1086/14.12.2017 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului de stabilire a normelor  specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului de stabilire a normelor

 specifice aplicabile controalelor oficiale privind

prezenţa de Trichinella în carne

nr. 1086  din  14.12.2017

 (în vigoare 22.12.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 441-450 art. 1218 din 22.12.2017

* * *

[Denumirea în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

În conformitate cu art.29 din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.125-129, art.396), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în scopul prevenirii apariţiei bolilor umane provocate de consumul de carne infectată cu Trichinella, al stabilirii normelor specifice privind examenul cărnii la prezenţa de Trichinella, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne, conform anexei nr.1.

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

2. Se abrogă unele hotărîri de Guvern, conform anexei nr.2.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Notă: Pe tot parcursul textului anexei, textul "Regulamentul sanitar-veterinar cu privire la stabilirea normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "Regulamentul de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne", la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele "operator din businessul alimentar", la orice formă gramatical㠖 cu cuvintele "operator din domeniul alimentar", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1086 din 14 decembrie 2017

REGULAMENT

de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor

oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne

Regulamentul de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne (în continuare – Regulament) transpune parţial (transpune art.2-6, 8-10, 12-13, Anexele I şi IV) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1375 al Comisiei din 10 august 2015 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne, CELEX: 32015R1375, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 212 din 11august 2015, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/506 al Comisiei din 19 martie 2025.

[Clauza de armonizare în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte norme specifice controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne şi are drept scop prevenirea, eliminarea sau reducerea riscurilor de infestaţie cu Trichinella pînă la niveluri acceptabile pentru sănătatea publică şi a animalelor.

2. În sensul prezentului Regulament se definesc următoarele noţiuni:

Trichinella – orice nematod care aparţine speciilor din genul Trichinella;

trichineloză – boală parazitară comună omului şi unor animale, care este provocată de un nematod din genul Trichinella, prin consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic ce conţine larvele invazive ale acestuia, şi care se manifestă clinic prin dureri musculare, febră şi tulburări digestive;

condiţii de adăpost controlate – tip de creştere a animalelor în care porcinele sînt menţinute în permanenţă în condiţii controlate de către operatorii din domeniul alimentar în ceea ce priveşte alimentaţia, condiţiile de întreţinere şi adăpostul acestora;

compartiment – grup de exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate. Toate exploataţiile care aplică condiţii de adăpost controlate în Republica Moldova pot fi considerate ca reprezentînd un compartiment;

animal de crescătorie – orice animal care este crescut, ţinut ori îngrăşat pentru obţinerea de produse şi subproduse destinate consumului uman sau unor întrebuinţări industriale ori pentru obţinerea de material germinativ de origine animală;

animal sălbatic – orice animal care nu este domesticit sau îmblînzit de către om;

carcasă – corpul întreg al unui animal de măcelărie după scurgerea sîngelui, eviscerare, tăierea membrelor la nivelul carpului, tarsului, capului, cozii şi glandei mamare şi după jupuire pentru bovine, ovine, caprine şi solipede;

marcă de sănătate – marcă ce indică faptul că la aplicarea acesteia pe carcasă au fost efectuate controale oficiale în conformitate cu prezentul Regulament;

control sanitar-veterinar – activitate de prevenire, depistare şi suprimare a încălcărilor cerinţelor sanitar-veterinare de către persoanele fizice şi juridice privind prezenţa de Trichinella în carne;

exploataţie – orice unitate, întreprindere, construcţie sau, în cazul fermelor în aer liber, orice loc amenajat ori neamenajat în care sînt crescute, ţinute sau manipulate animale;

exploataţie oficial indemnă de Trichinella – unitate în care sînt crescute, ţinute sau manipulate animale şi pe teritoriul căreia nu s-a depistat prezenţa de Trichinella în carne în cursul ultimilor 10 ani, fiind recunoscută oficial de către autoritatea competentă ca indemnă de Trichinella;

autoritate sanitar-veterinară competentă – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie), subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor şi posturile de control sanitar-veterinare ale Agenţiei organizate în cadrul posturilor vamale, în limitele competenţelor legale;

laborator naţional de referinţă – Instituţia Publică Centrul Naţional Sănătatea Animalelor, Plantelor şi Siguranţa Alimentelor;

centru de colectare – orice spaţiu, inclusiv exploataţiile, centrele de colectare şi pieţele unde sunt adunate animalele din speciile bovină sau porcină provenite din diferite exploataţii pentru a se constitui loturi de animale destinate comerţului.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

II. OBLIGAŢII ALE AUTORITĂŢILOR COMPETENTE ŞI

ALE OPERATORILOR DIN DOMENIUL ALIMENTAR

[Denumirea cap.II în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

Secţiunea 1

Prelevarea de eşantioane din carcase

3. Se prelevă eşantioane din carcasele de porci domestici în abatoare, cu ocazia examinării post-mortem de către medicul veterinar oficial, după cum urmează:

1) sunt examinate, pentru detectarea prezenţei de Trichinella, toate carcasele scroafelor de reproducţie şi ale vierilor sau cel puţin 10 % dintre carcasele animalelor trimise în fiecare an la abator din fiecare exploataţie care a fost recunoscută ca exploataţie care aplică condiţii de adăpost controlate;

2) toate carcasele din exploataţiile care nu au fost recunoscute ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate sunt examinate sistematic pentru detectarea prezenţei de Trichinella.

[Pct.3 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

4. Un eşantion din fiecare carcasă este prelevat şi supus unei examinări privind Trichinella într-un laborator desemnat de către autoritatea competentă, cu ajutorul uneia dintre următoarele metode de detectare:

1) metoda de detectare de referinţă stabilită în capitolul I din anexa nr.1; sau

2) o metodă de detectare echivalentă stabilită în capitolul II din anexa nr.1.

[Pct.4 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

4¹. Carcasele de solipede, porci-mistreţi şi alte specii de animale de crescătorie sau sălbatice sensibile la infestarea cu Trichinella sunt supuse în mod regulat prelevării de eşantioane în abatoarele sau în unităţile de tratare a vânatului cu ocazia examinării post-mortem. Se prelevă un eşantion din fiecare carcasă de către medicul veterinar oficial şi acesta este examinat în conformitate cu anexele nr.1 şi nr.3 într-un laborator desemnat de către autoritatea competentă.

[Pct.4¹ introdus prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

4². Laboratoarele oficiale care efectuează testele pentru depistarea prezenţei Trichinella sunt desemnate, conform art.35 din Legea nr.82/2024, prin ordin al directorului Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

[Pct.4² introdus prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

5. În aşteptarea rezultatelor examinării privind Trichinella şi cu condiţia ca operatorul din domeniul alimentar să garanteze o trasabilitate deplină, carcasele de porci domestici şi de solipede pot fi tranşate în maximum şase părţi într-un abator sau într-o unitate de tranşare aflată în aceeaşi incintă.

[Pct.5 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

6. Prin derogare de la pct.3 subpct. 1), carnea de porcine domestice care a fost supusă unui tratament de congelare în conformitate cu anexa nr.2, sub supravegherea autorităţii competente, este scutită de examinarea privind Trichinella.

[Pct.6 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

6¹. Prin derogare de la pct.3 subpct. 1), carcasele şi carnea de purcei domestici care nu au fost încă înţărcaţi, mai mici de cinci săptămâni, sunt scutite de examinarea privind detectarea prezenţei de Trichinella.

[Pct.6¹ introdus prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

6². Prin derogare de la pct.3 subpct. 1), pct.4 şi 5, carcasele şi carnea de porcine domestice pot fi scutite de examinarea privind Trichinella dacă animalele provin dintr-o exploataţie sau dintr-un compartiment recunoscut ca exploataţie sau compartiment care aplică condiţii de adăpost controlate în conformitate cu anexa nr.5, în cazul în care:

1) în ultimii trei ani în Republica Moldova nu s-au detectat cazuri autohtone de infestare cu Trichinella la porcii domestici crescuţi în exploataţii recunoscute ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate, iar în acest timp au fost efectuate teste, în mod constant, în conformitate cu pct.3; sau

2) datele istorice privind testarea neîntreruptă a populaţiei de porcine sacrificate indică, cu o certitudine de cel puţin 95 %, că, în cadrul populaţiei respective, cazurile de Trichinella nu depăşesc unu la un milion.

[Pct.6² introdus prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

7. Prin derogare de la pct.3 subpct. 1) şi după aprobarea medicului veterinar oficial:

1) carcasele pot fi tranşate într-o unitate de tranşare care aparţine abatorului sau este separată de acesta, cu condiţia ca:

a) abatorizarea animalelor să se efectueze în conformitate cu prevederile pct.18 şi 19 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010;

b) procedura să fie aprobată de către medicul veterinar oficial prezent la abator, cu informarea autorităţii competente;

c) o carcasă sau părţi ale acesteia să aibă ca destinaţie numai o unitate de tranşare;

d) unitatea de tranşare să fie situată pe teritoriul Republicii Moldova; şi

e) în cazul unui rezultat pozitiv, toate părţile să fie declarate improprii consumului uman;

2) carcasele de porcine domestice pot fi tranşate în mai multe părţi într-o unitate de tranşare aflată în aceeaşi incintă sau care aparţine abatorului, cu condiţia ca:

a) să fie respectată procedura conform Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010;

b) înainte să se ajungă la temperatura menţionată în pct.35 subpct. 2) lit.b) din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, să se efectueze o tranşare sau o dezosare în conformitate cu pct.44 subpct. 2) din Regulile sus-menţionate;

c) în cazul unui rezultat pozitiv, toate părţile să fie declarate improprii consumului uman.

