Hotărâre nr. 119 din 07.03.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind stabilirea cerinţelor

şi procedurilor administrative pentru furnizorii de management

al traficului aerian şi serviciilor de navigaţie aeriană

nr. 119  din  07.03.2023

 (în vigoare 26.04.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 141-144 art. 309 din 26.04.2023

* * *

În temeiul art.6 alin.(3) lit.a) din Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.95-104, art.189), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi procedurilor administrative pentru furnizorii de management al traficului aerian şi serviciilor de navigaţie aeriană (se anexează).

2. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, ediţia 02 a Reglementărilor aeronautice civile RAC-ANSPC – Certificarea furnizorului de servicii de navigaţie aeriană, aprobate prin Ordinul directorului general al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile nr.57/GEN/2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.125-126, art.369) se abrogă.

3. Certificatele de furnizor de servicii de navigaţie aeriană eliberate de Autoritatea Aeronautică Civilă până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri rămân valabile până la expirarea termenului de valabilitate al acestora.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.119/2023

REGULAMENT

privind stabilirea cerinţelor şi procedurilor administrative

pentru furnizorii de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/373 al Comisiei din 1 martie 2017 de stabilire a unor cerinţe comune pentru furnizorii de management al traficului aerian/servicii de navigaţie aeriană şi de alte funcţii ale reţelei de management al traficului aerian şi pentru supravegherea acestora, de abrogare a Regulamentului (CE) nr.482/2008, a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr.1034/2011, (UE) nr.1035/2011 şi (UE) 2016/1377, precum şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.677/2011 (CELEX: 32017R0373), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 062 din 8 martie 2017, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1111 al Comisiei din 10 aprilie 2024.

[Clauza de armonizare în redacţia Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind stabilirea cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative pentru furnizorii de management al traficului aerian şi serviciilor de navigaţie aeriană (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţe pentru:

1) furnizarea managementului traficului aerian şi a serviciilor de navigaţie aeriană ("ATM/ANS") pentru traficul aerian general, în special pentru persoanele juridice sau fizice care furnizează respectivele servicii şi funcţii;

2) Autoritatea Aeronautică Civilă (în continuare – AAC) şi entităţile calificate ce acţionează în numele acesteia, care îndeplinesc sarcini de certificare, de supraveghere şi de aplicare a normelor în ceea ce priveşte serviciile menţionate la subpunctul 1);

3) normele şi procedurile de proiectare a structurilor de spaţiu aerian.

2. În sensul Regulamentului, se aplică definiţiile din anexa nr.1 şi definiţiile de mai jos:

administrator al reţelei – organismul instituit pentru a îndeplini sarcinile de configurare optimizată a rutelor şi sectoarelor în spaţiul aerian;

entitate care generează date aeronautice şi informaţii aeronautice – orice entitate publică sau privată responsabilă de generarea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice utilizate ca sursă pentru produsele şi serviciile de informare aeronautică;

furnizor ATM/ANS – orice persoană fizică sau juridică care asigură orice ATM/ANS, fie individual, fie la pachet, pentru traficul aerian general;

furnizor de servicii de date (furnizor DAT) – o organizaţie care este:

a) furnizor DAT de tip 1 care prelucrează date aeronautice destinate să fie utilizate pe aeronave şi care pune la dispoziţie o bază de date aeronautice ce îndeplineşte cerinţele de calitate a datelor (Data Quality Requirements – DQR), în condiţii controlate, pentru care nu s-a stabilit nicio compatibilitate corespunzătoare a aplicaţiilor/echipamentelor de bord;

b) furnizor DAT de tip 2 care prelucrează date aeronautice şi care pune la dispoziţie o bază de date aeronautice destinată să fie utilizată de aplicaţii/echipamente certificate pentru aeronave, care îndeplineşte DQR şi pentru care s-a stabilit compatibilitatea cu aplicaţia/echipamentul respectiv;

proiectare a structurilor de spaţiu aerian – proces care asigură că structurile de spaţiu aerian sunt proiectate, verificate şi validate în mod corespunzător înainte de a fi implementate şi utilizate de aeronave;

sistem de evitare a coliziunii în zbor (Airborne Colision Avoidance System – ACAS) – sistem al aeronavei bazat pe semnalele unui transponder tip radar secundar de supraveghere (Secondary Surveillance Radar – SSR) care funcţionează independent de echipamentele de la sol pentru a asista pilotul în ceea ce priveşte aeronavele cu care ar putea intra în conflict şi care sunt echipate cu transponder SSR;

serviciu paneuropean – activitate concepută şi creată pentru utilizatorii din toate sau din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, care se poate extinde şi în afara spaţiului aerian al teritoriului în care se aplică tratatul;

interogator în mod S – sistem, compus din antenă şi dispozitive electronice, care permite contactarea individuală a aeronavelor prin modul selectiv ("modul S");

interogator în mod S eligibil – interogator în mod S care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) interogatorul se bazează, cel puţin parţial, pe interogaţii generale şi pe răspunsuri la apeluri generale pentru achiziţionarea de obiective în modul S;

b) interogatorul blochează, permanent sau intermitent, într-o parte sau în totalitatea zonei sale de acoperire, obiectivele în mod S achiziţionate ca răspuns la interogaţiile generale în mod S; sau

c) interogatorul utilizează protocoale de comunicaţii multisite pentru aplicaţiile de legături de date;

operator în mod S – persoană, organizaţie sau întreprindere care operează sau care se oferă să opereze un interogator în mod S, inclusiv:

a) furnizorii de servicii de supraveghere;

b) fabricanţii de interogatoare în mod S;

c) operatorii de aerodrom;

d) institutele de cercetare;

e) altă entitate cu drept de operare a unui interogator în mod S;

interferenţe prejudiciabile – interferenţe care împiedică îndeplinirea cerinţelor de performanţă;

plan de alocare a codurilor de interogator – setul complet, cel mai recent aprobat, de alocări de coduri de interogator.

[Pct.2 completat prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Capitolul II

FURNIZAREA ATM/ANS ŞI PROIECTAREA

STRUCTURILOR DE SPAŢIU AERIAN

3. Furnizarea ATM/ANS adecvate şi proiectarea structurilor de spaţiu aerian se realizează în conformitate cu prezentul Regulament într-un mod care să faciliteze traficul aerian general şi care să ţină totodată seama de considerentele legate de siguranţă, de cerinţele de trafic şi de impactul asupra mediului.

4. Atunci când se stabilesc dispoziţii suplimentare pentru a completa Regulamentul, respectivele dispoziţii se conformează standardelor şi practicilor recomandate prevăzute de Convenţia de la Chicago. În cazul în care se recurge la dispoziţiile articolului 38 din Convenţia de la Chicago, se transmite o notificare privind diferenţele faţă de standardele şi practica recomandată, motivată corespunzător Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (în continuare – OACI).

5. Publicarea diferenţelor semnificative se realizează prin intermediul publicaţiei naţionale de informare aeronautică (Aeronautical Information Publication – AIP).

6. În cazul în care este decisă organizarea furnizării anumitor servicii specifice de trafic aerian într-un mediu concurenţial, se iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că furnizorii respectivelor servicii nu adoptă un comportament care ar avea ca obiectiv sau ca efect împiedicarea, restricţionarea sau denaturarea concurenţei şi nici nu adoptă un comportament care să constituie un abuz de poziţie dominantă în conformitate cu legislaţia aplicabilă din domeniul concurenţei.

7. AAC va supraveghea ca:

1) entităţile care generează date aeronautice sau informaţii aeronautice îndeplinesc cerinţele prevăzute la:

a) ATM/ANS.OR.A.085 din anexa nr.3, cu excepţia celor de la litera (c), litera (d), litera (f) punctul 1 şi litera (i);

b) ATM/ANS.OR.A.090 din anexa nr.3;

2) datele aeronautice şi informaţiile aeronautice sunt generate, tratate şi transmise de personal pregătit în mod corespunzător, competent şi autorizat.

8. Atunci când datele aeronautice sau informaţiile aeronautice sunt destinate utilizării în scopul unor zboruri IFR (Instrumental Flight Rules) sau al unor zboruri VFR (Visual Flight Rules) speciale, cerinţele menţionate la subpunctul 1 literele a) şi b) se aplică tuturor entităţilor care generează astfel de date şi informaţii.

9. În cazul în care se stabileşte că serviciile de trafic aerian trebuie să fie furnizate în anumite porţiuni ale spaţiului aerian sau pe anumite aerodromuri, respectivele porţiuni ale spaţiului aerian sau respectivele aerodromuri sunt specificate în relaţie cu serviciile de trafic aerian care urmează să fie furnizate.

9¹. AAC asigură că utilizarea unui emiţător terestru operat pe teritoriul Republicii Moldova nu produce interferenţe prejudiciabile cu alte sisteme de supraveghere.

[Pct.9¹ introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

10. Instituirea mecanismelor corespunzătoare între furnizorii ATM/ANS şi operatorii de aeronave relevanţi în vederea coordonării adecvate a activităţilor şi a serviciilor furnizate, precum şi în vederea schimbului de date şi informaţii relevante este obligatorie.

11. Persoanele sau organizaţiile responsabile de proiectarea structurilor de spaţiu aerian aplică cerinţele prevăzute în apendicele la anexa nr.11 (partea FPD).

12. Întreţinerea şi revizuirea periodică a procedurilor de zbor pentru aerodromurile naţionale şi pentru spaţiul aerian sunt obligatorii. Persoanele sau organizaţiile responsabile de îndeplinirea acestor sarcini respectă cerinţele prevăzute la punctul 29 subpunctele 1) şi 11).

Capitolul III

DETERMINAREA NECESITĂŢII FURNIZĂRII

DE SERVICII DE TRAFIC AERIAN

13. Necesitatea furnizării de servicii de trafic aerian se stabileşte luând în considerare factorii următori:

1) tipurile de trafic aerian implicat;

2) densitatea traficului aerian;

3) condiţiile meteorologice;

4) alţi factori relevanţi legaţi de obiectivele serviciilor de trafic aerian definite la ATS.TR.100 din anexa nr.4.

14. La determinarea necesităţii furnizării de servicii de trafic aerian nu se ia în considerare prezenţa la bordul aeronavelor a sistemelor de evitare a coliziunii în zbor.

Capitolul IV

PROCEDURI DE COORDONARE ÎNTRE FURNIZORII DE SERVICII

DE TRAFIC AERIAN ŞI ORGANELE DE TRAFIC AERIAN MILITAR

ŞI COORDONAREA OPERAŢIUNILOR AERIENE CARE AR PUTEA

PREZENTA UN PERICOL PENTRU AVIAŢIA CIVILĂ

15. Fără a aduce atingere secţiunii 3 din Regulamentul privind managementul spaţiului aerian şi aplicarea conceptului de utilizare flexibilă a spaţiului aerian, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.190/2021, AAC, Ministerul Apărării şi furnizorii de servicii de trafic aerian stabilesc proceduri speciale pentru a se asigura că:

1) furnizorii de servicii de trafic aerian şi organele de trafic aerian militar se vor înştiinţa reciproc dacă se observă o aeronavă care este sau ar putea fi o aeronavă civilă ce se apropie sau a intrat în orice zonă în care ar putea deveni necesară interceptarea;

2) furnizorul de servicii de trafic aerian, în strânsă coordonare cu organele de trafic aerian militar, confirmă identitatea aeronavei şi îi furnizează ghidarea navigaţiei necesară pentru a se evita necesitatea interceptării.

16. Operaţiunile aeriene care ar putea prezenta un pericol pentru aeronavele civile trebuie coordonate. Coordonarea se realizează în prealabil, într-un termen ce ar permite diseminarea în timp util a informaţiilor referitoare la aceste activităţi.

17. Modalităţile de diseminare a informaţiilor referitoare la activităţile menţionate la punctul 16 se stabilesc de AAC.

Capitolul V

FRECVENŢA FOARTE ÎNALTĂ

(Very High Frequency -VHF)

18. Fără a aduce atingere punctului 19, frecvenţa VHF de urgenţă (121,500 MHz) se utilizează numai în scopurile de urgenţă reală specificate la ATS.OR.405 litera (a) din anexa nr.4.

19. Utilizarea frecvenţei VHF de urgenţă menţionată la punctul 18 poate fi permisă, în mod excepţional, în alte scopuri decât cele specificate la ATS.OR.405 litera (a) din anexa nr.4 dacă aceste scopuri se limitează la ceea ce este necesar pentru a fi realizate şi în vederea reducerii impactului asupra aeronavelor aflate în pericol sau în situaţie de urgenţă şi asupra operaţiunilor unităţilor de servicii de trafic aerian.

Capitolul VI

AUTORITATEA COMPETENTĂ ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERTIFICAREA,

SUPRAVEGHEREA ŞI APLICAREA NORMELOR

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

20. Autoritatea responsabilă de certificarea, confirmarea primirii declaraţiilor de la furnizorii de servicii de informare a zborurilor, supravegherea şi aplicarea normelor stabilite în Regulament este AAC, care urmează să respecte cerinţele stabilite în anexa nr.2.

21. AAC este independentă faţă de orice furnizor de servicii. Această independenţă se asigură printr-o separare corespunzătoare, cel puţin la nivel funcţional, între AAC şi furnizorii de servicii. AAC îşi exercită competenţele în mod imparţial şi transparent.

22. AAC asigură că în privinţa angajaţilor ce participă la îndeplinirea sarcinilor de certificare, de supraveghere şi de aplicare a normelor ce revin în temeiul Regulamentului nu există indicii potrivit cărora ar putea fi generate, direct sau indirect, conflicte de interese, în special legate de interesele familiale sau financiare în raport cu entităţile supuse supravegherii.

23. În scopul îndeplinirii scopurilor stabilite în temeiul Regulamentului, autorităţile competente trebuie să dispună de resursele şi capacităţile necesare pentru a-şi îndeplini sarcinile, luând în considerare toţi factorii relevanţi, inclusiv o evaluare efectuată de respectivele autorităţi competente pentru a determina resursele necesare.

Secţiunea a 2-a

Competenţele autorităţii competente

24. Atunci când este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor de certificare, de supraveghere şi de aplicare a normelor care le revin în temeiul Codului aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 (în continuare – Codul aerian) şi Regulamentului, AAC este împuternicită:

1) să solicite furnizorilor de servicii aflaţi sub supraveghere să ofere toate informaţiile necesare;

2) să solicite oricărui reprezentant, oricărui manager sau oricărui alt membru al personalului respectivilor furnizori de servicii să ofere explicaţii verbale referitoare la orice fapt, document, obiect, procedură sau referitoare la alte subiecte relevante pentru supravegherea furnizorului de servicii în cauză;

3) să aibă acces în orice incinte şi pe orice terenuri, inclusiv locuri de operare, şi în orice mijloace de transport ale respectivilor furnizori de servicii;

4) să examineze, să realizeze copii sau să facă extrase din orice document, înregistrare sau date deţinute de respectivii furnizori de servicii sau accesibile acestora, indiferent de suportul pe care sunt stocate informaţiile în cauză;

5) să efectueze audituri, evaluări, investigaţii şi inspecţii ale respectivilor furnizori de servicii.

25. În cazul în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor de certificare, de supraveghere şi de aplicare a normelor în temeiul Regulamentului, AAC exercită împuternicirile prevăzute la punctul 24 în ceea ce priveşte organizaţiile contractate care fac obiectul supravegherii de către furnizorii de servicii, astfel cum se menţionează la ATM/ANS.OR.B.015 din anexa nr.3.

26. Competenţele prevăzute la punctele 24 şi 25 se exercită în temeiul împuternicirilor AAC, ţinând seama în mod corespunzător de nevoia de a asigura exercitarea efectivă a acestor competenţe, precum şi de drepturile şi de interesele legitime ale furnizorului de servicii şi ale oricărei alte terţe persoane vizate, dar şi cu respectarea principiului proporţionalităţii.

27. În exercitarea competenţele prevăzute la punctele 24 şi 25, AAC se asigură că inspectorii săi şi, după caz, alţi experţi care participă la activităţile în cauză sunt autorizaţi în mod corespunzător.

28. AAC întreprinde orice măsuri de executare adecvate necesare pentru a se asigura că furnizorii de servicii cărora le-au eliberat certificate sau care le-au prezentat declaraţii, după caz, respectă şi continuă să respecte cerinţele Regulamentului.

Capitolul VII

CERINŢE FAŢĂ DE CERTIFICAREA SERVICIILOR

ATM ŞI ANS/DECLARAREA SERVICIILOR

DE INFORMARE A ZBORURILOR

29. Pentru desfăşurarea activităţii de furnizare a serviciilor ATM şi ANS, AAC eliberează furnizorilor de servicii un certificat. Furnizorii urmează să respecte următoarele cerinţe:

1) în cazul tuturor furnizorilor de servicii, cerinţele prevăzute în anexa nr.3 (partea ATM/ANS.OR) subpărţile A şi B şi în anexa nr.13 (partea PERS);

2) în cazul altor furnizori de servicii decât furnizorii de servicii de trafic aerian, adiţional cerinţelor stabilite la subpunctul 1) – cerinţele prevăzute în anexa nr.3 (partea ATM/ANS.OR) subpartea C;

3) în cazul furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană, al furnizorilor de servicii de management al fluxului de trafic aerian şi al administratorului reţelei, adiţional cerinţelor stabilite la subpunctul 1) – cerinţele prevăzute în anexa nr.3 (partea ATM/ANS.OR) subpartea D;

4) în cazul furnizorilor de servicii de trafic aerian – adiţional cerinţelor stabilite la subpunctele 1) şi 3) – cerinţele prevăzute în anexa nr.4 (partea ATS) şi regulile aerului aplicabile;

5) în cazul furnizorilor de servicii meteorologice, adiţional cerinţelor stabilite la subpunctele 1), 2) şi 3) – cerinţele prevăzute în anexa nr.5 (partea MET);

6) în cazul furnizorilor de servicii de informare aeronautică, adiţional cerinţelor stabilite la subpunctele 1), 2) şi 3) – cerinţele prevăzute în anexa nr.6 (partea AIS);

7) în cazul furnizorilor de servicii de date, adiţional cerinţelor stabilite la subpunctele 1) şi 2) – cerinţele prevăzute în anexa nr.7 (partea DAT);

8) în cazul furnizorilor de servicii de comunicaţii, de navigaţie sau de supraveghere, adiţional cerinţelor stabilite la subpunctele 1), 2) şi 3) – cerinţele prevăzute în anexa nr.8 (partea CNS);

9) în cazul furnizorilor de servicii management al fluxului de trafic aerian, adiţional cerinţelor stabilite la subpunctele 1), 2) şi 3) – cerinţele prevăzute în anexa nr.9 (partea ATFM);

10) în cazul furnizorilor de management al spaţiului aerian, adiţional cerinţelor stabilite la subpunctele 1) şi 2) – cerinţele prevăzute în anexa nr.10 (partea ASM);

11) în cazul furnizorilor de servicii de proiectare a procedurilor de zbor, adiţional cerinţelor stabilite la subpunctele 1) şi 2) – cerinţele prevăzute în anexa nr.11 (partea FPD);

12) în cazul administratorului reţelei, adiţional cerinţelor stabilite la subpunctele 1), 2) şi 3) – cerinţele prevăzute în anexa nr.12 (partea NM).

30. În cazul în care AAC permite furnizorilor de servicii de informare a zborurilor să declare că dispun de capacitatea şi de mijloacele necesare pentru a îndeplini responsabilităţile asociate serviciilor furnizate, furnizorii respectivi îndeplinesc cerinţele prevăzute la ATM/ANS.OR.A.015 din anexa nr.3.

Capitolul VIII

ALOCAREA CODURILOR DE INTEROGATOR ÎN MOD S

[Cap.VIII (pct.31-37) introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

31. Modificările aduse alocării unui cod de interogator rezultând dintr-o actualizare a planului de alocare a codurilor de interogator sunt comunicate de AAC operatorilor în mod S relevanţi din Republica Moldova în termen de 14 zile de la data primirii planului de alocare a codurilor de interogator actualizat.

[Pct.31 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

32. Prin sistemul de alocare a codurilor de interogator, AAC asigură că Republica Moldova pune la dispoziţia altor state, cel puţin o dată la şase luni, un registru actualizat al alocării de coduri de interogator şi al utilizării acestora de către interogatoarele în mod S eligibile în zona lor de responsabilitate.

[Pct.32 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

33. Acolo unde există o suprapunere între acoperirea unui interogator în mod S amplasat în zona de responsabilitate a Republicii Moldova şi acoperirea unui interogator în mod S amplasat în zona de responsabilitate a unui alt stat, AAC:

1) se asigură că statul respectiv este informat cu privire la cerinţele de siguranţă referitoare la alocarea şi utilizarea codurilor de interogator;

2) ia măsurile necesare pentru coordonarea utilizării codurilor de interogator cu statul respectiv.

[Pct.33 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

34. AAC notifică furnizorilor de servicii de trafic aerian aflaţi sub jurisdicţia sa interogatoarele în mod S care operează sub responsabilitatea altui stat pentru care alocarea codurilor de interogator nu a fost coordonată.

[Pct.34 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

35. AAC verifică valabilitatea cererilor de coduri de interogator primite de la operatorii în mod S înainte de a pune la dispoziţie codurile de interogator în vederea coordonării, prin intermediul sistemului de alocare a codurilor de interogator.

[Pct.35 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

36. AAC se asigură că operatorii în mod S, alţii decât furnizorii de servicii de supraveghere, se conformează dispoziţiilor de la CNS.TR.205 din anexa nr.8.

[Pct.36 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

37. Cerinţele prevăzute la punctele 30-35 nu se aplică spaţiului aerian al cerului unic european care nu face parte din regiunea europeană (European Region - EUR) a OACI.

[Pct.37 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Capitolul IX

UTILIZAREA SPAŢIULUI AERIAN AL CERULUI UNIC EUROPEAN

[Cap.IX (pct.38-41) introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

38. În contextul protecţiei spectrului, AAC, în comun cu furnizorii de servicii de supraveghere, se asigură că un transponder radar secundar de supraveghere aflat la bordul unei aeronave care survolează teritoriul său nu este supus unor interogări excesive transmise de interogatoarele de supraveghere de la sol care fie solicită răspunsuri, fie, fără a solicita un răspuns, au suficientă putere pentru a depăşi pragul minim al receptorului transponderului radar secundar de supraveghere. În cazul unui dezacord între Republica Moldova şi statul respectiv cu privire la măsurile necesare, este sesizată Comisia în vederea luării de măsuri.

[Pct.38 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

39. AAC, în comun cu furnizorii de servicii de comunicaţii, se asigură că toate alocările de frecvenţă vocală sunt convertite într-un ecart între canale de 8,33 kHz. Cerinţele de conversie nu se aplică alocărilor de frecvenţe:

1) care vor rămâne cu ecartul între canale de 25 kHz pe frecvenţele următoare:

a) frecvenţa de urgenţă (121,5 MHz);

b) frecvenţa auxiliară pentru operaţiunile de căutare şi salvare (123,1 MHz);

c) frecvenţele de legătură digitală (VHF Digital/Data Link - VDL) VHF alocate pentru a fi utilizate în spaţiul aerian al cerului unic european;

d) frecvenţele sistemelor de comunicaţii, adresare şi raportare ale aeronavelor (ACARS) (131,525 MHz, 131,725 MHz şi 131,825 MHz);

2) atunci când se utilizează operarea cu purtătoare decalată pe o frecvenţă cu ecart între canale de 25 kHz.

[Pct.39 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

40. Republica Moldova acceptă că derogările de la obligaţia de asigurare a faptului că toate alocările de frecvenţă sunt convertite într-un ecart între canale de 8,33 kHz pentru cazurile cu impact limitat asupra reţelei – acordate de statele membre şi care au fost comunicate Comisiei – rămân valabile.

[Pct.40 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

41. AAC, în comun cu furnizorii de servicii de comunicaţii, stabileşte şi publică în AIP, după caz, procedurile de deservire a aeronavelor care nu sunt echipate cu:

1) transpondere radar secundare de supraveghere în mod S;

2) aparate radio cu capacitatea de a utiliza un ecart între canale de 8,33 kHz.

[Pct.41 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Anexa nr.1

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

DEFINIŢIILE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN ANEXELE nr.2-nr.13

(partea DEFINIŢII)

În sensul anexelor nr.2-nr.13 se utilizează următoarele noţiuni:

mijloace acceptabile de punere în conformitate (Acceptable Means of Compliance – AMS) – recomandări emise de AAC, care au scopul de a ilustra esenţa conformării cu prevederile legale sau normative, reglementările aeronautice civile, specificaţiile de certificare. Odată implementate de agenţii aeronautici, AAC conferă prezumţia de conformitate;

lucru aerian – operare de aeronave în care aeronavele sunt utilizate pentru servicii specializate, precum agricultură, construcţii, fotografiere, supraveghere, observare şi patrulare, operaţiuni de căutare şi salvare sau reclamă aeriană;

rezumat climatologic de aerodrom – rezumat concis al unor elemente meteorologice specificate pentru un aerodrom, bazat pe date statistice;

tabel climatologic de aerodrom – tabel care oferă date statistice asupra apariţiei unuia sau mai multor fenomene meteorologice observate la un aerodrom;

cota aerodromului – cota celui mai înalt punct al suprafeţei de aterizare;

serviciu de informare a zborurilor al aerodromului (Aerodrome Flight Information Service – AFIS) – serviciu de informare a zborurilor pentru traficul de aerodrom furnizat de un furnizor de servicii de trafic aerian desemnat;

birou meteorologic de aerodrom – birou responsabil de furnizarea serviciilor meteorologice la un aerodrom;

avertizare de aerodrom – serie de informaţii emise de un birou meteorologic de aerodrom referitoare la apariţia sau apariţia prognozată a unor condiţii meteorologice care ar putea afecta aeronavele de la sol, inclusiv aeronavele staţionate, facilităţile aerodromului şi serviciile furnizate la respectivul aerodrom;

date aeronautice – reprezentare a unor evidenţe, concepte sau instrucţiuni aeronautice într-un mod formalizat care să fie adecvat comunicării, interpretării sau prelucrării;

bază de date aeronautice – colecţie de date aeronautice organizate şi aranjate sub formă de set structurat de date, stocată în format electronic pe sisteme, care este valabilă pe o perioadă specifică şi care poate fi actualizată;

serviciu aeronautic fix (Aeronautical Fixed Service – AFS) – serviciu de telecomunicaţii între puncte fixe stabilite, furnizat în primul rând pentru siguranţa navigaţiei aeriene şi pentru funcţionarea cu regularitate, eficientă şi într-un mod economic a serviciilor aeriene;

reţea fixă de telecomunicaţii aeronautice (Aeronautical Fixed Telecommunication Network – AFTN) – sistem mondial de circuite aeronautice fixe puse la dispoziţie, ca parte a AFS, pentru schimbul de mesaje şi/sau de date digitale între staţiile aeronautice fixe cu caracteristici de comunicaţie similare sau compatibile;

informaţii aeronautice – informaţii care rezultă din colectarea, analizarea şi formatarea datelor aeronautice;

date cartografice de aerodrom – date colectate în scopul obţinerii informaţiilor cartografice specifice unui aerodrom;

bază de date cartografice de aerodrom (Aerodrome Mapping Database – AMDB) – colecţie de date cartografice de aerodrom organizate şi aranjate sub formă de set structurat de date;

staţie meteorologică aeronautică – staţie meteorologică care efectuează observaţii şi întocmeşte rapoarte meteorologice destinate să fie utilizate în navigaţia aeriană;

raport din zbor – raport provenind de la o aeronavă aflată în zbor şi întocmit în conformitate cu cerinţele pentru raportarea poziţiei şi raportarea informaţiilor operaţionale şi/sau meteorologice;

aeronavă – orice aparat care se poate susţine în atmosferă datorită reacţiilor aerului, altele decât reacţiile aerului asupra suprafeţei pământului;

AIRMET – informaţii emise de un centru de veghe meteorologică referitoare la apariţia sau apariţia prognozată, pe rută, a unor fenomene meteorologice specifice care pot afecta siguranţa operaţiunilor cu aeronave desfăşurate la niveluri joase şi referitoare la evoluţia respectivelor fenomene în timp şi spaţiu, care nu au fost introduse deja în prognozele emise pentru zborurile la niveluri joase din regiunea de informare a zborurilor vizată sau dintr-o subregiune a acesteia;

personal electronist pentru siguranţa traficului aerian (Air Traffic Safety Electronics Personnel – ATSEP) – orice personal autorizat care este competent să opereze, să întreţină, să scoată din funcţiune şi să repună în funcţiune echipamente ale sistemului funcţional;

unitate de servicii de trafic aerian – termen generic care înseamnă, după caz, unitate de control al traficului aerian, centru de informare a zborurilor, unitate de servicii de informare a zborurilor a unui aerodrom sau birou de raportare al serviciilor de trafic aerian;

aerodrom de rezervă – aerodrom spre care se poate îndrepta o aeronavă atunci când devine fie imposibil, fie nerecomandabil să îşi continue zborul către aerodromul avut în vedere pentru aterizare sau să aterizeze la respectivul aerodrom, unde sunt disponibile serviciile şi facilităţile necesare, unde pot fi îndeplinite cerinţele de performanţă pentru aeronavă şi care este operaţional la ora prevăzută a utilizării;

mijloace de conformare alternative (Alternative Means of Compliance -AltMOC) – mijloace de conformare care propun o alternativă la un AMC existent;

altitudine – distanţa în plan vertical până la un nivel, un punct sau un obiect considerat drept punct, măsurată de la nivelul mediu al mării;

centru regional de control (Area Control Centre – ACC) – unitate înfiinţată în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate în cuprinsul unor regiuni de control aflate în jurisdicţia sa;

prognoză de zonă pentru zborurile la niveluri joase – prognoză a fenomenelor meteorologice pentru o regiune de informare a zborurilor sau pentru o subregiune a acesteia, emisă pentru a acoperi stratul de aer dintre sol şi nivelul de zbor 100 (sau sub nivelul de zbor 150 în zonele muntoase ori mai sus, dacă este necesar);

navigaţie de suprafaţă (RNAV) – metodă de navigaţie care permite operarea aeronavelor pe orice traiectorie de zbor dorită în limitele acoperirii mijloacelor de navigaţie aflate la sol sau în spaţiu ori în limitele capacităţii mijloacelor proprii de la bord sau a unei combinaţii a acestora;

argumentaţie – afirmaţie care este susţinută, prin deducţie, de o serie de dovezi;

ASHTAM – serie specială de mesaje NOTAM care notifică, prin intermediul unui format specific, o modificare a activităţii unui vulcan, o erupţie vulcanică şi/sau un nor de cenuşă vulcanică semnificative pentru operaţiunile cu aeronave;

funcţii ale reţelei ATM – funcţii îndeplinite de administratorul reţelei în conformitate cu standardele relevante;

echipamente ATM/ANS – componentele ATM/ANS (obiecte tangibile, cum ar fi hardware, precum şi obiectele intangibile, cum ar fi software-ul, de care depinde interoperabilitatea EATMN) şi sistemele ATM/ANS (agregarea componentelor aeriene şi de la sol, precum şi echipamentul spaţial, care oferă suport serviciilor de navigaţie aeriană pentru toate etapele de zbor), cu excepţia componentelor de bord care fac obiectul cu privire la aprobarea Regulamentului privind stabilirea cerinţelor şi procedurilor administrative de certificare pentru navigabilitate şi mediu sau declaraţia de conformitate a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi cerinţele referitoare la capacitatea organizaţiilor de proiectare şi producţie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.91/2024 (în continuare – Regulamentul IAW); 

audit – proces sistematic, independent şi documentat pentru obţinerea de dovezi şi evaluarea acestora în mod obiectiv cu scopul de a determina în ce măsură sunt îndeplinite cerinţele;

sursă sigură – autoritate (autorităţi) de stat sau organizaţie recunoscută în mod oficial de autoritatea de stat pentru emiterea şi/sau publicarea de date care îndeplinesc cerinţele de calitate a datelor (DQR) specificate de către stat;

sistem automat de observare – sistem de observare care măsoară, determină şi raportează toate elementele necesare fără interacţiune umană;

actor din domeniul aviaţiei – entitate, persoană sau organizaţie, alta decât furnizorii de servicii reglementaţi prin Regulament, care este influenţată sau care influenţează un serviciu prestat de un furnizor de servicii;

imită – plan orizontal sau vertical care delimitează spaţiul aerian în care o unitate ATC furnizează servicii de trafic aerian;

pauză – interval de timp în cadrul perioadei de serviciu în timpul căruia, în scopul recuperării, unui controlor de trafic aerian nu i se solicită să îndeplinească nicio sarcină;

aplicaţie certificată pentru aeronave – aplicaţie software aprobată de AAC pentru a fi utilizată;

nor semnificativ din punct de vedere operaţional – nor cu baza sub 5 000 ft (feet) sau sub cea mai mare altitudine minimă de sector, dacă aceasta este mai mare, un nor cumulonimbus sau un nor cumulus congestus la orice înălţime;

transport aerian comercial – orice exploatare a unei aeronave care presupune transportul de pasageri, mărfuri sau poştă contra unei remuneraţii sau a altor contraprestaţii;

rută de navigaţie convenţională – rută ATS stabilită pe baza mijloacelor de navigaţie aflate la sol;

regiune de control – spaţiu aerian controlat care se întinde în sus de la o limită specificată deasupra suprafeţei solului;

date de coordonare – datele care prezintă interes pentru personalul operaţional din perspectiva procesului de notificare, coordonare şi transfer al zborurilor şi al procesului de coordonare civilă-militară;

punct de coordonare (COordination Point – COP) – punct situat la limita sau în apropierea limitei utilizate de unităţile ATC şi menţionate în procesele de coordonare;

stres indus de incidentele critice – manifestarea, la o persoană, a unor reacţii emoţionale, fizice şi/sau comportamentale neobişnuite şi/sau extreme ca urmare a unui eveniment sau a unui incident;

serviciu de legături de date – ansamblu de operaţiuni conexe de management al traficului aerian, susţinut de comunicaţii aer-sol prin legături de date, care au un scop operaţional clar definit şi care încep şi se încheie printr-un eveniment operaţional;

calitatea datelor – gradul sau nivelul de încredere în capacitatea datelor furnizate de a îndeplini cerinţele în materie de date ale utilizatorului legate de acurateţe, rezoluţie, integritate (sau un nivel de încredere echivalent), trasabilitate, actualitate, exhaustivitate şi format;

cerinţe de calitate a datelor (Data Quality Requirements – DQR) – specificaţii ale caracteristicilor datelor (şi anume acurateţea, rezoluţia şi integritatea sau un nivel de încredere echivalent, trasabilitatea, actualitatea, exhaustivitatea şi formatul) menite să asigure că datele sunt compatibile cu utilizarea lor avută în vedere;

aerodrom de rezervă la destinaţie – aerodrom de rezervă la care ar putea ateriza o aeronavă atunci când devine fie imposibil, fie nerecomandabil să aterizeze la aerodromul avut în vedere pentru aterizare;

serviciu – sarcină dată spre îndeplinire controlorului de trafic aerian de către furnizorul de servicii de control al traficului aerian;

perioadă de serviciu – perioadă care începe în momentul în care furnizorul de servicii de control al traficului aerian îi solicită unui controlor de trafic aerian să se prezinte sau să fie disponibil pentru începerea serviciului ori să înceapă serviciul şi care se încheie în momentul în care controlorul de trafic aerian îşi termină serviciul;

cotă – distanţa în plan vertical la care se află un punct sau un nivel de pe suprafaţa pământului, măsurată de la nivelul mediu al mării;

cod eligibil de interogator – oricare dintre codurile II şi codurile SI, cu excepţia:

