Hotărâre nr. 10 din 10.01.2024
pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice
nr. 10 din 10.01.2024
(în vigoare 21.04.2024)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.104-107 art. 252 din 21.03.2024
* * *
UE
În temeiul art.6 alin.(1) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309-320, art.476), cu modificările ulterioare, şi al art.71 din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.364-370, art.620), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.
| PRIM-MINISTRU | Dorin RECEAN |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul energiei | Victor Parlicov |
| Ministrul mediului | Iordanca-Rodica Iordanov |
| Nr.10. Chişinău, 10 ianuarie 2024. | |
Aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.10/2024
REGULAMENT
privind mecanismul de guvernanţă
energetică şi a acţiunilor climatice
Prezentul Regulament transpune parţial Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.663/2009 şi (CE) nr.715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018 (CELEX: 32018R1999) în versiunea adaptată și aprobată prin Deciziile Consiliului Ministerial al Comunității Energetice nr.Comunității Europene EnC, publicat în Jurnalul Oficial al 2021/14/MC-EnC și 2022/02/MC, şi Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte structura, formatul, detaliile tehnice şi procedurile pentru rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 306 din 25 noiembrie 2022 (CELEX: 32022R2299).
I. DISPOZIŢII GENERALE
Secţiunea 1
Obiectivele şi domeniul de aplicare
1. Regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice (în continuare – Regulament) instituie cadrul juridic de reglementare a unui mecanism de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice (în continuare – mecanism de guvernanţă), în vederea asigurării atingerii obiectivelor privind energia şi clima stabilite în documentele de politici, care acoperă perioade de zece ani şi pe termen lung, în special în atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică ale Comunităţii Energetice, precum şi contribuie la monitorizarea progreselor realizate.
2. Prin implementarea prevederilor Regulamentului se asigură o guvernanţă fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă şi previzibilă pentru cinci dimensiuni ale uniunii energetice, strâns legate între ele şi care se consolidează reciproc:
1) securitatea energetică;
2) piaţa internă a energiei;
3) eficienţa energetică;
4) decarbonizarea;
5) cercetarea, inovarea şi competitivitatea.
3. În contextul prezentului Regulament, mecanismul de guvernanţă are următoarele obiective:
1) elaborarea, notificarea, actualizarea şi evaluarea planurilor naţionale integrate privind energia şi clima (în continuare – PNIEC);
2) elaborarea, notificarea, actualizarea şi evaluarea Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung (în continuare – Strategie pe termen lung);
3) elaborarea, notificarea, actualizarea şi evaluarea rapoartelor naţionale integrate privind energia şi clima (în continuare – RNIEC);
4) evaluarea progreselor realizate la nivel naţional şi aplicarea măsurilor pentru implementarea recomandărilor Comunităţii Energetice.
Secţiunea a 2-a
Definiţii
4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:
politici şi măsuri existente – politici şi măsuri puse în aplicare şi politici şi măsuri adoptate;
politici şi măsuri puse în aplicare – politici şi măsuri pentru care, la data prezentării PNIEC-ului sau RNIEC-ului, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situaţii: actele normative ale Comunităţii Energetice sau legislaţia naţională; sunt stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare; sunt alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane;
politici şi măsuri adoptate – politici şi măsuri stabilite prin acte normative, aprobate de Guvern până la data prezentării PNIEC-ului sau RNIEC-ului şi pentru care există un angajament asumat de punere în aplicare;
politici şi măsuri planificate – politici şi măsuri propuse şi preconizate pentru a fi adoptate, precum şi puse în aplicare după data prezentării PNIEC-ului sau RNIEC-ului;
prognoze cu măsuri – prognozele emisiilor antropice din surse sau a reţinerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră, care cuprind efectele, în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau evoluţiile sistemului energetic, adoptate şi puse în aplicare;
obiectivul Comunităţii Energetice pentru 2030 privind eficienţa energetică – obiectivul de reducere a consumului de energie primară şi/sau finală al ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice pentru 2030, în conformitate cu prevederile anexei nr.7 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;
obligatorii, după caz – următoarele categorii de informaţii raportate:
(a) informaţii privind obiectivele şi contribuţiile naţionale sau politicile şi măsurile naţionale, în cazul în care au fost stabilite sau adoptate la nivel naţional;
(b) informaţii privind modul în care se dă curs unei recomandări emise în temeiul pct.80-86, numai dacă a fost emisă o astfel de recomandare de către Secretariatul Comunităţii Energetice;
obligatorii, dacă sunt disponibile – o categorie de informaţii raportate numai în cazul în care aceste informaţii le sunt disponibile la momentul prezentării raportului intermediar bienal;
consumul de energie al Comunităţii Energetice – consumul de energie al ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice;
sistem naţional de inventariere – sistem de măsuri instituţionale, juridice şi procedurale stabilite pentru estimarea emisiilor antropice din surse sau a reţinerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră, precum şi pentru raportarea şi arhivarea informaţiilor referitoare la inventar;
indicatori-cheie – indicatorii progreselor înregistrate în ceea ce priveşte cele cinci dimensiuni enumerate în pct.2;
principiul "eficienţa energetică înainte de toate" – în planificarea energetică şi în deciziile de politici şi de investiţii se ţine cont în mod strict de măsurile alternative rentabile privind eficienţa energetică, care să eficientizeze cererea şi oferta de energie, în special prin economiile de energie la nivelul utilizării finale rentabile din punct de vedere al costurilor, prin iniţiative de participare activă a cererii şi prin eficientizarea conversiei, transportului şi a distribuţiei de energie, fiind îndeplinite totodată obiectivele deciziilor respective;
eforturi timpurii:
1) în contextul determinării unui posibil decalaj între punctul de referinţă al traiectoriei şi al obiectivului naţional pentru 2030 privind energia din surse regenerabile şi realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile peste nivelul obiectivului naţional obligatoriu pentru 2020, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, este necesară realizarea din timp a unor progrese în vederea îndeplinirii obiectivului naţional obligatoriu pentru 2030;
2) în contextul recomandărilor Secretariatului Comunităţii Energetice bazate pe evaluarea efectuată în temeiul pct.63 subpct. 2) cu privire la energia din surse regenerabile, realizarea timpurie a punctului de referinţă al traiectoriei orientative de creştere a ponderii energiei din surse regenerabile pentru atingerea obiectivului naţional obligatoriu pentru 2030;
cooperare regională – cooperarea între două sau mai multe state membre angajate într-un parteneriat care acoperă una sau mai multe dintre cele cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice.
II. MODUL DE ORGANIZARE A MECANISMULUI DE GUVERNANŢĂ
Secţiunea 1
Planurile naţionale integrate privind energia şi clima
5. PNIEC-ul constituie componenta mecanismului de guvernanţă, care conţine politici şi măsuri necesare pentru o planificare mai strategică a politicilor în domeniul energiei şi a acţiunii climatice, se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi structurile subordonate ale acestuia, în colaborarea cu organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu prin schimb reciproc de informaţii şi date, şi se revizuieşte periodic în temeiul art.72 din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, precum şi conform prevederilor prezentului Regulament.
6. Primul PNIEC se elaborează şi se prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice până la 30 iunie 2024 şi vizează perioada 2025-2030, ţinând cont de perspectiva pe termen mai lung, apoi până la 1 ianuarie 2029, care vizează perioada de zece ani şi, ulterior, la fiecare zece ani. PNIEC-urile ulterioare vizează perioada de zece ani imediat următoare sfârşitului perioadei vizate de planul anterior.
7. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi structurile subordonate ale acestuia în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi structurile subordonate ale acestuia colaborează prin schimb reciproc de informaţii şi date atât la etapa elaborării PNIEC-ului, în conformitate cu elementele stabilite în pct.8 şi în anexa nr.1, cât şi la monitorizarea şi raportarea implementării acestuia.
8. PNIEC-ul este compus din următoarele secţiuni principale:
1) o prezentare generală a procesului de elaborare a PNIEC-ului, conţine un rezumat, o descriere a consultării şi implicării publice a părţilor interesate şi a rezultatelor acestora, precum şi a cooperării regionale cu alte ţări părţi ale Comunităţii Energetice în procesul de elaborare a planului, în conformitate cu prevederile pct.94, 99, 104-110 şi pct.1 partea 1 din anexa nr.1;
2) o descriere a obiectivelor şi a contribuţiilor naţionale referitoare la dimensiunile energetice, astfel cum se prevede la pct.11 şi în anexa nr.1;
3) o descriere a politicilor şi a măsurilor planificate în raport cu obiectivele şi contribuţiile corespunzătoare stabilite la subpct. 2), precum şi o prezentare generală a investiţiilor necesare pentru realizarea obiectivelor şi a contribuţiilor corespunzătoare;
4) o descriere a situaţiei actuale a celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv în ceea ce priveşte sistemul energetic, emisiile şi sechestrările de gaze cu efect de seră, precum şi prognozele referitoare la obiectivele menţionate la subpct. 2) în raport cu politicile şi cu măsurile deja existente;
5) o descriere a lacunelor normative şi a altor impedimente în realizarea obiectivelor sau a contribuţiilor legate de energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică, după caz;
6) o evaluare a impactului politicilor şi măsurilor planificate pentru realizarea obiectivelor menţionate la subpct. 2), inclusiv a coerenţei lor cu obiectivul privind neutralitatea climatică ale Comunităţii Energetice, cu obiectivele pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris şi cu strategiile pe termen lung menţionate la pct.37-42;
7) o evaluare generală a impactului politicilor şi măsurilor planificate asupra competitivităţii legate de cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
8) o anexă, întocmită în conformitate cu cerinţele şi cu structura prevăzută în anexa nr.2, care să stabilească metodologiile şi măsurile de politică pentru îndeplinirea cerinţei de economisire a energiei, în conformitate cu art.8 şi anexa nr.2 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
9. La elaborarea PNIEC-ului se iau în considerare:
1) limitarea complexităţii administrative şi a costurilor pentru toate părţile interesate vizate;
2) interacţiunile dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, în special, principiul eficienţa energetică înainte de toate;
3) utilizarea de date şi ipoteze consecvente şi solide la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni enumerate la pct.2, după caz;
4) numărul gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ţinând cont de serviciile energetice interne de care este nevoie pentru a garanta un nivel de trai minim în contextul naţional respectiv, politicile sociale şi alte politici pertinente existente, precum şi îndrumarea orientativă a Comunităţii Energetice.
10. În cazul în care se constată, în temeiul pct.9 subpct. 4), un număr semnificativ de gospodării afectate de sărăcie energetică, pe baza evaluării datelor ce pot fi verificate, în PNIEC-ul se include un obiectiv orientativ naţional pentru reducerea sărăciei energetice, precum şi politicile şi măsurile care au drept scop eliminarea sărăciei energetice, inclusiv măsurile de politică socială şi alte programe naţionale pertinente.
Secţiunea a 2-a
Obiectivele şi contribuţiile naţionale pentru cele cinci
dimensiuni ale uniunii energetice
11. PNIEC-ul stabileşte obiective şi contribuţii principale în conformitate cu prevederile pct.2 din anexa nr.1 şi conţine următoarele componente:
1) dimensiunea securitatea energetică cuprinde următoarele obiective:
a) sporirea gradului de diversitate a surselor de energie şi a aprovizionării cu energie din ţări terţe, care are drept scop reducerea dependenţei de importurile de energie;
b) creşterea flexibilităţii sistemului energetic naţional;
c) gestionarea diminuării sau a întreruperii aprovizionării cu o sursă de energie pentru a îmbunătăţi capacitatea de rezistenţă a sistemelor energetice regionale şi naţionale, inclusiv stabilirea unui termen până la care să fie îndeplinite obiectivele;
2) dimensiunea piaţa internă a energiei cuprinde următoarele:
a) nivelul de interconectivitate a reţelelor electrice asigură obiectivele pentru 2030, având în vedere obiectivul de interconectare a reţelelor electrice pentru 2030, cu o strategie în care nivelul începând din 2025 este stabilit în strânsă cooperare cu ţările părţi ale Comunităţii Energetice şi statele membre ale Uniunii Europene afectate, ţinând cont de indicatorii gradului de urgenţă al măsurilor necesare pe baza diferenţelor de preţ de pe piaţa angro, a capacităţii nominale de transport a interconexiunilor în raport cu vârful de sarcină şi a puterii instalate de producere din surse regenerabile, prevăzute în pct.2.4.1 partea 1 din anexa nr.1. Fiecare interconexiune nouă face obiectul unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic şi de mediu şi este implementată numai în cazul în care beneficiile potenţiale sunt mai mari decât costurile;
b) proiectele esenţiale privind infrastructura de transport a energiei electrice şi a gazului şi, dacă este cazul, proiectele de modernizare, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni, enumerate la pct.2;
c) obiectivele naţionale referitoare la alte aspecte ale pieţei interne a energiei, în conformitate cu prevederile pct.2.4.3 partea 1 din anexa nr.1, precum:
- creşterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special prin politici şi măsuri legate de stabilirea preţului pe baza condiţiilor de piaţă, în condiţiile legislaţiei;
- integrarea şi cuplarea pieţelor, în scopul de a spori capacitatea comercializabilă a interconexiunilor existente, reţelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare şi limitare şi semnalele de preţ în timp real, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele;
- alte obiective naţionale legate de piaţa internă a energiei;
3) dimensiunea eficienţă energetică cuprinde următoarele:
a) contribuţia orientativă privind eficienţa energetică pe plan naţional pentru îndeplinirea obiectivelor Comunităţii Energetice pentru 2030 privind eficienţa energetică, prevăzute la art.2 şi la art.5 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, şi adaptată în temeiul deciziilor adoptate de către Secretariatul Comunităţii Energetice, bazată fie pe consumul de energie primară sau finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Contribuţia naţională se stabileşte ca nivel absolut al consumului de energie primară şi al consumului de energie finală în 2020 şi ca nivel absolut al consumului de energie primară şi al consumului de energie finală în 2030, cu o traiectorie orientativă pentru contribuţia respectivă începând din 2025. Se descrie metodologia utilizată şi factorii de conversie folosiţi;
b) cantitatea cumulată de economii de energie la nivelul utilizării finale care trebuie realizată în perioada 2025-2030 în temeiul art.8 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, privind schema de obligaţii în domeniul eficienţei energetice;
c) etapele orientative ale strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale atât publice, cât şi private, foaia de parcurs cu indicatori ai progresului măsurabili, stabiliţi la nivel intern, o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate şi a altor beneficii şi contribuţii la obiectivele Comunităţii Energetice pentru 2030 privind eficienţa energetică în temeiul Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, în conformitate cu prevederile strategiei de renovare pe termen lung conform Legii nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor;
d) suprafaţa totală care urmează să fie renovată sau economiile de energie anuale echivalente care trebuie realizate în perioada 2025-2030 în temeiul art.14 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică privind renovarea clădirilor, în care îşi desfăşoară activitatea autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate;
4) dimensiunea decarbonizare cuprinde următoarele:
a) estimarea emisiilor din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi ai gazelor cu efect de seră pentru atingerea obiectivelor la nivelul economiei în ansamblu;
- obiectivul naţional obligatoriu privind limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit în PNIEC;
- realizarea obiectivelor energetice, ţintelor naţionale şi angajamentelor pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris şi alte obiective, inclusiv obiective sectoriale şi de adaptarea, după caz;
b) referitor la energia din surse regenerabile:
- în vederea realizării obiectivului naţional la nivelul economiei în ansamblu a ponderii energiei regenerabile pentru 2030, o contribuţie naţională la acest obiectiv în consumul final brut de energie pentru 2030 trebuie să fie nu mai mică decât obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, calculată pentru anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cu o traiectorie orientativă pentru această contribuţie începând cu anul 2025. Până în 2027, traiectoria indicativă va atinge un punct de referinţă de cel puţin 65% din creşterea totală a ponderii energiei din surse regenerabile dintre obiectivul naţional obligatoriu din 2020 şi contribuţia respectivă la obiectivul pentru 2030;
- până în 2030, traiectoria orientativă va atinge nivelul contribuţiei naţionale planificate. În cazul în care se estimează că îşi va depăşi obiectivul naţional obligatoriu pentru 2020, traiectoria orientativă poate începe la nivelul anticipat a fi realizat. Traiectoriile orientative constituie împreună punctele de referinţă naţională pentru 2027 şi obiectivul naţional obligatoriu de energie din surse regenerabile pentru 2030. Adiacent obiectivului din contribuţia naţională şi traiectoria orientativă pot fi indicate niveluri mai ambiţioase în cadrul politicilor naţionale;
5) dimensiunea cercetarea, inovarea şi competitivitatea cuprinde următoarele:
a) obiectivele naţionale şi obiectivele de finanţare privind inovarea şi cercetarea publică şi, dacă sunt disponibile date privind inovarea şi cercetarea privată, care vizează uniunea energetică, inclusiv, după caz, termenii pentru a îndeplini obiectivele şi stabilirea direcţiilor prioritare ale politicii de stat în domeniul energetic. Obiectivele, ţintele şi contribuţia naţională sunt stabilite în baza strategiilor sau planurilor naţionale existente, care sunt ajustate la actele normative ale Comunităţii Energetice;
b) obiectivele naţionale pentru 2050 privind promovarea tehnologiilor privind energia nepoluantă, în cazul în care sunt disponibile.
12. La stabilirea contribuţiei privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru anul 2030 şi în ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naţionale ulterioare, în conformitate cu prevederile pct.11 subpct. 4) lit.b) sunt luate în considerare următoarele elemente:
1) măsurile prevăzute în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
2) măsurile pentru realizarea obiectivului privind eficienţa energetică prevăzute în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;
3) măsuri de altă natură privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile la nivel naţional, după caz, la nivelul Comunităţii Energetice;
4) obiectivul naţional obligatoriu pentru 2020 privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
5) descrierea circumstanţelor naţionale relevante care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie includ:
a) distribuţia echitabilă a instalaţiilor în întreaga Comunitate Energetică;
b) condiţiile economice şi potenţialul economic, inclusiv PIB-ul pe cap de locuitor;
c) potenţialul instalării rentabile a surselor regenerabile de energie;
d) constrângerile geografice, de mediu şi naturale, inclusiv cele din zonele şi regiunile care nu sunt interconectate;
e) nivelul de interconectare a reţelelor electrice între ţările părţi ale Comunităţii Energetice şi între statele membre ale Uniunii Europene;
f) alte circumstanţe pertinente, în special eforturile timpurii.
13. PNIEC-ul conţine circumstanţele menţionate la pct.12 subpct. 5) care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie de care s-a ţinut cont.
14. La stabilirea contribuţiei privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie se asigură că suma acestor contribuţii atinge obiectivul Comunităţii Energetice până în 2030.
15. La stabilirea contribuţiei orientative naţionale privind eficienţa energetică pentru anul 2030 şi în ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naţionale ulterioare, în conformitate cu prevederile pct.11 subpct.3) lit.a), precum şi cu art.5 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, se ia în considerare consumul de energie al Comunităţii Energetice pentru 2020, care trebuie să fie de maximum 187 Mtep de energie primară sau de maximum 137 Mtep de energie finală şi că în 2030 consumul de energie al Comunităţii Energetice trebuie să nu depăşească cantitatea de energie primară şi/sau să nu fie mai mare de cantitatea de energie finală, în conformitate cu prevederile anexei nr.7 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţaenergetică.
16. La stabilirea contribuţiei menţionate în pct.15 sunt luate în considerare următoarele elemente:
1) măsurile prevăzute în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;
2) măsuri de altă natură privind promovarea eficienţei energetice la nivel naţional şi la nivelul Comunităţii Energetice.
17. La stabilirea contribuţiei menţionate în pct.15 sunt luate în considerare circumstanţele naţionale care afectează consumul de energie primară şi finală, precum:
1) potenţialul rămas de economisire rentabilă a energiei;
2) evoluţia şi previziunea produsului intern brut;
3) schimbările înregistrate la nivelul importurilor şi al exporturilor de energie;
4) schimbarea mixului energetic şi dezvoltarea captării şi stocării dioxidului de carbon;
5) acţiuni timpurii.
18. PNIEC-ul conţine circumstanţele pertinente în cazul în care există şi afectează consumul de energie primară şi finală de care s-a ţinut cont la stabilirea contribuţiei menţionate în pct.15.
Secţiunea a 3-a
Elaborarea, evaluarea şi actualizarea planurilor
naţionale integrate privind energia şi clima
19. PNIEC-ul conţine principalele politici şi măsuri existente şi planificate pentru a realiza în special obiectivele stabilite în planurile naţionale, inclusiv, dacă este cazul, măsuri referitoare la cooperarea regională şi finanţarea adecvată la nivel naţional şi regional, inclusiv mobilizarea programelor şi a instrumentelor organizaţiilor internaţionale financiare, în conformitate cu prevederile anexei nr.1.
20. În scopul realizării obiectivelor şi contribuţiilor incluse în PNIEC, se descrie o prezentare generală a investiţiilor necesare pentru realizarea acestora, precum şi o evaluare generală a surselor pentru aceste investiţii.
21. În PNIEC se descrie situaţia actuală pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni menţionate în pct.2, inclusiv a sistemului energetic şi a emisiilor din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi ai gazelor cu efect de seră, la momentul prezentării PNIEC-ului sau pe baza celor mai recente informaţii disponibile, în conformitate cu anexa nr.1.
22. În PNIEC se stabilesc şi se descriu prognozele pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni menţionate în pct.2, cel puţin pentru durata planului respectiv, care sunt preconizate să rezulte din politicile şi măsurile existente.
23. În PNIEC se descriu perspective suplimentare pe termen mai lung pentru cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice care depăşesc durata PNIEC-ului, după caz, şi în măsura posibilităţilor.
24. În PNIEC se descrie evaluarea la nivel naţional, precum şi, după caz, la nivel regional, privind:
1) impactul asupra evoluţiei sistemului energetic şi a emisiilor din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi ai gazelor cu efect de seră pentru durata planului şi pentru o durată de zece ani care urmează ultimului an vizat de plan, în contextul politicilor şi măsurilor sau al grupurilor de măsuri planificate, inclusiv o comparaţie cu prognozele bazate pe politicile şi măsurile sau grupurile de măsuri existente menţionate la pct.21-23;
2) impactul la nivel macroeconomic şi, în măsura posibilităţilor, la nivelul sănătăţii, social, precum şi asupra mediului şi a competenţelor, al politicilor şi măsurilor sau al grupurilor de măsuri planificate menţionate la pct.19 şi 20 şi specificate în anexa nr.1, pentru prima perioadă de zece ani, cel puţin până în anul 2030, inclusiv o comparaţie cu prognozele bazate pe politicile şi măsurile sau grupurile de măsuri existente menţionate la pct.21-23. Metodologia utilizată pentru a evalua acest impact se publică;
3) interacţiunile dintre politicile şi măsurile sau grupurile de măsuri existente şi cele planificate din cadrul unei dimensiuni de politică şi dintre politicile şi măsurile sau grupurile de măsuri existente şi cele planificate din cadrul unor dimensiuni diferite, pentru prima perioadă de zece ani, cel puţin până în anul 2030. Prognozele referitoare la siguranţa alimentării cu energie, la infrastructură şi la integrarea pieţei se corelează cu scenarii robuste în materie de eficienţă energetică;
4) modul în care politicile şi măsurile existente şi cele planificate vor atrage investiţiile necesare pentru punerea lor în aplicare;
5) modul în care politicile, măsurile existente şi cele planificate contribuie la îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică al Comunităţii Energetice.
25. La etapa elaborării primului PNIEC, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii se consultă cu Secretariatul Comunităţii Energetice în temeiul alin.(6) art.72 din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, până la 30 iunie 2024, şi al doilea până la 1 ianuarie 2028 şi, ulterior, la fiecare zece ani, în conformitate cu pct.6 şi anexa nr.1.
26. În baza evaluării PNIEC-ului de către Secretariatul Comunităţii Energetice, în conformitate cu pct.69, pot fi formulate recomandări, cu cel puţin şase luni înainte de termenul pentru definitivarea şi prezentarea versiunii finale ale acestuia de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu referire la următoarele:
1) nivelul de ambiţie al obiectivelor şi contribuţiilor în vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice, în special a obiectivelor Comunităţii Energetice pentru 2030 privind energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică, precum şi nivelul de interconectivitate a reţelelor electrice spre care tinde Republica Moldova pentru 2030 în conformitate cu pct.11 subpct. 2), ţinând cont de circumstanţele care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie şi consumul de energie, astfel cum sunt indicate în proiectul PNIEC, şi de indicatorii gradului de urgenţă a măsurilor de asigurare a interconectivităţii prevăzuţi în pct.2.4.1 partea 1 din anexa nr.1;
2) politicile şi măsurile legate de obiectivele naţionale şi ale Comunităţii Energetice, precum şi alte politici şi măsuri cu o potenţială relevanţă transfrontalieră;
3) orice politică şi măsură suplimentară, necesară după caz, în cadrul PNIEC;
4) consecvenţa şi interacţiunile dintre politicile şi măsurile existente şi cele planificate incluse în PNIEC din cadrul unei singure dimensiuni şi între dimensiuni diferite ale uniunii energetice;
5) coerenţa măsurilor de finanţare relevante, inclusiv valoarea veniturilor din licitarea certificatelor în temeiul cotelor alocate pentru instalaţiile staţionare şi sectorul aviaţiei.
27. La definitivarea PNIEC-ului, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii ţine cont de recomandările Secretariatului Comunităţii Energetice, în caz contrar se prezintă şi se publică motivele pentru care nu sunt luate în considerare.
28. PNIEC-ul şi actualizările acestuia notificate în temeiul pct.6 şi 7 şi pct.29-36 se evaluează de către Secretariatul Comunităţii îEnergetice, în special, dacă:
1) obiectivele şi contribuţiile sunt suficiente pentru realizarea obiectivelor uniunii energetice şi, în special pentru prima perioadă de cinci ani, a obiectivelor Comunităţii Energetice pentru 2030;
2) planurile corespund cerinţelor prevăzute la pct.6-36 şi pct.95-110 şi, în special, în cazul în care s-au luat în considerare recomandările Secretariatului Comunităţii Energetice emise în temeiul pct.69.
29. Până la 1 ianuarie 2033 şi, ulterior, la fiecare zece ani, Secretariatului Comunităţii Energetice se prezintă un proiect de actualizare a PNIEC-ului, notificat în prealabil, sau motivele pentru care nu este necesară actualizarea planului.
30. Până la 1 ianuarie 2034 şi, ulterior, la fiecare zece ani, Secretariatului Comunităţii Energetice se prezintă PNIEC-ul actualizat, notificat în prealabil în conformitate cu pct.29, cu excepţia cazului în care sunt prezentate motivele pentru care nu este necesară actualizarea planului.
31. La actualizarea PNIEC-ului, menţionată în pct.30, se modifică obiectivul naţional sau contribuţia naţională referitoare la oricare dintre obiectivele cuantificate sau contribuţiile cuantificate ale emisiilor din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi ai gazelor cu efect de seră, prevăzute la pct.11 subpct.4) lit.a), pentru a reflecta un nivel de ambiţie mai mare în comparaţie cu cel stabilit în planul care a fost notificat cel mai recent.
32. În cazul în care se stabileşte un nivel de ambiţie în atingerea ţintelor mai mare sau egal cu cel stabilit în PNIEC, notificat cel mai recent, la actualizarea PNIEC-ului, menţionată în pct.30, se modifică obiectivul naţional sau contribuţia naţională referitoare la oricare dintre obiectivele cuantificate sau contribuţiile cuantificate a energiei din surse regenerabile prevăzute la pct.11 subpct.4) lit.b) şi contribuţiile cuantificate a eficienţei energetice prevăzute la pct.11 subpct.3).
33. În PNIEC actualizat se includ măsuri de atenuare a oricărui impact negativ asupra mediului înconjurător, constatat în cadrul raportării integrate în conformitate cu prevederile pct.43-60.
34. La actualizarea PNIEC-ului, menţionată în pct.30, se ţine cont de angajamentele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la schimbările climatice asumate în cadrul Acordului de la Paris.
35. La elaborarea şi evaluarea PNIEC-ului actualizat se aplică procedurile prevăzute la pct.26, 95, 100-103 şi 104-110.
36. În conformitate cu pct.30, politicile naţionale prezentate sau menţionate în PNIEC pot fi modificate şi adaptate în orice moment, cu excepţia PNIEC-ului actualizat, cu condiţia ca astfel de modificări şi adaptări să fie incluse în RNIEC.
III. STRATEGII PE TERMEN LUNG
37. Strategia pe termen lung se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi structurile subordonate ale acestuia, în colaborare cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii prin schimb reciproc de informaţii şi date în temeiul art.72 din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, şi conform anexei nr.3, precum şi în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice.
38. Prima Strategie pe termen lung se elaborează până la data de 1 ianuarie 2025 şi apoi până la data de 1 ianuarie 2029 şi, ulterior, la fiecare zece ani cu o perspectivă de cel puţin 30 de ani în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică ale Comunităţii Energetice, se prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice şi se actualizează la fiecare cinci ani, după caz.
39. Strategia pe termen lung stabileşte obiective şi direcţii de acţiune menite să contribuie la:
1) îndeplinirea angajamentelor asumate în temeiul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (în continuare – CONUSC) şi al Acordului de la Paris, de a reduce emisiile antropice de gaze cu efect de seră, de a spori reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi şi de a promova sporirea cantităţii de dioxid de carbon sechestrat;
2) îndeplinirea obiectivului din cadrul Acordului de la Paris de a menţine creşterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale şi de a continua eforturile de limitare a acestei creşteri a temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale;
3) realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi a sporirii reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul privind neutralitatea climatică al Comunităţii Energetice, în contextul reducerilor necesare potrivit recomandărilor Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) de a reduce în mod eficient din punctul de vedere al costurilor emisiile de gaze cu efect de seră şi de a spori reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi în vederea atingerii obiectivelor pe termen lung referitoare la temperatură stabilite în Acordul de la Paris, pentru a realiza în cadrul Comunităţii Energetice, cât mai curând posibil, un echilibru între emisiile antropice de către surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţii de gaze cu efect de seră şi, după caz, pentru a înregistra emisii negative imediat după aceasta;
4) dezvoltarea unui sistem energetic eficient în ceea ce priveşte consumul de energie şi bazat preponderent pe surse de energie regenerabile.
40. Strategia pe termen lung include informaţii cu privire la:
1) reducerea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră şi sporirea reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi;
2) reducerea emisiilor şi sporirea reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi în anumite sectoare, inclusiv în sectorul energiei electrice, sectorul industriei, sectorul transporturilor, sectorul încălzirii şi răcirii şi sectorul construcţiilor (rezidenţial şi nerezidenţial), sectorul agricol, sectorul deşeurilor şi sectorul folosinţei terenurilor, schimbării categoriilor de folosinţă a terenurilor şi silviculturii (în continuare – FTSCFTS);
3) progresele preconizate pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, inclusiv intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, intensitatea CO2 a produsului intern brut, estimările privind investiţiile pe termen lung şi strategiile aferente în materie de cercetare, dezvoltare şi inovare;
4) efectul socioeconomic preconizat al măsurilor de decarbonizare, inclusiv aspectele ce ţin de dezvoltarea macroeconomică şi socială, riscurile şi beneficiile pentru sănătate şi protecţia mediului, în măsura în care este posibil;
5) corelările cu alte obiective, planificări şi alte politici, măsuri şi investiţii pe termen lung la nivel naţional.
41. Strategia pe termen lung include opţiunile de politică pentru punerea în practică de politici şi măsuri în vederea reducerii impactului pe termen scurt şi mediu al emisiilor de metan asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, ţinând cont de potenţialul ridicat de încălzire globală şi durata de viaţă relativ scurtă în atmosferă a metanului. Opţiunile de politică sunt analizate cu suportul Secretariatului Comunităţii Energetice luând în considerare obiectivele naţionale a economiei circulare şi sunt incluse în planul strategic privind metanul Comunităţii Energetice.
42. Pe baza evaluării Strategiei pe termen lung de către Secretariatul Comunităţii Energetice privind realizarea obiectivelor energetice prevăzute la pct.11 şi a obiectivelor Comunităţii Energetice, în mod colectiv, se oferă informaţii cu privire la neconcordanţele rămase la nivel colectiv şi se oferă sprijin în elaborarea strategiilor pe termen lung prin transmiterea de informaţii cu privire la nivelul cunoştinţelor ştiinţifice pertinente şi la oportunităţile pentru schimbul de cunoştinţe, bune practici, inclusiv, după caz, se oferă orientări în etapa de elaborare şi punere în practică a strategiilor.
IV. RAPORTARE
Secţiunea 1
Rapoartele intermediare bienale şi măsurile ulterioare
43. Raportul naţional intermediar integrat privind energia şi clima (în continuare – RNIEC) este componenta mecanismului de guvernanţă prin care până la data de 15 martie 2025, şi ulterior, la fiecare doi ani, se raportează Secretariatului Comunităţii Energetice cu privire la stadiul punerii în aplicare a PNIEC-ului şi acoperă toate cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice.
44. RNIEC-ul include următoarele elemente:
1) informaţii cu privire la progresele înregistrate în realizarea obiectivelor, inclusiv obiectivelor de neutralitate climatică ale Comunităţii Energetice şi contribuţiilor stabilite în PNIEC, conform anexei nr.4, precum şi în finanţarea şi punerea în aplicare a politicilor şi a măsurilor necesare pentru realizarea acestora, inclusiv o analiză a investiţiilor efective în raport cu ipotezele iniţiale privind investiţiile;
2) informaţii cu privire la progresele înregistrate în stabilirea dialogului menţionat la pct.99, după caz;
3) informaţiile menţionate la pct.54-60 şi, după caz, actualizările referitoare la politici şi la măsuri, în temeiul prevederilor respective şi conform anexei nr.5;
4) informaţii cu privire la adaptare la schimbările climatice în temeiul pct.11 subpct. 4) lit.a) şi conform anexei nr.6;
5) cuantificarea impactului politicilor şi măsurilor din PNIEC cu privire la calitatea aerului şi emisiile de poluanţi atmosferici, în măsura posibilităţilor.
45. RNIEC-ul cuprinde informaţiile conţinute în rapoartele menţionate în secţiunea a 3-a a capitolului III din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1277/2018 cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.1277/2018), şi informaţiile cu privire la politicile şi măsurile şi prognozele referitoare la emisiile antropice din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi ai gazelor cu efect de seră incluse în rapoartele menţionate la pct.48-50.
46. Frecvenţa şi amploarea informaţiilor şi a actualizărilor menţionate la pct.44 subpct. 3) se echilibrează în raport cu necesitatea de a asigura suficientă certitudine pentru investitori.
47. RNIEC-ul include informaţii privind politicile şi măsurile adoptate sau planificate a fi adoptate şi puse în aplicare la recomandările Secretariatului Comunităţii Energetice, formulate în temeiul pct.80-82 sau pct.83 şi 86, după caz. Informaţiile cuprind un calendar detaliat de punere în aplicare. În cazul în care se decide să nu dea curs unei recomandări sau unei părţi considerabile dintr-o recomandare se prezintă o justificare.
Secţiunea a 2-a
Raportarea integrată cu privire la politicile şi măsurile în
domeniul gazelor cu efect de seră şi cu privire la prognoze
48. Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice informaţii cu privire la:
1) politici şi măsuri sau grupuri de măsuri naţionale, astfel cum se prevede la pct.24 din Regulamentul privind instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1277/2018, până la data de 15 martie a anului în care se realizează raportarea (an X) şi, ulterior, la fiecare doi ani;
2) prognoze naţionale referitoare la emisiile antropice din diverse surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi ai gazelor cu efect de seră, defalcate pe gazele sau grupele de gaze (hidrofluorocarburi şi perfluorocarburi) enumerate la pct.28 şi în conformitate cu Lista gazelor cu efect de seră, prevăzută în Regulamentul privind instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1277/2018, până la 15 martie, o dată la doi ani începând cu anul 2025. La elaborarea prognozelor naţionale se ţine cont de toate politicile şi măsurile adoptate la nivelul Comunităţii Energetice şi cuprind informaţiile stabilite în pct.24 din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1277/2018.
49. În cazul în care nu sunt prezentate estimări complete aferente prognozelor menţionate la pct.48 subpct. 2) sau Secretariatul Comunităţii Energetice a stabilit că nu sunt completate lacunele din estimări, identificate prin procedurile de asigurare a calităţii sau de control al calităţii, acesta elaborează estimările necesare pentru a compila prognozele la nivel naţional în consultare cu autorităţile de specialitate ale administraţiei publice responsabile.
50. În cazul unor modificări substanţiale ale informaţiilor raportate în temeiul pct.48, pe parcursul primului an al perioadei de raportare, se comunică aceste modificări Secretariatului Comunităţii Energetice până la data de 15 martie a anului care urmează raportului anterior.