[Pct.7 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

Secţiunea a 2-a

Examinarea care vizează detectarea prezenţei

de Trichinella şi aplicarea mărcii de sănătate

[Denumirea secţiunii a 2-a în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

8. Carcasele menţionate la pct.3 sau părţile acestora, cu excepţia celor menţionate la pct.7, nu pot părăsi unitatea înainte să se confirme că rezultatul examinării privind Trichinella este negativ. De asemenea, celelalte părţi ale animalului destinat consumului uman sau animal, care conţin ţesut muscular striat, nu pot părăsi localul înainte de a fi cunoscut şi de a se fi dovedit negativ rezultatul examinării privind detectarea prezenţei de Trichinella.

[Pct.8 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

9. Deşeurile animale şi subprodusele de origine animală care nu sînt destinate consumului uman şi care nu conţin muşchi striaţi pot părăsi localul înainte de a fi cunoscut rezultatul examinării privind detectarea prezenţei de Trichinella.

Cu toate acestea, medicul veterinar oficial poate impune să se efectueze o examinare privind detectarea prezenţei de Trichinella sau un tratament prealabil al subproduselor de origine animală înainte de a accepta părăsirea localului de către acestea.

10. În cazul în care în abator există o procedură, aprobată de către medicul veterinar oficial, prin care se garantează că nicio parte din carcasele examinate nu părăseşte localul înainte să se confirme că rezultatele examinării privind Trichinella sunt negative şi în cazul în care procedura respectivă este aprobată de către medicul veterinar oficial sau în cazul în care se aplică derogarea prevăzută la pct.7, marca de sănătate, după efectuarea controalelor oficiale menţionate la art.17 alin.(2) pct.4) lit.a) şi c) din Legea nr.82/2024 şi care atestă faptul că carnea este adecvată pentru consumul uman, se poate aplica înainte să se afle rezultatele examinării privind Trichinella.

[Pct.10 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

10¹. Autoritatea competentă se asigură că toţi membrii personalului care intervin în examinarea eşantioanelor privind detectarea prezenţei de Trichinella sunt formaţi corect şi participă:

1) la un program de control al calităţii testelor utilizate pentru detectarea prezenţei de Trichinella; şi

2) la o evaluare periodică a procedurilor testului de înregistrare şi de analiză realizate în laborator.

[Pct.10¹ introdus prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

11. Metodele de detectare prezentate în capitolele I şi II din anexa nr.1 sunt utilizate pentru examinarea eşantioanelor menţionate la pct.3 în cazul în care acestea oferă motiv de suspiciune privind o infestare cu Trichinella.

Toate eşantioanele pozitive sunt trimise la laboratorul naţional de referinţă Centrul Naţional Sănătatea Animalelor, Plantelor şi Siguranţa Alimentelor pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.

[Pct.11 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

Secţiunea a 3-a

Planul de măsuri urgente

12. Agenţia stabileşte un plan de intervenţie privind toate măsurile care urmează să fie luate atunci cînd examinarea eşantioanelor menţionate la pct.3 dovedesc prezenţa de Trichinella.

13. Acest plan aprofundează următoarele probleme:

1) trasabilitatea carcaselor infectate şi a părţilor acestora care conţin ţesut muscular;

2) măsurile privind tratarea carcaselor infectate şi a părţilor acestora;

3) căutarea sursei de infestare şi a oricărei infestări din mediul sălbatic;

4) toate măsurile care urmează să fie luate la nivelul comerţului cu amănuntul sau al consumatorului;

5) măsurile care urmează să fie luate atunci cînd carcasele infectate nu pot fi identificate la abator;

6) identificarea speciilor de Trichinella în cauză.

Secţiunea a 4-a

Recunoaşterea exploataţiilor care aplică

condiţii de adăpost controlate

[Denumirea secţiunii a 4-a în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

14. Autoritatea competentă, la declaraţia în scris a operatorului din domeniul alimentar (conform anexei nr.4), include în Lista exploataţiilor care aplică condiţii de adăpost controlate o exploataţie sau un compartiment, dacă sunt îndeplinite toate cerinţele prevăzute în anexa nr.5.

[Pct.14 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

15. Operatorii din domeniul alimentar responsabili de exploataţiile care au fost recunoscute în mod oficial şi incluse în Lista exploataţiilor care aplică condiţii de adăpost controlate informează autoritatea competentă de îndată ce oricare dintre condiţiile prevăzute în anexa nr.5 nu mai sunt îndeplinite sau cu privire la orice altă schimbare care ar putea afecta statutul exploataţiilor cu privire la Trichinella.

[Pct.15 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

[Pct.16 abrogat prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

17. Autoritatea competentă se asigură că exploataţiile care aplică condiţii de adăpost controlate sunt supuse controalelor oficiale conform art.17 din Legea nr.82/2024.

[Pct.17 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

18. Frecvenţa controalelor oficiale se bazează pe risc, ţinând cont de istoricul şi prevalenţa bolii, de constatările precedente, de zona geografică, de fauna şi flora sălbatică locală sensibilă, de practicile în materie de creştere a animalelor, de supravegherea veterinară şi de nivelul de conformitate prezentat de crescători privind respectarea prevederilor prezentului Regulament.

[Pct.18 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

19. Agenţia va controla ca toate porcinele domestice care provin din exploataţii indemne de Trichinella să fie examinate în conformitate cu pct.3.

Secţiunea a 5-a

Programul de supraveghere

20. Agenţia pune în aplicare un program de supraveghere a populaţiei de porcine domestice dintr-o exploataţie sau dintr-un compartiment inclus în Lista exploataţiilor care aplică condiţii de adăpost controlate, pentru a verifica dacă Trichinella este într-adevăr absentă în cadrul populaţiei respective.

21. Programul de supraveghere precizează frecvenţa testelor, numărul animalelor care urmează să fie supuse testelor şi programul de prelevare de eşantioane. În acest scop, eşantioanele de carne sînt prelevate şi supuse examinărilor privind detectarea prezenţei paraziţilor Trichinella în conformitate cu capitolul I sau II din anexa nr.1 la prezentul Regulament.

Programul de supraveghere poate prevedea, cu titlu suplimentar, recurgerea la metode serologice de îndată ce laboratorul naţional de referinţă validează un astfel de test.

Secţiunea a 6-a

Exploataţiile care aplică condiţii de adăpost controlate

22. În cazul în care rezultatele controalelor oficiale efectuate în conformitate cu pct.17 arată că cerinţele menţionate în anexa nr.5 nu mai sunt îndeplinite, autoritatea competentă o exclude din Lista exploataţiilor care aplică condiţii de adăpost controlate.

[Pct.22 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

23. În cazul în care porcinele domestice provenind dintr-o exploataţie inclusă în Lista exploataţiilor care aplică condiţii controlate de adăpost prezintă rezultate pozitive la testul de detectare a prezenţei de Trichinella, autoritatea competentă întreprinde de îndată următoarele măsuri:

1) exclude exploataţia din Lista exploataţiilor care aplică condiţii de adăpost controlate şi informează autoritatea competentă;

2) examinează toţi porcii domestici din exploataţia respectivă la momentul sacrificării;

3) urmăreşte şi testează toate animalele reproducătoare care au ajuns în exploataţie şi, pe cît posibil, toate animalele care au părăsit exploataţia cu cel puţin şase luni înaintea obţinerii rezultatului pozitiv şi, în acest sens, eşantioanele de carne sînt prelevate şi supuse examinării privind depistarea prezenţei de paraziţi Trichinella, efectuată cu ajutorul metodelor de depistare prezentate la capitolele I şi II din anexa nr.1 la prezentul Regulament;

4) investighează răspîndirea infestării cu paraziţi cauzată de distribuirea de carne provenind de la porci domestici sacrificaţi înaintea obţinerii rezultatului pozitiv;

5) deschide o anchetă epizootică pentru a descoperi cauza infestării;

6) măreşte frecvenţa testelor efectuate în conformitate cu prevederile pct.16 şi extinde domeniul de aplicare a prezentului Regulament;

7) atunci cînd o carcasă infectată nu poate fi identificată la abator, stabileşte următoarele măsuri obligatorii:

a) prelevează eşantioane de carne de dimensiuni mai mari în vederea testării carcaselor suspecte de Trichinella;

b) declară carcasele improprii consumului uman;

c) elimină carcasele sau părţile de carcase suspecte şi cele pentru care rezultatele testelor serologice obţinute de laboratorul naţional de referinţă sînt pozitive.

[Pct.23 modificat prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

24. Dacă, în urma inspecţiei, se constată că nu sînt îndeplinite prevederile pct.15 sau că s-au înregistrat rezultate pozitive la testele efectuate într-o exploataţie dintr-un compartiment, exploataţia respectivă trebuie eliminată din compartiment pînă cînd se restabileşte conformitatea.

25. Exploataţiile sau categoria de exploataţii sunt incluse din nou în Lista exploataţiilor care aplică condiţii de adăpost controlate de către autoritatea competentă în cazul în care:

1) sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute în anexa nr.5;

2) rezultatele serologice obţinute de laboratorul de referinţă ca urmare a prelevării de eşantioane de la porcii sacrificaţi demonstrează că exploataţia sau un compartiment recunoscut ca exploataţii sau compartimente care aplică condiţii de adăpost sunt controlate în conformitate cu anexa nr.5.

