultură în cauză se iau una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a) un tratament corespunzător, urmat de eliberarea paşaportului fitosanitar, în cazul în care se consideră că, în urma tratamentului, condiţiile se îndeplinesc;

b) un permis de circulaţie, sub control oficial, către zonele în care acestea nu prezintă nici un risc suplimentar;

c) un permis de circulaţie, sub control oficial, către zonele unde are loc prelucrarea industrială;

d) distrugerea.

(3) În cazul în care se aplică alin.(1), activităţile importatorului sînt suspendate, parţial sau total, la produsele respective importate pînă cînd se asigură eliminarea riscului de răspîndire a organismelor dăunătoare.

 

Articolul 32. Permisul fitosanitar de import (tranzit)

[Art.32 abrogat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.32 modificat prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Articolul 32¹.  Eliberarea actului privind efectuarea controlului fitosanitar al încăperii în care se va depozita încărcătura importată

[Art.32¹ abrogat prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Art.32¹ introdus prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

Capitolul VIII

FINANŢAREA ŞI ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂ A ORGANULUI DE

CONTROL FITOSANITAR. PROTECŢIA SOCIALĂ A LUCRĂTORILOR

DIN DOMENIUL PROTECŢIEI PLANTELOR ŞI AL

CARANTINEI FITOSANITARE

Articolul 33. Finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a organului de control fitosanitar şi a măsurilor speciale de carantină fitosanitară

(1) Organul de control fitosanitar, subdiviziunile sale se finanţează de la bugetul de stat, inclusiv din veniturile colectate din prestarea cu plată a serviciilor, aprobate prin hotărîre de Guvern.

(2) Măsurile şi activităţile de localizare şi de lichidare a focarelor de organisme de carantină se finanţează din mijloacele deţinătorilor de teren, iar dezinfestarea/dezinfectarea plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, din mijloacele posesorului lor.

(3) În cazul apariţiei de organisme dăunătoare care pun în pericol producţia agricolă, acţiunile ce se impun pentru combaterea lor, achiziţionarea produselor de uz fitosanitar şi lucrările de combatere se finanţează din alocaţiile prevăzute în acest scop la bugetul de stat.

(4) Organismele dăunătoare, acţiunile de combatere a lor ce se impun, precum şi mijloacele financiare necesare în acest scop se nominalizează şi se stabilesc de către organul de control fitosanitar, de comun acord cu autoritatea administrativă centrală în domeniul agriculturii, în limitele mijloacelor financiare alocate de la bugetul de stat.

(5) Măsurile specifice de supraveghere şi de control şi, după caz, de eradicare a infestărilor/infecţiilor cu organisme dăunătoare originare din alte state, repararea daunelor şi a prejudiciilor cauzate se finanţează din alocaţiile prevăzute în acest scop la bugetul de stat.

(6) În conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul de control fitosanitar poate solicita acoperirea parţială sau totală a cheltuielilor de combatere a organismelor dăunătoare, de eradicare ori de izolare a acestora din contul importatorului vinovat de pătrunderea lor pe teritoriul Republicii Moldova.

(7) În cazul unui pericol real sau posibil de apariţie, de introducere sau de răspîndire în ţară a organismelor dăunătoare, organul de control fitosanitar poate beneficia de contribuţii financiare pentru acoperirea cheltuielilor aferente efectuării măsurilor fitosanitare de combatere a organismelor dăunătoare în scopul eradicării sau, după caz, al izolării acestora.

[Art.33 modificat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]

[Art.33 modificat prin Legea nr.140 din 27.07.2018, în vigoare 17.08.2018]

[Art.33 modificat prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

 

Articolul 34. Protecţia socială a specialiştilor şi altor lucrători din domeniul protecţiei plantelor şi al carantinei fitosanitare

Înlesnirile şi compensaţiile pentru specialişti şi alţi lucrători din domeniul protecţiei plantelor şi al carantinei fitosanitare implicaţi nemijlocit în activităţi cu produse de uz fitosanitar se acordă în condiţiile Legii nr.119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi şi ale Codului muncii.

 

Capitolul IX

OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI. SOLUŢIONAREA LITIGIILOR.