Secţiunea a 3-a
Raportarea integrată cu privire la acţiunile naţionale de adaptare,
la sprijinul financiar şi tehnologic acordat ţărilor în curs
de dezvoltare şi la veniturile din preţul carbonului
51. Până la data de 15 martie 2025 şi, ulterior, la fiecare doi ani, organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu raportează Secretariatului Comunităţii Energetice informaţii privind planificarea şi strategiile naţionale proprii de adaptare la schimbările climatice, descriind acţiunile puse în aplicare şi planificate pentru a facilita adaptarea la schimbările climatice, inclusiv informaţiile prevăzute în pct.33 din Regulamentul privind instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1277/2018.
52. Până la data de 31 iulie 2025 şi, ulterior, în fiecare an (an X), organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu raportează Secretariatului Comunităţii Energetice informaţii cu privire la utilizarea veniturilor generate din mecanismul de finanţare aplicat pe piaţa de carbon, inclusiv informaţiile prevăzute în tabelele nr.19 şi nr.19b, conform anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1277/2018.
53. Până la data de 30 septembrie 2025 şi, ulterior, în fiecare an (an X), organul central al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu raportează Secretariatului Comunităţii Energetice informaţiile cu privire la suportul financiar şi tehnologic acordat de ţările industrial dezvoltate, respectiv oferit ţărilor în curs de dezvoltare pentru anul de raportare X-1, specificate în tabelele nr.18 şi 18c, conform anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1277/2018.
Secţiunea a 4-a
Raportarea integrată cu privire la energia din surse regenerabile,
eficienţa energetică şi la securitatea energetică
54. RNIEC-ul include următoarele informaţii:
1) cu privire la punerea în aplicare a următoarelor traiectorii şi obiective:
a) traiectoria naţională orientativă privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru perioada 2025-2030;
b) traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală pentru perioada 2025-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii şi răcirii şi al transporturilor, conform anexei nr.7;
c) traiectoriile estimate pentru fiecare tehnologie de obţinere a energiei din surse regenerabile pentru a realiza traiectoriile globale şi sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2025-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie şi per sector în Mtep şi puterea totală instalată planificată per tehnologie şi per sector în MW;
d) traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică şi transporturi, precum şi privind oferta de biomasă, pe materii prime şi provenienţă, la care se face distincţie între producţia internă şi importuri, pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei şi a impactului acesteia asupra absorbantului FTSCFTS;
e) alte traiectorii şi obiective naţionale, inclusiv cele sectoriale şi pe termen lung, cum ar fi ponderea energiei electrice produse din biomasă fără utilizarea căldurii, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de oraşe, de entităţile producătoare de energie din surse regenerabile şi de autoconsumatorii de energie din surse regenerabile şi energia recuperată din nămolul obţinut în urma epurării apelor uzate, după caz;
2) cu privire la punerea în aplicare a următoarelor politici şi măsuri:
a) politici şi măsuri puse în aplicare, adoptate şi planificate pentru realizarea contribuţiei naţionale la obiectivul obligatoriu privind energia din surse regenerabile pentru 2030 la nivelul Comunităţii Energetice, indicat la pct.11 subpct. 4) lit.b), inclusiv măsurile specifice pe sector şi pe tehnologie, împreună cu o revizuire specifică a punerii în aplicare a măsurilor privind utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor prevăzute în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
b) măsuri specifice de cooperare regională, în cazul în care sunt disponibile;
c) măsurile specifice privind sprijinul financiar pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii şi răcirii şi al transporturilor, fără a aduce atingere acordurilor internaţionale de cooperare;
d) evaluarea sprijinului pentru promovarea producerii şi utilizării energiei electrice din surse regenerabile pe care statele membre trebuie să o efectueze în conformitate cu art.6 alin.(4) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, după caz;
e) măsurile specifice pentru îndeplinirea cerinţelor de la art.28 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
f) măsuri specifice pentru a evalua, a asigura transparenţa şi a reduce nevoia de capacitate obligatorie de funcţionare "must-run" care poate duce la diminuarea producerii de energie din surse regenerabile, după caz;
g) un rezumat al politicilor şi măsurilor prevăzute de cadrul favorabil care se instituie la nivel naţional, în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, pentru a promova şi a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie din surse regenerabile şi a comunităţilor de energie din surse regenerabile;
h) măsurile care promovează utilizarea energiei din biomasă, în special pentru mobilizarea de noi surse de biomasă, ţinând seama de disponibilitatea biomasei, inclusiv a biomasei durabile, precum şi măsurile pentru asigurarea durabilităţii biomasei produse şi utilizate;
i) măsurile introduse pentru creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi al transporturilor;
j) politicile şi măsurile care facilitează utilizarea contractelor de achiziţie de energie electrică;
3) alte măsuri stabilite în secţiunea 1 din anexa nr.8 şi conform anexeinr.9.
55. RNIEC-ul include următoarele informaţii:
1) cu privire la punerea în aplicare a următoarelor traiectorii şi obiective naţionale:
a) traiectoria orientativă a consumului anual de energie primară şi finală în perioada 2025-2030, conform tabelului 1 din anexa nr.10, drept contribuţia naţională în materie de economii de energie, conform anexei nr.11, la realizarea obiectivului Comunităţii Energetice pentru 2030, inclusiv metodologia aferentă;
b) etapele orientative ale strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale atât publice, cât şi private, şi contribuţiile la obiectivele naţionale în materie de eficienţă energetică în temeiul strategiilor de renovare pe termen lung, în conformitate cu Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor, conform tabelelor 2-5 din anexa nr.10;
c) o actualizare a altor obiective naţionale stabilite în PNIEC, conform tabelului 6 din anexa nr.10, după caz;
2) cu privire la punerea în aplicare a următoarelor politici şi măsuri:
a) politicile, măsurile şi programele puse în aplicare, adoptate şi planificate pentru a realiza contribuţia orientativă privind eficienţa energetică pe plan naţional pentru 2030, precum şi alte obiective menţionate la pct.15-18, inclusiv măsurile şi instrumentele planificate, inclusiv de natură financiară, pentru a promova performanţa energetică a clădirilor, măsurile de utilizare a potenţialului de eficienţă energetică al infrastructurii pentru gaz şi energie electrică, precum şi alte măsuri de promovare a eficienţei energetice;
b) instrumentele bazate pe condiţiile de piaţă care stimulează creşterile de eficienţă energetică, inclusiv taxele şi certificatele legate de energie, dar fără a se limita la acestea, după caz;
c) schema de obligaţii în domeniul eficienţei energetice şi măsurile alternative în temeiul art.8 şi prevederilor din anexa nr.6 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, şi prevederilor din anexele nr.3, nr.12 şi nr.13;
d) strategiile de renovare pe termen lung, în conformitate cu Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor;
e) politicile şi măsurile de promovare a serviciilor energetice în sectorul public şi măsurile de eliminare a barierelor de reglementare şi de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanţă energetică şi a altor modele de servicii de eficienţă energetică;
f) cooperarea regională în domeniul eficienţei energetice, după caz;
g) măsurile de finanţare în domeniul eficienţei energetice la nivel naţional, după caz, fără a aduce atingere acordurilor internaţionale de cooperare;
h) alte măsuri stabilite în secţiunea a 2-a din anexa nr.8, conform anexei nr.14.
56. RNIEC-ul include informaţii cu privire la punerea în aplicare:
1) a obiectivelor naţionale privind diversificarea surselor de energie şi a aprovizionării cu energie;
2) a obiectivelor naţionale în ceea ce priveşte reducerea dependenţei de importurile de energie din ţări terţe, după caz;
3) a obiectivelor naţionale privind dezvoltarea capacităţii de a face faţă diminuării sau întreruperii aprovizionării cu o sursă de energie, inclusiv gaz şi energie electrică;
4) a obiectivelor naţionale privind creşterea flexibilităţii sistemului energetic naţional, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii şi stocarea energiei;
5) a politicilor şi măsurilor puse în aplicare, adoptate şi planificate pentru a atinge obiectivele menţionate la subpct. 1)-4), conform anexei nr.15;
6) a cooperării regionale în vederea punerii în aplicare a obiectivelor şi politicilor menţionate la subpct. 1)-4);
7) a măsurilor de finanţare în acest domeniu la nivel naţional, dacă este cazul, fără a aduce atingere acordurilor internaţionale de cooperare.
Secţiunea a 5-a
Raportarea integrată cu privire la piaţa internă a energiei
57. RNIEC-ul include informaţii cu privire la punerea în aplicare a următoarelor obiective şi măsuri:
1) nivelul naţional de interconectivitate a reţelelor electrice pentru anul 2030, având în vedere obiectivul Comunităţii Energetice de interconectare a reţelelor electrice pentru 2030 şi indicatorii prevăzuţi în partea 1 pct.2.4.1 din anexa nr.1, precum şi măsurile de punere în aplicare a strategiei pentru atingerea acestui nivel, inclusiv cele legate de acordarea autorizaţiilor;
2) proiectele esenţiale privind infrastructura de transport al energiei electrice şi al gazului, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
3) principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor Comunităţii Energetice de interes comun, inclusiv proiectele de infrastructură care implică ţări terţe şi, în măsura posibilităţilor, o evaluare generală a compatibilităţii lor cu obiectivele naţionale energetice, precum şi contribuţia la aceste obiective, după caz;
4) obiectivele naţionale referitoare la alte aspecte ale pieţei interne a energiei, precum creşterea gradului de flexibilitate a sistemului, integrarea şi cuplarea pieţelor, în scopul de a spori capacitatea comercializabilă a interconexiunilor existente, reţelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare şi limitare, semnalele de preţ în timp real;
5) obiectivele şi măsurile naţionale legate de participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, participare activă a cererii şi stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate pieţele energiei, după caz;
6) obiectivele şi măsurile naţionale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic şi beneficiile obţinute de pe urma autogenerării şi a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente, după caz;
7) măsurile în ceea ce priveşte asigurarea caracterului adecvat al sistemului energetic;
8) politicile şi măsurile puse în aplicare, adoptate şi planificate pentru a atinge obiectivele menţionate la subpct. 1)-7), conform anexei nr.16;
9) cooperarea regională în vederea punerii în aplicare a obiectivelor şi a politicilor menţionate la subpct. 1)-8);
10) măsurile de finanţare la nivel naţional, în domeniul pieţei interne a energiei, inclusiv pentru obiectivul de interconectare a reţelelor electrice, după caz, fără a aduce atingere acordurilor internaţionale de cooperare;
11) măsurile de sporire a flexibilităţii sistemului energetic în ceea ce priveşte producţia de energie din surse regenerabile, inclusiv introducerea cuplării pieţelor pe parcursul zilei şi a pieţelor regionale.
58. Informaţiile furnizate în temeiul pct.57 sunt consecvente şi, după caz, se bazează pe raportul autorităţilor naţionale de reglementare în energetică, menţionată la art.6 alin.(1) din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi art.6 alin.(1) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.
Secţiunea a 6-a
Raportarea integrată cu privire la sărăcia energetică şi
cu privire la cercetare, inovare şi competitivitate
59. În cazul în care se aplică prevederile pct.10, RNIEC-ul include următoarele informaţii:
1) informaţii cu privire la progresele înregistrate în direcţia atingerii obiectivului naţional orientativ de a reduce numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică, conform anexei nr.17;
2) informaţii cantitative privind numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică şi, dacă sunt disponibile, informaţii privind politicile şi măsurile care abordează sărăcia energetică, conform anexei nr.18;
3) informaţii privind modul în care punerea în aplicare a PNIEC-ului contribuie la tranziţia justă, inclusiv prin promovarea atât a drepturilor omului, cât şi a egalităţii de gen, şi abordează inegalităţile în materie de sărăcie energetică, conform anexei nr.19.
60. RNIEC-ul include informaţii cu privire la punerea în aplicare a următoarelor obiective şi măsuri:
1) obiectivele naţionale privind cheltuielile publice şi, în cazul în care sunt disponibile, cheltuielile private totale pentru cercetare şi inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum şi pentru acoperirea costurilor tehnologice şi îmbunătăţirea performanţelor, conform tabelelor 1 şi 2 din anexa nr.20;
2) obiectivele naţionale, inclusiv obiectivele pe termen lung pentru 2050, privind utilizarea tehnologiilor de decarbonizare a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie şi mari generatoare de emisii de dioxid de carbon şi, după caz, privind infrastructura aferentă de transport, de utilizare şi de stocare a dioxidului de carbon, după caz, conform tabelelor 3 şi 4 din anexa nr.20;
3) obiectivele naţionale privind eliminarea treptată a subvenţiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili, conform anexelor nr.21 şi nr.22;
4) politicile şi măsurile puse în aplicare, adoptate şi planificate pentru a atinge obiectivele menţionate la subpct. 1) şi 2);
5) cooperarea cu alte state pentru punerea în aplicare a obiectivelor şi politicilor menţionate la pct.48-60, conform anexei nr.23, inclusiv alinierea programelor de cercetare şi a programelor comune;
6) măsurile de finanţare în acest domeniu la nivel naţional, conform anexei nr.24, şi alte surse neinterzise de cadrul normativ, inclusiv din proiecte de asistenţă tehnică şi financiară oferită de partenerii de dezvoltare, după caz.
Secţiunea a 7-a
Raportarea inventarului naţional de gaze
cu efect de seră la obiectivele 2020
61. Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu raportează cu privire la inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1277/2018.
62. Până la 30 aprilie 2025, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii raportează Secretariatului Comunităţii Energetice cu privire la îndeplinirea obiectivului său naţional în materie de eficienţă energetică pentru 2020 stabilit în temeiul art.5 alin.(2) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, adaptat în temeiul deciziilor adoptate de către Consiliul Ministerial al Comunităţii Energetice, prin furnizarea informaţiilor prevăzute în partea a 2-a din anexa nr.10, şi cu privire la îndeplinirea obiectivelor naţionale globale privind ponderea energiei din surse regenerabile în 2020, stabilite în temeiul Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, adaptate în temeiul deciziilor adoptate de către Consiliul Ministerial al Comunităţii Energetice, prin furnizarea următoarelor informaţii:1) ponderea sectorială: sectorul energiei electrice, al încălzirii şi răcirii, al transporturilor, precum şi ponderea globală a energiei din surse regenerabile în 2020;2) îndeplinirea obiectivelor naţionale privind energia din surse regenerabile pentru 2020, inclusiv măsurile legate de schemele de sprijin, garanţiile de origine şi simplificarea procedurilor administrative;3) ponderea energiei din biocombustibili şi biolichide produse din culturi de cereale şi din alte culturi bogate în amidon, de plante zaharoase şi de plante oleaginoase în consumul de energie în transporturi;4) ponderea energiei din biocombustibili şi biogaze produşi din materii prime şi utilizaţi în transporturi şi a altor combustibili enumeraţi în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat de Guvern.
V. MONITORIZAREA MECANISMULUI DE GUVERNANŢĂ
Secţiunea 1
Evaluarea progreselor implementării PNIEC-ului
63. Până la data de 31 octombrie 2025 şi, ulterior, la fiecare doi ani, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii acordă suport Secretariatului Comunităţii Energetice pentru evaluarea PNIEC-ului, în special pe baza RNIEC-ului, a altor informaţii raportate, a indicatorilor şi a statisticilor şi datelor europene, în cazul în care sunt disponibile:
1) progresele realizate la nivel naţional în direcţia îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice, inclusiv, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele Comunităţii Energetice pentru 2030 privind energia şi clima, în special în vederea evitării oricărei lacune în ceea ce priveşte obiectivele Comunităţii Energetice pentru 2030 privind energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică;
2) progresele realizate în atingerea obiectivelor şi contribuţiilor naţionale, inclusiv îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică al Comunităţii Energetice şi punerii în aplicare a politicilor şi a măsurilor stabilite în PNIEC;
3) impactul general al activităţilor de aviaţie asupra climei globale, inclusiv în urma altor efecte sau emisii decât cele de CO2, pe baza datelor privind emisiile furnizate de statele membre în temeiul raportării cu privire la inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1277/2018, îmbunătăţind respectiva evaluare prin trimitere la progresele ştiinţifice şi la datele privind traficul aerian, după caz;4) impactul general al politicilor şi măsurilor PNIEC-ului asupra funcţionării măsurilor de politică ale Comunităţii Energetice privind clima şi energia.
64. În domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul evaluării menţionate la pct.63, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii acordă suportul Secretariatului Comunităţii Energetice pentru evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut, pe baza unei traiectorii orientative care porneşte în 2020, atinge puncte de referinţă de cel puţin 65%, în 2027, din creşterea totală a ponderii energiei din surse regenerabile între obiectivul naţional în materie de energie din surse regenerabile pentru 2020 şi obiectivul naţional în materie de energie din surse regenerabile pentru 2030, şi atinge obiectivul naţional în materie de energie din surse regenerabile pentru 2030.
65. În domeniul eficienţei energetice, în cadrul evaluării menţionate la pct.63, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii acordă suportul Secretariatului Comunităţii Energetice pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcţia atingerii în mod colectiv a unui consum maxim de energie la nivelul statelor membre de energie primară şi de energie finală în 2030, în conformitate cu prevederile Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, adaptate în temeiul deciziilor adoptate de către Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice.
66. În domeniul eficienţei energetice, în cadrul evaluării, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii acordă suportul Secretariatului Comunităţii Energetice pentru următoarele acţiuni:
1) analiza măsurilor în care a fost atins reperul de energie primară şi de energie finală în 2020 la nivel naţional;
2) evaluarea măsurilor în care progresele la nivel naţional indică faptul că, în ansamblul său, corespunde graficului stabilit pentru a putea să atingă nivelul consumului de energie în 2030 menţionat la pct.63, ţinând cont de evaluarea informaţiilor specificate în RNIEC;
3) utilizarea rezultatelor obţinute din exerciţiile de modelare în ceea ce priveşte tendinţele viitoare ale consumului de energie la nivelul ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice în ansamblu şi la nivel naţional şi aplică alte analize complementare;
4) luarea în considerare, în mod corespunzător, a circumstanţelor relevante care afectează consumul de energie primară şi finală indicat în PNIEC, în conformitate cu pct.17.
67. În domeniul pieţei interne a energiei, în cadrul evaluării menţionate în pct.63, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii acordă suportul Secretariatului Comunităţii Energetice pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcţia obţinerii nivelului de interconectivitate a reţelelor electrice la care tinde statul în 2030.
68. Până la 31 octombrie 2025 şi, ulterior, în fiecare an, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii acordă suportul Secretariatului Comunităţii Energetice pentru evaluarea, pe baza informaţiilor raportate, dacă sunt înregistrate progrese suficiente în direcţia îndeplinirii următoarelor cerinţe:
1) angajamentele asumate în temeiul art.4 din CONUSC şi al art.3 din Acordul de la Paris, astfel cum au fost stabilite în deciziile adoptate în temeiul acestora;
2) obiectivele stabilite în PNIEC în vederea realizării obiectivelor uniunii energetice şi, pentru prima perioadă de cinci ani, în vederea atingerii obiectivelor privind energia şi clima pentru 2030.
69. Asigurarea realizării de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii a recomandărilor Secretariatului Comunităţii Energetice se bazează pe următoarele principii: se ţine cont de recomandare, în mod corespunzător, într-un spirit de solidaritate între statele Comunităţii Energetice; se stabileşte, în RNIEC-ul întocmit în anul următor anului în care a fost emisă recomandarea, modul în care s-a ţinut cont de recomandare. În cazul în care se decide să nu dea curs unei recomandări sau unei părţi considerabile dintr-o recomandare se prezintă motivele.
Secţiunea a 2-a
Măsuri de remediere
70. Pe baza evaluării în temeiul pct.63, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii recepţionează recomandări cu privire la neconcordanţe cu obiectivele generale ale uniunii energetice de la Secretariatul Comunităţii Energetice în temeiul pct.69.
71. În cazul în care, pe baza evaluării proiectelor PNIEC-urilor în temeiul pct.25-27 sau pe baza evaluării a proiectelor de actualizare a PNIEC-urilor finale în temeiul pct.29-36 şi ca parte a procesului iterativ, Secretariatul Comunităţii Energetice conchide că obiectivele şi contribuţiile naţionale sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor energetice şi, în special, pentru perioada 2025-2030, a obiectivului obligatoriu al Comunităţii Energetice pentru 2030 privind energia din surse regenerabile şi a obiectivului Comunităţii Energetice pentru 2030 privind eficienţa energetică, acesta emite recomandări spre realizare organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii referitoare la obiectivul Comunităţii Energetice privind energia din surse regenerabile, precum şi pentru celelalte obiective ale uniunii energetice, dacă contribuţia acestora o consideră insuficientă, în sporirea nivelului de ambiţie, în vederea asigurării unui nivel suficient de ambiţie colectivă.
72. La identificarea decalajului între obiectivul Comunităţii Energetice pentru 2030 şi contribuţia naţională în domeniul energiei din surse regenerabile, evaluarea se bazează pe formula stabilită de către Secretariatul Comunităţii Energetice, care are la bază criteriile obiective enumerate la pct.12 subpct. 5) lit.a)-e), ţinând cont, totodată, în mod corespunzător, de circumstanţele relevante care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie, astfel cum se precizează la pct.13.
73. La identificarea decalajului între obiectivul pentru 2030 şi suma contribuţiilor naţionale în domeniul eficienţei energetice, se evaluează, în special, circumstanţele relevante enumerate la pct.17, informaţiile specificate în PNIEC, rezultatele obţinute din exerciţiile de modelare în ceea ce priveşte tendinţele viitoare ale consumului de energie şi alte analize complementare, după caz.
74. În cazul în care nu a fost transmis PNIEC-ul în conformitate cu prevederile pct.7, Secretariatul Comunităţii Energetice emite, în cadrul evaluării sale, o ipoteză privind contribuţia naţională a ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice.
75. În cadrul evaluării în domeniul energiei din surse regenerabile, Secretariatul Comunităţii Energetice ţine cont de obiectivul naţional pentru 2020, astfel cum este stabilit în PNIEC, de rezultatele obţinute din exerciţiile de modelare în ceea ce priveşte dezvoltarea energiei din surse regenerabile şi de rezultatele formulei stabilite de către acesta.
76. La evaluarea în domeniul eficienţei energetice se ţine cont de exerciţiile de modelare în ceea ce priveşte tendinţele viitoare ale consumului de energie şi de alte analize complementare, după caz.
77. La evaluarea contribuţiilor legate de energia din surse regenerabile, pe baza formulei stabilite conform pct.72, se ţine cont de orice eventual impact negativ asupra siguranţei alimentării cu energie şi asupra stabilităţii reţelei în sistemele energetice mici sau izolate sau în sistemele ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice în care pot rezulta consecinţe semnificative din cauza schimbării zonei sincrone.
78. La evaluarea contribuţiilor legate de eficienţa energetică se ţine cont de eventualul impact asupra funcţionării sistemului energetic şi asupra stabilităţii reţelei în ţările părţi ale Comunităţii Energetice în care pot rezulta consecinţe semnificative din cauza schimbării zonei sincrone.
79. În urma evaluării PNIEC-ului şi a actualizărilor acestora în temeiul pct.29-36, Secretariatul Comunităţii Energetice ajunge la concluzia că obiectivele şi contribuţiile PNIEC-ului sau ale actualizărilor acestora sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor energetice şi, în special, pentru perioada 2025-2030, a obiectivelor Comunităţii Energetice pentru 2030 privind energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică, Secretariatul Comunităţii Energetice propune măsuri şi îşi exercită competenţele la nivelul Comunităţii Energetice pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective. În ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, aceste măsuri ţin cont de nivelul de ambiţie al contribuţiilor ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice la obiectivul Comunităţii Energetice pentru 2030, stabilite în PNIEC şi în actualizările acestuia.
Secţiunea a 3-a
Măsurile de remediere pentru nerealizarea
obiectivelor privind energia şi clima
80. În urma evaluării, în temeiul pct.63 alin.2), Secretariatul Comunităţii Energetice ajunge la concluzia că descrierea modelelor şi abordărilor a înregistrat progrese insuficiente în direcţia realizării obiectivelor şi contribuţiilor sale, a atingerii punctelor sale de referinţă pentru energia din surse regenerabile sau a punerii în aplicare a politicilor şi a măsurilor stabilite în PNIEC, emite recomandări spre executare de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, conform pct.69.
81. În recomandările Secretariatului Comunităţii Energetice în domeniul energiei din surse regenerabile se iau în considerare circumstanţele relevante indicate de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii în conformitate cu pct.13. De asemenea, Secretariatul Comunităţii Energetice ia în considerare proiectele privind energia din surse regenerabile pentru care a fost luată o decizie finală de investiţii, cu condiţia ca aceste proiecte să devină operaţionale în perioada 2025-2030 şi să aibă un impact semnificativ asupra contribuţiei naţionale.
82. În recomandările Secretariatului Comunităţii Energetice în domeniul eficienţei energetice se ţine cont, în mod corespunzător, de criteriile obiective enumerate la pct.16 şi de circumstanţele naţionale relevante prezentate de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, în conformitate cu pct.17.
83. În cazul în care, pe baza evaluării globale a RNIEC-ului ale ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice în temeiul pct.63 subpct.1) şi cu sprijinul altor surse de informaţii, după caz, Secretariatul Comunităţii Energetice constată riscul neîndeplinirii obiectivelor uniunii energetice şi, în special, pentru perioada 2025-2030, obiectivelor Comunităţii Energetice pentru 2030, acesta emite recomandări spre executare de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, în temeiul pct.69, pentru a atenua riscul constatat.
84. În domeniul energiei din surse regenerabile, Secretariatul Comunităţii Energetice evaluează dacă măsurile naţionale prevăzute la pct.87 sunt suficiente pentru a atinge obiectivele Comunităţii Energetice privind energia din surse regenerabile. În cazul în care măsurile naţionale sunt insuficiente, Secretariatul Comunităţii Energetice propune, după caz, măsuri şi îşi exercită competenţele la nivelul Uniunii Energetice în plus faţă de aceste recomandări, pentru a asigura, în special, atingerea obiectivului Comunităţii Energetice pentru 2030 privind energia din surse regenerabile.
85. În domeniul eficienţei energetice, Secretariatul Comunităţii Energetice, după caz, propune măsuri şi îşi exercită competenţele la nivelul uniunii energetice în plus faţă de aceste recomandări, pentru a asigura, în special, atingerea obiectivului Comunităţii Energetice pentru 2030 privind eficienţa energetică.
86. Pentru a creşte eficienţa energetică, următoarele domenii beneficiază de măsuri suplimentare de îmbunătăţire:
1) a produselor, în conformitate cu prevederile Legii nr.44/2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic;
2) a clădirilor, în conformitate cu prevederile Legii nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor;
3) a transporturilor, în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi ale Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
87. În domeniul energiei din surse regenerabile, în cazul în care punctul de referinţă al traiectoriei orientative naţionale pentru 2027 menţionat la pct.64 nu a fost atins, astfel cum este menţionat la pct.11 subpct. 4) lit .b), în temeiurile stabilite la pct.63 şi 64, se asigură că sunt puse în aplicare măsuri suplimentare în termen de un an de la data recepţionării evaluării Secretariatul Comunităţii Energetice, pentru a elimina decalajul faţă de punctul de referinţă naţional şi se aplică următoarele:
1) măsuri naţionale de sporire a utilizării energiei din surse regenerabile;
2) ajustarea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii, conform prevederilor Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
3) ajustarea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, conform prevederilor Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
4) efectuarea unei plăţi financiare voluntare către mecanismul Comunităţii Energetice de finanţare a energiei din surse regenerabile, care contribuie la proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile;
5) utilizarea mecanismelor de cooperare, prevăzute în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
88. Măsurile menţionate la pct.87 se iau în considerare ţinând cont de observaţiile Secretariatului Comunităţii Energetice în conformitate cu prevederile pct.82. RNIEC-ul include aceste măsuri.
89. Începând de la 1 ianuarie 2024, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie nu trebuie să fie mai mică decât o pondere de referinţă egală cu obiectivul său naţional global obligatoriu pentru ponderea energiei din surse regenerabile în 2020, după cum se prevede la art.6 lit.c) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. În caz în care nu se menţine ponderea de referinţă, măsurată pe o perioadă de un an, sunt luate, în termen de un an, măsuri suplimentare, precum cele prevăzute la pct.87, care să fie suficiente pentru a elimina decalajul.
90. Obligaţia de a elimina decalajul faţă de ponderea de referinţă se respectă pe parcursul întregii perioade în care s-a produs decalajul, conform obligaţiilor stabilite la pct.89 şi la art.6 lit.c) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
91. În cazul în care ponderea de energie din surse regenerabile scade sub nivelul unuia sau al mai multor puncte naţionale de referinţă, astfel cum sunt menţionate la pct.11 subpct. 4) lit.b), aceasta se include în următorul RNIEC transmis Secretariatului Comunităţii Energetice în temeiul prevederilor pct.43-47 o explicaţie privind modul în care va elimina decalajul faţă de punctele naţionale de referinţă.
92. În cazul în care, în domeniul eficienţei energetice, fără a aduce atingere altor măsuri la nivelul Comunităţii Energetice, în temeiul pct.85 şi pe baza evaluării sale în temeiul pct.63, 65 şi 66, efectuate până în anii 2025 şi 2027, Secretariatul Comunităţii Energetice ajunge la concluzia că progresele realizate în direcţia atingerii obiectivelor naţionale în domeniul eficienţei energetice menţionate la pct.65 sunt insuficiente, acesta propune măsuri şi îşi exercită competenţa la nivelul Comunităţii Energetice, suplimentar faţă de cele prevăzute în Legea nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor şi în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, pentru a se asigura că obiectivele naţionale privind eficienţa energetică pentru 2030 sunt îndeplinite.
93. Pentru a elimina decalajul faţă de punctul de referinţă naţional menţionat la pct.87 se descriu în detalii măsurile suplimentare puse în aplicare, adoptate şi planificate în cadrului următorului RNIEC în temeiul prevederilor pct.43-47, conform anexei nr.25.
94. În cazul în care în domeniul interconexiunilor, Secretariatul Comunităţii Energetice, pe baza evaluării sale în temeiul pct.63 şi pct.68, ajunge în anul 2025 la concluzia că progresele sunt insuficiente, acesta cooperează cu autorităţile publice naţionale până în 2026 în scopul remedierii circumstanţelor apărute.
VI. CONSULTAREA PUBLICĂ ŞI ACŢIUNILE DE COOPERARE
Secţiunea 1
Consultarea publică
95. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii se asigură că publicul beneficiază din timp de posibilităţi efective de a participa la elaborarea proiectului de PNIEC, inclusiv pentru perioada 2025-2030, şi la elaborarea planului final, prezentat Secretariatului Comunităţii Energetice înainte de adoptarea acestuia, precum şi strategiile lor pe termen lung şi orice actualizări ale acestora.
96. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii pune la dispoziţia publicului informaţii complete privind ipotezele, parametrii şi metodologiile utilizate pentru scenariile şi prognozele finale, luând în considerare restricţiile de ordin statistic, datele sensibile din punct de vedere comercial şi respectarea normelor privind protecţia datelor.
97. Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu pune la dispoziţia publicului propriile prognoze naţionale, în temeiul pct.48, şi orice evaluare relevantă a costurilor şi a efectelor politicilor şi măsurilor naţionale cu privire la punerea în aplicare a politicilor care prezintă relevanţă pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, împreună cu orice raport tehnic justificativ relevant. Prognozele şi evaluările includ descrieri ale modelelor şi ale abordărilor metodologice folosite, definiţii şi ipotezele aferente.
98. Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu pun la dispoziţia publicului rapoartele prezentate Secretariatului Comunităţii Energetice, în temeiul pct.51-53.
99. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii desfăşoară un dialog pe mai multe niveluri pe politicile de stat privind energia şi clima, inclusiv pentru cele pe termen lung, şi progresele realizate în temeiul art.74 alin.4) din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, raportat conform anexei nr.26.
100. Un rezumat al opiniilor publicului sau al opiniilor provizorii, ca anexă la PNIEC, se prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice.
101. Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii colaborează în cadrul procedurii evaluării de mediu asupra proiectului PNIEC.
102. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu pun la dispoziţia publicului rapoartele transmise către Secretariatul Comunităţii Energetice în temeiul pct.43-47.
103. La punerea în aplicare a prevederilor privind consultarea publică se reduce complexitatea administrativă.
Secţiunea a 2-a
Cooperarea regională
104. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii asigură cooperarea cu alte state, ţinând cont de toate formele de cooperare regională existente şi potenţiale, pentru a realiza în mod eficace obiectivele şi contribuţiile stabilite în PNIEC.
105. Înainte de a prezenta Secretariatului Comunităţii Energetice proiectul PNIEC în conformitate cu pct.25, inclusiv PNIEC-ul pentru perioada 2025-2030 şi la definitivarea versiunii finale, înainte de adoptarea acestuia, se identifică posibilităţile de cooperare regională şi se consultă statele vecine, statele membre ale Comunităţii Energetice, inclusiv în cadrul forurilor de cooperare regională. La elaborarea PNIEC-ului se consultă alte state terţe care şi-au exprimat interesul. La consultarea PNIEC-ului statelor li se acordă un termen rezonabil în care să reacţioneze.
106. La elaborarea PNIEC-ului final, inclusiv PNIEC-ul pentru perioada 2025-2030, precum şi la definitivarea versiunii finale, înainte de adoptarea acestuia, se prezintă rezultatele provizorii ale acestor consultări regionale, inclusiv, dacă este cazul, modul în care au fost luate în considerare observaţiile statelor consultate.
107. Pentru a facilita integrarea pieţei şi elaborarea de politici şi măsuri rentabile, în perioada dintre termenul-limită pentru prezentarea proiectelor de PNIEC şi termenul-limită pentru prezentarea planurilor finale, se prezintă părţile relevante ale PNIEC-ului Comitetului pentru Energie şi Climă şi, inclusiv în cadrul forurilor corespunzătoare de cooperare regională, în vederea finalizării acestora.
108. La elaborarea PNIEC-ului final sunt luate în considerare observaţiile primite de la alte state în temeiul pct.105 şi 106 şi explică în planurile respective modul în care au fost luate în considerare observaţiile respective.
109. În scopurile menţionate la pct.104, statele cooperează la nivel regional şi, dacă este cazul, în cadrul Comitetului pentru Energie şi Climă şi al forurilor de cooperare regională, pentru punerea în aplicare a politicilor şi măsurilor relevante aferente PNIEC-urilor naţionale.
110. În măsura în care sunt aplicabile prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, adaptate în temeiul deciziilor adoptate de către Secretariatul Comunităţii Energetice, se consideră că consultarea transfrontalieră întreprinsă în legătură cu proiectul PNIEC, în conformitate cu dispoziţiile din capitolele IV şi V din respectiva lege, satisface obligaţiile privind cooperarea regională, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele specificate în pct.104-108.
Secţiunea a 3-a
Cooperarea dintre ţările părţi ale Comunităţii Energetice
şi Secretariatul Comunităţii Energetice
111. Republica Moldova cooperează şi coordonează executarea angajamentelor cu ţările părţi ale Comunităţii Energetice, cu Secretariatul Comunităţii Energetice, precum şi cu statele membre ale Uniunii Europene, în special cu privire la:
1) procesul de elaborare, de adoptare, de notificare şi de evaluare a PNIEC-ului în temeiul pct.25-27 şi 95-110;
2) procesul de elaborare, de adoptare, de notificare şi de evaluare a rapoartelor naţionale integrate privind energia şi clima în temeiul pct.43-47 şi a raportării anuale în temeiul pct.61 şi 62;
3) procesul legat de recomandările Secretariatului Comunităţii Energetice şi abordarea respectivelor recomandări în temeiul pct.26, 27, 47, 70, 71 şi al pct.80-86;
4) compilarea inventarului de gaze cu efect de seră la nivelul Comunităţii Energetice şi întocmirea raportului către Comunitatea Energetică privind inventarul de gaze cu efect de seră, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1277/2018;
5) compilarea inventarului armonizat de gaze cu efect de seră la nivelul Comunităţii Energetice, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1277/2018.
112. Pentru a facilita comunicarea dintre Secretariatul Comunităţii Energetice şi ţările părţi ale Comunităţii Energetice, precum şi pentru a promova cooperarea şi a asigura accesul publicului la informaţii, raportarea se desfăşoară prin intermediul unei platforme electronice online, dezvoltate de Secretariat.