[Pct.25 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

III. CERINŢE SANITARE LA IMPORT

26. Carnea conţinând muşchi striaţi din speciile animale care pot fi purtătoare de Trichinella poate fi importată în Republica Moldova numai dacă, înainte de export, examinarea care vizează detectarea prezenţei de Trichinella a fost realizată în conformitate cu condiţii echivalente cu cele prevăzute la pct.3-7 sau în altă ţară în care au fost sacrificate animalele.

[Pct.26 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

27. Examinarea privind detectarea prezenţei de Trichinella în carne se efectuează pe întreaga carcasă sau, după caz, pe fiecare semicarcasă ori pe fiecare sfert, parte sau bucată de carcasă.

28. În certificatul sanitar-veterinar, stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.48 din 27 ianuarie 2009 "Cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate animală şi publică şi de certificare sanitar-veterinară pentru importul în Republica Moldova al anumitor animale viişi al cărnii proaspete provenite de la acestea" , la perfectarea importului din ţara exportatoare a animalelor vii din specia porcine domestice, autoritatea competentă din ţara exportatoare include informaţii referitoare la exploataţia de origine care aplică condiţii de adăpost controlate, echivalente cu cele prevăzute în pct.34-37.

29. În certificatul sanitar-veterinar care însoţeşte transporturile de carne, la perfectarea importului din ţara exportatoare, autoritatea competentă din ţara exportatoare include atestarea de sănătate publică de examinare care vizează detectarea prezenţei de Trichinella, efectuată în ţara de origine a cărnii, în conformitate cu pct.26-27.

30. În certificatul sanitar-veterinar care însoţeşte transporturile de preparate din carne, la perfectarea importului din ţara exportatoare, autoritatea competentă din ţara exportatoare include atestarea de sănătate publică de examinare care vizează detectarea prezenţei de Trichinella, efectuată în ţara de origine a cărnii, în conformitate cu pct.26-27.

31. În certificatul sanitar-veterinar, care însoţeşte transporturile de anumite produse din carne şi stomacuri, vezici şi intestine tratate destinate importurilor, la perfectarea importului din ţara exportatoare, autoritatea competentă din ţara exportatoare include atestarea de sănătate publică de examinare care vizează detectarea prezenţei de Trichinella, efectuată în ţara de origine a cărnii, în conformitate cu pct.26-27.

32. Agenţia permite utilizarea metodei trichineloscopice doar pentru carnea destinată comerţului intern.

33. Toată carnea trebuie examinată prin metodele digestiei artificiale.

IV. CONDIŢII PENTRU INCLUDEREA ÎN LISTA EXPLOATAŢIILOR

 CARE APLICĂ CONDIŢII DE ADĂPOST CONTROLATE

[Pct.34,35,36 abrogate prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

V. RAPORTAREA SITUAŢIEI PRIVIND TRICHINELLA

37. Numărul de cazuri (importate şi autohtone) de Trichinella la om, inclusiv datele epidemiologice, se raportează Agenţiei.

38. Numărul de teste şi rezultatele testelor care vizează detectarea prezenţei de Trichinella la porcii domestici, porcii mistreţi, cai, vînat şi orice alte animale susceptibile sînt prezentate în conformitate cu pct.26-29 din Hotărîrea Guvernului nr.264 din 12 aprilie 2011 "Pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici".

Datele privind porcinele domestice trebuie să ofere informaţii specifice referitoare cel puţin la:

1) teste efectuate pe animale crescute în condiţii de adăpost controlate;

2) teste pe scroafe de reproducţie, vieri şi porci pentru îngrăşat.

Anexa nr.1

la Regulamentul de stabilire a normelor specifice

aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa

de Trichinella în carne

METODE

de detectare a prezenţei de Trichinella în carne

Capitolul I

METODA DE DEPISTARE DE REFERINŢĂ

1. Metoda de depistare de referinţă pentru examinarea eşantioanelor în scopul depistării prezenţei Trichinella este standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

2. Următoarele norme se aplică numai pentru examinarea cărnii de porc domestic.

1) Atunci când carcasele de porci domestici, alţii decât scroafele şi vierii de reproducţie, sunt întregi, se prelevă un eşantion de cel puţin 1 g de la nivelul unuia dintre pilierii diafragmatici, din zona de tranziţie între partea musculară şi partea tendinoasă. Se poate utiliza o pensetă specială, cu condiţia să se garanteze o precizie cuprinsă între 1,00 şi 1,15 g.

2) În cazul carcaselor întregi de scroafe şi vieri de reproducţie, se prelevă un eşantion mai mare, de cel puţin 2 g, de la nivelul unuia dintre pilierii diafragmatici, din zona de tranziţie între partea musculară şi partea tendinoasă.

3) În absenţa pilierilor diafragmatici, se prelevă un eşantion de 2 g din partea costală sau din partea diafragmei învecinate sternului sau din muşchiul maxilar, din limbă sau din muşchii abdominali ai porcinelor domestice, altele decât scroafele şi vierii de reproducţie, şi se prelevă un eşantion de 4 g din aceleaşi ţesuturi de la scroafe şi vieri de reproducţie.

4) În cazul bucăţilor de carne, se prelevă un eşantion de cel puţin 5 g din muşchii striaţi cu un conţinut mic de grăsime şi, pe cât este posibil, din apropierea oaselor sau a tendoanelor. Se prelevă un eşantion de aceeaşi mărime din carnea care nu este destinată unei preparări termice minuţioase în vederea consumului sau a unui alt tip de prelucrare după sacrificare.

Capitolul II

METODE ECHIVALENTE

Secţiunea 1

Metoda digestiei eşantioanelor combinate cu

asistenţă mecanică/tehnică a sedimentării

1. Echipamente, consumabile şi reagenţi:

1) un cuţit sau foarfeci pentru decuparea eşantioanelor;

2) tăvi împărţite în 50 de pătrate, care să poată conţine fiecare eşantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanţii echivalente privind trasabilitatea eşantioanelor;

3) un aparat de tocat carnea sau un mixer electric;

4) un omogenizator lab-blender 3500, model termic;

5) pungi din plastic adaptate la omogenizatorul lab-blender;

6) tuburi conice pentru decantare cu o capacitate de 2 litri, prevăzute, de preferinţă, cu robinete de siguranţă din teflon;

7) suporţi cu inele şi dispozitive de fixare;

8) site, cu fineţea ochiului 180, cu un diametru exterior de 11 cm, prevăzute cu o plasă din oţel inoxidabil sau din alamă;

9) pâlnii cu un diametru interior de cel puţin 12 cm, destinate sitelor;

10) eprubete gradate de 100 ml;

11) un termometru cu o precizie de 0,5 °C, cu o scară de la 20 °C la 70 °C;

12) un vibrator, de exemplu un aparat de ras electric fără cap;

13) un releu care se aprinde şi se stinge la fiecare minut;

14) un trichineloscop prevăzut cu o placă orizontală sau un stereomicroscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă;

15) plăci Petri cu un diametru de aproximativ 90 mm, împărţite în pătrate cu latura de aproximativ 1 cm, sau echipamente echivalente pentru numărarea larvelor, astfel cum prevede standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023;

16) acid clorhidric de 17,5 %;

17) pepsină cu următoarea concentraţie:

a) dacă se prezintă sub formă de pulbere sau granule: 1:10 000 NF (US National Formulary) corespunzând cu 1:12 500 BP (British Pharmacopoeia) şi cu 2 000 FIP (Fédération Internationale de Pharmacie); sau

b) dacă se prezintă sub formă lichidă: pepsină lichidă stabilizată cu minimum 660 de unităţi ale Farmacopeei europene/ml. Se pot utiliza şi alte activităţi pepsinice, cu condiţia ca activitatea finală a lichidului de digestie să fie echivalentă cu activitatea a 10 g de 1:10 000 NF, astfel cum prevede standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023;

18) mai multe pubele de 10 litri, care se folosesc în cursul decontaminării aparaturii cu ajutorul, de exemplu, al formolului şi pentru sucurile digestive rămase în caz de rezultat pozitiv;

19) un cântar calibrat, pentru cântărirea eşantioanelor şi/sau a pepsinei (precizie de ± 0,1 g).

2. Prelevarea eşantioanelor şi determinarea cantităţii care trebuie să fie digerată se efectuează conform standardului SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

3. Procedură:

1) Tocarea prealabilă a eşantioanelor de carne într-un aparat de tocat carnea va îmbunătăţi calitatea digestiei. În cazul utilizării unui mixer electric, se lasă aparatul să funcţioneze de trei sau patru ori timp de aproximativ o secundă de fiecare dată.