- codul II 0;

- codului (codurilor) de interogator rezervat(e) pentru entităţile militare, inclusiv pentru organizaţiile interguvernamentale, în special pentru management şi alocări în cadrul Organizaţiei Atlanticului de Nord;

aerodrom de rezervă pe rută – aerodrom de rezervă la care ar putea ateriza o aeronavă în cazul în care se impune o deviere în timpul zborului pe rută;

date estimate – punctul de coordonare, ora estimată şi nivelul de zbor prevăzut al unei aeronave la punctul de coordonare;

oboseală – stare fiziologică caracterizată de o capacitate redusă de a realiza eforturi mentale sau fizice, care este cauzată de un deficit de somn sau de o stare vigilă prelungită, de o fază circadiană prelungită sau de un volum de lucru (activitate fizică sau mentală ori ambele) excesiv, care poate afecta vigilenţa şi capacitatea unui individ de a-şi îndeplini sarcinile în condiţii de siguranţă;

documentaţie de zbor – documente, inclusiv hărţi sau formulare, care conţin informaţii meteorologice pentru un zbor;

centru de informare a zborurilor (Flight Information Centre – FIC) – unitate înfiinţată în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare;

regiune de informare a zborurilor (Flight Information Region – FIR) – spaţiu aerian de dimensiuni definite, în limitele căruia se asigură serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare;

nivel de zbor (Flight Level – FL) – suprafaţă de presiune atmosferică constantă raportată la o valoare de referinţă specifică a presiunii, de 1 013,2 hectopascali (hPa), care este separată de alte suprafeţe asemănătoare prin intervale specifice de presiune;

zbor de încercare – zbor pentru faza de dezvoltare a unui nou prototip (aeronave, sisteme de propulsie, piese şi echipamente), un zbor pentru demonstrarea conformităţii cu baza de certificare sau cu proiectul de tip pentru aeronavele venite de pe linia de producţie, un zbor destinat să experimenteze noi concepte de proiectare, care necesită manevre sau profiluri neconvenţionale pentru care ar putea fi posibilă ieşirea din anvelopa de zbor deja aprobată a aeronavei sau un zbor de pregătire pentru efectuarea oricăruia dintre zborurile menţionate anterior;

prognoză – descriere a condiţiilor meteorologice prevăzute pentru o anumită oră sau perioadă de timp şi pentru o anumită zonă sau porţiune a spaţiului aerian;

prognoză pentru decolare – prognoză pentru o perioadă de timp determinată, pregătită de un birou meteorologic de aerodrom, care cuprinde informaţii despre condiţiile prognozate pentru ansamblul pistelor în ceea ce priveşte direcţia şi intensitatea vântului la suprafaţă şi orice variaţii ale acestora, temperatura, presiunea (QNH) şi orice alt element asupra căruia s-a convenit la nivel local;

sistem funcţional – combinaţie de proceduri, de resurse umane şi de echipamente, inclusiv hardware şi software, organizate pentru a îndeplini o funcţie în contextul ATM/ANS şi al altor funcţii ale reţelei ATM;

aviaţie generală – orice exploatare de aeronave civile, alta decât lucrul aerian sau transportul aerian comercial;

date în puncte de grilă sub formă digitală – date meteorologice prelucrate cu ajutorul calculatorului pentru un set de puncte distribuite uniform pe o hartă, pentru a putea fi transmise de la un calculator meteorologic la un alt calculator într-o formă codificată adecvată utilizării în sisteme automatizate;

materiale de îndrumare (Guidance Material – GM) – materiale, fără caracter obligatoriu, emise de AAC, care ajută ilustrarea semnificaţiei unei cerinţe sau specificaţii şi care sunt utilizate în sprijinul interpretării Codului aerian al Republicii Moldova, a normelor sale de aplicare şi a mijloacelor acceptabile de punere în conformitate;

prognoze în puncte de grilă la nivel global – prognoze ale valorilor preconizate ale elementelor meteorologice pe o grilă globală cu o rezoluţie verticală şi orizontală precizată;

pericol – orice condiţie, eveniment sau circumstanţă care ar putea avea un efect dăunător;

înălţime – distanţa pe verticală până la un nivel, punct sau obiect considerat drept punct, măsurată de la un punct de referinţă specificat;

secvenţă de implementare – secvenţa limitată în timp a implementării alocărilor de coduri de interogator pe care operatorii în mod S le respectă pentru a evita conflicte temporare de cod de interogator;

nivel – termen generic care se referă la poziţia pe verticală a unei aeronave aflate în zbor şi care înseamnă, după caz, înălţime, altitudine sau nivel de zbor;

raport local regulat – raport meteorologic emis la intervale fixe de timp, destinat exclusiv difuzării pe aerodromul de origine la care s-au făcut observaţiile;

raport local special – raport meteorologic emis în conformitate cu criteriile stabilite pentru observaţii speciale, destinat exclusiv difuzării pe aerodromul de origine la care s-au făcut observaţiile;

buletin meteorologic – text care cuprinde informaţii meteorologice şi care este precedat de antetul corespunzător;

informaţie meteorologică – raport, analiză sau prognoză meteorologică, dar şi orice altă descriere referitoare la condiţiile meteorologice existente sau prognozate;

observaţie meteorologică – măsurare şi/sau evaluare a unuia sau mai multor elemente meteorologice;

raport meteorologic – descriere a condiţiilor meteorologice observate la o anumită oră şi într-un anumit loc;

satelit meteorologic – satelit artificial al Pământului care efectuează observaţii meteorologice şi le transmite pe Pământ;

centru de veghe meteorologică (Meteorological Watch Office – MWO) – unitate care monitorizează condiţiile meteorologice ce influenţează operaţiunile de zbor şi care furnizează informaţii referitoare la apariţia sau apariţia prognozată, pe rută, a unor fenomene meteorologice specifice şi a altor fenomene atmosferice care pot afecta siguranţa operaţiunilor cu aeronave în cadrul zonei specifice de responsabilitate a unităţii respective;

altitudine minimă de sector (Minimum Sector Altitude – MSA) – cea mai joasă altitudine care poate fi utilizată şi care oferă o distanţă minimă de 1 000 ft (300 m) pentru trecerea deasupra tuturor obiectelor situate într-un sector de cerc cu raza de 46 km (25 MN) cu centrul într-un punct semnificativ, în punctul de referinţă al aerodromului (Aerodrome Reference Point – ARP) sau în punctul de referinţă al heliportului (Heliport Reference Point – HRP);

NOTAM – înştiinţare distribuită prin intermediul mijloacelor de telecomunicaţii, care conţine informaţii cu privire la stabilirea, starea sau modificarea unei facilităţi, a unui serviciu sau a unei proceduri aeronautice ori a unui pericol pentru navigaţia aeriană, a căror cunoaştere din timp este absolut necesară pentru personalul însărcinat cu operaţiunile de zbor;

unitate notificată – unitatea ATC care a primit informaţiile de notificare;

obstacol – obiectele fixe (atât temporare, cât şi permanente) şi mobile sau părţile acestora care:

- se află într-o zonă destinată mişcării la sol a aeronavelor; sau

- se extind deasupra unei suprafeţe definite destinate să protejeze aeronavele în zbor; sau

- se află în afara acestor suprafeţe definite şi au fost evaluate ca reprezentând un pericol pentru navigaţia aeriană;

OPMET – informaţii meteorologice operaţionale destinate utilizării în procesul de planificare a operaţiunilor de zbor înaintea sau în timpul zborului;

bancă de date OPMET – bază de date creată pentru a stoca şi pentru a pune la dispoziţie, la nivel internaţional, informaţii meteorologice operaţionale destinate utilizării în domeniul aeronautic;

activitate vulcanică preeruptivă – activitate vulcanică neobişnuită şi/sau în creştere care ar putea anunţa o erupţie vulcanică;

vizibilitate predominantă – cea mai mare valoare a vizibilităţii, observată în conformitate cu definiţia "vizibilităţii", care este atinsă cel puţin pe o jumătate de tur de orizont sau pentru cel puţin jumătate din suprafaţa aerodromului. Această valoare poate să fie observată pe o zonă continuă sau discontinuă, pe sectoare;

consum problematic de substanţe psihoactive – consumul uneia sau mai multor substanţe psihoactive de către o persoană, în aşa fel încât:

- constituie un risc direct pentru consumator sau pune în pericol vieţile, sănătatea sau bunăstarea altora; şi/sau

- creează sau înrăutăţeşte o problemă sau tulburare profesională, socială, mentală sau fizică;

hartă de prognoză – reprezentare grafică pe hartă a prognozei unuia sau mai multor elemente meteorologice specificate, pentru o anumită oră sau perioadă de timp şi pentru o regiune precizată de pe suprafaţa solului sau pentru o porţiune precizată a spaţiului aerian;

substanţă psihoactivă – alcool, opioide, canabinoide, sedative şi hipnotice, cocaină, alţi psihostimulanţi, halucinogeni şi solvenţi volatili, fiind excluse cafeina şi tutunul;

unitate primitoare – unitatea de control al traficului aerian care primeşte datele;

centru de coordonare a operaţiunilor de căutare şi salvare (Rescue Coordination Centre – RCC) – unitate responsabilă de promovarea unei organizări eficiente a serviciilor de căutare şi salvare şi de coordonarea desfăşurării operaţiunilor de căutare şi salvare într-o regiune de căutare şi salvare;

perioadă de odihnă – perioadă de timp continuă şi precizată, ulterioară şi/sau anterioară perioadei de serviciu, în decursul căreia un controlor de trafic aerian este eliberat de toate sarcinile;

sistem de planificare a orarului de lucru – structura perioadelor de serviciu şi de odihnă ale controlorilor de trafic aerian în conformitate cu cerinţele juridice şi operaţionale;

risc – combinaţia între probabilitatea generală sau frecvenţa de apariţie a unui efect dăunător provocat de un pericol şi gravitatea acelui efect;

pistă – suprafaţă dreptunghiulară definită, situată pe un aerodrom terestru, amenajată pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor;

distanţă vizuală în lungul pistei (Runway Visual Range – RVR) – distanţa până la care pilotul unei aeronave aflate pe axul pistei poate vedea marcajele de pe suprafaţa pistei sau luminile care delimitează pista sau care identifică axul acesteia;

directivă de siguranţă – document emis sau adoptat de AAC, care:

- impune efectuarea unor acţiuni asupra unui sistem funcţional sau stabileşte restricţii de utilizare operaţională a acestuia în vederea restabilirii siguranţei atunci când există dovezi că, în caz contrar, siguranţa aviaţiei poate fi compromisă, sau;

- impune efectuarea unor acţiuni asupra unor echipamente ATM/ANS care fac obiectul declaraţiei de conformitate, pentru a răspunde unor carenţe în materie de siguranţă şi/sau securitate care au fost identificate şi pentru a restabili performanţele şi interoperabilitatea echipamentelor ATM/ANS respective atunci când dovezile arată că, în caz contrar, siguranţa, securitatea, performanţele sau interoperabilitatea echipamentelor respective pot fi compromise;

sistem de management al siguranţei (SMS) – abordare sistematică a managementului siguranţei, inclusiv structurile organizatorice, responsabilităţile, politicile şi procedurile necesare;

unitate a serviciilor de căutare şi salvare – termen generic care, de la caz la caz, poate desemna un centru de coordonare a operaţiunilor de salvare, un subcentru de salvare sau un post de alarmare;

sistem semiautomat de observare – sistem de observare care permite suplimentarea elementelor măsurate şi necesită intervenţia umană pentru emiterea rapoartelor corespunzătoare;

SIGMET – informaţii emise de un centru de veghe meteorologică referitoare la apariţia sau apariţia prognozată, pe rută, a unor fenomene meteorologice specifice şi a altor fenomene atmosferice care pot afecta siguranţa operaţiunilor cu aeronave şi referitoare la evoluţia respectivelor fenomene în timp şi spaţiu;

raport special din zbor – raport meteorologic emis de o aeronavă în conformitate cu criteriile pe baza observaţiilor făcute în timpul zborului;

stres – efectele resimţite de o persoană atunci când se confruntă cu o posibilă cauză a modificării performanţelor umane ("factor de stres"). Supunerea la un factor de stres poate influenţa performanţa persoanei în mod negativ (distres), neutru sau pozitiv (eustres), în funcţie de modul în care respectiva persoană îşi autopercepe capacitatea de a stăpâni factorul de stres;

pregătire de calificare în materie de sisteme şi echipamente – pregătire menită să ofere cunoştinţe şi abilităţi specifice legate de un echipament/sistem, pe baza căreia se poate atinge competenţa operaţională;

date specifice – date aeronautice furnizate de operatorul de aeronave sau de furnizorul DAT în numele operatorului de aeronave şi produse pentru respectivul operator de aeronave pentru utilizarea lor operaţională avută în vedere;

aerodrom de rezervă la decolare – aerodrom de rezervă pe care o aeronavă ar putea ateriza în caz că acest lucru devine necesar la scurt timp după decolare, iar aerodromul de plecare nu poate fi utilizat în acest scop;

prognoză de aerodrom (Terminal Aerodrome Forecast – TAF) – descriere concisă a condiţiilor meteorologice prognozate la un aerodrom pe o perioadă determinată;

teren – suprafaţa terestră care cuprinde elemente naturale precum munţi, dealuri, culmi, văi, corpuri de apă, gheţuri şi zăpezi permanente, excluzând obstacolele;

pragul pistei – începutul acelei porţiuni de pistă care poate fi utilizată pentru aterizare;

zonă de contact – porţiunea unei piste, situată după pragul acesteia, unde se intenţionează ca aeronavele care aterizează să realizeze primul contact cu pista;

ciclon tropical – termen generic utilizat pentru un ciclon la scară sinoptică neînsoţit de un sistem frontal, care se formează deasupra apelor din regiunile tropicale sau subtropicale şi care prezintă o convecţie bine delimitată şi o circulaţie ciclonică bine definită a vântului la suprafaţă;

centru consultativ pentru cicloane tropicale (Tropical Cyclone Advisory Centre – TCAC) – centru meteorologic care furnizează spre consultare centrelor de veghe meteorologică, centrelor mondiale de prognoze de zonă şi băncilor internaţionale de date OPMET informaţii cu privire la poziţia cicloanelor tropicale, direcţia şi viteza de deplasare prognozate ale acestora, presiunea lor în centru şi vântul maxim la suprafaţă al acestora;

vizibilitate – vizibilitatea pentru scopuri aeronautice, care este valoarea cea mai mare dintre:

- distanţa cea mai mare la care poate fi văzut şi recunoscut un obiect negru de dimensiuni adecvate, situat în apropierea solului, atunci când este observat pe un fond luminos;

- distanţa cea mai mare la care pot fi observate şi identificate, pe un fond neiluminat, lumini de aproximativ 1 000 de candele;

centru consultativ pentru cenuşă vulcanică (Volcanic Ash Advisory Centre – VAAC) – centru meteorologic care furnizează spre consultare centrelor de veghe meteorologică, centrelor regionale de control, centrelor de informare a zborurilor, centrelor mondiale de prognoze de zonă şi băncilor internaţionale de date OPMET informaţii cu privire la întinderea pe orizontală şi pe verticală, precum şi la deplasarea prognozată a cenuşii vulcanice din atmosferă;

post de lucru – mobilierul şi echipamentele tehnice cu ajutorul cărora un membru al personalului de deservire a traficului aerian îşi execută sarcinile aferente activităţii sale;

avertizare – mesaj care se afişează la un post de lucru în caz de eşec al procesului de coordonare automatizat;

centru mondial de prognoze de zonă (World Area Forecast Centre – WAFC) – centru meteorologic care elaborează şi furnizează direct statelor prognoze de timp semnificativ (SIGWX) şi prognoze de altitudine la scară globală, sub formă digitală, ca parte a serviciului aeronautic fix (AFS) online;

sistem mondial de prognoze de zonă (World Area Forecast System – WAFS) – sistem mondial prin intermediul căruia centrele mondiale de prognoze de zonă pun la dispoziţie prognoze meteorologice aeronautice pe rută în formate uniformizate, standardizate;

turn de control de aerodrom – unitate înfiinţată în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian traficului de aerodrom;

trafic de aerodrom – trafic de pe suprafaţa de manevră a unui aerodrom şi toate aeronavele care zboară în vecinătatea unui aerodrom. Definiţia unei aeronave care operează în vecinătatea unui aerodrom include aeronavele care intră sau ies din turul de pistă, dar nu se limitează la acestea;

tur de pistă – traseu specificat pe care trebuie să zboare aeronavele care operează în vecinătatea unui aerodrom;

staţie aeronautică fixă – staţie terestră în serviciul aeronautic fix;

lumină aeronautică de sol – orice lumină, alta decât o lumină provenită de la o aeronavă, special prevăzută ca mijloc de navigaţie aeriană;

circulară de informare aeronautică (Aeronautical Information Circular – AIC) – notificare ce conţine informaţii care nu îndeplinesc condiţiile pentru generarea unui NOTAM sau pentru includerea în publicaţia de informare aeronautică, dar care privesc siguranţa zborului, navigaţia aeriană, aspecte tehnice, administrative sau legislative;

management al informaţiilor aeronautice (Aeronautical Information Management – AIM) – management dinamic şi integrat al informaţiilor aeronautice prin furnizarea şi schimbul de date aeronautice digitale de calitate, în colaborare cu toate părţile implicate;

produs de informare aeronautică – date aeronautice şi informaţii aeronautice furnizate fie ca seturi de date digitale, fie ca o prezentare standardizată pe suport de hârtie sau electronic. Printre produsele de informare aeronautică se numără:

- publicaţia de informare aeronautică, inclusiv amendamentele şi suplimentele aferente;

- AIC;

- hărţile aeronautice;

- NOTAM;

- seturile de date digitale;

publicaţie de informare aeronautică (Aeronautical Information Publication – AIP) – publicaţie editată de un stat sau în numele unui stat, care conţine informaţii aeronautice de durată, esenţiale pentru navigaţia aeriană;

amendament la AIP – modificare permanentă a informaţiilor conţinute în AIP;

supliment la AIP – modificare temporară a informaţiilor conţinute în AIP, care este furnizată prin intermediul unor pagini speciale;

regularizarea şi controlul distribuirii informaţiilor aeronautice (AIRAC) – sistem care urmăreşte notificarea din timp, pe baza unor date calendaristice comune de intrare în vigoare, a circumstanţelor care necesită modificări semnificative ale practicilor operaţionale;

serviciu aeronautic mobil – serviciu mobil între staţiile aeronautice şi staţiile de la bordul aeronavelor sau între staţiile de la bordul aeronavelor, la care pot participa staţiile de salvare de la bord; la acest serviciu mai pot participa şi staţiile radiobaliză care indică poziţia în situaţii de urgenţă, pe frecvenţele de alarmare şi de urgenţă desemnate;

staţie aeronautică – staţie terestră în serviciul aeronautic mobil. În anumite cazuri, o staţie aeronautică poate fi situată, de exemplu, la bordul unei nave sau pe o platformă marină;

staţie de telecomunicaţii aeronautice – staţie din cadrul unui serviciu de telecomunicaţii furnizat în orice scop aeronautic;

aerodrom AFIS – aerodrom în care se furnizează AFIS în interiorul spaţiului aerian asociat respectivului aerodrom;

unitate AFIS – unitate înfiinţată în scopul furnizării AFIS şi a serviciului de alarmare;

identificarea unei aeronave – grup de litere, cifre sau o combinaţie de litere şi cifre, care fie este identic cu indicativul aeronavei utilizat în comunicaţiile aer-sol, fie este echivalentul codat al acestuia şi care este utilizat pentru identificarea aeronavei în comunicaţiile sol-sol pentru serviciile de trafic aerian;

comunicaţii aer-sol – comunicaţii bilaterale între aeronave şi staţiile sau locurile de pe suprafaţa pământului;

serviciu consultativ de trafic aerian – serviciu furnizat în cuprinsul unui spaţiu aerian de dimensiuni definite sau pe o rută desemnată (spaţiu aerian consultativ) în scopul asigurării eşalonării, în măsura posibilului, între aeronavele care operează pe baza unor planuri de zbor în conformitate cu regulile de zbor instrumental (IFR);

autorizare din partea controlului traficului aerian sau autorizare ATC – autorizare acordată unei aeronave de a efectua manevre în condiţiile specificate de o unitate de control al traficului aerian;

instrucţiune a controlului traficului aerian sau instrucţiune ATC – directive emise de ATC pentru a solicita pilotului să întreprindă o acţiune specifică;

unitate de control al traficului aerian (ATC) sau unitate ATC – termen generic care înseamnă, după caz, un centru de control regional, o unitate de control al apropierii sau un turn de control de aerodrom;

ALERFA – termen codificat folosit pentru a indica o fază de alarmă;

serviciu de alarmare – serviciu furnizat pentru înştiinţarea organizaţiilor relevante cu privire la aeronavele care necesită acţiuni de căutare şi salvare şi pentru asistarea organizaţiilor respective conform necesităţilor;

fază de alarmă – situaţie în care există temere în ceea ce priveşte siguranţa unei aeronave şi a persoanelor aflate la bordul său;

unitate de control a apropierii – unitate înfiinţată în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate care sosesc sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri;

rută de navigaţie de suprafaţă – rută ATS stabilită pentru uzul aeronavelor care pot utiliza navigaţia de suprafaţă (RNAV);

asamblare – proces de reunire a datelor din mai multe surse într-o bază de date şi de stabilire a unei referinţe pentru prelucrarea ulterioară;

rută ATS – rută specificată, proiectată în scopul direcţionării fluxului de trafic după cum este necesar pentru furnizarea ATS;

serviciu de supraveghere ATS – serviciu furnizat direct cu ajutorul unui sistem de supraveghere ATS;

sistem de supraveghere ATS – termen generic care înseamnă, după caz, echipamente ADS-B, PSR, SSR sau orice alt sistem comparabil de la sol care permite identificarea aeronavelor;

emisiune de supraveghere automată dependentă (ADS-B) – mijloc prin care aeronavele, vehiculele de aerodrom sau alte obiecte pot să transmită şi/sau să recepţioneze în mod automat date, cum ar fi cele privind identificarea, poziţia sau alte date suplimentare, după caz, printr-un mod de emisie prin legătură de date;

contract de supraveghere dependentă automată (ADS-C) – mijloc prin care, între sistemul de la sol şi aeronavă, se transmit termenii unui acord ADS-C printr-o legătură de date şi care precizează condiţiile în care trebuie iniţiate rapoartele ADS-C şi datele care trebuie să fie conţinute de aceste rapoarte;

serviciu de informare automată pentru zona terminală (ATIS) – furnizarea automată de informaţii curente, de rutină către aeronavele care sosesc şi pleacă, 24 ore pe zi sau într-un interval specificat al unei zile;

serviciu de informare automată prin legătură de date pentru zona terminală (D-ATIS) – furnizarea de ATIS prin legătură de date;

serviciu de informare automată prin voce pentru zona terminală (Voice-ATIS) – furnizarea de ATIS prin transmisii continue şi repetitive prin voce;

emisiune – transmisiune de informaţii referitoare la navigaţia aeriană care nu este adresată unei/unor staţii specifice;

plafon – înălţimea deasupra solului sau a apei a bazei celui mai de jos strat de nori sub 20 000 ft (6 000 m) care acoperă mai mult de jumătate din suprafaţa cerului;

limită a autorizării – punctul până la care unei aeronave i-a fost acordată o autorizare ATC;

baza norilor – înălţimea bazei celui mai jos element al norilor observat sau prevăzut în vecinătatea unui aerodrom sau a unui loc de operare sau în cadrul unei zone de operare specificate, măsurată în mod normal deasupra cotei aerodromului sau, în cazul unor operaţiuni deasupra mării, deasupra nivelului mediu al mării;

integralitate – cu referire la date, gradul de încredere în faptul că se furnizează toate datele necesare în sprijinul utilizării prevăzute;

nivel de încredere – probabilitatea ca valoarea reală a unui parametru să se afle într-un anumit interval din jurul valorii sale estimate;

teleconferinţă – mijloace de comunicaţii prin care se pot efectua simultan convorbiri directe între trei sau mai multe locuri;

zonă de control – spaţiu aerian controlat care se extinde în sus de la suprafaţa pământului până la o limită superioară specificată;

aerodrom controlat – aerodrom la care se furnizează serviciul de control al traficului aerian pentru traficul de aerodrom;

spaţiu aerian controlat – spaţiu aerian de dimensiuni definite în interiorul căruia se furnizează serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu clasificarea spaţiului aerian;

zbor controlat – orice zbor care este supus unei autorizări ATC;

comunicaţii controlor-pilot prin legătură de date (CPDLC) – mijloc de comunicare între controlorul de trafic aerian şi pilot, folosind legături de date pentru comunicaţiile ATC;

suprafaţă critică – suprafaţă de dimensiuni definite care se extinde în jurul echipamentelor de apropiere instrumentală de precizie aflate la sol, unde prezenţa vehiculelor sau a aeronavelor ar produce perturbaţii inacceptabile ale semnalelor de dirijare;

nivel de croazieră – nivel menţinut pe parcursul unei porţiuni semnificative a unui zbor;

verificare redundantă ciclică (CRC) – algoritm matematic care se aplică exprimării în format digital a unei date şi care furnizează un anumit nivel de asigurare că data respectivă nu s-a pierdut sau nu a fost alterată;

zonă periculoasă – spaţiu aerian de dimensiuni definite în cadrul căruia pot avea loc activităţi periculoase pentru zborul aeronavelor în intervale specificate;

acurateţea datelor – grad de concordanţă între valoarea estimată sau măsurată şi valoarea reală;

suprafaţă de colectare a datelor – suprafaţă definită destinată colectării de date despre obstacole sau de teren;

integritatea datelor – grad de asigurare că datele aeronautice şi valoarea lor nu au fost pierdute sau alterate din momentul în care respectivele date au fost generate sau modificate în mod autorizat;

element de date – singur atribut al unui set de date complet, căruia îi este alocată o valoare ce îi defineşte statutul curent;

comunicaţii prin legătură de date – formă de comunicaţii destinată schimbului de mesaje printr-o legătură de date;

VOLMET prin legătură de date (D-VOLMET) – furnizarea, prin legătură de date, a rapoartelor meteorologice regulate de aerodrom (METAR), a rapoartelor meteorologice speciale de aerodrom (SPECI), a TAF, a SIGMET, a rapoartelor speciale din zbor neincluse în SIGMET şi, dacă sunt disponibile, a AIRMET;

generare de date – crearea unui nou element de date cu o valoare asociată, modificarea valorii unui element de date existent sau ştergerea unui element de date existent;

specificaţie a unui produs-dată – descriere detaliată a unui set de date sau a unei serii de seturi de date, împreună cu informaţii suplimentare care vor permite crearea setului sau a seriei, furnizarea către o terţă parte şi folosirea de către terţa parte;

set de date – colecţie identificabilă de date;

punct de referinţă – cantitate sau serie de cantităţi care pot servi drept referinţă sau bază pentru calculul altor cantităţi;

DETRESFA – termenul codificat folosit pentru a indica o fază de pericol;

fază de pericol – situaţie în care există o certitudine rezonabilă că o aeronavă şi persoanele aflate la bordul său sunt ameninţate de un pericol grav şi iminent sau necesită asistenţă imediată;

autorizare în aval – autorizare acordată unei aeronave de o unitate de control al traficului aerian care nu este autoritatea de control actuală a respectivei aeronave;

trafic esenţial – traficul controlat căruia i se poate aplica eşalonarea asigurată de serviciul de control al traficului aerian, dar care, pentru un anumit zbor controlat, nu este sau nu va fi separat de alt trafic controlat în conformitate cu minima de eşalonare corespunzătoare;

trafic local esenţial – orice aeronavă, vehicul sau personal de pe suprafaţa de manevră sau din apropierea acesteia sau traficul din zona de decolare şi de urcare iniţială sau din zona de apropiere finală care poate constitui un pericol pentru aeronavele în cauză;

ora estimată de sosire:

- pentru zborurile IFR – ora la care se estimează că aeronava va sosi la verticala acelui punct desemnat, definit prin raportare la mijloace de navigaţie, de la care se intenţionează iniţierea unei proceduri de apropiere instrumentală sau, dacă nu există mijloace de navigaţie asociate aerodromului respectiv, ora la care aeronava va sosi la verticala aerodromului;

- pentru zborurile în conformitate cu regulile de zbor la vedere (VFR) – ora la care se estimează că aeronava va sosi la verticala aerodromului;

element – abstractizare a fenomenelor din lumea reală;

atribut al unui element – caracteristică a unui element care are asociat un nume, un tip de date şi un domeniu de valori;

tip de element – clasă de fenomene din lumea reală cu proprietăţi comune, care constituie nivelul de clasificare de bază într-un catalog de elemente;

apropiere finală – acea parte a unei proceduri de apropiere instrumentală care:

(a) începe la reperul sau punctul specificat al apropierii finale sau, când un astfel de reper sau punct nu este specificat, în oricare dintre următoarele locuri:

- la sfârşitul ultimului viraj procedural, viraj de bază sau viraj pentru interceptarea segmentului de apropiere într-o procedură racetrack, dacă este specificat;

- la punctul de interceptare a ultimului traiect specificat în procedura de apropiere;

(b) se termină la un punct în vecinătatea aerodromului la care se poate efectua o aterizare sau se iniţiază o procedură de întrerupere a apropierii;

zonă de informare a zborurilor – spaţiu aerian de dimensiuni definite în cadrul căruia sunt furnizate serviciul de informare a zborurilor al aerodromului şi serviciul de alarmare pentru traficul de aerodrom;

servicii de proiectare a procedurilor de zbor – servicii care au ca scop proiectarea, documentarea, validarea, mentenanţa şi revizuirea periodică a procedurilor de zbor necesare pentru siguranţa, ritmicitatea şi eficienţa navigaţiei aeriene;

proiectant de procedură de zbor – persoană calificată care efectuează proiectarea, documentarea, validarea, mentenanţa continuă şi revizuirea periodică a procedurilor de zbor;

procedură de zbor – set de manevre de zbor predeterminate care trebuie să fie efectuate de un pilot şi care sunt publicate în formă tipărită sau digitală sau în ambele forme. Procedura de zbor se execută fie în conformitate cu regulile de zbor instrumental (IFR), fie cu regulile de zbor la vedere (VFR);

plan de zbor – informaţii specificate cu privire la zborul sau la o porţiune din zborul pe care o aeronavă intenţionează să îl efectueze;

Nota 1: Termenul "plan de zbor" poate fi urmat de cuvintele "preliminar", "depus", "curent" sau "operaţional" pentru a indica contextul şi diferitele etape ale unui zbor.