SOLUŢIONAREA SITUAŢIILOR FITOSANITARE EXCEPŢIONALE

Articolul 35. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice în domeniul protecţiei plantelor şi al carantinei fitosanitare

În procesul de cultivare a plantelor, precum şi de import, export, depozitare, transportare, comercializare şi de utilizare a plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară, persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligate să efectueze:

a) cercetarea sistematică a semănăturilor şi a plantaţiilor, controlul producţiei vegetale pentru a fi detectate la timp organismele de carantină;

b) realizarea de măsuri fitosanitare în scopul prevenirii apariţiei şi diseminării organismelor dăunătoare;

c) întreţinerea într-o stare fitosanitară adecvată a încăperilor unde se păstrează şi se prelucrează plantele, produsele vegetale şi bunurile conexe supuse regimului de carantină fitosanitară;

d) respectarea cerinţelor privind importul, depozitarea, transportarea, comercializarea şi utilizarea mijloacelor de protecţie a plantelor pentru neadmiterea poluării mediului şi a producţiei agricole;

e) prezentarea, la cererea specialiştilor organului de control fitosanitar, a informaţiei necesare privitor la starea fitosanitară a terenurilor agricole, la derularea măsurilor de protecţie şi la aplicarea mijloacelor de protecţie a plantelor, la stocarea şi comercializarea produselor de uz fitosanitar;

f) crearea de condiţii pentru exercitarea fără obstacole a prevederilor prezentei legi de către lucrătorii organului de control fitosanitar;

g) respectarea regimului de zonă protejată, zonă ameninţată sau a regimului de carantină fitosanitară;

h) informarea imediată, în cel mult 7 zile calendaristice, a organului de control fitosanitar despre prezenţa neobişnuită a organismelor dăunătoare, despre simptome sau orice alte anomalii în dezvoltarea plantelor;

i) păstrarea, în decursul a cel puţin unui an din data eliberării, a paşapoartelor fitosanitare.

 

Articolul 36. Răspunderea pentru nerespectarea prezentei legi

(1) Nerespectarea prezentei legi atrage răspundere disciplinară (inclusiv materială), civilă, contravenţională şi penală, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Instituirea fără just temei a regimului de carantină fitosanitară, de zonă ameninţată sau de zonă protejată şi/sau efectuarea de controale fitosanitare în scopul defavorizării sau favorizării unor agenţi economici, ceea ce implică elemente de concurenţă neloială, atrag, în funcţie de consecinţe, răspundere civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu legea, precum şi reparaţia prejudiciilor cauzate, inclusiv a venitului ratat.

(3) Constatarea contravenţiilor şi sancţionarea lor se efectuează în conformitate cu Codul contravenţional.

(4) Sînt contravenţii şi se sancţionează conform Codului contravenţional următoarele acţiuni:

a) încălcarea regulilor de producere, evidenţă, depozitare şi/sau de transportare a plantelor, a produselor vegetale şi a produselor de uz fitosanitar;

b) comercializarea, importarea, exportarea, tranzitarea plantelor, a produselor vegetale fără documentele de însoţire prevăzute de legislaţie;

c) importul şi/sau comercializarea fără licenţă a produselor de uz fitosanitar;

d) producerea, importul, comercializarea, publicitatea, reambalarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar nesupuse cercetării-testării-experimentării, omologării şi certificării de stat, precum şi a celor cu termenul de valabilitate expirat sau a celor radiate din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permise spre utilizare în Republica Moldova;

e) încălcarea regulilor de realizare a măsurilor de combatere a organismelor dăunătoare sau nerealizarea acestor măsuri, ceea ce a condiţionat apariţia şi răspîndirea în masă a organismelor;

f) introducerea în ţară a plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară a căror introducere este interzisă;

g) scoaterea plantelor, a producţiei vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară din punctele de intrare fără documente fitosanitare de import, export;

h) obstrucţionarea organului de control fitosanitar în exercitarea atribuţiilor privind controlul respectării normelor şi a standardelor fitosanitare de către importatori, exportatori, comercianţi, producători, proprietari şi/sau deţinători ai depozitelor, centrelor de expediere sau de oricare altă persoană implicată în producerea sau în circulaţia plantelor, a produselor vegetale, a produselor de uz fitosanitar sau a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară;

i) împiedicarea executării atribuţiilor lucrătorilor din organul de control fitosanitar;

j) nefurnizarea informaţiilor scrise, solicitate de lucrătorii organului de control fitosanitar, în termenul stabilit de aceştia;

k) refuzul de a permite accesul lucrătorilor organului de control fitosanitar pe teritoriul staţiilor de cale ferată, al porturilor şi al debarcaderelor fluviale, al aeroporturilor aviaţiei civile, pe vasele flotei comerciale, în avioanele aviaţiei civile, în vagoanele de marfă şi de persoane, în automobile, pe terenurile producătorilor agricoli, în pepiniere, livezi şi vii, în depozitele de produse vegetale, pe teritoriul institutelor de cercetări ştiinţifice, în alte locuri, precum şi accesul la bunuri conexe supuse regimului fitosanitar, unde se impune efectuarea controlului fitosanitar.