Anexa nr.1
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
CADRUL GENERAL PENTRU PLANURILE NAŢIONALE
INTEGRATE PRIVIND ENERGIA ŞI CLIMA
Partea 1
Cadrul general
I. PLANUL NAŢIONAL
1. PREZENTARE GENERALĂ ŞI PROCESUL DE STABILIRE A PLANULUI
1.1. Rezumat
1) Contextul politic, economic, social şi de mediu al planului
2) Strategia referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
3) Tabel recapitulativ cu principalele obiective, politici şi măsuri ale planului
1.2. Prezentare generală a situaţiei actuale a politicii
1) Sistemul energetic al Comunităţii Energetice şi cel naţional şi contextul de politică al planului naţional
2) Politicile actuale privind energia şi clima şi măsuri referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
3) Aspecte-cheie cu importanţă transfrontalieră
4) Structura instituţională de punere în aplicare a politicilor naţionale privind energia şi clima
1.3. Consultări şi implicarea autorităţilor, instituţiilor şi publicului la nivel naţional şi la nivelul Comunităţii Energetice, precum şi rezultatul acestora
1) Implicarea Parlamentului naţional
2) Implicarea autorităţilor locale şi raionale/municipale
3) Consultări cu părţile interesate, inclusiv cu partenerii sociali, şi asigurarea participării reprezentanţilor societăţii civile şi a publicului larg
4) Consultări cu alte ţări părţi ale Comunităţii Energetice şi ale Uniunii Europene
5) Procesul iterativ cu Secretariatul Comunităţii Energetice
1.4. Cooperarea regională în procesul elaborării planului
1) Elementele care fac obiectul unor planificări comune sau coordonate cu alte ţări părţi ale Comunităţii Energetice şi cu statele membre ale Uniunii Europene
2) Explicarea modului în care planul ia în considerare cooperarea regională
2. OBIECTIVE NAŢIONALE
2.1. Dimensiunea "decarbonizare"
2.1.1. Emisiile şi sechestrările de GES (1)
_________________________
(1) Trebuie să se asigure consecvenţa cu strategiile pe termen lung, în temeiul pct.37-42.
1) Elementele prevăzute la pct.11 subpct. 4) lit.a)
2) Obiectivele naţionale care sunt consecvente cu prevederile Acordul de la Paris şi cu strategiile pe termen lung existente, după caz. Contribuţia naţională privind îndeplinirea angajamentului naţional de reducere a emisiilor de GES, alte obiective, inclusiv obiective sectoriale şi obiective de adaptare, dacă sunt disponibile, după caz
2.1.2. Energia din surse regenerabile
1) Elementele prevăzute la pct.11 subpct. 4) lit.b)
2) Traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală în perioada 2025-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii şi al răcirii şi în sectorul transporturilor
3) Traiectoriile estimate, defalcate per tehnologie de energie din surse regenerabile pe care statul parte contractante intenţionează să le folosească pentru a obţine traiectoriile sectoriale şi traiectoria globală pentru energia din surse regenerabile în perioada 2025-2030, inclusiv consumul final brut total de energie preconizat per tehnologie şi per sector, în Mtep, şi puterea totală instalată planificată, împărţită în putere nouă şi repowering, per tehnologie şi per sector, în MW
4) Traiectoriile estimate privind cererea de bioenergie, defalcată pe energie termică, energie electrică şi transporturi, şi privind oferta de biomasă, defalcată pe materii prime şi pe provenienţă, făcând distincţie între producţia internă şi importuri. Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei sale şi impactul asupra absorbantului FTSCFTS
5) Alte traiectorii şi obiective naţionale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale, inclusiv ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de oraşe, de comunităţi de energie din surse regenerabile şi de autoconsumatori de energie din surse regenerabile, energia recuperată din nămolul obţinut în urma epurării apelor uzate
2.2. Dimensiunea "eficienţă energetică"
1) Elementele prevăzute la pct.11 subpct.3)
2) Etapele orientative pentru 2030, 2040 şi 2050, indicatorii măsurabili ai progresului stabiliţi la nivel intern, o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate şi a altor beneficii, precum şi contribuţiile acestora la obiectivele Uniunii în materie de eficienţă energetică, astfel cum sunt menţionate în foile de parcurs stabilite în cadrul strategiilor de renovare pe termen lung pentru parcul naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale atât publice, cât şi private, conform Legii nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor
3) După caz, alte obiective naţionale, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung şi obiective sectoriale, precum şi obiectivele naţionale în domenii precum eficienţa energetică în sectorul transporturilor şi în ceea ce priveşte încălzirea şi răcirea
2.3. Dimensiunea "securitate energetică"
1) Elementele prevăzute la pct.11 subpct.1)
2) Obiectivele naţionale în ceea ce priveşte sporirea: gradului de diversitate a surselor de energie şi în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie din ţări terţe pentru a îmbunătăţi capacitatea de rezistenţă a sistemelor energetice regionale şi naţionale
3) În cazul în care, obiectivele naţionale în ceea ce priveşte reducerea dependenţei de importurile de energie din ţări terţe, pentru a îmbunătăţi capacitatea de rezistenţă a sistemelor energetice regionale şi naţionale
4) Obiectivele naţionale în ceea ce priveşte creşterea flexibilităţii sistemului energetic naţional, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii şi stocarea energiei
2.4. Dimensiunea "piaţa internă a energiei"
2.4.1. Interconectivitatea reţelelor electrice
Nivelul de interconectivitate a reţelelor electrice în 2030 spre care tinde statul parte contractantă, având în vedere obiectivul de interconectare a reţelelor electrice pentru 2030 în conformitate cu pct.11 subpct.2) lit.a), cu o strategie cu nivelul începând din 2025, definită în strânsă cooperare cu statele membre ale Comunităţii Energetice şi/sau ale Uniunii Europene afectate, ţinând seama de obiectivul de interconectare prevăzut pentru 2020 şi de următorii indicatori ai gradului de urgenţă a măsurilor:
a) Diferenţele de preţ pe piaţa angro ce depăşesc un prag orientativ de 2 EUR/MWh între statele membre ale Comunităţii Energetice şi/sau ale Uniunii Europene, regiuni sau zone de ofertare
b) Capacitate nominală de transport a interconexiunilor sub 30% din vârful de sarcină
c) Capacitate nominală de transport a interconexiunilor sub 30% din puterea instalată de producere a energiei din surse regenerabile
d) Fiecare interconexiune nouă face obiectul unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic şi de mediu şi este implementată numai în cazul în care beneficiile potenţiale sunt mai mari decât costurile
2.4.2. Infrastructura de transport al energiei
1) Proiectele esenţiale privind infrastructura de transport al energiei electrice şi al gazului şi, dacă este cazul, proiectele de modernizare, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale Strategiei uniunii energetice
2) Principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor Comunităţii Energetice şi Proiectelor de Interes Comun (PIC), după caz (2)
_________________________
(2) În conformitate cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică.
2.4.3. Integrarea pieţelor
1) Obiectivele naţionale referitoare la alte aspecte ale pieţei interne a energiei, precum creşterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special, referitoare la promovarea unor preţuri la energia electrică stabilite în mod competitiv în conformitate cu legislaţia sectorială relevantă, integrarea şi cuplarea pieţelor, având drept scop sporirea capacităţii comercializabile a interconexiunilor existente, reţelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare şi limitare, precum şi semnalele de preţ în timp real, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
2) Obiectivele naţionale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, participarea activă a cererii şi stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate pieţele de energie, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele, după caz
3) Obiectivele naţionale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic şi beneficiile obţinute de pe urma autogenerării şi a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente, după caz
4) Obiectivele naţionale în ceea ce priveşte asigurarea caracterului adecvat al sistemului energetic, precum şi referitoare la flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce priveşte producţia de energie din surse regenerabile, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
5) Obiectivele naţionale privind protecţia consumatorilor de energie şi îmbunătăţirea competitivităţii sectorului de energie cu amănuntul, după caz
2.4.4. Sărăcia energetică
Obiectivele naţionale în ceea ce priveşte sărăcia energetică, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele, după caz
2.5. Dimensiunea "cercetare, inovare şi competitivitate"
1) Obiectivele naţionale şi obiectivele de finanţare privind inovarea şi cercetarea publică şi, dacă sunt disponibile, privind inovarea şi cercetarea privată, inclusiv, după caz, stabilirea unui termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
2) Dacă sunt disponibile, obiectivele naţionale pentru 2050 privind promovarea tehnologiilor pentru energie nepoluantă şi, dacă este cazul, obiectivele naţionale, inclusiv obiectivele pe termen lung (2050), pentru implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv pentru decarbonizarea sectoarelor industriale mari consumatoare de energie şi mari generatoare de emisii de dioxid de carbon şi, după caz, pentru infrastructura aferentă de transport şi stocare a dioxidului de carbon
3) Obiectivele naţionale în ceea ce priveşte competitivitatea, după caz
3. POLITICI ŞI MĂSURI
3.1. Dimensiunea "decarbonizare"
3.1.1. Emisiile şi sechestrările de GES
1) Politicile şi măsurile pentru atingerea ţintei de reducere a emisiilor de GES stabilite la nivelul întregii economii, acoperind toate sectoarele importante generatoare de emisii şi sectoarele pentru sporirea sechestrărilor, cu o perspectivă către viziunea şi obiectivul pe termen lung de a deveni o economie cu emisii scăzute şi de a obţine un echilibru între emisii şi sechestrări în conformitate cu Acordul de la Paris
2) Cooperarea regională în acest domeniu, după caz
3) Fără a aduce atingere aplicabilităţii normelor privind ajutoarele de stat, măsurile de finanţare în acest domeniu la nivel naţional, după caz
4) Dezvoltarea instrumentelor de stabilire a preţului carbonului şi, dacă este relevant, funcţionarea pieţei carbonului sau a oricăror instrumente de stabilire a preţului carbonului
3.1.2. Energia din surse regenerabile
1) Politicile şi măsurile pentru a realiza contribuţia naţională la obiectivul obligatoriu al Comunităţii Energetice privind energia din surse regenerabile pentru 2030 şi traiectoriile menţionate la pct.11 subpct. 1) lit.b) şi în cazul în care sunt disponibile, elementele menţionate la pct.2.1.2 din prezenta anexă, inclusiv măsuri specifice sectoarelor şi tehnologiilor (3)
_________________________
(3) La planificarea acestor măsuri, statele membre iau în considerare sfârşitul duratei de viaţă a instalaţiilor existente şi potenţialul de repowering.
2) Dacă sunt relevante, măsurile specifice pentru cooperarea regională, precum şi, opţional, excedentul estimat de producţie de energie din surse regenerabile care ar putea fi transferat către alte ţări părţi ale Comunităţii Energetice şi/sau state membre ale Uniunii Europene pentru a realiza contribuţia naţională şi traiectoriile menţionate la pct.2.1.2
3) Măsurile specifice privind sprijinul financiar, după caz, pentru promovarea producţiei şi utilizării de energie din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii şi răcirii şi al transporturilor
4) Evaluarea sprijinului pentru promovarea producerii şi utilizării energiei electrice din surse regenerabile pe care ţările părţi ale Comunităţii Energetice trebuie să îl ofere în conformitate cu art.34 alin.(11) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, după caz
5) Măsurile specifice pentru introducerea unuia sau mai multor puncte de contact, raţionalizarea procedurilor administrative, furnizarea de informaţii şi de formare şi facilitarea utilizării contractelor de achiziţie de energie electrică.
Rezumatul politicilor şi măsurilor prevăzute de cadrul favorabil pe care ţările părţi ale Comunităţii Energetice le-au instituit în temeiul art.391-art.395 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru a promova şi a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie şi a comunităţilor de energie din surse regenerabile
6) Evaluarea oportunităţii construcţiei unei noi infrastructuri de încălzire şi răcire din surse regenerabile de energie
7) Măsuri specifice pentru promovarea utilizării energiei din biomasă, în special pentru mobilizarea de noi surse de biomasă, după caz, ţinând cont de:
a) disponibilitatea biomasei, inclusiv a biomasei durabile atât potenţialul intern, cât şi importurile din ţări terţe
b) alte utilizări ale biomasei de către alte sectoare, bazate pe agricultură şi pe silvicultură, precum şi măsuri pentru asigurarea unei producţii şi utilizări durabile a biomasei
3.1.3. Alte elemente ale dimensiunii
1) Politicile şi măsurile pentru atingerea altor obiective naţionale, după caz
2) Politicile şi măsurile pentru obţinerea mobilităţii cu emisii scăzute, inclusiv electrificarea transporturilor
3) Politicile naţionale, calendarele şi măsurile planificate pentru eliminarea treptată a subvenţiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili, după caz
3.2. Dimensiunea "eficienţă energetică"
Politicile, măsurile şi programele planificate pentru atingerea contribuţiilor orientative în materie de eficienţă energetică pe plan naţional pentru 2030, precum şi a altor obiective menţionate la pct.2.2, inclusiv măsurile şi instrumentele, inclusiv de natură financiară, planificate pentru a promova performanţa energetică a clădirilor, în special în ceea ce priveşte următoarele:
1) Schema de obligaţii în domeniul eficienţei energetice şi măsurile de politică alternative în temeiul art.8, 11 şi 12 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, care se elaborează în conformitate cu prevederile anexei nr.2
2) Strategia de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private (4), inclusiv politicile, măsurile şi acţiunile de stimulare a renovării aprofundate rentabile şi politicile şi acţiunile care vizează segmentele cele mai puţin performante ale parcului naţional de clădiri, în conformitate cu art.12 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor
_________________________
(4) În conformitate cu Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor.
3) Descrierea politicilor şi a măsurilor de promovare a serviciilor energetice în sectorul public şi a măsurilor de eliminare a barierelor de reglementare şi de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanţă energetică şi a altor modele de servicii de eficienţă energetică (5)
_________________________
(5) În conformitate cu art.22 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
4) Alte politici, măsuri şi programe planificate pentru atingerea contribuţiei orientative în materie de eficienţă energetică pe plan naţional pentru 2030, precum şi a altor obiective prezentate la pct.2.2, măsuri de promovare a rolului, de exemplu al clădirilor publice şi al achiziţiilor publice eficiente din punct de vedere energetic, măsuri de promovare a auditorilor energetici şi a sistemelor de gestionare a energiei (6), măsuri privind formarea şi informarea consumatorilor (7), precum şi alte măsuri de promovare a eficienţei energetice (8)
_________________________
(6) În conformitate cu art.19 şi 20 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
(7) În conformitate cu art.18 şi 17 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
(8) În conformitate cu art.11 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
5) O descriere a politicilor şi a măsurilor de promovare a rolului comunităţilor locale de energie în sprijinirea punerii în aplicare a politicilor şi a măsurilor prevăzute la punctele 1), 2), 3) şi 4), după caz
6) Descrierea măsurilor pentru dezvoltarea unor măsuri de utilizare a potenţialului de eficienţă energetică al infrastructurii pentru gaz şi pentru energie electrică (9)
_________________________
(9) În conformitate cu art.27 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
7) Cooperarea regională în acest domeniu, după caz
8) Măsurile de finanţare în domeniu la nivel naţional
3.3. Dimensiunea "securitate energetică" (10)
_________________________
(10) Politicile şi măsurile trebuie să reflecte principiul "eficienţa energetică înainte de toate".
1) Politicile şi măsurile referitoare la elementele stabilite la pct.2.3 (11)
_________________________
(11) Trebuie să se asigure consecvenţa cu planurile de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul gazelor naturale în temeiul art.104 Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, precum şi cu planurile de pregătire pentru riscuri în temeiul Regulamentului (UE) 2018/2001 [propus prin COM(2016) 862 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice şi de abrogare a Directivei2005/89/CE].
2) Cooperarea regională în acest domeniu
3) Măsurile de finanţare în acest domeniu la nivel naţional, după caz
3.4. Dimensiunea "piaţa internă a energiei"(12)
_________________________
(12) Politicile şi măsurile trebuie să reflecte principiul "eficienţa energetică înainte de toate".
3.4.1. Infrastructura pentru energie electrică
1) Politicile şi măsurile pentru atingerea nivelului-ţintă de interconectivitate, astfel cum este menţionat la pct.11 subpct. 2)
2) Cooperarea regională în acest domeniu (13)
_________________________
(13) În afara grupurilor regionale pentru proiecte de interes comun, instituite în temeiul Legii nr.174/2017 cu privire la legea energetică.
3) Măsurile de finanţare în acest domeniu la nivel naţional, după caz.
3.4.2. Infrastructura de transport al energiei
1) Politicile şi măsurile referitoare la elementele stabilite la pct.2.4.2, inclusiv, după caz, măsurile specifice pentru a permite realizarea de proiecte de interes comun (PIC) şi de alte proiecte de infrastructură importante
2) Cooperarea regională în acest domeniu (14)
_________________________
(14) În afara grupurilor regionale pentru proiecte de interes comun, instituite în temeiul Legii nr.174/2017 cu privire la legea energetică.
3) Măsurile de finanţare în acest domeniu la nivel naţional, după caz
3.4.3. Integrarea pieţelor
1) Politicile şi măsurile referitoare la elementele stabilite la pct.2.4.3
2) Măsurile de sporire a flexibilităţii sistemului energetic în ceea ce priveşte producţia de energie din surse regenerabile, cum sunt reţelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare şi limitare, semnalele de preţ în timp real, inclusiv introducerea cuplării pieţelor pe parcursul zilei şi a pieţelor regionale
3) Măsurile de asigurare a participării nediscriminatorii a energiei din surse regenerabile, a participării active a cererii şi a stocării, inclusiv prin agregare, pe toate pieţele energiei, după caz
4) Politicile şi măsurile pentru protejarea consumatorilor, în special a consumatorilor vulnerabili şi, dacă este cazul, a celor afectaţi de sărăcia energetică, şi pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi a contestabilităţii pieţei energiei cu amănuntul
5) Descrierea măsurilor pentru permiterea şi dezvoltarea participării active a cererii, inclusiv a celor referitoare la tarife care să sprijine o stabilire dinamică a preţurilor (15)
_________________________
(15) În conformitate cu art.27 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
3.4.4. Sărăcia energetică
Politicile şi măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite la pct.2.4.4, după caz
3.5. Dimensiunea "cercetare, inovare şi competitivitate"
1) Politicile şi măsurile referitoare la elementele stabilite la pct.2.5
2) Cooperarea cu alte ţări părţi ale Comunităţii Energetice şi/sau state membre ale Uniunii Europene în acest domeniu, după caz
3) Măsurile de finanţare în acest domeniu la nivel naţional, după caz
II. BAZA ANALITICĂ (16)
4. SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PROGNOZE ÎN CONTEXTUL POLITICILOR ŞI MĂSURILOR EXISTENTE (17),(18)
_________________________
(16) A se vedea partea a 2-a pentru o listă detaliată a parametrilor şi a variabilelor care trebuie raportate în secţiunea B a planului.
(17) Situaţia actuală trebuie să reflecte data prezentării planului naţional sau cea mai recentă dată disponibilă. Politicile şi măsurile existente cuprind politici şi măsuri puse în aplicare şi adoptate. Politicile şi măsurile adoptate sunt cele pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială până la data prezentării planului naţional şi pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare. Politicile şi măsurile puse în aplicare sunt cele pentru care, la data prezentării planului naţional integrat privind energia şi clima sau a raportului naţional intermediar integrat privind energia şi clima, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situaţii: legislaţia naţională sau europeană direct aplicabilă este în vigoare, au fost stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare, au fost alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane.
(18) Selectarea factorilor exogeni se poate baza pe ipotezele formulate în scenariul de referinţă al UE pentru 2016 sau în alte scenarii de politică ulterioare pentru aceleaşi variabile. În plus, rezultatele specifice ale statelor membre din scenariul de referinţă al UE pentru 2016, precum şi rezultatele scenariilor de politică ulterioare ar putea constitui, de asemenea, o sursă utilă de informaţii pentru elaborarea prognozelor naţionale în contextul politicilor şi măsurilor existente şi a evaluărilor de impact.
4.1. Evoluţia prognozată a principalilor factori exogeni care influenţează sistemul energetic şi evoluţiile emisiilor de GES
1) Previziuni macroeconomice (PIB şi creşterea populaţiei)
2) Modificări sectoriale care sunt preconizate să aibă un impact asupra sistemului energetic şi a emisiilor de GES
3) Tendinţele energetice globale, preţurile combustibililor fosili la nivel internaţional, preţul carbon în cadrul EU ETS
4) Evoluţii ale costului tehnologiilor.
4.2. Dimensiunea "decarbonizare"
4.2.1. Emisii şi sechestrări de GES
1) Tendinţe în ceea ce priveşte emisiile şi sechestrările actuale de GES în diferite sectoare economice
2) Prognoze referitoare la evoluţiile sectoriale în contextul politicilor şi măsurilor naţionale, ale Comunităţii Energetice şi ale Uniunii Europene, cel puţin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030
4.2.2. Energie din surse regenerabile
1) Ponderea actuală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie şi în diferite sectoare, încălzire şi răcire, energie electrică şi transporturi, precum şi per tehnologie în fiecare dintre aceste sectoare
2) Prognoze orientative referitoare la evoluţia în contextul politicilor existente pentru anul 2030, cu o perspectivă pentru anul 2040
4.3. Dimensiunea "eficienţă energetică"
1) Consumul actual de energie primară şi finală în cadrul economiei şi per sector (inclusiv industrie, rezidenţial, servicii şi transporturi)
2) Potenţialul actual de aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a încălzirii şi răcirii centralizate eficiente (19)
_________________________
(19) În conformitate cu art.24 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
3) Prognoze care ţin cont de politicile, măsurile şi programele existente în materie de eficienţă energetică descrise la pct.1.2. subpct. 2) pentru consumul de energie primară şi finală, pentru fiecare sector în parte, cel puţin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030 (20)
_________________________
(20) Această prognoză statu-quo de referinţă constituie baza obiectivului privind consumul de energie primară şi finală pentru 2030 care este descris la pct.2.3 şi a factorilor de conversie.
4) Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor, al cerinţelor minime de performanţă energetică rezultate din calculele naţionale, în conformitate cu art.10 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor
4.4. Dimensiunea "securitate energetică"
1) Mixul energetic actual, resursele interne de energie, dependenţa de importuri, inclusiv riscurile relevante
2) Prognoze referitoare la evoluţia în contextul politicilor şi măsurilor existente, cel puţin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030
4.5. Dimensiunea "piaţa internă a energiei"
4.5.1. Interconectivitatea reţelelor electrice
1) Nivelul actual de interconectare şi principalele interconexiuni (21)
_________________________
(21) Cu referire la prezentări generale ale infrastructurii de transport existente realizate de operatorii de transport şi de sistem (OTS).
2) Prognoze referitoare la cerinţele pentru extinderea interconexiunilor, inclusiv pentru anul 2030 (22)
_________________________
(22) Cu referire la planurile naţionale de dezvoltare a reţelelor şi la planurile regionale de investiţii ale OTS.
4.5.2. Infrastructura de transport al energiei
1) Caracteristicile esenţiale ale infrastructurii de transport existente pentru energia electrică şi gaz (23)
_________________________
(23) Cu referire la prezentări generale ale infrastructurii de transport existente realizate de OTS.
2) Prognoze referitoare la cerinţele pentru extinderea reţelelor cel puţin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030 (24)
_________________________
(24) Cu referire la planurile naţionale de dezvoltare a reţelelor şi la planurile regionale de investiţii ale OTS.
4.5.3. Pieţele energiei electrice şi gazului, preţurile la energie
1) Situaţia actuală a pieţelor energiei electrice şi gazului, inclusiv preţurile la energie
2) Prognoze referitoare la evoluţia în contextul politicilor şi măsurilor existente, cel puţin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030
4.6. Dimensiunea "cercetare, inovare şi competitivitate"
1) Situaţia actuală a sectorului tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon şi, în măsura în care este posibil, poziţia acestuia pe piaţa mondială. Analiza se va realiza la nivelul regional sau la nivel mondial
2) Nivelul actual al cheltuielilor publice şi, dacă sunt disponibile, al celor private pentru cercetare şi inovare în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, numărul actual de brevete şi numărul actual de cercetători
3) Defalcarea elementelor preţului curent care formează principalele trei componente ale preţului (energie, reţea, taxe/impozite)
4) Descrierea subvenţiilor pentru energie, inclusiv pentru combustibilii fosili
5. EVALUAREA IMPACTULUI POLITICILOR ŞI MĂSURILOR PLANIFICATE (25)
_________________________
(25) Politicile şi măsurile planificate sunt opţiuni aflate în discuţie care au o şansă reală de a fi adoptate şi puse în aplicare după data prezentării planului naţional. Prin urmare, prognozele rezultate în temeiul pct.5.1. subpct. 1) includ nu numai politici şi măsuri puse în aplicare şi adoptate (prognoze în contextul politicilor şi măsurilor existente), ci şi politici şi măsuri planificate.
5.1. Impactul politicilor şi măsurilor planificate descrise în secţiunea a 3-a referitoare la sistemul energetic şi emisiile şi sechestrările de GES, inclusiv o comparaţie cu prognozele în contextul politicilor şi măsurilor existente, conform descrierii din secţiunea a 4-a
1) Prognoze referitoare la evoluţia sistemului energetic şi a emisiilor şi sechestrărilor de GES, precum şi impactul implementării Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale, în special în ceea ce priveşte derogarea pe durata de viaţă limitată
2) Evaluarea interacţiunilor între politici (între politicile şi măsurile existente şi planificate în cadrul unei dimensiuni de politică şi între politicile şi măsurile existente şi cele planificate din diferite dimensiuni), cel puţin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, în special pentru a permite o înţelegere solidă a impactului politicilor în materie de eficienţă energetică/de economisire a energiei asupra dimensionării sistemului energetic şi pentru a reduce riscul de investiţii irecuperabile în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie
3) Evaluarea interacţiunilor dintre politicile şi măsurile existente şi cele planificate, precum şi a interacţiunilor dintre politicile şi măsurile respective şi măsurile de politică ale Comunităţii Energetice privind clima şi energia
5.2. Impactul la nivel macroeconomic şi, în măsura în care este posibil, asupra sănătăţii, a mediului, a ocupării forţei de muncă şi a educaţiei, a competenţelor, precum şi la nivel social, inclusiv aspectele referitoare la tranziţia echitabilă (în ceea ce priveşte costurile şi beneficiile, precum şi rentabilitatea) ale politicilor şi măsurilor planificate descrise în secţiunea a 3-a, cel puţin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparaţie cu prognozele în contextul politicilor şi măsurilor existente
5.3. Prezentarea generală a investiţiilor necesare
1) Fluxurile de investiţii existente şi ipotezele privind investiţiile anticipate legate de politicile şi măsurile planificate
2) Factorii de risc sau barierele la nivelul sectorului sau al pieţei în contextul naţional sau regional
3) Analiza sprijinului sau a resurselor suplimentare din fonduri publice necesare remedierii lacunelor identificate la subpct.2)
5.4. Impactul politicilor şi măsurilor planificate descrise în secţiunea 3 asupra altor ţări părţi ale Comunităţii Energetice şi/sau state membre ale Uniunii Europene şi asupra cooperării regionale, cel puţin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparaţie cu prognozele în contextul politicilor şi măsurilor existente
1) Impactul asupra sistemului energetic din statele învecinate ţările părţi ale Comunităţii Energetice şi/sau statele membre ale Uniunii Europene şi din alte state din regiune, în măsura posibilităţilor
2) Impactul asupra preţurilor la energie, a utilităţilor şi a integrării pieţei energiei
3) Dacă este cazul, impactul asupra cooperării regionale
Partea a 2-a
Lista parametrilor şi a variabilelor care trebuie raportate
în secţiunea B a planurilor naţionale (26) (27) (28) (29)
_________________________
(26) Pentru planul referitor la perioada 2025-2030: pentru fiecare parametru/variabilă din listă se raportează atât în secţiunea a 4-a, cât şi în secţiunea a 5-a, tendinţele în perioada 2005-2040 (2005-2050, dacă este cazul), inclusiv pentru anul 2030, în intervale de cinci ani. Trebuie indicat un parametru bazat pe ipoteze exogene în raport cu rezultatele modelării.
(27) În măsura posibilului, datele şi prognozele raportate trebuie să se bazeze pe şi să fie consecvente cu datele şi metodologia EUROSTAT utilizate pentru raportarea statisticilor europene în actele legislative sectoriale relevante, deoarece statisticile europene constituie sursa primară a datelor statistice utilizate pentru raportare şi monitorizare, în conformitate cu Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială.
(28) Notă: toate prognozele se realizează pe baza preţurilor constante (preţuri din 2016 utilizate ca an de referinţă).
(29) Secretariatul Comunităţii Energetice prezintă recomandări privind parametrii esenţiali pentru prognoze, referitori cel puţin la preţurile de import pentru petrol, gaz şi cărbune, precum şi la preţurile dioxidului de carbon în cadrul EU ETS.
Parametrii, variabilele, bilanţurile energetice şi indicatorii care urmează trebuie raportaţi în secţiunea B "Baza analitică" a planurilor naţionale, dacă sunt utilizaţi:
1. Parametri şi variabile de ordin general
1) Populaţie [milioane]
2) PIB [milioane de euro]
3) Valoarea adăugată brută la nivel sectorial, inclusiv sectoarele industriale principale, sectorul construcţiilor, sectorul serviciilor şi sectorul agriculturii [milioane de euro]
4) Numărul de gospodării [mii]
5) Dimensiunea gospodăriilor [locuitori/gospodărie]
6) Venitul disponibil al gospodăriilor [euro]
7) Numărul de călători-kilometri: toate modurile, şi anume defalcate în transport rutier (separat pentru automobile şi autobuze/autocare, dacă este posibil), feroviar, aerian şi navigaţie internă (în cazurile în care este relevant) [milioane călători-km]
8) Tone-kilometri în transportul de marfă: toate modurile, cu excepţia transporturilor maritime internaţionale, şi anume defalcate în transport rutier, feroviar, aerian şi navigaţie internă (căi navigabile interioare şi transport maritim naţional) [milioane t-km]
9) Preţurile de import pentru petrol, gaz şi cărbune la nivel internaţional [EUR/GJ sau EUR/tep] pe baza recomandărilor Comisiei
10) Preţul dioxidului de carbon
11) Ipoteze privind cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro şi dolari USD (dacă este cazul) [euro/lei şi dolari USD/lei]
12) Numărul de grade – zile pentru încălzire (Heating Degree Days – HDD)
13) Numărul de grade – zile pentru răcire (Cooling Degree Days – CDD)
14) Ipotezele de cost al tehnologiei utilizate în cadrul modelării, pentru principalele tehnologii relevante
2. Indicatori şi bilanţuri energetice
2.1. Aprovizionarea cu energie
1) Producţia internă pe tip de combustibil, la toate produsele energetice care sunt produse în cantităţi semnificative [ktep]
2) Importuri nete pe tip de combustibil, inclusiv energie electrică şi separat pe importuri nete din interiorul şi din afara UE [ktep]
3) Dependenţa de importuri din ţări terţe [%]
4) Principalele surse sau ţări de import pentru principalii vectori energetici, inclusiv gaz şi energie electrică
5) Consumul intern brut pe sursă de tip de combustibil, inclusiv combustibili solizi, toate produsele energetice: cărbune, ţiţei şi produse petroliere, gaz natural, energie nucleară, energie electrică, energie termică derivată, energie din surse regenerabile, deşeuri [ktep]
2.2. Energie electrică şi energie termică
1) Producţia brută de energie electrică [GWh]
2) Producţia brută de energie electrică per combustibil, la toate produsele energetice [GWh]
3) Ponderea cogenerării de energie termică şi de energie electrică în totalul producţiei de energie electrică şi de energie termică [%]
4) Capacitatea de producţie a energiei electrice per sursă, inclusiv dezafectări şi noi investiţii [MW]
5) Producerea de energie termică de către centralele termice
6) Producerea de energie termică de către centralele de cogenerare, inclusiv căldura reziduală industrial
7) Capacităţile de interconectare transfrontaliere pentru gaz şi pentru energie electrică [definiţie pentru energia electrică în concordanţă cu rezultatele discuţiilor aflate în curs pe baza obiectivului de interconectare de 15%] şi ratele lor de utilizare prognozate
2.3. Sectorul transformării
1) Intrări de combustibil pentru producerea de energie termică, inclusiv combustibili solizi, petrol, gaz [ktep]
2) Intrări de combustibil pentru alte procese de conversie [ktep]
2.4. Consumul de energie
1) Consumul de energie primară şi finală [ktep]
2) Consumul de energie finală per sector, inclusiv industrial, rezidenţial, terţiar, al agriculturii şi al transporturilor (defalcat între transportul de călători şi cel de marfă, dacă sunt disponibile date)] [ktep]
3) Consumul de energie finală per combustibil, la toate produsele energetice [ktep]
4) Consumul neenergetic final [ktep]
5) Intensitatea energetică primară la nivelul economiei în ansamblu, consumul de energie primară per PIB [tep/euro]
6) Intensitatea energetică finală per sector, inclusiv industrial, rezidenţial, terţiar şi al transporturilor (defalcat între transportul de călători şi cel de marfă, dacă sunt disponibile date)
2.5. Preţuri
1) Preţurile la energie electrică pe tip de sector utilizator (rezidenţial, industrial, nerezidenţial)
2) Preţurile cu amănuntul ale combustibililor la nivel naţional, inclusiv impozitele, pe sursă şi pe sector [euro/ktep]
2.6. Investiţii
Costurile investiţiilor în sectoarele transformării, furnizării, transportului şi distribuţiei energiei
2.7. Surse regenerabile
1) Consumul final brut de energie din surse regenerabile şi ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie şi per sector (energie electrică, încălzire şi răcire, transporturi) şi per tehnologie
2) Producţia de energie electrică şi de energie termică din surse regenerabile în clădiri; aceasta trebuie să includă, dacă sunt disponibile, date dezagregate cu privire la energia produsă, consumată şi introdusă în reţea de sistemele solare fotovoltaice, sistemele termice solare, biomasă, pompele de căldură, sistemele geotermale, precum şi de toate celelalte sisteme descentralizate de energie din surse regenerabile
3) După caz, alte traiectorii naţionale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (ponderea biocombustibililor avansaţi şi de origine alimentară, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, precum şi energia din surse regenerabile produsă de oraşe şi de comunităţi de energie din surse regenerabile
3. Indicatori privind emisiile şi absorbţiile de GES
1) Emisiile de GES pe sector de politică, inclusiv FTSCFTS
2) Emisiile de GES pe sector IPCC şi pe gaz [t CO2 eq.]
3) Intensitatea emisiilor de dioxid de carbon la nivelul economiei în ansamblu [t CO2 eq./PIB]
4) Indicatori privind emisiile de CO2
a) Intensitatea GES la nivelul producţiei interne de energie electrică şi energie termică [tCO2eq/MWh]
b) Intensitatea GES la nivelul consumului de energie finală per sector [tCO2eq/tep]
5) Parametri privind emisiile non-CO2
a) Zootehnie: vaci de lapte [1 000 de capete], alte bovine [1 000 de capete], ovine [1 000 de capete], porcine [1 000 de capete], păsări domestice [1 000 de capete]
b) Aportul de azot rezultat din aplicarea de îngrăşăminte sintetice [kt azot]
c) Aportul de azot rezultat din aplicarea de dejecţii animaliere [kt azot]
d) Azotul fixat prin culturi fixatoare de azot [kt azot]
e) Azotul din reziduurile de culturi agricole care rămân în sol [kt azot]
f) Suprafaţa de soluri organice cultivate [hectare]
g) Generarea de deşeuri municipale solide (DMS)
h) Deşeurile municipale solide (DMS) care ajung să fie înhumate în depozitele de deşeuri
i) Procentul de CH4 recuperat din cantitatea totală de CH4 generată de depozitele de deşeuri [%].
Anexa nr.2
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
NOTIFICAREA MĂSURILOR ŞI A METODOLOGIILOR
pentru punerea în aplicare a art.8 din Legea nr.139/2018
cu privire la eficienţa energetică
Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii notifică Secretariatului Comunităţii Energetice metodologia lor detaliată propusă în conformitate cu anexa nr.2 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, pentru operarea Schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice şi a măsurilor de politică alternative menţionate la art.8 şi la art.11 alin.(3) din legea respectivă.
1. Calcularea nivelului cerinţei de economisire a energiei care trebuie îndeplinit pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2024 şi 31 decembrie 2030, arătând modul în care sunt luate în considerare următoarele elemente:
1) consumul anual de energie finală, calculat ca medie pe perioada cea mai recentă de trei ani care precedă data de 1 ianuarie 2022 [în ktep];
2) cantitatea totală cumulată de economii de energie la nivelul utilizării finale care trebuie realizate [în ktep], în conformitate cu art.72 alin.(2) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;
3) datele utilizate la calculul consumului de energie finală şi sursele acestor date, inclusiv justificarea utilizării surselor statistice alternative şi a oricăror diferenţe dintre cantităţile rezultate (dacă se folosesc alte surse decât Eurostat).