Nota 2: Când termenul "plan de zbor" este urmat de cuvântul "mesaj", acesta semnifică conţinutul şi formatul datelor planului de zbor aşa cum au fost transmise;

plan de zbor curent (CPL) – planul de zbor care reflectă modificările aduse planului de zbor depus, dacă există, prin autorizaţiile ATC ulterioare;

vizibilitate în zbor – vizibilitatea înspre înainte din carlinga unei aeronave în zbor;

format – cu referire la date, o structură a elementelor de date, a înregistrărilor şi a fişierelor aranjate astfel încât să îndeplinească standardele, specificaţiile sau cerinţele privind calitatea datelor;

geoid – suprafaţa echipotenţială a câmpului gravitaţional al Pământului care coincide cu nivelul mediu al mării (MSL) calme extins în mod neîntrerupt peste continente;

ondulaţia geoidului – distanţa geoidului deasupra (pozitivă) sau dedesubtul (negativă) elipsoidului matematic de referinţă;

pantă de coborâre – profil de coborâre determinat pentru ghidarea verticală în timpul unei apropieri finale;

vizibilitate la sol – vizibilitatea la un aerodrom, aşa cum este raportată de un observator acreditat sau de sisteme automate;

cap – direcţia spre care este orientată axa longitudinală a unei aeronave, exprimată de regulă în grade faţă de direcţia Nord (adevărat, magnetic, compas sau grilă);

heliport – aerodrom sau o zonă definită pe o structură menită a fi utilizată, fie în totalitate, fie parţial, pentru sosirea, plecarea şi deplasarea la sol a elicopterelor;

clasificare a integrităţii – cu referire la datele aeronautice, o clasificare pe baza riscului potenţial care rezultă din folosirea datelor aeronautice corupte, potrivit căreia datele aeronautice se clasifică în date aeronautice de rutină, esenţiale şi critice;

birou NOTAM internaţional (NOF) – birou desemnat de un stat pentru realizarea schimbului de mesaje NOTAM la nivel internaţional;

reper de aşteptare – loc geografic care serveşte ca referinţă pentru o procedură de aşteptare;

procedură de aşteptare – manevră prestabilită care menţine o aeronavă într-un spaţiu aerian specificat, în aşteptarea următoarei autorizări;

identificare – situaţia în care indicaţia de poziţie a unei anumite aeronave este vizualizată pe un ecran al sistemului de supraveghere şi este identificată pozitiv;

reguli de zbor instrumental – reguli care permit ca o aeronavă echipată cu echipamente de navigaţie adecvate rutei să fie pilotată în conformitate cu cerinţele aplicabile operaţiunilor aeriene;

INCERFA – termenul codificat folosit pentru a indica o fază de incertitudine;

operaţiuni de apropiere instrumentală – apropierea şi aterizarea cu ajutorul instrumentelor de ghidare a navigaţiei pe baza unei proceduri de apropiere instrumentală. Există două metode de executare a operaţiunilor de apropiere instrumentală:

- o operaţiune de apropiere instrumentală bidimensională (2D), care utilizează numai ghidarea laterală;

- o operaţiune de apropiere instrumentală tridimensională (3D), care utilizează atât ghidarea laterală, cât şi cea verticală;

procedură de apropiere instrumentală (IAP) – serie de manevre prestabilite executate cu ajutorul instrumentelor de bord care asigură o marjă specificată de protecţie faţă de obstacole de la reperul apropierii iniţiale sau, după caz, de la începutul unei rute de sosire definite, până în punctul de la care aterizarea poate fi finalizată şi apoi, dacă aterizarea nu este realizată, până la o poziţie de la care se aplică criteriile procedurilor de aşteptare sau criteriile de trecere peste obstacole în faza de zbor pe rută. Procedurile de apropiere instrumentală sunt clasificate după cum urmează:

- procedură de apropiere de neprecizie (Non-Precision Approach – NPA) – procedură de apropiere instrumentală proiectată pentru operaţiunile de apropiere instrumentală 2D de tip A;

- procedură de apropiere cu ghidare verticală (Approach Procedure with Vertical Guidance – APV) – procedură de apropiere instrumentală pentru navigaţia bazată pe cerinţele de performanţă (PBN), proiectată pentru operaţiunile de apropiere instrumentală 3D de tip A;

- procedură de apropiere de precizie (Precision Approach – PA) – procedură de apropiere instrumentală bazată pe sisteme de navigaţie (ILS, MLS, GLS şi SBAS Cat. I), proiectată pentru operaţiunile de apropiere instrumentală 3D de tip A sau B;

condiţii meteorologice de zbor instrumental (Instrument Meteorological Conditions – IMC) – condiţii meteorologice exprimate ca vizibilitate, distanţă faţă de nori şi plafon, inferioare minimelor specificate pentru condiţiile meteorologice de zbor la vedere;

operaţiuni în condiţii de vizibilitate redusă (Low-Visibility Operations – LVO) – operaţiuni de apropiere sau de decolare pe o pistă cu o distanţă vizuală în lungul pistei (Runway Visual Range, RVR) mai mică de 550 m sau cu o înălţime de luare a deciziei (Decision Height, DH) mai mică de 200 ft;

proceduri în condiţii de vizibilitate redusă – proceduri aplicate pe un aerodrom cu scopul de a asigura siguranţa în timpul operaţiunilor în condiţii de vizibilitate redusă;

suprafaţă de manevră – acea parte a unui aerodrom destinată a fi utilizată pentru decolarea, aterizarea şi rularea aeronavelor, excluzând platformele;

metadate – date despre date;

suprafaţă de mişcare – acea parte a unui aerodrom destinată a fi utilizată pentru decolarea, aterizarea şi rularea aeronavelor, care constă în suprafaţa de manevră şi platforma;

mijloc de navigaţie – instalaţie sau un sistem extern aeronavei care generează semnale electromagnetice utilizate de sistemele de navigaţie ale aeronavei pentru determinarea poziţiei sau ghidarea traiectului de zbor;

mod radar secundar de supraveghere (Secondary Surveillance Radar – SSR) – identificatorul convenţional legat de funcţiile specifice ale semnalelor de interogare transmise de un interogator SSR. Există patru moduri specificate în anexa 10 a OACI: A, C, S şi intermod;

piste aproape paralele – piste care nu se intersectează şi ale căror axe prelungite fac un unghi de convergenţă/divergenţă de cel mult 15 grade;

operaţiune cu credite operaţionale – o operaţiune care utilizează anumite aeronave sau echipamente aflate la sol sau o combinaţie de aeronave şi echipamente aflate la sol care permite oricare dintre următoarele elemente:

(a) aplicarea unor minime de operare pe aerodrom mai mici decât cele standard pentru o anumită clasificare a operării;

(b) cerinţele de vizibilitate pot fi îndeplinite sau reduse;

(c) sunt necesare mai puţine instalaţii la sol;

pilot comandant – pilotul desemnat de operator sau, în cazul aviaţiei generale, de proprietar ca fiind la comandă şi responsabil pentru derularea în siguranţă a unui zbor;

poziţie – într-un context geografic, reprezintă un set de coordonate (latitudine şi longitudine) stabilite faţă de elipsoidul matematic de referinţă, care definesc poziţia unui punct pe suprafaţa Pământului;

indicaţie de poziţie – indicaţia vizuală, sub formă nesimbolică sau simbolică sau sub ambele forme, afişată pe un ecran al sistemului de supraveghere, a poziţiei unei aeronave, a unui vehicul de aerodrom sau a unui alt obiect;

altitudine-presiune – presiune atmosferică exprimată ca altitudine care corespunde acelei presiuni în Atmosfera Standard;

radar primar – sistem radar care utilizează semnale radio reflectate;

comunicaţii tipărite – comunicaţii care asigură automat o înregistrare tipărită permanentă la fiecare terminal al unui circuit a tuturor mesajelor transmise prin acel circuit;

zonă interzisă – spaţiu aerian de dimensiuni definite, deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale unui stat, în interiorul căruia zborul aeronavelor este interzis;

serviciu de radionavigaţie – serviciu care furnizează informaţii de ghidare sau date de poziţie prin intermediul unuia sau mai multor mijloace de radionavigaţie în scopul operării eficiente şi în siguranţă a aeronavelor;

radiotelefonie – formă de radiocomunicaţie destinată, în principal, schimbului de informaţii prin voce;

specificaţie privind performanţa de comunicaţie cerută sau specificaţia RCP – set de cerinţe cu privire la furnizarea serviciilor de trafic aerian şi la echipamentele de la sol, capacitatea aeronavelor şi operaţiunile aferente, necesare pentru a sprijini comunicaţiile bazate pe performanţă;

specificaţie privind performanţa de supraveghere cerută sau specificaţia RSP – set de cerinţe cu privire la furnizarea serviciilor de trafic aerian şi echipamentele de la sol, capacitatea aeronavelor şi operaţiunile aferente, necesare pentru a sprijini supravegherea bazată pe performanţă;

rezoluţie – cu referire la date, un număr de unităţi sau de cifre în care se exprimă şi se utilizează o valoare măsurată sau calculată;

zonă restricţionată – spaţiu aerian de dimensiuni definite, deasupra teritoriului sau a apelor teritoriale ale unui stat, în interiorul căruia zborul aeronavelor este restricţionat potrivit anumitor condiţii specificate;

etapă de rută – o rută sau o porţiune a unei rute pe care se zboară fără vreo aterizare intermediară;

pistă în serviciu – pista sau pistele care sunt considerate de unitatea de servicii de trafic aerian ca fiind cele mai convenabile la un moment dat pentru tipurile de aeronave prevăzute a ateriza sau a decola la aerodrom. Se pot desemna piste separate sau multiple drept piste în serviciu pentru aeronavele care sosesc şi care pleacă;

radar secundar – sistem radar în cazul căruia un semnal radio transmis de staţia radar iniţiază transmiterea unui semnal radio de la o altă staţie;

radar secundar de supraveghere (SSR) – sistem radar de supraveghere care utilizează emiţătoare şi receptoare (interogatoare) şi transpondere;

suprafaţă sensibilă – suprafaţă care se extinde dincolo de suprafaţa critică, unde parcarea sau deplasarea aeronavelor sau a vehiculelor ar afecta semnalul de dirijare în aşa fel încât se poate considera o perturbaţie inacceptabilă a aeronavelor care utilizează semnalul respectiv;

SNOWTAM – serie specială de NOTAM, transmise într-un format standard, care furnizează un raport privind starea suprafeţei notificând prezenţa sau încetarea condiţiilor periculoase datorate zăpezii, gheţii, zloatei, chiciurii, apei stătătoare sau apei asociate cu zăpada, zloata, gheaţa sau chiciura pe suprafaţa de mişcare;

punct semnificativ – loc geografic specificat utilizat pentru definirea unei rute ATS sau a traiectului de zbor al unei aeronave, precum şi pentru alte scopuri în materie de navigaţie aeriană şi servicii de trafic aerian;

ecran al sistemului de supraveghere – afişaj electronic care redă poziţia şi mişcarea aeronavelor, precum şi alte informaţii, după caz;

sosire instrumentală standard (Standard Instrument Arrival – STAR) – rută de sosire IFR desemnată, care face legătura între un punct semnificativ, de obicei situat pe o rută ATS, şi un punct din care poate fi iniţiată o procedură publicată de apropiere instrumentală;

plecare instrumentală standard (Standard Instrument Departure – SID) – rută de plecare IFR desemnată, care face legătura între aerodrom sau o anumită pistă a aerodromului şi un anumit punct semnificativ, situat de obicei pe o rută ATS desemnată, din care începe faza de zbor pe rută a unui zbor;

zbor VFR special – zbor VFR autorizat de ATC să se deruleze într-o zonă de control în condiţii meteorologice cu valori inferioare condiţiilor VMC;

rulare – mişcarea unei aeronave pe suprafaţa unui aerodrom sau a unui loc de operare cu ajutorul mijloacelor proprii, excluzând decolarea şi aterizarea;

cale de rulare – traseu definit pe un aerodrom terestru, amenajat pentru rularea la sol a aeronavelor şi destinat asigurării legăturii între două părţi diferite ale aerodromului;

regiune de control terminal (Terminal Control Area – TMA) – regiune de control stabilită în mod normal la intersecţia rutelor ATS din vecinătatea unuia sau mai multor aerodromuri importante;

actualitate – cu referire la date, gradul de încredere că datele sunt aplicabile perioadei de utilizare prevăzute a acestora;

trasabilitate – cu referire la date, gradul în care un sistem sau un produs-dată poate furniza o evidenţă a modificărilor aduse produsului respectiv, permiţând astfel o pistă de audit de la utilizatorul final până la partea care a generat datele;

traiect – proiecţie pe suprafaţa pământului a traiectoriei unei aeronave, a cărei direcţie în orice punct se exprimă de obicei în grade faţă de direcţia Nord (adevărat, magnetic sau grilă);

informare de trafic – informaţii emise de o unitate a serviciului de trafic aerian în scopul de a alerta un pilot despre alt trafic aerian cunoscut sau observat, care poate fi în proximitatea poziţiei sale sau a rutei de zbor avute în vedere, precum şi de a ajuta pilotul să evite o coliziune;

punct de transfer al controlului – punct definit situat de-a lungul traiectoriei de zbor a unei aeronave, la care responsabilitatea pentru furnizarea serviciului de control al traficului aerian pentru aeronavă se transferă de la o unitate sau poziţie de control la următoarea unitate sau poziţie de control;

unitate care transferă controlul – unitate de control al traficului aerian aflată în proces de transfer al responsabilităţii de furnizare a serviciului de control al traficului aerian unei aeronave către următoarea unitate de control al traficului aerian sau către următorul controlor de trafic aerian de pe ruta de zbor a aeronavei respective;

altitudine de tranziţie – altitudine la care sau sub care poziţia pe verticală a unei aeronave este controlată prin raportare la altitudini;

strat de tranziţie – spaţiu aerian dintre altitudinea de tranziţie şi nivelul de tranziţie;

nivel de tranziţie – cel mai de jos nivel de zbor disponibil pentru utilizare deasupra altitudinii de tranziţie;

validare – cu referire la date, procesul prin care se asigură că datele îndeplinesc cerinţele aplicaţiei specificate sau ale utilizării prevăzute;

verificare – cu referire la date, evaluarea ieşirilor unui proces de prelucrare a datelor aeronautice pentru a se asigura corectitudinea şi consecvenţa în raport cu intrările şi cu standardele, normele şi convenţiile aplicabile în materie de date, utilizate în procesul respectiv;

fază de incertitudine – situaţie în care există incertitudine în ceea ce priveşte siguranţa unei aeronave şi a persoanelor aflate la bordul său;

balon liber nepilotat – aeronavă nepropulsată, nepilotată, mai uşoară decât aerul, aflată în zbor liber;

vectorizare – asigurarea dirijării navigaţiei aeronavelor sub formă de direcţii specifice, pe baza utilizării unui sistem de supraveghere ATS;

zbor în conformitate cu regulile de zbor la vedere sau zbor VFR – zbor efectuat în conformitate cu regulile de zbor la vedere;

apropiere la vedere – apropiere executată de un zbor IFR în care nu se realizează fie întreaga procedură de apropiere instrumentală, fie o parte din aceasta, iar apropierea se execută cu repere vizuale de la sol;

condiţii meteorologice de zbor la vedere (Visual Meteorological Conditions – VMC) – condiţii meteorologice exprimate ca vizibilitate, distanţă faţă de nori şi plafon, egale cu minimele specificate sau superioare acestora;

VOLMET – informaţii meteorologice pentru aeronavele aflate în zbor;

emisiune VOLMET – furnizare, după caz, a informărilor METAR, SPECI, TAF şi SIGMET actuale, prin transmisii continue şi repetitive prin voce;

punct de drum – un loc geografic specificat, utilizat pentru definirea unei rute de navigaţie de suprafaţă sau a traiectului de zbor al unei aeronave care utilizează navigaţia RNAV. Punctul de drum poate fi:

- punct fly-by – punct de drum care necesită anticiparea virajului pentru a permite interceptarea tangenţială a următorului segment al unei rute sau proceduri sau

- punct fly-over – punct de drum la care se iniţiază virajul pentru a intercepta următorul segment al unei rute sau proceduri;

spaţiu aerian U-space – zonă geografică UAS desemnată în care nu pot avea loc operaţiuni UAS decât cu sprijinul serviciilor U-space;

serviciu U-space – serviciu care se bazează pe servicii digitale şi pe automatizarea funcţiilor, conceput pentru a sprijini accesul sigur, securizat şi eficient la spaţiul aerian U-space unui număr mare de UAS;

serviciu de informaţii comune – serviciu care constă în diseminarea de date statice şi dinamice pentru a face posibilă furnizarea de servicii U-space pentru managementul traficului în cazul aeronavelor fără pilot la bord;

reconfigurare dinamică a spaţiului aerian – modificarea temporară a spaţiului aerian U-space pentru a răspunde schimbărilor de scurtă durată la nivelul cererii de trafic de aeronave cu pilot la bord, prin ajustarea limitelor geografice ale respectivului spaţiu aerian U-space;

observator vulcanic – furnizor, selectat de AAC, care observă activitatea unui vulcan sau a unui grup de vulcani şi pune aceste observaţii la dispoziţia unei liste convenite de destinatari din domeniul aviaţiei;

limbaj de marcare geografică (Geography Markup Language – GML) – standard de codificare al Consorţiului geospaţial deschis (Open Geospatial Consortium – OGC);

centru meteorologic spaţial (Space Weather Centre – SWXC) – centru desemnat să monitorizeze şi să furnizeze informaţii consultative cu privire la fenomenele meteorologice spaţiale preconizate să afecteze comunicaţiile radio de înaltă frecvenţă, comunicaţiile prin satelit şi sistemele de navigaţie şi de supraveghere bazate pe GNSS şi/sau să prezinte un risc de radiaţii pentru ocupanţii aeronavelor.

[Anexa nr.1 modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Anexa nr.2

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE APLICABILE AUTORITĂŢILOR COMPETENTE – SUPRAVEGHEREA

SERVICIILOR ŞI A ALTOR FUNCŢII ALE REŢELEI ATM

(partea ATM/ANS.AR)

SUBPARTEA A – CERINŢE GENERALE

ATM/ANS.AR.A.001 Domeniu de aplicare

Anexa nr.2 stabileşte cerinţele aplicabile sistemelor de administrare şi de management ale AAC, specificate în Codul aerian, în calitate de autoritate competentă responsabilă de certificarea, supravegherea şi aplicarea normelor în ceea ce priveşte aplicarea cerinţelor prevăzute în anexele nr.3-nr.13 de către furnizorii de servicii.

ATM/ANS.AR.A.005 Sarcini de certificare, supraveghere şi aplicare a normelor

(a) AAC îndeplineşte sarcini de certificare, de supraveghere şi de aplicare a normelor în ceea ce priveşte aplicarea cerinţelor ce vizează furnizorii de servicii, monitorizează furnizarea în condiţii de siguranţă a serviciilor acestora şi verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele aplicabile.

(b) AAC identifică şi exercită responsabilităţile în materie de certificare, de supraveghere şi de aplicare a normelor în aşa fel încât să se asigure că:

(1) există responsabili desemnaţi pentru punerea în aplicare a fiecărei dispoziţii din Regulament;

(2) are cunoştinţă de mecanismele de supraveghere a siguranţei şi de rezultatele acestora;

(3) are loc un schimb de informaţii pertinente între autorităţile competente.

Autorităţile competente trebuie să analizeze cu regularitate acordul privind supervizarea furnizorilor de servicii care prestează servicii de navigaţie aeriană în blocuri funcţionale de spaţiu aerian (FAB) ce se extind asupra spaţiului aerian aflat sub responsabilitatea a mai mult de un stat membru UE şi, în cazul furnizării transfrontaliere de servicii de navigaţie aeriană, acordul privind recunoaşterea reciprocă a sarcinilor de supervizare, precum şi aplicarea în practică a respectivelor acorduri, în special din perspectiva performanţelor atinse în domeniul siguranţei de către furnizorii de servicii aflaţi sub supervizarea lor.

(c) Autoritatea competentă trebuie să stabilească proceduri de coordonare cu alte autorităţi competente în ceea ce priveşte schimbările notificate ale sistemelor funcţionale care implică furnizori de servicii aflaţi sub supravegherea celorlalte autorităţi competente. Aceste proceduri de coordonare trebuie să asigure selecţia şi examinarea eficace a respectivelor schimbări notificate, în conformitate cu ATM/ANS.AR.C.025.

ATM/ANS.AR.A.010 Documentaţie în materie de certificare, supraveghere şi aplicare a normelor

AAC pune la dispoziţia personalului său actele normative, standardele, normele, publicaţiile tehnice şi documentele conexe relevante pentru ca acesta să îşi execute sarcinile şi responsabilităţile sale.

ATM/ANS.AR.A.015 Mijloace de conformare

(a) AAC elaborează AMC care pot fi utilizate pentru a asigura conformarea cu cerinţele Regulamentului. Atunci când se respectă AMC, se consideră că cerinţele aplicabile din Regulament au fost îndeplinite.

(b) Pentru a asigura conformarea cu cerinţele Regulamentului, se pot utiliza AltMOC.

(c) AAC stabileşte un sistem pentru a se asigura în mod sistematic că toate AltMOC utilizate de ea însăşi sau de furnizorii de servicii aflaţi sub supravegherea sa permit stabilirea conformării cu cerinţele Regulamentului.

(d) AAC evaluează toate AltMOC propuse de un furnizor de servicii în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.020, analizând documentaţia pusă la dispoziţie şi, dacă se consideră necesar, efectuând o inspecţie în cadrul respectivului furnizor de servicii.

În cazul în care constată că AltMOC sunt suficiente pentru a garanta respectarea cerinţelor aplicabile ale Regulamentului, AAC trebuie să informeze solicitantul că pot fi aplicate AltMOC şi, dacă este cazul, să modifice în consecinţă certificatul solicitantului.

(e) În cazul în care AAC utilizează AltMOC pentru a stabili conformarea cu cerinţele aplicabile ale Regulamentului, acestea sunt puse la dispoziţia tuturor furnizorilor de servicii aflaţi sub supravegherea sa.

ATM/ANS.AR.A.025 Reacţia imediată la o problemă de siguranţă

(a) Fără a aduce atingere Regulamentului privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă, aprobat prin Ordinul nr.199/2020 al organului central de specialitate în domeniul aviaţiei civile (în continuare – RAC-RAASEAC), AAC implementează un sistem pentru a colecta, a analiza şi a difuza în mod corespunzător informaţii privind siguranţa.

(b) La primirea informaţiilor privind siguranţa, AAC ia măsuri adecvate pentru soluţionarea problemei de siguranţă, inclusiv emiterea de directive de siguranţă în conformitate cu ATM/ANS.AR.A.030.

(c) Măsurile luate în temeiul literei (b) se notifică imediat furnizorilor de servicii în cauză pentru ca aceştia să se conformeze în consecinţă, în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.060.

ATM/ANS.AR.A.030 Directive de siguranţă

(a) AAC emite o directivă de siguranţă atunci când a stabilit existenţa oricăreia dintre următoarele situaţii:

1. o carenţă în materie de siguranţă la un sistem funcţional, care necesită o acţiune imediată;

2. o carenţă în materie de siguranţă, securitate, performanţe sau interoperabilitate la echipamentele ATM/ANS care fac obiectul declaraţiei de conformitate şi atunci când este probabil ca această carenţă să existe sau să se dezvolte în alte echipamente ATM/ANS.

(b) Directiva de siguranţă este transmisă furnizorilor de ATM/ANS în cauză şi cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

1. identificarea carenţelor în materie de siguranţă;

2. identificarea sistemului funcţional afectat;

3. acţiunile necesare şi justificarea acestora;

4. termenul în care sunt întreprinse acţiunile necesare;

5. data intrării în vigoare.

(c) AAC publică pe site-ul său web oficial toate directivele de siguranţă emise.

(d) AAC verifică respectarea de către furnizorii de ATM/ANS a directivelor de siguranţă şi a directivelor privind echipamentele ATM/ANS.

[Poziţia ATM/ANS.AR.A.030 în redacţia Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

SUBPARTEA B – MANAGEMENTUL (ATM/ANS.AR.B)

ATM/ANS.AR.B.001 Sistemul de management

(a) AAC instituie şi menţină un sistem de management care cuprindă cel puţin următoarele elemente:

1. politici şi proceduri documentate în vederea descrierii organizării sale, a mijloacelor şi metodelor de obţinere a conformării cu cerinţele esenţiale stabilite de Codul aerian, după cum este necesar pentru a-şi exercita sarcinile de certificare, de supraveghere şi de asigurare a aplicării normelor. Procedurile se ţin la zi şi servesc ca documente de lucru fundamentale în cadrul AAC pentru toate sarcinile asociate;

2. suficient personal, inclusiv inspectori, pentru a-şi îndeplini sarcinile şi pentru a exercita responsabilităţile care îi revin în temeiul Regulamentului. Personalul respectiv trebuie să fie calificat pentru îndeplinirea sarcinilor care îi sunt atribuite şi să deţină cunoştinţele, experienţa şi pregătirea iniţială, la locul de muncă şi periodică necesare pentru a-i asigura competenţa constantă. AAC instituie un sistem de planificare a disponibilităţii personalului, pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a tuturor sarcinilor aferente;

3. facilităţi şi spaţii de birouri adecvate pentru executarea respectivelor sarcini atribuite;

4. un proces de monitorizare a conformităţii sistemului de management cu cerinţele relevante şi a gradului de adecvare al procedurilor, inclusiv instituirea unui proces de audit intern şi a unui proces de management al riscurilor la adresa siguranţei. Monitorizarea conformităţii include un sistem de transmitere a constatărilor auditului către persoanele cu funcţii de conducere ale AAC în vederea asigurării implementării unor acţiuni corective, după caz;

5. o persoană sau un grup de persoane care răspund în faţa persoanelor cu funcţie de conducere ale AAC pentru funcţia de monitorizare a conformităţii.

(b) Pentru fiecare domeniu de activitate inclus în sistemul de management, AAC atribuie unei persoane sau mai multora răspunderea generală pentru gestionarea sarcinii (sarcinilor) relevante.

(c) AAC instituie proceduri pentru participarea la un schimb reciproc al tuturor informaţiilor şi asistenţei necesare cu alte autorităţi competente vizate, fie naţionale, fie din alte state, inclusiv al următoarelor informaţii:

1. constatările relevante semnalate şi acţiunile subsecvente întreprinse ca urmare a supravegherii furnizorilor de ATM/ANS;

2. generate de raportarea obligatorie şi voluntară a evenimentelor în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.065.

ATM/ANS.AR.B.005 Atribuirea de sarcini entităţilor calificate

(a) AAC poate atribui unor entităţi calificate sarcinile sale legate de certificarea sau de supravegherea furnizorilor de servicii în temeiul Regulamentului, altele decât eliberarea certificatelor. Atunci când atribuie astfel de sarcini, AAC trebuie să se asigure că:

1. dispune de un sistem pentru evaluarea iniţială şi continuă a conformităţii entităţii; şi

2. a încheiat cu entitatea calificată un acord documentat, aprobat de ambele părţi la nivelul de conducere corespunzător, care defineşte în mod clar:

(i) sarcinile care trebuie executate;

(ii) declaraţiile, rapoartele şi evidenţele care trebuie furnizate;

(iii) condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite la executarea unor astfel de sarcini;

(iv) acoperirea responsabilităţii asociate;

(v) protecţia acordată informaţiilor obţinute în cursul executării unor astfel de sarcini.

(b) AAC asigură că procesul de audit intern şi procesul de management al riscurilor la adresa siguranţei prevăzute la ATM/ANS.AR.B.001 litera (a) subpunctul 4 cuprind toate sarcinile executate în numele său de către entitatea calificată.

ATM/ANS.AR.B.010 Schimbări în sistemul de management

(a) AAC dispune de un sistem pentru identificarea schimbărilor care îi afectează capacitatea de a-şi executa sarcinile şi de a-şi îndeplini responsabilităţile. Acest sistem permite să ia măsurile necesare pentru a garanta faptul că sistemul său de management rămâne adecvat şi eficient.

(b) AAC actualizează sistemul de management pentru a reflecta în timp util orice modificare a cadrului normativ, astfel încât să asigure o implementare eficace a sistemului său de management.

(c) AAC notifică organului central de specialitate în domeniul aviaţiei civile schimbările care îi afectează capacitatea de a-şi executa sarcinile şi de a-şi îndeplini responsabilităţile definite în Codul aerian şi normele sale de aplicare.

ATM/ANS.AR.B.015 Evidenţa documentelor

(a) AAC trebuie să instituie un sistem de evidenţă a documentelor care să permită stocarea adecvată, accesibilitatea şi trasabilitatea sigură a:

1. politicilor şi procedurilor documentate ale sistemului de management;

2. pregătirii, calificării şi autorizării personalului impuse de ATM/ANS.AR.B.001 litera (a) subpunctul 2;

3. atribuirii sarcinilor, cuprinzând elementele impuse de punctul ATM/ANS.AR.B.005, precum şi detaliile sarcinilor atribuite;

4. proceselor de certificare şi/sau de declarare;

5. desemnării furnizorilor de servicii de trafic aerian şi de servicii meteorologice, după caz;

6. conformării furnizorilor de servicii cu cerinţele aplicabile din Regulament după eliberarea unui certificat sau, dacă este cazul, după depunerea unei declaraţii, inclusiv ale tuturor rapoartelor de audit, cuprinzând constatările, acţiunile corective şi data de încheiere a acţiunilor, şi ale observaţiilor, precum şi ale altor înregistrări legate de siguranţă;

7. evaluării AltMOC propuse de furnizorii de servicii şi ale notificării acestora către AAC, precum şi AltMOC utilizate de AAC însăşi;

8. măsurilor de executare luate;

9. informaţiilor privind siguranţa, ale directivelor de siguranţă şi ale măsurilor subsecvente;

10. utilizării măsurilor derogatorii.

(b) AAC păstrează o listă a tuturor certificatelor pe care le-a eliberat furnizorilor de servicii şi a declaraţiilor pe care le-a primit de la aceştia.

(c) Toate evidenţele se păstrează o perioadă de minimum cinci ani de la data la care certificatul nu mai este valabil sau declaraţia este retrasă, sub rezerva cadrului normativ aplicabil privind protecţia datelor.

SUBPARTEA C – SUPRAVEGHERE, CERTIFICARE

ŞI APLICAREA NORMELOR (ATM/ANS.AR.C)

ATM/ANS.AR.C.001 Monitorizarea performanţei în materie de siguranţă

(a) AAC monitorizează şi evaluează cu regularitate performanţa în materie de siguranţă a furnizorilor de servicii aflaţi sub supravegherea sa.

(b) AAC utilizează rezultatele monitorizării performanţei în materie de siguranţă în special în cadrul activităţii de supraveghere bazată pe riscuri.

ATM/ANS.AR.C.005 Certificarea, declararea şi verificarea conformării cu cerinţele a furnizorilor de servicii

(a) În cadrul domeniului de aplicare a ATM/ANS.AR.B.001 litera (a) subpunctul 1, AAC instituie un proces pentru a verifica:

1. conformitatea furnizorilor de servicii cu cerinţele aplicabile din anexele nr.3-nr.13 şi cu orice alte condiţii aplicabile ataşate certificatului înainte de eliberarea acestuia. Certificatul se eliberează în conformitate cu procedurile şi instrucţiunile aeronautice civile – Certificarea furnizorilor de servicii ATM/ANS (PIAC-CFATMANS), aprobate de AAC;

2. respectarea oricărei obligaţii legate de siguranţă din actul de desemnare;

3. menţinerea de către furnizorii de servicii aflaţi sub supravegherea sa a conformităţii cu cerinţele aplicabile;

4. punerea în aplicare a obiectivelor în materie de siguranţă, securitate şi interoperabilitate, a cerinţelor aplicabile şi a altor condiţii identificate în declaraţia de conformitate pentru echipamentele ATM/ANS; limitările şi condiţiile tehnice şi de performanţă identificate în certificatele echipamentelor ATM/ANS şi/sau în declaraţiile privind echipamentele ATM/ANS şi a măsurilor de siguranţă, inclusiv a directivelor privind echipamentele ATM/ANS;

5. punerea în aplicare a directivelor de siguranţă, a acţiunilor corective şi a măsurilor de asigurare a respectării cadrului normativ.

(b) Procesul menţionat la litera (a) trebuie:

1. să se bazeze pe proceduri documentate;

2. să fie susţinut de o documentaţie concepută în mod expres pentru a oferi personalului îndrumări cu privire la executarea sarcinilor sale legate de certificare, supraveghere şi aplicare a normelor;

3. să ofere organizaţiei în cauză informaţii despre rezultatele activităţii de certificare, de supraveghere şi de aplicare a normelor;

4. să se bazeze pe audituri, analize şi inspecţii efectuate de AAC;

5. în ceea ce priveşte furnizorii de servicii certificaţi, să furnizeze AAC dovezile necesare în sprijinul unor măsuri ulterioare în cazurile de nerespectare a cerinţelor;

6. în ceea ce priveşte furnizorii de servicii care fac declaraţii, să furnizeze AAC dovezile necesare pentru a lua, dacă se impun, măsuri de remediere care pot include măsuri de executare, în temeiul prevederilor cadrului normativ aplicabil, dacă este cazul.

[Poziţia ATM/ANS.AR.C.005 modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATM/ANS.AR.C.010 Supraveghere

(a) În conformitate cu prevederile Codului aerian şi Regulamentului, AAC sau entităţile calificate care acţionează în numele acesteia desfăşoară audituri de supraveghere în conformitate cu prevederile Codului aerian şi punctele 24-28 din Regulament.

(b) Auditurile menţionate la litera (a) trebuie:

1. să furnizeze AAC dovezi ale conformării cu cerinţele aplicabile şi modalităţile de implementare;

2. să se desfăşoare independent de orice activităţi de audit intern întreprinse de furnizorul de servicii;

3. să acopere integral modalităţile de implementare sau elementele acestora, precum şi procesele sau serviciile;

4. să determine dacă:

(i) modalităţile de implementare sunt conforme cu cerinţele aplicabile;

(ii) măsurile întreprinse sunt conforme cu modalităţile de implementare şi cu cerinţele aplicabile;

(iii) rezultatele măsurilor întreprinse corespund rezultatelor scontate ale modalităţilor de implementare.

(c) Pe baza dovezilor pe care le are la dispoziţie, AAC monitorizează menţinerea conformării furnizorilor de servicii aflaţi sub supravegherea sa cu cerinţele aplicabile din Regulament.

ATM/ANS.AR.C.015 Programul de supraveghere

(a) AAC elaborează şi actualizează anual un program de supraveghere care să ţină cont de natura specifică a furnizorilor de servicii, de complexitatea activităţilor acestora, de rezultatele anterioare ale activităţilor de certificare şi/sau de supraveghere şi care să se bazeze pe evaluarea riscurilor asociate. Programul de supraveghere cuprinde audituri, care:

1. să acopere toate domeniile care ar putea ridica probleme de siguranţă, concentrându-se asupra domeniilor în care au fost identificate probleme;

2. să acopere toţi furnizorii de servicii aflaţi sub supravegherea AAC;

3. să acopere mijloacele utilizate de furnizorul de servicii pentru a asigura competenţa personalului său;

4. să se desfăşoară într-un mod proporţional cu nivelul de risc prezentat de operaţiunile şi serviciile furnizorului de servicii; şi

5. să sigure că pentru furnizorii de servicii aflaţi sub supervizarea AAC se aplică un ciclu de planificare a supravegherii care nu depăşeşte 12 luni.

Ciclul de planificare a supravegherii poate fi redus dacă există dovezi că performanţa în materie de siguranţă a furnizorului de servicii a scăzut.

În cazul unui furnizor de servicii certificat de AAC, ciclul de planificare a supravegherii poate fi prelungit până la maximum 24 de luni dacă AAC a constatat că, în decursul celor 12 de luni anterioare:

(i) furnizorul de servicii a demonstrat o identificare eficientă a pericolelor în materie de siguranţă a aviaţiei şi un management eficace al riscurilor asociate;

(ii) furnizorul de servicii a demonstrat continuu conformarea cu cerinţele de gestionare a schimbărilor în temeiul ATM/ANS.OR.A.040 şi ATM/ANS.OR.A.045;

(iii) nu s-au emis constatări de nivelul 1;

(iv) toate acţiunile corective au fost puse în aplicare în termenul acceptat sau prelungit de AAC, definit la ATM/ANS.AR.C.050.

Dacă, pe lângă condiţiile de mai sus, furnizorul de servicii a instituit un sistem eficace de raportare continuă către AAC cu privire la performanţa în materie de siguranţă şi la conformarea cu reglementările a furnizorului de servicii însuşi, iar acest sistem a fost aprobat de AAC, ciclul de planificare a supravegherii poate fi prelungit până la maximum 36 de luni;

6. să asigure monitorizarea executării acţiunilor corective;

7. să facă obiectul consultării cu furnizorii de servicii în cauză şi al notificării ulterioare;

8. să indice frecvenţa planificată a inspecţiilor în diferitele locuri de desfăşurare a activităţii, dacă există.

(b) AAC poate decide să modifice obiectivele şi sfera auditurilor programate, inclusiv prin efectuarea de analize ale documentelor şi audituri suplimentare, ori de câte ori este necesar.

(c) AAC decide cu privire la modalităţile, elementele, serviciile, funcţiile, locurile fizice şi activităţile care urmează să fie auditate într-o perioadă de timp determinată.

(d) Observaţiile şi constatările auditurilor emise în conformitate cu ATM/ANS.AR.C.050 trebuie documentate. Constatările trebuie susţinute de dovezi şi trebuie identificate în ceea ce priveşte cerinţele aplicabile şi modalităţile de implementare a acestora pe baza cărora s-a efectuat auditul.

(e) Trebuie întocmit un raport de audit cu detaliile constatărilor şi ale observaţiilor, care trebuie transmis furnizorului de servicii în cauză.

ATM/ANS.AR.C.020 Eliberarea certificatelor

(a) În urma procesului prevăzut la ATM/ANS.AR.C.005 litera (a), la primirea unei cereri de eliberare a unui certificat pentru un furnizor de servicii, AAC trebuie să verifice conformarea furnizorului de servicii cu cerinţele aplicabile din Codul aerian şi Regulament.

(b) AAC poate solicita efectuarea oricăror audituri, inspecţii sau evaluări pe care le consideră necesare înainte de eliberarea certificatului.

(c) Certificatul se eliberează pe o durată nelimitată. Privilegiile asociate activităţilor pe care furnizorul de servicii este aprobat să le desfăşoare trebuie menţionate în condiţiile de furnizare a serviciilor ataşate certificatului.

(d) Certificatul nu se eliberează în cazul în care rămâne deschisă o constatare de nivelul 1. În circumstanţe excepţionale, furnizorul de servicii evaluează constatările care nu sunt de nivelul 1 şi reduce riscurile în funcţie de necesităţi, iar un plan de acţiuni corective pentru închiderea constatărilor trebuie aprobat de AAC înainte ca certificatul să fie eliberat.

(e) Modelul Certificatului furnizorul de servicii şi condiţiile de furnizare a serviciilor se stabileşte în procedurile şi instrucţiunile aeronautice civile aprobate de AAC.

ATM/ANS.AR.C.025 Schimbări

(a) La primirea unei notificări cu privire la o schimbare în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.045, AAC se conformează dispoziţiilor de la ATM/ANS.AR.C.030, ATM/ANS.AR.C.035 şi ATM/ANS.AR.C.040.