2) Procedeul de digestie se poate utiliza pentru grupe complete de eşantioane (100 g de eşantioane în acelaşi timp) sau pentru grupe de cel mult 100 g:

a) eşantioane combinate complete (100 în acelaşi timp):

- se căptuşeşte omogenizatorul lab-blender 3 500 cu o pungă dublă din plastic şi se reglează temperatura la 40-41 °C;

- se varsă 1,5 l de apă încălzită la 40-41 °C în punga interioară;

- se transferă în pungă 25 ml din soluţia de acid clorhidric de 17,5 %;

- se adaugă apoi 100 de eşantioane, cântărind aproximativ 1 g fiecare (la 25- 30 °C), prelevate pe fiecare eşantion individual, în conformitate cu pct.2;

- se adaugă în final 6 g de pepsină sau 18 ml de pepsină lichidă. Se respectă cu rigurozitate această ordine, pentru a se evita descompunerea pepsinei;

- se zdrobeşte conţinutul pungii în tocător timp de 25 de minute;

- se scoate punga de plastic din tocător, se filtrează lichidul de digestie cu ajutorul sitei şi se lasă să se scurgă într-un pahar de laborator de 3 l;

- se spală punga de plastic cu aproximativ 100 ml de apă, care se foloseşte apoi pentru limpezirea sitei, şi se adaugă la filtratul conţinut în paharul de laborator;

- se poate adăuga maxim 15 eşantioane individuale la grupa completă de 100 de eşantioane şi se pot examina în acelaşi timp cu cele din urmă;

b) eşantioane combinate mai mici (mai puţin de 100 de eşantioane):

- se căptuşeşte omogenizatorul lab-blender 3500 cu o pungă dublă din plastic şi se reglează temperatura la 40-41 °C;

- se pregăteşte un lichid de digestie amestecând aproximativ 1,5 l de apă cu 25 ml de acid clorhidric de 17,5 %. Se adaugă 6 g de pepsină şi se amestecă totul la o temperatură de 40-41 °C. Se respectă cu rigurozitate această ordine, pentru a se evita descompunerea pepsinei;

- se determină un volum de lichid de digestie corespunzând la 15 ml pe gram de eşantion (de exemplu, pentru 30 de eşantioane, se prelevă 30 x 15 ml = 450 ml) şi se transferă în punga de plastic interioară în acelaşi timp cu eşantioanele de carne cântărind aproximativ 1 g (la 25-30 °C), prelevate pe fiecare eşantion individual, în conformitate cu pct.2;

- se varsă apă la aproximativ 41 °C în punga exterioară până la obţinerea unui volum total în ambele pungi de 1,5 l. Se zdrobeşte conţinutul pungii în tocător timp de 25 de minute;

- se scoate punga de plastic din omogenizator, se filtrează lichidul de digestie cu ajutorul sitei şi se lasă să se scurgă într-un pahar de laborator de 3 l;

- se spală punga din plastic cu aproximativ 100 ml de apă (la 25-30 °C), care se foloseşte apoi pentru limpezirea sitei şi se adaugă la filtratul conţinut în paharul de laborator.

3) Izolarea larvelor prin sedimentare:

- se adaugă la lichidul de digestie 300-400 g de gheaţă sub formă de paiete sau pulbere pentru a se obţine un volum de aproximativ 2 l. Se agită lichidul de digestie până la topirea gheţii. În cazul unor grupe mai mici, conform subpct. 2) lit.b), cantitatea de gheaţă trebuie redusă în consecinţă;

- se transferă lichidul de digestie răcit într-un tub de decantare de 2 l prevăzut cu un vibrator fixat printr-o pensă suplimentară;

- pentru sedimentare, se lasă lichidul în tubul de decantare timp de 30 de minute, alternând un minut de vibraţie şi un minut de oprire;

- după 30 de minute, se introduc rapid 60 ml de sediment într-o eprubetă gradată de 100 ml (după utilizare, se clăteşte pâlnia cu o soluţie de detergent);

- se lasă eşantionul de 60 ml în repaus timp de cel puţin 10 minute, se scoate apoi lichidul plutitor prin aspirare până rămâne în eprubetă un volum de 15 ml, care va fi examinat în vederea cercetării prezenţei larvelor;

- pentru aspirare, se poate folosi o seringă de unică folosinţă alcătuită dintr- un tub din plastic. Lungimea tubului trebuie să fie astfel încât cei 15 ml de lichid să rămână în eprubeta gradată în cazul în care marginea seringii se află la nivelul marginii eprubetei;

- se toarnă cei 15 ml rămaşi pe o placă Petri sau într-un echipament echivalent pentru numărarea larvelor şi se examinează la trichineloscop sau la stereomicroscop;

- se spală eprubeta gradată cu 5-10 ml de apă de la robinet şi se adaugă lichidul obţinut la eşantion;

- lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce sunt pregătite. În niciun caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi. În cazul în care lichidele de digestie nu sunt limpezi, ele trebuie limpezite după cum urmează:

- se toarnă eşantionul final de 60 ml într-o eprubetă gradată şi se lasă să se sedimenteze timp de 10 minute;

- se scot apoi 45 ml din lichidul de la suprafaţă prin aspirare şi se adaugă la cei 15 ml rămaşi apă de la robinet până la obţinerea unui volum total de 45 ml;

- după o nouă perioadă de repaus de 10 minute, se scot 30 ml din lichidul de la suprafaţă prin aspirare şi se toarnă cei 15 ml rămaşi pe o placă Petri sau într-un echipament echivalent pentru numărarea larvelor şi se examinează la trichineloscop sau la stereomicroscop;

- se spală eprubeta gradată cu 10 ml de apă de la robinet şi se adaugă lichidul obţinut la eşantionul de pe placa Petri sau din echipamentul echivalent pentru numărarea larvelor şi se examinează la trichineloscop sau la stereomicroscop.

4) În cazul în care, în urma examinării unui eşantion colectiv, se obţine un rezultat pozitiv sau incert, se prelevă un nou eşantion de 20 g de la fiecare porc, astfel cum se prevede la standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

Eşantioanele de 20 g provenite de la cinci porci sunt adunate şi examinate conform metodei descrise în prezentul capitol. În acest mod vor fi examinate eşantioane de la 20 de grupuri a câte cinci porci.

În cazul în care Trichinella este detectată într-un grup de eşantioane prelevate de la cinci porci, se prelevă noi eşantioane de 20 g de la fiecare porc din grupul respectiv şi fiecare dintre aceste eşantioane este examinat separat conform metodei descrise în prezentul capitol.

Eşantioanele care conţin paraziţi trebuie păstrate în alcool etilic de 70-90 % (concentraţie finală) în vederea conservării şi identificării speciilor în laboratorul UE sau în laboratorul naţional de referinţă. Pentru procedura de decontaminare, a se vedea standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

Secţiunea a 2-a

Metoda digestiei de eşantioane colective cu asistenţă

mecanică/tehnică de izolare prin filtrare

1. Echipamente, consumabile şi reagenţi

În conformitate cu prevederile de la pct.1 din secţiunea 1, este necesar următorul echipament suplimentar:

1) o pâlnie Gelman de un litru cu suport pentru filtru (diametrul suportului: 45 mm);

2) discuri filtrante compuse din: o plasă rotundă din oţel inoxidabil, cu fineţea ochiului 35 (diametrul discului: 45 mm), două inele din cauciuc cu o grosime de 1 mm (diametru exterior: 45 mm, diametru interior: 38 mm). Plasa trebuie pusă între cele două inele şi fixată cu ajutorul unui lipici cu doi componenţi adaptat celor două materiale;

3) un Erlenmeyer de 3 l prevăzut cu un tub lateral pentru aspirare;

4) o pompă de apă;

5) pungi din plastic cu o capacitate minimă de 80 ml;

6) o pungă sudată;

7) renilază, 1:150 000 unităţi Soxlet pe gram.

2. Prelevarea eşantioanelor şi determinarea cantităţii care trebuie să fie digerată se efectuează astfel cum este prevăzut în capitolul I din standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

3. Procedură

1) Tocarea prealabilă a eşantioanelor de carne cu un aparat de tocat carne îmbunătăţeşte calitatea digestiei. În cazul utilizării unui mixer electric, se va lăsa aparatul să funcţioneze de trei sau patru ori timp de o secundă de fiecare dată.

2) Procedeul de digestie se poate utiliza pentru grupe complete de eşantioane (100 g de eşantioane în acelaşi timp) sau pentru grupele de cel mult 100 g, delimitate după cum urmează:

a) grupe complete de eşantioane (100 de eşantioane în acelaşi timp), cum prevede pct.3 subpct. 2) lit.a) din secţiunea 1;

b) grupe mai mici (mai puţin de 100 de eşantioane) cum prevede pct.3 subpct. 2) lit.b) din secţiunea 1.

3) Izolarea larvelor prin filtrare, care se realizează cu respectarea următoarelor etape:

a) se adaugă la lichidul de digestie 300-400 g de gheaţă sub formă de paiete sau pulbere pentru a se obţine un volum de aproximativ 2 l. În cazul grupelor mai mici, cantitatea de gheaţă trebuie redusă în consecinţă;

b) se agită lichidul de digestie până când gheaţa se topeşte. Se lasă în repaus lichidul de digestie răcit timp de cel puţin 3 minute pentru ca larvele să se poată încolăci;

c) se montează pâlnia Gelman prevăzută cu un suport pentru filtru, în care se află un disc filtrant, pe un flacon Erlenmeyer legat la pompa de apă;

d) se introduce lichidul de digestie în pâlnia Gelman şi se filtrează. Spre sfârşit, trecerea lichidului prin filtru se poate uşura recurgând la o aspirare cu ajutorul pompei de apă. Se termină aspirarea exact înainte ca filtrul să nu se usuce, adică în cazul în care mai rămân 2-5 ml de lichid în pâlnie;

e) după filtrarea întregului lichid de digestie, se îndepărtează discul filtrant şi se pune într-o pungă de plastic de 80 ml, adăugându-se 15-20 ml de soluţie de renilază. Pentru obţinerea soluţiei de renilază, se introduc 2 g de renilază în 100 ml de apă de la robinet;

f) se efectuează o dublă sudură a pungii de plastic şi se plasează în omogenizator între punga interioară şi punga exterioară;

g) se zdrobeşte în omogenizator timp de 3 minute (de exemplu, în timp ce aparatul este utilizat pentru analiza unei grupe complete sau incomplete de eşantioane);

h) după trei minute, se scoate din omogenizator punga din plastic conţinând discul filtrant şi soluţia de renilază şi se deschide cu ajutorul foarfecilor. Conţinutul lichid se toarnă pe o placă Petri sau într-un echipament echivalent pentru numărarea larvelor. Se spală punga cu 5-10 ml apă, care se adaugă apoi pe placa Petri sau în echipamentul echivalent pentru numărarea larvelor şi se examinează la trichineloscop sau la stereomicroscop;

i) lichidele de digestie trebuie examinate de îndată ce sunt pregătite. În niciun caz examinarea nu trebuie amânată pentru a doua zi.