2. Ţările părţi ale Comunităţii Energetice, care decid să utilizeze oricare dintre posibilităţile prevăzute la art.8 alin.(8) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, notifică şi calculul nivelului cerinţei de economisire a energiei care trebuie atins pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2025 şi 31 decembrie 2030, arătând modul în care sunt luate în considerare şi următoarele elemente:
1) rata lor anuală de economisire;
2) baza lor de calcul şi energia utilizată în transporturi, în total sau parţial, care a fost exclusă din calcul [în ktep];
3) cantitatea calculată cumulată de economii de energie pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2025 şi 31 decembrie 2030 [înainte de aplicarea opţiunilor menţionate la art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] [în ktep];
4) aplicarea opţiunilor menţionate la art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică:
a) cantitatea economiilor de energie [în ktep] realizate în sectoarele transformării, distribuţiei şi transportului de energie, incluzând infrastructura de încălzire şi răcire centralizată eficientă, în conformitate cu art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;
b) cantitatea economiilor de energie [în ktep] rezultate din acţiuni individuale nou puse în aplicare începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 şi după aceea, în conformitate cu art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;
c) cantitatea economiilor de energie [în ktep] care decurg din măsurile de politică, cu condiţia să se poată demonstra că aceste măsuri de politică au drept rezultat acţiuni individuale efectuate după 1 ianuarie 2018 şi până la 31 decembrie 2020, care asigură economii după 31 decembrie 2020, în conformitate cu art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;
d) cantitatea energiei produse [în ktep] pe/sau în clădirile pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică ce promovează instalarea de noi tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, în conformitate cu art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;
e) cantitatea de economii de energie [în ktep] care depăşesc cantitatea cumulată de economii de energie obligatorii pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 şi 31 decembrie 2020, pe care ţările părţi ale Comunităţii Energetice o iau în calcul pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2025 şi 31 decembrie 2030, în conformitate cu art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;
5) cantitatea cumulată totală de economii de energie [după aplicarea opţiunilor menţionate la art.71 alin.(2) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică].
3. Măsuri de politică în vederea îndeplinirii cerinţei de economisire menţionate la art.71 alin.(2) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică
3.1. Schemele de obligaţii în materie de eficienţă energetică menţionate la art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică:
1) descrierea schemei de obligaţii în materie de eficienţă energetică;
2) cantitatea cumulată şi anuală preconizată a economiilor şi durata perioadei (perioadelor) de obligaţie;
3) părţile obligate şi responsabilităţile acestora;
4) sectoarele-ţintă;
5) acţiunile eligibile prevăzute în cadrul măsurii;
6) informaţii cu privire la aplicarea următoarelor dispoziţii din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică:
a) dacă este cazul, acţiuni specifice, ponderea economiilor care trebuie realizate în gospodăriile afectate de sărăcia energetică;
b) economiile realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părţi terţe;
c) "constituirea de rezerve şi împrumuturile";
7) după caz, informaţii privind tranzacţionarea economiilor de energie;
3.2. Măsurile alternative menţionate la art.8 şi 12 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (cu excepţia impozitării):
1) tipul de măsură de politică;
2) scurtă descriere a măsurii de politică, inclusiv caracteristicile de concepţie, pentru fiecare măsură de politică notificată;
3) cantitatea totală cumulată şi anuală preconizată a economiilor pentru fiecare măsură şi/sau cantitatea de economii de energie în raport cu orice perioade intermediare;
4) autorităţile publice responsabile cu punerea în aplicare, părţile participante sau părţile mandatate şi responsabilităţile acestora în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurii sau a măsurilor de politică;
5) sectoarele-ţintă;
6) acţiunile eligibile prevăzute în cadrul măsurii;
7) dacă este cazul, măsuri de politică sau acţiuni individuale specifice care vizează sărăcia energetică.
3.3. Informaţii cu privire la măsurile de impozitare:
1) scurtă descriere a măsurii de impozitare;
2) durata măsurii de impozitare;
3) autoritatea publică de punere în aplicare;
4) cantitatea cumulată şi anuală preconizată a economiilor pentru fiecare măsură;
5) sectoarele-ţintă şi segmentul de contribuabili;
6) metodologia de calcul, inclusiv ce elasticităţi ale preţurilor sunt utilizate şi cum au fost stabilite, în conformitate cu pct.4 din anexa nr.2 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.
4. Metodologia de calcul pentru măsurile notificate în temeiul art.8 şi 11 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, cu excepţia măsurilor de impozitare:
1) metodele de măsurare utilizate, menţionate în pct.1 din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;
2) metoda de exprimare a economiilor de energie (economiile de energie primară sau finală);
3) duratele de viaţă ale măsurilor, rata de scădere a economiilor în timp şi abordarea utilizată pentru a ţine cont de durata de viaţă a economiilor;
4) scurtă descriere a metodologiei de calcul, inclusiv a modului în care se asigură condiţionalitatea şi importanţa economiilor şi ce metodologii şi criterii de referinţă sunt folosite pentru economiile preconizate şi gradate;
5) informaţii cu privire la modul în care sunt abordate posibilele suprapuneri între măsuri şi acţiunile individuale pentru a se evita dubla contorizare a economiilor de energie;
6) după caz, variaţiile climatice şi abordarea utilizată.
5. Monitorizare şi verificare
1) scurtă descriere a sistemului de monitorizare şi de verificare şi a procesului de verificare;
2) autoritatea publică de punere în aplicare şi principalele responsabilităţi ale acesteia în ceea ce priveşte sistemul de monitorizare şi de verificare în legătură cu schema de obligaţii în materie de eficienţă energetică sau măsurile alternative;
3) independenţa monitorizării şi a verificării faţă de părţile obligate, participante sau mandatate;
4) parte semnificativă din punct de vedere statistic a măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice, precum şi proporţiile şi criteriile utilizate pentru a defini şi a selecta un eşantion reprezentativ;
5) obligaţiile de raportare ale părţilor obligate (economiile de energie realizate de fiecare parte obligată sau de fiecare subcategorie de părţi obligate, precum şi economiile totale realizate în cadrul schemei);
6) publicarea economiilor de energie realizate (în fiecare an) în cadrul schemei de obligaţii în materie de eficienţă energetică şi al măsurilor alternative;
7) informaţii despre dreptul ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice privind sancţiunile care trebuie aplicate în caz de neconformitate;
8) informaţii privind măsurile de politică prevăzute în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare.
Anexa nr.3
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
CADRUL GENERAL PENTRU STRATEGIILE PE TERMEN LUNG
1. PREZENTARE GENERALĂ ŞI PROCESUL
DE ELABORARE A STRATEGIILOR
1) Rezumat
2) Contextul juridic şi contextul politicii
3) Consultarea publică.
2. CONŢINUT
2.1. Reducerile totale ale emisiilor de GES şi sporirea reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi
1) Reducerile preconizate ale emisiilor şi sporirea sechestrărilor până în 2050
2) Obiectivul naţional al reducerilor preconizate pentru 2030 şi, dacă există, după 2030 şi etapele orientative pentru 2040 şi 2050
3) Politici şi măsuri de adaptare.
2.2. Energia din surse regenerabile
În măsura în care este fezabil, ponderea estimată probabilă a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală până în 2050.
2.3. Eficienţa energetică
În măsura în care este fezabil, consumul estimat probabil de energie până în 2050.
2.4. Conţinut legat în mod specific de sector
2.4.1. Sistemul energetic
1) Traiectoria sau intervalul vizat sau probabil al emisiilor în viitor
2) Descrierea generală a principalilor factori care contribuie la îmbunătăţirea eficienţei energetice, a flexibilităţii cererii şi a consumului de energie, precum şi evoluţia acestora din 2025 şi ulterior.
2.4.2. Industria
1) Reducerile preconizate ale emisiilor în funcţie de sector şi cererea preconizată de energie
2) Viziunea de ansamblu asupra politicilor, a măsurilor şi a planurilor existente pentru decarbonizare, descrise în partea 1 punctul 2.1 din anexa nr.1.
2.4.3. Transport
1) Emisiile şi sursele de energie preconizate, defalcate în funcţie de tipul de transport (transportul cu autoturisme şi camionete, transportul rutier cu vehicule grele, transportul maritim, transportul aerian, transportul feroviar)
2) Opţiunile în materie de decarbonizare.
2.4.4. Agricultura şi folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de destinaţie şi/sau a modului de folosinţă al terenurilor şi silvicultura (FTSCFTS)
1) În măsura în care este fezabil, emisiile preconizate defalcat pe surse şi pe fiecare tip de GES
2) Opţiunile de reducere a emisiilor planificate
3) Legăturile cu politicile agricole şi de dezvoltare rurală.
3. FINANŢARE
1) Estimări privind investiţiile necesare
2) Politicile şi măsurile privind activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare conexe.
4. EVALUAREA DE IMPACT A ASPECTELOR SOCIOECONOMICE
5. ANEXE (după caz)
Detalii privind modelarea (inclusiv ipotezele) şi/sau analize, indicatori etc.
Anexa nr.4
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
DECARBONIZAREA: EMISIILE
ŞI ABSORBŢIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ
|
Progresele actuale şi preconizate pentru realizarea altor obiective naţionale legate de emisiile de gaze cu efect de seră stabilite în planurile naţionale integrate privind energia şi clima, inclusiv a obiectivelor sectoriale în conformitate cu pct.11 subpct.4 lit.a) liniuţa a doua |
||||||||||||
| Obiectiv naţional (1) |
Speci- ficaţie |
Element de raportare | Denumirea obiectivului naţional |
Sector (sectoarele) vizat(e) |
Descriere (2) |
Unitate (3) | GWP utilizat (4) | Anul | ||||
| X-3 (5) |
X-2 | t | t+5 | t+10 | ||||||||
| Obiectivul naţional nr.1 (1) | Ocaz | Obiectivul | ||||||||||
| Progresele actuale | ||||||||||||
| Progresele preconizate în cadrul scenariului WEM | ||||||||||||
| Progresele preconizate în cadrul scenariului WAM | ||||||||||||
| Obiectivul naţional nr.2 (1) | Ocaz | Obiectivul | ||||||||||
| Progresele actuale | ||||||||||||
| Progresele preconizate în cadrul scenariului WEM | ||||||||||||
| Progresele preconizate în cadrul scenariului WAM | ||||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare dacă sunt necesare pentru orice alt obiectiv naţional | Ocaz | Obiectivul | ||||||||||
| Progresele actuale | ||||||||||||
| Progresele preconizate în cadrul scenariului WEM | ||||||||||||
| Progresele preconizate în cadrul scenariului WAM | ||||||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; t = primul an care se termină în 0 sau 5 următor anului de raportare ____________________ (1) Statele membre adaugă rânduri suplimentare în cazul în care sunt aplicabile şi alte obiective naţionale. (2) Descriere textuală care trebuie furnizată pentru clarificare şi în cazul în care obiectivele şi progresele înregistrate pentru realizarea acestora nu pot fi exprimate utilizând coloanele cantitative. (3) Unitate comparabilă cu unitatea de date privind progresele preconizate. (4) Informaţiile depind de valorile potenţialului de încălzire globală în funcţie de care s-au calculat emisiile de GES. REv 4 = Valorile potenţialului de încălzire globală din cel de al 4-lea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice; REv 5 = Valorile potenţialului de încălzire globală din cel de al 5-lea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice. (5) X-3 nu se aplică primelor rapoarte intermediare din 2025. |
||||||||||||
Anexa nr.5
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PUNEREA
ÎN APLICARE A POLITICILOR ŞI A MĂSURILOR NAŢIONALE
|
Tabelul 1 Caracteristicile principale şi progresele înregistrate pentru punerea în aplicare a politicilor şi a măsurilor |
||||||||||
| Numărul politicii/ măsurii | Numărul politicii/ măsurii în PNEC, dacă este diferit | Denumirea politicii/ măsurii | Politică/ măsură unică sau grupată | În cazul unei politici/ măsuri grupate (ce politici sau măsuri unice include) | Obiectivul (obiectivele) sau contribuţia (contribuţiile) relevantă (relevante) la care contribuie politica sau măsura (1) | Acoperire geografică (2) | Sector (sectoare) vizat(e) (3) | Obiectiv (4) | Obiectiv cuantificat (5) | Scurtă descriere |
| O | Ocaz | O | O | O | O | O | O | O | Ocaz | O |
| Politica/ măsura 1 | ||||||||||
| Politica/ măsura 2 | ||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||||
|
Legendă: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se selectează una sau mai multe dintre următoarele obiective şi contribuţii în PNIEC: În cadrul dimensiunii Decarbonizare: emisii şi absorbţii de GES – obiectivul naţional privind emisiile de gaze cu efect de seră. Alte obiective, inclusiv obiective sectoriale şi obiective privind adaptarea. În cadrul dimensiunii Decarbonizare: energie din surse regenerabile – o contribuţie la obiectivul obligatoriu, astfel cum se prevede la art.6 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; Traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală pentru perioada 2025-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii şi răcirii şi al transporturilor; Traiectoriile estimate pentru fiecare tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile; Traiectoriile estimate privind cererea de bioenergie, defalcată pe energie termică, energie electrică şi transporturi, şi privind oferta de biomasă, defalcată pe materii prime şi provenienţă; Alte traiectorii şi obiective naţionale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale. În cadrul dimensiunii Eficienţă energetică – o contribuţie orientativă a eficienţei energetice pe plan naţional la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice privind eficienţa energetică, astfel cum se menţionează la art.1 şi la art.30 alin.(2) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; Cantitatea cumulată de economii de energie la nivelul utilizării finale care urmează să fie realizată în perioada 2025-2030 în temeiul art.71 alin.(2) privind obligaţiile de economisire a energiei din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; Reperele orientative ale strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale; Suprafaţa totală care urmează să fie renovată sau economiile de energie anuale echivalente care urmează să fie realizate în perioada 2025-2030 în temeiul art.14 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, de exemplu referitor la rolul clădirilor organismelor publice; Alte obiective naţionale, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung şi obiective sectoriale, precum şi obiectivele naţionale în domenii precum eficienţa energetică în sectorul transporturilor şi în ceea ce priveşte încălzirea şi răcirea. În cadrul dimensiunii Securitate energetică – obiectivele naţionale în ceea ce priveşte sporirea gradului de diversitate a surselor de energie şi a aprovizionării cu energie din ţări terţe care ar putea avea drept scop reducerea dependenţei de importurile de energie; Obiectivele naţionale în ceea ce priveşte reducerea dependenţei de importurile de energie din ţări terţe, pentru a îmbunătăţi rezilienţa sistemelor energetice regionale şi naţionale; Obiectivele naţionale privind creşterea flexibilităţii sistemului energetic naţional, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii şi stocarea energiei; Obiectivele naţionale privind gestionarea diminuării sau a întreruperii aprovizionării cu o sursă de energie, pentru a îmbunătăţi rezilienţa sistemelor energetice regionale şi naţionale. În cadrul dimensiunii Piaţa internă a energiei – nivelul de interconectivitate a reţelelor electrice în 2030 spre care tinde statul, având în vedere obiectivul de interconectare a reţelelor electrice de cel puţin 15% până în 2030; Proiectele esenţiale privind infrastructura de transport al energiei electrice şi al gazului şi, după caz, proiectele de modernizare care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice; Principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor de interes comun (PIC); Obiectivele naţionale referitoare la alte aspecte ale pieţei interne a energiei, precum creşterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special în ceea ce priveşte promovarea unor preţuri la energia electrică stabilite în mod competitiv în conformitate cu legislaţia sectorială relevantă, integrarea şi cuplarea pieţelor în scopul de a spori capacitatea comercializabilă a interconexiunilor existente, reţelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare şi limitare, precum şi semnalele de preţ în timp real; Obiectivele naţionale legate de participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, participarea activă a cererii şi stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate pieţele energiei; Obiectivele naţionale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic şi beneficiile obţinute de pe urma autogenerării şi a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente; Obiectivele naţionale privind asigurarea adecvanţei sistemului energetic, precum şi privind flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce priveşte producţia de energie din surse regenerabile; Obiectivele naţionale privind protecţia consumatorilor de energie şi îmbunătăţirea competitivităţii sectorului de energie cu amănuntul; Obiectivele naţionale privind sărăcia energetică. În cadrul dimensiunii Cercetare, inovare şi competitivitate – obiectivele naţionale şi obiectivele de finanţare privind inovarea şi cercetarea publică şi, dacă sunt disponibile, privind inovarea şi cercetarea privată legată de uniunea energetică; Obiectivele naţionale pentru 2050 privind promovarea tehnologiilor pentru energie nepoluantă şi, dacă este cazul, obiectivele naţionale, inclusiv cele pe termen lung (2050), privind implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, inclusiv pentru decarbonizarea sectoarelor industriale mari consumatoare de energie şi mari generatoare de emisii de carbon şi, dacă este cazul, pentru infrastructura aferentă de transport şi stocare a dioxidului de carbon; Obiectivele naţionale referitoare la competitivitate. (2) Se alege dintre următoarele categorii: acoperă două sau mai multe ţări, naţională, regională, locală. (3) Se alege una sau mai multe dintre următoarele sectoare: aprovizionarea cu energie, inclusiv extracţia, transportul, distribuţia şi depozitarea combustibililor, precum şi transformarea energiei pentru încălzire şi răcire şi producţia de energie electrică; consumul de energie, inclusiv consumul de combustibili şi de energie electrică de către utilizatorii finali cum ar fi gospodăriile, administraţia publică, sectorul serviciilor, industria şi agricultura; transporturi; procese industriale, inclusiv activităţile industriale de transformare a materialelor prin procedee chimice sau fizice care generează emisii de gaze cu efect de seră, utilizarea gazelor cu efect de seră în produse şi utilizările neenergetice ale combustibililor fosili; agricultură; FTSCFTS; gestionarea deşeurilor/deşeuri; alte sectoare. (4) Obiectiv înseamnă "formularea în prealabil a efectelor, inclusiv a rezultatelor şi a impactului scontate ale intervenţiei". Se alege una sau mai multe dintre următoarele obiective, precum şi se adăugă şi se specifică obiective suplimentare la rubrica "Altele": Pentru aprovizionarea cu energie – creşterea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul energiei electrice; creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii; trecerea la combustibili cu intensitate mai mică a emisiilor de carbon; generarea sporită de energie din surse neregenerabile cu emisii scăzute de carbon (nucleară); reducerea pierderilor; îmbunătăţirea eficienţei în sectorul energetic şi al transformării energiei; captarea şi stocarea carbonului sau captarea şi utilizarea carbonului; controlul emisiilor fugitive din producerea de energie; creşterea numărului de surse utilizate pentru producerea de energie primară; reducerea dependenţei energetice de ţările terţe; îmbunătăţirea rezilienţei infrastructurii de aprovizionare cu energie, inclusiv asigurarea aprovizionării cu energie în cazul unor perturbări majore ale reţelei; creşterea capacităţii reţelei de energie electrică de a absorbi o pondere mai mare a producţiei de energie din surse regenerabile; creşterea interconectivităţii reţelelor electrice; creşterea convergenţei preţurilor pe pieţele energiei electrice; creşterea participării consumatorilor pe pieţele energiei; creşterea flexibilităţii şi a adecvanţei sistemului energetic; cercetarea şi inovarea în domeniul aprovizionării cu energie; alte obiective legate de aprovizionarea cu energie. Pentru consumul de energie – îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor; îmbunătăţirea eficienţei energetice a aparaturii electrocasnice; îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul serviciilor/în sectorul terţiar; îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectoarele industriale de utilizare finală; gestionarea/reducerea cererii; cercetarea şi inovarea în domeniul tehnologiilor, al proceselor şi al materialelor care vor contribui la scăderea consumului de energie; alte obiective legate de consumul de energie. Pentru transporturi – îmbunătăţirea eficienţei energetice a vehiculelor; transferul modal la transportul public sau la cel nemotorizat; combustibili cu emisii reduse de carbon; transport rutier electric; gestionarea/reducerea cererii; îmbunătăţirea comportamentului; îmbunătăţirea infrastructurii de transport; reducerea emisiilor generate de transportul aerian sau maritim internaţional; cercetarea şi inovarea în vederea reducerii emisiilor generate de sectorul transporturilor; inovarea în digitalizarea transporturilor; alte obiective în domeniul transporturilor. Pentru procesele industriale – instalarea unor tehnologii de reducere a emisiilor; controlul îmbunătăţit al emisiilor fugitive din procesele industriale; controlul îmbunătăţit al producţiei, al emisiilor fugitive şi al emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră; înlocuirea gazelor fluorurate cu gaze cu potenţial de încălzire globală (PÎG) mai mic; cercetare şi inovare în vederea reducerii consumului de energie al industriei UE; alte obiective legate de procesele industriale. Pentru gestionarea deşeurilor/deşeuri – gestionarea/reducerea cererii; intensificarea reciclării; intensificarea colectării şi utilizării CH4; utilizarea unor tehnologii îmbunătăţite de tratare a deşeurilor; îmbunătăţirea gestionării depozitelor de deşeuri; incinerarea deşeurilor cu utilizare de energie; sisteme îmbunătăţite de gestionare a apelor uzate; reducerea depozitării deşeurilor; alte obiective legate de deşeuri. Pentru agricultură – reducerea utilizării îngrăşămintelor/gunoiului de grajd pe terenurile cultivate; alte activităţi care permit o gestionare îmbunătăţită a terenurilor cultivate; gestionarea îmbunătăţită a efectivului de animale; sisteme îmbunătăţite de gestionare a deşeurilor animale; activităţi de îmbunătăţire a gestionării păşunilor sau a pajiştilor; gestionarea îmbunătăţită a solurilor organice; alte obiective legate de agricultură. Pentru FTSCFTS – împădurirea şi reîmpădurirea; conservarea carbonului în pădurile existente; ameliorarea producţiei în pădurile existente; creşterea rezervei de produse forestiere recoltate; îmbunătăţirea gestionării pădurilor; prevenirea despăduririi; consolidarea protecţiei împotriva perturbărilor naturale; înlocuirea materiilor prime şi a materialelor care generează emisii importante de GES cu produse forestiere recoltate; prevenirea drenării sau reumidificarea zonelor umede; refacerea terenurilor degradate; alte obiective legate de FTSCFTS. Pentru Altele – se prezintă o scurtă descriere a obiectivului. (5) În cazul obiectivelor cuantificate, se precizează cel puţin valoarea (valorile), unitatea (unităţile), anul de sfârşit şi anul de bază. Obiectivele cuantificate trebuie să fie specifice, măsurabile, abordabile, relevante şi încadrate în timp. |
||||||||||
| Evaluarea contribuţiei politicii sau a măsurii la îndeplinirea obiectivului/ obiectivelor privind neutralitatea climatică ale Comunităţii Energetice prevăzut la pct.1 şi la realizarea strategiei pe termen lung menţionată la pct.37 | Tipul instru- mentului de politică (6) |
Politicile uniunii energetice care au dus la punerea în aplicare a politicii/ măsurii | Stadiul punerii în aplicare (9) | Perioada de punere în aplicare | Entităţi responsabile de punerea în aplicare a politicii (10) | Indicatori utilizaţi pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în timp (11) |
|||||||
| Politica uniunii ener- getice (7) |
Altele | Dispo- ziţia rele- vantă (8) |
Început | Sfârşit | Tip | Denu-mire | Des-criere | Anul | Valoare | ||||
| O | O | O | Ocaz | O | O | Ocaz | O | Ocaz | |||||
| Politica/ măsura 1 | |||||||||||||
| Politica/ măsura 2 | |||||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | |||||||||||||
|
____________________ (6) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Decarbonizare: energie din surse regenerabile. Se raportează toate politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare. (7) Se raportează evaluări ex post pentru mai mulţi ani; informaţiile disponibile trebuie să se axeze pe anii care se termină în 0 sau 5. (8) Evaluările ex post includ toate evaluările bazate pe rezultatele aferente întregii perioade de punere în aplicare sau unor părţi ale acesteia. (9) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Eficienţă energetică. Se raportează toate politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare. (10) Se raportează evaluări ex post pentru mai mulţi ani; informaţiile disponibile trebuie să se axeze pe anii care se termină în 0 sau 5. (11) Evaluările ex post includ toate evaluările bazate pe rezultatele aferente întregii perioade de punere în aplicare sau unor părţi ale acesteia. |
|||||||||||||
| Actualizare de la ultima transmitere (12) | Explicaţii privind actualizarea sau link către un document suplimentar | Progresele înregistrate în raport cu obiectivul de politică (13) | Progresele înregistrate în raport cu indicatorii de politică (14) | Trimiteri la evaluări şi la rapoartele tehnice justificative | Observaţii generale | |||
| Indicator | Valoare | Anul | Unitate | |||||
| O | Ocaz | O | Ocaz | O | O | |||
|
____________________ (12) Se alege dintre următoarele opţiuni: Adoptarea unei noi măsuri, încheierea unui acord, publicarea unui act legislativ; Începerea/punerea în aplicare a unei măsuri/a unui program; Eliminarea/încetarea/finalizarea unei măsuri; Modificări în ceea ce priveşte punerea în aplicare sau proiectarea şi prelungirea unei măsuri în curs; Informaţii referitoare la monitorizare, informaţii actualizate cu privire la progresele înregistrate sau rezultatele unei evaluări a impactului; Continuarea măsurilor existente/fără actualizări semnificative; Proiecte, anunţuri, angajamente, măsuri planificate, discuţii privind o nouă măsură; Altele. (13) Se prezintă o descriere calitativă a progreselor înregistrate în raport cu obiectivul de politică. (14) Se specifică indicatorii, inclusiv unitatea şi valorile indicatorilor respectivi care au fost utilizaţi (ex post) la monitorizarea şi evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte politicile şi măsurile. Se precizează anul sau anii în care se aplică valoarea respectivă. Se specifică valori pentru mai mulţi indicatori şi pentru mai mulţi ani. Indicatorii de performanţă identificaţi de statele membre trebuie să fie relevanţi, acceptaţi, credibili, simpli şi robuşti. |
||||||||
| Raportare specifică dimensiunii | |||
| Vector(i) vizat (vizaţi) (15) | Prioritatea C&I a uniunii energetice care beneficiază de sprijin (16) | Tehnologii energetice curate/cu emisii reduse de carbon care beneficiază de sprijin (17) | Sectoare care beneficiază de sprijin (18) |
| Ocaz | O | O | Ocaz |
|
____________________ (15) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Securitate energetică. Se alege una sau mai multe dintre următorii vectori, inclusiv se adăugă şi specifică vectori suplimentari la rubrica "Alţi combustibili": Întregul sistem; Energie electrică; Gaze; Produse petroliere; Energie nucleară; Energie termică; Alţi combustibili. (16) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Cercetare, inovare şi competitivitate. Se alege una sau mai multe priorităţi dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar. (17) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Cercetare, inovare şi competitivitate. "Tehnologiile energetice curate şi tehnologiile cu emisii reduse de carbon" includ toate tehnologiile vizate de Planul SET. Se alege una sau mai multe tehnologii dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar. (18) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Cercetare, inovare şi competitivitate. Se include o descriere a sectoarelor care sunt sprijinite de această politică. |
|||
|
Tabelul 2 Rezultatele disponibile ale evaluărilor ex ante şi ex post ale efectelor fiecărei politici şi măsuri sau ale grupurilor de politici şi măsuri asupra producţiei de energie din surse regenerabile (1) |
||||||||||||
| Numărul politicii/ măsurii | Evaluare ex ante | Evaluare ex post | ||||||||||
| Producţia de energie din surse regenerabile (ktep/an) | Explicarea bazei folosite pentru estimare | Documen- taţia/sursa estimării dacă este disponibilă (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
Anul pentru care se aplică producţia (2) | Producţia de energie din surse regenerabile (ktep/an) (3) | Explicarea bazei folosite pentru estimare | Documen- taţia/sursa estimării dacă este disponibilă (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
||||||
| t | t+5 | t+10 | t+15 | |||||||||
| V | ||||||||||||
| Politica/ Măsura 1 | ||||||||||||
| Politica/ Măsura 2 | ||||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||||||
|
Legendă: V = voluntare; t – reprezintă primul an care se termină în 0 sau 5 următor anului de raportare ____________________ (1) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Decarbonizare: energie din surse regenerabile. Statele membre trebuie să raporteze toate politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare. (2) Se raportează evaluări ex post pentru mai mulţi ani; informaţiile disponibile trebuie să se axeze pe anii care se termină în 0 sau 5. (3) Evaluările ex post includ toate evaluările bazate pe rezultatele aferente întregii perioade de punere în aplicare sau unor părţi ale acesteia. |
||||||||||||
|
Tabelul 3 Rezultatele disponibile ale evaluărilor ex ante şi ex post ale efectelor fiecărei politici şi măsuri sau ale grupurilor de politici şi măsuri privind eficienţa energetică (1) |
||||||||||
| Numărul politicii/ măsurii | Evaluare ex ante | Evaluare ex post | ||||||||
| Reduceri de energie (ktep/an, energie finală) | Explicarea bazei folosite pentru estimare | Documenta- ţia/sursa estimării dacă este disponibilă (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
Anul pentru care se aplică reducerea (2) | Reduceri de energie (ktep/an, energie finală) (3) | Explicarea bazei folosite pentru estimare | Documenta- ţia/sursa estimării dacă este disponibilă (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă) |
||||
| t | t+5 | t+10 | t+15 | |||||||
| V | ||||||||||
| Politica/ Măsura 1 | ||||||||||
| Politica/ Măsura 2 | ||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||||
|
Legendă: V = voluntare; t reprezintă primul an care se termină în 0 sau 5 următor anului de raportare ____________________ (1) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Eficienţă energetică. Se raportează toate politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare. (2) Se raportează evaluări ex post pentru mai mulţi ani; informaţiile disponibile trebuie să se axeze pe anii care se termină în 0 sau 5. (3) Evaluările ex post includ toate evaluările bazate pe rezultatele aferente întregii perioade de punere în aplicare sau unor părţi ale acesteia. |
||||||||||
|
Tabelul 4 Costurile şi beneficiile, preconizate sau realizate, disponibile ale politicilor şi măsurilor individuale sau ale grupurilor de politici şi măsuri privind producţia de energie din surse regenerabile (1) |
| Numărul politicii/ măsurii | Anul | Costurile şi beneficiile preconizate (evaluare ex ante) | Costurile şi beneficiile realizate (evaluare ex post) | |||||||||||||||||||
| Anul (anii) pentru care a fost calculat costul | Costul brut în euro pe tep de produc- ţie de energie din surse regene- rabile |
Costurile anuale brute absolute în euro | Beneficiile anuale absolute în euro | Beneficiile (3) în euro pe tep de producţie de energie din surse regene- rabile |
Costurile nete în euro pe tep de produc- ţie de energie din surse regene- rabile |
Costul anual net absolut în euro | Anul cores-punzător preţului | Descrierea estimărilor de costuri (baza estimării costurilor, tipul costurilor incluse în estimare, metodologia utilizată) (4) | Documen- taţia/ sursa (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra res- pectivă) |
Descri- erea altor beneficii |
Anul (anii) pentru care a fost calculat costul | Costul brut în euro pe tep de producţie de energie din surse regene- rabile |
Costurile anuale brute absolute în euro | Beneficiile (2) în euro pe tep de producţie de energie din surse regene- rabile |
Beneficiile anuale absolute (2) în euro | Costurile nete în euro pe tep de producţie de energie din surse regene- rabile |
Costurile anuale nete absolute în euro | Anul cores-punzător preţului | Descrierea estimărilor de costuri (baza estimării costurilor, tipul costurilor incluse în estimare, metodologia utilizată) (3) | Documen- taţia/ sursa (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra res- pectivă) |
Descri- erea altor beneficii |
|
| V | ||||||||||||||||||||||
| Politica/ Măsura 1 | ||||||||||||||||||||||
| Politica/ Măsura 2 | ||||||||||||||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||||||||||||||||
|
V = voluntare ____________________ (1) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Decarbonizare: energie din surse regenerabile. Se raportează toate politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare. (2) Beneficiile se înscriu sub formă de valoare negativă. (3) Descrierea trebuie să includă tipul de costuri şi beneficii care au fost luate în considerare, părţile interesate luate în considerare la evaluarea costurilor şi a beneficiilor, situaţia de referinţă cu care se compară costurile şi beneficiile, precum şi metodologia utilizată. (4) Se specifică indicatorii, inclusiv unitatea şi valorile indicatorilor respectivi care au fost utilizaţi (ex post) la monitorizarea şi evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte politicile şi măsurile. Descrierea trebuie să includă anul sau anii în care se aplică valoarea respectivă. Se pot preciza valori pentru mai mulţi indicatori şi pentru mai mulţi ani. Indicatorii de performanţă identificaţi de statele membre trebuie să fie relevanţi, acceptaţi, credibili, simpli şi robuşti. |
|
Tabelul 5 Costurile şi beneficiile, preconizate sau realizate, disponibile ale politicilor şi măsurilor individuale sau ale grupurilor de politici şi măsuri privind eficienţa energetică (1) |
| Numărul politicii/ măsurii | Anul | Costurile şi beneficiile preconizate (evaluare ex ante) | Costurile şi beneficiile realizate (evaluare ex post) | |||||||||||||||||||
| Anul (anii) pentru care a fost calculat costul | Costul brut în euro pe tep de reduceri de energie finală | Costurile anuale brute absolute în euro | Beneficiile anuale absolute (2) în euro | Beneficiile (2) în eoro pe tep de reduceri de energie finală | Costurile nete în euro pe tep de reduceri de energie finală | Costul anual net absolut în euro | Anul cores-punzător preţului | Descrierea estimărilor de costuri (baza estimării costurilor, tipul costurilor incluse în estimare, metodologia utilizată) (4) | Documen- taţia/ sursa (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra res- pectivă) |
Descri- erea altor beneficii |
Anul (anii) pentru care a fost calculat costul | Costul brut în euro pe tep de reduceri de energie finală | Costurile anuale brute absolute în euro | Beneficiile (2) în euro pe tep de reduceri de energie finală | Beneficiile anuale absolute (2) în euro | Costurile nete în euro pe tep de reduceri den energie finală | Costurile anuale nete absolute în euro | Anul cores-punzător preţului inţă | Descrierea estimărilor de costuri (baza estimării costurilor, tipul costurilor incluse în estimare, metodologia utilizată) (3) | Documen- taţia/ sursa (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra res- pectivă) |
Descri- erea altor beneficii |
|
| V | ||||||||||||||||||||||
| Politica/ Măsura 1 | ||||||||||||||||||||||
| Politica/ Măsura 2 | ||||||||||||||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||||||||||||||||
|
V = voluntare ____________________ (1) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Eficienţă energetică. Se raportează toate politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare. (2) Beneficiile se înscriu în formular valoare negativă. (3) Descrierea trebuie să includă tipul de costuri şi beneficii care au fost luate în considerare, părţile interesate luate în considerare la evaluarea costurilor şi a beneficiilor, situaţia de referinţă cu care se compară costurile şi beneficiile, precum şi metodologia utilizată. (4) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri care contribuie la dimensiunea Cercetare, inovare şi competitivitate. "Tehnologiile energetice curate şi tehnologiile cu emisii reduse de carbon" includ toate tehnologiile vizate. Descrierea trebuie să includă una sau mai multe tehnologii dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar. |
Anexa nr.6
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
DECARBONIZAREA: ADAPTARE
|
Tabelul 1 Obiectivele de adaptare în planurile naţionale integrate privind energia şi clima |
||
| Obiectivele de adaptare în planurile naţionale integrate privind energia şi clima |