(b) La primirea unei notificări cu privire la o schimbare în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.040 litera (a) subpunctul 2 care necesită aprobare prealabilă, AAC trebuie:

1. să verifice conformarea furnizorului de servicii cu cerinţele aplicabile înainte de a elibera aprobarea schimbării;

2. să ia măsuri adecvate imediate, fără a aduce atingere eventualelor măsuri suplimentare de executare, atunci când furnizorul de servicii efectuează schimbări care necesită aprobare prealabilă fără să fi primit aprobarea din partea AAC menţionată la subpunctul 1.

(c) Pentru a permite unui furnizor de servicii să efectueze schimbări în sistemul său de management şi/sau în sistemul său de management al siguranţei, după caz, fără aprobare prealabilă în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.040 litera (b), AAC trebuie să aprobe o procedură care să definească sfera unor astfel de schimbări şi să descrie modul în care vor fi notificate şi gestionate astfel de schimbări. În cadrul procedurii de supraveghere continuă, AAC trebuie să evalueze informaţiile puse la dispoziţie în notificare pentru a verifica dacă măsurile luate sunt conforme cu procedurile aprobate şi cu cerinţele aplicabile. În cazul constatării oricărei neconformităţi, AAC trebuie:

1. să notifice respectiva neconformitate furnizorului de servicii şi să solicite schimbări suplimentare;

2. în cazul constatărilor de nivelul 1 sau de nivelul 2, să acţioneze în conformitate cu ATM/ANS.AR.C.050.

ATM/ANS.AR.C.030 Aprobarea procedurilor de gestionare a schimbărilor în cazul sistemelor funcţionale

(a) AAC examinează:

1. procedurile de gestionare a schimbărilor în cazul sistemelor funcţionale depuse de furnizorul de servicii în conformitate cu ATM/ANS.OR.B.010 litera (b) sau orice modificări substanţiale aduse respectivelor proceduri;

2. orice abatere de la procedurile menţionate la subpunctul 1 în cazul unei anumite schimbări, atunci când respectiva abatere este solicitată de un furnizor de servicii în conformitate cu ATM/ANS.OR.B.010 litera (c) subpunctul 1.

(b) AAC aprobă procedurile, modificările şi abaterile menţionate la litera (a) dacă a stabilit că acestea sunt necesare şi suficiente pentru ca furnizorul de servicii să îşi demonstreze conformarea cu ATM/ANS.OR.A.045, ATM/ANS.OR.C.005, ATS.OR.205 şi ATS.OR.210, după caz.

ATM/ANS.AR.C.035 Decizia de a examina o schimbare notificată a sistemului funcţional

(a) La primirea unei notificări în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.045 litera (a) subpunctul 1 sau la primirea informaţiilor modificate în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.045 litera (b), AAC trebuie să decidă dacă examinează sau nu schimbarea în cauză. AAC solicită furnizorului de servicii orice informaţii suplimentare de care are nevoie în sprijinul acestei decizii.

(b) AAC stabileşte dacă este necesară o examinare în funcţie de criterii specifice, valabile şi documentate care asigură, ca cerinţă minimă, examinarea schimbării notificate dacă combinaţia dintre probabilitatea ca argumentaţia să fie complexă sau nefamiliară pentru furnizorul de servicii şi gravitatea consecinţelor posibile ale schimbării este semnificativă.

(c) În cazul în care AAC decide că este necesară o examinare în funcţie de alte criterii bazate pe riscuri, în plus faţă de cele de la litera (b), respectivele criterii trebuie să fie specifice, valabile şi documentate.

(d) AAC informează furnizorul de servicii cu privire la decizia sa de a examina o schimbare notificată a unui sistem funcţional şi, la cerere, trebuie să îi ofere furnizorului de servicii justificările asociate.

ATM/ANS.AR.C.040 Examinarea unei schimbări notificate a sistemului funcţional

(a) În cazul în care examinează argumentaţia în favoarea unei schimbări notificate, AAC trebuie:

1. să evalueze valabilitatea argumentaţiei prezentate cu privire la ATM/ANS.OR.C.005 litera (a) subpunctul 2 sau la ATS.OR.205 litera (a) subpunctul 2;

2. să îşi coordoneze activităţile cu cele ale altor entităţi interesate, ori de câte ori este necesar.

(b) Urmare a examinării unei schimbări, AAC:

1. aprobă argumentaţia menţionată la litera (a) subpunctul 1, cu condiţii dacă este cazul, atunci când se demonstrează valabilitatea acesteia şi informează în consecinţă furnizorul de servicii; fie

2. respinge argumentaţia menţionată la litera (a) subpunctul 1 şi informează furnizorul de servicii, transmiţându-i justificarea de la baza deciziei.

ATM/ANS.AR.C.045 Declaraţiile furnizorilor de servicii de informare a zborurilor

(a) La primirea unei declaraţii din partea unui furnizor de servicii de informare a zborurilor care intenţionează să furnizeze astfel de servicii, AAC verifică dacă declaraţia conţine toate informaţiile prevăzute la ATM/ANS.OR.A.015 şi trebuie să confirme respectivului furnizor de servicii primirea declaraţiei.

(b) Dacă declaraţia nu conţine informaţiile cerute sau conţine informaţii care indică neconformitatea cu cerinţele aplicabile, AAC notifică respectiva neconformitate furnizorului de servicii de informare a zborurilor în cauză şi trebuie să solicite informaţii suplimentare. Dacă este necesar, AAC trebuie să efectueze un audit al furnizorului de servicii de informare a zborurilor. Dacă neconformitatea este confirmată, AAC trebuie să acţioneze astfel cum se prevede la ATM/ANS.AR.C.050.

(c) AAC ţine un registru al declaraţiilor furnizorilor de servicii de informare a zborurilor care i-au fost prezentate în conformitate cu prezentul regulament.

ATM/ANS.AR.C.050 Constatări, acţiuni corective şi măsuri de executare

(a) AAC dispune de un sistem de analiză a constatărilor din punctul de vedere al semnificaţiei acestora în materie de siguranţă şi decide asupra măsurilor de executare necesare pe baza riscului la adresa siguranţei prezentat de neconformitatea furnizorului de servicii.

(b) În situaţiile în care riscul suplimentar la adresa siguranţei ar fi inexistent sau foarte mic cu ajutorul unor măsuri adecvate imediate de reducere a acestuia, AAC acceptă furnizarea de servicii pentru a asigura continuitatea serviciului în timp ce se întreprind acţiuni corective.

(c) AAC emite o constatare de nivelul 1 atunci când se constată orice neconformitate gravă cu prevederile Codului aerian şi normele sale de punere în aplicare cu procedurile şi manualele furnizorului de ATM/ANS, cu termenii şi condiţiile certificatului, cu actul de desemnare, sau cu conţinutul unei declaraţii, care prezintă un risc semnificativ pentru siguranţa zborului sau care pune sub semnul întrebării într-un alt mod capacitatea furnizorului de servicii de a-şi continua activitatea.

Constatările de nivelul 1 includ, fără a se limita la:

1. publicarea unor proceduri operaţionale şi/sau furnizarea unui serviciu într-un mod care creează un risc semnificativ pentru siguranţa zborului;

2. obţinerea sau menţinerea valabilităţii certificatului furnizorului de servicii prin prezentarea de documente justificative falsificate;

3. dovada unor practici neregulamentare sau a utilizării frauduloase a certificatului furnizorului de servicii;

4. lipsa unui cadru de conducere responsabil.

(d) AAC emite o constatare de nivelul 2 atunci când se constată orice altă neconformitate cu prevederile Codului aerian şi normele sale de punere în aplicare, cu procedurile şi cu manualele furnizorului de ATM/ANS, cu termenii şi condiţiile certificatului sau cu conţinutul declaraţiei.

(e) Atunci când se face o constatare, în cursul supravegherii sau prin orice alte mijloace, AAC, fără a aduce atingere niciunei măsuri suplimentare impuse de Codului aerian şi normele sale de punere în aplicare, comunică respectiva constatare în scris furnizorului de servicii şi solicită acţiuni corective pentru soluţionarea neconformităţii (neconformităţilor) identificate.

1. În cazul constatărilor de nivelul 1, AAC ia măsuri imediate şi adecvate şi, dacă este cazul, poate limita, suspenda sau revoca certificatul în totalitate sau parţial, asigurând, totodată, continuitatea serviciilor cu condiţia ca siguranţa să nu fie afectată, iar în cazul administratorului de reţea, este informată Comisia. Măsurile adoptate depind de amploarea constatării şi sunt menţinute în vigoare până când furnizorul de ATM/ANS a întreprins cu succes acţiunile corective necesare.

2. În cazul constatărilor de nivelul 2, AAC:

(i) acordă furnizorului de servicii o perioadă de implementare a acţiunilor corective inclusă într-un plan de acţiune corespunzător naturii constatării;

(ii) evaluează acţiunile corective şi planul de implementare propus de furnizorul de servicii şi, în cazul în care concluzia evaluării este că acestea sunt suficiente pentru a soluţiona neconformitatea (neconformităţile), să le accepte.

3. În cazul constatărilor de nivelul 2, dacă furnizorul de servicii nu depune un plan de acţiuni corective care să fie acceptabil pentru AAC având în vedere constatarea sau dacă furnizorul de servicii nu execută acţiunile corective în termenul acceptat sau prelungit de AAC, constatarea se transformă în constatare de nivelul 1 şi sunt luate măsurile prevăzute la subpunctul 1.

(f) În cazul în care AAC constată că furnizorul de ATM/ANS integrează echipamente ATM/ANS în sistemul său funcţional fără a asigura conformitatea cu ATM/ANS.OR.A.045 litera (g), aceasta, ţinând seama în mod corespunzător de necesitatea de a garanta siguranţa şi continuitatea operaţiunilor, ia toate măsurile necesare pentru a restricţiona zona de aplicare a echipamentelor ATM/ANS în cauză sau pentru a interzice utilizarea acestora de către furnizorii de ATM/ANS aflaţi sub supravegherea sa.

(g) Pentru cazurile care nu necesită constatări de nivelul 1 şi de nivelul 2, AAC emite observaţii.

[Poziţia ATM/ANS.AR.C.050 modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Anexa nr.3

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE PENTRU FURNIZORII DE ATM/ANS

(partea ATM/ANS.OR)

SUBPARTEA A – CERINŢE GENERALE (ATM/ANS.OR.A)

ATM/ANS.OR.A.001 Domeniu de aplicare

Anexa nr.3 stabileşte cerinţele care trebuie respectate de furnizorii de servicii.

ATM/ANS.OR.A.005 Cererea de eliberare a unui certificat de furnizor de servicii

(a) Cererea de eliberare a unui certificat de furnizor de servicii sau de modificare a unui certificat existent se prezintă în forma şi în modul stabilite de AAC, la sediul AAC sau prin intermediul portalului serviciilor publice – www.servicii.gov.md, ţinând cont de cerinţele aplicabile din Regulament.

(b) Pentru a obţine certificatul, furnizorul de servicii trebuie să respecte:

1. cerinţele esenţiale aplicabile stabilite în Codul aerian al Republicii Moldova;

2. cerinţele stabilite în anexa nr.3;

3. cerinţele specifice stabilite în anexele nr.4-nr.13, în cazul în care aceste cerinţe sunt aplicabile având în vedere serviciile pe care furnizorul de servicii le furnizează sau intenţionează să le furnizeze.

ATM/ANS.OR.A.010 Cererea de eliberare a unui certificat limitat

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian poate să solicite un certificat limitat la furnizarea de servicii, atunci când acesta furnizează sau intenţionează să furnizeze servicii limitate la una sau mai multe dintre următoarele categorii:

1. lucru aerian;

2. aviaţie generală;

3. transport aerian comercial limitat la aeronave cu o masă maximă la decolare mai mică de 10 tone sau cu mai puţin de 20 de locuri pentru pasageri;

4. transport aerian comercial cu mai puţin de 10 000 de mişcări pe an, indiferent de masa maximă la decolare şi de numărul locurilor pentru pasageri; în sensul prezentei dispoziţii, "mişcări" înseamnă, într-un anumit an, media pe ultimii trei ani a numărului total de decolări şi de aterizări.

(b) În plus, următorii furnizori de servicii de navigaţie aeriană pot, de asemenea, să solicite un certificat limitat:

1. un furnizor de servicii de navigaţie aeriană, altul decât un furnizor de servicii de trafic aerian, cu o cifră de afaceri anuală brută de maximum 1 000 000 EUR pentru serviciile pe care le furnizează sau intenţionează să le furnizeze;

2. un furnizor de servicii de navigaţie aeriană care furnizează servicii de informare a zborurilor ale aerodromurilor operând în mod regulat nu mai mult de un post de lucru pe orice aerodrom.

(c) După cum stabileşte AAC, un furnizor de servicii de navigaţie aeriană care solicită un certificat limitat în conformitate cu litera (a) sau cu litera (b) subpunctul 1 trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe prevăzute la:

1. ATM/ANS.OR.B.001 Competenţa şi capacitatea tehnică şi operaţională;

2. ATM/ANS.OR.B.005 Sistemul de management;

3. ATM/ANS.OR.B.020 Cerinţele privind personalul;

4. ATM/ANS.OR.A.075 Deschiderea şi transparenţa în furnizarea serviciilor;

5. anexele nr.4-nr.6 şi nr.8, în cazul în care aceste cerinţe sunt aplicabile având în vedere serviciile pe care furnizorul de servicii le furnizează sau intenţionează să le furnizeze.

(d) După cum stabileşte AAC, un furnizor de servicii de navigaţie aeriană care solicită un certificat limitat în conformitate cu litera (b) subpunctul 2 trebuie să îndeplinească cel puţin cerinţele prevăzute la litera (c) subpunctele 1-4 şi cerinţele specifice prevăzute în anexa nr.4

(e) O persoană care solicită un certificat limitat depune o cerere în forma şi modul stabilite de AAC.

ATM/ANS.OR.A.015 Declaraţia furnizorilor de servicii de informare a zborurilor

(a) Un furnizor de servicii de informare a zborurilor poate să îşi declare capacitatea şi mijloacele necesare pentru a demonstra responsabilităţile asociate serviciilor furnizate dacă respectă suplimentar cerinţele de bază, următoarele cerinţe alternative:

1. furnizorul de servicii de informare a zborurilor furnizează sau intenţionează să furnizeze serviciile operând în mod regulat nu mai mult de un post de lucru;

2. serviciile respective sunt de natură temporară, având o durată convenită cu AAC după cum este necesar pentru a obţine o asigurare a siguranţei proporţională.

(b) Un furnizor de servicii de informare a zborurilor care îşi declară activităţile trebuie:

1. să pună la dispoziţia AAC toate informaţiile relevante înainte de începerea operaţiunilor, în forma şi modul stabilite de AAC;

2. să pună la dispoziţia AAC o listă a mijloacelor alternative de conformare utilizate, în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.020;

3. să menţină conformarea cu cerinţele aplicabile şi cu informaţiile furnizate în declaraţie;

4. să notifice AAC orice modificări ale declaraţiei sale sau ale mijloacelor de conformare utilizate, prin depunerea unei declaraţii modificate;

5. să îşi furnizeze serviciile conform propriului manual de operaţiuni şi să respecte toate dispoziţiile relevante cuprinse în acesta.

(c) Înainte de a-şi înceta furnizarea de servicii, furnizorul de servicii de informare a zborurilor care îşi declară activităţile notifică acest lucru AAC într-un termen stabilit de AAC.

(d) Un furnizor de servicii de informare a zborurilor care îşi declară activităţile trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe prevăzute în:

1. ATM/ANS.OR.A.001 Domeniul de aplicare;

2. ATM/ANS.OR.A.020 Mijloacele de conformare;

3. ATM/ANS.OR.A.035 Demonstrarea conformării;

4. ATM/ANS.OR.A.040 Schimbări – generalităţi;

5. ATM/ANS.OR.A.045 Schimbările aduse sistemului funcţional;

6. ATM/ANS.OR.A.050 Facilitarea şi cooperarea;

7. ATM/ANS.OR.A.055 Constatările şi acţiunile corective;

8. ATM/ANS.OR.A.060 Reacţia imediată la o problemă de siguranţă;

9. ATM/ANS.OR.A.065 Raportarea evenimentelor;

10. ATM/ANS.OR.B.001 Competenţa şi capacitatea tehnică şi operaţională;

11. ATM/ANS.OR.B.005 Sistemul de management;

12. ATM/ANS.OR.B.020 Cerinţele privind personalul;

13. ATM/ANS.OR.B.035 Manualele de operaţiuni;

14. ATM/ANS.OR.D.020 Răspunderea şi asigurarea;

15. anexa nr.4.

(e) Un furnizor de servicii de informare a zborurilor care îşi declară activităţile îşi începe operaţiunile numai după primirea confirmării de recepţionare a declaraţiei din partea AAC.

ATM/ANS.OR.A.020 Mijloacele de conformare

(a) Pentru a asigura conformarea cu cerinţele Regulamentului, furnizorul de servicii poate utiliza AltMOC la AMC adoptate de AAC.

(b) În cazul în care furnizorul de servicii doreşte să utilizeze un AltMOC, înainte de a-l utiliza, acesta furnizează AAC o descriere completă a respectivului AltMOC. Descrierea include orice revizuiri ale manualelor sau ale procedurilor care ar putea fi relevante, precum şi o evaluare care să demonstreze conformarea cu cerinţele Regulament.

Un furnizor de servicii poate utiliza aceste AltMOC numai cu aprobarea prealabilă a AAC şi după primirea notificării prevăzute la ATM/ANS.AR.A.015 litera (d).

ATM/ANS.OR.A.025 Menţinerea valabilităţii unui certificat

(a) Certificatul unui furnizor de servicii rămâne valabil dacă:

1. furnizorul de servicii continuă să îndeplinească cerinţele aplicabile din Regulament, inclusiv pe cele referitoare la facilitarea şi cooperarea în scopul exercitării atribuţiilor AAC şi pe cele referitoare la tratarea constatărilor, astfel cum se specifică la ATM/ANS.OR.A.050, respectiv ATM/ANS.OR.A.055;

2. certificatul nu a fost suspendat, revocat sau nu s-a renunţat la acesta.

(b) În cazul revocării sau al renunţării, certificatul se returnează AAC fără întârziere.

ATM/ANS.OR.A.030 Menţinerea valabilităţii unei declaraţii a unui furnizor de servicii de informare a zborurilor

O declaraţie făcută de furnizorul de servicii de informare a zborurilor în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.015 rămâne valabilă dacă:

(a) serviciile de informare a zborurilor continuă să îndeplinească cerinţele aplicabile din Regulament, inclusiv pe cele referitoare la facilitarea şi cooperarea în scopul exercitării atribuţiilor AAC şi pe cele referitoare la tratarea constatărilor, astfel cum se specifică la ATM/ANS.OR.A.050, respectiv ATM/ANS.OR.A.055;

(b) declaraţia nu a fost retrasă de furnizorul unor astfel de servicii sau radiată de AAC.

ATM/ANS.OR.A.035 Demonstrarea conformării

La cererea AAC, un furnizor de servicii trebuie să prezinte toate dovezile relevante pentru a demonstra conformarea cu cerinţele aplicabile ale Regulamentului.

ATM/ANS.OR.A.040 Schimbări – generalităţi

(a) Notificarea şi gestionarea:

1. unei schimbări aduse sistemului funcţional sau a unei schimbări care afectează sistemul funcţional se efectuează în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.045;

2. unei schimbări aduse furnizării de servicii, sistemului de management al furnizorului de servicii şi/sau sistemului de management al siguranţei al acestuia care nu afectează sistemul funcţional se efectuează în conformitate cu litera (b).

(b) Orice schimbare menţionată la litera (a) subpunctul 2 necesită aprobarea prealabilă înainte de a fi efectuată, cu excepţia cazului în care o astfel de schimbare este notificată şi gestionată în conformitate cu o procedură aprobată de AAC, astfel cum se prevede la ATM/ANS.AR.C.025 litera (c).

ATM/ANS.OR.A.045 Schimbările aduse unui sistem funcţional

(a) Un furnizor de servicii care intenţionează să aducă o schimbare sistemului său funcţional trebuie:

1. să notifice AAC schimbarea respectivă;

2. să pună la dispoziţia AAC, la cerere, orice informaţii suplimentare care permit AAC să decidă dacă este necesar sau nu să examineze argumentaţia în favoarea schimbării;

3. să informeze alţi furnizori de servicii şi, în cazul în care este posibil, actorii din domeniul aviaţiei asupra cărora are efecte schimbarea avută în vedere.

(b) După ce a notificat o schimbare, furnizorul de servicii trebuie să informeze AAC ori de câte ori se modifică substanţial informaţiile furnizate în conformitate cu litera (a) subpunctele 1 şi 2 şi furnizorii de servicii şi actorii din domeniul aviaţiei ori de câte ori se modifică substanţial informaţiile furnizate în conformitate cu litera (a) subpunctul 3.

(c) Un furnizor de servicii trebuie să permită intrarea în serviciu operaţional numai a acelor părţi ale schimbării pentru care au fost finalizate activităţile impuse de procedurile menţionate în ATM/ANS.OR.B.010.

(d) În cazul în care schimbarea face obiectul examinării de către AAC în conformitate cu ATM/ANS.AR.C.035, furnizorul de servicii permite intrarea în serviciu operaţional numai a acelor părţi ale schimbării pentru care AAC a aprobat argumentaţia.

(e) Atunci când o schimbare afectează alţi furnizori de servicii şi/sau actorii din domeniul aviaţiei, astfel cum se identifică la litera (a) subpunctul 3, furnizorul de servicii se coordonează cu aceşti alţi furnizori de servicii pentru a stabili:

1. relaţiile de dependenţă dintre ei şi, în cazul în care este posibil, cu actorii din domeniul aviaţiei afectaţi;

2. ipotezele şi acţiunile de reducere a riscurilor care vizează mai mult de un furnizor de servicii sau actor din domeniul aviaţiei.

(f) Acei furnizori de servicii afectaţi de ipotezele şi de acţiunile de reducere a riscurilor menţionate la litera (e) subpunctul 2 trebuie să utilizeze, în argumentaţia lor în favoarea schimbării, numai ipoteze şi acţiuni de reducere a riscurilor convenite şi armonizate între ei şi, dacă este posibil, cu actorii din domeniul aviaţiei.

(g) Înainte de a integra echipamentele ATM/ANS în sistemul funcţional, furnizorul de ATM/ANS se asigure că:

1. echipamentele ATM/ANS noi sau modificate sunt certificate de Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aviaţiei (European Aviation Safety Agency – EASA) şi fabricate de o organizaţie de proiectare sau de producţie aprobată de EASA, în conformitate cu prevederile cadrului normativ aplicabil pentru evaluarea conformităţii sistemelor de management al traficului aerian/de servicii de navigaţie aeriană şi a componentelor managementului traficului aerian/serviciilor de navigaţie aeriană; sau

2. echipamentele ATM/ANS noi sau modificate sunt declarate de o organizaţie de proiectare aprobată de EASA şi fabricate de o organizaţie de proiectare sau de producţie aprobată de EASA, în conformitate cu prevederile cadrului normativ aplicabil pentru aprobarea organizaţiilor implicate în proiectarea sau producţia de sisteme şi componente de management al traficului aerian/servicii de navigaţie aeriană; sau

3. echipamentelor ATM/ANS noi sau modificate li se emite o declaraţie de conformitate, conform prevederilor cadrului normativ aplicabil pentru evaluarea conformităţii sistemelor de management al traficului aerian/de servicii de navigaţie aeriană şi a componentelor managementului traficului aerian/serviciilor de navigaţie aeriană; sau

4. dacă echipamentele ATM/ANS nu fac obiectul evaluării conformităţii, în conformitate cu prevederile cadrului normativ aplicabil pentru evaluarea conformităţii sistemelor de management al traficului aerian/de servicii de navigaţie aeriană şi a componentelor managementului traficului aerian/serviciilor de navigaţie aeriană, s-a verificat conformitatea echipamentelor ATM/ANS în cauză cu specificaţiile şi calificările aplicabile.

(h) Furnizorul de ATM/ANS se asigură că s-a verificat conformitatea echipamentelor ATM/ANS cu specificaţiile producătorului echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte instalarea şi testarea (testările) la faţa locului.

(i) Înainte ca furnizorul de ATM/ANS să dea în exploatare echipamentele ATM/ANS, acesta se asigură că sistemul funcţional modificat care integrează aceste echipamente ATM/ANS îndeplineşte toate cerinţele aplicabile şi identifică toate abaterile şi limitările.

(j) Atunci când furnizorul de ATM/ANS dă în exploatare echipamentele ATM/ANS, acesta se asigură că echipamentele ATM/ANS sau echipamentele modificate sunt instalate în conformitate cu condiţiile de utilizare, precum şi cu orice limitări aplicabile, şi că ele îndeplinesc toate cerinţele aplicabile.

[Poziţia ATM/ANS.OR.A.045 completată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATM/ANS.OR.A.050 Facilitarea şi cooperarea

Un furnizor de servicii trebuie să faciliteze inspecţiile şi auditurile efectuate de AAC sau de o entitate calificată care acţionează în numele acesteia şi să coopereze după cum este necesar pentru exercitarea eficientă şi eficace a atribuţiilor AAC.

ATM/ANS.OR.A.055 Constatările şi acţiunile corective

După primirea unei notificări referitoare la constatări din partea AAC, furnizorul de servicii:

(a) determină cauza care stă la baza neconformităţii;

(b) defineşte un plan de acţiuni corective care să fie aprobat de AAC;

(c) demonstrează efectuarea acţiunilor corective într-un mod satisfăcător pentru AAC în termenul propus de furnizorul de servicii şi convenit, astfel cum se defineşte la ATM/ANS.AR.C.050 litera (e).

ATM/ANS.OR.A.060 Reacţia imediată la o problemă de siguranţă

(a) Un furnizor de servicii implementează orice măsuri de siguranţă, inclusiv directive de siguranţă, emise de AAC în conformitate cu ATM/ANS.AR.A.025 litera (c).

Atunci când se emite o directivă de siguranţă pentru a corecta situaţia menţionată în declaraţia de conformitate, furnizorul de ATM/ANS trebuie, cu excepţia unor prevederi contrare ale AAC în cazul în care sunt necesare acţiuni urgente:

1. să propună acţiuni corective adecvate şi să prezinte AAC detalii ale propunerii respective, în vederea aprobării;

2. în urma aprobării de către AAC, să se conformeze acestora.

[Poziţia ATM/ANS.OR.A.060 în redacţia Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATM/ANS.OR.A.065 Raportarea evenimentelor

(a) În cadrul sistemului său de management, furnizorul de ATM/ANS trebuie să instituie şi să menţină un sistem de raportare a evenimentelor care să includă raportarea obligatorie şi voluntară. Furnizorii de ATM/ANS trebuie să se asigure că sistemul se conformează cerinţelor stabilite de cadrul normativ cu privire la raportarea evenimentelor de aviaţie civilă.

(b) Atunci când furnizorul de ATM/ANS îşi furnizează serviciile, acesta trebuie să raporteze AAC orice eveniment sau situaţie legată de siguranţă care pune în pericol sau, dacă nu este corectat(ă) sau abordat(ă), ar putea pune în pericol o aeronavă, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană, şi în particular orice accident sau incident grav.

(c) Fără a aduce atingere dispoziţiilor literei (b), furnizorul de ATM/ANS trebuie să raporteze AAC şi organizaţiei responsabile de proiectarea şi/sau întreţinerea sistemelor şi componentelor ATM/ANS, dacă este diferită de furnizorul de ATM/ANS, orice defecţiune, defect tehnic, depăşire a limitelor tehnice, eveniment sau altă circumstanţă anormală care a pus sau este posibil să fi pus în pericol siguranţa serviciilor şi care nu a condus la producerea unui accident sau a unui incident grav.

(d) Fără a aduce atingere prevederilor RAC-RAASEAC, rapoartele trebuie:

1. să fie întocmite cât mai curând posibil, însă în orice caz în termen de 72 de ore din momentul în care furnizorul de ATM/ANS a luat cunoştinţă de evenimentul sau situaţia la care face referire raportul, cu excepţia cazului în care există circumstanţe excepţionale care împiedică acest lucru;

2. să fie întocmite în forma şi modul stabilite de AAC;

3. să conţină toate informaţiile pertinente despre situaţia sesizată de furnizorul de ATM/ANS.

(e) Fără a aduce atingere prevederilor RAC-RAASEAC, atunci când este cazul, trebuie să se întocmească un raport de acţiuni subsecvente care să furnizeze detalii despre acţiunile pe care organizaţia intenţionează să le întreprindă pentru a preveni producerea unor evenimente similare pe viitor, imediat ce aceste acţiuni au fost identificate.

Rapoartele de acţiuni subsecvente trebuie:

1. să fie trimise entităţilor relevante cărora li s-a făcut iniţial raportarea în conformitate cu literele (b) şi (c) şi

2. să fie întocmite în forma şi modul stabilite de AAC.

ATM/ANS.OR.A.070 Planurile de urgenţă

Un furnizor de servicii trebuie să dispună de planuri de urgenţă pentru toate serviciile pe care le furnizează, în caz de evenimente care duc la degradarea semnificativă sau la întreruperea operaţiunilor sale.

ATM/ANS.OR.A.075 Deschiderea şi transparenţa în furnizarea serviciilor

(a) Un furnizor de servicii trebuie să furnizeze serviciile într-un mod deschis şi transparent. Acesta trebuie să publice condiţiile de acces la serviciile sale şi modificările condiţiilor respective şi trebuie să instituie un proces de consultare cu utilizatorii serviciilor sale în mod regulat sau după cum este necesar pentru schimbările specifice în ceea ce priveşte furnizarea de servicii, fie individual, fie colectiv.

(b) Un furnizor de servicii nu trebuie să facă discriminări din anumite motive sau după alte caracteristici ale utilizatorului sau ale categoriei de utilizatori ai serviciilor sale într-un mod care contravine cadrului normativ al Republicii Moldova.

[Poziţia ATM/ANS.OR.A.075 în redacţia Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATM/ANS.OR.A.080 Furnizarea de date aeronautice

(a) Furnizorul de servicii se asigură că datele aeronautice referitoare la serviciile sale sunt furnizate la timp furnizorului AIS.

(b) Atunci când sunt publicate date aeronautice referitoare la serviciile sale, furnizorul de servicii:

1) monitorizează datele;

2) notifică furnizorului AIS orice modificări necesare pentru a se asigura că datele sunt corecte şi complete;

3) notifică furnizorului AIS cazurile în care datele sunt incorecte sau inadecvate.

ATM/ANS.OR.A.085 Managementul calităţii datelor aeronautice

La generarea, prelucrarea sau transmiterea datelor către furnizorul AIS, furnizorul de servicii:

(a) se asigură că datele aeronautice menţionate în subpartea E la anexa nr.3 sunt conforme cu specificaţiile din catalogul de date aeronautice;

(b) se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerinţe privind calitatea datelor:

1) acurateţea datelor aeronautice este cea specificată în catalogul de date aeronautice;

2) integritatea datelor aeronautice este menţinută;

3) pe baza clasificării integrităţii specificate în catalogul de date aeronautice, sunt instituite proceduri astfel încât:

(i) pentru datele de rutină, coruperea să fie evitată pe întreg parcursul prelucrării acestora;

(ii) pentru datele esenţiale, să nu se producă o corupere a acestora în nicio etapă a întregului proces şi să se includă procese suplimentare, după necesităţi, pentru a aborda riscurile potenţiale din arhitectura generală a sistemului astfel încât să se asigure şi mai eficient integritatea datelor la nivelul respectiv;

(iii) pentru datele critice, să nu se producă o corupere a acestora în niciuna dintre etapele întregului proces şi să se includă procese suplimentare de asigurare a integrităţii pentru reducerea totală a efectelor deficienţelor identificate, prin analiza detaliată a arhitecturii generale a sistemului, ca riscuri potenţiale la adresa integrităţii datelor;

4) rezoluţia datelor aeronautice este proporţională cu acurateţea efectivă a datelor;

5) este asigurată trasabilitatea datelor aeronautice;

6) este asigurată actualitatea datelor aeronautice, inclusiv orice limite aplicabile perioadei pe durata căreia datele sunt în vigoare;

7) este asigurată integralitatea datelor aeronautice;

8) datele furnizate respectă cerinţele de format specificate;

(c) în ceea ce priveşte generarea datelor, încheie acorduri oficiale specifice cu partea generatoare a datelor în care se stabilesc instrucţiuni privind crearea, modificarea sau ştergerea datelor, şi care includ cel puţin:

1) o descriere lipsită de ambiguităţi a datelor aeronautice care urmează să fie create, modificate sau şterse;

2) entitatea căreia trebuie să îi fie furnizate datele aeronautice;

3) data şi ora până la care trebuie furnizate datele aeronautice;

4) formatul raportului de generare a datelor care trebuie utilizat;

5) formatul în care trebuie transmise datele aeronautice;

6) cerinţa de a identifica orice limitare aplicabilă utilizării datelor;

(d) se asigură că se utilizează tehnici de validare şi de verificare a datelor pentru a garanta că datele aeronautice îndeplinesc cerinţele aferente privind calitatea datelor şi, în plus:

1) verificarea trebuie să asigure că datele aeronautice sunt recepţionate fără corupere şi că nu se produce coruperea acestora în nicio etapă a întregului proces de prelucrare a datelor aeronautice;

2) datele aeronautice şi informaţiile aeronautice introduse manual trebuie supuse unei verificări independente pentru a se detecta orice eroare care ar fi putut fi introdusă;

3) atunci când se utilizează datele aeronautice pentru a obţine sau pentru a calcula date aeronautice noi, datele iniţiale trebuie să fie verificate şi validate, cu excepţia cazurilor în care sunt furnizate de o sursă sigură;

(e) transmite date aeronautice prin mijloace electronice;

(f) încheie acorduri oficiale cu:

1) toate părţile care îi transmit date;

2) alţi furnizori de servicii sau operatori de aerodrom, atunci când se face schimb de date aeronautice şi de informaţii aeronautice cu aceştia;

(g) asigură furnizarea la timp către furnizorul AIS a informaţiilor enumerate la AIS.TR.505 litera (a);

(h) colectează şi transmite metadate care includ cel puţin:

1) identificarea organizaţiilor sau a entităţilor care efectuează orice acţiune de generare, transmitere sau manipulare a datelor aeronautice;

2) acţiunea efectuată;

3) data şi ora la care s-a efectuat acţiunea;

(i) se asigură că instrumentele şi programele software utilizate pentru sprijinirea sau automatizarea proceselor legate de datele aeronautice şi de informaţiile aeronautice îşi îndeplinesc funcţiile fără a afecta calitatea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice;

(j) se asigură că se utilizează tehnici de detectare a erorilor datelor digitale în timpul transmiterii şi/sau stocării datelor aeronautice, pentru a menţine nivelurile aplicabile de integritate a datelor;

(k) se asigură că transferul de date aeronautice face obiectul unui proces de autentificare adecvat, astfel încât destinatarii să poată confirma că datele au fost transmise de o sursă autorizată;

(l) se asigură că erorile identificate în timpul generării datelor şi după furnizarea datelor sunt abordate, corectate sau remediate şi că se acordă prioritate gestionării erorilor identificate în datele aeronautice critice şi esenţiale.