(5) Aplicarea de sancţiuni contravenţionale sau de pedepse penale nu degrevează de răspundere civilă persoanele vinovate de cauzarea de daune unor alte ţări, statului, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale.

 

Articolul 37. Soluţionarea litigiilor

Litigiile apărute în relaţiile privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitară se soluţionează pe cale amiabilă sau în instanţă de judecată, în modul stabilit de lege.

 

Articolul 38. Soluţionarea situaţiilor fitosanitare excepţionale

(1) În cazul situaţiilor fitosanitare excepţionale, declarate de autoritatea administrativă centrală în domeniul agriculturii, organul de control fitosanitar informează imediat, din oficiu sau la cererea unui alt stat, autorităţile de resort despre problemele apărute.

(2) Organul de control fitosanitar prezintă autorităţii administrative centrale în domeniul agriculturii un plan de acţiuni privind măsurile în situaţii excepţionale.

(3) În cazul aprobării măsurilor prevăzute la alin.(2), organul de control fitosanitar le aplică imediat.

 

Capitolul X

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 39.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării.

(2) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

b) va asigura revizuirea sau anularea de către ministere şi de alte autorităţi administrative centrale a actelor normative care contravin prezentei legi.

 

Articolul 40.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

Legea nr.506-XIII din 22 iunie 1995 cu privire la carantina fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.38-39, art.427);

Legea nr.612-XIV din 1 octombrie 1999 cu privire la protecţia plantelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.133-134, art.651);

Legea nr.1165-XIV din 26 iulie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la carantina fitosanitară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.106-108, art.769);

Legea nr.994-XV din 18 aprilie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.612-XIV din 1 octombrie 1999 cu privire la protecţia plantelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.69-70, art.557);

articolul XXI din Legea nr.333-XV din 24 iulie 2003 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.200-203, art.773);

articolul XIII din Legea nr.482-XV din 4 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.6-12, art.48);

articolele XII şi XXXI din Legea nr.280-XVI din 14 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.94-96, art.349);

articolul I din Legea nr.102-XVI din 16 mai 2008 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.102, art.380);

articolele III şi VI din Legea nr.187-XVI din 10 iulie 2008 pentru modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.138-139, art.567);

articolele III şi VI din Legea nr.226-XVI din 30 octombrie 2008 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.204-205, art.750);

articolul IV din Legea nr.9-XVI din 3 februarie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.55-56, art.157);

articolul VII din Legea nr.131-XVIII din 23 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.23-24, art.35).

 

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Mihai GHIMPU
Chişinău, 23 septembrie 2010.
Nr.228.

 

 

[Anexa nr.1 abrogată prin Legea nr.140 din 27.07.2018, în vigoare 17.02.2019]

 

 

 

[Anexa nr.2 abrogată prin Legea nr.140 din 27.07.2018, în vigoare 17.02.2019]

[Anexa nr.2 în redacţia Legii nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Anexa nr.2 în redacţia Legii nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

 

 

 

[Anexa nr.3 modificată prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

[Anexa nr.3 introdusă prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

 

 

 

 

 

[Anexa nr.4 modificată prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

[Anexa nr.4 introdusă prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

 

 

[Anexa nr.5 abrogată prin Legea nr.181 din 22.07.2016, în vigoare 19.08.2016]

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

[Anexa nr.5 introdusă prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

 

 

[Anexa nr.6 abrogată prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Anexa nr.6 modificată prin Legea nr.249 din 24.10.2013, în vigoare 22.11.2013]

[Anexa nr.6 introdusă prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

 

[Anexa nr.7 modificată prin Legea nr.80 din 05.05.2017, în vigoare 26.05.2017]

[Anexa nr.7 modificată prin Legea nr.160 din 07.07.2016, în vigoare 16.09.2016]

[Anexa nr.7 introdusă prin Legea nr.318 din 27.12.2012, în vigoare 08.03.2013]

 

 

[Anexa nr.8 introdusă prin Legea nr.245 din 23.11.2017, în vigoare 05.01.2018]