Specificaţie | Răspuns |
| Sunt incluse obiective de adaptare în conformitate cu pct.11 în PNIEC? (1) | O | |
| Următoarea prezentare a PNIEC va include obiective de adaptare? (1) | V | |
| În cazul în care sunt incluse obiective de adaptare în PNIEC sau în prezentarea planificată a planului naţional integrat privind energia şi clima, vă rugăm să furnizaţi o prezentare generală a acestor obiective. | V | |
| Dacă sunt disponibile, vă rugăm să furnizaţi alte documente care conţin obiective de adaptare relevante pentru realizarea obiectivelor uniunii energetice şi a angajamentelor pe termen lung asumate în legătură cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris, precizând data adoptării şi un link către document. | V | |
|
Legendă: O = obligatorii; V = voluntare ____________________ (1) Statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opţiuni: Da; Nu. |
||
|
Tabelul 2 Informaţii privind adaptarea care pot afecta realizarea obiectivelor uniunii energetice şi angajamentele pe termen lung asumate în legătură cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris |
|||
| Informaţii privind adaptarea care pot afecta realizarea obiectivelor uniunii energetice şi angajamentele pe termen lung asumate în legătură cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris |
Dimensiune | Specifi- caţie |
Răspuns |
|
Circumstanţe naţionale |
|||
| 1.Vulnerabilităţi, inclusiv legate de capacităţile de adaptare (identificate în PNIEC şi/sau în alte documente identificate în tabelul 1 – a se menţiona referinţele) care sunt relevante pentru dimensiunea selectată a uniunii energetice | Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | O | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | Ocaz | ||
| Eficienţa energetică | Ocaz | ||
| Securitatea energetică | Ocaz | ||
| Piaţa internă a energiei | Ocaz | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | Ocaz | ||
| 1. a) Dacă sunt relevante şi disponibile,
Furnizaţi informaţiile privind vulnerabilităţile menţionate în câmpul 1 de mai sus, inclusiv capacităţile de adaptare, defalcate pe grupuri vulnerabile (1) |
Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | V | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | V | ||
| Eficienţa energetică | V | ||
| Securitatea energetică | V | ||
| Piaţa internă a energiei | V | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | V | ||
| 2. Riscul de potenţiale impacturi în viitor (identificate în PNIEC şi/sau în alte documente identificate în tabelul 1 – a se menţiona referinţele) care sunt relevante pentru dimensiunea selectată a uniunii energetice | Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | O | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | Ocaz | ||
| Eficienţa energetică | Ocaz | ||
| Securitatea energetică | Ocaz | ||
| Piaţa internă a energiei | Ocaz | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | Ocaz | ||
|
Strategii şi planuri |
|||
| 3. Obiectivele de adaptare (identificate în PNIEC şi/sau în alte documente identificate în tabelul 1 – a se menţiona referinţele) care sunt relevante pentru dimensiunea selectată a uniunii energetice | Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | O | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | Ocaz | ||
| Eficienţa energetică | Ocaz | ||
| Securitatea energetică | Ocaz | ||
| Piaţa internă a energiei | Ocaz | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | Ocaz | ||
| 4. Provocări, lacune şi obstacole în calea adaptării (identificate în PNIEC şi/sau în alte documente identificate în tabelul 1 – a se menţiona referinţele) care sunt relevante pentru dimensiunea selectată a uniunii energetice | Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | V | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | V | ||
| Eficienţa energetică | V | ||
| Securitatea energetică | V | ||
| Piaţa internă a energiei | V | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | V | ||
| 5. Acţiunile prevăzute, bugetul şi calendarul în ceea ce priveşte obiectivele de adaptare identificate în câmpul 3 | Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | V | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | V | ||
| Eficienţa energetică | V | ||
| Securitatea energetică | V | ||
| Piaţa internă a energiei | V | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | V | ||
| 6. Prezentare generală a conţinutului strategiilor, politicilor, planurilor şi eforturilor subnaţionale în ceea ce priveşte obiectivele de adaptare identificate în câmpul 3 | Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | V | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | V | ||
| Eficienţa energetică | V | ||
| Securitatea energetică | V | ||
| Piaţa internă a energiei | V | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | V | ||
|
Monitorizarea şi evaluarea |
|||
| 7. Progresele înregistrate pentru reducerea impactului schimbărilor climatice şi a vulnerabilităţilor şi riscurilor climatice (identificate în PNIEC şi/sau în alte documente identificate în tabelul 1 – a se menţiona referinţele) care sunt relevante pentru dimensiunea selectată a uniunii energetice | Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | V | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | V | ||
| Eficienţa energetică | V | ||
| Securitatea energetică | V | ||
| Piaţa internă a energiei | V | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | V | ||
| 7 (a). Dacă sunt relevante şi disponibile, furnizaţi informaţii privind progresele înregistrate înspre reducerea impactului schimbărilor climatice şi a vulnerabilităţilor şi riscurilor climatice menţionate în câmpul 7 de mai sus, defalcate pe grupuri vulnerabile (1) | Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | V | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | V | ||
| Eficienţa energetică | V | ||
| Securitatea energetică | V | ||
| Piaţa internă a energiei | V | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | V | ||
| 8. Progresele înregistrate pentru creşterea capacităţii de adaptare (identificate în PNIEC şi/sau în alte documente identificate în tabelul 1 – a se menţiona referinţele) care sunt relevante pentru dimensiunea selectată a uniunii energetice | Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | V | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | V | ||
| Eficienţa energetică | V | ||
| Securitatea energetică | V | ||
| Piaţa internă a energiei | V | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | V | ||
| 9. Progresele înregistrate în punerea în aplicare pentru realizarea obiectivelor de adaptare identificate în câmpul 3 | Decarbonizarea: emisii şi absorbţii de GES | O | |
| Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | Ocaz | ||
| Eficienţa energetică | Ocaz | ||
| Securitatea energetică | Ocaz | ||
| Piaţa internă a energiei | Ocaz | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | Ocaz | ||
| 10. Progresele înregistrate pentru eliminarea obstacolelor (identificate în PNIEC şi/sau în alte documente identificate în tabelul 1 – a se menţiona referinţele) care sunt relevante pentru dimensiunea selectată a uniunii energetice | Decarbonizarea: energia din surse regenerabile | V | |
| Eficienţa energetică | V | ||
| Securitatea energetică | V | ||
| Piaţa internă a energiei | V | ||
| Cercetarea, inovarea şi competitivitatea | V | ||
|
Legendă: O = obligatorii; Ocaz= obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Grupul vulnerabil se referă la un segment al populaţiei umane care are tendinţa sau predispoziţia de a fi afectat negativ de variabilitatea şi schimbările climatice. |
|||
Anexa nr.7
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
DECARBONIZAREA: ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE
|
Tabelul 1 Ponderea sectorială (sectorul energiei electrice, al încălzirii şi răcirii şi al transporturilor) şi globală a energiei din surse regenerabile (1) |
||||
| Element de raportare | Speci- ficaţie |
Unitate | Anul | |
| X-3 | X-2 | |||
| Consumul final brut de energie din surse regenerabile | O | ktep | ||
| Consumul final brut de energie cu ajustare pentru sectorul aviaţiei | O | ktep | ||
| Ponderea globală a SRE | O | % | ||
| Producţia de energie electrică din surse regenerabile (cu normalizare) | O | GWh | ||
| Consumul brut total de energie electrică | O | GWh | ||
| Ponderea producţiei de E-SRE | O | % | ||
| Numărător T-SRE cu multiplicatori | O | ktep | ||
| Numitor T-SRE cu multiplicatori | O | ktep | ||
| Cota de consum de T-SRE | O | % | ||
| Numărător Î&R-SRE | O | ktep | ||
| Numitor Î&R-SRE | O | ktep | ||
| Din care căldura şi frigul reziduale utilizate prin intermediul reţelelor de încălzire/răcire centralizată | O (2) | ktep | ||
| Ponderea Î&R-SRE | O | % | ||
| Ponderea Î&R-SRE cu căldură şi frig reziduale | O | % | ||
| Energia din surse regenerabile şi din căldura şi frigul reziduale, utilizată în încălzirea şi răcirea centralizată | O (2) | ktep | ||
| Energia din toate sursele utilizată pentru încălzirea şi răcirea centralizată | O (2) | ktep | ||
| Ponderea energiei din surse regenerabile şi din căldura şi frigul reziduale, utilizată în încălzirea şi răcirea centralizată | O (2) | % | ||
| Transferuri statistice/proiecte comune/scheme de sprijin comune – suma totală care trebuie adăugată | O (2) | Ktep | ||
| Transferuri statistice/proiecte comune/scheme de sprijin comune – suma totală care trebuie dedusă | O | ktep | ||
| Producţia internă de hidrogen din surse regenerabile | V | ktep | ||
| Producţia internă de biogaz | V | ktep | ||
| În cazul în care una sau mai multe dintre ponderile SRE în X-3 sau X-2 au scăzut sub traiectoria naţională, astfel cum este specificată în planul naţional integrat privind energia şi clima sau sub ponderea de referinţă din 2020, explicaţi motivele acestei evoluţii şi indicaţi măsurile suplimentare planificate pentru a acoperi decalajul faţă de punctul de referinţă naţional | Ocaz | |||
| Furnizaţi informaţii din care să reiasă dacă statul membru intenţionează să utilizeze căldura reziduală şi frigul rezidual în scopul îndeplinirii obiectivului Î&R (pct. 57 şi 58 şi a obiectivelor Î&RC pct.59 în temeiul pct.57 şi, în consecinţă, dacă statul membru intenţionează să aplice obiectivul de la pct.1.1 (doar SRE) sau pe cel de la pct.1.3 (SRE+căldură/frig rezidual) | Ocaz | |||
| În cazul în care creşterea anuală medie este mai mică decât obiectivul Î&R prevăzut la pct.58, precizaţi nivelul atins şi să precizaţi motivele în acest sens, inclusiv cu privire la alegerea măsurilor [în conformitate cu pct.58 al doilea şi al treilea paragraf din REDII] | Ocaz | |||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii;. Ocaz = obligatorii, dacă este cazul, V = voluntare ____________________ (1) Pentru numărătorul total şi numitorul total se aplică toate dispoziţiile referitoare la calcul prevăzute în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. (2) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2025. |
||||
|
Tabelul 2 Capacitatea instalată totală pentru fiecare tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile (1) |
||||
| Tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile | Speci- ficaţie |
Unitate | Anul | |
| X-3 | X-2 | |||
| Energie hidroelectrică | O | MW | ||
|
din care doar energie hidroelectrică normalizată fără pompare |
O | MW | ||
|
din care energie hidroelectrică mixtă |
O | MW | ||
|
din care energie hidroelectrică cu pompare |
O | MW | ||
| Energie geotermică | O | MW | ||
| Energie solară | O | MW | ||
|
din care energie fotovoltaică |
O | MW | ||
|
din care panouri fotovoltaice <30 kW |
O (5) | MW | ||
|
din care acoperiş |
O (5) | MW | ||
|
din care neconectate la reţea |
O (5) | MW | ||
| Din care panouri fotovoltaice 30 Kw -1000 kW | O (5) | MW | ||
|
din care de pe acoperiş |
O (5) | MW | ||
| Din care neconectate la reţea | O (5) | MW | ||
| Din care panouri fotovoltaice ≥1 MW | O (5) | MW | ||
|
din care de pe acoperiş |
O (5) | MW | ||
|
din care neconectate la reţea |
O (5) | MW | ||
|
din care putere solară concentrată |
O | MW | ||
| Energie eoliană | O | MW | ||
|
Din care onshore |
O | MW | ||
|
Din care offshore |
O | MW | ||
| Biomasă (2), (3) | O | MW | ||
|
din care combustibili din biomasă solizi (4) |
O | MW | ||
|
din care biolichide |
O | MW | ||
|
din care combustibili din biomasă gazoşi (4) |
O | MW | ||
| Suprafaţa instalată cu colectoare solare | O | 1000 m2 | ||
| Capacitatea instalaţiilor cu biocombustibili lichizi | O | 1 000 de tone | ||
|
Din care biobenzină |
O | 1 000 de tone | ||
|
Din care biomotorine |
O | 1 000 de tone | ||
|
Din care biocarburanţi de tipul kerosenului |
O | 1 000 de tone | ||
|
Din care alţi biocombustibili lichizi |
O | 1 000 de tone | ||
| Informaţii relevante în cazul în care evoluţia capacităţii instalate are un impact asupra traiectoriilor globale şi sectoriale ale energiei din surse regenerabile în perioada 2021-2030 | O | 1 000 de tone | ||
|
Legendă: X = anul de raportare, O = obligatorii ____________________ (1) Categoriile care trebuie raportate în acest tabel se bazează pe chestionarele anuale Eurostat privind energia din surse regenerabile şi energia obţinută din deşeuri, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.141/2014 privind crearea sistemului de statistică energetică. (2) Conform definiţiei din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile: "biomasă" înseamnă fracţiunea biodegradabilă a produselor, a deşeurilor şi a reziduurilor de origine biologică din agricultură, inclusiv substanţe vegetale şi animale, din silvicultură şi din industriile conexe, inclusiv pescuitul şi acvacultura, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor, inclusiv deşeuri industriale şi municipale de origine biologică. (3) În cazul biolichidelor sau al combustibililor din biomasă solizi sau gazoşi amestecaţi, trebuie luată în considerare numai capacitatea corespunzătoare componentei biologice. Dacă nu sunt disponibile date privind capacitatea, furnizaţi o estimare bazată pe intrări, eficienţe, producţie şi ore la sarcină maximă atât pentru combustibilii fosili, cât şi pentru cei din surse regenerabile. (4) Conform definiţiei de la art.3 din din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, "combustibili din biomasă" înseamnă combustibili gazoşi şi solizi (în continuare – biocombustibili solizi) produşi din biomasă. (5) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2025. |
||||
|
Tabelul 3 Contribuţia efectivă totală (producţia brută de energie electrică) a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile în producţia de energie electrică |
||||
| Tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile | Speci- ficaţie |
Unitate | Anul | |
| X-3 | X-2 | |||
| Producţia normalizată de energie hidroelectrică | O | GWh | ||
| Din care doar energie hidroelectrică normalizată fără pompare | O | GWh | ||
| Din care energie hidroelectrică mixtă normalizată (numai partea de producţie fără pompare) | O | GWh | ||
| Producţia normalizată de energie eoliană | O | GWh | ||
| Din care producţia normalizată de energie eoliană onshore | O (1) | GWh | ||
| Din care producţia normalizată de energie eoliană offshore | O (1) | GWh | ||
| Din biolichide pure, conforme+neconforme | O | GWh | ||
| din care provenind din biolichide conforme pure (neamestecate) | O | GWh | ||
| din care provenind din culturi nealimentare şi nefurajere | O (1) | GWh | ||
| din care provenind din culturi alimentare şi furajere | O (1) | GWh | ||
| din care provenind de pe terenuri fără risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor | O (1) | GWh | ||
| Din biolichide conforme amestecate, numai componenta biologică | O | GWh | ||
| din care provenind din culturi nealimentare şi nefurajere | O (1) | GWh | ||
| din care provenind din culturi alimentare şi furajere | O (1) | GWh | ||
| din care provenind de pe terenuri fără risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor | O (1) | GWh | ||
| Din biogaz amestecat în reţea | O | GWh | ||
| Din care conforme | O (1) | GWh | ||
| Din biogaz contabilizat pentru energia electrică pe baza certificatelor | O (1) | GWh | ||
| Energie geotermică | O | GWh | ||
| Energie solară fotovoltaică | O | GWh | ||
| Din care panouri fotovoltaice <30 kW | O (2) | GWh | ||
| Din care de acoperiş | O (2) | GWh | ||
| Din care neconectate la reţea | O (2) | GWh | ||
| Din care panouri fotovoltaice 30 kW – 1000 kW | O (2) | GWh | ||
| Din care de acoperiş | O (2) | GWh | ||
| Din care neconectate la reţea | O (2) | GWh | ||
| Din care panouri fotovoltaice ≥1 MW | O (2) | GWh | ||
| Din care de acoperiş | O (2) | GWh | ||
| Din care neconectate la reţea | O (2) | GWh | ||
| Energie termică solară | O | GWh | ||
| Energia mareelor, a valurilor şi a mării | O | GWh | ||
| Deşeuri municipale (regenerabile) | O | GWh | ||
| Biocombustibili solizi | O | GWh | ||
| Din care conformi | O (1) | GWh | ||
| Informaţii relevante în cazul în care evoluţia producţiei brute de energie electrică are un impact asupra traiectoriilor globale şi sectoriale ale energiei din surse regenerabile în perioada 2025-2030 | O | |||
|
Legendă: X = anul de raportare, O = obligatorii. ____________________ (1) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2024. (2) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2025. |
||||
|
Tabelul 4 Contribuţia efectivă totală (consumul final brut de energie) a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile în generarea de încălzire şi răcire |
||||
| Tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile | Speci- ficaţie |
Unitate | Anul | |
|
Consumul final de energie din surse regenerabile şi de combustibili în industrie şi alte sectoare (gospodării, servicii comerciale şi publice, agricultură şi silvicultură, pescuit şi nespecificate în altă parte), cu excepţia transporturilor |
O | ktep | X-3 | X-2 |
| Mangal | O | ktep | ||
| Biogaz pur | O | ktep | ||
| Biogaz amestecat în reţea | O | ktep | ||
| Din care conform | O (1) | ktep | ||
| Biogazul contabilizat pentru consumul final de energie în industrie şi în alte sectoare pe baza certificatelor | O (1) | ktep | ||
| Energie geotermică (cu excepţia pompelor de căldură geotermică) | O | ktep | ||
| Energie termică solară | O | ktep | ||
| Deşeuri municipale regenerabile | O | ktep | ||
| Biocombustibili solizi, cu excepţia mangalului | O | ktep | ||
| Din care conformi | O (1) | ktep | ||
| toate biolichidele atât conforme, cât şi neconforme | O | ktep | ||
| din care numai biolichidele conforme | O | ktep | ||
| din care provenind din culturi nealimentare şi nefurajere | O (1) | ktep | ||
| din care provenind din culturi alimentare şi furajere | O (1) | ktep | ||
| din care provenind de pe terenuri fără risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor | O (1) | ktep | ||
| Producţia de căldură din combustibili din surse regenerabile | O | ktep | ||
| Energie geotermică (cu excepţia pompelor de căldură geotermică) | O | ktep | ||
| Energie termică solară | O | ktep | ||
| Deşeuri municipale - regenerabile | O | ktep | ||
| Biocombustibili solizi | O | ktep | ||
| Din care conformi | O (1) | ktep | ||
| Din biogaz pur | O | ktep | ||
| Din care conformi | O (1) | ktep | ||
| Din biogaz amestecat în reţea | O | ktep | ||
| Din care conform | O (1) | ktep | ||
| Din biogazul contabilizat pentru producţia de căldură pe baza certificatelor | O | ktep | ||
| toate biolichidele pure, atât conforme, cât şi neconforme | O | ktep | ||
| din care numai biolichidele pure conforme, | O | ktep | ||
| din care provenind din culturi nealimentare şi nefurajere | O (1) | ktep | ||
| din care provenind din culturi alimentare şi furajere | O (1) | ktep | ||
| din care provenind de pe terenuri fără risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor | O (1) | ktep | ||
| biolichide amestecate, conforme, numai componenta biologică | O | ktep | ||
| din care provenind din culturi nealimentare şi nefurajere | O (1) | ktep | ||
| din care provenind din culturi alimentare şi furajere | O (1) | ktep | ||
| din care provenind de pe terenuri fără risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor | O (1) | ktep | ||
| Din hidrogen de origine regenerabilă | O (1) | ktep | ||
| Din combustibili de origine nebiologică produşi din surse regenerabile (RFNBO) | O (1) | ktep | ||
| Căldură ambiantă (captată de pompele de căldură, cu excepţia pompelor de căldură cu sursa sol) | O | ktep | ||
| Din care aer-aer | O | ktep | ||
| Din care aer-apă | O | ktep | ||
| Din care aer-aer reversibilă | O | ktep | ||
| Din care aer-apă reversibilă | O | ktep | ||
| Din care de evaluare aer-aer | O | ktep | ||
| Din care de evaluare aer-apă | O | ktep | ||
| Din care apă-aer | O | ktep | ||
| Din care apă-apă | O | ktep | ||
| Energie geotermică cu utilizarea pompelor de căldură | O | ktep | ||
| Din care sol-aer | O | ktep | ||
| Din care sol-apă | O | ktep | ||
| Răcire din surse regenerabile | O (1) | ktep | ||
| Din care sisteme individuale de răcire cu capacitatea mai mare sau egală cu 1,5 MW | O (1) | ktep | ||
| Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbţie şi adsorbţie) | O (1) | ktep | ||
| Din care sisteme individuale de răcire cu capacitatea mai mică de 1,5 MW | O (1) | ktep | ||
| Răcirea încăperilor în sectorul rezidenţial | O (1) | ktep | ||
| Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbţie şi adsorbţie) | O (1) | ktep | ||
| Răcirea încăperilor în sectorul terţiar | O(1) | ktep | ||
| Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbţie şi adsorbţie) | O (1) | ktep | ||
| Răcirea proceselor | O (1) | ktep | ||
| Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbţie şi adsorbţie) | O (1) | ktep | ||
| Alte sisteme de răcire individuale | O (1) | ktep | ||
| Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbţie şi adsorbţie) | O (1) | ktep | ||
| Răcire centralizată | O (1) | ktep | ||
| Din care răcire generată de căldură din surse regenerabile (absorbţie şi adsorbţie) | O (1) | ktep | ||
| Informaţii relevante în cazul în care evoluţia consumului final de energie pentru încălzire şi răcire are un impact asupra traiectoriilor globale şi sectoriale ale energiei din surse regenerabile în perioada 2025-2030 | O | |||
|
Legendă: X = anul de raportare, O = obligatorii ____________________ (1) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2025. |
||||
|
Tabelul 5 Contribuţia efectivă totală (consumul final brut de energie) a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor |
|||||||
| Tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile |
Speci- ficaţie |
Volume | Performanţa în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (3) | ||||
| Unitate | X-3 | X-2 | Unitate (4) | X-3 | X-2 | ||
| Biocombustibili în transporturi (1) | |||||||
| Biocombustibili lichizi în transportul rutier | O | ktep | |||||
| Biocombustibili lichizi în transportul feroviar | O | ktep | |||||
| Biocombustibili lichizi în alte moduri de transport | O | ktep | |||||
| Biocombustibili gazoşi în transportul rutier | O | ktep | |||||
| Biocombustibili gazoşi în transportul feroviar | O | ktep | |||||
| Biocombustibili gazoşi în alte moduri de transport | O | ktep | |||||
| Combustibili neobţinuţi din biomasă care pot fi luaţi în calcul în sectorul transporturilor | |||||||
| Hidrogen de origine regenerabilă | O | ktep | |||||
| Din care în sectorul maritim | O (5) | ktep | |||||
| Din care în sectorul aviaţiei | O (5) | ktep | |||||
| Combustibili de origine nebiologică produşi din surse regenerabile (RFNBO) | O | ktep | |||||
| Din care în sectorul maritim | O (5) | ktep | |||||
| Din care în sectorul aviaţiei | O (15) | ktep | |||||
| Combustibili pe bază de carbon reciclat | O | ktep | |||||
| Din care în sectorul maritim | O (5) | ktep | |||||
| Din care în sectorul aviaţiei | O (5) | ktep | |||||
| Biocombustibili conformi în transporturi (2) | |||||||
| toţi biocombustibilii conformi din toate modurile de transport | O | ktep | |||||
| Metodologia de calcul al impactului biocarburanţilor şi biolichidelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (toate modurile de transport) | O | ktep | |||||
| Din care în sectorul maritim | O (5) | ktep | |||||
| Din care în sectorul aviaţiei | O (5) | ktep | |||||
| Pe materii prime (toate modurile de transport) | |||||||
| Partea A | |||||||
| Din care partea A în sectorul maritim | O (5) | ktep | |||||
| Din care partea A în sectorul aviaţiei | O (5) | ktep | |||||
| Partea A pe materii prime (toate modurile de transport) | |||||||
| (a) | O | ktep | |||||
| (b) | O | ktep | |||||
| (c) | O | ktep | |||||
| (d) | O | ktep | |||||
| (e) | O | ktep | |||||
| (f) | O | ktep | |||||
| (g) | O | ktep | |||||
| (h) | O | ktep | |||||
| (i) | O | ktep | |||||
| (j) | O | ktep | |||||
| (k) | O | ktep | |||||
| (l) | O | ktep | |||||
| (m) | O | ktep | |||||
| (n) | O | ktep | |||||
| (o) | O | ktep | |||||
| (p) | O | ktep | |||||
| Partea B | O | ktep | |||||
| Din care partea B în sectorul maritim | O (5) | ktep | |||||
| Din care partea B în sectorul aviaţiei | O (5) | ktep | |||||
| Partea B pe materii prime (toate modurile de transport) | O | ktep | |||||
| (a) | O | ktep | |||||
| (b) | O | ktep | |||||
| pct. 24 Hotărârea Guvernului nr.1277/2018 cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice – Din culturi alimentare şi furajere | O | ktep | |||||
| din care provenind de pe terenuri fără risc ridicat de schimbare indirectă a utilizării terenurilor | O (5) | ktep | |||||
| alţi biocombustibili conformi | O | ktep | |||||
| Din care în sectorul maritim | O (5) | ktep | |||||
| Din care în sectorul aviaţiei | O (5) | ktep | |||||
| Energia electrică produsă din surse regenerabile din reţea utilizată în sectorul transporturilor | |||||||
| Toată energia electrică din sectorul transporturilor | O | ktep | |||||
| Toată energia electrică din transportul rutier | O | ktep | |||||
| E-SRE din transportul rutier | O | ktep | |||||
| non-E-SRE din transportul rutier | O | ktep | |||||
| Toată energia electrică din transportul feroviar | O | ktep | |||||
| E-SRE din transportul feroviar | O | ktep | |||||
| non-E-SRE din transportul feroviar | O | ktep | |||||
| Toată energia electrică din toate celelalte moduri de transport | O | ktep | |||||
| E-SRE din toate celelalte moduri de transport | O | ktep | |||||
| non-E-SRE din toate celelalte moduri de transport | O | ktep | |||||
| Informaţii relevante în cazul în care evoluţia consumului final de energie pentru transporturi are un impact asupra traiectoriilor globale şi sectoriale ale energiei din surse regenerabile în perioada 2025-2030 | O | ||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii ____________________ (1) Aceasta include toţi biocombustibilii, conformi şi neconformi, biocombustibilii puri şi componenta corespunzătoare a biocombustibililor amestecaţi, alţi combustibili din surse regenerabile, hidrogen şi combustibili sintetici de origine regenerabilă utilizaţi în transporturi. (2) Aceasta include numai biocombustibilii conformi şi combustibilii din biomasă (art. 261 şi 262 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile), componenta pură şi componenta corespunzătoare din surse regenerabile din combustibilii în amestec utilizaţi în transporturi. (3) Performanţa în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie raportată pentru totalul biocarburanţilor durabili. Datele pot fi raportate mai detaliat, iar în acest caz, dacă nu se pot furniza informaţii din motive de confidenţialitate, statele membre trebuie să precizeze "C" la categoria aferentă. (4) Precizaţi unitatea în care este exprimată performanţa în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. (5) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2025. |
|||||||
|
Tabelul 6 Furnizarea de biomasă pentru consumul de energie |
||||||||||
| Specificaţie | X-3 | X-2 | ||||||||
| Producţia naţională în 1 000 m3 (1) | Importuri în 1 000 m3 (1) | Exporturi în 1 000 m3 (1) | Variaţia stocurilor în 1 000 m3 (1) | Media puterii calorifice nete(TJ/ 1 000 m3 (2) | Producţia naţională în 1 000 m3 (1) | Importuri în 1 000 m3 (1) | Exporturi în 1 000 m3 (1) | Variaţia stocurilor în 1000 m3 (1) | Media puterii calorifice nete(TJ/ 1 000 m3) (2) | |
| O (6) | O (6) | V | V | V | O | O | V | V | V | |
| (1) Biomasa forestieră utilizată pentru producerea de energie | ||||||||||
| (a) Biomasă primară de origine forestieră | ||||||||||
| (i) Crengi şi vârfuri de copaci | (3) | (3) | (3) | (3) | ||||||
| (ii) Buturugi | (4) | (4) | (4) | (4) | ||||||
| (iii) Lemn rotund | ||||||||||
| (I) Lemn rotund industrial | ||||||||||
| (II) Lemn de foc | ||||||||||
| (b) Coproduse ale industriei forestiere | ||||||||||
| (i) Scoarţă | ||||||||||
| (ii) Aşchii, rumeguşi şi alte particule de lemn | ||||||||||
| (iii) Leşie neagră şi ulei de tal brut (tone) | ||||||||||
| (c) Lemn post-consum | (3) | (3) | (3) | (3) | ||||||
| (d) Combustibil pe bază de lemn prelucrat, produs din materii prime care nu se regăsesc la punctul 1 litera (a), (b) sau (c) | ||||||||||
| (i) Cărbune de lemn | ||||||||||
| (ii) Pelete din lemn şi brichete din lemn | ||||||||||
| (2) Biomasă agricolă | (3) | (3) | (3) | (3) | ||||||
| (a) Culturi energetice pentru energie electrică sau energie termică (inclusiv speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie) | (3) | (3) | (3) | (3) | ||||||
| (i) Din care: Din materii prime provenite din alimente şi furaje | (3) | (3) | (3) | (3) | ||||||
| (b) Reziduuri de culturi agricole folosite pentru energie electrică sau energie termică | (3) | (3) | (3) | (3) | ||||||
| (3) Biomasă din deşeuri organice | (3) | (3) | (3) | (3) | ||||||
| (a) Fracţia organică din deşeurile industriale | (3) | (3) | (3) | (3) | ||||||
| (b) Fracţia organică din deşeurile municipale | (3) | (3) | (3) | (3) | ||||||
| (c) Nămoluri reziduale | (3) | (3) | (3) | (3) | ||||||
| Pentru biomasa forestieră: Descrierea modului în care aceşti combustibili îndeplinesc criteriile referitoare la utilizarea terenurilor, schimbarea categoriei de destinaţie şi/sau a modului de folosinţă al terenurilor şi silvicultură (FTSCFTS) prevăzute la art.261 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (5) |
||||||||||
| Informaţii relevante în cazul în care evoluţia ofertei de bioenergie are un impact asupra traiectoriilor globale şi sectoriale ale energiei din surse regenerabile în perioada 2025-2030 | ||||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; V = voluntare ____________________ (1) Cu excepţia punctului 1 lit.(b) subpct. (iii) care se exprimă în tone. (2) Cu excepţia punctului 1 lit.(b) subpct. (iii) care se exprimă în TJ/tonă. (3) Raportare obligatorie, dacă sunt disponibile date. (4) Raportare obligatorie, dacă este cazul. (5) Cu menţionarea ţării sau a organizaţiei regionale de integrare economică din care provine biomasa forestieră, precizându-se în mod detaliat dacă ţara sau organizaţia este parte la Acordul de la Paris şi dacă: a transmis o contribuţie stabilită la nivel naţional (CSN) care include sectorul FTSCFTS; raportează către CCONUSC un inventar naţional al emisiilor de GES care include sectorul FTSCFTS sau va începe să facă acest lucru până cel târziu în 2025; sau are instituite legi naţionale sau subnaţionale, în conformitate cu art.5 din Acordul de la Paris, care sunt aplicabile în domeniul recoltării, pentru a conserva şi a consolida stocurile şi absorbanţii de carbon, şi furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului FTSCFTS nu depăşesc absorbţiile. (6) Aceste valori trebuie raportate începând cu anul 2025. |
||||||||||
|
Tabelul 7 Alte traiectorii şi obiective naţionale |
||||||||
| Traiectorie sau obiectiv | Descriere | Obiectiv (1) | Anul ţintă | Progrese înregistrate pentru realizarea obiectivului |
Indicator de progres (dacă este cazul) (2) |
|||
| Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor (3) |
Unitate | X-3 | X-2 | |||||
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Utilizarea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată | ||||||||
| Utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri | ||||||||
| Energia din surse regenerabile produsă de oraşe | ||||||||
| Comunităţi de energie din surse regenerabile | ||||||||
| Autoconsumatori de energie din surse regenerabile | ||||||||
| Energia recuperată din nămolul dobândit prin epurarea apelor uzate | ||||||||
| Alte obiective şi traiectorii naţionale, inclusiv sectoriale şi pe termen lung | ||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Poate fi cantitativ sau calitativ. (2) În cazul în care obiectivul este cuantificabil, statele membre trebuie să furnizeze o indicaţie privind progresele înregistrate, împreună cu cele mai recente informaţii disponibile. Indicatorii de raportare trebuie determinaţi pe baza obiectivelor naţionale. (3) Se precizează o valoare şi un an de bază, după caz, dacă acest lucru contribuie la demonstrarea progreselor înregistrate. |
||||||||
|
Tabelul 8 Evaluarea sprijinului pentru promovarea producerii şi utilizării energiei electrice din surse regenerabile în temeiul art.34 alin.(1) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile |
||
| Dacă este cazul, furnizaţi informaţii privind evaluarea sprijinului pentru promovarea producerii şi utilizării energiei electrice din surse regenerabile pe care statele membre trebuie să îl acorde în conformitate cu art.34 alin.(1) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (1) | Ocaz | |
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Statele membre trebuie să includă trimiteri la politicile şi măsurile vizate. |
||
Anexa nr.8
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
OBLIGAŢII DE RAPORTARE SUPLIMENTARE
|
Partea I 1. Obligaţii de raportare suplimentare în domeniul energiei din surse regenerabile Următoarele informaţii suplimentare se raportează, cu excepţia cazului în care se prevede altfel, în conformitate cu pct.54 subpct.3): 1) funcţionarea sistemului de garanţii de origine pentru energie electrică, gaz şi încălzire şi răcire din surse regenerabile de energie, nivelurile de eliberare şi de anulare a garanţiilor de origine şi consumul anual naţional de energie din surse regenerabile rezultat, precum şi măsurile luate pentru a se asigura fiabilitatea sistemului şi protecţia sa împotriva fraudelor; 2) cantităţile de biocombustibili, biogaze, combustibili de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, combustibili pe bază de carbon reciclat şi de energie electrică din surse regenerabile consumate în sectorul transporturilor şi, dacă este relevant, performanţa lor din punctul de vedere al economisirii gazelor cu efect de seră, făcând distincţia între combustibilii produşi din diferite tipuri de culturi alimentare sau furajere şi fiecare tip de materie primă enumerată în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat de Guvern; 3) evoluţiile în ceea ce priveşte disponibilitatea, originea şi utilizarea resurselor de biomasă în scopuri energetice; 4) modificările survenite în ceea ce priveşte preţurile produselor şi destinaţia terenurilor asociate cu intensificarea utilizării biomasei şi a altor forme de energie din surse regenerabile; 5) excedentul de producţie de energie din surse regenerabile estimat care ar putea fi transferat către alte ţări părţi ale Comunităţii Energetice sau state membre ale Uniunii Europene astfel încât acestea să respecte art.6 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi să realizeze contribuţiile şi traiectoriile naţionale menţionate la pct.11 subpct. 4) lit.b); 6) dacă este cazul, cererea estimată de energie din surse regenerabile care trebuie satisfăcută altfel decât prin producţie internă până în 2030, inclusiv materia primă de biomasă importată; 7) evoluţia tehnologică şi utilizarea biocombustibililor produşi din materiile prime enumerate în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat de Guvern; 8) dacă sunt disponibile date, impactul estimat al producţiei sau utilizării de biocombustibili, de biolichide şi de combustibili din biomasă asupra biodiversităţii, a resurselor de apă, a disponibilităţii şi calităţii apei, a calităţii solurilor şi a aerului la nivel naţional; 9) cazurile observate de fraudă în lanţul de custodie al biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă; 10) informaţii privind modul în care s-a estimat ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile utilizate la producerea de energie şi ce măsuri au fost luate pentru a îmbunătăţi şi a verifica aceste estimări; 11) producţia de energie electrică şi de energie termică din surse regenerabile în clădiri, inclusiv date dezagregate cu privire la energia produsă, consumată şi introdusă în reţea de sistemele solare fotovoltaice, sistemele termice solare, biomasă, pompele de căldură, sistemele geotermale, precum şi orice alte sisteme descentralizate de energie din surse regenerabile; 12) ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, precum şi energia din surse regenerabile produsă de oraşe şi de comunităţi de energie din surse regenerabile, după caz; 13) oferta primară de biomasă solidă [în 1 000 m3, cu excepţia subpunctului 1 litera (b) subpunctul (iii), care se exprimă în tone]: (1) biomasa forestieră utilizată pentru producerea de energie (producţie internă şi import) a) biomasa primară de origine forestieră utilizată direct pentru producerea de energie (i) dacă sunt disponibile date, crengi şi vârfuri de copaci (raportarea este voluntară) (ii) buturugi (raportarea este voluntară), după caz (iii) lemn rotund (defalcat în lemn rotund industrial şi lemn de foc) b) coproduse ale industriei forestiere utilizate direct pentru energie, după caz (i) scoarţă, după caz (ii) aşchii, rumeguş şi alte particule de lemn (iii) leşie neagră şi ulei de tal brut, după caz c) lemn post-consum utilizat direct pentru producerea de energie, după caz d) combustibil pe bază de lemn prelucrat, produs din materii prime care nu se regăsesc la punctul (1) litera (a), (b) sau (c): (i) cărbune de lemn, după caz (ii) pelete din lemn şi brichete din lemn (2) dacă sunt disponibile date, biomasa agricolă utilizată pentru producerea de energie (producţie internă, import şi export) a) culturi energetice pentru energie electrică sau energie termică (inclusiv speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie) b) reziduuri de culturi agricole pentru energie electrică sau energie termică (3) dacă sunt disponibile date, biomasa din deşeuri organice pentru producerea de energie (producţie internă, import şi export) a) fracţia organică din deşeurile industriale b) fracţia organică din deşeurile municipale c) nămoluri reziduale 14) consumul de energie finală din biomasă solidă (cantitatea de biomasă solidă utilizată pentru producerea de energie în următoarele sectoare): a) sectorul energetic (i) energie electrică (ii) producerea combinată de energie electrică şi de energie termică (iii) energie termică b) sectorul industrial, la nivel intern (energie electrică, CHP şi energie termică consumate şi autoproduse) c) consumul final direct în sectorul rezidenţial d) altele. Partea a II-a 1. Obligaţii de raportare suplimentare în domeniul eficienţei energetice În domeniul eficienţei energetice trebuie incluse următoarele informaţii suplimentare în temeiul pct.55 subpct. 2) lit.g): 1) principalele politici, măsuri, măsuri de finanţare şi programe legislative şi nelegislative puse în aplicare în anul X-2 şi X-1 (X fiind anul în care trebuie prezentat raportul) pentru îndeplinirea obiectivelor menţionate la pct.11 subpct. 3), care promovează pieţele de servicii energetice şi îmbunătăţesc performanţa energetică a clădirilor, măsuri pentru utilizarea potenţialului de eficienţă energetică al infrastructurii de energie electrică şi de gaz şi al încălzirii şi răcirii, pentru îmbunătăţirea informării şi a categorisirii, alte măsuri de promovare a eficienţei energetice; 2) cantitatea cumulată a economiilor de energie obţinute prin aplicarea art.8 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, în anii X-3 şi X-2; 3) cantitatea economiilor realizate prin măsuri de politică ce vizează reducerea sărăciei energetice, în conformitate cu art.8 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; 4) dacă este cazul, cantitatea de economii realizate în conformitate cu art.8 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; 5) progresul din fiecare sector şi motivele pentru care consumul de energie a rămas stabil sau a crescut în anul X-3 şi X-2 în sectoarele cu consum de energie finală; 6) suprafaţa totală a clădirilor cu o suprafaţă totală utilă de peste 250 m2 deţinute şi ocupate de administraţia centrală a statului parte contractantă care, la data de 1 ianuarie a anului X-2 şi X-1, nu îndeplineau cerinţele privind performanţa energetică menţionate la art.14 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; 7) suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia centrală a statului parte contractantă care a fost renovată în anul X-3 şi X-2, menţionată la art.14 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, sau cantitatea de economii de energie în clădirile eligibile deţinute şi ocupate de administraţia centrală a statului membru, menţionată la art.14 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; 8) numărul auditurilor energetice efectuate în anul X-3 şi X-2. În plus, numărul total estimat de întreprinderi mari de pe teritoriul statului membru cărora li se aplică art.19 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică şi numărul auditurilor energetice efectuate în întreprinderile respective în anul X-3 şi X-2; 9) factorul de energie primară naţional aplicat pentru energia electrică şi o justificare dacă acesta este diferit de coeficientul implicit menţionat în nota de subsol din anexa nr.1 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică; 10) numărul şi suprafaţa clădirilor noi şi renovate al căror consum de energie este aproape egal cu zero în anul X-2 şi X-1, prevăzute la art.15 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor, pe baza unor eşantioane statistice, dacă este necesar; 11) linkul către site-ul web unde poate fi accesată lista sau interfaţa furnizorilor de servicii energetice menţionată la art.22 alin.(4) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică. |