Nu se utilizează niciodată discuri filtrante care nu sunt perfect curate. Nu se lasă niciodată să se usuce discurile filtrante care nu sunt curate. Este posibil să se cureţe discurile, lăsându-le să se înmoaie într-o soluţie de renilază timp de o noapte. Înaintea utilizării lor, acestea trebuie spălate în omogenizator cu ajutorul unei soluţii de renilază proaspătă;

4) rezultate pozitive sau incerte, astfel cum se prevede la pct.3 subpct. 4) din secţiunea 1.

Secţiunea a 3-a

Metoda de digestie automată pentru eşantioane

colective până la 35 grame

1. Echipamente, consumabile şi reagenţi:

1) un cuţit sau foarfeci pentru decuparea eşantioanelor;

2) tăvi împărţite în 50 de pătrate care să poată conţine fiecare eşantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanţii echivalente privind trasabilitatea eşantioanelor;

3) un mixer Trichomatic 35Ž cu dispozitiv de filtrare;

4) soluţie de acid clorhidric de 8,5 % ± 0,5 % în greutate;

5) filtre cu membrane de policarbonat transparent cu un diametru de 50 mm şi ai căror pori măsoară 14 microni;

6) pepsină cu următoarea concentraţie:

a) dacă se prezintă sub formă de pulbere sau granule: 1:10 000 NF (US National Formulary) corespunzând cu 1:12 500 BP (British Pharmacopoeia) şi cu 2 000 FIP (Fédération internationale de pharmacie); sau

b) dacă se prezintă sub formă lichidă: pepsină lichidă stabilizată cu minimum 660 de unităţi ale Farmacopeei europene/ml.

Se pot utiliza şi alte activităţi pepsinice, cu condiţia ca activitatea finală a lichidului de digestie să fie echivalentă cu activitatea a 10 g de 1:10 000 NF, astfel cum prevede standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023;

7) un cântar calibrat, pentru cântărirea eşantioanelor şi/sau a pepsinei (precizie de ± 0,1 g);

8) pensete cu capetele plate;

9) mai multe lamele pentru obiecte cu o lăţime de cel puţin 5 cm sau mai multe plăci Pétri cu un diametru de cel puţin 6 cm, al căror fund a fost împărţit în pătrate de 10 × 10 mm cu ajutorul unui instrument ascuţit;

10) un (stereo)microscop cu lumină transmisă (mărire: de 15-60 de ori) sau un trichineloscop cu masa orizontală;

11) o pubelă pentru recoltarea lichidelor reziduale;

12) mai multe pubele de 10 l care se folosesc în cursul decontaminării aparaturii cu ajutorul, de exemplu, al formolului şi pentru sucurile digestive rămase în caz de rezultat pozitiv;

13) un termometru cu o precizie de 0,5 °C, cu o scară de la 20 la 70 °C.

2. Prelevarea eşantioanelor şi determinarea cantităţii care trebuie să fie digerată se efectuează astfel cum se prevede în standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

3. Procedură

1) Procedeu de digestie:

a) se plasează mixerul echipat cu un dispozitiv de filtrare, se leagă tubul de evacuare şi se introduce în pubelă;

b) în cazul în care mixerul este aprins, începe încălzirea;

c) înainte de a începe, se deschide valva situată sub incinta de reacţie şi se închide;

d) se adaugă apoi până la 35 eşantioane, cântărind aproximativ 1 g fiecare (la 25-30 °C), prelevate pe fiecare eşantion individual, în conformitate cu pct.2. Se asigură că nu mai există bucăţi mari de tendoane care ar putea să adere de filtrul cu membrană;

e) se varsă apa în recipientul legat de mixer (aproximativ 400 ml);

f) se varsă aproximativ 30 ml de acid clorhidric (8,5 %) în recipientul mai mic legat de mixer;

g) se pune un filtru cu membrană sub filtrul ordinar din dispozitivul de filtrare;

h) se adaugă, în final, 7 g de pepsină sau 21 ml de pepsină lichidă. Se respectă cu rigurozitate această ordine pentru a evita descompunerea pepsinei;

i) se închide capacul incintei de reacţie şi al recipientelor;

j) se selecţionează perioada de digestie. Se alege o perioadă scurtă de digestie (5 minute) pentru porcii cu vârstă normală pentru sacrificare şi o durată de digestie mai lungă (8 minute) – pentru celelalte eşantioane;

k) atunci când se apasă pe butonul de pornire al mixerului, procedeul de umplere şi de digestie începe automat, urmat de filtrare. După 10-13 minute, procedeul se termină şi se opreşte automat;

l) se deschide capacul incinta de reacţie după ce s-a verificat dacă acesta este gol. În cazul în care există spumă sau resturi de lichid de digestie în incintă, se repetă procedura conform prevederilor subpct. 5.

2) Izolarea larvelor:

a) se îndepărtează suportul pentru filtru şi se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri;

b) se examinează filtrul cu membrană la (stereo)microscop sau la trichineloscop.

3) Curăţarea echipamentului:

a) în cazul unui rezultat pozitiv, se umple cu apă clocotită incinta de reacţie a mixerului până la nivelul a două treimi. Se varsă apă de la robinet în recipientul legat de mixer până la nivelul de acoperire a captatorului inferior. Curăţarea se face automat. Se decontaminează suportul pentru filtru şi orice alt echipament cu ajutorul, de exemplu, al formolului;

b) la sfârşitul zilei de lucru, se umple cu apă recipientul de lichid al mixerului şi se porneşte la un program normal.

4) Utilizarea filtrelor cu membrană:

Niciun filtru cu membrană din policarbonat nu se poate utiliza mai mult de cinci ori. După fiecare folosire, filtrul se întoarce. De asemenea, se verifică filtrul după fiecare folosire pentru a se stabili dacă a suferit vreo defecţiune care-l face impropriu pentru o nouă utilizare.

5) Metoda care urmează să fie utilizată în cazul în care digestia este incompletă şi filtrarea nu se poate pune în aplicare.

În cazul în care mixerul şi-a încheiat programul automat, în conformitate cu subpct. 1), se deschide capacul incintei de reacţie şi se verifică dacă a rămas spumă sau lichid. Dacă se constată că a rămas, se procedează după cum urmează:

a) se închide valva situată sub incinta de reacţie;

b) se înlătură suportul pentru filtru şi se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri;

c) se pune un nou filtru cu membrană pe suportul pentru filtru şi se montează suportul pentru filtru;

d) se varsă apă în recipientul de lichid al mixerului până la acoperirea captatorului inferior;

e) se pune în funcţiune programul de curăţare automată;

f) odată ce programul de curăţare automată este finalizat, se deschide capacul incintei de reacţie şi se verifică dacă a rămas lichid;

g) în cazul în care incinta este goală, se demontează suportul pentru filtru şi se transferă filtrul cu membrană pe o lamelă pentru obiecte sau pe o placă Pétri, cu ajutorul unei pensete;

h) se examinează cele două filtre cu membrană în conformitate cu secţiunea a 2-a. În cazul în care filtrele nu pot fi examinate, se repetă întregul procedeu de digestie pe o perioadă mai lungă, în conformitate cu prevederile din secţiunea 1.

6) Rezultate pozitive sau incerte, astfel cum este prevăzut la pct.3 subpct. 4) din secţiunea 1.

Secţiunea a 4-a

Metoda agitatorului magnetic pentru digestia eşantioanelor

combinate/"izolare prin filtrare" şi depistare de larve

printr-un test de aglutinare cu latex

Această metodă este considerată echivalentă doar în cazul testelor realizate pe carne provenind de la porcine domestice.

1. Echipamente, consumabile şi reagenţi:

1) un cuţit sau foarfeci şi pensete pentru prelevarea eşantioanelor;

2) tăvi împărţite în 50 de pătrate care să poată conţine fiecare eşantioane de carne de aproximativ 2 g sau alte ustensile cu garanţii echivalente privind trasabilitatea eşantioanelor;

3) un mixer dotat cu o lamă ascuţită de tocat. Atunci când eşantioanele cântăresc mai mult de 3 g, se utilizează un tocător de carne prevăzut cu orificii de 2-4 mm sau foarfeci. În cazul cărnii congelate sau al limbii (după îndepărtarea stratului superficial, care nu se poate digera), este necesară utilizarea unui tocător de carne şi prelevarea unui eşantion cu dimensiuni considerabil mai mari;

4) agitatori magnetici dotaţi cu o placă pentru încălzire cu temperatură controlată şi cu bare magnetice acoperite cu teflon cu o lungime de aproximativ 5 cm;

5) pahare de laborator din sticlă cu o capacitate de 3 l;

6) site cu dimensiunea orificiilor de 180 microni şi cu un diametru exterior de 11 cm, prevăzute cu o plasă din oţel inoxidabil;

7) dispozitiv de filtrare cu pâlnie de oţel pentru filtre cu sită de 20 μm;

8) pompă de vid;

9) rezervoare din metal sau din material plastic cu o capacitate de 10-15 l pentru colectarea sucurilor digestive;

10) un agitator cu mişcare giratorie tridimensională;

11) folie de aluminiu;

12) acid clorhidric 25 %;

13) pepsină cu următoarea concentraţie:

a) dacă se prezintă sub formă de pulbere sau granule: 1:10 000 NF (US National Formulary) corespunzând cu 1:12 500 BP (British Pharmacopoeia) şi cu 2 000 FIP (Fédération Internationale de Pharmacie); sau

b) dacă se prezintă sub formă lichidă: pepsină lichidă stabilizată cu minimum 660 de unităţi ale Farmacopeei europene/ml.