ATM/ANS.OR.A.090 Sisteme comune de referinţă pentru navigaţia aeriană

În scopul navigaţiei aeriene, furnizorii de servicii utilizează:

(a) sistemul geodezic mondial – 1984 (WGS-84) ca sistem de referinţă orizontal;

(b) nivelul mediu al mării (Mean Sea Level – MSL) ca sistem de referinţă vertical;

(c) calendarul gregorian şi ora universală coordonată (Coordinated Universal Time – UTC) ca sisteme de referinţă temporale.

SUBPARTEA B – MANAGEMENTUL (ATM/ANS.OR.B)

ATM/ANS.OR.B.001 Competenţa şi capacitatea tehnică şi operaţională

Un furnizor de servicii trebuie să se asigure că este capabil să îşi furnizeze serviciile în condiţii de siguranţă, eficienţă, continuitate şi durabilitate, în concordanţă cu orice nivel prevăzut al cererii globale într-un spaţiu aerian dat. În acest scop, el trebuie să menţină un nivel adecvat de capacitate şi expertiză tehnică şi operaţională.

ATM/ANS.OR.B.005 Sistemul de management

(a) Un furnizor de servicii trebuie să implementeze şi menţină un sistem de management care include:

1. responsabilităţi şi răspunderi clar definite pentru întreaga organizaţie, inclusiv răspunderea directă a managerului responsabil;

2. o descriere a viziunii globale şi a principiilor generale ale furnizorului de servicii în ceea ce priveşte siguranţa, calitatea şi securitatea serviciilor sale, care constituie împreună o politică, semnată de managerul responsabil;

3. mijloacele de verificare a performanţei organizaţiei furnizorului de servicii în funcţie de indicatorii de performanţă şi de ţintele de performanţă ale sistemului de management;

4. un proces pentru identificarea schimbărilor în cadrul organizaţiei furnizorului de servicii şi ale contextului în care îşi desfăşoară activitatea care ar putea afecta procesele, procedurile şi serviciile existente şi, atunci când este necesar, pentru modificarea sistemului de management şi/sau a sistemului funcţional pentru a ţine seama de aceste schimbări;

5. un proces pentru examinarea sistemului de management, pentru identificarea cauzelor performanţei nesatisfăcătoare a sistemului de management, pentru stabilirea implicaţiilor unei astfel de performanţe nesatisfăcătoare, precum şi pentru eliminarea sau atenuarea acestor cauze;

6. un proces prin care să se asigure că membrii personalului furnizorului de servicii sunt pregătiţi şi dispun de nivelul de competenţă adecvat pentru a-şi executa sarcinile în condiţii de siguranţă, eficienţă, continuitate şi durabilitate. În acest context, furnizorul de servicii trebuie să instituie strategii de recrutare şi pregătire a personalului său;

7. un mijloc formal de comunicare prin care să se asigure că întreg personalul furnizorului de servicii are cunoştinţă deplină de sistemul de management, care să permită transmiterea informaţiilor critice şi prin intermediul căruia să se poată explica de ce se întreprind anumite acţiuni şi de ce se introduc sau se modifică anumite proceduri;

8. un proces prin care să se asigure că proiectarea echipamentelor ATM/ANS sau modificările aduse proiectului acestora sunt conforme cu specificaţiile aplicabile, inclusiv o funcţie de verificare independentă a demonstrării conformităţii pe baza căreia furnizorul de ATM/ANS emite o declaraţie de conformitate şi documentaţia de conformitate aferentă.

(b) Un furnizor de servicii trebuie să documenteze toate procesele-cheie ale sistemului de management, inclusiv un proces prin care se asigură că personalul îşi cunoaşte responsabilităţile, şi procedura de modificare a proceselor respective.

(c) Un furnizor de servicii trebuie să creeze o funcţie care să monitorizeze conformarea organizaţiei sale cu cerinţele aplicabile şi caracterul adecvat al procedurilor. Monitorizarea conformării trebuie să includă un sistem de feedback prin care constatările să fie transmise managerului responsabil, pentru a se asigura implementarea eficientă a măsurilor corective, după cum este necesar.

(d) Un furnizor de servicii trebuie să monitorizeze comportamentul sistemului său funcţional, iar în cazul în care se identifică o performanţă nesatisfăcătoare trebuie să identifice cauzele acesteia şi să le elimine sau, după stabilirea implicaţiilor performanţei nesatisfăcătoare, să atenueze efectele acesteia.

(e) Sistemul de management trebuie să fie proporţional cu dimensiunea furnizorului de servicii şi cu complexitatea activităţilor sale, ţinând seama de pericolele şi de riscurile asociate, inerente acestor activităţi.

(f) În cadrul sistemului său de management, furnizorul de servicii trebuie să pună la punct interfeţe formale cu furnizorii de servicii şi cu actori din domeniul aviaţiei relevanţi, în scopul:

1. de a se asigura că sunt identificate şi evaluate pericolele în materie de siguranţă a aviaţiei presupuse de activităţile sale şi că riscurile asociate sunt gestionate şi atenuate în mod adecvat;

2. de a se asigura că furnizează serviciile în conformitate cu cerinţele Regulamentului.

(g) În cazul în care deţine şi un certificat de operator de aerodrom, furnizorul de servicii se asigură că sistemul de management cuprinde toate activităţile care fac parte din domeniul acoperit de certificatele sale.

[Poziţia ATM/ANS.OR.B.005 completată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATM/ANS.OR.B.010 Procedurile de gestionare a schimbărilor

(a) Un furnizor de servicii trebuie să utilizeze proceduri pentru a gestiona, pentru a evalua şi, dacă este necesar, pentru a reduce impactul schimbărilor aduse sistemelor sale funcţionale în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.045, ATM/ANS.OR.C.005, ATS.OR.205 şi ATS.OR.210, după caz.

(b) Procedurile menţionate la litera (a) sau orice eventuale modificări substanţiale aduse procedurilor respective trebuie:

1. să fie prezentate de către furnizorul de servicii AAC spre aprobare;

2. să nu fie utilizate decât după aprobarea lor de către AAC.

(c) Atunci când procedurile aprobate menţionate la litera (b) nu sunt adecvate pentru o anumită schimbare, furnizorul de servicii trebuie:

1. să solicite AAC o exceptare pentru a se abate de la procedurile aprobate;

2. să furnizeze AAC detalii cu privire la abaterea respectivă şi justificarea utilizării ei;

3. să nu facă uz de abaterea respectivă înainte de a fi aprobată de AAC.

ATM/ANS.OR.B.015 Activităţile contractate

(a) Activităţile contractate includ toate activităţile din sfera de activitate a furnizorului de servicii, conform condiţiilor certificatului, efectuate de alte organizaţii care sunt certificate să desfăşoare o astfel de activitate sau care, dacă nu sunt certificate, îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea furnizorului de servicii. Un furnizor de servicii trebuie să se asigure că, atunci când contactează unor organizaţii externe sau achiziţionează de la organizaţii externe orice parte a activităţilor sale, activitatea, sistemul sau componenta contractată sau achiziţionată este în conformitate cu cerinţele aplicabile.

(b) Atunci când un furnizor de servicii contactează orice parte a activităţilor sale unei organizaţii care nu este ea însăşi certificată în conformitate cu Regulamentul să desfăşoare o astfel de activitate, acesta se asigură că organizaţia contractată îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea sa. Furnizorul de servicii se asigură că AAC i se acordă acces la organizaţia contractată, pentru a determina menţinerea conformării cu cerinţele aplicabile în temeiul Regulamentului.

ATM/ANS.OR.B.020 Cerinţele privind personalul

(a) Un furnizor de servicii trebuie să numească un manager responsabil, care să deţină autoritatea în ceea ce priveşte asigurarea finanţării şi a executării tuturor activităţilor în conformitate cu cerinţele aplicabile. Managerul responsabil poartă răspunderea pentru instituirea şi menţinerea unui sistem de management eficace.

(b) Un furnizor de servicii trebuie să definească autoritatea, sarcinile şi responsabilităţile titularilor de posturi desemnaţi, în special ale personalului de conducere care exercită funcţii legate de siguranţă, de calitate, de securitate, de resursele financiare şi umane, după caz.

ATM/ANS.OR.B.025 Cerinţele privind facilităţile

Un furnizor de servicii se asigură că există facilităţi adecvate şi corespunzătoare pentru a efectua şi pentru a gestiona toate sarcinile şi activităţile în conformitate cu cerinţele aplicabile.

ATM/ANS.OR.B.030 Evidenţa documentelor

(a) Un furnizor de servicii instituie un sistem de evidenţă a documentelor care să permită stocarea adecvată a documentelor respective şi trasabilitatea sigură a tuturor activităţilor sale şi care să acopere în special toate elementele indicate la ATM/ANS.OR.B.005.

(b) Formatul şi perioada de păstrare a evidenţelor menţionate la litera (a) se specifică în procedurile aferente sistemului de management al furnizorului de servicii.

(c) Evidenţele trebuie stocate într-un mod care să asigure protecţia împotriva deteriorării, a alterării şi a furtului.

ATM/ANS.OR.B.035 Manualele de operaţiuni

(a) Un furnizor de servicii trebuie să pună la dispoziţie şi să ţină la zi manuale de operaţiuni referitoare la furnizarea serviciilor sale, pentru uzul şi orientarea personalului operaţional.

(b) Acesta trebuie să se asigure că:

1. manualele de operaţiuni cuprind instrucţiunile şi informaţiile necesare pentru ca personalul operaţional să îşi îndeplinească sarcinile;

2. personalul are acces la părţile din manualele de operaţiuni care au relevanţă pentru activitatea sa;

3. personalul operaţional este informat cu privire la modificările aduse manualului de operaţiuni care au relevanţă pentru îndeplinirea sarcinilor sale într-un mod care să garanteze aplicarea modificărilor respective de la intrarea lor în vigoare.

SUBPARTEA C – CERINŢE ORGANIZAŢIONALE SPECIFICE APLICABILE

ALTOR FURNIZORI DE SERVICII DECÂT FURNIZORII DE ATS

(ATM/ANS.OR.C)

ATM/ANS.OR.C.001 Domeniul de aplicare

Prezenta subparte stabileşte cerinţele care trebuie îndeplinite de către furnizorul de servicii, altul decât furnizorul de servicii de trafic aerian, pe lângă cerinţele prevăzute în subpărţile A şi B.

ATM/ANS.OR.C.005 Evaluarea în sprijinul siguranţei schimbărilor aduse sistemului funcţional şi asigurarea siguranţei acestora

(a) Pentru orice schimbare notificată în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.045 litera (a) subpunctul 1, furnizorul de servicii, altul decât furnizorul de servicii de trafic aerian, trebuie:

1. să se asigure că se realizează evaluarea în sprijinul siguranţei, care să acopere sfera schimbării, şi anume:

(i) echipamentele, elementele procedurale şi umane vizate de schimbare;

(ii) interfeţele şi interacţiunile dintre elementele care au suferit schimbări şi restul sistemului funcţional;

(iii) interfeţele şi interacţiunile dintre elementele care au suferit schimbări şi contextul în care sunt destinate să funcţioneze;

(iv) ciclul de viaţă al schimbării de la definire la operaţiuni, inclusiv tranziţia către intrarea în serviciu;

(v) regimurile de avarie prevăzute;

2. să ofere asigurarea, cu suficientă certitudine, prin intermediul unei argumentaţii complete, documentate şi valabile, că serviciile se vor comporta şi vor continua să se comporte doar conform specificaţiilor în contextul specificat.

(b) Un furnizor de servicii, altul decât un furnizor de servicii de trafic aerian, trebuie să se asigure că evaluarea în sprijinul siguranţei menţionată la litera (a) include:

1. verificarea faptului că:

(i) evaluarea corespunde sferei schimbării, astfel cum este definită la litera (a) subpunctul 1;

(ii) serviciul se comportă doar conform specificaţiilor în contextul specificat;

(iii) modul în care se comportă serviciul respectă cerinţele aplicabile din Regulament cu privire la serviciile furnizate de sistemul funcţional care a suferit schimbări şi nu vine în contradicţie cu niciuna dintre aceste cerinţe şi

2. specificarea criteriilor de monitorizare necesare pentru a demonstra că serviciul furnizat de sistemul funcţional care a suferit schimbări va continua să se comporte doar conform specificaţiilor în contextul specificat.

SUBPARTEA D – CERINŢE ORGANIZAŢIONALE SPECIFICE APLICABILE

 FURNIZORILOR DE ANS ŞI DE ATFM ŞI ADMINISTRATORULUI REŢELEI

(ATM/ANS.OR.D)

ATM/ANS.OR.D.001 Domeniul de aplicare

Prezenta subparte stabileşte cerinţele care trebuie îndeplinite de furnizorii de servicii de navigaţie aeriană (ANS) şi de management al fluxului de trafic aerian (ATFM), precum şi de administratorul reţelei, pe lângă cerinţele prevăzute în subpărţile A, B şi C.

ATM/ANS.OR.D.005 Planurile de afaceri, planurile anuale şi planurile de performanţă

(a) Planul de afaceri

1. Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian trebuie să elaboreze un plan de afaceri pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. Planul de afaceri trebuie:

(i) să stabilească scopurile şi obiectivele globale ale furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian, precum şi strategia de a le atinge în concordanţă cu orice plan global pe termen mai lung al furnizorului de servicii de navigaţie aeriană sau al furnizorului de management al fluxului de trafic aerian şi cu cerinţele relevante ale legislaţiei privind dezvoltarea infrastructurii sau a altor tehnologii;

(ii) să conţină ţinte de performanţă în materie de siguranţă, capacitate, protecţie a mediului şi rentabilitate;

2. Informaţiile enumerate la subpunctele 1(i) şi 1(ii) trebuie să fie în concordanţă cu planul de performanţă stabilit de AAC, iar, în ceea ce priveşte datele referitoare la siguranţă, ele trebuie să fie în concordanţă cu programul naţional de siguranţă.

3. Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian prezintă justificări de siguranţă şi economice pentru principalele proiecte de investiţii, indicând, dacă este cazul, impactul estimat asupra ţintelor de performanţă corespunzătoare menţionate la subpunctul 1(ii) şi identificând investiţiile care decurg din cerinţele legale asociate implementării Programului de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR).

(b) Planul anual

1. Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian elaborează un plan anual pentru anul imediat următor, care să precizeze în detaliu elementele planului de afaceri şi să descrie orice modificări aduse acestuia în raport cu planul precedent.

2. Planul anual cuprinde următoarele dispoziţii privind nivelul şi calitatea serviciilor, cum ar fi nivelul estimat în materie de capacitate, siguranţă, protecţie a mediului şi rentabilitate:

(i) informaţii privind implementarea unor noi infrastructuri sau a altor măsuri de dezvoltare, precum şi o declaraţie referitoare la modul în care vor contribui acestea la îmbunătăţirea performanţei furnizorului de servicii de navigaţie aeriană sau a furnizorului de management al fluxului de trafic aerian, inclusiv a nivelului şi a calităţii serviciilor;

(ii) indicatori de performanţă, după caz, în concordanţă cu planul de performanţă, în raport cu care se pot evalua în mod rezonabil nivelul de performanţă şi calitatea serviciului;

(iii) informaţii privind măsurile prevăzute pentru a reduce riscurile la adresa siguranţei identificate de furnizorul de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian, inclusiv indicatori de siguranţă pentru monitorizarea riscului la adresa siguranţei şi, dacă este cazul, costul estimat al măsurilor de reducere a riscurilor;

(iv) o prognoză pe termen scurt a poziţiei financiare a furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian, precum şi eventualele modificări care ar putea surveni în planul de afaceri sau eventualul impact asupra acestuia.

(c) Secţiunea referitoare la performanţă a planurilor

Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian trebuie să pună conţinutul secţiunilor referitoare la performanţă din planurile lor de afaceri şi din planurile lor anuale la dispoziţia AAC, la cererea acesteia, în condiţiile stabilite de AAC în conformitate cu cadrul normativ aplicabil.

ATM/ANS.OR.D.010 Managementul securităţii

(a) Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian şi administratorul reţelei, ca parte integrantă a sistemului lor de management, astfel cum se prevede la ATM/ANS.OR.B.005, instituie un sistem de management al securităţii pentru a asigura:

1. securitatea facilităţilor şi a personalului lor, în vederea prevenirii actelor de intervenţie ilicită în furnizarea serviciilor;

2. securitatea datelor operaţionale pe care le primesc, le produc sau le utilizează în alt mod, astfel încât accesul la acestea să fie rezervat exclusiv persoanelor autorizate.

(b) Sistemul de management al securităţii defineşte:

1. procedurile referitoare la evaluarea şi reducerea riscurilor de securitate, monitorizarea şi îmbunătăţirea securităţii, examinările de securitate şi diseminarea rezultatelor;

2. mijloacele destinate să detecteze breşele de securitate şi să alerteze personalul prin semnale de avertizare adecvate cu privire la securitate;

3. mijloacele de control al efectelor cauzate de breşele de securitate şi de identificare a măsurilor de remediere şi a procedurilor de reducere a riscurilor pentru prevenirea repetării acestora.

(c) Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian şi administratorul reţelei trebuie să asigure autorizarea de securitate a personalului propriu, dacă este cazul, şi să se coordoneze cu autorităţile civile şi militare relevante pentru a asigura securitatea facilităţilor, a personalului şi a datelor lor.

(d) Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian şi administratorul reţelei trebuie să ia măsurile necesare pentru a preveni compromiterea reţelei şi pentru a-şi proteja sistemele, componentele utilizate şi datele împotriva ameninţărilor informatice şi a ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice care pot duce la un act de intervenţie ilicită în furnizarea serviciilor acestora.

ATM/ANS.OR.D.015 Soliditatea financiară – capacitatea economică şi financiară

Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian trebuie să îşi poată îndeplini obligaţiile financiare, precum costurile de exploatare fixe şi variabile sau costurile de investiţii de capital. Aceştia trebuie să utilizeze un sistem corespunzător de contabilitate analitică. Furnizorii sus-menţionaţi trebuie să îşi demonstreze capacitatea financiară prin planul anual menţionat la ATM/ANS.OR.D.005 litera (b), precum şi prin bilanţuri şi situaţii contabile, în conformitate cu statutul lor juridic, şi, cu regularitate, trebuie să facă obiectul unui audit financiar independent.

ATM/ANS.OR.D.020 Răspunderea şi acoperirea prin asigurare

(a) Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian şi administratorul reţelei trebuie să dispună de acorduri care să acopere răspunderea legată de executarea sarcinilor care le revin, în conformitate cu cadrul normativ aplicabil.

(b) Metoda utilizată pentru furnizarea acoperirii trebuie să fie adaptată pierderii şi prejudiciului potenţial în cauză, ţinând seama de statutul juridic al furnizorilor vizaţi şi al administratorului reţelei şi de nivelul de acoperire oferit de asigurările comerciale disponibile.

(c) Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian şi administratorul reţelei care recurg la serviciile unui alt furnizor de servicii trebuie să se asigure că acordurile pe care le încheie în acest sens precizează repartizarea răspunderii între aceştia.

ATM/ANS.OR.D.025 Cerinţele de raportare

(a) Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian trebuie să furnizeze AAC un raport anual cu privire la activităţile lor.

(b) Pentru furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian, raportul anual trebuie să cuprindă rezultatele lor financiare, precum şi performanţele lor operaţionale şi orice alte activităţi sau noutăţi importante, în special în domeniul siguranţei.

c) Administratorul de reţea prezintă Comisiei şi EASA un raport anual privind activităţile sale. Raportul respectiv cuprinde atât performanţele operaţionale, cât şi activităţile şi noutăţile importante, în special în domeniul siguranţei.

(d) Rapoartele anuale menţionate la literele (a) şi (c) trebuie să includă cel puţin:

1. o evaluare a nivelului de performanţă al serviciilor furnizate;

2. pentru furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian, performanţa acestora în raport cu ţintele de performanţă stabilite în planul de afaceri menţionat la ATM/ANS.OR.D.005 litera (a), comparând performanţele reale cu performanţele prevăzute în planul anual pe baza indicatorilor de performanţă stabiliţi în planul anual;

3. Pentru administratorul de reţea, performanţele acestuia în raport cu obiectivele de performanţă stabilite în planul strategic al reţelei, comparând performanţele reale cu performanţele prevăzute în planul de administrare a reţelei, pe baza indicatorilor de performanţă stabiliţi în planul de administrare a reţelei;

4. o explicaţie a diferenţelor faţă de ţintele şi obiectivele relevante şi o identificare a măsurilor necesare pentru a remedia discrepanţele dintre planuri şi performanţele reale;

5. noutăţile în materie de operaţiuni şi infrastructură;

6. rezultatele financiare, în cazul în care acestea nu sunt publicate separat;

7. informaţii privind procedura oficială de consultare a utilizatorilor serviciilor sale;

8. informaţii privind politica în domeniul resurselor umane.

(e) Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi de management al fluxului de trafic aerian şi administratorul reţelei trebuie să pună rapoartele anuale la dispoziţia AAC, la cererea acestora. De asemenea, aceştia trebuie să pună la dispoziţia publicului rapoartele respective, în condiţiile stabilite de AAC.

[Poziţia ATM/ANS.OR.D.025 modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

SUBPARTEA E – CATALOGUL DE DATE AERONAUITCE

(a) Catalogul de date aeronautice face referinţă la subiectul, proprietăţile şi subproprietăţile datelor aeronautice, organizate în următoarele categorii:

1) date de aerodrom;

2) date privind spaţiul aerian;

3) date privind rutele ATS şi alte rute;

4) date privind procedurile de zbor instrumental;

5) date privind mijloacele/sistemele de radionavigaţie;

6) date despre obstacole;

7) date privind poziţia geografică.

(b) Tabelele din catalogul de date aeronautice sunt compuse din următoarele coloane:

1) subiectul în legătură cu care se pot colecta date;

2) proprietate: o caracteristică identificabilă a unui subiect care poate fi definită, la rândul său, prin subproprietăţi;

3) la fel ca 2;

4) tipuri: datele sunt clasificate în diferite tipuri;

5) descriere: o descriere a elementului de date;

6) note: cuprinde informaţii sau condiţii suplimentare ce vizează furnizarea datelor;

7) acurateţe: cerinţele de acurateţe pentru datele aeronautice se bazează pe un nivel de încredere de 95 %;

8) clasificarea integrităţii;

9) modul de generare: datele sunt identificate ca fiind măsurate, calculate sau declarate;

10) rezoluţia de publicare;

11) rezoluţia hărţii.

Notă referitoare la litera (b) punctele 2 şi 3: clasificarea unui element al catalogului drept subiect, proprietate sau subproprietate nu impune un anumit model de date.

Notă referitoare la litera (b) punctul 7: pentru reperele şi punctele care servesc un scop dublu, de exemplu punctul de aşteptare şi punctul de apropiere întreruptă, se aplică valoarea mai mare a acurateţei. Cerinţele de acurateţe pentru datele despre obstacole şi de teren se bazează pe un nivel de încredere de 90 %.

Notă referitoare la litera (b) punctul 10: rezoluţiile de publicare pentru datele privind poziţia geografică (latitudine şi longitudine) sunt aplicabile coordonatelor prezentate în formatul grade, minute, secunde. Atunci când se foloseşte un format diferit (cum ar fi exprimarea în grade cu zecimale pentru seturi de date digitale) sau când poziţia este semnificativ mai departe, către nord/sud, rezoluţia de publicare trebuie să fie proporţională cu cerinţele de acurateţe.

(c) Catalogul de date aeronautice se stabileşte în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

Anexa nr.4

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE FURNIZORILOR DE SERVICII DE TRAFIC AERIAN

(partea ATS)

SUBPARTEA A – CERINŢE ORGANIZAŢIONALE

SUPLIMENTARE APLICABILE FURNIZORILOR DE

SERVICII DE TRAFIC AERIAN (ATS.OR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

ATS.OR.100 Proprietatea

(a) Un furnizor de servicii de trafic aerian trebuie să notifice AAC:

1. statutul său juridic, structura de proprietate şi orice acorduri care au un impact semnificativ asupra controlului activelor sale;

2. orice legătură pe care o are cu organizaţii care nu sunt implicate în furnizarea de servicii de navigaţie aeriană, inclusiv activităţile comerciale la care participă direct sau prin întreprinderi afiliate care reprezintă mai mult de 1 % din veniturile sale preconizate; de asemenea, acesta trebuie să notifice orice schimbare în deţinerea oricărui pachet de acţiuni care reprezintă cel puţin 10 % din totalul acţiunilor sale.

(b) Un furnizor de servicii de trafic aerian ia toate măsurile necesare pentru a preveni orice situaţie de conflict de interese care ar putea compromite furnizarea imparţială şi obiectivă a serviciilor sale.

ATS.OR.105 Deschiderea şi transparenţa în furnizarea serviciilor

În plus faţă de dispoziţiile de la ATM/ANS.OR.A.075 din anexa nr.3, furnizorul de servicii de trafic aerian nu se angajează în niciun fel de comportament care ar avea ca obiect sau ca efect împiedicarea, restricţionarea sau denaturarea concurenţei şi nici în comportamente care constituie un abuz de poziţie dominantă în conformitate cu cadrul normativ aplicabil.

ATS.OR.110 Coordonarea între operatorii de aerodrom şi furnizorii de servicii de trafic aerian

Furnizorul de servicii de trafic aerian stabileşte acorduri cu operatorul aerodromului la care furnizează servicii de trafic aerian pentru a asigura o coordonare adecvată a activităţilor şi a serviciilor furnizate, precum şi schimbul de date şi informaţii relevante.

ATS.OR.115 Coordonarea între furnizorii de servicii de trafic aerian şi organul de trafic aerian militar

Un furnizor de servicii de trafic aerian se asigură că unităţile sale de servicii de trafic aerian furnizează organului de trafic aerian militar, fie în mod curent, fie la cerere, în conformitate cu procedurile convenite, un plan de zbor pertinent şi alte date privind zborurile aeronavelor civile pentru a facilita identificarea acestora.

ATS.OR.120 Coordonarea între furnizorii de servicii meteorologice şi furnizorii de servicii de trafic aerian

(a) Pentru a se asigura că aeronavele primesc cele mai actualizate informaţii meteorologice pentru operaţiunile lor, un furnizor de servicii de trafic aerian ia măsurile necesare împreună cu furnizorul de servicii meteorologice asociat astfel încât personalului serviciilor de trafic aerian:

1) pe lângă utilizarea instrumentelor indicatoare, să raporteze, dacă este observat de personalul serviciilor de trafic aerian sau comunicat de aeronave, orice alt element meteorologic care poate fi convenit;

2) să raporteze cât mai curând posibil fenomenele meteorologice de importanţă operaţională care nu au fost incluse în raportul meteorologic al aerodromului, dacă sunt observate de personalul serviciilor de trafic aerian sau comunicate de aeronave;

3) să raporteze cât mai curând posibil informaţiile pertinente cu privire la activitatea vulcanică preeruptivă, la erupţiile vulcanice şi la norii de cenuşă vulcanică. În plus, centrele de control regional şi centrele de informare a zborurilor trebuie să raporteze informaţiile către centrul de veghe meteorologică asociat şi către centrele consultative pentru cenuşă vulcanică (Volcanic Ash Advisory Center -VAAC).

(b) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că se menţine o coordonare strânsă între centrele de control regional, centrele de informare a zborurilor şi centrele de veghe meteorologică asociate, astfel încât informaţiile despre cenuşa vulcanică incluse în mesajele NOTAM şi SIGMET să fie coerente.

ATS.OR.125 Coordonarea între serviciile de informare aeronautică şi furnizorii de servicii de trafic aerian

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian transmite furnizorului de servicii de informare aeronautică relevant informaţiile aeronautice care trebuie publicate, în funcţie de necesităţi, pentru a permite utilizarea acestor servicii de trafic aerian.

(b) Pentru a se asigura că furnizorii de servicii de informare aeronautică obţin informaţii care să le permită furnizarea de informaţii actualizate înaintea zborului, precum şi satisfacerea nevoii de informaţii în timpul zborului, furnizorul de servicii de trafic aerian şi furnizorul de servicii de informare aeronautică iau măsurile necesare pentru a transmite, în cel mai scurt timp, furnizorului de servicii de informare aeronautică responsabil următoarele:

1) informaţii cu privire la condiţiile de pe aerodrom;

2) starea operaţională a instalaţiilor asociate, a serviciilor şi a mijloacelor de navigaţie din zona lor de responsabilitate;

3) prezenţa activităţii vulcanice observate de personalul serviciilor de trafic aerian sau raportate de aeronave;

4) orice alte informaţii considerate a fi de importanţă operaţională.

(c) Înainte de a efectua schimbări ale sistemului de navigaţie aeriană de care răspunde, furnizorul de servicii de trafic aerian trebuie:

1) să asigure o coordonare strânsă cu furnizorul (furnizorii) de servicii de informare aeronautică în cauză;

2) să ţină seama în mod corespunzător de timpul necesar pentru ca furnizorul de servicii de informare aeronautică să pregătească, să redacteze şi să publice materiale relevante în scopul diseminării;

3) să transmită informaţiile în timp util furnizorului de servicii de informare aeronautică în cauză.

(d) Furnizorul de servicii de trafic aerian trebuie să respecte datele de intrare în vigoare, prestabilite şi convenite la nivel internaţional, ale sistemului de regularizare şi control al distribuirii informaţiilor aeronautice (AIRAC), adăugând un interval de 14 zile pentru expedierea prin poştă, atunci când transmite furnizorilor de servicii de informare aeronautică informaţii şi/sau date brute, în conformitate cu ciclul AIRAC.

ATS.OR.127 Coordonarea de către furnizorii de servicii de trafic aerian în spaţiul aerian U-space

Furnizorii de servicii de trafic aerian:

(a) furnizează, în mod nediscriminatoriu, informările de trafic relevante pentru aeronavele cu pilot la bord, care sunt necesare în cadrul serviciilor de informaţii comune, care constă în diseminarea de date statice şi dinamice pentru a face posibilă furnizarea de servicii U-space pentru managementul traficului în cazul aeronavelor fără pilot la bord, pentru un spaţiu aerian U-space stabilit în spaţiul aerian controlat în care furnizorul de servicii de trafic aerian în cauză este desemnat să furnizeze serviciile;

(b) să stabilească procedurile de coordonare şi mijloacele de comunicaţii între unităţile de servicii de trafic aerian, furnizorii de servicii U-space şi, dacă este cazul, furnizorii unici de servicii de informaţii comune corespunzători care fac posibilă furnizarea acestor date.

[Poziţia ATS.OR.127 introdusă prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATS.OR.130 Timpul în cadrul serviciilor de trafic aerian

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unităţile de servicii de trafic aerian sunt dotate cu ceasuri care indică timpul în ore, minute şi secunde, vizibile în mod clar din fiecare poziţie de lucru din unitatea în cauză.

(b) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că ceasurile din unităţile de servicii de trafic aerian şi alte dispozitive de înregistrare a timpului sunt verificate, în funcţie de necesităţi, pentru a asigura redarea corectă a orei, cu o marjă maximă de eroare de plus/minus 30 de secunde în raport cu UTC. Ori ce câte ori o unitate de servicii de trafic aerian utilizează comunicaţiile prin legătură de date, ceasurile şi alte dispozitive de înregistrare a timpului trebuie verificate, în funcţie de necesităţi, pentru a asigura redarea corectă a orei, cu o marjă maximă de eroare de plus/minus 1 secundă în raport cu UTC.

(c) Ora corectă se obţine de la o staţie de timp standardizat sau, dacă nu este posibil, de la o altă unitate care a obţinut ora corectă de la o astfel de staţie.

ATS.OR.135 Măsuri de urgenţă

Furnizorul de servicii de trafic aerian elaborează planuri de urgenţă, astfel cum se prevede la ATM/ANS.OR.A.070 din anexa nr.3, în strânsă coordonare cu furnizorii de servicii de trafic aerian responsabili cu furnizarea serviciilor în porţiuni adiacente ale spaţiului aerian şi, după caz, cu utilizatorii spaţiului aerian în cauză.

ATS.OR.140 Defecţiunile şi funcţionarea necorespunzătoare a sistemelor şi echipamentelor

Furnizorul de servicii de trafic aerian ia măsurile corespunzătoare pentru ca unităţile de servicii de trafic aerian să raporteze imediat orice defecţiune sau funcţionare necorespunzătoare a sistemelor de comunicaţii, de navigaţie şi de supraveghere sau a oricărui alt sistem sau echipament semnificativ din punctul de vedere al siguranţei, care ar putea afecta siguranţa sau eficienţa operaţiunilor de zbor şi/sau furnizarea serviciilor de trafic aerian.

ATS.OR.145 Funcţionarea serviciului de control al traficului aerian

Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că informaţiile privind mişcările aeronavelor, împreună cu o înregistrare a autorizărilor ATC acordate respectivelor aeronave, sunt afişate în aşa fel încât să permită o analiză promptă, astfel încât să se menţină un flux eficient al traficului aerian, cu o eşalonare adecvată între aeronave.

ATS.OR.150 Transferul de responsabilitate pentru control şi transferul comunicaţiilor

Furnizorul de servicii de trafic aerian stabileşte procedurile de coordonare aplicabile transferului de responsabilitate pentru controlul zborurilor, inclusiv transferului comunicaţiilor şi punctelor de transfer al controlului, în cadrul scrisorilor de acord şi al manualelor de operaţiuni, după caz.

SECŢIUNEA a 2-a – SIGURANŢA SERVICIILOR

ATS.OR.200 Sistemul de management al siguranţei

Un furnizor de servicii de trafic aerian trebuie să dispună de un sistem de management al siguranţei (SMS), care poate face parte integrantă din sistemul de management prevăzut la ATM/ANS.OR.B.005 şi care include următoarele componente:

1. Politica şi obiectivele de siguranţă

(i) Angajamentul şi responsabilitatea managementului în materie de siguranţă, care trebuie incluse în politica de siguranţă;

(ii) Responsabilităţile în materie de siguranţă în ceea ce priveşte implementarea şi menţinerea SMS şi autoritatea de a lua decizii privind siguranţa;

(iii) Numirea unui manager pe probleme de siguranţă care este responsabil de implementarea şi menţinerea unui SMS eficace;

(iv) Coordonarea planificării răspunsului în situaţii de urgenţă cu alţi furnizori de servicii şi actori din domeniul aviaţiei care sunt în contact cu furnizorul ATS în cursul furnizării serviciilor acestuia;

(v) Documentaţia SMS care descrie toate elementele SMS, procesele SMS asociate şi realizările SMS.

2. Managementul riscurilor la adresa siguranţei

(i) Un proces pentru a identifica pericolele asociate serviciilor furnizate care trebuie să se bazeze pe o combinaţie de metode reactive, proactive şi predictive de colectare a datelor privind siguranţa;

(ii) Un proces care să asigure analiza, evaluarea şi controlul riscurilor la adresa siguranţei asociate pericolelor identificate;

(iii) Un proces pentru a asigura că contribuţia sa la riscul de accidente care implică aeronave este minimizat pe cât posibil în mod rezonabil.

3. Asigurarea siguranţei

(i) Mijloace de monitorizare şi de măsurare a performanţei în materie de siguranţă pentru a verifica performanţa în materie de siguranţă a organizaţiei şi pentru a valida eficienţa măsurilor de control al riscurilor la adresa siguranţei

(ii) Un proces pentru a identifica schimbările care pot afecta nivelul de risc la adresa siguranţei asociat serviciilor furnizate şi pentru a identifica şi gestiona riscurile la adresa siguranţei care pot apărea ca urmare a acestor schimbări

(iii) Un proces de monitorizare şi de evaluare a eficacităţii SMS care să permită îmbunătăţirea continuă a performanţei globale a SMS.