Anexa nr.9
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
OBLIGAŢII DE RAPORTARE SUPLIMENTARE
ÎN DOMENIUL ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE
|
Tabelul 1 Funcţionarea sistemului de garanţii de origine pentru energie electrică, gaze şi încălzire şi răcire din SRE |
||||
| Element de raportare | Speci- ficaţie |
Unitate | Anul | |
| X-3 | X-3 | |||
| Energie electrică | ||||
| Garanţii de origine – eliberate (1) | Ocaz | Numărul | ||
| Garanţii de origine – anulate (2) | Ocaz | Numărul | ||
| Garanţii de origine – consumul anual naţional de energie din surse regenerabile rezultat (3) | Ocaz | GWh | ||
| Gaze | ||||
| Garanţii de origine – eliberate | Ocaz | Numărul | ||
| Garanţii de origine – anulate | Ocaz | Numărul | ||
| Garanţii de origine – consumul anual naţional de energie din surse regenerabile rezultat (4) | Ocaz | GWh | ||
| Încălzire/răcire | ||||
| Garanţii de origine – eliberate | Ocaz | Numărul | ||
| Garanţii de origine – anulate | Ocaz | Numărul | ||
| Garanţii de origine – consumul anual naţional de energie din surse regenerabile rezultat (4) | Ocaz | GWh | ||
| Măsuri luate pentru asigurarea fiabilităţii | Ocaz | n/a | ||
| Măsuri luate pentru protecţia împotriva fraudării sistemului | Ocaz | n/a | ||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz= obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Numărul de garanţii de origine eliberate pentru energia produsă din surse regenerabile de energie în cursul perioadei de raportare, în funcţie de momentul producerii energiei. (2) Numărul de garanţii de origine din surse regenerabile de energie anulate pentru energia consumată în cursul perioadei de raportare. (3) Cantitatea de energie consumată a cărei origine dovedită este reprezentată de surse regenerabile de energie, determinată prin însumarea garanţiilor de origine anulate pentru consumul de energie din surse regenerabile în perioada de raportare cu cota de energie din surse regenerabile din mixul rezidual înmulţită cu consumul total de energie pentru perioada de raportare care nu este acoperit de anularea garanţiilor de origine. (4) Cantitatea de energie consumată a cărei origine dovedită este reprezentată de surse regenerabile de energie, determinată prin însumarea garanţiilor de origine anulate pentru consumul de energie din surse regenerabile în perioada de raportare cu consumul de energie din surse regenerabile de energie prin alte mecanisme de urmărire fiabile care evită dubla contabilizare, care include "cota de energie din surse regenerabile din mixul rezidual înmulţită cu consumul total de energie pentru perioada de raportare care nu este acoperit nici de anularea garanţiilor de origine, nici de alte mecanisme de urmărire fiabile". |
||||
|
Tabelul 2 Modificările survenite în ceea ce priveşte preţurile produselor şi destinaţia terenurilor asociate cu utilizarea biomasei şi a altor forme de energie din surse regenerabile |
||
| Raportaţi modificările survenite în ceea ce priveşte preţurile produselor şi destinaţia terenurilor asociate cu intensificarea utilizării biomasei şi a altor forme de energie din surse regenerabile la nivel naţional (1) (2) | Ocaz | |
|
Legendă: O caz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Modificările survenite în ceea ce priveşte preţurile produselor care trebuie raportate la nivel naţional, după caz la nivel subnaţional. Acestea includ orice modificare a preţurilor legate de culturile alimentare şi furajere, inclusiv creşterea preţului produselor alimentare/furajelor ca urmare a creşterii consumului de energie al aceleiaşi materii prime. Acestea includ, de asemenea, modificări ale preţurilor legate de creşterea cererii de biomasă forestieră pentru consumul de energie – adică modificări ale preţurilor produselor fabricate din materiale pe bază de deşeuri şi reziduuri ca urmare a creşterii consumului de energie şi a concurenţei pentru materiile prime. (2) În cazul modificărilor survenite în ceea ce priveşte destinaţia terenurilor se raportează doar modificarea efectivă a terenurilor utilizate pentru biomasa consumată pentru energie nu toate terenurile agricole. |
||
|
Tabelul 3 Excedentul estimat de producţie de energie din surse regenerabile în comparaţie cu traiectoria naţională către obiectivul pentru 2030 |
||||||||
| Element de raportare | Speci- ficaţie |
Unitate | 2025 | 2026 | 2027 | 2028 | 2029 | 2030 |
| Excedentul estimat al producţiei provenite din surse regenerabile interne (A) | Ocaz | ktep | ||||||
| Producţia estimată provenită din proiecte comune între ţările părţi ale Comunităţii Energetice sau din proiecte comune între acestea şi ţări terţe, care este luată în calcul pentru contribuţia naţională în vederea atingerii obiectivului pentru 2030 (B) | Ocaz | ktep | ||||||
| Producţia estimată rezultată din scheme de sprijin, care este luată în calcul pentru contribuţia naţională în vederea atingerii obiectivului pentru 2030 (C) | Ocaz | ktep | ||||||
| Excedentul total estimat de producţie (excluzând transferurile statistice viitoare) (=A+B+C) | Ocaz | ktep | ||||||
| Deficitul estimat al producţiei provenite din surse regenerabile interne (D) | Ocaz | ktep | ||||||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul |
||||||||
|
Tabelul 4 Evoluţia tehnologică şi utilizarea biocombustibililor produşi din materiile prime enumerate în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile |
||
| Se raportează evoluţia tehnologică şi utilizarea biocombustibililor produşi din materiile prime enumerate în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile (1) | O | |
|
____________________ (1) Se raportează evoluţia tehnologică şi utilizarea biocombustibililor produşi din materiile prime enumerate în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile. |
||
|
Tabelul 5 Impactul estimat al producţiei sau utilizării de biocombustibili, de biolichide şi de combustibili din biomasă asupra biodiversităţii, a resurselor de apă, a disponibilităţii şi calităţii apei, a calităţii solurilor şi a aerului |
||||||||
| Element de raportare | Producţia de biocombustibili, biolichide, biomasă |
Utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor, a biomasei |
||||||
| Impactul estimat al producţiei de biocom- bustibili, biolichide, biomasă (1) |
Unitate | Perioadă | Descrierea metodelor de estimare a impactului | Impactul estimat al utilizării biocombus- tibililor, a biolichidelor, a biomasei (1) |
Unitate | Perioada | Descrierea metodelor de estimare a impactului (1) | |
| Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | |
| Biodiversitatea | ||||||||
| Stocul de apă (apă subterană, apă de suprafaţă) şi disponibilitatea apei | ||||||||
| Solurile | ||||||||
| Calitatea aerului | ||||||||
|
____________________ (1) Impactul estimat şi metodele utilizate pot fi descrise în mod cantitativ şi calitativ. În cazul în care este descris impactul cantitativ, precizaţi unitatea şi perioada la care se referă. |
||||||||
|
Tabelul 6 Cazurile observate de fraudă în lanţul de custodie al biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă |
||
| Se raportează cazurile observate de fraudă în lanţul de custodie al biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă | Ocaz | |
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul |
||
|
Tabelul 7 Ponderea deşeurilor biodegradabile în instalaţiile de valorificare energetică utilizate pentru producerea de energie |
|||
| Sunt exploatate instalaţiile de valorificare energetică? (1) | Anul | ||
| Ocaz | X-3 | X-2 | |
| Dacă da: | |||
| Ponderea deşeurilor biodegradabile utilizate (%) | Ocaz | ||
| Metodologia de estimare a ponderii | Ocaz | ||
| Măsuri luate pentru îmbunătăţirea şi verificarea estimărilor | Ocaz | ||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Statele membre trebuie să aleagă dintre următoarele opţiuni: Da; Nu. |
|||
|
Tabelul 8 Producţia de energie electrică şi de energie termică din surse regenerabile în clădiri, inclusiv, dacă sunt disponibile, date dezagregate cu privire la energia produsă, consumată şi introdusă în reţea (1) |
||||
| Element de raportare | Speci- ficaţie |
Unitate | Anul | |
| Total consum final de energie din surse regenerabile în clădiri pentru încălzire | Odisp | ktep | X-3 | X-2 |
| Sisteme termice solare | Odisp | ktep | ||
| Biomasă (2) | Odisp | ktep | ||
| Pompe de căldură | Odisp | ktep | ||
| Sisteme geotermice | Odisp | ktep | ||
| Alte surse regenerabile descentralizate | Odisp | ktep | ||
| Total energie termică din surse regenerabile consumată în clădiri | Odisp | ktep | ||
| Sisteme termice solare | Odisp | ktep | ||
| Biomasă (2) | Odisp | ktep | ||
| Pompe de căldură | Odisp | ktep | ||
| Sisteme geotermice | Odisp | ktep | ||
| Alte surse regenerabile descentralizate | Odisp | ktep | ||
| Total energie termică din surse regenerabile produsă şi introdusă în reţea (încălzire centralizată) | Odisp | ktep | ||
| Sisteme termice solare | Odisp | ktep | ||
| Biomasă (2) | Odisp | ktep | ||
| Pompe de căldură | Odisp | ktep | ||
| Sisteme geotermice | Odisp | ktep | ||
| Alte surse regenerabile descentralizate | Odisp | ktep | ||
| Total producţie de energie electrică din surse regenerabile în clădiri | Odisp | ktep | ||
| Sisteme solare fotovoltaice | Odisp | ktep | ||
| Biomasă (2) | Odisp | ktep | ||
| Sisteme geotermice | Odisp | ktep | ||
| Alte surse regenerabile descentralizate | Odisp | ktep | ||
| Total consum de energie electrică din surse regenerabile în clădiri | Odisp | ktep | ||
| Sisteme solare fotovoltaice | Odisp | ktep | ||
| Biomasă (2) | Odisp | ktep | ||
| Sisteme geotermice | Odisp | ktep | ||
| Alte surse regenerabile descentralizate | Odisp | ktep | ||
| Cantitatea totală de energie electrică produsă din surse regenerabile introdusă în reţea | Odisp | ktep | ||
| Sisteme solare fotovoltaice | Odisp | ktep | ||
| Biomasă (2) | Odisp | ktep | ||
| Sisteme geotermice | Odisp | ktep | ||
| Alte surse regenerabile descentralizate | Odisp | ktep | ||
|
Legendă: X = anul de raportare; Odis= obligatorii, dacă sunt disponibile ____________________ (1) "Clădire" ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie exterioare care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru a se regla climatul interior (art. 4 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor), în timp ce art.3 din Legea menţionată defineşte, în scopul calculării performanţei energetice a clădirilor, următoarea clasificare a categoriilor: a) case de locuit individuale (clădiri unifamiliale de diferite tipuri: case individuale, townhouse, duplex); b) blocuri locative; c) clădiri de birouri; d) clădiri ale instituţiilor de învăţământ; e) clădiri ale instituţiilor medicale; f) hoteluri; g) restaurante, cafenele; h) clădiri cu destinaţie sportivă; i) clădiri pentru servicii de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; j) alte tipuri de clădiri cu consum energetic, inclusiv cu destinaţie mixtă, cu excepţia celor stabilite la alin.(2) (alin. (1) art.3 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor). (2) Biomasa produsă în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă, prevăzute la art.261 din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. |
||||
|
Tabelul 9 Cantitatea de biomasă solidă utilizată pentru producerea de energie |
||||
| Element de raportare | Speci- ficaţie |
Unitate | Anul | |
| X-3 | X-2 | |||
| 1) Sectorul energetic (total) (1) | O | TJ NCV | ||
| (a) Energie electrică (1) | O | TJ NCV | ||
| (b) Producere combinată de energie electrică şi de energie termică (1) | O | TJ NCV | ||
| (c) Energie termică (1) | O | TJ NCV | ||
| 2) Sectorul de transformare (cu excepţia sectorului energetic) (1) | O | TJ NCV | ||
| 3) Sectorul industrial, la nivel intern (energie electrică, CHP şi căldură consumate şi autoproduse) (1) | O | TJ NCV | ||
| 4) Consumul final direct în sectorul rezidenţial (1) | O | TJ NCV | ||
| 5) Altele (1) (2) | O | TJ NCV | ||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii ____________________ (1) Cantităţile de biomasă utilizate în sectorul aferent, care acoperă şi pierderile survenite în procesul de transformare. (2) Acesta include, printre altele, agricultura, silvicultura, comerţul şi serviciile. |
||||
Anexa nr.10
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
EFICIENŢA ENERGETICĂ
|
Tabelul 1 Contribuţia naţională şi traiectoria orientativă pentru consumul de energie primară şi finală |
||||
| Element de raportare | Speci- ficaţie |
Unitate | Indicator | |
| Definiţia contribuţiei în materie de economii pentru 2030 (1) | O | n/a | ||
| Descrierea contribuţiei pentru 2030 şi traiectoria orientativă pentru perioada 2025-2030 | O | n/a | ||
| Valoarea contribuţiei în materie de economii pentru 2030 | O | |||
| Transpunerea în nivel absolut al consumului de energie primară (PEC) | O | ktep | ||
| Transpunerea în nivel absolut al consumului de energie finală (FEC) | O | ktep | ||
| X-3(4) | X-2 | |||
| Progresele înregistrate pentru realizarea traiectoriei orientative 2025-2030 în PEC (2) | O | ktep | ||
| Progresele înregistrate pentru realizarea traiectoriei orientative 2025-2030 în FEC (2) | O | ktep | ||
| Nivelul de referinţă al PIB-ului, în cazul în care contribuţia este stabilită ca obiectiv de reducere a intensităţii emisiilor de gaze cu efect de seră | Ocaz | milioane de euro, volume concatenate (3) |
||
| Observaţii generale privind contribuţia naţională şi traiectoria orientativă pentru consumul de energie primară şi finală (5) | V | |||
|
Legendă: X = anul de raportare, O = obligatorii, Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Se alege dintre următoarele opţiuni: consumul de energie primară; consumul de energie finală; economiile de energie primară; economiile de energie finală; intensitatea energetică. (2) PEC şi FEC conform indicatorilor Eurostat ai bilanţurilor energetice complete [nrg_bal_c] – Consumul de energie primară şi finală (Europa 2020-2030). Definiţiile PEC şi FEC se consultă (ca indicatori de monitorizare pentru Directiva privind eficienţa energetică) din cea mai recentă versiune a Ghidului privind bilanţul energetic de pe site-ul Eurostat, în conformitate cu prevederile capitolului "Indicatori complementari". (3) An de referinţă 2015 (la cursurile de schimb din 2015). (4) X-3 nu se aplică pentru primele rapoarte intermediare din 2025. (5) Se descrie explicaţii suplimentare cu privire la contribuţia naţională şi traiectoria orientativă pentru consumul de energie primară şi finală, inclusiv metodologia pe care au utilizat-o. |
||||
|
Tabelul 2 Reperele şi indicatorii de progres ai strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale – parcul imobiliar |
|||||||||||||||||||||
| Numărul de clădiri (6) | Suprafaţa totală (m2) (7) | Consumul de energie primară al clădirilor (TJ) (8) | Consumul de energie finală al clădirilor (TJ) (8) | Emisiile directe de GES în clădiri (tCO2e) | Emisiile totale de GES în clădiri (tCO2e) | Alţi indicatori (9) | |||||||||||||||
| Specificaţie | 2023 | X-3 | X-2 | 2023 | X-3 | X-2 | 2023 | X-3 | X-2 | 2023 | X-3 | X-2 | 2023 | X-3 | X-2 | 2023 | X-3 | X-2 | 2023 | X-3 | X-2 |
| Clădiri rezidenţiale | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp |
| Dintre care clădiri cu cele mai slabe performanţe (5) | |||||||||||||||||||||
| Clădiri nerezidenţiale | |||||||||||||||||||||
| Dintre care clădiri cu cele mai slabe performanţe | |||||||||||||||||||||
| Clădiri publice (6) | |||||||||||||||||||||
| Dintre care clădiri cu cele mai slabe performanţe | |||||||||||||||||||||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (6) "Clădire" ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie exterioare care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru a se regla climatul interior (art. 4 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor), în timp ce art.3 din Legea menţionată defineşte, în scopul calculării performanţei energetice a clădirilor, următoarea clasificare a categoriilor: a) case de locuit individuale (clădiri unifamiliale de diferite tipuri: case individuale, townhouse, duplex); b) blocuri locative; c) clădiri de birouri; d) clădiri ale instituţiilor de învăţământ; e) clădiri ale instituţiilor medicale; f) hoteluri; g) restaurante, cafenele; h) clădiri cu destinaţie sportivă; i) clădiri pentru servicii de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; j) alte tipuri de clădiri cu consum energetic, inclusiv cu destinaţie mixtă, cu excepţia celor stabilite la alin.(2) (alin. (1) art.3 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor). (7) Suprafaţa utilizată ca dimensiune de referinţă pentru evaluarea performanţei energetice a unei clădiri, calculată ca sumă a suprafeţelor utile ale spaţiilor din anvelopa clădirii specificată pentru evaluarea performanţei energetice. (8) Astfel cum este luată în considerare la calculul performanţei energetice a clădirilor definit în Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor. (8) Astfel cum sunt prezentaţi în strategia naţională de renovare pe termen lung. Aceşti alţi indicatori ar putea reflecta numărul de clădiri şi/sau suprafaţa totală (m2) pe clase de performanţă energetică, pe perioade de construcţie, pe dimensiuni ale clădirilor, pe zone climatice, numărul certificatelor de performanţă energetică pe tipuri de clădiri şi/sau pe clase de performanţă energetică, o prezentare generală a capacităţilor din sectorul construcţiilor, ponderea sistemului de încălzire în sectorul clădirilor pe tip de sisteme de încălzire etc. Alte externalităţi ar putea fi utilizate şi pentru a oferi o imagine mai bună a sectorului clădirilor, cum ar fi investiţiile pentru renovarea parcului existent, ponderea din PIB a construcţiilor, aspectele legate de sănătate etc. (8) Astfel cum sunt definite în strategia naţională de renovare pe termen lung. Prevederile privind renovarea clădirilor oferă exemple pentru a determina segmentele cu cele mai slabe performanţe din parcul imobiliar naţional: (a) stabilirea unui prag specific, cum ar fi o categorie de performanţă energetică; (b) utilizarea unei cifre a consumului de energie primară (exprimată în kWh/m2 pe an); sau chiar (c) vizarea clădirilor construite înainte de o anumită dată. (9) Renovarea clădirilor vizează toate clădirile publice şi nu doar clădirile organismelor publice care sunt deţinute şi ocupate de administraţia centrală. Politicile şi acţiunile prevăzute la art.12 alin.(2) lit.e) din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor ar trebui să includă, de exemplu, clădirile ocupate (de exemplu închiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing) de autorităţi locale sau raionale/municipale şi clădirile deţinute de administraţia centrală şi de autorităţile raionale/municipale sau locale, dar care nu sunt ocupate în mod necesar de acestea. |
|||||||||||||||||||||
|
Tabelul 3 Reperele şi indicatorii de progres ai strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale – rate de renovare (1) |
|||||||||
| Numărul de clădiri renovate |
Suprafaţa totală renovată (m2) (2) |
Rata de renovare (3) |
Rata echivalentă a renovării aprofundate (5) |
||||||
| X-3 | X-2 | X-3 | X-2 | X-3 | X-2 | X-3 | X-2 | ||
| Specificaţie | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | Odisp | V | V | |
| Clădiri rezidenţiale | Minoră | ||||||||
| Moderată | |||||||||
| Aprofundată | |||||||||
| Total | |||||||||
| Clădiri rezidenţiale – cu cele mai slabe performanţe | Minoră | ||||||||
| Moderată | |||||||||
| Aprofundată | |||||||||
| Total | |||||||||
| Clădiri nerezidenţiale | Minoră | ||||||||
| Moderată | |||||||||
| Aprofundată | |||||||||
| Total | |||||||||
| Clădiri nerezidenţiale – cu cele mai slabe performanţe | Minoră | ||||||||
| Moderată | |||||||||
| Aprofundată | |||||||||
| Total | |||||||||
| Clădiri publice (4) | Minoră | ||||||||
| Moderată | |||||||||
| Aprofundată | |||||||||
| Total | |||||||||
| Clădiri publice – cu cele mai slabe performanţe | Minoră | ||||||||
| Moderată | |||||||||
| Aprofundată | |||||||||
| Total | |||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Prin renovare energetică se înţelege schimbarea unuia sau mai multor elemente ale clădirii [anvelopa clădirii şi sistemele tehnice ale clădirii conform art.3 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor], având potenţialul de a afecta în mod semnificativ cantitatea de energie calculată sau măsurată necesară pentru a se asigura necesarul de energie în condiţiile utilizării normale a clădirii, care presupune energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilaţie, apă caldă şi iluminat. (2) Suprafaţa utilizată ca dimensiune de referinţă pentru evaluarea performanţei energetice a unei clădiri, calculată ca sumă a suprafeţelor utile ale spaţiilor din anvelopa clădirii specificate pentru evaluarea performanţei energetice. (3) Rata de renovare se referă la suprafaţa cumulată a clădirilor afectate [m2] aferentă tuturor clădirilor care au fost supuse unei renovări energetice în anul calendaristic X-3 sau X-2, pentru diferite amplori ale renovării, împărţită la suprafaţa totală [m2] a parcului imobiliar din aceeaşi perioadă. Amploarea renovării poate fi definită ca fiind "minoră" (economii de 3 % ≤ x ≤ 30%), "moderată" (economii de 30% < x ≤60%) şi "aprofundată" [renovare care transformă o clădire sau o unitate de clădire (a) înainte de 1 ianuarie 2030, într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (b) începând cu 1 ianuarie 2030, într-o clădire cu emisii zero]. Rata totală a renovării energetice este definită ca suma tuturor ratelor de renovare ale amplorii vizate. Definiţia cadru "clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero" prevăzută de art.4 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor vizează o clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu prevederile art.14 şi 15 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor. Necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să fie acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere. (4) Renovarea clădirilor vizează toate clădirile publice şi nu doar clădirile organismelor publice care sunt deţinute şi ocupate de administraţia centrală. Politicile şi acţiunile prevăzute la art.12 alin.(2) lit.e) din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor ar trebui să includă; clădirile ocupate: închiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing; de autorităţi locale sau raionale/municipale şi clădirile deţinute de administraţia centrală şi de autorităţile raionale/municipale sau locale, dar care nu sunt ocupate în mod necesar de acestea. (5) Rata echivalentă a renovării aprofundate egalizează/ponderează ratele de renovare la amploarea renovării aprofundate şi poate fi calculată cu ajutorul următoarei formule: Rata echivalentă a renovării aprofundate = [(amploarea renovării minore)*(rata de renovare minoră) + (amploarea renovării moderate)*(rata de renovare moderată) + (amploarea renovării aprofundate)*(rata de renovare aprofundată)]/(amploarea renovării aprofundate)] – toţi factorii în %. Amploarea renovării reprezintă raportul dintre energia primară economisită şi energia primară totală înainte de renovarea părţii respective din parc. |
|||||||||
|
Tabelul 4 Reperele şi indicatorii de progres ai strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale – alţi indicatori |
||||||||
| Repere şi indicatori de progres ai strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale |
Des- criere |
Obiectiv (1) | Anul ţintă | Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului |
Indicator de progres (dacă este cazul) (2) |
|||
| Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor (3) |
Unitate | X-3 | X-2 | |||||
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Reper/indicator de progres 1 | ||||||||
| Reper/indicator de progres 2 | ||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii ____________________ (1) Poate fi cantitativ sau calitativ. (2) În cazul în care obiectivul este cuantificabil, statele membre trebuie să furnizeze o indicaţie privind progresele înregistrate, împreună cu cele mai recente informaţii disponibile. Indicatorii de raportare trebuie determinaţi pe baza obiectivelor naţionale. (3) Statele membre trebuie să precizeze o valoare şi un an de bază, după caz, dacă acest lucru contribuie la demonstrarea progreselor înregistrate. |
||||||||
|
Tabelul 5 Reperele şi indicatorii de progres ai strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale – contribuţiile la obiectivele de eficienţă energetică uniunii energetice |
||
| Descrieţi modul în care progresele înregistrate înspre atingerea reperelor din cadrul strategiei de renovare pe termen lung au contribuit la atingerea obiectivelor de eficienţă energetică ale uniunii energetice | Specificaţie | Descriere |
|
Legendă: O = obligatorii |
||
|
Tabelul 6 Informaţii actualizate privind alte obiective naţionale legate de eficienţa energetică, astfel cum au fost raportate în PNIEC |
|||
| Denumirea obiectivului naţional | Descriere | Progrese înregistrate pentru realizarea obiectivului (1) | Impactul preconizat al obiectivului stabilit (2) |
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Obiectiv naţional 1 | |||
| Obiectiv naţional 2 | |||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | |||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se raportează informaţii actualizate cu privire la progresele înregistrate până la situaţia actuală. În cazul în care au fost stabilite obiective, ar trebui să se ofere o prezentare generală a principalelor acţiuni şi a reperelor atinse. În cazul în care nu au fost stabilite obiective, ar trebui să se furnizeze informaţii actualizate cu privire la stabilirea sau nestabilirea de obiective, precum şi o descriere a obiectivelor stabilite. (2) Se descrie impactul preconizat al obiectivelor stabilite şi calendarul acestora. |
|||
Anexa nr.11
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ECONOMIILE DE ENERGIE
obţinute în temeiul art.71 din Legea nr.139/2018
cu privire la eficienţa energetică (1)
|
Tabelul 1 Economiile de energie obţinute prin aplicarea art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, în anul X-2 |
|||||||||||
| Numărul politicii/ măsurii | Unitate | Gospodării vulnerabile abordate (2) | Economiile de energie finală obţinute prin intermediul schemelor naţionale de obligaţii în materie de eficienţă energetică menţionate la art.8 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică sau al măsurilor alternative adoptate în aplicarea prevederilor acestui articol [cu excepţia prevederilor privind calculul prevăzute PNIEC] | Din care economiile de energie finală obţinute prin politici/ măsuri care vizează atenuarea sărăciei energetice, în conformitate cu art.8 alin.(6) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică | Valoarea economiilor de energie finală obţinute în conformitate cu art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică | ||||||
| Totalul econo- miilor anuale la nivelul utilizării finale obţinute în anul X-2 (3) |
Din care economii obţinute în anul X-2 numai în urma noilor acţiuni care au fost puse în aplicare în anul X-2 | Totalul econo- miilor cumulate la nivelul utilizării finale obţinute din 2021 până în anul X-2 |
Totalul econo- miilor anuale la nivelul utilizării finale obţinute în anul X-2 (3) |
Din care economii obţinute în anul X-2 numai în urma noilor acţiuni care au fost puse în aplicare în anul X-2 | Totalul econo- miilor cumulate la nivelul utilizării finale obţinute din 2021 până în anul X-2 |
Totalul econo- miilor anuale la nivelul utilizării finale obţinute în anul X-2 (3) |
Din care economii obţinute în anul X-2 numai în urma noilor acţiuni care au fost puse în aplicare în anul X-2 | Totalul econo- miilor cumulate la nivelul utilizării finale obţinute din 2021 până în anul X-2 |
|||
| O | O | O | O | O | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | |
| Politica/ măsura 1 | ktep | ||||||||||
| Politica/ măsura 2 | ktep | ||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ktep | ||||||||||
|
Legendă: Raportarea pentru anul calendaristic X-2, cu X = anul de raportare, O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se raportează informaţii cu privire la schema naţională de obligaţii în materie de eficienţă energetică şi la măsurile alternative în temeiul art.8 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică. (2) Se alege următoarele opţiuni referitoare la includerea gospodăriilor vulnerabile, inclusiv a celor afectate de sărăcia energetică şi, după caz, a locuinţelor sociale: Da; Nu. Pentru definiţia gospodăriilor vulnerabile sunt prevăzute orientări la pct.9 subpct. 4). (3) Totalul economiilor anuale la nivelul utilizării finale obţinute în anul X-2, şi anume cantitatea de economii din noile acţiuni puse în aplicare din 2024 până în anul X-3 care continuă să genereze economii în X-2, ţinând cont de durata de viaţă a economiilor. |
|||||||||||
|
Tabelul 2 Economiile de energie obţinute prin aplicarea art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, în anul X-3 (1) |
|||||||||||
| Numărul politicii/ măsurii | Unitate | Gospodării vulnerabile abordate (2) | Economiile de energie finală obţinute prin intermediul schemelor naţionale de obligaţii în materie de eficienţă energetică menţionate la la art.8 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică sau al măsurilor alternative adoptate în aplicarea prevederilor acestui articol [cu excepţia prevederilor privind calculul prevăzute PNIEC] | Din care economiile de energie finală obţinute prin politici/măsuri care vizează atenuarea sărăciei energetice, în conformitate cu art.8 alin.(6) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică | Valoarea economiilor de energie finală obţinute în conformitate art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică | ||||||
| Totalul econo- miilor anuale la nivelul utilizării finale obţinute în anul X-3 (3) |
Din care economii obţinute în anul X-3 numai în urma noilor acţiuni care au fost puse în aplicare în anul X-3 | Totalul econo- miilor cumulate la nivelul utilizării finale obţinute din 2021 până în anul X-3 |
Totalul econo- miilor anuale la nivelul utilizării finale obţinute în anul X-3 (2) |
Din care economii obţinute în anul X-3 numai în urma noilor acţiuni care au fost puse în aplicare în anul X-3 | Totalul econo- miilor cumulate la nivelul utilizării finale obţinute din 2021 până în anul X-2 |
Totalul econo- miilor anuale la nivelul utilizării finale obţinute în anul X-3 (2) |
Din care economii obţinute în anul X-3 numai în urma noilor acţiuni care au fost puse în aplicare în anul X-3 | Totalul econo- miilor cumulate la nivelul utilizării finale obţinute din 2021 până în anul X-3 |
|||
| O | O | O | O | O | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | |
| Politica/ măsura 2 | ktep | ||||||||||
| Politica/ măsura 2 | ktep | ||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ktep | ||||||||||
|
Legendă: Raportarea pentru anul calendaristic X-2, cu X = anul de raportare, O = obligatorii; Ocaz= obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) X-3 nu se aplică pentru primele rapoarte intermediare din 2024. (2) Se alege următoarele opţiuni referitoare la includerea gospodăriilor vulnerabile, inclusiv a celor afectate de sărăcia energetică şi, după caz, a locuinţelor sociale: Da; Nu. Pentru definiţia gospodăriilor vulnerabile sunt prevăzute orientări la pct.9 subpct. 4). (3) Totalul economiilor anuale la nivelul utilizării finale obţinute în anul X-3, şi anume cantitatea de economii din noile acţiuni puse în aplicare din 2021 până în anul X-4 care continuă să genereze economii în X-3, ţinând cont de durata de viaţă a economiilor. |
|||||||||||
Anexa nr.12
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
NOI POLITICI ŞI MĂSURI ÎN TEMEIUL art.21 lit.(b) pct.3
DIN REGULAMENTUL (UE) 2018/1999
|
Tabelul 1 Schemele de obligaţii în materie de eficienţă energetică (EEOS) menţionate la art.8 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică |
||
| Numărul politicii/măsurii | O | |
| Sursa (sursele) informaţiilor [inclusiv trimiterea la legislaţia conexă sau la alt(e) text(e) juridic(e)] | O | |
| Economii preconizate pentru perioada 2021-2030 şi durata perioadei (perioadelor) de obligaţii [pct. 5 lit.(d) şi pct.5 lit.(e) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Economii cumulate preconizate de energie la nivelul utilizării finale pentru perioada 2025-2030 (ktep) | O | |
| Noi economii anuale preconizate de energie la nivelul utilizării finale (ktep/an) (1) | Ocaz | |
| 2025 | Ocaz | |
| 2026 | Ocaz | |
| 2027 | Ocaz | |
| 2028 | Ocaz | |
| 2029 | Ocaz | |
| 2030 | Ocaz | |
| Durata perioadei (perioadelor) de obligaţii | O | |
| Principalele caracteristici de concepţie | ||
| Părţile obligate şi responsabilităţile acestora [pct. 5 lit.b) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Sectoarele-ţintă [pct. 5 lit.c) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (2) | O | |
| Sectoarele în care acţiunile individuale sunt eligibile pentru EEOS (dacă sunt diferite de sectoarele-ţintă enumerate mai sus) [pct. 5 lit.c) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Acţiuni individuale eligibile pentru EEOS [pct. 5 lit.f) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] şi durata de viaţă corespunzătoare [pct. 2 lit.c) (i) şi pct.5 lit.h) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (3) | O | |
| Informaţii privind aplicarea următoarelor dispoziţii ale DEE: | ||
| Dacă este cazul, acţiunile specifice şi/sau ponderea economiilor care trebuie realizate în gospodăriile vulnerabile, inclusiv în cele afectate de sărăcia energetică, şi, după caz, în locuinţele sociale [art. 71 alin.(6) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | Ocaz | |
| Economiile realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părţi terţe [art. 8 alin.(7) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (4) | Ocaz | |
| Norme privind constituirea de rezerve şi împrumuturile [ art.8 alin.(7) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | Ocaz | |
| Posibilităţi de tranzacţionare a economiilor de energie (după caz) | Ocaz | |
| Interacţiuni cu un Fond naţional pentru eficienţă energetică în conformitate cu art.11 alin.(1) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică [astfel cum se prevede la art.8 alin.(2) din legea respectivă] (5) | Ocaz | |
| Informaţii generale privind metodologia de calcul | ||
| Metoda (metodele) de măsurare utilizată (utilizate) (pct. 1 din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică) (6) | O | |
| Indicatorul (indicatorii) utilizat (utilizaţi) pentru a exprima economiile de energie (economii de energie primară sau finală) [art. 8 şi pct.3 lit.(d) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Modul în care sunt luate în considerare durata de viaţă (şi posibilele modificări ale economiilor în timp) la calcularea economiilor [pct. 2 lit.(c) (i) şi pct.5 lit.(h) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (7) | O | |
| Alte surse de informaţii sau referinţe (de exemplu, studii, rapoarte de evaluare) în care se pot găsi mai multe explicaţii şi detalii cu privire la calculele economiilor | V | |
| Adiţionalitate şi pertinenţă [cerinţe legate de pct.2 şi pct.5 lit.(g) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Descrierea metodologiei de calcul; inclusiv modul în care adiţionalitatea este luată în considerare în metodologia de calcul [pct. 2 lit.(b) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (8) | O | |