Se pot utiliza şi alte activităţi pepsinice, cu condiţia ca activitatea finală a lichidului de digestie să fie echivalentă cu activitatea a 10 g de 1:10 000 NF, astfel cum prevede standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023;

14) apă de robinet încălzită la 46-48 °C;

15) un cântar calibrat pentru cântărirea eşantioanelor şi/sau a pepsinei (precizie de ± 0,1 g);

16) pipete de diferite mărimi (1, 10 şi 25 ml), micropipete, conform instrucţiunilor producătorului testelor aglutinare cu latex, şi suporţi pentru pipete;

17) filtre de nailon cu orificii de 20 microni cu un diametru care se potriveşte cu sistemul de filtrare;

18) pensă din material plastic sau din oţel de 10-15 cm;

19) flacoane conice de 15 ml;

20) un pistil cu un vârf conic din teflon sau din oţel adaptat flacoanelor conice;

21) un termometru cu o precizie de 0,5 °C, cu o scară de la 20 la 70 °C;

22) plachete pentru aglutinarea cu latex a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr.EURLP_D_001/2011;

23) soluţie-tampon cu agent de conservare (diluant de eşantion) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr.EURLP_D_001/2011;

24) tampon completat cu un agent de conservare (control negativ) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr.EURLP_D_001/2011;

25) tampon completat cu antigeni aparţinând Trichinella spiralis şi un agent de conservare (control pozitiv) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr.EURLP_D_001/2011;

26) tampon cu particule de polistiren acoperite cu anticorpi completat cu un agent de conservare (mărgele din latex) a setului de testare pentru identificarea antigenului Trichin-L validat cu codul nr.EURLP_D_001/2011;

27) bastonaşe de unică folosinţă.

2. Prelevarea eşantioanelor şi determinarea cantităţii care trebuie să fie digerată se efectuează astfel cum prevede capitolul I din standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023.

3. Procedură

1) Pentru eşantioane combinate complete (100 g de eşantioane în acelaşi timp):

a) se introduc 16 ± 0,5 ml de acid clorhidric 25 % (0,2 % din volumul final) într-un pahar de laborator de 3 l conţinând 2,0 litri ± 200 ml de apă de robinet încălzită la 46-48 °C; se introduce o bară magnetică în paharul de laborator, se pune paharul pe placa preîncălzită şi se începe agitarea;

b) se adaugă 10 ± 1 g de pepsină (sub formă de pulbere) (sau 30 ± 3 ml de pepsină lichidă);

c) 100-115 g din eşantioanele prelevate în conformitate cu pct.2 se toacă în mixer, cu 150 ± 15 ml de tampon de digestie preîncălzit;

d) se transferă carnea tocată în paharul de laborator de 3 l conţinând apă, pepsină şi acid clorhidric;

e) se înmoaie de mai multe ori dispozitivul de tocare al mixerului în lichidul de digestie care se află în paharul de laborator şi se clăteşte bolul mixerului cu o cantitate mică de lichid de digestie pentru a îndepărta carnea rămasă;

f) se acoperă paharul de laborator cu o folie de aluminiu;

g) agitatorul magnetic trebuie reglat astfel încât să se menţină o temperatură constantă de 44-46 °C pe durata funcţionării. În timpul agitării, lichidul de digestie trebuie să se învârtă cu o viteză suficient de ridicată, pentru a forma un vârtej adânc, fără să stropească;

h) se agită lichidul de digestie până când particulele de carne dispar (aproximativ 30 de minute). În continuare, se opreşte aparatul, se filtrează lichidul de digestie printr-o sită şi se pune filtratul într-un tub de decantare. Pot fi necesare perioade de digestie mai lungi (care nu depăşesc 60 de minute) pentru procesarea anumitor tipuri de carne (limbă, vânat etc.);

i) procedeul de digestie se consideră satisfăcător în cazul în care maximum 5 % din greutatea eşantionului iniţial rămâne pe sită;

j) se plasează filtrul din nailon cu orificii de 20 de microni pe suportul de filtrare. Pâlnia conică de filtrare din oţel se fixează pe suport cu ajutorul sistemului de blocare, iar sita din oţel cu orificii de 180 de microni se plasează în pâlnie. Pompa de vid se conectează la suportul de filtrare şi la rezervorul din metal sau din material plastic, în vederea colectării fluidului de digestie;

k) se opreşte agitarea şi se toarnă lichidul de digestie prin sită în pâlnia de filtrare. Se clăteşte paharul de laborator cu aproximativ 250 ml de apă caldă. Lichidul de clătire se toarnă în rampa de filtrare după ce lichidul de digestie a fost filtrat cu succes;

l) membrana de filtrare se manevrează cu ajutorul penselor, fiind ţinută de o margine. Membrana de filtrare se pliază cel puţin în patru şi se introduce în tubul conic de 15 ml. Tubul conic trebuie să fie adaptat la pistil;

m) membrana de filtrare este împinsă în partea de jos a tubului conic de 15 ml cu ajutorul pistilului şi este presată puternic prin aproximativ 20 de mişcări succesive înainte şi înapoi cu pistilul care trebuie să fie poziţionat în interiorul membranei de filtrare pliate, în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

n) 0,5 ± 0,01 ml de diluant de eşantion se adaugă cu pipeta în tubul conic de 15 ml, iar membrana de filtrare se omogenizează cu pistilul prin mişcări succesive înainte şi înapoi, cu amplitudine mică, timp de aproximativ 30 de secunde, evitând mişcările bruşte pentru reducerea stropirii, în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

o) fiecare eşantion, controlul negativ şi controlul pozitiv sunt repartizate cu ajutorul unei pipete în zone distincte ale plachetei de aglutinare, în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

p) mărgelele de latex se adaugă cu ajutorul unei pipete în fiecare zonă a plachetei de aglutinare, în conformitate cu instrucţiunile producătorului, fără ca acestea să intre în contact cu eşantionul (eşantioanele) şi controalele. În fiecare zonă, mărgelele de latex se amestecă uşor cu un bastonaş de unică folosinţă, până lichidul omogen acoperă întreaga zonă;

q) placheta de aglutinare este pusă pe agitatorul tridimensional şi se agită timp de 10 ± 1 minut, în conformitate cu instrucţiunile producătorului;

r) la sfârşitul perioadei de timp stabilite în instrucţiunile producătorului, agitarea se opreşte, placheta de aglutinare se pune pe o suprafaţă plană şi rezultatele reacţiei se citesc imediat, în conformitate cu instrucţiunile producătorului. În cazul unui eşantion pozitiv, trebuie să apară agregate sub formă de mărgele. În cazul unui eşantion negativ, suspensia rămâne omogenă fără agregate sub formă de mărgele.

2) Eşantioane combinate mai mici de 100 g, în conformitate cu standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023

După caz, se poate adăuga maximum 15 g la un eşantion combinat complet de 100 g, examinat în acelaşi timp cu aceste eşantioane în conformitate cu prevederile secţiunii I. Cantităţile mai mari de 15 g trebuie examinate ca eşantioane complete. În cazul eşantioanelor combinate cântărind până la 50 g, lichidele de digestie şi ingredientele pot ajunge până la 1 l de apă, 8 ml de acid clorhidric şi 5 g de pepsină.

4. Rezultate pozitive sau incerte

În cazul în care, în urma examinării unui eşantion colectiv, se obţine un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, se prelevă un nou eşantion de 20 g de la fiecare porcină, în conformitate cu standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023. Eşantioanele de 20 g provenite de la cinci porcine sunt adunate şi examinate conform metodei descrise în secţiunea 1. În acest mod trebuie analizate eşantioanele de la 20 de grupuri de câte cinci porcine.

În cazul în care se obţine un rezultat pozitiv la testul de aglutinare cu latex de la un grup de cinci porcine, se prelevă noi eşantioane de 20 g de la fiecare porcină din grup şi fiecare eşantion se examinează separat, utilizând metoda descrisă în secţiunea 1.

În cazul în care se obţine un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, cel puţin 20 g de muşchi de porc trebuie trimise la laboratorul naţional de referinţă pentru confirmare, utilizând metoda descrisă în Standardul SM EN ISO 18743:2017/A1:2023 sau una dintre metodele echivalente descrise mai sus.

Eşantioanele care conţin paraziţi trebuie păstrate în alcool etilic de 70-90 % (concentraţie finală) în vederea conservării şi identificării speciilor în laboratorul UE sau în laboratorul naţional de referinţă.

După prelevarea paraziţilor, lichidele pozitive trebuie să fie decontaminate prin încălzire la cel puţin 60 °C.