4. Promovarea siguranţei

(i) Un program de pregătire care să garanteze că personalul este pregătit şi dispune de nivelul de competenţă adecvat pentru a-şi îndeplini sarcinile SMS;

(ii) Comunicarea pe probleme de siguranţă care să garanteze că personalul are cunoştinţă de implementarea SMS.

ATS.OR.205 Evaluarea şi asigurarea siguranţei schimbărilor aduse sistemului funcţional

(a) Pentru orice schimbare notificată în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.045 litera (a) subpunctul 1, furnizorul de servicii de trafic aerian trebuie:

1. să se asigure că se realizează o evaluare a siguranţei, care să acopere sfera schimbării, şi anume:

(i) echipamentele, elementele procedurale şi umane vizate de schimbare;

(ii) interfeţele şi interacţiunile dintre elementele care au suferit schimbări şi restul sistemului funcţional;

(iii) interfeţele şi interacţiunile dintre elementele care au suferit schimbări şi contextul în care sunt destinate să funcţioneze;

(iv) ciclul de viaţă al schimbării de la definire la operaţiuni, inclusiv tranziţia către intrarea în serviciu;

(v) regimurile operaţionale de avarie prevăzute ale sistemului funcţional şi

2. să ofere asigurarea, cu suficientă certitudine, prin intermediul unei argumentaţii complete, documentate şi valabile, că criteriile de siguranţă identificate prin aplicarea ATS.OR.210 sunt valabile, vor fi îndeplinite şi vor continua să fie îndeplinite.

(b) Un furnizor de servicii de trafic aerian trebuie să se asigure că evaluarea siguranţei menţionată la litera (a) include:

1. identificarea pericolelor;

2. stabilirea şi justificarea criteriilor de siguranţă aplicabile schimbării în conformitate cu ATS.OR.210;

3. analiza de risc a efectelor legate de schimbare;

4. evaluarea riscurilor şi, dacă se impune, reducerea riscurilor aferente schimbării, astfel încât aceasta să poată îndeplini criteriile de siguranţă aplicabile;

5. verificarea faptului că:

(i) evaluarea corespunde sferei schimbării, astfel cum este definită la litera (a) subpunctul 1;

(ii) schimbarea îndeplineşte criteriile de siguranţă;

6. specificarea criteriilor de monitorizare necesare pentru a demonstra că serviciile furnizate de sistemul funcţional care a suferit schimbări vor continua să îndeplinească criteriile de siguranţă.

ATS.OR.210 Criteriile de siguranţă

(a) Un furnizor de servicii de trafic aerian trebuie să determine admisibilitatea din punctul de vedere al siguranţei a unei schimbări aduse unui sistem funcţional pe baza analizei riscurilor prezentate de introducerea schimbării, diferenţiate în funcţie de tipurile de operaţiuni şi de clase ale părţilor interesate, după caz.

(b) Admisibilitatea din punctul de vedere al siguranţei a unei schimbări trebuie evaluată utilizând criterii de siguranţă specifice şi verificabile, fiecare criteriu fiind exprimat într-un nivel al riscului la adresa siguranţei cantitativ şi explicit sau într-o altă măsură care se raportează la riscul la adresa siguranţei.

(c) Un furnizor de servicii de trafic aerian trebuie să se asigure că criteriile de siguranţă:

1. sunt justificate pentru schimbarea respectivă, ţinând seama de tipul de schimbare;

2. atunci când sunt îndeplinite, preconizează că, după ce a suferit schimbarea, sistemul funcţional va fi la fel de sigur ca înainte de schimbare sau furnizorul de servicii de trafic aerian trebuie să furnizeze o argumentaţie care să justifice faptul că:

(i) orice reducere temporară a siguranţei va fi compensată de îmbunătăţirea pe viitor a siguranţei; sau

(ii) orice reducere permanentă a siguranţei are alte consecinţe benefice;

3. atunci când sunt luate în ansamblu, garantează că schimbarea respectivă nu creează un risc inacceptabil pentru siguranţa serviciului;

4. sprijină îmbunătăţirea siguranţei, ori de câte ori este posibil în mod rezonabil.

ATS.OR.215 Cerinţele privind certificatele controlorilor de trafic aerian şi certificatele medicale

În conformitate cu prevederile Codului aerian, furnizorul de servicii de trafic aerian trebuie să se asigure că toţi controlorii de trafic aerian deţin un certificat de controlor de trafic aerian corespunzător şi un certificat medical valabil.

SECŢIUNEA a 3-a – CERINŢE SPECIFICE ÎN MATERIE DE FACTORI UMANI

PENTRU FURNIZORII DE SERVICII DE CONTROL AL TRAFICULUI AERIAN

ATS.OR.300 Domeniul de aplicare

Prezenta secţiune stabileşte cerinţele care trebuie îndeplinite de furnizorul de servicii de control al traficului aerian în ceea ce priveşte performanţele umane pentru:

(a) prevenirea şi reducerea riscului ca serviciul de control al traficului aerian să fie furnizat de controlori de trafic aerian cu consum problematic de substanţe psihoactive;

(b) prevenirea şi reducerea efectelor negative ale stresului asupra controlorilor de trafic aerian pentru a asigura siguranţa traficului aerian;

(c) prevenirea şi reducerea efectelor negative ale oboselii asupra controlorilor de trafic aerian pentru a asigura siguranţa traficului aerian.

ATS.OR.305 Responsabilităţile furnizorilor de servicii de control al traficului aerian cu privire la consumul problematic de substanţe psihoactive de către controlorii de trafic aerian

(a) Un furnizor de servicii de control al traficului aerian trebuie să elaboreze şi să pună în aplicare o politică, cu procedurile aferente, pentru a se asigura că furnizarea serviciului de control al traficului aerian nu este afectată de consumul problematic de substanţe psihoactive.

(b) Fără a aduce atingere cadrului normativ aplicabil privind testarea persoanelor fizice, furnizorul de servicii de control al traficului aerian trebuie să elaboreze şi să pună în aplicare o procedură obiectivă, transparentă şi nediscriminatorie de detectare a cazurilor de consum problematic de substanţe psihoactive de către controlorii de trafic aerian. Respectiva procedură trebuie să ia în considerare dispoziţiile stabilite în cerinţele tehnice referitoare la eliberarea certificatelor controlorilor de trafic aerian (în continuare – CT-ATCO) aprobate de AAC.

(c) Procedura prevăzută la litera (b) trebuie să fie aprobată de AAC.

ATS.OR.310 Stresul

În conformitate cu ATS.OR.200, un furnizor de servicii de control al traficului aerian trebuie:

(a) să elaboreze şi să menţină o politică de gestionare a stresului controlorilor de trafic aerian, care să includă punerea în aplicare a unui program de gestionare a stresului indus de incidentele critice;

(b) să pună la dispoziţia controlorilor de trafic aerian programe de educare şi informare cu privire la prevenirea stresului, inclusiv a stresului indus de incidentele critice, în completarea pregătirii privind factorii umani.

ATS.OR.315 Oboseala

În conformitate cu ATS.OR.200, un furnizor de servicii de control al traficului aerian trebuie:

(a) să dezvolte şi să menţină o politică de gestionare a oboselii controlorilor de trafic aerian;

(b) să pună la dispoziţia controlorilor de trafic aerian programe de informare cu privire la prevenirea oboselii, în completarea pregătirii privind factorii umani furnizată în conformitate cu CT-ATCO subpartea D secţiunile 3 şi 4.

ATS.OR.320 Sistemul (sistemele) de planificare a orarului de lucru al controlorilor de trafic aerian

(a) Un furnizor de servicii de control al traficului aerian trebuie să elaboreze, să implementeze şi să monitorizeze un sistem de planificare a orarului de lucru în vederea gestionării riscurilor de oboseală profesională a controlorilor de trafic aerian printr-o alternanţă în condiţii de siguranţă a perioadelor de serviciu şi de odihnă. În cadrul sistemului de planificare a orarului de lucru, furnizorul de servicii de control al traficului aerian trebuie să precizeze următoarele elemente:

1. numărul maxim de zile lucrătoare consecutive cu perioade de serviciu;

2. numărul maxim de ore per perioadă de serviciu;

3. durata maximă de furnizare a serviciului de control al traficului aerian fără pauze;

4. raportul dintre perioadele de serviciu şi pauze în furnizarea serviciului de control al traficului aerian;

5. perioadele minime de odihnă;

6. perioadele maxime de serviciu consecutive pe timp de noapte, dacă este cazul, în funcţie de programul de lucru al unităţii de control al traficului aerian respective;

7. perioada minimă de odihnă după o perioadă de serviciu pe timp de noapte;

8. numărul minim de perioade de odihnă pe ciclu de planificare a orarului de lucru.

(b) Un furnizor de servicii de control al traficului aerian trebuie să consulte controlorii de trafic aerian care vor face obiectul sistemului de planificare a orarului de lucru sau, după caz, reprezentanţii lor, în cursul elaborării şi aplicării sistemului menţionat, pentru a identifica şi pentru a reduce riscurile legate de oboseală care ar putea fi datorate sistemului de planificare a orarului de lucru în sine.

SECŢIUNEA a 4-a – CERINŢE ÎN MATERIE DE COMUNICAŢII

ATS.OR.400 Serviciul mobil aeronautic (comunicaţii aer-sol) – generalităţi

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian utilizează vocea şi/sau legăturile de date în cadrul comunicaţiilor aer-sol pentru serviciile de trafic aerian.

(b) Atunci când comunicaţiile vocale aer-sol se bazează pe un ecart între canale de 8,33 kHz, furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că:

1. toate echipamentele pentru comunicaţiile aer-sol prin voce includ capacitatea de a utiliza un ecart între canale de 8,33 kHz şi se pot conecta la canale cu ecart de 25 kHz;

2. toate alocările de frecvenţă vocală au capacitatea de a utiliza un ecart între canale de 8,33 kHz;

3. procedurile aplicabile aeronavelor echipate cu echipamente radio cu capacitatea de a utiliza un ecart între canale de 8,33 kHz şi aeronavelor neechipate cu astfel de echipamente, care fac obiectul transferului între unităţile de servicii de trafic aerian, sunt specificate în scrisorile de acord dintre respectivele unităţi ATS;

4. aeronavele neechipate cu echipamente radio cu capacitatea de a utiliza un ecart între canale de 8,33 kHz pot fi deservite, cu condiţia ca deservirea acestora să poată fi efectuată în condiţii de siguranţă în limitele de capacitate ale sistemului de management al traficului aerian prin alocări de frecvenţe UHF sau de 25 kHz; şi

5. comunică anual AAC planurile sale privind deservirea aeronavelor de stat neechipate cu echipamente radio capabile să utilizeze un ecart între canale de 8,33 kHz, ţinând seama de limitele de capacitate asociate procedurilor publicate în AIP.

(c) Atunci când se utilizează comunicaţii directe bidirecţionale controlor-pilot prin voce sau prin legătură de date pentru furnizarea serviciului de control al traficului aerian, furnizorul de servicii de trafic aerian asigură mijloace de înregistrare pe toate aceste canale de comunicaţii aer-sol.

(d) Atunci când se utilizează comunicaţii directe bidirecţionale aer-sol prin voce sau prin legătură de date pentru furnizarea serviciului de informare a zborurilor, inclusiv a serviciului AFIS, furnizorul de servicii de trafic aerian asigură mijloace de înregistrare pe toate aceste canale de comunicaţii aer-sol, cu excepţia unor prevederi contrare ale AAC.

[Poziţia ATS.OR.400 în redacţia Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATS.OR.405 Utilizarea şi disponibilitatea frecvenţei VHF de urgenţă

(a) În conformitate cu dispoziţiile capitolului V, frecvenţa VHF de urgenţă (121,500 MHz) este utilizată în scopuri de urgenţă reală, printre care se numără oricare dintre următoarele:

1) asigurarea unui canal liber între aeronavele aflate în pericol sau în situaţie de urgenţă şi o staţie de la sol, atunci când canalele uzuale sunt utilizate pentru alte aeronave;

2) asigurarea unui canal de comunicaţii VHF între aeronave şi aerodromuri, care nu este utilizat în mod obişnuit de serviciile aeriene internaţionale, în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă;

3) asigurarea unui canal de comunicaţii VHF comun între aeronave, fie ele civile sau militare, şi între aceste aeronave şi serviciile de suprafaţă, implicate în operaţiuni comune de căutare şi salvare, înainte de a comuta, atunci când este necesar, pe frecvenţa corespunzătoare;

4) asigurarea comunicaţiilor aer-sol cu aeronavele atunci când defectarea echipamentului de bord împiedică utilizarea canalelor uzuale;

5) asigurarea unui canal pentru funcţionarea emiţătoarelor pentru localizare în caz de urgenţă (ELT) şi pentru comunicaţiile dintre staţia de salvare de la bord şi aeronavele implicate în operaţiuni de căutare şi salvare;

6) asigurarea unui canal VHF comun pentru comunicaţiile dintre aeronavele civile şi aeronavele interceptoare sau unităţile de control al interceptării şi între aeronavele civile sau interceptoare şi unităţile de servicii de trafic aerian în cazul interceptării unei aeronave civile.

(b) Furnizorul de servicii de trafic aerian trebuie să asigure frecvenţa de 121,500 MHz la:

1) toate centrele de control regional şi centrele de informare a zborurilor;

2) turnurile de control de aerodrom şi unităţile de control al apropierii care deservesc aerodromuri internaţionale şi aerodromuri internaţionale de rezervă;

3) orice amplasament suplimentar stabilit de AAC, în care asigurarea respectivei frecvenţe este considerată necesară pentru a garanta recepţionarea imediată a apelurilor de pericol sau pentru a îndeplini scopurile specificate la litera (a).

ATS.OR.410 Serviciul aeronautic mobil (comunicaţii aer-sol) – serviciul de informare a zborurilor

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură, în măsura posibilului şi cu aprobarea AAC, că mijloacele de comunicaţii aer-sol permit efectuarea de comunicaţii bilaterale între un centru de informare a zborurilor şi aeronavele echipate corespunzător care zboară oriunde în regiunea de informare a zborurilor.

(b) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că mijloacele de comunicaţii aer-sol permit efectuarea directă, rapidă, continuă şi fără interferenţe a comunicaţiilor bilaterale între o unitate AFIS şi aeronavele echipate corespunzător care operează în spaţiul aerian menţionat la ATS.TR.110 litera (a) punctul 3.

ATS.OR.415 Serviciul mobil aeronautic (comunicaţii aer-sol) – serviciul de control regional

Un furnizor de servicii de trafic aerian se asigură că:

(a) mijloacele de comunicaţii aer-sol permit efectuarea de comunicaţii bidirecţionale prin voce între o unitate care furnizează serviciul de control regional şi aeronavele echipate corespunzător care zboară oriunde în regiunea sau regiunile de control; şi

(b) mijloacele de comunicaţii aer-sol permit efectuarea de comunicaţii de date bidirecţionale între o unitate care furnizează servicii de control regional şi aeronavele echipate în mod corespunzător, care execută zboruri în regim de trafic aerian general în conformitate cu regulile de zbor instrumental deasupra FL 285, pentru a opera următoarele serviciile de legături de date:

(i) capacitate de iniţiere a comunicaţiilor prin legături de date (DLIC);

(ii) managementul comunicaţiilor pentru controlul traficului aerian (ATC);

(iii) autorizare şi informare pentru ATC;

(iv) verificarea microfonului pentru ATC.

[Poziţia ATS.OR.415 în redacţia Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATS.OR.420 Serviciul aeronautic mobil (comunicaţii aer-sol) – serviciul de control al apropierii

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că mijloacele de comunicaţii aer-sol permit efectuarea directă, rapidă, continuă şi fără interferenţe a comunicaţiilor bilaterale între unitatea care furnizează serviciul de control al apropierii şi aeronavele echipate corespunzător aflate sub controlul său.

(b) În cazul în care unitatea care furnizează serviciul de control al apropierii funcţionează ca o unitate separată, comunicaţiile aer-sol trebuie efectuate pe canale de comunicaţii rezervate pentru uzul exclusiv al acesteia.

ATS.OR.425 Serviciul aeronautic mobil (comunicaţii aer-sol) – serviciu de control de aerodrom

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că mijloacele de comunicaţii aer-sol permit efectuarea directă, rapidă, continuă şi fără interferenţe a comunicaţiilor bilaterale între un turn de control de aerodrom şi aeronavele echipate corespunzător care operează pe o rază de maxim 45 km (25 NM) de aerodromul în cauză.

(b) În cazul în care condiţiile impun acest lucru, un furnizor de servicii de trafic asigură canale de comunicaţii separate pentru controlul traficului care operează pe suprafaţa de manevră.

ATS.OR.430 Serviciul aeronautic fix (comunicaţii sol-sol) – generalităţi

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigure că, în cadrul comunicaţiilor sol-sol efectuate în scopul furnizării de servicii de trafic aerian, se utilizează comunicaţii directe prin voce şi/sau legături de date.

(b) Atunci când comunicaţiile în scopul coordonării ATC sunt sprijinite de automatizare, furnizorul de servicii de trafic aerian se asigure că:

1. sunt implementate mijloace adecvate pentru a primi, stoca, prelucra, extrage şi afişa, în mod automat, şi pentru a transmite informaţiile de zbor relevante;

2. defecţiunile sau anomaliile survenite în contextul unei astfel de coordonări automatizate sunt prezentate în mod clar controlorului sau controlorilor de trafic aerian responsabili de coordonarea zborurilor de la o unitate care efectuează transferul;

3. avertismentele legate de schimbul de informaţii din sistem sunt prezentate posturilor de lucru relevante;

4. informaţiile cu privire la procesele de schimb de informaţii relevante din sistem sunt furnizate controlorilor de trafic aerian;

5. controlorilor de trafic aerian li se pun la dispoziţie mijloacele de modificare a informaţiilor de zbor schimbate

[Poziţia ATS.OR.430 în redacţia Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATS.OR.435 Serviciul aeronautic fix (comunicaţii sol-sol) – comunicaţii în cadrul unei regiuni de informare a zborurilor

(a) Comunicaţii între unităţile de servicii de trafic aerian

1) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că centrul de informare a zborurilor dispune de mijloace pentru efectuarea comunicaţiilor cu următoarele unităţi care furnizează un serviciu în zona sa de responsabilitate:

(i) centrul de control regional;

(ii) unităţile de control al apropierii;

(iii) turnurile de control de aerodrom;

(iv) unităţile AFIS.

2) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că centrul de control regional, pe lângă faptul că este conectat la centrul de informare a zborurilor, astfel cum se prevede la punctul 1, dispune de mijloace pentru efectuarea comunicaţiilor cu următoarele unităţi care furnizează un serviciu în zona sa de responsabilitate:

(i) unităţile de control al apropierii;

(ii) turnurile de control de aerodrom;

(iii) unităţile AFIS;

(iv) birourile de raportare ale serviciilor de trafic aerian, în cazul în care acestea constituie structuri separate.

3) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unitatea de control al apropierii, pe lângă faptul că este conectată la centrul de informare a zborurilor şi la centrul de control regional, astfel cum se prevede la punctele 1 şi 2, dispune de mijloace pentru efectuarea comunicaţiilor cu:

(i) turnul sau turnurile de control de aerodrom asociate;

(ii) unitatea sau unităţile AFIS relevante;

(iii) biroul sau birourile de raportare ale serviciilor de trafic aerian asociate, în cazul în care acestea constituie structuri separate.

4) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că turnul de control de aerodrom sau unitatea AFIS, pe lângă faptul că sunt conectate la centrul de informare a zborurilor, la centrul de control regional şi la unitatea de control al apropierii, astfel cum se prevede la punctele 1, 2 şi 3, dispun de mijloace pentru efectuarea comunicaţiilor cu biroul de raportare al serviciilor de trafic aerian asociat, în cazul în care acesta constituie o structură separată.

(b) Comunicaţii între unităţile de servicii de trafic aerian şi alte unităţi

1) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că centrul de informare a zborurilor şi centrul de control regional dispun de mijloace pentru efectuarea comunicaţiilor cu următoarele unităţi care furnizează un serviciu în zona lor de responsabilitate:

(i) unităţile militare corespunzătoare;

(ii) furnizorul sau furnizorii de servicii meteorologice care deservesc centrul;

(iii) staţia de telecomunicaţii aeronautice care deserveşte centrul;

(iv) birourile corespunzătoare ale operatorilor de aeronave;

(v) centrul de coordonare a operaţiunilor de salvare sau, în lipsa unui astfel de centru, orice alt serviciu de urgenţă adecvat;

(vi) biroul NOTAM care deserveşte centrul.

2) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unitatea de control al apropierii, turnul de control de aerodrom şi unitatea AFIS dispun de mijloace pentru efectuarea comunicaţiilor cu următoarele unităţi care furnizează un serviciu în zona lor de responsabilitate:

(i) unităţile militare corespunzătoare;

(ii) serviciile de salvare şi de urgenţă (inclusiv ambulanţă, pompieri etc.);

(iii) furnizorul de servicii meteorologice care deserveşte unitatea în cauză;

(iv) staţia de telecomunicaţii aeronautice care deserveşte unitatea în cauză;

(v) unitatea care furnizează serviciul de administrare a platformei, în cazul în care aceasta constituie o structură separată

3) Mijloacele de comunicaţii prevăzute la litera (b) punctul 1 subpunctul (i) şi la litera (b) punctul 2 subpunctul (i) trebuie să permită comunicaţii rapide şi fiabile între unitatea de servicii de trafic aerian în cauză şi unitatea sau unităţile militare responsabile de controlul operaţiunilor de interceptare din zona de responsabilitate a unităţii serviciului de trafic aerian.

c) Descrierea mijloacelor de comunicaţii

1) Mijloacele de comunicaţii prevăzute la litera (a), la litera (b) punctul 1 subpunctul (i) şi la litera (b) punctul 2 subpunctele (i), (ii) şi (iii) trebuie să permită:

(i) comunicaţii prin vorbire directă ca atare sau în combinaţie cu comunicaţii prin legătură de date, astfel încât, în scopul transferului controlului cu ajutorul radarului sau al ADS-B, comunicaţiile să fie stabilite instantaneu, iar în alte scopuri, comunicaţiile să fie stabilite de regulă în 15 secunde;

(ii) comunicaţii tipărite, atunci când este necesară o înregistrare scrisă; durata de tranzit a mesajelor pentru astfel de comunicaţii trebuie să nu depăşească 5 minute.

2) În toate cazurile care nu intră sub incidenţa literei (c) punctul 1, mijloacele de comunicaţii trebuie să permită:

(i) comunicaţii prin vorbire directă ca atare sau în combinaţie cu comunicaţii prin legătură de date, astfel încât comunicaţiile să fie stabilite de regulă în 15 secunde;

(ii) comunicaţii tipărite, atunci când este necesară o înregistrare scrisă; durata de tranzit a mesajelor pentru astfel de comunicaţii trebuie să nu depăşească 5 minute.

3) În toate cazurile în care este necesar transferul automat de date către şi/sau de la computerele serviciilor de trafic aerian, trebuie asigurate mijloace adecvate pentru înregistrarea automată.

4) Mijloacele de comunicaţii prevăzute la litera (b) punctul 2 subpunctele (i), (ii) şi (iii) trebuie să permită comunicaţii prin vorbire directă în regim de teleconferinţă, astfel încât comunicaţiile să fie stabilite de regulă în 15 secunde.

5) Toate mijloacele de comunicaţii prin vorbire directă sau prin legătură de date între unităţile de servicii de trafic aerian şi între unităţile de servicii de trafic aerian şi alte unităţi descrise la litera (b) punctele 1 şi 2 trebuie să aibă asigurată înregistrarea automată.

ATS.OR.440 Serviciul aeronautic fix (comunicaţii sol-sol) – comunicaţii între regiunile de informare a zborurilor

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că centrele de informare a zborurilor şi centrele de control regional dispun de mijloace pentru efectuarea comunicaţiilor cu toate centrele de informare a zborurilor şi centrele de control regional adiacente. Aceste mijloace de comunicaţii trebuie să permită, în toate cazurile, transmiterea mesajelor într-o formă adecvată pentru păstrarea acestora ca înregistrări permanente şi pentru transmiterea lor în timpii de tranzit specificaţi în acordurile regionale de navigaţie aeriană ale OACI.

(b) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că mijloacele de comunicaţii între centrele de control regional care deservesc regiuni de control învecinate permit, în plus, comunicaţii prin voce şi, după caz, prin legătură de date, cu înregistrare automată, astfel încât, în scopul transferului controlului pe baza datelor de supraveghere ATS, comunicaţiile să fie stabilite instantaneu, iar în alte scopuri, comunicaţiile să fie stabilite de regulă în 15 secunde.

(c) În cazul în se prevede astfel într-un acord între state, pentru a elimina sau a reduce necesitatea interceptării în cazul devierii de la traiectul alocat, furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că mijloacele de comunicaţii între centrele de informare a zborurilor sau centrele de control regional adiacente, altele decât cele menţionate la litera (b):

1) permit comunicaţii prin vorbire directă ca atare sau în combinaţie cu comunicaţii prin legătură de date;

2) permit, în mod normal, stabilire comunicaţiilor în 15 secunde;

3) asigură înregistrarea automată.

(d) Furnizorul de servicii de trafic aerian în cauză se asigură că unităţile adiacente de servicii de trafic aerian sunt interconectate în toate cazurile în care există circumstanţe speciale.

(e) Ori de câte ori condiţiile locale sunt de aşa natură încât este necesară autorizarea aeronavelor de a pătrunde într-un spaţiu aerian controlat înainte de plecare, furnizorul sau furnizorii de servicii de trafic aerian în cauză se asigură că unităţile de servicii de trafic aerian care dau autorizarea aeronavelor sunt conectate la unitatea de control al traficului aerian care deserveşte spaţiul aerian controlat adiacent.

(f) Mijloacele de comunicaţii care susţin conexiunile ce trebuie stabilite în conformitate cu literele (d) şi (e) trebuie să permită comunicaţii prin vorbire directă ca atare sau în combinaţie cu comunicaţii prin legătură de date, cu înregistrare automată, astfel încât, în scopul transferului controlului pe baza supravegherii ATS, comunicaţiile să fie stabilite instantaneu, iar în alte scopuri, comunicaţiile să fie stabilite de regulă în 15 secunde

(g) În toate cazurile în care este necesar schimbul automat de date între computerele serviciilor de trafic aerian, furnizorul de servicii de trafic aerian trebuie să asigure mijloace adecvate pentru înregistrarea automată.

ATS.OR.445 Comunicaţii în vederea controlului sau a gestionării vehiculelor, altele decât aeronavele, pe suprafeţele de manevră ale aerodromurilor

(a) Cu excepţia cazului în care se consideră că este adecvată comunicarea printr-un sistem de semnale vizuale, furnizorul de servicii de trafic aerian trebuie să asigure mijloace de comunicaţii bilaterale prin radiotelefonie pentru unul dintre următoarele servicii:

1) serviciul de control de aerodrom, în vederea controlului vehiculelor pe suprafaţa de manevră;

2) AFIS, în vederea gestionării vehiculelor pe suprafaţa de manevră, în cazul în care acest serviciu este furnizat în conformitate cu ATS.TR.305 litera (f).

(b) Necesitatea unor canale separate de comunicaţii în vederea controlului sau a gestionării vehiculelor pe suprafaţa de manevră se stabileşte sub rezerva efectuării unei evaluări a siguranţei.

(c) Trebuie asigurate mijloace de înregistrare automată pe toate canalele menţionate la litera (b).

ATS.OR.446 Date de supraveghere

(a) Furnizorii de servicii de trafic aerian nu utilizează date de la interogatoarele în mod S care operează sub responsabilitatea unui alt stat, dacă alocarea codurilor de interogator nu a fost coordonată.

(b) Furnizorii de servicii de trafic aerian se asigure că sunt implementate capacităţile necesare pentru a permite controlorilor de trafic aerian să stabilească identificarea individuală a aeronavelor utilizând caracteristica de identificare a aeronavelor printr-un semnal de răspuns, astfel cum se specifică în apendicele nr.1 la anexa nr.4 (partea ATS).

(c) Furnizorii de servicii de trafic aerian asigură continuitatea operaţiunilor în interiorul spaţiului aerian aflat sub responsabilitatea lor, precum şi la limita cu spaţiile aeriene adiacente, prin aplicarea cerinţelor minime adecvate pentru separarea aeronavelor.

[Poziţia ATS.OR.446 introdusă prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATS.OR.450 Înregistrarea automată a datelor de supraveghere

Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că datele de supraveghere de la echipamentele radar primar şi secundar sau de la alte sisteme (de exemplu, ADS-B, ADS-C), utilizate ca instrument de sprijin pentru serviciile de trafic aerian, sunt înregistrate automat în vederea utilizării în investigarea accidentelor şi a incidentelor, în operaţiunile de căutare şi salvare sau la evaluarea serviciilor de trafic aerian şi a sistemelor de supraveghere şi în activităţile de pregătire.

ATS.OR.455 Păstrarea informaţiilor şi a datelor înregistrate

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian păstrează pe o perioadă de cel puţin 30 de zile următoarele:

1) înregistrări ale canalelor de comunicaţii, astfel cum se prevede la ATS.OR.400 literele (b) şi (c);

2) înregistrări de date şi comunicaţii, astfel cum se prevede la ATS.OR.435 litera (c) punctele 3 şi 5;

3) înregistrări automate, astfel cum se prevede la ATS.OR.440;

4) înregistrări ale comunicaţiilor, astfel cum se prevede la ATS.OR.445;

5) înregistrări de date, astfel cum se prevede la ATS.OR.450;

6) benzi de evidenţă progresivă a zborurilor pe suport de hârtie, date electronice de evidenţă progresivă a zborurilor şi de coordonare.

(b) În cazul în care înregistrările şi jurnalele enumerate la litera (a) sunt relevante pentru investigarea accidentelor şi a incidentelor, acestea se păstrează pe perioade mai lungi, până când devine evident că nu vor mai fi necesare.

ATS.OR.460 Înregistrarea comunicaţiilor de fundal şi a mediului sonor

(a) Cu excepţia cazului în care AAC prevede altfel, unităţile de servicii de trafic aerian trebuie să fie dotate cu dispozitive care înregistrează comunicaţiile de fundal şi mediul sonor de la postul de lucru al controlorului de trafic aerian, al agentului serviciului de informare a zborurilor sau al agentului AFIS, după caz, şi care au capacitatea de a păstra informaţiile înregistrate cel puţin în ultimele 24 de ore de funcţionare.

(b) Aceste înregistrări sunt utilizate exclusiv pentru investigarea accidentelor şi a incidentelor care fac obiectul raportării obligatorii.

SECŢIUNEA a 5-a – CERINŢE ÎN MATERIE DE INFORMAŢII

ATS.OR.500 Informaţii meteorologice – generalităţi

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unităţilor de servicii de trafic aerian relevante le sunt furnizate informaţii actualizate cu privire la condiţiile meteorologice existente şi prognozate, după cum este necesar pentru îndeplinirea funcţiilor acestor unităţi.

(b) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unităţilor de servicii de trafic aerian relevante le sunt furnizate informaţiile detaliate disponibile cu privire la localizarea, întinderea verticală, direcţia şi viteza de deplasare a fenomenelor meteorologice din vecinătatea aerodromului, în special din zonele de urcare iniţială şi de apropiere, care ar putea fi periculoase pentru operaţiunile aeronavelor.

(c) Informaţiile prevăzute la literele (a) şi (b) sunt furnizate într-o formă care să necesite un minim de interpretare din partea personalului serviciilor de trafic aerian şi cu o frecvenţă care să satisfacă cerinţele unităţilor de servicii de trafic aerian în cauză.

ATS.OR.505 Informaţii meteorologice pentru centrele de informare a zborurilor şi centrele de control regional

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că centrelor de informare a zborurilor şi centrelor de control regional le sunt furnizate informaţiile meteorologice prevăzute la MET.OR.245 litera (f) din anexa nr.5, acordând o atenţie deosebită apariţiei sau apariţiei prognozate a unei agravări a unui element meteorologic, de îndată ce poate fi determinat acest lucru. Rapoartele şi prognozele în cauză trebuie să acopere regiunea de informare a zborurilor sau regiunea de control şi alte astfel de regiuni, dacă AAC prevede astfel.

(b) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că centrelor de informare a zborurilor şi centrelor de control regional le sunt furnizate, la intervale adecvate, date actualizate privind presiunea pentru calajul altimetrelor, pentru acele locaţii specificate de centrul de informare a zborurilor sau de centrul de control regional în cauză.

ATS.OR.510 Informaţii meteorologice pentru unităţile care furnizează un serviciu de control al apropierii

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unităţilor care furnizează serviciul de control al apropierii le sunt transmise informaţii meteorologice pentru spaţiul aerian şi aerodromurile care fac obiectul activităţii lor, astfel cum se prevede la MET.OR.242 litera (b) din anexa nr.5.

(b) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că, atunci când sunt utilizate mai multe anemometre, afişajele la care sunt conectate acestea trebuie să fie clar marcate pentru a identifica pista şi porţiunea de pistă monitorizate de fiecare anemometru în parte.

(c) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unităţilor care furnizează serviciul de control al apropierii le sunt transmise date actualizate privind presiunea pentru calajul altimetrelor, pentru acele locaţii specificate de unitatea care furnizează serviciul de control al apropierii.

(d) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unităţile care furnizează serviciul de control al apropierii pentru apropierea finală, pentru aterizare şi pentru decolare sunt dotate cu afişaj sau afişaje pentru vântul la suprafaţă. Afişajul sau afişajele trebuie să se raporteze la acelaşi loc sau la aceleaşi locuri de observaţie şi să aibă ca sursă acelaşi senzor sau aceiaşi senzori ca şi afişajul sau afişajele corespunzătoare din turnul de control de aerodrom şi/sau din unitatea AFIS şi din staţia meteorologică aeronautică, în cazul în care există o astfel de staţie.

(e) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unităţile care furnizează serviciul de control al apropierii pentru apropierea finală, pentru aterizare şi pentru decolare la aerodromurile unde valorile distanţei vizuale în lungul pistei se măsoară prin mijloace instrumentale sunt dotate cu afişaj sau afişaje care să permită citirea valorilor curente ale distanţei vizuale în lungul pistei. Afişajul sau afişajele trebuie să se raporteze la acelaşi loc sau la aceleaşi locuri de observaţie şi să aibă ca sursă acelaşi senzor sau aceiaşi senzori ca şi afişajul sau afişajele corespunzătoare din turnul de control de aerodrom şi/sau din unitatea AFIS şi din staţia meteorologică aeronautică, în cazul în care există o astfel de staţie.

(f) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unităţile care furnizează serviciul de control al apropierii pentru apropierea finală, pentru aterizare şi pentru decolare la aerodromurile unde înălţimea bazei norilor se măsoară prin mijloace instrumentale sunt dotate cu afişaj sau afişaje care să permită citirea valorilor curente ale înălţimii bazei norilor. Afişajul sau afişajele trebuie să se raporteze la acelaşi loc sau la aceleaşi locuri de observaţie şi să aibă ca sursă acelaşi senzor sau aceiaşi senzori ca şi afişajul sau afişajele corespunzătoare din turnul de control de aerodrom şi/sau din unitatea AFIS şi din staţia meteorologică aeronautică, în cazul în care există o astfel de staţie.