| EEOS promovează înlocuirile timpurii? În caz afirmativ, cum se ţine cont de acest lucru la calcularea economiilor? [pct. 2 lit.(g) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Valorile de referinţă utilizate pentru economiile preconizate şi ponderate (în cazul în care se utilizează economii preconizate sau ponderate) [pct. 1 lit.(c) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Cum se asigură pertinenţa economiilor? [pct. 3 lit.(h) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Posibile suprapuneri (între măsurile de politică şi între acţiunile individuale) şi dubla contabilizare | ||
| Posibile suprapuneri între acţiunile individuale eligibile pentru EEOS (9) | Ocaz | |
| Posibile suprapuneri între EEOS şi măsura (măsurile) alternativă (alternative) raportată (raportate) în temeiul art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică | Ocaz | |
| Cum sunt abordate posibilele suprapuneri (între EEOS şi măsurile alternative) pentru a se evita dubla contabilizare a economiilor de energie? [pct. 3 lit.(g) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Variaţii climatice (după caz) [pct. 2 lit.(i) şi pct.5 lit.(i) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Există variaţii climatice între regiuni? Şi pot afecta acestea acţiunile eligibile pentru EEOS? | Ocaz | |
| Cum sunt abordate variaţiile climatice la calcularea economiilor, după caz? | Ocaz | |
| Monitorizarea şi verificarea (M&V) economiilor [pct. 5 lit.(j) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Scurtă descriere a sistemului de monitorizare şi de verificare şi a procesului de verificare | O | |
| Autorităţile responsabile pentru monitorizarea şi verificarea EEOS | O | |
| Independenţa M&V faţă de părţile obligate [art. 8 alin.(14) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Verificarea eşantioanelor reprezentative din punct de vedere statistic [art. 8 alin.(14) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (10) | O | |
| Obligaţiile de raportare ale părţilor obligate (economiile de energie realizate de fiecare parte obligată sau de fiecare subcategorie de părţi obligate, precum şi economiile totale realizate în cadrul schemei) | O | |
| Publicarea economiilor de energie realizate în fiecare an în cadrul EEOS [art. 8 alin.(18) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Sancţiuni aplicate în caz de neconformitate (şi referinţele aferente, inclusiv legea sau alte texte juridice care stabilesc sancţiunile şi condiţiile aferente) | O | |
| Dispoziţie (dispoziţii) în cazul în care progresele EEOS nu sunt satisfăcătoare [pct. 3 lit.(f) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Informaţii privind standardele de calitate [pct. 2 lit.(h) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Cum sunt standardele de calitate (pentru produse, servicii şi introducerea măsurilor) promovate sau impuse de EEOS? | Ocaz | |
| Informaţii sau explicaţii suplimentare | ||
| Menţionaţi aici orice alte informaţii explicative care pot fi utile pentru schimbul de experienţă | V | |
|
O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Se completează acest câmp în cazul în care noile economii anuale preconizate de energie la nivelul utilizării finale sunt stabile. În cazul în care se preconizează că noile economii anuale de energie la nivelul utilizării finale se vor modifica în timp, se completează câmpurile pentru fiecare an. (2) Se precizează sectoarele (sectorul rezidenţial; sectorul serviciilor; sectorul industrial; sectorul transporturilor; altele) luate în considerare pentru calcularea obiectivului (obiectivelor) EEOS şi pentru definirea părţilor obligate. În cazul în care sectoarele eligibile pentru acţiuni individuale sunt diferite, acest lucru trebuie specificat în câmpul următor. (3) Se precizează acţiunile eligibile. În cazul în care lista de măsuri este prea lungă, se menţionează principalele criterii de eligibilitate şi se specifică lista sub forma unui fişier separat. Se precizează valorile aferente duratei de viaţă presupuse pentru diferitele tipuri sau categorii de acţiuni, utilizând tabelul 4 din prezenta anexă. (4) În cazul în care se permite să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligaţiei, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părţi terţe, se explică criteriile de eligibilitate pentru aceste părţi terţe şi modul în care se asigură faptul că certificarea economiilor de energie urmează un proces de aprobare clar şi transparent. (5) Se precizează, dacă părţile obligate îşi pot îndeplini sau trebuie să îşi îndeplinească obligaţia privind economiile de energie, integral sau parţial, sub forma unei contribuţii la un fond naţional pentru eficienţă energetică. (6) Se precizează metodele utilizate conform tipologiei definite la pct.1 din anexa nr.2: (a) economii preconizate/(b) economii contorizate/(c) economii ponderate/(d) economii de energie estimate prin sondaj. Se includ explicaţii în cazul în care se utilizează un alt tip de metodă. (7) Se adaugă explicaţii, în special dacă se utilizează o metodă diferită de cea prezentată la pct.2 lit.(c) (i) din anexa nr.2. (8) Se explică modul în care metodologia de calcul respectă pct.2 lit.(b)-(d) din Anexa nr.2, inclusiv modul în care sunt luate în considerare efectele actelor normative, astfel cum se prevede la pct.2 lit.(c) şi la pct.2 lit.(d) din anexa nr.2. (9) Se explică modul în care aceste suprapuneri sunt luate în considerare la calcularea economiilor; de exemplu, interacţiunile dintre izolarea pereţilor şi înlocuirea sistemelor de încălzire. Se explică, de asemenea, modul în care sistemul M&V împiedică raportarea aceleiaşi acţiuni individuale de către mai multe părţi obligate (evitând dubla contabilizare în cadrul EEOS). (10) Se explică modul în care este asigurată verificarea eşantioanelor de acţiuni reprezentative din punct de vedere statistic şi să specifice criteriile utilizate pentru definirea şi selectarea eşantioanelor reprezentative. |
||
|
Tabelul 2 Măsurile alternative de politică menţionate la art.8 alin.(14) şi la art.11 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (cu excepţia impozitării) |
||
| Numărul politicii/măsurii | O | |
| Sursa (sursele) informaţiilor [inclusiv trimiterea la legislaţia conexă sau la alt(e) text(e) juridic(e)] | O | |
| Bugetul planificat sau estimat, inclusiv perioada (perioadele) de punere în aplicare corespunzătoare | V | |
| Economii preconizate pentru perioada 2025-2030 şi durata perioadei (perioadelor) de obligaţii [pct. 5 lit.(d) şi pct.5 lit.(e) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Economii cumulate preconizate de energie la nivelul utilizării finale pentru perioada 2025-2030 (ktep) | O | |
| Noi economii anuale preconizate de energie la nivelul utilizării finale (ktep/an) (1) | Ocaz | |
| 2025 | Ocaz | |
| 2026 | Ocaz | |
| 2027 | Ocaz | |
| 2028 | Ocaz | |
| 2029 | Ocaz | |
| 2030 | Ocaz | |
| Perioada sau perioadele intermediare, dacă este cazul (2) | Ocaz | |
| Principalele caracteristici de concepţie | ||
| Autorităţile publice responsabile cu punerea în aplicare, părţile participante sau părţile mandatate şi responsabilităţile acestora în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurii de politică [pct. 3 lit.(b) şi pct.5 lit.(b) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Sectoarele-ţintă [pct. 5 lit.(c) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (3) | O | |
| Acţiuni individuale eligibile pentru măsura alternativă [pct. 5 lit.(f) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] şi duratele de viaţă corespunzătoare [pct. 2 lit.(c) (i) şi pct.5 lit.(h) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (4) | O | |
| Măsuri de politică sau acţiuni individuale specifice care vizează sărăcia energetică (dacă este cazul) | Ocaz | |
| Informaţii generale privind metodologia de calcul | ||
| Metoda (metodele) de măsurare utilizată (utilizate) (pct. 1 din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică) (5) | O | |
| Indicatorul (indicatorii) utilizat (utilizaţi) pentru a exprima economiile de energie (economii de energie primară sau finală) [pct. 3 lit.(d) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Modul în care sunt luate în considerare duratele de viaţă (şi posibilele modificări ale economiilor în timp) la calcularea economiilor [pct. 2 lit.(c) (i) şi pct.5 lit.(h) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (6) | O | |
| Alte surse de informaţii sau referinţe (de exemplu, studii, rapoarte de evaluare) în care se pot găsi mai multe explicaţii şi detalii cu privire la calculele economiilor | V | |
| Adiţionalitate şi pertinenţă [cerinţe legate de pct.2 şi pct.5 lit.(g) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Descrierea metodologiei de calcul; inclusiv modul în care adiţionalitatea este luată în considerare în metodologia de calcul [pct. 2 lit.(b) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (7) | O | |
| Măsura de politică promovează înlocuirile timpurii? În caz afirmativ, cum se ţine cont de acest lucru la calcularea economiilor? [pct. 2 lit.(h) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Valorile de referinţă utilizate pentru economiile preconizate şi ponderate (în cazul în care se utilizează economii preconizate sau ponderate) [pct. 1 lit.(c) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Cum se asigură pertinenţa economiilor? [pct. 3 lit.(h) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Posibile suprapuneri (între măsurile de politică şi între acţiunile individuale) şi dubla contabilizare | ||
| Posibile suprapuneri între acţiunile individuale eligibile pentru măsura de politică (8) | Ocaz | |
| Posibile suprapuneri între EEOS (dacă este cazul) şi măsura (măsurile) alternativă (alternative) raportată (raportate) în temeiul pct.55 | Ocaz | |
| Cum sunt abordate posibilele suprapuneri (între EEOS, dacă este cazul, şi măsurile alternative) pentru a se evita dubla contabilizare a economiilor de energie? [pct. 3 lit.(g) din anexa nr.2] | O | |
| Variaţii climatice (după caz) [pct. 2 lit.(i) şi pct.5 lit.(i) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Există variaţii climatice între regiuni? Şi pot afecta acestea acţiunile eligibile pentru măsura de politică? | Ocaz | |
| Cum sunt abordate variaţiile climatice la calcularea economiilor, după caz? | Ocaz | |
| Monitorizarea şi verificarea (M&V) economiilor [pct. 5 lit.(j) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Scurtă descriere a sistemului de monitorizare şi de verificare şi a procesului de verificare | O | |
| Autorităţile responsabile pentru monitorizarea şi verificarea măsurii de politică | O | |
| Independenţa M&V faţă de părţile participante sau mandatate [art.8 alin.(14) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Verificarea eşantioanelor reprezentative din punct de vedere statistic [art.8 alin.(14) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (9) | O | |
| Publicarea economiilor de energie realizate în fiecare an în cadrul măsurii de politică [pct. 3 lit.(e) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Sancţiuni aplicate în caz de neconformitate (şi referinţele aferente, inclusiv legea sau alte texte juridice care stabilesc sancţiunile şi condiţiile aferente) | O | |
| Dispoziţie (dispoziţii) în cazul în care progresele măsurii de politică nu sunt satisfăcătoare [pct. 3 lit.(f) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Informaţii privind standardele de calitate [pct. 2 lit.(h) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Cum sunt standardele de calitate (pentru produse, servicii şi introducerea măsurilor) promovate sau impuse de măsura de politică? | Ocaz | |
| Informaţii sau explicaţii suplimentare | ||
| Orice alte informaţii explicative care pot fi utile pentru schimbul de experienţă | V | |
|
Legendă: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Se completează acest câmp în cazul în care noile economii anuale preconizate de energie la nivelul utilizării finale sunt stabile. În cazul în care se preconizează că noile economii anuale de energie la nivelul utilizării finale se vor modifica în timp, statele membre completează câmpurile pentru fiecare an. (2) Se indică aici perioadele sau datele utilizate pentru definirea obiectivelor intermediare pentru a permite examinarea progreselor înregistrate de măsura alternativă. (3) Se precizează sectoarele (sectorul rezidenţial; sectorul serviciilor; sectorul industrial; sectorul transporturilor; altele) luate în considerare. (4) Se precizează categoriile de acţiuni individuale care pot primi stimulente financiare sau alte tipuri de sprijin din partea măsurii alternative sau care sunt promovate de măsura alternativă prin regulamente, informaţii sau orice tip de instrument de politică. În cazul în care lista de măsuri este prea lungă, statele membre trebuie să menţioneze aici principalele criterii de eligibilitate şi să furnizeze lista sub forma unui fişier separat. Se precizează valorile aferente duratei de viaţă presupuse pentru diferitele tipuri sau categorii de acţiuni, utilizând tabelul 4 din prezenta anexă. (5) Se precizează metodele utilizate conform tipologiei definite la pct.1 din anexa nr.2: (a) economii preconizate/(b) economii contorizate/(c) economii ponderate/(d) economii de energie estimate prin sondaj. Se oferă explicaţii în cazul în care se utilizează un alt tip de metodă. (6) Se adaugă explicaţii, în special dacă se utilizează o metodă diferită de cea prezentată la pct.2 lit.(c) (i) din anexa nr.2. (7) Se explică modul în care metodologia de calcul respectă pct.2 lit.(b)-(d) din anexa nr.2, inclusiv modul în care sunt luate în considerare efectele actelor normative, astfel cum se prevede la pct.2 lit.(c) şi la pct.2 lit.(d) din anexa nr.2. (8) Se explică modul în care aceste suprapuneri sunt luate în considerare la calcularea economiilor; de exemplu, interacţiunile dintre izolarea pereţilor şi înlocuirea sistemelor de încălzire. (9) Se explică modul în care este asigurată verificarea eşantioanelor de acţiuni reprezentative din punct de vedere statistic şi să specifice criteriile utilizate pentru definirea şi selectarea eşantioanelor reprezentative. |
||
|
Tabelul 3 Informaţii cu privire la măsurile de impozitare |
||
| Numărul politicii/măsurii | O | |
| Durata măsurii de impozitare [pct. 5 lit.j) rândul 2 subpct. d) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Autoritatea publică de punere în aplicare [pct. 5 lit.j) rândul 2 subpct. b) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Sectoarele-ţintă şi segmentul de contribuabili [pct. 5 lit.j) rândul 2 subpct. a) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (1) | O | |
| Sursa (sursele) informaţiilor [inclusiv trimiterea la acte normative conexe sau la alt(e) text(e) juridic(e)] | O | |
| Economii preconizate pentru perioada 2025-2030 şi durata perioadei (perioadelor) de obligaţii [pct. 5 lit.(d) şi pct.5 lit.(e) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | ||
| Economii cumulate preconizate de energie la nivelul utilizării finale pentru perioada 2025-2030 (ktep) | O | |
| Noi economii anuale de energie preconizate la nivelul utilizării finale (ktep/an) (2) | Ocaz | |
| 2025 | Ocaz | |
| 2026 | Ocaz | |
| 2027 | Ocaz | |
| 2028 | Ocaz | |
| 2029 | Ocaz | |
| 2030 | Ocaz | |
| Explicaţii suplimentare (dacă este cazul) | V | |
| Informaţii generale privind metodologia de calcul | ||
| Metoda sau metodele de calcul utilizate (3) | O | |
| Abordarea privind calcularea economiilor [pct. 4 lit.(a) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (4) | O | |
| Elasticitatea (pe termen scurt) [pct. 4 lit.(b) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (5) | Ocaz | |
| Elasticitatea (pe termen lung) [pct. 4 lit.(b) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (6) | Ocaz | |
| Modul în care sunt abordate duratele de viaţă la calcularea economiilor [pct. 2 lit.(f) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] (7) | O | |
| Cum se evită dubla contabilizare cu altă sau alte măsuri de politică? [pct. 4 lit.(c) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică] | O | |
| Independenţa faţă de autoritatea publică de punere în aplicare (8) | O | |
| Explicaţii suplimentare şi sursa (sursele) informaţiilor | V | |
|
Legendă:O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Se precizează sectoarele (sectorul rezidenţial; sectorul serviciilor; sectorul industrial; sectorul transporturilor; altele) luate în considerare. (2) Se completează acest câmp în cazul în care noile economii anuale preconizate de energie la nivelul utilizării finale sunt stabile. În cazul în care se preconizează că noile economii anuale de energie la nivelul utilizării finale se vor modifica în timp, statele membre completează câmpurile pentru fiecare an. (3) Se explică modelul utilizat pentru calcularea economiilor, dacă se iau în considerare elasticitatea pe termen scurt şi/sau elasticitatea pe termen lung, precum şi motivele, variabilele luate în considerare în cadrul modelului şi modul în care acestea au fost selectate. (4) Se explică metoda de analiză a efectelor asupra consumului de energie cu şi fără măsura de impozitare (scenariu contrafactual); Modul în care este definit scenariul contrafactual şi modul în care se asigură luarea în considerare cel puţin a nivelurilor minime de impozitare la nivelul UE. (5) Atunci când este cazul, se explică modul în care este definită elasticitatea pe termen scurt, asigurându-se că aceasta reprezintă capacitatea de reacţie a cererii de energie la schimbările de preţ. Se menţionează sursele de date care trebuie utilizate pentru a defini elasticitatea. (6) Atunci când este cazul, se explică modul în care este definită elasticitatea pe termen lung, asigurându-se că aceasta reprezintă capacitatea de reacţie a cererii de energie la schimbările de preţ. Se menţionează sursele de date care trebuie utilizate pentru a defini elasticitatea. (7) Se explică modul în care metodologia de calcul asigură faptul că pot fi luate în considerare numai economiile rezultate din acţiunile individuale puse în aplicare după 31 decembrie 2025 şi înainte de 31 decembrie 2030. (8) Se explică modul în care este asigurată independenţa evaluatorului (evaluatorilor) economiilor de energie faţă de măsura de impozitare. |
||
|
Tabelul 4 Informaţii privind durata de viaţă a acţiunilor individuale eligibile pentru politicile şi măsurile raportate în temeiul art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică |
||||
| Acţiune eligibilă | Sectorul de utilizare finală | Valoarea presupusă aferentă duratei de viaţă (în ani) | Ipoteze cu privire la posibilele modificări ale economiilor de energie în timp |
Sursa sau metoda utilizată pentru estimarea duratei de viaţă şi ipotezele aferente |
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Acţiunea 1 | ||||
| Acţiunea 2 | ||||
| Acţiunea 3 | ||||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul |
||||
Anexa nr.13
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
RAPORTAREA ÎN CONFORMITATE CU
art. 14 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică
|
Tabelul 1 Suprafaţa totală renovată a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia centrală a statelor membre, menţionate la art.14 alin.(9) şi (10) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (1) |
|||||||
| Element de raportare | Speci- ficaţie |
Unitate | Anul X-3 | Anul X-2 | Informaţii suplimentare |
||
| Consumul de energie primară (PEC) |
şi/sau consumul de energie finală (FEC) |
PEC | şi/sau FEC | ||||
| Numărul politicii/măsurii | Ocaz | n/a | |||||
| Suprafaţa totală a clădirilor renovate | Ocaz | m2 | |||||
| Cantitatea de economii de energie obţinute ca urmare a renovării clădirilor în anii X-3 şi X-2 (2) | V | ktep | |||||
| Suma noilor economii de energie realizate ca urmare a renovării clădirilor, în perioada de timp 2025-anul X-3 (X-2) (corespunzând unei rate de renovare de 3 %) | Ocaz | ktep | |||||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz= obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Se raportează cu privire la politicile şi măsurile menţionate la art. 14 alin.(9) şi (10) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică. (2) Cantitatea de economii de energie poate fi estimată: pot fi raportate economiile preconizate, economiile contorizate, economiile ponderate sau economiile de energie estimate prin sondaj. |
|||||||
|
Tabelul 2 Cantitatea de economii de energie în clădirile eligibile deţinute şi ocupate de administraţia centrală a statelor membre, menţionate la art.14 alin.(16) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (2) |
|||||||
| Element de raportare | Speci- ficaţie |
Unitate | Anul X-3 | Anul X-2 | Informaţii suplimentare |
||
| PEC | şi/sau FEC | PEC | şi/sau FEC | ||||
| Numărul politicii/măsurii | Ocaz | n/a | |||||
| Cantitatea de economii de energie obţinute în clădirile eligibile deţinute şi ocupate de administraţia centrală în anii X-3 şi X-2(3) | Ocaz | ktep | |||||
| Suma economiilor de energie obţinute în clădirile eligibile deţinute şi ocupate de administraţia centrală în perioada 2025-anul X-3 (X-2) (corespunzând unei rate de renovare de 3 %) | Ocaz | ktep | |||||
| Suma noilor economii de energie realizate ca urmare a renovării clădirilor, în perioada de timp 2025-anul X-3 (X-2) (corespunzând unei rate de renovare de 3 %) | Ocaz | ktep | |||||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz= obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Statele membre trebuie să raporteze cu privire la politicile şi măsurile menţionate la art.14 alin.(16) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică. (2) În cazul în care se optează pentru o abordare alternativă a art.14 alin.(5) şi (10) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, situaţie în care sunt aplicate alte măsuri eficiente din punct de vedere al costurilor, printre care renovări aprofundate şi măsuri vizând schimbări în comportamentul ocupanţilor, pentru a obţine o cantitate de economii de energie în clădirile eligibile deţinute şi ocupate de către administraţia lor centrală care este cel puţin echivalentă. (3) Cantitatea de economii de energie poate fi estimată: pot fi raportate economiile preconizate, economiile contorizate, economiile ponderate sau economiile de energie estimate prin sondaj. |
|||||||
Anexa nr.14
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
OBLIGAŢII DE RAPORTARE
SUPLIMENTARE ÎN DOMENIUL EFICIENŢEI ENERGETICE
|
Tabelul 1 Progresele înregistrate în fiecare sector şi motivele pentru care consumul de energie a rămas stabil sau a crescut în sectoarele cu consum de energie finală |
|||
| Sector | Specificaţie | Motivele creşterii/consumului stabil de energie finală în anul X-3 (3) | Motivele creşterii/consumului stabil de energie finală în anul X-2 |
| Industrie | O | Alegeţi (un) element(e) (1) | Alegeţi (un) element(e) (1) |
| Transporturi | O | Alegeţi (un) element(e) (1) | Alegeţi (un) element(e) (1) |
| Gospodării | O | Alegeţi (un) element(e) (1) | Alegeţi (un) element(e) (1) |
| Servicii | O | Alegeţi (un) element(e) (1) | Alegeţi (un) element(e) (1) |
| Agricultură | O | Alegeţi (un) element(e) (1) | Alegeţi (un) element(e) (1) |
| Altele (2) | Ocaz | ||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Ocaz= obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Alegeţi următoarele motive (pot fi selectate mai multe motive, pot fi specificate motive suplimentare la rubrica "Altele"): Creşterea economică; Scăderea preţurilor combustibililor; Creşterea valorii adăugate; Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă; Creşterea transportului de mărfuri; Creşterea transportului de pasageri; Creşterea populaţiei şi/sau a numărului de gospodării; Creşterea venitului disponibil al gospodăriilor; Înrăutăţirea condiţiilor climatice de iarnă; Înrăutăţirea condiţiilor climatice de vară; Eveniment excepţional; Modificarea metodologiei de măsurare sau de calcul al consumului de energie; Altele. (2) Se pot adăuga şi specifica sectoare suplimentare la rubrica "Altele". (3) X-3 nu se aplică pentru primele rapoarte intermediare din 2025. |
|||
|
Tabelul 2 Suprafaţa totală a clădirilor cu o suprafaţă totală utilă de peste 250 m2 deţinute şi ocupate de administraţia centrală şi care, la data de 1 ianuarie a anului X-2 şi X-1, nu îndeplineau cerinţele privind performanţa energetică menţionate la art.14 alin.(9) şi (10) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică |
|||||
| Element de raportare | Specificaţie | Unitate | Indicatori 1 ianuarie anul X-2 |
Indicatori 1 ianuarie anul X-1 |
Informaţii suplimentare |
| Suprafaţa totală a clădirilor cu o suprafaţă totală utilă de peste 250 m2 deţinute şi ocupate de administraţia centrală a statului membru | V | m2 | |||
| Suprafaţa totală a clădirilor care nu îndeplineau cerinţele de performanţă energetică | O | m2 | |||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; V = voluntare |
|||||
|
Tabelul 3 Numărul de audituri energetice efectuate în anul X-3 şi X-2. În plus, numărul total estimat de întreprinderi mari la nivel naţional cărora li se aplică art.19 alin.(1) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică şi numărul de audituri energetice efectuate la întreprinderile respective în anul X-3 şi X-2 |
||||
| Element de raportare | Specificaţie | Unitate | Anul | |
| X-3 (2) | X-2 | |||
| Numărul total de audituri energetice efectuate | ||||
| Numărul de întreprinderi mari (1) cărora li se aplică art.19 alin.(1) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică | ||||
| Numărul de audituri energetice efectuate în întreprinderile mari cărora li se aplică alin.(1) art.19 (3) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică | ||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii ____________________ (1) Definiţia întreprinderilor care intră sub incidenţa art.19 alin.(1) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică respectă prevederile privind întreprinderile mari care nu intră sub incidenţa Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii. (2) X-3 nu se aplică pentru primele rapoarte intermediare din 2025. (3) Întreprinderi mici şi mijlocii – întreprinderi astfel cum sunt definite în Legea nr.206/2006 privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. |
||||
|
Tabelul 4 Factorul de energie primară naţional aplicat pentru energia electrică şi o justificare în cazul în care diferă de coeficientul implicit menţionat în nota de subsol (3) din anexa nr.1 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică |
||
| Factorul naţional de energie primară pentru energia electrică (număr) | O | |
| Justificare, în cazul în care factorul este diferit de coeficientul implicit menţionat în nota de subsol (3) din anexa nr.1 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică | O | |
|
Legendă: O = obligatorii |
||
|
Tabelul 5 Numărul şi suprafaţa clădirilor noi şi renovate al căror consum de energie este aproape egal cu zero (1) în anul X-2 şi X-1, prevăzute la art.15 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor, pe baza unor eşantioane statistice, dacă este necesar |
|||||
| Element de raportare | Specificaţie | Număr | Suprafaţă totală (m2) | ||
| 1 ianuarie X-2 | 1 ianuarie X-1 | 1 ianuarie X-2 | 1 ianuarie X-1 | ||
| Sectorul rezidenţial: Total | Odisp | ||||
| Sectorul rezidenţial: Noi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero | V | ||||
| Sectorul rezidenţial: Renovare | V | ||||
| Sectorul nerezidenţial (privat): Total | Odisp | ||||
| Sectorul nerezidenţial (privat): Noi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero | V | ||||
| Sectorul nerezidenţial (privat): Renovare | V | ||||
| Sectorul nerezidenţial [public (2)]: Total | Odisp | ||||
| Sectorul nerezidenţial (public): Noi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero | V | ||||
| Sectorul nerezidenţial (public): Renovare | V | ||||
| Definiţia clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero (3) | V | ||||
|
Legendă: X = anul de raportare; Odisp= obligatorii, dacă sunt disponibile; V = voluntare ____________________ (1) Definiţia clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero este conformă cu definiţiile prevăzute la art.21 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor, urmând definiţia-cadru de la art.4 din această lege: "clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero – clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, obţinută, în principal, prin protecţia termică eficientă a clădirii şi prin necesarul de energie care ar trebui să fie acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere". (2) Definiţia cadru "clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero" prevăzută de art.4 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor vizează toate clădirile publice (şi nu doar clădirile organismelor publice care sunt deţinute şi ocupate de administraţia centrală). Politicile şi acţiunile prevăzute la lit.e) alin.(2) art.12 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor ar trebui să includă, de exemplu, clădirile ocupate (de exemplu închiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing) de autorităţi locale sau raionale/municipale şi clădirile deţinute de administraţia centrală şi de autorităţile raionale/municipale sau locale, dar care nu sunt ocupate în mod necesar de acestea. (3) Se face referinţă la definiţiile naţionale pe care le-au atribuit clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero sau o scurtă descriere a acestora. |
|||||
|
Tabelul 6 Linkul către site-ul unde poate fi accesată lista sau interfaţa furnizorilor de servicii energetice menţionată la art.22 alin.(4) lit.c) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică |
||
| Linkul de internet către site-ul unde poate fi găsită lista sau interfaţa furnizorilor de servicii energetice menţionată la art.22 alin.(4) lit.c) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică | O | |
| Detalii suplimentare sau observaţii cu privire la date | V | |
|
Legendă: O = obligatorii; V = voluntare |
||
Anexa nr.15
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
SECURITATEA ENERGETICĂ
|
Tabelul 1 Detalii privind obiectivele şi contribuţiile naţionale |
||||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Des- criere |
Relevanţa pentru pct.56 (1) |
Anul ţintă | Stadiul (2) |
Politica ce a condus la stabilirea obiectivului (dacă este cazul) |
Entitatea responsabilă pentru realizarea obiectivului |
Sursele de energie şi combustibilii vizaţi (5) |
|
| Politica uniunii energetice (3) |
Politici naţionale (Referinţă juridică) (4) |
|||||||
| O | O | Ocaz | Ocaz | O | Ocaz | Ocaz | O | O |
| Obiectiv naţional 1 | ||||||||
| Obiectiv naţional 2 | ||||||||
| Obiectiv naţional 3 | ||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||
|
Legendă: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se alege dintre următoarele obiective (pot fi adăugate şi specificate obiective suplimentare la rubrica "Altele"): diversificarea surselor de energie şi a aprovizionării cu energie, reducerea dependenţei de importurile de energie din ţări terţe, dezvoltarea capacităţii de a face faţă diminuării sau întreruperii aprovizionării, flexibilitatea sistemului energetic naţional, altele. (2) Se alege dintre următoarele categorii: planificat; adoptat; pus în aplicare; expirat. (3) Se alege politica/politicile dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar sau să aleagă "altele" şi să specifice denumirea politicii uniunii energetice. (4) Actul normativ naţional sau documentul politic naţional care defineşte obiectivul. (5) Se alege dintre următoarele opţiuni (se pot alege mai multe opţiuni, se pot adăuga şi specifica surse de energie şi combustibili suplimentari la rubrica "alţi combustibili"): întregul sistem, energie electrică, gaz, produse petroliere, combustibili nucleari, alţi combustibili. |
||||||||
|
Tabelul 2 Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor naţionale cuantificabile |
||||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Indicator(i) | Unitate | Categorie | Anul | Valoarea obiectivului/ anul (3) | Note metodologice (4) | ||
| X-3 | X-2 | X-1 (2) | ||||||
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | ||||
|
Obiective generale |
||||||||
| Diversificarea surselor de energie şi a aprovizionării cu energie | Producţia primară | TJ | Cărbune | |||||
| Gaze naturale | ||||||||
| Alţi combustibili fosili şi deşeuri | ||||||||
| Petrol şi produse petroliere | ||||||||
| Surse regenerabile şi biocombustibili | ||||||||
| Căldură nucleară | ||||||||
| Importuri (1) | Importuri (1) | |||||||
| Exporturi (1) | Exporturi (1) | |||||||
| Reducerea dependenţei de importurile de energie din ţări terţe | Dependenţa energetică de ţările terţe în funcţie de tipul de combustibil (5) | Procent | General | |||||
| Pe tip de combustibil | Cărbune | |||||||
| Gaze naturale | ||||||||
| Alţi combustibili fosili şi deşeuri | ||||||||
| Petrol şi produse petroliere | ||||||||
| Combustibili regenerabili (biocombustibili) | ||||||||
| Energie electrică şi energie termică (inclusiv nucleară) | ||||||||
| Dezvoltarea capacităţii de a face faţă diminuării sau întreruperii aprovizionării cu o sursă de energie (6) | Rezilienţa sistemului electroenergetic | Ore | LOLE (previziunea de pierderi datorate întreruperii alimentării cu energie electrică) (7) | |||||
| MWh | EENS (previziunea de energie nefurnizată) (7) | |||||||
| Rezilienţa sistemului de gaze naturale | Procent | Rezultatul formulei N-1 (8) | ||||||
|
Obiective stabilite la nivel naţional |
||||||||
| Obiectiv naţional 1 | ||||||||
| Obiectiv naţional 2 | ||||||||
| Obiectiv naţional 3 | ||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Totalul importurilor şi exporturilor pentru toţi combustibilii incluşi în bilanţurile energetice. (2) Pentru anul X-1, se raportează cu privire la elementele de raportare pentru care este disponibilă o astfel de evaluare. (3) Se raportează valoarea obiectivului şi anul relevant în care ar trebui realizat obiectivul, în cazul în care sunt prezente obiective cuantificate asociate cu indicatorii. (4) Furnizarea informaţiilor metodologice suplimentare cu privire la indicator. (5) Numai importurile din ţări terţe (din afara UE). (6) Se raportează datele rezultate din cea mai recentă evaluare a adecvării, efectuată pentru anul relevant. De exemplu, acestea ar trebui să raporteze LOLE pentru anul X-1, astfel cum a fost estimată fie în anul X-1, fie în anul X-2 sau mai devreme. Anul în care a fost efectuată evaluarea adecvării resurselor ar trebui raportat în cadrul Notelor metodologice. A se vedea şi nota 5. (7) Se calculează în conformitate cu cerinţele din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.149/2019. Metodologia specifică este stabilită de Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei, în anexa I la decizia sa privind metodologia de calcul al valorii pierderilor datorate întreruperii alimentării cu energie electrică, a costului unei noi intrări şi a standardului de fiabilitate. (8) Se calculează în conformitate cu cerinţele din Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.149/2019. Regula N-1 calculează capacitatea tehnică a infrastructurii rămase în cazul perturbării elementului de infrastructură unică principală de gaze, estimând dacă aceasta este în măsură să satisfacă nevoi de gaze egale cu o zi în care se manifestă o cerere excepţional de mare, care are loc probabil o dată la 20 de ani. |
||||||||
|
Tabelul 3 Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor naţionale necuantificabile |
||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Indicator(i) /Reper(e) |
Anul ţintă |
Descrierea indicatorului/ reperului (1) |
Progrese înregistrate pentru realizarea obiectivului(2) |
Detalii privind strategia de monitorizare (3) |
Trimiteri la evaluări şi la rapoartele tehnice justificative |
| O | O | Ocaz | O | O | V | V |
| Obiectiv naţional 1 | ||||||
| Obiectiv naţional 2 | ||||||
| Obiectiv naţional 3 | ||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||
|
Legendă: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Se prezintă detaliile privind indicatorii/reperele şi motivele pentru care acestea au fost alese pentru a prezenta progresele înregistrate în direcţia realizării obiectivului. (2) Se prezintă informaţiile calitative pentru a rezuma stadiul actual al indicatorului (de exemplu, dacă este în curs de realizare, dacă a fost deja realizat, dacă a fost ratat, întârziat etc.). (3) Detalii cu privire la modul în care indicatorul este monitorizat, de exemplu prin intermediul unui set de indicatori, al unei expertize, al unui grup de experţi, al unei metodologii specifice etc. |
||||||
Anexa nr.16
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
PIAŢA INTERNĂ A ENERGIEI
|
Tabelul 1 Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor naţionale legate de interconectivitatea reţelelor electrice |
||||
| Denumirea obiectivului naţional | Unitate | Anul | Valoarea obiectivului în 2030 |
|
| X-3 | X-2 | |||
| O | O | Ocaz | ||
| Capacitatea nominală de transport în raport cu puterea instalată de producere | % | |||
| Capacitatea nominală de transport în raport cu sarcina maximă | % | |||
| Capacitatea nominală de transport în raport cu capacitatea instalată de producere din surse regenerabile | % | |||
| Diferenţe ale preţului orar mediu sau absolut pe pieţele pentru ziua următoare (separat pentru fiecare frontieră)(1) | EUR/MWh | |||
| Frontiera 1 | EUR/MWh | |||
| Frontiera 2 | EUR/MWh | |||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | EUR/MWh | |||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Ocaz = obligatorii dacă este cazul ____________________ (1) Se pot utiliza diferenţele de preţ ale pieţelor pentru ziua următoare calculate şi publicate de Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) în Raportul anual de monitorizare a pieţei. |
||||
|
Tabelul 2 Informaţii privind proiectele de interes comun (PIC) în domeniul transportului de energie electrică |
||
| Indicaţi orice evoluţii importante privind proiectele PIC, înregistrate în comparaţie cu ultimul raport de monitorizare PIC, care ar putea avea un impact asupra obiectivelor stabilite în planul naţional privind energia şi clima. | O | |
|
Legendă: O = obligatorii |
||
|
Tabelul 3 Informaţii privind alte proiecte principale de infrastructură |
| Descrierea proiectului | Implementarea proiectului | ||||||||||||
| Denumirea proiectului(1) | ID TYNDP | Vector ener- getic(2) |
Tipul proiec- tului(3) |
Descri- erea proiec- tului |
Anul planifi- cat de punere în fun- cţiune |
Capaci- tatea de transport (MW pentru energia electrică GWh/d pentru gaze naturale, hidrogen şi alte gaze/ lichide) |