5. Procedura de curăţare şi de decontaminare după un rezultat pozitiv sau incert.

Atunci când, în urma examinării unui eşantion colectiv sau individual, se obţine un rezultat pozitiv sau incert la testul de aglutinare cu latex, toate materialele care au intrat în contact cu carnea (bolul şi cuţitul mixerului, pistilul, paharul de laborator, agitatorul magnetic, senzorul de temperatură, pâlnia conică de filtrare, sita şi pensa) trebuie să fie decontaminate cu atenţie, prin înmuierea timp de câteva secunde în apă caldă (65 °C până la 90 °C). Reziduurile de carne sau larvele inactivate care ar putea rămâne pe suprafaţa acestora pot fi eliminate cu un burete curat şi apă de robinet. Dacă este necesar, pot fi adăugate câteva picături de detergent pentru a degresa echipamentul. Se recomandă apoi să se clătească fiecare instrument cu grijă pentru a îndepărta orice urmă de detergent.

Secţiunea a 5-a

Test de digestie artificială pentru detectarea in vitro a

larvelor de Trichinella spp. în eşantioanele de

carne, PrioCHECK^Ž Trichinella AAD Kit

Această metodă este considerată echivalentă doar în cazul testelor realizate pe carne provenind de la animale domestice din specia porcină.

Testul PrioCHECK^Ž Trichinella AAD Kit trebuie să fie utilizat în conformitate cu manualul de instrucţiuni al setului, folosind pâlnii de separare (Lenz NS 29/32) şi o eprubetă de sticlă de 80 ml.

Secţiunea a 6-a

Metoda trichineloscopică

Această metodă se aplică doar micilor producători, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.6/2025.

1. Aparatură:

1) un trichineloscop cu lampă incandescentă care să permită o mărire de 30- 40 de ori şi de 80-100 de ori sau un stereomicroscop cu lumină transmisă diascopic cu intensitate reglabilă;

2) un compresor constituit din două plachete din sticlă (din care una este divizată în zone egale);

3) două foarfeci mici curbate;

4) o pensetă mică;

5) un cuţit pentru decuparea eşantioanelor;

6) recipiente mici numerotate, destinate strângerii eşantioanelor separat;

7) o pipetă;

8) un pahar conţinând acid acetic şi un pahar conţinând o soluţie de hidroxid de potasiu, pentru limpezire în caz de calcificare eventuală sau pentru a face carnea uscată mai fragedă.

2. Prelevarea eşantioanelor

În cazul în care este vorba de carcase întregi, se prelevă mai multe eşantioane de mărimea unei alune pe fiecare animal:

1) pe porcii domestici se prelevă eşantioane pe fiecare pilier diafragmatic, în zona de tranziţie între partea musculară şi partea tendinoasă;

2) pe porcii-mistreţi se prelevă eşantioane pe fiecare pilier diafragmatic, în zona de tranziţie între partea musculară şi partea tendinoasă, precum şi din maxilar, muşchii membrului anterior, muşchii intercostali şi muşchii limbii, astfel încât să se dispună de şase eşantioane în total pentru fiecare animal;

3) în cazul în care nu se pot preleva eşantioane din anumiţi muşchi care nu sunt disponibili, se prelevă în total patru eşantioane din muşchii disponibili;

4) din bucăţile de carne se prelevă din fiecare bucată patru eşantioane de ţesut muscular striat de mărimea unei alune, pe cât este posibil care să nu conţină grăsime şi să provină din diferite puncte din apropierea oaselor sau a tendoanelor.

3. Procedură

1) În general, se umple un compresor cu 1,0 ± 0,1 g de carne corespunzând în mod normal la 28 de fragmente de mărimea unui bob de ovăz. După caz, se pot umple două compresoare pentru examinarea a 56 de fragmente de mărimea unui bob de ovăz;

2) în cazul în care sunt prezente ambele piliere diafragmatice la un porc domestic, controlorul de Trichinella tranşează, din fiecare eşantion prelevat de pe carcasele întregi descrise anterior, 28 de fragmente de mărimea unui bob de ovăz, respectiv, 56 de fragmente în total;

3) în cazul în care este prezent numai un pilier diafragmatic, se tranşează 56 de fragmente din diferite locuri, pe cât este posibil din zona intermediară între muşchi şi tendon;

4) controlorul de Trichinella presează apoi cele 56 de fragmente între plachetele de sticlă ale compresorului, astfel în cât caracterele normale de imprimerie să poată fi citite uşor printre bucăţile preparate;

5) în cazul în care carnea din bucăţile care urmează să fie examinate este uscată şi bătrână, bucăţile preparate trebuie înmuiate timp de 10-20 de minute într- o soluţie de hidroxid de potasiu diluată cu două volume de apă înainte de a fi presate;

6) din fiecare din eşantioanele prelevate din bucăţile de carne, controlorul de Trichinella tranşează 14 fragmente de mărimea unui bob de ovăz, respectiv 56 de fragmente în total;

7) examinarea microscopică constă într-o examinare atentă şi riguroasă a fiecărei bucăţi preparate mărite de 30-40 de ori;

8) în cazul în care examenul trichineloscopie dovedeşte prezenţa zonelor suspecte, acestea trebuie reexaminate cu trichineloscopul, la care se selectează mărirea maximă (80-100 de ori);

9) în cazul în care rezultatul este incert sau pozitiv, un nou eşantion cel puţin de 20 g de la nivelul unui pilier diafragmatic sau din alt ţesut de la fiecare porc trebuie trimis la laboratorul naţional de referinţă pentru confirmare.

Examenul trichineloscopic trebuie să dureze minimum şase minute;

10) timpul minim fixat pentru examinare nu cuprinde timpul necesar pentru prelevarea eşantioanelor şi pentru confecţionarea bucăţilor preparate;

11) în general, un controlor nu trebuie să examineze la trichineloscop mai mult de 840 de fragmente pe zi, ceea ce corespunde examinării a 15 porci domestici.

Secţiunea a 7-a

Depistarea automată a Trichinella spp. utilizând

metoda lumiVAST Trichinella

Această metodă este considerată echivalentă doar în cazul testelor realizate pe carne provenind de la porcine domestice.

1. Pregătirea şi analizarea eşantioanelor se efectuează în conformitate cu instrucţiunile furnizate de producător. Toate aparatele utilizate pentru această metodă se calibrează şi se menţin în conformitate cu instrucţiunile furnizate de producător(i).

2. Atunci când examinarea unui eşantion colectiv se soldează cu un rezultat pozitiv sau incert, se prelevă un nou eşantion de 20 g de la nivelul unui pilier diafragmatic sau din alt ţesut de la fiecare porc, în conformitate cu prevederile capitolului I. Eşantioanele de 20 g de la cinci porcine se grupează şi se examinează utilizând aceeaşi metodă.

3. În cazul în care se obţine un rezultat pozitiv de la un grup de cinci porcine, se prelevă un nou eşantion de 20 g de la fiecare porcină din grup şi fiecare eşantion se examinează separat utilizând aceeaşi metodă.

4. Atunci când se obţine un rezultat pozitiv, cel puţin 20 g de muşchi de porc trebuie trimise la laboratorul naţional de referinţă pentru confirmare, utilizând metoda de referinţă descrisă în capitolul I.

5. Eşantioanele care conţin paraziţi trebuie să fie păstrate în alcool etilic 70- 90 % în vederea conservării lor şi a identificării speciilor în laboratorul de referinţă naţional.

[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

Anexa nr.2

la Regulamentul de stabilire a normelor specifice

aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa

de Trichinella în carne

Tratamente prin congelare

1. Metoda de congelare nr.1 necesită respectarea următoarelor cerinţe:

1) Carnea intrată în stare de congelare trebuie conservată în această stare.

2) Echipamentul tehnic şi alimentarea cu energie a camerei frigorifice trebuie să fie astfel concepute încît să se poată atinge temperatura dorită foarte repede şi să se menţină în toate părţile camerei frigorifice, precum şi ale cărnii.

3) Toate ambalajele izolante trebuie îndepărtate înaintea congelării, exceptînd carnea care, în cursul introducerii în camera frigorifică, a atins deja, în toate părţile sale, temperatura dorită sau carnea care este ambalată astfel încît ambalajul nu împiedică atingerea de către aceasta a temperaturii dorite în termenul prevăzut.

4) Loturile trebuie conservate separat şi sub cheie în camera frigorifică.

5) Data şi ora sosirii lotului în camera frigorifică trebuie înregistrate.

6) Temperatura din camera frigorifică nu poate fi mai mare de minus 25°C. Aceasta trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate şi înregistrată în mod constant. Temperatura nu se poate măsura direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conţină indicaţia datelor corespunzătoare registrului de inspecţie a cărnii la import, precum şi a zilei şi orei începerii şi terminării congelării şi să fie păstrate un an.

7) Bucăţile de carne al căror diametru sau grosime nu depăşeşte 25 cm trebuie congelate timp de cel puţin 240 de ore consecutive, iar cele al căror diametru sau grosime este cuprins între 25 şi 50 cm – timp de cel puţin 480 de ore consecutive. Bucăţile de carne al căror diametru sau grosime este mai mare decît aceste dimensiuni nu trebuie supuse acestui procedeu de congelare.

În camera de congelare durata congelării cărnii se calculează din momentul în care este atinsă temperatura menţionată la pct.1 subpct. 6) din prezenta anexă.

2. Metoda de congelare nr.2 necesită respectarea dispoziţiilor generale stabilite la pct.1 subpct. 1)-5) din prezenta anexă, aplicîndu-se următoarele combinaţii de timp şi de temperatură:

1) bucăţile de carne cu un diametru sau o grosime care nu depăşeşte 15 cm se congelează conform uneia dintre următoarele combinaţii de timp şi de temperatură:

a) 20 de zile la minus 15°C;

b) 10 zile la minus 23°C;

c) 6 zile la minus 29°C;

2) carnea al cărei diametru sau grosime este cuprinsă între 15 şi 50 cm se congelează conform uneia dintre următoarele combinaţii de timp şi de temperatură:

a) 30 de zile la minus 15°C;

b) 20 de zile la minus 25°C;

c) 12 zile la minus 29°C.