(g) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unităţilor care furnizează serviciul de control al apropierii pentru apropierea finală, pentru aterizare şi pentru decolare le sunt transmise informaţiile disponibile cu privire la forfecarea vântului care ar putea afecta aeronavele pe traiectoriile de apropiere sau de decolare sau în timpul apropierii cu manevre la vedere.

ATS.OR.515 Informaţii meteorologice pentru turnurile de control de aerodrom şi pentru unităţile AFIS

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că turnurilor de control de aerodrom şi, cu excepţia cazului în care AAC prevede altfel, unităţilor AFIS le sunt furnizate informaţii meteorologice cu privire la aerodromul care face obiectul activităţii lor, astfel cum se prevede la MET.OR.242 litera (a) din anexa nr.5.

(b) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că turnurilor de control de aerodrom şi unităţilor AFIS le sunt furnizate date actualizate privind presiunea pentru calajul altimetrelor pentru aerodromul în cauză.

(c) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că turnurile de control de aerodrom şi unităţile AFIS sunt dotate cu afişaj sau afişaje pentru vântul la suprafaţă. Afişajul sau afişajele trebuie să se raporteze la acelaşi loc sau la aceleaşi locuri de observaţie şi să aibă ca sursă acelaşi senzor sau aceiaşi senzori ca şi afişajul sau afişajele corespunzătoare din staţia meteorologică aeronautică, în cazul în care există o astfel de staţie. Atunci când sunt utilizaţi mai mulţi senzori, afişajele la care sunt conectaţi aceştia trebuie să fie clar marcate pentru a identifica pista şi porţiunea de pistă monitorizate de fiecare senzor în parte.

(d) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că turnurile de control de aerodrom şi unităţile AFIS de la aerodromurile unde valorile distanţei vizuale în lungul pistei se măsoară prin mijloace instrumentale sunt dotate cu afişaj sau afişaje care să permită citirea valorilor curente ale distanţei vizuale în lungul pistei. Afişajul sau afişajele trebuie să se raporteze la acelaşi loc sau la aceleaşi locuri de observaţie şi să aibă ca sursă acelaşi senzor sau aceiaşi senzori ca şi afişajul sau afişajele corespunzătoare din staţia meteorologică aeronautică, în cazul în care există o astfel de staţie.

(e) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că turnurile de control de aerodrom şi unităţile AFIS de la aerodromurile unde înălţimea bazei norilor se măsoară prin mijloace instrumentale sunt dotate cu afişaj sau afişaje care să permită citirea valorilor curente ale înălţimii bazei norilor. Afişajul sau afişajele trebuie să se raporteze la acelaşi loc sau la aceleaşi locuri de observaţie şi să aibă ca sursă acelaşi senzor sau aceiaşi senzori ca şi afişajul sau afişajele corespunzătoare din turnul de control de aerodrom şi/sau din unitatea AFIS şi din staţia meteorologică aeronautică, în cazul în care există o astfel de staţie.

(f) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că turnului de control de aerodrom şi unităţilor AFIS le sunt furnizate informaţiile disponibile cu privire la forfecarea vântului care ar putea afecta aeronavele pe traiectoriile de apropiere sau de decolare sau în timpul apropierii cu manevre la vedere, precum şi aeronavele de pe pistă în timpul rulajului după aterizare sau al rulajului la decolare.

(g) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că turnurilor de control de aerodrom şi unităţilor AFIS şi/sau altor unităţi competente le sunt furnizate avertizările de aerodrom, în conformitate cu MET.OR.215 litera (b) din anexa nr.5.

ATS.OR.520 Informaţii cu privire la condiţiile de pe aerodrom şi la starea operaţională a facilităţilor asociate

Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că turnurile de control de aerodrom, unităţile AFIS şi unităţile care furnizează serviciul de control al apropierii sunt informate prompt în permanenţă cu privire la condiţiile suprafeţei de mişcare care sunt semnificative operaţional, inclusiv cu privire la existenţa unor pericole temporare şi la starea operaţională a tuturor facilităţilor asociate de la aerodromul sau aerodromurile care fac obiectul activităţii lor, astfel cum sunt raportate de operatorul aerodromului.

ATS.OR.525 Informaţii referitoare la starea operaţională a serviciilor de navigaţie

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian se asigură că unităţile de servicii de trafic aerian sunt informate în permanenţă şi în timp util cu privire la starea operaţională a serviciilor de radionavigaţie şi a instrumentelor vizuale esenţiale pentru procedurile de decolare, de plecare, de apropiere şi de aterizare efectuate în zona lor de responsabilitate, precum şi cu privire la starea operaţională a serviciilor de radionavigaţie şi a instrumentelor vizuale esenţiale pentru deplasarea la sol.

(b) Furnizorul de servicii de trafic aerian ia măsuri adecvate în conformitate cu ATM/ANS.OR.B.005 litera (f) din anexa nr.3 pentru a se asigura că sunt furnizate informaţiile prevăzute la prezentul punct litera (a) în ceea ce priveşte serviciile GNSS.

ATS.OR.530 Transmiterea informaţiilor privind acţiunea de frânare

Dacă un furnizor de servicii de trafic aerian primeşte, prin comunicaţii prin voce, un raport special din zbor referitor la acţiunea de frânare care nu corespunde acţiunii de frânare raportate, acesta informează fără întârziere operatorul de aerodrom relevant.

SUBPARTEA B – CERINŢE TEHNICE APLICABILE

FURNIZORILOR DE SERVICII DE TRAFIC AERIAN

(ATS.TR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

ATS.TR.100 Obiectivele serviciilor de trafic aerian (ATS)

Obiectivele serviciilor de trafic aerian sunt:

(a) prevenirea coliziunilor între aeronave;

(b) prevenirea coliziunilor între aeronavele aflate pe suprafaţa de manevră şi obstacolele aflate pe suprafaţa respectivă;

(c) fluidizarea şi menţinerea unui flux ordonat al traficului aerian;

(d) furnizarea de indicaţii şi informaţii utile pentru desfăşurarea sigură şi eficientă a zborurilor;

(e) înştiinţarea organizaţiilor relevante cu privire la aeronavele care necesită acţiuni de căutare şi salvare şi pentru asistarea organizaţiilor respective conform necesităţilor.

ATS.TR.105 Departamentele serviciilor de trafic aerian

Serviciile de trafic aerian cuprind serviciile identificate după cum urmează:

(a) serviciul de control al traficului aerian, în scopul îndeplinirii obiectivelor de la ATS.TR.100 literele (a), (b) şi (c), împărţit în trei componente, după cum urmează:

1) serviciul de control regional: furnizarea serviciului de control al traficului aerian zborurilor controlate, cu excepţia acelor părţi ale zborurilor controlate descrise la punctele 2 şi 3, în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite la ATS.TR.100 literele (a) şi (c);

2) serviciul de control al apropierii: furnizarea serviciului de control al traficului aerian acelor părţi ale zborurilor controlate care sunt asociate cu sosirea sau cu plecarea, în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite la ATS.TR.100 literele (a) şi (c); şi

3) serviciul de control de aerodrom: furnizarea serviciului de control al traficului aerian pentru traficul de aerodrom, cu excepţia acelor părţi ale zborurilor descrise la punctul 2, în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite la ATS.TR.100 literele (a), (b) şi (c);

(b) serviciul de informare a zborurilor şi/sau serviciul consultativ de trafic aerian, în scopul îndeplinirii obiectivului stabilit la ATS.TR.100 litera (d);

(c) serviciul de alarmare, în scopul îndeplinirii obiectivului stabilit la ATS.TR.100 litera (e).

ATS.TR.110 Înfiinţarea unităţilor care furnizează servicii de trafic aerian

(a) Serviciile de trafic aerian sunt furnizate de unităţi înfiinţate după cum urmează:

1) se înfiinţează centre de informare a zborurilor pentru furnizarea serviciului de informare a zborurilor şi a serviciului de alarmare în regiunile de informare a zborurilor, cu excepţia cazului în care responsabilitatea furnizării acestor servicii în cadrul unei regiuni de informare a zborurilor este alocată unei unităţi de control al traficului aerian care dispune de facilităţi adecvate pentru îndeplinirea acestei responsabilităţi;

2) se înfiinţează unităţi de control al traficului aerian pentru furnizarea serviciului de control al traficului aerian, a serviciului de informare a zborurilor şi a serviciului de alertare în regiunile de control, în zonele de control şi la aerodromurile controlate;

3) se înfiinţează unităţi AFIS pentru furnizarea serviciului de informare a zborurilor şi a serviciului de alarmare la aerodromurile AFIS şi în spaţiul aerian asociat acestor aerodromuri.

(b) Se creează un birou sau birouri de raportare ale serviciilor de trafic aerian sau alte mecanisme în scopul de a primi rapoarte privind serviciile de trafic aerian şi planurile de zbor prezentate înainte de plecare.

ATS.TR.115 Identificarea unităţilor de servicii de trafic aerian

(a) Unităţile de servicii de trafic aerian sunt denumite fără ambiguitate, după cum urmează:

1) centrul de control regional sau centrul de informare a zborurilor trebuie, în mod normal, să fie identificate prin numele unui oraş, al unei localităţi, al unui element geografic sau al unei regiuni din apropiere;

2) turnul de control de aerodrom sau unitatea de control al apropierii trebuie, în mod normal, să fie identificate prin numele aerodromului la care furnizează servicii sau numele unui oraş, al unei localităţi, al unui element geografic sau al unei regiuni din apropiere;

3) unitatea AFIS trebuie, în mod normal, să fie identificată prin numele aerodromului la care furnizează servicii sau numele unui oraş, al unei localităţi, al unui element geografic sau al unei regiuni din apropiere.

(b) Numele unităţilor de servicii de trafic aerian şi al serviciilor aferente se completează cu sufixul corespunzător din următoarea listă:

1) centru de control regional – CONTROL (CONTROL);

2) control al apropierii – APPROACH (APROPIERE);

3) control radar de apropiere sosiri – ARRIVAL (SOSIRE);

4) control radar de apropiere plecări – DEPARTURE (PLECARE);

5) unitate de control al traficului aerian (în general) atunci când furnizează servicii de supraveghere ATS – RADAR (RADAR);

6) control de aerodrom – TOWER (TURN);

7) control mişcare pe suprafaţă – GROUND (SOL);

8) acordare autorizare – DELIVERY (ACORDARE);

9) centru de informare a zborurilor – INFORMATION (INFORMARE);

10) unitatea AFIS – INFORMATION (INFORMARE).

ATS.TR.120 Limba de comunicare între unităţile de servicii de trafic aerian

Cu excepţia cazului în care comunicaţiile între unităţile de servicii de trafic aerian sunt efectuate într-o limbă convenită de comun acord, limba utilizată pentru aceste comunicaţii este engleza.

ATS.TR.125 Exprimarea poziţiei verticale a aeronavei

(a) Pentru zborurile în zonele în care se stabileşte o altitudine de tranziţie, poziţia verticală a aeronavei se exprimă în altitudini corespunzătoare sau inferioare altitudinii de tranziţie şi în niveluri de zbor corespunzătoare sau superioare nivelului de tranziţie, cu excepţia cazurilor prevăzute la litera (b). La trecerea prin stratul de tranziţie, poziţia verticală se exprimă în niveluri de zbor la urcare şi în altitudini la coborâre.

(b) Atunci când o aeronavă care a primit autorizarea de aterizare sau, la aerodromurile AFIS, o aeronavă care a fost informată că pista este disponibilă pentru aterizare îşi finalizează apropierea utilizând presiunea atmosferică la cota aerodromului (QFE), poziţia verticală a aeronavei se exprimă în înălţimea faţă de cota aerodromului în cursul etapei de zbor pentru care se poate utiliza QFE, cu excepţia cazului în care respectiva poziţie se exprimă în înălţimea faţă de cota pragului pistei:

1) în cazul pistelor instrumentale, dacă pragul este cu cel puţin 7 ft (2 m) sub cota aerodromului;

2) în cazul pistelor pentru apropiere de precizie.

ATS.TR.130 Determinarea nivelului de tranziţie

(a) Unitatea de servicii de trafic aerian competentă stabileşte nivelul de tranziţie care trebuie utilizat în zonele în care este stabilită o altitudine de tranziţie, pe perioada corespunzătoare de timp, pe baza rapoartelor QNH (calaj altimetric sub-scală pentru a obţine cota la sol) şi a nivelului mediu al mării prognozat, dacă este necesar.

(b) Nivelul de tranziţie se află peste altitudinea de tranziţie, astfel încât să fie asigurată o eşalonare verticală minimă nominală de 1 000 ft (300 m) între aeronavele care zboară simultan la altitudinea de tranziţie şi la nivelul de tranziţie.

ATS.TR.135 Nivelul minim de croazieră pentru zborurile IFR

(a) Unităţile de control al traficului aerian nu alocă niveluri de croazieră sub altitudinile minime de zbor stabilite, cu excepţia cazului în care AAC autorizează în mod specific acest lucru.

(b) Unităţile de control al traficului aerian trebuie:

1) să determine cel(e) mai scăzut(e) nivel(uri) de zbor pentru întreaga regiune de control de care răspund sau pentru porţiuni ale acesteia;

2) să aloce niveluri de zbor la sau peste acest(e) nivel(uri);

3) să transmită, la cerere, piloţilor cel(e) mai scăzut(e) nivel(uri) de zbor utilizabil(e).

ATS.TR.140 Furnizarea informaţiilor de calaj altimetric

(a) Unităţile de servicii de trafic aerian competente trebuie să dispună în orice moment, în vederea transmiterii, la cerere, către aeronavele în zbor, de informaţiile necesare pentru a determina nivelul cel mai scăzut de zbor, care va asigura distanţa adecvată de depăşire a obstacolelor de la sol pe rutele sau segmentele rutelor pentru care sunt necesare respectivele informaţii.

(b) Centrele de informare a zborurilor şi centrele de control regional trebuie să aibă la dispoziţie, în vederea transmiterii, la cerere, către aeronavele în zbor, un număr adecvat de rapoarte QNH sau presiuni prognozate pentru regiunile de informare a zborurilor şi pentru regiunile de control de care răspund, precum şi pentru cele adiacente.

(c) Echipajului de zbor trebuie să i se indice nivelul de tranziţie în timp util înainte de atingerea acestuia în timpul coborârii.

(d) Cu excepţia cazului în care se cunoaşte că aeronava a recepţionat deja informaţiile printr-o transmisie direcţionată, trebuie inclus un calaj altimetric QNH:

1) în autorizarea de coborâre, atunci când se acordă prima autorizare la o altitudine inferioară nivelului de tranziţie;

2) în autorizările de apropiere sau în autorizările de intrare în turul de pistă;

3) în autorizările de rulaj la sol pentru aeronavele care pleacă.

(e) Trebuie să se furnizeze aeronavelor, la cerere sau în mod regulat, o valoare de calaj altimetric QFE astfel cum se descrie la ATS.TR.125 litera (b), în conformitate cu dispoziţiile locale.

(f) Unităţile de servicii de trafic aerian competente rotunjesc valoarea de calaj altimetric furnizată aeronavelor în jos la cea mai apropiată valoare întreagă în hectopascali.

ATS.TR.145 Suspendarea operaţiunilor în conformitate cu regulile de zbor la vedere pe un aerodrom şi în vecinătatea acestuia

(a) Se pot suspenda oricare dintre operaţiunile VFR sau toate aceste operaţiuni desfăşurate pe un aerodrom şi în vecinătatea acestuia ori de câte ori siguranţa impune o astfel de acţiune, de către oricare dintre următoarele unităţi, persoane sau autorităţi:

1) unitatea de control al apropierii sau centrul de control regional corespunzător;

2) turnul de control de aerodrom;

3) AAC.

(b) Atunci când se suspendă oricare dintre operaţiunile VFR sau toate aceste operaţiuni desfăşurate pe un aerodrom şi în vecinătatea acestuia, turnul de control de aerodrom trebuie să respecte următoarele proceduri:

1) reţine toate plecările VFR;

2) recheamă toate zborurile locale care operează în conformitate cu VFR sau obţine aprobare pentru operaţiuni VFR speciale;

3) anunţă unitatea de control al apropierii sau centrul de control regional, după caz, cu privire la acţiunile întreprinse;

4) notifică tuturor operatorilor sau reprezentanţilor desemnaţi ai acestora motivul pentru care s-a acţionat astfel, dacă este necesar sau la cerere.

ATS.TR.150 Lumini aeronautice de sol

Furnizorul de servicii de trafic aerian stabileşte procedurile de operare a luminilor aeronautice de sol, indiferent dacă acestea se află sau nu pe aerodrom sau în vecinătatea acestuia.

ATS.TR.155 Servicii de supraveghere ATS

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian poate utiliza sisteme de supraveghere ATS în cadrul furnizării serviciilor de trafic aerian. În acest caz, furnizorul de servicii de trafic aerian specifică funcţiile pentru care sunt utilizate informaţiile de supraveghere ATS.

(b) Atunci când furnizează servicii de supraveghere ATS, un furnizor de servicii de trafic aerian:

1) se asigură că sistemul sau sistemele de supraveghere ATS utilizate asigură o prezentare continuă şi actualizată a informaţiilor de supraveghere, inclusiv a indicaţiilor de poziţie;

2) atunci când se furnizează serviciul de control al traficului aerian:

(i) determină numărul de aeronave cărora li se furnizează simultan servicii de supraveghere ATS, care pot fi gestionate în condiţii de siguranţă în circumstanţele predominante;

(ii) furnizează în permanenţă controlorilor de trafic aerian informaţii complete şi actualizate cu privire la:

A. altitudinile minime de zbor stabilite în zona de responsabilitate;

B. cel(e) mai scăzut(e) nivel(uri) de zbor utilizabil(e), determinat(e) în conformitate cu ATS.TR.130 şi ATS.TR.135;

C. altitudinile minime stabilite aplicabile procedurilor pe baza vectorizării tactice şi a rutării directe, inclusiv corecţia de temperatură necesară sau metoda de corecţie a efectului temperaturilor scăzute asupra altitudinilor minime.

(c) Furnizorul de servicii de trafic aerian, în conformitate cu funcţiile pentru care se utilizează informaţii de supraveghere ATS în cadrul furnizării serviciilor de trafic aerian, stabileşte proceduri pentru:

1) determinarea identificării aeronavelor;

2) furnizarea informaţiilor de poziţie aeronavelor;

3) vectorizarea aeronavelor;

4) furnizarea de asistenţă de navigaţie pentru aeronave;

5) furnizarea de informaţii cu privire la condiţiile meteorologice nefavorabile, dacă este cazul;

6) transferul controlului aeronavelor;

7) defectarea sistemului sau a sistemelor de supraveghere ATS;

8) defectarea transponderului SSR, în conformitate cu dispoziţiile cerinţele tehnice privind regulile aerului (CT-RA) aprobate de AAC;

9) alerte şi avertizări legate de siguranţă bazate pe supravegherea ATS, în cazul în care sunt implementate astfel de proceduri

10) întreruperea sau încetarea serviciului de supraveghere ATS.

(d) Înainte de a furniza un serviciu de supraveghere ATS unei aeronave, trebuie să stabilească identificarea şi să fie informat pilotul. Ulterior, identificarea se păstrează până la încetarea serviciului de supraveghere ATS. Dacă identificarea este pierdută ulterior, pilotul este informat în consecinţă şi, după caz, se emit instrucţiuni corespunzătoare.

(e) Dacă se observă că un zbor controlat identificat are o traiectorie de zbor care intră în conflict cu cea a unei aeronave necunoscute, într-un mod considerat a constitui pericol de coliziune, pilotul zborului controlat trebuie, ori de câte ori este posibil:

1) să fie informat cu privire la aeronava necunoscută şi, la cererea respectivului pilot sau dacă situaţia o impune în opinia controlorului, trebuie să i se sugereze pilotului o acţiune de evitare a coliziunii; şi

2) să fie înştiinţat atunci când nu mai există un astfel de conflict.

(f) Cu excepţia cazului în care AAC dispune altfel, informaţiile despre nivel rezultate din altitudinea-presiune care îi sunt afişate controlorului trebuie verificate cel puţin o dată, la momentul contactului iniţial cu aeronava în cauză sau, dacă acest lucru nu este fezabil, cât mai curând după aceea, de către fiecare unitate a serviciului de trafic aerian echipată corespunzător.

(g) Se utilizează exclusiv informaţii verificate despre nivel rezultate din altitudinea-presiune pentru a determina dacă aeronava a efectuat una dintre următoarele acţiuni:

1) menţinerea unui nivel;

2) părăsirea unui nivel;

3) trecerea de un nivel la urcare sau la coborâre;

4) atingerea unui nivel.

ATS.TR.160 Furnizarea de servicii de trafic aerian pentru zborurile de încercare

AAC poate stabili condiţii şi proceduri suplimentare sau alternative celor cuprinse în prezenta subparte B, care trebuie aplicate de către unităţile de servicii de trafic aerian pentru furnizarea de servicii de trafic aerian zborurilor de încercare.

SECŢIUNEA a 2-a – SERVICIUL DE CONTROL AL TRAFICULUI AERIAN

ATS.TR.200 Aplicare

Se furnizează serviciul de control al traficului aerian:

(a) tuturor zborurilor IFR desfăşurate în spaţiile aeriene de clasa A, B, C, D şi E;

(b) tuturor zborurilor VFR desfăşurate în spaţiile aeriene de clasa B, C şi D;

(c) tuturor zborurilor VFR speciale;

(d) întregului trafic de aerodrom la aerodromurile controlate.

ATS.TR.205 Furnizarea serviciului de control al traficului aerian

Părţile serviciului de control al traficului aerian descrise la ATS.TR.105 litera (a) sunt furnizate de diferite unităţi, după cum urmează:

(a) în cazul serviciului de control regional, de una dintre următoarele unităţi:

1) un centru de control regional;

2) unitatea care furnizează serviciul de control al apropierii într-o zonă de control sau într-o regiune de control cu întindere limitată care este desemnată în principal pentru furnizarea serviciului de control al apropierii şi în care nu este înfiinţat un centru de control regional;

(b) în cazul serviciului de control al apropierii, de una dintre următoarele unităţi:

1) o unitate de control al apropierii, atunci când este necesar sau oportun să se înfiinţeze o unitate separată;

2) un turn de control de aerodrom sau un centru de control regional, atunci când este necesar sau oportun să se reunească sub responsabilitatea aceleiaşi unităţi funcţiile serviciului de control al apropierii şi funcţiile serviciului de control de aerodrom sau ale serviciului de control regional;

(c) în cazul serviciului de control de aerodrom: de un turn de control de aerodrom.

ATS.TR.210 Funcţionarea serviciului de control al traficului aerian

(a) Pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian, o unitate de control al traficului aerian trebuie:

1) să primească informaţii privind intenţiile de mişcare ale fiecărei aeronave ori privind modificarea acestor intenţii, precum şi informaţii actualizate privind evoluţia efectivă a fiecărei aeronave;

2) să determine, pe baza informaţiilor primite, poziţiile relative ale aeronavelor cunoscute una faţă de cealaltă;

3) să emită autorizări, instrucţiuni şi/sau informaţii în scopul prevenirii coliziunii între aeronavele aflate sub controlul său, precum şi al fluidizării şi menţinerii unui flux ordonat al traficului;

4) să coordoneze autorizările împreună cu alte unităţi, în funcţie de necesităţi:

(i) ori de câte ori o aeronavă ar putea intra, în caz contrar, în conflict cu traficul desfăşurat sub controlul acestor alte unităţi;

(ii) înainte de a transfera controlul unei aeronave către aceste alte unităţi.

(b) Autorizările emise de unităţile de control al traficului aerian trebuie să asigure eşalonarea:

1) între toate zborurile desfăşurate în spaţiile aeriene de clasa A şi B;

2) între zborurile IFR desfăşurate în spaţiile aeriene de clasa C, D şi E;

3) între zborurile IFR şi zborurile VFR desfăşurate în spaţiile aeriene de clasa C;

4) între zborurile IFR şi zborurile VFR speciale;

5) între zborurile VFR speciale, cu excepţia cazului în care AAC dispune altfel.

La cererea pilotului unei aeronave şi cu acordul pilotului celeilalte aeronave şi dacă AAC dispune astfel în situaţiile indicate la primul paragraf punctul 2 în spaţiile aeriene de clasa D şi E, zborul poate obţine o autorizare sub rezerva asigurării eşalonării proprii pe o anumită porţiune a zborului sub 10 000 ft (3 050 m) în timpul urcării sau al coborârii, pe timp de zi, în condiţii meteorologice de zbor la vedere.

(c) Cu excepţia cazurilor unor operaţiuni pe piste paralele sau aproape paralele menţionate la ATS.TR.255 sau a cazurilor în care se poate aplica o reducere a eşalonării minime în vecinătatea aerodromurilor, unitatea de control al traficului aerian realizează eşalonarea cel puţin printr-una dintre următoarele metode:

1) eşalonare verticală, obţinută prin alocarea de niveluri diferite, alese din tabelul cu nivelurile de croazieră, însă corelarea nivelurilor cu traiectul prevăzută în respectivul tabel nu se aplică în cazul unor indicaţii contrare cuprinse în publicaţiile de informare aeronautică corespunzătoare sau în autorizările ATC. Minima eşalonării verticale este de 1 000 ft (300 m) în valoare nominală până la FL 410 inclusiv şi de 2 000 ft (600 m) în valoare nominală deasupra acestui nivel. Nu se utilizează informaţiile privind înălţimea geometrică pentru a stabili eşalonarea verticală;

2) eşalonare orizontală, obţinută prin asigurarea uneia dintre următoarele:

(i) o eşalonare longitudinală, prin menţinerea unui interval, exprimat ca timp sau distanţă, între aeronavele care zboară de-a lungul aceluiaşi traiect, pe traiecte convergente sau pe acelaşi traiect din sensuri opuse;

(ii) o eşalonare laterală, prin menţinerea aeronavelor pe rute diferite sau în zone geografice diferite.

(d) În cazul în care constată că nu se poate menţine tipul de eşalonare sau minima utilizată pentru a asigura eşalonarea a două aeronave, controlorul de trafic aerian stabileşte un alt tip sau o altă minimă de eşalonare înainte de momentul la care s-ar încălca minima de eşalonare în vigoare.

ATS.TR.215 Alegerea şi notificarea minimelor de eşalonare în scopul aplicării ATS.TR.210 litera (c)

(a) Eşalonarea minimă care urmează să fie aplicată în interiorul unei anumite porţiuni de spaţiu aerian trebuie aleasă de furnizorul de servicii de trafic aerian responsabil de furnizarea serviciilor de trafic aerian şi aprobată de AAC.

(b) Pentru traficul care trece dintr-un spaţiu aerian în cel învecinat şi pentru rute care sunt mai apropiate de limita comună a spaţiilor aeriene învecinate decât valoarea eşalonării minime aplicabilă în circumstanţele respective, alegerea minimelor de eşalonare se face prin consultare cu furnizorii de servicii de trafic aerian responsabili cu furnizarea serviciilor de trafic aerian în spaţii aeriene învecinate.

(c) Detaliile referitoare la minimele de eşalonare alese şi la zonele în care se aplică trebuie notificate:

1) unităţilor de servicii de trafic aerian vizate;

2) piloţilor şi operatorilor de aeronave, prin intermediul publicaţiilor de informare aeronautică, în cazurile în care asigurarea eşalonării se bazează pe utilizarea de către aeronave a unor mijloace ori tehnici specifice de navigaţie.

ATS.TR.220 Aplicarea eşalonării în caz de turbulenţă de siaj

(a) Unităţile de control al traficului aerian aplică aeronavelor minimele de eşalonare în caz de turbulenţă de siaj în fazele de apropiere şi de decolare ale zborului în oricare dintre următoarele situaţii:

1) o aeronavă zboară imediat în spatele unei alte aeronave la aceeaşi altitudine sau la mai puţin de 1 000 ft (300 m) sub aceasta;

2) ambele aeronave utilizează aceeaşi pistă sau piste paralele aflate la o distanţă mai mică de 2 500 ft (760 m);

3) o aeronavă traversează în spatele unei alte aeronave la aceeaşi altitudine sau la mai puţin de 1 000 ft (300 m) sub aceasta.

(b) Litera (a) nu se aplică zborurilor VFR care sosesc şi zborurilor IFR care sosesc şi care execută o apropiere la vedere atunci când aeronava a raportat contactul vizual cu aeronava precedentă şi a primit instrucţiuni să o urmărească şi să asigure eşalonarea proprie în raport cu aeronava respectivă. În aceste cazuri, unitatea de control al traficului aerian emite o atenţionare referitoare la posibila apariţie a turbulenţei de siaj.

ATS.TR.225 Responsabilitatea pentru control

(a) Un zbor controlat trebuie să se afle în orice moment sub controlul unei singure unităţi de control al traficului aerian.

(b) Responsabilitatea pentru controlul tuturor aeronavelor care operează într-un anumit bloc de spaţiu aerian revine unei singure unităţi de control al traficului aerian. Cu toate acestea, controlul unei aeronave sau al unor grupuri de aeronave poate fi delegat altor unităţi de control al traficului aerian, cu condiţia să se asigure coordonarea între toate unităţile de control al traficului aerian în cauză.

ATS.TR.230 Transferul responsabilităţii pentru control

(a) Locul sau momentul transferului

Responsabilitatea pentru controlul unei aeronave este transferată de la o unitate de control al traficului aerian la o alta după cum urmează:

1) Între două unităţi care furnizează serviciul de control regional

Responsabilitatea pentru controlul unei aeronave este transferată de la o unitate care furnizează serviciul de control regional într-o regiune de control către unitatea care furnizează serviciul de control regional într-o regiune de control adiacentă la momentul traversării limitei comune a regiunilor de control estimat de centrul de control regional care controlează aeronava sau într-un alt punct sau moment convenit între cele două unităţi.

2) Între o unitate care furnizează serviciul de control regional şi o unitate care furnizează serviciul de control al apropierii sau între două unităţi care furnizează serviciul de control al apropierii.

Responsabilitatea pentru controlul unei aeronave este transferată de la o unitate la alta şi invers într-un punct sau moment convenit între cele două unităţi.

3) Între o unitate care furnizează serviciul de control al apropierii şi un turn de control de aerodrome.

(i) Aeronavele care sosesc – Responsabilitatea pentru controlul unei aeronave care soseşte este transferată, astfel cum se specifică în scrisorile de acord şi în manualele de operaţiuni, după caz, de la unitatea care furnizează serviciul de control al apropierii către turnul de control de aerodrom atunci când aeronava se află în oricare dintre următoarele situaţii:

A. se află în vecinătatea aerodromului şi:

(a) se consideră că apropierea şi aterizarea vor fi executate cu repere vizuale de pe sol; sau

(b) a ajuns la condiţii VMC neîntrerupte;

B. se află la un punct sau nivel prevăzut;

C. a aterizat.

(ii) Aeronavele care pleacă – Responsabilitatea pentru controlul unei aeronave care pleacă este transferată, astfel cum se specifică în scrisorile de acord şi în manualele de operaţiuni, după caz, de la turnul de control de aerodrom către unitatea care furnizează serviciul de control al apropierii:

A. atunci când în vecinătatea aerodromului predomină VMC:

(a) înainte de momentul în care aeronava părăseşte vecinătatea aerodromului; sau

(b) înainte ca aeronava să intre în condiţii meteorologice de zbor instrumental (IMC); sau

(c) la un punct sau nivel prevăzut;

B. atunci când la aerodrom predomină IMC:

(a) imediat după ce aeronava se desprinde de pistă; sau

(b) la un punct sau nivel prevăzut.

4) Între sectoarele sau poziţiile de control din cadrul aceleiaşi unităţi de control al traficului aerian.

Responsabilitatea pentru controlul unei aeronave este transferată de la un sector sau poziţie de control către un alt sector sau poziţie de control din cadrul aceleiaşi unităţi de control al traficului aerian la un punct, nivel sau moment specificat în instrucţiunile unităţii serviciului de trafic aerian.

(b) Coordonarea transferului

1) Responsabilitatea pentru controlul unei aeronave nu poate fi transferată de la o unitate de control al traficului aerian către o alta fără acordul unităţii de control care acceptă controlul, acord care trebuie obţinut în conformitate cu punctele 2, 3, 4 şi 5.

2) Unitatea de control care transferă responsabilitatea comunică unităţii de control care acceptă responsabilitatea părţile corespunzătoare ale planului de zbor curent şi orice informaţii de control relevante pentru transferul solicitat.

3) În cazul în care transferul controlului se efectuează cu ajutorul sistemelor de supraveghere ATS, informaţiile de control relevante pentru transfer trebuie să includă informaţii referitoare la poziţia şi, dacă este necesar, la traiectul şi la viteza aeronavei, astfel cum sunt observate de sistemele de supraveghere ATS imediat înainte de transfer.

4) În cazul în care transferul controlului se efectuează cu ajutorul datelor ADS-C, informaţiile de control relevante pentru transfer includ poziţia cvadridimensională şi alte informaţii, în funcţie de necesităţi.

5) Unitatea de control care acceptă responsabilitatea trebuie:

(i) să îşi confirme capacitatea de a accepta responsabilitatea pentru controlul aeronavei în condiţiile specificate de unitatea de control care transferă responsabilitatea, cu excepţia cazului în care, potrivit unui acord prealabil între cele două unităţi în cauză, neprimirea acestei confirmări este considerată a însemna acceptarea condiţiilor specificate, sau să indice orice modificare necesară a acestor condiţii;

(ii) să precizeze orice alte informaţii sau autorizări pentru o porţiune ulterioară a zborului pe care aeronava trebuie să le deţină la momentul transferului.

6) Cu excepţia cazului în care se specifică altfel într-un acord între cele două unităţi de control în cauză, unitatea de control care acceptă responsabilitatea nu înştiinţează unitatea de control care transferă responsabilitatea atunci când stabileşte comunicaţii bilaterale prin voce şi/sau legătură de date cu aeronava în cauză şi preia controlul asupra acesteia.

7) În procesul de coordonare între unităţile şi/sau sectoarele serviciilor de trafic aerian se utilizează frazeologia standardizată. Textul în clar (limbajul simplu) trebuie utilizat numai atunci când frazeologia standardizată nu poate servi unei transmisii deliberate.

(c) Coordonarea transferului de control între unităţile care furnizează servicii de control regional în cadrul regiunii EUR a OACI sau, dacă s-a convenit astfel, cu sau între alte unităţi de control al traficului aerian, este sprijinită de procesele automatizate definite în apendicele nr.2 la anexa nr.4 (partea ATS).

[Poziţia ATS.TR.230 completată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATS.TR.235 Autorizările ATC

(a) Autorizările ATC se bazează exclusiv pe cerinţele de furnizare a serviciului de control al traficului aerian.

1) Autorizările se acordă exclusiv pentru fluidizarea şi eşalonarea traficului aerian şi se bazează pe condiţii de trafic cunoscute care afectează siguranţa operării aeronavelor. Respectivele condiţii de trafic includ nu numai aeronavele aflate în aer şi pe suprafaţa de manevră asupra cărora se exercită controlul, ci şi orice trafic de vehicule sau alte obstacole temporare de pe suprafaţa de manevră utilizată.