Descrie- rea modului în care proiectul va contribui la atingerea nivelurilor planificate raportate în temeiul pct.57 (3) |
Descrie- rea modu- lui în care proiectul va contri- bui la dimen- siunile uniunii energetice |
Stadiul proiec- tului |
Descrie- rea pro- greselor înregis- trate |
Întârzieri în imple- mentare (ani) |
Repro- gramare (ani) |
Motivul întârzie- rilor în implemen- tare sau al repro- gramării planului de proiect |
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Proiectul 1 | |||||||||||||
| Proiectul 2 | |||||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimenta-re, dacă este necesar | |||||||||||||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se include în acest tabel şi proiectele PIC diferite de proiectele de transport transfrontalier, dacă acestea contribuie indirect la creşterea interconectivităţii transfrontaliere. Contribuţia la creşterea interconectivităţii transfrontaliere ar trebui explicată în tabel. (2) Se alege dintre următorii vectori energetici (pot fi adăugaţi şi specificaţi vectori energetici suplimentari la rubrica "Altele"): Energie electrică; Gaze naturale; Hidrogen; Altele. (3) Se indică categorii generale de infrastructură (de exemplu, terminal GNL; spaţiu de stocare; interconexiune cu ţări terţe). |
|||||||||||||
|
Tabelul 4 Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naţionale legate de flexibilitatea sistemului energetic, inclusiv în ceea ce priveşte producţia de energie din surse regenerabile |
||||||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Descriere | Purtător de energie (1) | Element(e) de flexibilitate a sistemului abordat (2) | Obiectiv (3) | Anul ţintă | Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului | Indicator(i) de progres (dacă este cazul) (4) |
|||
| Denumirea indicato- rului de monitori- zare a pro- greselor (5) |
Unitate | X-3 | X-2 | |||||||
| O | Ocaz | O | O | O | O | O | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Obiectiv naţional 1 | ||||||||||
| Obiectiv naţional 2 | ||||||||||
| Obiectiv naţional 3 | ||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se alege dintre următoarele opţiuni: energie electrică; gaze naturale; hidrogen. (2) Se alege dintre următoarele opţiuni (se pot alege mai multe opţiuni, se pot adăuga şi specifica opţiuni suplimentare la rubrica "Altele"): integrarea şi cuplarea pieţelor, în scopul de a spori capacitatea comercializabilă şi utilizarea eficientă a interconexiunilor; contorizare inteligentă/reţele inteligente; agregare; participare activă a cererii; stocare; producere distribuită; mecanisme pentru dispecerizare, redispecerizare şi limitare; semnale de preţ în timp real; altele. (3) Poate fi cantitativ sau calitativ. (4) În cazul în care obiectivul este cuantificabil, se specifică o indicaţie privind progresele înregistrate, împreună cu cele mai recente informaţii disponibile. Indicatorii de raportare trebuie determinaţi pe baza obiectivelor naţionale. (5) Se precizează o valoare şi un an de bază, după caz, dacă acest lucru contribuie la demonstrarea progreselor înregistrate. |
||||||||||
|
Tabelul 5 Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor naţionale legate de participarea nediscriminatorie pe pieţele energiei |
||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Descriere | Vector energetic (1) | Element(e) de participare nediscriminatorie abordat(e) (2) |
Obiectiv (3) | Anul ţintă | Progrese înregistrate pentru realizarea obiectivului (4) |
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Obiectiv naţional 1 | ||||||
| Obiectiv naţional 2 | ||||||
| Obiectiv naţional 3 | ||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se alege dintre următoarele opţiuni: energie electrică; gaze naturale; hidrogen. (2) Se alege dintre următoarele opţiuni (se pot alege mai multe opţiuni, se pot adăuga şi specifica opţiuni suplimentare la rubrica "Altele"): energia din surse regenerabile; participare activă a cererii; stocare; altele. (3) Poate fi cantitativ sau calitativ. (4) Atunci când descriu progresele, se prezintă în detaliu progresele înregistrate în ceea ce priveşte participarea nediscriminatorie, luând în considerare următoarele elemente, după caz. Această listă nu este exhaustivă şi poate fi completată de statele membre: În ceea ce priveşte pieţele: elemente precum pieţele de echilibrare, pieţele de capacităţi (după caz), pieţele angro de energie, pieţele cu amănuntul. În ceea ce priveşte tehnologiile: elemente precum consumul comandabil, stocarea energiei, agregarea, comunităţile de energie ale cetăţenilor/comunităţile de energie din surse regenerabile, prosumatorii. În ceea ce priveşte participarea: elemente precum participarea pe piaţă, disponibilitatea tarifelor (inclusiv pentru punctele de încărcare pentru electromobilitate; şi stocarea energiei, de exemplu prevenirea dublei încărcări pentru injectare şi extracţie), disponibilitatea contractelor cu preţ dinamic, participarea simultană a mai multor servicii/produse. |
||||||
|
Tabelul 6 Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naţionale legate de participarea consumatorilor la sistemul energetic şi beneficiile obţinute de pe urma autogenerării şi a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente |
||||||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Descriere | Vector energetic (1) | Element(e) de participare a consumatorilor abordat(e) (2) | Obiectiv (3) | Anul ţintă | Progrese înregistrate pentru realizarea obiectivului | Indicator(i) de progres (dacă este cazul) (4) |
|||
| Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor(5) | Unitate | X-3 | X-2 | |||||||
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Obiectiv naţional 1 | ||||||||||
| Obiectiv naţional 2 | ||||||||||
| Obiectiv naţional 3 | ||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se alege dintre următoarele opţiuni: energie electrică; gaze naturale; hidrogen. (2) Se alege dintre următoarele opţiuni (se pot alege mai multe opţiuni, se pot adăuga şi specifica opţiuni suplimentare la rubrica "Altele"): autogenerare; noi tehnologii (inclusiv contoare inteligente); altele. (3) Poate fi cantitativ sau calitativ (4) În cazul în care obiectivul este cuantificabil, statele membre trebuie să furnizeze o indicaţie privind progresele înregistrate, împreună cu cele mai recente informaţii disponibile. Indicatorii de raportare trebuie determinaţi pe baza obiectivelor naţionale. (5) Se precizează o valoare şi un an de bază, după caz, dacă acest lucru contribuie la demonstrarea progreselor înregistrate. |
||||||||||
|
Tabelul 7 Progresele înregistrate înspre realizarea obiectivelor naţionale legate de adecvaţia sistemului energetic |
|||||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Descriere | Element(e) abordat(e) (1) | Obiectiv (2) | Anul ţintă | Progrese înregistrate înspre realizarea obiectivului | Indicator(i) de progres (dacă este cazul) (3) | |||
| Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor (4) | Unitate | X-3 | X-2 | ||||||
| O | Ocaz | O | O | O | O | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Obiectiv naţional 1 | |||||||||
| Obiectiv naţional 2 | |||||||||
| Obiectiv naţional 3 | |||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | |||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Ocaz= obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se alege una sau mai multe dintre următoarele opţiuni: flexibilitatea sistemului energetic – producţia de energie din surse regenerabile; introducerea cuplării pieţelor pe parcursul zilei; introducerea pieţelor regionale; altele. (2) Poate fi cantitativ sau calitativ. (3) În cazul în care obiectivul este cuantificabil, se specifică o indicaţie privind progresele înregistrate, împreună cu cele mai recente informaţii disponibile. Indicatorii de raportare trebuie determinaţi pe baza obiectivelor naţionale. (4) Se specifică o valoare şi un an de bază, după caz, dacă acest lucru contribuie la demonstrarea progreselor înregistrate |
|||||||||
Anexa nr.17
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
SĂRĂCIA ENERGETICĂ
|
Tabelul 1 Informaţii cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor naţionale orientative de a reduce numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică |
|||||||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Descriere | Anul ţintă | Progrese înregistrate pentru realizarea obiectivului (1) | Indicator(i) de progres (dacă este cazul) | Detalii privind strategia de monitorizare | Trimiteri la evaluări şi la rapoartele tehnice justificative | |||||
| Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor | Anul de bază | Valoarea în anul de bază | Unitate | X-3 | X-2 | ||||||
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Obiectiv naţional 1 | |||||||||||
| Obiectiv naţional 2 | |||||||||||
| Obiectiv naţional 3 | |||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | |||||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz= obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se specifică explicaţii cu privire la progresele înregistrate înspre realizarea obiectivului naţional orientativ de a reduce numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică. Se include informaţii privind tendinţele generale sau efectele altor programe/politici care ar putea avea un efect asupra progreselor înregistrate, după caz. |
|||||||||||
Anexa nr.18
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
SĂRĂCIA ENERGETICĂ
|
Tabelul 1 Informaţii cantitative privind numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică |
|||||
| Numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică | Unitate (1) | Anul de referinţă (2) | Anul publicării | Metodologia de determinare a numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică | Criteriile şi datele (inclusiv sursa) care stau la baza evaluării numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică |
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
|
Legendă: Ocaz= obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se alege următoarele opţiuni (se pot adăuga şi specifica unităţi suplimentare la rubrica "altele"): numere absolute; %; altele. (2) Se raportează o perioadă de referinţă (de exemplu, media pe trei ani). |
|||||
|
Tabelul 2 Raportarea indicatorilor referitori la sărăcia energetică |
||||
| Element de raportare | Speci- ficaţie |
Unitate | X-3 | X-2 |
| Proporţia populaţiei expuse riscului de sărăcie care nu este în măsură să îşi încălzească locuinţa în mod adecvat | V | Populaţia aflată sub 60 % din venitul median echivalat (%) | ||
| Proporţia populaţiei totale care nu este în măsură să îşi încălzească locuinţa în mod adecvat | V | Populaţie (%) | ||
| Proporţia populaţiei expusă riscului de sărăcie cu restanţe la facturile de utilităţi | V | Populaţia aflată sub 60 % din venitul median echivalat (%) | ||
| Proporţia populaţiei totale cu restanţe la facturile de utilităţi | V | Populaţie (%) | ||
| Proporţia populaţiei expusă riscului de sărăcie care locuieşte în locuinţe afectate de scurgeri, de umezeală sau de igrasie (1) | V | Populaţia aflată sub 60 % din venitul median echivalat (%) | ||
| Proporţia populaţiei totale care locuieşte în locuinţe afectate de scurgeri, de umezeală sau de igrasie (1) | V | Populaţie (%) | ||
|
V = voluntare ____________________ (1) Aceste date nu fac parte din sondajele anuale ale Eurostat, dar pot fi disponibile la nivel naţional. |
||||
| Element de raportare | Speci- ficaţie |
Unitate | X-3 Semes- trul 1 |
X-3 Semes- trul 2 |
X-2 Semes- trul 1 |
X-2 Semes- trul 2 |
| Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici | V | ct/kWh | ||||
| Preţul gazului pentru consumatorii casnici | V | ct/kWh | ||||
| Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici, tranşa celui mai mic consum | V | ct/kWh | ||||
| Preţul gazului pentru consumatorii casnici, tranşa celui mai mic consum | V | ct/kWh |
|
Tabelul 3 Raportarea indicatorilor naţionali referitori la sărăcia energetică |
||||||
| Denumirea indicatorului (1) | Sursa datelor |
Unitate | Anul | Perioada de colectare a datelor (2) |
Scurtă descriere |
|
| X-3 | X-2 | |||||
| V | V | V | V | V | V | V |
| Indicatorul 1 | ||||||
| Indicatorul 2 | ||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; V = voluntare ____________________ (1) Se raportează indicatori naţionali în completarea indicatorilor din tabelul 2. Printre aceştia se pot număra veniturile gospodăriilor, accesibilitatea serviciilor energetice, situaţiile locative şi echipamentele şi indicatori complementari/indirecţi utili pentru aprofundarea analizei potenţialilor factori determinanţi ai sărăciei energetice. Indicatorii pot fi extraşi din baza de date a Observatorului parcurilor imobiliare. (2) Se indică perioada de colectare a datelor şi pot preciza dacă datele sunt colectate în mod regulat. |
||||||
|
Tabelul 4 Informaţii privind definiţia naţională a sărăciei energetice |
|||
| Definiţia naţională a sărăciei energetice | Anul publicării | Anul ultimei modificări | Observaţii generale (1) |
| V | V | V | V |
|
V = voluntare ____________________ (1) Se includ informaţii privind statutul, de exemplu, dacă este o definiţie juridică sau o definiţie de lucru (care nu are statut juridic, dar creează o cunoaştere comună a caracteristicilor sărăciei energetice şi sprijină stabilirea de obiective, punerea în aplicare a măsurilor şi monitorizarea tendinţelor), precum şi informaţii privind indicatorii de sprijin. |
|||
Anexa nr.19
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
INFORMAŢII REFERITOARE LA MODUL
ÎN CARE PUNEREA ÎN APLICARE A PNIEC CONTRIBUIE LA O TRANZIŢIE JUSTĂ,
LA PROMOVAREA ATÂT A DREPTURILOR OMULUI, CÂT ŞI A EGALITĂŢII DE GEN,
ŞI LA ABORDAREA INEGALITĂŢILOR ÎN MATERIE DE SĂRĂCIE ENERGETICĂ
|
Tabelul 1 Impactul punerii în aplicare a PNIEC asupra locurilor de muncă, a lucrătorilor şi a regiunilor |
||
| Impactul preconizat asupra locurilor de muncă, a pieţelor forţei de muncă şi a competenţelor (1) | V | |
| Impactul distributiv preconizat în rândul populaţiei (2) | V | |
| Impactul preconizat pentru regiunile cele mai afectate (3) | V | |
| Impactul preconizat asupra calităţii vieţii şi a bunăstării (4) | V | |
| Impactul preconizat asupra costurilor (5) | V | |
| Incluziune şi procese participative (6) | V | |
|
V = voluntare ____________________ (1) Se specifică elemente cantitative privind evoluţia preconizată a pieţei forţei de muncă, ca urmare a politicilor, inclusiv, sectoare care vor creşte, altele care se vor restrânge şi în ce măsură şi pot descrie măsurile adoptate/care urmează să fie adoptate pentru a însoţi această tranziţie, inclusiv în ceea ce priveşte politicile de educaţie şi formare, precum şi protecţia socială. (2) Se descrie impactul preconizat al politicilor asupra populaţiei în ansamblu, precum şi asupra unor grupuri specifice, în special asupra celor mai vulnerabile, reflectând, de asemenea, dacă unele grupuri vor beneficia mai mult decât altele, şi pot descrie măsurile menite să asigure echitatea şi repartizarea egală a sarcinilor în acest sens. (3) Se descrie impactul preconizat al politicilor asupra regiunilor care urmează să fie cele mai afectate de tranziţie, în special regiunile de extracţie a cărbunelui, a turbei sau a şisturilor bituminoase sau regiunile cu un nivel ridicat de emisii de carbon, precum şi măsurile de atenuare menite să abordeze consecinţele socioeconomice în astfel de zone. Se încurajează să furnizeze indicatori cantitativi, cum ar fi numărul locurilor de muncă, producţia economică şi veniturile fiscale locale. (4) Se descrie impactul preconizat asupra reducerii pericolelor pentru mediu, a degradării şi a poluării, a îmbunătăţirii accesului la produse mai sigure, ecosisteme intacte şi serviciile acestora (alimente, aer curat, apă, stabilitate climatică etc.), a asigurării mijloacelor de subzistenţă şi a beneficiilor pentru sănătate şi bunăstare, inclusiv a unor condiţii de muncă mai sănătoase, inclusiv limitarea emisiilor şi îmbunătăţirea standardelor de calitate a aerului la locurile de muncă. (5) Se descrie impactul preconizat asupra costurilor introduse ca urmare a politicilor privind clima, energia şi mediul, atât pentru întreprinderi, cât şi pentru consumatori (economiile de energie reduc costurile legate de energie; produsele mai durabile reduc costurile de înlocuire; costuri mai mici pentru curăţenia mediului şi sănătatea publică). (6) Se descrie impactul preconizat al măsurilor de asigurare a caracterului incluziv al politicilor privind clima, energia şi mediul, în special în ceea ce priveşte gospodăriile şi comunităţile cu venituri mici afectate direct de tranziţie, de exemplu în regiunile cele mai afectate, de exemplu prin implementarea infrastructurii verzi şi a serviciilor publice, prin procese participative etc. |
||
|
Tabelul 2 Impactul punerii în aplicare a PNIEC asupra promovării drepturilor omului şi a egalităţii de gen, precum şi asupra abordării inegalităţilor în materie de sărăcie energetică |
||
| Promovarea drepturilor omului (1) | V | |
| Promovarea egalităţii de gen (2) | V | |
| Abordarea inegalităţilor în materie de sărăcie energetică | V | |
|
V = voluntare ____________________ (1) Justiţia climatică și tranziţia justă abordează și din perspectiva drepturilor omului împărţirea beneficiilor și a sarcinilor legate de schimbările climatice. Schimbările climatice ameninţă exercitarea efectivă a unei serii de drepturi ale omului, printre care drepturile la viaţă, apă și igienă, alimente, sănătate, locuinţe, autodeterminare, cultură și dezvoltare. Se descrie modul în care punerea în aplicare a planurilor lor naţionale integrate privind energia și clima contribuie la obligaţia pe care o au de a preveni efectele negative previzibile ale schimbărilor climatice și de a se asigura că persoanele afectate de acestea, în special cele aflate în situaţii vulnerabile, au acces la căi de atac și la mijloace de adaptare eficiente pentru a se bucura de o viaţă demnă. (2) Se descrie modul în care planurile lor naţionale integrate privind energia și clima pun în aplicare tranziţia justă, având în vedere impactul diferit asupra oportunităţilor pentru bărbaţi, femei și persoane diverse din punctul de vedere al genului în regiunile aflate în tranziţie, obstacolele existente și planurile pe care le-au planificat și pus în aplicare pentru a avansa. |
||
Anexa nr.20
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
CERCETAREA, INOVAREA ŞI COMPETITIVITATEA
|
Tabelul 1 Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor naţionale cuantificabile privind cheltuielile publice totale şi, dacă sunt disponibile, cheltuielile private pentru cercetare şi inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum şi pentru acoperirea costurilor tehnologice şi îmbunătăţirea performanţelor (1) |
||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Unitate | Speci- ficaţie |
Anul | Valoarea obiecti- vului/an |
Observaţii generale |
|
| X-3 | X-2 | |||||
|
Cheltuieli publice pentru C&I |
||||||
| Total cheltuieli publice anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate şi al celor cu emisii reduse de carbon | milioane euro | Ocaz | ||||
| Total cheltuieli publice anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate şi al celor cu emisii reduse de carbon, ca pondere procentuală din cheltuielile publice totale pentru C&I | % | Ocaz | ||||
| Total cheltuieli publice anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate şi al celor cu emisii reduse de carbon, ca pondere procentuală din PIB-ul anual | % | Ocaz | ||||
|
Cheltuieli private pentru C&I |
||||||
| Total cheltuieli private anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate şi al celor cu emisii reduse de carbon | milioane euro | V | ||||
| Total cheltuieli private anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate şi al celor cu emisii reduse de carbon, ca pondere procentuală din cheltuielile private totale pentru C&I | % | V | ||||
| Total cheltuieli private anuale pentru C&I în domeniul tehnologiilor energetice curate şi al celor cu emisii reduse de carbon, ca pondere procentuală din PIB-ul anual | % | V | ||||
|
Alte obiective stabilite la nivel naţional |
||||||
| Obiectiv naţional 1 | Ocaz | |||||
| Obiectiv naţional 2 | Ocaz | |||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | Ocaz | |||||
|
Legendă: X = anul de raportare; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Se specifică obiectivele naţionale privind cheltuielile publice totale şi, dacă sunt disponibile, cheltuielile private alocate pentru cercetare şi inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum şi pentru acoperirea costurilor tehnologice şi îmbunătăţirea performanţelor. Se includ, după caz, obiective separate privind cheltuielile publice şi private, obiectivele axate pe tehnologie, dezvoltarea performanţei etc. |
||||||
|
Tabelul 2 Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor naţionale necuantificabile privind cheltuielile publice totale şi, dacă sunt disponibile, cheltuielile private alocate pentru cercetare şi inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum şi pentru acoperirea costurilor tehnologice şi îmbunătăţirea performanţelor (1) |
|||||
| Denumirea obiectivului naţional | Descriere | Prioritatea C&I a uniunii energetice care beneficiază de sprijin (2) |
Tehnologii energetice curate/ cu emisii reduse de carbon care beneficiază de sprijin (3) |
Progrese înregistrate pentru realizarea obiectivului (4) |
Impactul preconizat al obiectivului stabilit (5) |
| Ocaz | Ocaz | V | V | Ocaz | Ocaz |
| Obiectiv naţional 1 | |||||
| Obiectiv naţional 2 | |||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | |||||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Se specifică obiectivele naţionale privind cheltuielile publice totale şi, dacă sunt disponibile, cheltuielile private alocate pentru cercetare şi inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum şi pentru acoperirea costurilor tehnologice şi îmbunătăţirea performanţelor. Se includ, după caz, obiective separate privind cheltuielile publice şi private, obiectivele axate pe tehnologie, dezvoltarea performanţei etc. (2) Se alege una sau mai multe priorităţi dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar. (3) statele membre pot alege una sau mai multe tehnologii dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar. (4) Se raportează informaţii actualizate cu privire la progresele înregistrate până la situaţia actuală. În cazul în care au fost stabilite obiective, ar trebui să se ofere o prezentare generală a principalelor acţiuni şi a reperelor atinse. În cazul în care nu au fost stabilite obiective, ar trebui să se furnizeze informaţii actualizate cu privire la stabilirea sau nestabilirea de obiective, precum şi o descriere a obiectivelor stabilite. (5) Se descrie impactul preconizat al obiectivelor stabilite şi calendarul acestora. |
|||||
|
Tabelul 3 Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor naţionale, inclusiv a obiectivelor pe termen lung pentru 2050, privind utilizarea tehnologiilor de decarbonizare a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie şi mari generatoare de emisii de carbon şi, dacă este cazul, privind infrastructura aferentă de transport, de utilizare şi de stocare a dioxidului de carbon (1) |
|||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Descriere | Progrese înregistrate pentru realizarea obiectivului | Indicator(i) de progres (dacă este cazul) | Observaţii generale | |||
| Denumirea indicatorului de moni- torizare a progreselor |
Valoarea indicatorului | Anul de referinţă | Unitate | ||||
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | V |
| Obiectiv naţional 1 | |||||||
| Obiectiv naţional 2 | |||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | |||||||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Se descrie orice plan pe termen lung pentru măsurile de decarbonizare din sectorul industrial. Se includ elemente, precum eficienţa energetică, captarea şi stocarea dioxidului de carbon, electrificarea şi orice alte tehnologii care vor contribui la decarbonizare. Se indic reperele, obiectivele şi termenele, precum şi o indicaţie privind tehnologiile avute în vedere şi implementarea preconizată a acestora. |
|||||||
|
Tabelul 4 Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor naţionale privind competitivitatea |
|||||||
| Denumirea obiectivului naţional | Descriere | Progrese înregistrate pentru realizarea obiectivului | Indicator(i) de progres (dacă este cazul) | Observaţii generale | |||
| Denumirea indicatorului de monitorizare a progreselor | Valoarea indicatorului | Anul de referinţă | Unitate | ||||
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | V |
| Obiectiv naţional 1 | |||||||
| Obiectiv naţional 2 | |||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | |||||||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare Se descriu orice obiective în domeniul competitivităţii, care includ obiective legate de: - brevete şi publicaţii de cercetare; - aspecte legate de lanţul valoric, cum ar fi reperele şi obiectivele în domenii noi de ocupare a forţei de muncă, înfiinţarea de întreprinderi şi creşterea economică în anumite sectoare energetice; - piaţa mondială sau internă/naţională, cum ar fi pătrunderea pe piaţa internaţională/naţională a tehnologiilor şi a volumelor comerciale (modificarea importurilor şi/sau a exporturilor) atât la nivel european, cât şi la nivel mondial. |
|||||||
Anexa nr.21
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
OBIECTIVELE NAŢIONALE PRIVIND ELIMINAREA
TREPTATĂ A SUBVENŢIILOR PENTRU ENERGIE,
ÎN SPECIAL PENTRU COMBUSTIBILII FOSILI
|
Tabel Progresele înregistrate pentru realizarea obiectivelor naţionale privind eliminarea treptată a subvenţiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili (1) |
||||||
| Obiectiv(e) naţional(e) stabilit(e) pentru eliminarea treptată a subvenţiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili | Descriere | Anul ţintă (2) | Repere (3) | Progrese înregistrate pentru realizarea obiectivului (4) |
Măsuri pentru a se asigura că eliminarea treptată nu afectează eforturile de reducere a sărăciei energetice (5) | Observaţii generale |
| O | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | V |
| Obiectivul/ planul naţional 1 | ||||||
| Obiectivul/ planul naţional 2 | ||||||
| Obiectivul/ planul naţional 3 | ||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||
|
Legendă: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul; V = voluntare ____________________ (1) Se raportează orice obiective de eliminare treptată a subvenţiilor pentru combustibilii fosili şi orice obiective de eliminare treptată a altor subvenţii pentru energie. Se indică în coloana "Descriere" dacă obiectivul a fost prevăzut în legislaţie şi, după caz, să facă trimitere la prevederile de lege relevante. În cazul în care nu sunt stabilite obiective de eliminare treptată a subvenţiilor pentru energie, se raportează cu privire la orice planuri de asumare a unui angajament de eliminare treptată sau de stabilire a unui obiectiv de eliminare treptată. Se include în coloana "Descriere" o scurtă descriere a acestor planuri şi să clarifice momentul în care se preconizează că angajamentele respective vor intra în vigoare. (2) Se prevede un an ţintă în care obiectivul ar trebui să fie realizat. (3) Se specifică toate reperele cantitative. (4) Se raportează cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea obiectivului şi atingerea reperelor, după caz. (5) Se raportează cu privire la orice măsuri luate pentru a se asigura că eliminările treptate nu afectează eforturile de reducere a sărăciei energetice. Se indică dacă au fost elaborate estimări ale impactului economic şi de altă natură al eliminărilor treptate ale subvenţiilor pentru combustibilii fosili asupra gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ce politici sau măsuri au fost instituite sau propuse pentru a atenua acest impact. |
||||||
Anexa nr.22
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
POLITICILE ŞI MĂSURILE DE ELIMINARE
TREPTATĂ A SUBVENŢIILOR PENTRU ENERGIE,
ÎN SPECIAL PENTRU COMBUSTIBILII FOSILI
|
Tabel Politicile şi măsurile de eliminare treptată a subvenţiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili |
|||||||||||
| Subvenţie pentru combustibili fosili sau pentru altele (1) | Denumirea politicii (în limba engleză) | Denumirea politicii (în limba locală) | Sector (2) | Scop (3) | Vector energetic (4) | Categorie (5) | Perioada de punere în aplicare | Volumele subvenţiilor |
|||
| Început (6) | Sfârşit (7) | X-3 (8) | X-2 (8) |
Monedă (9) | |||||||
| O | O | O | O | O | O | O | O | O | Odisp | O | O |
| Subvenţia 1 | |||||||||||
| Subvenţia 2 | |||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | |||||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O= obligatorii; Odisp= obligatorii, dacă sunt disponibile ____________________ (1) Se aleg următoarele opţiuni (se pot adăuga şi specifica opţiuni suplimentare la rubrica "Altele"): Combustibili fosili; Altele (inclusiv subvenţii pentru energie electrică, energie nucleară, energie din surse regenerabile şi eficienţă energetică). În cazul subvenţiilor pentru producerea de energie electrică din surse precum combustibilii fosili, acestea ar trebui incluse în categoria "Combustibili fosili". (2) Se aleg următoarele opţiuni: Sectorul energetic (dacă este posibil, selectaţi dintre următoarele subsectoare: ENER-Extracţia combustibililor fosili; ENER-Culturi energetice; ENER-Conversie; ENER-Conversie-rafinare; ENER-Conversie-GNL; ENER-Conversie-CHP; ENER-Conversie; Producţia de energie electrică; ENER-Conversie-încălzire şi răcire; ENER-Conversie-biocombustibili lichizi; ENER-Conversie-producţie de biogaz; ENER-Conversie-producţie de hidrogen; ENER-Infrastructură; ENER-Infra-transport; ENER-Infra-distribuţie; ENER-Infra-T&D; ENER-Infra-stocare; ENER-Dezafectarea activelor; ENER-Gestionarea deşeurilor; ENER-Retail); Agricultură (dacă este posibil, selectaţi dintre următoarele subsectoare: AGRI-Agricultură şi vânătoare; AGRI-Silvicultură şi exploatare forestieră; AGRI-Pescuit şi acvacultură); Construcţii; Minerit; Industrie (dacă este posibil, selectaţi dintre următoarele subsectoare: INDU-Industrie energointensivă (sectoare industriale care fac obiectul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii); INDU-Industrie non-energointensivă); Transporturi (TRANS-Transporturi aeriene; TRANS-Transporturi feroviare; TRANS-Transporturi rutiere; TRANS-Transporturi pe apă; TRANS-Transport public); Servicii (sectorul terţiar); Gospodării (dacă este posibil, selectaţi dintre următoarele subsectoare: Gospodării; HH-Venituri reduse); Public; Intersectorial (mai multe sectoare); Sectoare economice. (3) Se aleg următoarele opţiuni (se pot adăuga şi specifica opţiuni suplimentare la rubrica "Altele"): Sprijin pentru cererea de energie; Sprijin pentru eficienţa energetică; Sprijin pentru restructurarea industriei; Sprijin pentru infrastructură; Sprijin pentru producţie; Altele. (4) Se alege una sau mai multe dintre următoarele opţiuni: Combustibili fosili [dacă este posibil, selectaţi dintre următorii sub-vectori energetici: FF-Toţi combustibilii fosili; FF-Mai mulţi combustibili fosili; FF-Cărbune/lignit; FF-Gaze naturale; FF-Gaze de mină; FF-Gaze de şist; FF-Ţiţei şi GNL; FF-Petrol şi gaze; FF-Produse petroliere; FF-PP-Motorină; FF-PP-Motorină în amestec; FF-PP-Benzină; FF-PP-Benzină cu plumb; FF-PP-Benzină fără plumb; FF-PP-Benzină în amestec; FF-PP-GPL; FF-PP-Kerosen; FF-PP-Combustibili maritimi pe bază de combustibili fosili; FF-PP-Păcură grea (HFO); FF-Turbă]; Toate energiile; Energie termică; Energie electrică; Energie nucleară; Bioenergie [dacă este posibil, selectaţi dintre următorii sub-vectori energetici: RES-Biogaz; RES-Biomasă şi biogaz; RES-Biomasă (solidă); RES-Biomasă DMS; RES-Biocombustibili lichizi; RES-Biocombustibili lichizi-biomotorină; RES-Biocombustibili lichizi-bioetanol]; SRE (dacă este posibil, selectaţi dintre următorii sub-vectori energetici: RES-Toate tipurile; RES-Mai multe tipuri; RES-Energie geotermică; RES-Energie termică; RES-Energie hidroelectrică; RES-Energie marină; RES-Energie solară; RES-Energie eoliană; RES-Energie eoliană offshore; RES-Energie eoliană onshore); Hidrogen (dacă este posibil, selectaţi dintre următorii sub-vectori energetici: FF-Toţi combustibilii fosili; RES-Biogaz). (5) Se aleg următoarele opţiuni (se pot adăuga şi specifica opţiuni suplimentare la rubrica "Altele"): Transferuri directe (dacă este posibil, selectaţi dintre următoarele subcategorii: Credite preferenţiale; Granturi; Altele); Cheltuieli fiscale (Reduceri fiscale; Scutiri fiscale; Rambursare de taxe; Credite fiscale; Deduceri fiscale; Altele); Subevaluarea bunurilor/serviciilor (dacă este posibil, selectaţi dintre următoarele subcategorii: Subevaluarea resurselor sau terenurilor aflate în proprietatea statului; Subevaluarea infrastructurii aflate în proprietatea statului; Subevaluarea altor bunuri sau servicii furnizate de stat); Susţinerea veniturilor sau a preţurilor [dacă este posibil, selectaţi dintre următoarele subcategorii: Remunerarea capacităţii (mecanisme de asigurare a capacităţii de producţie a energiei electrice); Obligaţia privind amestecul de biocombustibili; Cote SRE cu certificate comercializabile; Taxe diferenţiate de conectare la reţea; Obligaţiile în materie de eficienţă energetică; Scheme de sarcină întreruptibilă; Contract pentru diferenţă; Prime fixe; Tarife fixe; Garanţii privind preţurile de consum (sprijinirea costurilor); Garanţii privind preţurile de consum (reglementarea preţurilor); Garanţii privind preţurile de producţie (reglementarea preţurilor); Altele]. (6) Anul în care a fost pusă în aplicare pentru prima dată politica ce permite subvenţia. (7) Anul în care se încheie politica ce permite subvenţia (nu mai este în vigoare sau nu mai este pusă în aplicare), moment în care subvenţiile nu mai pot fi plătite. (8) Volumele de subvenţii plătite în valori monetare nominale. (9) Se aleg următoarele opţiuni (se poate alege o singură opţiune): EUR; MDL; BGN; HRK; CZK; DKK; HUF; PLN; RON; SEK. |
|||||||||||
Anexa nr.23
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
PUNEREA ÎN APLICARE A COOPERĂRII REGIONALE
|
Tabel Raportarea informaţiilor privind punerea în aplicare a cooperării regionale |
||||||
| Denumirea iniţiativei de cooperare regională cu alte state membre în vederea punerii în aplicare a obiectivelor și politicilor | Dimensiunea (dimensiunile) relevantă (relevante) vizată (vizate) la nivelul uniunii energetice (1) | Perioada de punere în aplicare | Descriere | Statele membre implicate | Contribuţia preconizată la punerea în aplicare a obiectivelor și politicilor | Progresele înregistrate în direcţia cooperării regionale |
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Cooperarea 1 | ||||||
| Cooperarea 2 | ||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se alege una sau mai multe dintre următoarele dimensiuni: Decarbonizare – emisii și absorbţii de GES; Decarbonizare – energie din surse regenerabile; Eficienţă energetică; Securitate energetică; Piaţa internă a energiei – interconectivitatea reţelelor electrice; Piaţa internă a energiei – infrastructura de transport al energiei; Piaţa internă a energiei – integrarea pieţelor; Cercetare, inovare și competitivitate; Eliminarea treptată a subvenţiilor pentru energie. |
||||||
Anexa nr.24
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN DIRECŢIA FINANŢĂRII
|
Tabel Progresele înregistrate în direcţia finanţării |
||||||||||||
| Numerele politicilor/ măsurilor care fac obiectul raportării (1) | Tehno- logii/ soluţii eligibile |
Ipoteze iniţiale privind investiţiile (euro) | Investiţii efective până în anul X-2 inclusiv (EUR) | Investiţii efective care urmează să fie puse în aplicare (euro) | ||||||||
| Valoare | Anul cores- punzător preţului |
Finan- ţare publică naţională |
Total Finan- ţare din partea UE |
Din care finanţare prin MRR | Din care Fondul european de dez- voltare regională şi/sau Fondul de coeziune |
Finan- ţare privată (dacă este dispo- nibilă) |
Anul cores-punzător preţului | Descri- erea sursei |
Valoare | Anul cores- punzător preţului |
||
| O | V | O | O | O | O | O | Odisp | O | O | O | ||
| Politica/măsura 1 sau un grup de politici/măsuri | ||||||||||||
| Politica/măsura 2 sau un grup de politici/măsuri | ||||||||||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||||||||||
|
Legendă: X = anul de raportare; O = obligatorii; Odisp= obligatorii, dacă sunt disponibile; V = voluntare ____________________ (1) Se indică numerele tuturor politicilor/măsurilor care fac obiectul raportării. Ar trebui utilizate rânduri separate pentru raportarea diferitelor politici/măsuri sau a diferitelor grupuri de politici/măsuri. |
||||||||||||
Anexa nr.25
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
RAPORTAREA CU PRIVIRE LA PUNEREA ÎN APLICARE
A RECOMANDĂRILOR menţionate la pct.80-86
|
Tabel Raportarea cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor |
||||
| Recomandare | Categoria recomandării (1) | Politicile și măsurile adoptate sau care urmează să fie adoptate și puse în aplicare pentru a da curs recomandării | Calendarul detaliat al punerii în aplicare | Motivele pentru care nu s-a dat curs recomandării sau unei părţi considerabile din aceasta |
| Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz | Ocaz |
| Recomandarea 1 | ||||
| Recomandarea 2 | ||||
| Adăugaţi rânduri suplimentare, după caz | ||||
|
Legendă: Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se alege dintr-o listă de categorii furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar. |
||||
Anexa nr.26
la Regulamentul privind mecanismul
de guvernanţă energetică şi
a acţiunilor climatice
RAPORTAREA CU PRIVIRE LA DIALOGUL PE MAI MULTE
NIVELURI PE TEMA ENERGIEI ŞI A CLIMEI
menţionată la pct.99
|
Tabel Progresele înregistrate în direcţia instituirii dialogului pe mai multe niveluri pe tema energiei şi a climei menţionat la pct.99 (1) |
||
| Detalii privind dialogul pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei | O | |
| Progresele înregistrate în direcţia stabilirii dialogului pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei | Ocaz | |
|
Legendă: O = obligatorii; Ocaz = obligatorii, dacă este cazul ____________________ (1) Se raportează informaţii detaliate cu privire la dialogul pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei, în conformitate cu normele interne, în cadrul căruia autorităţile locale, organizaţiile societăţii civile, comunitatea de afaceri, investitorii și alte părţi interesate vizate, precum și publicul larg pot participa activ și discuta despre diferitele scenarii preconizate pentru politicile privind energia și clima, inclusiv pentru cele pe termen lung. |
||