Temperatura din camera frigorifică nu poate fi mai mare de nivelul temperaturii de inactivare alese. Aceasta trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate şi înregistrată în mod constant. Temperatura nu trebuie înregistrată direct în curentul de aer rece.

Instrumentele trebuie păstrate sub cheie. Graficele cu temperaturi trebuie să conţină indicaţia datelor corespunzătoare registrului de inspecţie a cărnii la import, precum şi ziua şi ora începerii şi terminării congelării şi trebuie păstrate un an.

În cazul în care se utilizează tuneluri de congelare şi nu se urmează în mod riguros procedurile descrise în pct.1-2 din prezenta anexă, operatorii din domeniul alimentar trebuie să fie capabili să dovedească Agenţiei că metoda de înlocuire utilizată este eficace pentru a ucide paraziţii din genul Trichinella din carnea de porc.

3. Metoda de congelare nr.3 constă într-o congelare sau o liofilizare comercială a cărnii, în conformitate cu combinaţiile de timp şi de temperatură prevăzute, astfel încît temperatura să fie controlată în mijlocul fiecărei bucăţi de carne după cum urmează:

1) Se respectă dispoziţiile generale stabilite la pct.1 subpct. 1)-5) din prezenta anexă, aplicîndu-se următoarele combinaţii de timp şi de temperatură:

a) 106 ore la minus 18°C;

b) 82 de ore la minus 21°C;

c) 63 de ore la minus 23,5°C;

d) 48 de ore la minus 26°C;

e) 35 de ore la minus 29°C;

f) 22 de ore la minus 32°C;

g) 8 ore la minus 35°C;

h) ½ oră la minus 37°C.

2) Temperatura trebuie măsurată cu ajutorul aparatelor termoelectrice etalonate şi înregistrată în mod constant. Sonda termometrului este plasată în centrul bucăţii de carne cu o dimensiune care nu este mai mică decît bucata de carne cea mai groasă care urmează să fie congelată. Această bucată de carne trebuie plasată în locul cel mai puţin favorabil din camera frigorifică, nici în proximitatea imediată a echipamentului de răcire, nici direct în curentul de aer rece. Instrumentele trebuie păstrate sub cheie.

Graficele cu temperaturi trebuie să conţină indicaţia numerelor de date ale registrului de inspecţie a cărnii la import, precum şi ziua şi ora începerii şi terminării congelării şi trebuie păstrate un an.

Anexa nr.3

la Regulamentul de stabilire a normelor specifice

aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa

de Trichinella în carne

Examinarea unor animale care nu aparţin speciei porcine

Carnea de cal, carnea de vînat şi celelalte tipuri de carne care pot conţine paraziţi din genul Trichinella trebuie examinate în conformitate cu una dintre metodele de digestie prezentate la capitolul I sau II din anexa nr.1 la Regulament, cărora li se aduc următoarele modificări:

1) eşantioane cîntărind cel puţin 10 g din musculatura limbii sau din muşchii masticatori ai cailor şi dintr-un membru anterior, limba sau diafragma mistreţilor;

2) în lipsa acestor muşchi la cal, se prelevă un eşantion mai important dintr-un pilier diafragmatic, din zona de tranziţie între partea musculară şi partea tendinoasă. Muşchiul trebuie curăţat de ţesutul conjunctiv şi de grăsime;

3) se supun cel puţin 5 g din eşantion metodei de detectare de referinţă prezentate la capitolul I sau unei metode echivalente prezentate la capitolul II din anexa nr.1 la Regulament. Pentru fiecare lichid de digestie, greutatea totală a muşchiului examinat nu poate depăşi 100 g pentru metoda prezentată la capitolul I şi metodele descrise în secţiunile 1 şi 2, prezentate la capitolul II din anexa nr.1 la Regulament, şi 35 g pentru metoda descrisă în secţiunea a 3-a, prezentată la capitolul II din anexa nr.1 la Regulament;

4) în caz de rezultat pozitiv, se prelevă un nou eşantion de 50 g în vederea unei analize ulterioare separate;

5) fără a aduce atingere normelor de conservare a speciilor animale, întreaga carne provenită de la vînat, altul decît mistreţ, precum urşi, mamifere carnivore (inclusiv mamifere marine) şi reptile trebuie supusă unor teste care necesită prelevarea de eşantioane de 10 g de muşchi de pe locuri de predilecţie sau a unor cantităţi mai mari, în cazul în care aceste locuri nu sînt disponibile;

6) locurile de predilecţie sînt:

a) la urs – diafragma, muşchiul maseter şi limba;

b) la morsă – limba;

c) la crocodil – muşchiul maseter, pterigoidian şi intercostal;

d) la păsări – muşchii capului (precum maseter şi muşchii gîtului);

7) perioada de digestie trebuie să fie suficient de lungă pentru a garanta o digestie suficientă a ţesuturilor acestor animale, dar nu poate depăşi 60 de minute.

Anexa nr.5

la Regulamentul de stabilire a normelor specifice

aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa

de Trichinella în carne

ÎNREGISTRAREA UNEI EXPLOATAŢII SAU A UNUI COMPARTIMENT

CA EXPLOATAŢII SAU COMPARTIMENTE CARE APLICĂ

CONDIŢII DE ADĂPOST CONTROLATE

1. Operatorii din domeniul alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiţii pentru a obţine înregistrarea exploataţiilor:

1) operatorul din domeniul alimentar trebuie să fi luat toate precauţiile practice privind construcţia şi întreţinerea clădirilor care sunt necesare pentru a împiedica rozătoarele, orice alte mamifere şi păsările carnivore să aibă acces la clădirile în care sunt crescute animale;

2) operatorul din domeniul alimentar trebuie să aplice un program de control al dăunătorilor, în special al rozătoarelor, pentru a preveni orice infestare a porcilor. Operatorul din domeniul alimentar trebuie să păstreze o documentaţie privind programul, în mod satisfăcător, pentru autoritatea competentă;

3) operatorul din domeniul alimentar trebuie să se asigure că toate furajele provin de la o unitate care produce furaje în conformitate cu principiile prevăzute în Cerinţele sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.910/2020;

4) operatorul din domeniul alimentar trebuie să depoziteze furajele destinate speciilor sensibile la Trichinella în silozuri închise sau în alte containere inaccesibile rozătoarelor. Toate celelalte furaje trebuie să fie tratate termic, fie produse şi depozitate în condiţii considerate adecvate de către autoritatea competentă;

5) operatorul din domeniul alimentar trebuie să se asigure că animalele moarte sunt colectate, identificate şi transportate fără întârziere, în conformitate cu prevederile art.23 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

6) în cazul prezenţei unui depozit de deşeuri în apropierea exploataţiei, operatorul din domeniul alimentar trebuie să informeze autoritatea competentă cu privire la aceasta. Autoritatea competentă trebuie apoi să evalueze riscurile legate de această prezenţă şi să decidă dacă exploataţia trebuie recunoscută ca exploataţie care aplică condiţii de adăpost controlate;

7) operatorul din domeniul alimentar trebuie să se asigure că animalele domestice din specia porcină sunt identificate, astfel încât să asigure trasabilitatea fiecărui animal până la exploataţie;

8) operatorul din domeniul alimentar trebuie să se asigure că toate animalele domestice din specia porcină sunt introduse în exploataţie doar dacă acestea sunt originare şi provin din exploataţii recunoscute ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate;

9) animalele domestice din specia porcină nu au acces la instalaţii exterioare, cu excepţia cazului în care operatorul din domeniul alimentar poate demonstra printr-o analiză a riscului, în mod satisfăcător pentru autoritatea competentă, că perioada de timp, instalaţiile şi circumstanţele accesului la instalaţiile exterioare nu prezintă niciun risc de a introduce Trichinella în exploataţie;

10) niciuna dintre porcinele pentru reproducţie şi producţie, cum sunt definite în pct.4 din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate şi certificare animală la comerţul (importul şi exportul) cu bovine şi porcine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.913/2018, nu a fost descărcată, după plecarea din exploataţia de origine, într-un centru de colectare, după cum se prevede la pct.2, cu excepţia cazului în care centrul de colectare corespunde cerinţelor prevăzute la subpct. 1)-9) şi toate animalele domestice din specia porcină, grupate pentru transport în centrul de colectare, sunt originare şi provin din exploataţii recunoscute ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate.

2. Operatorii din domeniul alimentar responsabili de exploataţiile recunoscute ca exploataţii care aplică condiţii de adăpost controlate informează autoritatea competentă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite oricare dintre condiţiile prevăzute la pct.1 sau atunci când are loc orice altă schimbare care ar putea afecta statutul exploataţiei.

3. Autoritatea competentă poate să recunoască o exploataţie sau o categorie de exploataţii numai cu condiţia să fi verificat respectarea cerinţelor prevăzute la pct.1

[Anexa nr.5 introdusă prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.1086 din 14 decembrie 2017

LISTA

hotărîrilor de Guvern care se abrogă

1. Hotărîrea Guvernului nr.987 din 26 august 2008 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la stabilirea normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa Trichinellei în carne" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.167-168, art.996).

2. Punctul 16 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.513 din 2 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.174-177, art.541).

3. Punctul 35 din anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.51 din 16 ianuarie 2013 "Privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013,nr.15-17, art.89).