2) Unităţile de control al traficului aerian acordă astfel de autorizări ATC dacă sunt necesare pentru prevenirea coliziunilor şi pentru fluidizarea şi regularizarea traficului aerian.

3) Autorizările ATC se acordă cu suficient timp înainte, astfel încât să se asigure că sunt transmise aeronavei în timp util pentru ca aceasta să li se poată conforma.

4) Atunci când pilotul comandant al unei aeronave informează o unitate de control al traficului aerian că o autorizare ATC nu este satisfăcătoare, unitatea de control al traficului aerian emite o autorizare modificată, în măsura posibilului.

5) În cazul vectorizării sau al alocării unei rutări directe neincluse în planul de zbor, care deviază un zbor IFR de la ruta ATS sau de la procedura instrumentală publicată, un controlor de trafic aerian care furnizează un serviciu de supraveghere ATS emite autorizări astfel încât să se menţină în permanenţă distanţa prescrisă de trecere peste obstacole, până când aeronava ajunge la punctul în care pilotul revine la ruta din planul de zbor sau la o rută ATS sau o procedură instrumentală publicată.

(b) Conţinutul autorizărilor

Autorizarea ATC indică următoarele:

1) identificarea aeronavei, astfel cum este indicată în planul de zbor;

2) limita autorizării;

3) ruta de zbor:

(i) atunci când se consideră că este necesar, ruta de zbor se detaliază în fiecare autorizare;

(ii) nu se utilizează expresia "autorizat conform rutei din planul de zbor" (în engleză "cleared via flight planned route") atunci când se acordă o reautorizare;

4) nivelul sau nivelurile de zbor pentru întreaga rută sau pentru o porţiune a acesteia, precum şi modificările de nivel cerute, după caz;

5) orice instrucţiune sau informaţie necesară în legătură cu alte aspecte, precum slotul de plecare ATFM, dacă este cazul, manevrele la apropiere sau la plecare, comunicaţiile şi ora la care expiră autorizarea.

(c) Pentru a facilita furnizarea elementelor specificate la litera (b), un furnizor de servicii de trafic aerian evaluează necesitatea stabilirii rutelor standard de plecare şi sosire şi a procedurilor asociate pentru a facilita:

1) fluxul sigur, ordonat şi rapid al traficului aerian;

2) descrierea rutei şi a procedurii în autorizările ATC.

(d) Autorizări pentru zborurile transsonice

1) Autorizarea ATC referitoare la faza de accelerare transsonică a unui zbor supersonic durează cel puţin până la sfârşitul acestei faze.

2) Se recomandă ca autorizarea ATC referitoare la decelerarea şi coborârea unei aeronave de la croaziera supersonică la zbor subsonic să permită coborârea neîntreruptă cel puţin pe durata fazei transsonice.

(e) Modificări ale autorizării legate de rută sau de nivel

1) Atunci când se acordă o autorizare care se referă la o solicitare de modificare a unei rute sau a unui nivel, autorizarea respectivă trebuie să includă natura exactă a modificării.

2) Atunci când condiţiile de trafic nu permit autorizarea unei modificări solicitate, se utilizează expresia "NU SE APROBĂ" (în engleză "UNABLE"). Atunci când este justificat de circumstanţe, se oferă o rută alternativă sau un nivel alternativ.

(f) Autorizări condiţionate

Pentru mişcările care afectează pista sau pistele în serviciu nu se utilizează expresii condiţionale precum "în spatele aeronavei care aterizează" (în engleză "behind landing aircraft") sau "după aeronava care decolează" (în engleză "after departing aircraft"), cu excepţia cazului în care aeronava sau vehiculele vizate sunt văzute de controlorul de trafic aerian şi de pilotul în cauză. Aeronava sau vehiculul care determină condiţia din autorizarea acordată trebuie să fie prima aeronavă/primul vehicul care trece prin faţa celeilalte aeronave vizate. În toate cazurile, autorizarea condiţionată trebuie să cuprindă elementele următoare, în ordinea în care sunt indicate:

1) indicativul de apel radio;

2) condiţia;

3) autorizarea;

4) o scurtă reiterare a condiţiei.

(g) Confirmarea prin repetare a autorizărilor, a instrucţiunilor şi a informaţiilor legate de siguranţă

1) Controlorul de trafic aerian ascultă confirmarea prin repetare referitoare la părţile legate de siguranţă din autorizările şi instrucţiunile ATC menţionate în CT-RA, pentru a se asigura că autorizarea şi/sau instrucţiunea au fost înţelese în mod corect de către echipajul de zbor şi ia măsuri imediate pentru a corecta orice discrepanţe relevate de confirmarea prin repetare.

2) Repetarea vocală a mesajelor CPDLC nu este necesară decât în cazul în care furnizorul de servicii de trafic aerian specifică altfel.

(h) Coordonarea autorizărilor

O autorizare ATC trebuie să fie coordonată între unităţile de control al traficului aerian pentru a acoperi întreaga rută a unei aeronave sau o porţiune specificată a acesteia, după cum urmează.

1) O aeronavă trebuie autorizată pentru întreaga rută până la aerodromul unde se intenţionează prima aterizare într-una dintre următoarele situaţii:

(i) atunci când a fost posibil, înainte de plecare, ca autorizarea să fie coordonată între toate unităţile de control sub al căror control urmează să intre aeronava;

(ii) atunci când există suficientă certitudine că se va realiza o coordonare prealabilă între unităţile sub al căror control urmează să intre aeronava.

2) Atunci când coordonarea prevăzută la punctul 1 nu a putut fi realizată sau nu este anticipată, aeronava se autorizează numai până la acel punct până la care coordonarea este în mod rezonabil asigurată; înainte de a ajunge în acel punct ori chiar în acel punct, aeronava primeşte o nouă autorizare, putând fi emise, după caz, instrucţiuni de aşteptare.

3) Atunci când o unitate a serviciului de trafic aerian dispune acest lucru, aeronava trebuie să contacteze o unitate de control al traficului aerian din aval, în scopul de a primi o autorizare în aval înainte de a ajunge la punctul de transfer al controlului.

(i) Aeronava menţine comunicaţia bilaterală necesară cu unitatea de control al traficului aerian curentă pe perioada cât durează obţinerea autorizării în aval.

(ii) O autorizare emisă ca autorizare în aval trebuie să poată fi clar identificată ca atare de pilot.

(iii) În afara cazului în care se coordonează acest lucru, autorizările în aval nu afectează profilul de zbor original al aeronavei în niciun alt spaţiu aerian decât cel al unităţii de control al traficului aerian responsabile de acordarea autorizării în aval.

4) Atunci când o aeronavă intenţionează să plece de la un aerodrom dintr-o regiune de control spre a intra în altă regiune de control într-un interval de 30 de minute ori în cuprinsul unei alte perioade de timp specifice convenite de centrele de control regional vizate, coordonarea cu următorul centru de control regional se efectuează înainte de acordarea autorizării de plecare.

5) Atunci când o aeronavă intenţionează să părăsească o regiune de control spre a zbura în afara unui spaţiu controlat, urmând să reintre în aceeaşi sau în altă regiune de control, se poate emite o autorizare de la punctul de plecare la aerodromul unde se intenţionează prima aterizare. O asemenea autorizare, precum şi modificările aduse acesteia se aplică numai porţiunilor de zbor efectuate în interiorul spaţiului aerian controlat.

ATS.TR.237 Reconfigurarea dinamică a spaţiului aerian U-space

Unităţile de control al traficului aerian:

(a) limitează temporar zona din cadrul spaţiului aerian U-space desemnat în care pot avea loc operaţiuni UAS pentru a răspunde schimbărilor de scurtă durată la nivelul cererii de trafic de aeronave cu pilot la bord, prin ajustarea limitelor laterale şi verticale ale spaţiului aerian U-space;

(b) se asigură că furnizorii de servicii U-space şi, dacă este cazul, furnizorii unici de servicii de informaţii comune corespunzători sunt notificaţi în timp util şi în mod eficace cu privire la activarea, dezactivarea şi limitările temporare ale spaţiului aerian U-space desemnat.

[Poziţia ATS.TR.237 introdusă prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATS.TR.240 Controlul persoanelor şi al vehiculelor la aerodromuri controlate

(a) Circulaţia persoanelor sau a vehiculelor, inclusiv a aeronavelor tractate, pe suprafaţa de manevră a unui aerodrom trebuie controlată de turnul de control de aerodrom potrivit necesităţilor, astfel încât să se evite orice pericol pentru acestea sau pentru aeronavele care aterizează, rulează sau decolează.

(b) În cazul în care se aplică proceduri în condiţii de vizibilitate redusă:

1) numărul de persoane şi de vehicule care operează pe suprafaţa de manevră a unui aerodrom se limitează la minimul indispensabil şi se acordă o atenţie deosebită cerinţelor de protejare a suprafeţei a suprafeţei (suprafeţelor) critice şi sensibile aferente mijloacelor de radionavigaţie;

2) sub rezerva dispoziţiilor de la litera (c), metoda sau metodele de eşalonare a vehiculelor şi aeronavelor care rulează sunt cele specificate de furnizorul de servicii de trafic aerian şi aprobate de AAC, luând în considerare mijloacele disponibile;

3) atunci când se desfăşoară continuu la aceeaşi pistă operaţiuni de apropiere instrumentală de precizie de categoria II sau categoria III folosind ILS şi MLS, se asigură protecţia celor mai restrictive zone critice şi sensibile ILS, respectiv MLS.

(c) Vehiculelor de urgenţă care se deplasează spre a acorda asistenţă unei aeronave aflate în pericol li se acordă prioritate faţă de orice alt trafic de pe suprafaţa de mişcare.

(d) Sub rezerva dispoziţiilor de la litera (c), vehiculele aflate pe suprafaţa de manevră trebuie să respecte următoarele reguli:

1) vehiculele şi vehiculele care tractează aeronave acordă prioritate aeronavelor care aterizează, decolează sau rulează;

2) vehiculele acordă prioritate altor vehicule care tractează aeronave;

3) vehiculele acordă prioritate altor vehicule în conformitate cu instrucţiunile unităţii de servicii de trafic aerian;

4) fără a aduce atingere dispoziţiilor de la punctele 1, 2 şi 3, vehiculele şi vehiculele care tractează aeronave se conformează instrucţiunilor turnului de control de aerodrom.

ATS.TR.245 Utilizarea echipamentelor de supraveghere a deplasărilor la sol la aerodromuri

În cazul în care se consideră necesar, când nu se poate observa vizual întreaga suprafaţă de manevră sau o parte a acesteia sau pentru a completa observarea vizuală, unitatea de servicii de trafic aerian utilizează sisteme avansate de control şi ghidare a mişcării pe suprafaţă (A-SMGCS) sau alte echipamente de supraveghere adecvate pentru:

(a) monitorizarea deplasării aeronavelor şi a vehiculelor pe suprafaţa de manevră;

(b) furnizarea de informaţii privind traseul de urmat piloţilor şi conducătorilor de vehicule, în funcţie de necesităţi;

(c) furnizarea de indicaţii şi asistenţă pentru circulaţia sigură şi eficientă a aeronavelor şi a vehiculelor pe suprafaţa de manevră.

ATS.TR.250 Informaţii privind traficul esenţial şi traficul local esenţial

(a) Se furnizează informaţii despre traficul esenţial zborurilor controlate în cauză ori de câte ori acestea constituie trafic esenţial unele în raport cu celelalte.

(b) Informaţiile privind traficul local esenţial cunoscute controlorului de trafic aerian se furnizează fără întârziere aeronavelor în cauză care pleacă şi care sosesc.

ATS.TR.255 Operaţiuni pe piste paralele sau aproape paralele

Atunci când se efectuează operaţiuni independente sau dependente legate de apropierea instrumentală de piste paralele sau aproape paralele sau de plecarea instrumentală de pe acestea, procedurile sunt stabilite de furnizorul de servicii de trafic aerian şi aprobate de AAC.

ATS.TR.260 Selectarea pistei în serviciu

Turnul de control de aerodrom selectează pista în serviciu pentru decolarea şi aterizarea aeronavelor, luând în considerare viteza şi direcţia vântului la suprafaţă, precum şi alţi factori locali relevanţi, cum ar fi:

(a) configuraţia pistei;

(b) condiţiile meteorologice;

(c) procedurile de apropiere instrumentală;

(d) mijloacele de apropiere şi de aterizare disponibile;

(e) tururile de pistă şi condiţiile de trafic aerian;

(f) lungimea pistei sau a pistelor;

(g) alţi factori indicaţi în instrucţiunile locale.

ATS.TR.265 Controlul traficului de suprafaţă al aerodromurilor în condiţii de vizibilitate redusă

(a) Atunci când există cerinţa ca traficul să se desfăşoare pe suprafaţa de manevră în condiţii de vizibilitate care împiedică turnul de control de aerodrom să aplice eşalonarea la vedere între aeronave şi între aeronave şi vehicule, se aplică următoarele:

1) la intersecţia căilor de rulare, o aeronavă sau un vehicul de pe o cale de rulare nu poate să aştepte, în raport cu cealaltă cale de rulare, la o distanţă mai mică decât limita poziţiei de aşteptare definită de poziţiile intermediare de aşteptare, de bareta-stop sau de marcajul de intersecţie al căii de rulare, în conformitate cu specificaţiile de proiectare aplicabile ale aerodromului;

2) metoda de eşalonare longitudinală pe căile de rulare trebuie să fie cea specificată pentru fiecare aerodrom în parte de către furnizorul de servicii de trafic aerian şi aprobată de AAC, ţinând cont de caracteristicile mijloacelor de supraveghere şi control al traficului la sol disponibile, de complexitatea configuraţiei aerodromului şi de caracteristicile aeronavelor care utilizează aerodromul.

(b) Procedurile aplicabile iniţierii şi continuării operaţiunilor în condiţii de vizibilitate redusă se stabilesc în conformitate cu ATS.OR.110 şi trebuie să obţină aprobarea AAC.

ATS.TR.270 Autorizarea zborurilor VFR speciale

(a) Zborurile VFR speciale pot fi autorizate să opereze într-o zonă de control, sub rezerva obţinerii unei autorizări ATC. Cu excepţia situaţiilor în care zborurile VFR speciale sunt autorizate în mod diferit de AAC pentru elicoptere în cazuri speciale, cum ar fi, printre altele, operaţiunile poliţieneşti, medicale, de căutare şi salvare şi zborurile de stingere a incendiilor, se aplică următoarele condiţii suplimentare:

1) astfel de zboruri VFR speciale pot fi efectuate numai pe timp de zi, cu excepţia unei autorizări contrare din partea AAC;

2) de către pilot:

(i) în absenţa norilor şi în contact vizual cu suprafaţa;

(ii) vizibilitatea în zbor nu este mai mică de 1 500 m sau, pentru elicoptere, mai mică de 800 m;

(iii) zborul se efectuează la o viteză de maximum 140 de noduri IAS, pentru a permite în mod corespunzător observarea la timp a altor aeronave sau a oricărui obstacol, astfel încât să se evite coliziunea.

3) O unitate de control al traficului aerian trebuie să nu elibereze o autorizare de zbor VFR special aeronavelor pentru a decola de pe un aerodrom situat într-o zonă de control sau pentru a ateriza pe un astfel de aerodrom şi nici pentru a intra în procedura de trafic de aerodrom dintr-o zonă de control, atunci când condiţiile meteorologice raportate pentru respectivul aerodrom se află sub următoarele minime:

(i) vizibilitatea la sol este mai mică de 1 500 m sau, pentru elicoptere, mai mică de 800 m;

(ii) plafonul este mai mic de 180 m (600 ft);

(b) Unitatea de control al traficului aerian prelucrează individual solicitările pentru o astfel de autorizare.

[Poziţia ATS.TR.270 modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

SECŢIUNEA a 3-a – SERVICIUL DE INFORMARE A ZBORURILOR

ATS.TR.300 Aplicare

(a) Serviciul de informare a zborurilor este furnizat de către unităţile de servicii de trafic aerian competente tuturor aeronavelor care ar putea fi afectate de informaţii şi care se află într-una dintre următoarele situaţii:

1) li se furnizează serviciul de control al traficului aerian;

2) unităţile de servicii de trafic aerian competente au cunoştinţă despre ele în alt mod.

(b) Atunci când unităţile de servicii de trafic aerian furnizează atât serviciul de informare a zborurilor, cât şi serviciul de control al traficului aerian, furnizarea serviciului de control al traficului aerian are prioritate faţă de serviciul de informare a zborurilor ori de câte ori furnizarea serviciului de control al traficului aerian necesită acest lucru.

(c) Furnizorul de servicii de informare a zborurilor ia măsuri pentru a asigura:

1) înregistrarea şi transmiterea informaţiilor cu privire la evoluţia zborurilor;

2) coordonarea şi transferul responsabilităţii pentru furnizarea serviciului de informare a zborurilor.

ATS.TR.305 Sfera serviciului de informare a zborurilor

(a) Serviciul de informare a zborurilor cuprinde furnizarea de informaţii corecte şi pertinente:

1) SIGMET şi AIRMET;

2) privind activitatea vulcanică preeruptivă, erupţiile vulcanice şi norii de cenuşă vulcanică;

3) privind eliberarea în atmosferă de materii radioactive sau substanţe chimice toxice;

4) privind modificările în ceea ce priveşte disponibilitatea mijloacelor de radionavigaţie;

5) privind modificările în ceea ce priveşte starea aerodromurilor şi a mijloacelor tehnice asociate, inclusiv informaţii privind starea suprafeţelor de mişcare ale aerodromurilor atunci când sunt afectate de zăpadă, gheaţă sau de o peliculă de apă de adâncime semnificativă;

6) privind baloanele libere nepilotate;

7) privind configuraţia şi starea anormală a aeronavei;

7a) privind aeronavele fără pilot la bord;

8) precum şi orice altă informaţie care poate afecta siguranţa.

(b) Serviciul de informare a zborurilor furnizat zborurilor include, pe lângă elementele indicate la litera (a), furnizarea de informaţii privind:

1) condiţiile meteorologice raportate sau prognozate la aerodromurile de plecare, de destinaţie şi de rezervă;

2) pericolele de coliziune pentru aeronavele care zboară în spaţiul aerian de clasa C, D, E, F şi G;

3) pentru zborurile peste întinderi de apă, în măsura posibilului şi atunci când sunt solicitate de pilot, orice informaţii disponibile, precum indicativul de apel radio, poziţia, drumul adevărat, viteza etc. ale navelor de suprafaţă din zonă;

4) mesajele, inclusiv autorizările, primite de la alte unităţi de servicii de trafic aerian pentru a le transmite aeronavelor.

(c) AFIS furnizat zborurilor include, pe lângă elementele relevante indicate la literele (a) şi (b), furnizarea de informaţii privind:

1) pericolele de coliziune cu aeronavele, vehiculele şi persoanele care operează pe suprafaţa de manevră;

2) pista în serviciu.

(d) Unităţile de servicii de trafic aerian transmit, cât mai curând posibil, rapoartele din zbor speciale şi neregulate către:

1) alte aeronave vizate;

2) centrul de veghe meteorologică asociat, în conformitate cu CT-RA;

3) alte unităţi de servicii de trafic aerian vizate.

Transmisiile către aeronave se repetă cu o frecvenţă şi continuă pe o durată care se stabilesc de către unitatea de servicii de trafic aerian în cauză.

(e) Serviciul de informare a zborurilor furnizat zborurilor VFR trebuie să includă, pe lângă elementele indicate la litera (a), furnizarea de informaţii disponibile privind condiţiile de trafic şi meteorologice pe rută care pot face imposibilă efectuarea zborului în conformitate cu regulile de zbor la vedere.

(f) Atunci când AAC prevede astfel, unitatea AFIS gestionează deplasarea vehiculelor şi a persoanelor pe suprafaţa de manevră în conformitate cu setul sau subsetul de dispoziţii de la ATS.TR.240.

[Poziţia ATS.TR.305 completată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATS.TR.310 Emisiunile serviciului de informare automată prin voce pentru zona terminală (Voice-ATIS)

(a) Emisiunile serviciului de informare automată prin voce pentru zona terminală (Voice-ATIS) sunt furnizate la aerodromurile unde există o cerinţă de reducere a volumului de comunicaţii pe canalele de comunicaţii VHF aer-sol ale serviciilor de trafic aerian. Atunci când sunt furnizate, acestea cuprind una dintre următoarele:

1) o emisiune destinată aeronavelor care sosesc;

2) o emisiune destinată aeronavelor care pleacă;

3) o emisiune destinată atât aeronavelor care sosesc, cât şi aeronavelor care pleacă;

4) două emisiuni, una destinată aeronavelor care sosesc, cealaltă destinată aeronavelor care pleacă, la aerodromurile unde durata unei emisiuni care este destinată atât aeronavelor care sosesc, cât şi aeronavelor care pleacă ar fi excesiv de lungă.

(b) Trebuie utilizată, ori de câte ori este posibil, o frecvenţă VHF discretă pentru emisiunile Voice-ATIS. Dacă nu este disponibilă o frecvenţă discretă, transmisia se poate face pe canalul sau canalele de voce ale celui mai adecvat mijloc sau celor mai adecvate mijloace de navigaţie terminală, de preferinţă VOR, cu condiţia ca acoperirea şi claritatea transmisiei să fie corespunzătoare, iar identificarea mijlocului de navigaţie să fie secvenţială faţă de emisiune, astfel încât aceasta din urmă să nu fie acoperită.

(c) Emisiunile Voice-ATIS nu trebuie transmise pe canalul de voce al unui ILS.

(d) Ori de câte ori este furnizat Voice-ATIS, emisiunea trebuie să fie continuă şi repetitivă.

(e) Informaţiile cuprinse în emisiunea curentă sunt comunicate imediat unităţii sau unităţilor de servicii de trafic aerian responsabile pentru transmiterea către aeronave a informaţiilor referitoare la apropiere, aterizare şi decolare, ori de câte ori mesajul nu a fost pregătit de către unitatea sau unităţile în cauză.

(f) Emisiunile Voice-ATIS furnizate la aerodromuri desemnate pentru a fi utilizate de serviciile aeriene internaţionale trebuie să fie disponibile cel puţin în limba engleză.

ATS.TR.315 Serviciul de informare automată prin legătură de date pentru zona terminală (D-ATIS)

(a) În cazul în care un D-ATIS completează Voice-ATIS pus la dispoziţie, informaţiile trebuie să fie identice atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi formatul, cu emisiunea Voice-ATIS aplicabilă. În cazul în care sunt incluse informaţii meteorologice în timp real, dar datele nu depăşesc limitele criteriilor corespunzătoare unei schimbări semnificative, stabilite la MET.TR.200 literele (e) şi (f) din anexa V, conţinutul este considerat identic în scopul menţinerii aceluiaşi indicativ.

(b) În cazul în care un D-ATIS completează Voice-ATIS pus la dispoziţie, iar ATIS necesită actualizare, Voice-ATIS şi D-ATIS sunt actualizate simultan.

ATS.TR.320 Serviciul de informare automată pentru zona terminală (prin voce şi/sau legătură de date)

(a) Ori de câte ori sunt furnizate Voice-ATIS şi/sau D-ATIS:

1) informaţiile comunicate se referă la un singur aerodrom;

2) informaţiile comunicate sunt actualizate imediat în cazul în care se produce o schimbare semnificativă;

3) pregătirea şi difuzarea mesajului ATIS intră în responsabilitatea furnizorului de servicii de trafic aerian;

4) mesajele individuale ATIS sunt identificate printr-un indicativ sub forma unei litere a alfabetului fonetic. Indicativele alocate mesajelor ATIS consecutive trebuie să fie în ordine alfabetică;

5) aeronava trebuie să confirme recepţionarea informaţiilor la stabilirea legăturii de comunicaţii cu unitatea de servicii de trafic aerian care furnizează serviciul de control al apropierii, cu turnul de control de aerodrom sau cu unitatea AFIS, după caz;

6) atunci când răspunde mesajului menţionat la punctul 5 sau, în cazul unei aeronave care soseşte, la un alt moment stabilit de AAC, unitatea de servicii de trafic aerian competentă transmite aeronavei valoarea actualizată a calajului altimetric;

7) informaţiile meteorologice se extrag din raportul local regulat sau din raportul local special.

(b) Atunci când schimbarea rapidă a condiţiilor meteorologice face nerecomandabilă includerea informaţiilor meteorologice în conformitate cu litera (a) punctul 7 în ATIS, mesajele ATIS indică faptul că informaţiile meteorologice relevante vor fi transmise la contactul iniţial cu unitatea de servicii de trafic aerian competentă.

(c) Nu este necesar ca informaţiile conţinute într-un mesaj ATIS în vigoare, a cărui recepţionare a fost confirmată de aeronava vizată, să mai fie incluse într-o transmisie direcţionată către aeronava respectivă, cu excepţia valorii calajului altimetric, care trebuie furnizată în conformitate cu litera (a).

(d) Dacă o aeronavă confirmă recepţionarea unui mesaj ATIS care nu mai este în vigoare, atunci unitatea de servicii de trafic aerian întreprinde fără întârziere una dintre următoarele acţiuni:

1) comunică aeronavei orice element din mesaj care necesită actualizare;

2) indică aeronavei să obţină informaţiile ATIS în vigoare.

ATS.TR.325 Emisiuni VOLMET şi emisiuni D-VOLMET

Atunci când AAC prevede astfel, trebuie furnizate emisiuni VOLMET HF sau VHF, serviciul D-VOLMET sau toate acestea, folosind frazeologii de radiotelefonie standard.

SECŢIUNEA a 4-a – SERVICIUL DE ALARMARE

ATS.TR.400 Aplicare

(a) Serviciul de alarmare se furnizează de către unităţile de servicii de trafic aerian:

1) tuturor aeronavelor cărora li se furnizează serviciul de control al traficului aerian;

2) în măsura posibilului, tuturor celorlalte aeronave care au depus un plan de zbor sau despre care serviciile de trafic aerian au cunoştinţă în alt mod;

3) oricărei aeronave despre care se cunoaşte sau se presupune că face obiectul unei intervenţii ilicite.

(b) Centrele de informare a zborurilor sau centrele de control regional servesc ca punct central de colectare a tuturor informaţiilor relevante pentru o stare de urgenţă a unei aeronave care operează în regiunea de informare a zborurilor sau în regiunea de control în cauză şi ca punct central de transmitere a acestor informaţii către centrul de coordonare a operaţiunilor de salvare corespunzător.

(c) În cazul apariţiei unei stări de urgenţă a unei aeronave în timp ce aceasta se află sub controlul unui turn de control de aerodrom sau al unei unităţi de control al apropierii, sau în timp ce se află în contact cu o unitate AFIS, respectiva unitate anunţă imediat centrul de informare a zborurilor sau centrul de control regional responsabil, care anunţă la rândul său centrul de coordonare a operaţiunilor de salvare, însă notificarea centrului de control regional, a centrului de informare a zborurilor sau a centrului de coordonare a operaţiunilor de salvare nu este necesară, dacă natura urgenţei face ca notificarea să fie superfluă.

Furnizorul ATS corespunzător trebuie să menţină datele de contact pentru centrele de informare a zborului sau centrele de control regional actualizate în Directoriul de control OPS.

(d) Cu toate acestea, turnul de control de aerodrom, unitatea de control al apropierii sau unitatea AFIS relevantă mai întâi alarmează şi ia alte măsuri necesare pentru a mobiliza toate organizaţiile locale de salvare şi de urgenţă corespunzătoare care pot oferi asistenţa urgentă necesară, în conformitate cu instrucţiunile locale, ori de câte ori apare una dintre următoarele situaţii:

1) s-a produs un accident aviatic pe aerodrom sau în vecinătatea acestuia;

2) se primesc informaţii potrivit cărora siguranţa unei aeronave care se află sau va intra în aria de competenţă a turnului de control de aerodrom sau a unităţii AFIS a fost afectată sau ar putea fi afectată;

3) echipajul de zbor solicită acest lucru;

4) atunci când se consideră necesar sau oportun din alte motive sau caracterul urgent al situaţiei impune acest lucru.

[Poziţia ATS.TR.400 modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATS.TR.405 Notificarea centrelor de coordonare a operaţiunilor de salvare

(a) Fără a aduce atingere oricărei alte circumstanţe care poate face recomandabilă o astfel de notificare, unităţile de servicii de trafic aerian, cu excepţia cazurilor prevăzute la ATS.TR.420 litera (a), notifică imediat centrelor de coordonare a operaţiunilor de salvare atunci când o aeronavă este considerată a fi într-o stare de urgenţă, după cum urmează:

1) Faza de incertitudine, atunci când se aplică una dintre următoarele situaţii:

(i) nu s-a primit niciun mesaj de la o aeronavă timp de 30 de minute de la momentul în care ar fi trebuit să se primească un mesaj sau din momentul în care s-a încercat fără succes să se stabilească comunicaţia cu respectiva aeronavă, luându-se în considerare evenimentul care survine primul în ordine cronologică;

(ii) o aeronavă nu soseşte în termen de 30 de minute de la ora estimată de sosire notificată ultima dată unităţilor de servicii de trafic aerian sau de la ora de sosire estimată de acestea, luându-se în considerare evenimentul care survine mai târziu în ordine cronologică.

Faza de incertitudine nu se aplică atunci când nu există nicio îndoială cu privire la siguranţa aeronavei şi a persoanelor aflate la bordul său.

2) Faza de alarmă, atunci când se aplică una dintre următoarele situaţii:

(i) în urma declanşării fazei de incertitudine, din încercările ulterioare de a stabili comunicaţia cu aeronava sau din interogarea altor surse relevante nu s-a reuşit obţinerea niciunei informaţii despre aeronavă;

(ii) o aeronavă a primit autorizare pentru aterizare şi nu a reuşit să aterizeze într-un interval de 5 minute de la ora de aterizare estimată, iar comunicaţia cu aeronava nu a fost restabilită;

(iii) la aerodromurile AFIS, în condiţiile prevăzute de AAC;

(iv) s-au primit informaţii care indică faptul că a fost afectată eficienţa operaţională a aeronavei, dar nu în măsura în care ar deveni posibilă o aterizare de urgenţă sau în care probabilitatea unei aterizări forţate nu a fost determinată;

(v) se cunoaşte sau se presupune că o aeronavă face obiectul unei intervenţii ilicite.

Subpunctele (i)-(iv) nu se aplică în cazul în care există dovezi care înlătură temerea cu privire la siguranţa aeronavei şi a persoanelor aflate la bordul său.

(3) Faza de pericol, atunci când se aplică una dintre următoarele situaţii:

(i) în urma declanşării fazei de alarmă, din încercările ulterioare nereuşite de a stabili comunicaţia cu aeronava şi din interogarea mai extinsă, dar fără rezultat a altor surse reiese probabilitatea ca aeronava să fie în pericol;

(ii) se consideră că s-a consumat deja combustibilul disponibil la bord sau că este insuficient pentru a permite aeronavei să ajungă într-o situaţie de siguranţă;

(iii) s-au primit informaţii care indică faptul că a fost afectată eficienţa operaţională a aeronavei într-o măsură în care devine posibilă o aterizare de urgenţă;

(iv) se primeşte o informaţie sau devine în mod rezonabil sigur că aeronava este pe cale să efectueze sau a efectuat o aterizare de urgenţă.

Faza de pericol nu se aplică atunci când există certitudinea rezonabilă că aeronava şi persoanele aflate la bord nu sunt ameninţate de un pericol grav şi iminent şi nu necesită ajutor imediat.

(b) Notificarea trebuie să conţină următoarele informaţii, în ordinea precizată, în măsura în care sunt disponibile:

1) INCERFA, ALERFA sau DETRESFA, în funcţie de faza corespunzătoare a situaţiei de urgenţă;

2) agenţia şi persoana care apelează;

3) natura urgenţei;

4) informaţii semnificative din planul de zbor;

5) unitatea care a stabilit ultimul contact, ora şi mijloacele utilizate;

6) ultimul raport de poziţie şi modul în care a fost determinată aceasta;

7) culoarea şi mărcile distinctive ale aeronavei;

8) mărfurile periculoase transportate de aeronavă;

9) orice acţiune întreprinsă de biroul de raportare;

10) alte observaţii pertinente.

(c) Înainte de declararea fazei de pericol, unitatea de servicii de trafic aerian caută acele informaţii menţionate la litera (b) care nu sunt disponibile la momentul notificării unui centru de coordonare a operaţiunilor de salvare, în măsura în care timpul o permite şi dacă există certitudinea rezonabilă că se va declanşa această fază.

(d) În urma notificării specificate la litera (a), unităţile de servicii de trafic aerian furnizează fără întârziere centrului de coordonare a operaţiunilor de salvare oricare dintre elementele următoare:

1) orice informaţii suplimentare utile, în special cu privire la evoluţia stării de urgenţă prin fazele ulterioare;

2) informaţii potrivit cărora situaţia de urgenţă nu mai există.

[Poziţia ATS.TR.405 modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

ATS.TR.410 Utilizarea mijloacelor de comunicaţii

Unităţile de servicii de trafic aerian utilizează, potrivit necesităţilor, toate mijloacele de comunicaţii disponibile pentru a stabili şi pentru a menţine comunicaţia cu o aeronavă aflată în stare de urgenţă şi pentru a solicita noutăţi despre aeronavă.

ATS.TR.415 Trasarea traiectului de zbor al aeronavelor aflate în stare de urgenţă

Atunci când se consideră că există o stare de urgenţă, unitatea sau unităţile serviciilor de trafic aerian care sunt la curent cu situaţia de urgenţă trasează traiectul de zbor al aeronavei în cauză pe o hartă sau pe alt instrument adecvat pentru a determina poziţia următoare probabilă a aeronavei şi raza maximă de operare a acesteia de la ultima sa poziţie cunoscută.

ATS.TR.420 Informarea operatorului

(a) Atunci când un centru de control regional sau un centru de informare a zborurilor decide că o aeronavă se află în faza de incertitudine sau în faza de alarmă, respectivul centru înştiinţează, atunci când este posibil, operatorul aeronavei înainte de a înştiinţa centrul de coordonare a operaţiunilor de salvare

(b) Ori de câte ori este posibil, centrul de control regional sau centrul de informare a zborurilor comunică fără întârziere operatorului aeronavei toate informaţiile notificate centrului de coordonare a operaţiunilor de salvare.

ATS.TR.425 Informarea aeronavelor care operează în vecinătatea unei aeronave aflate în situaţie de urgenţă

(a) Atunci când o unitate de servicii de trafic aerian a stabilit că o aeronavă se află în stare de urgenţă, celelalte aeronave despre care se cunoaşte că se găsesc în vecinătatea aeronavei în cauză trebuie informate cu privire la natura urgenţei cât de curând posibil, cu excepţia situaţiilor prevăzute la litera (b).

(b) Atunci când o unitate de servicii de trafic aerian cunoaşte sau suspectează că o aeronavă face obiectul unei intervenţii ilicite, nu se face nicio referire la natura urgenţei în comunicaţiile aer-sol ale serviciilor de trafic aerian, cu excepţia cazului în care aeronava în cauză face prima o astfel de referire în comunicaţii şi există certitudinea că o asemenea referire nu va agrava situaţia.

Apendicele nr.1

la anexa nr.4

(partea ATS)

IDENTIFICAREA AERONAVELOR INDIVIDUALE

 PRIN UTILIZAREA CARACTERISTICII DE IDENTIFICARE

A AERONAVEI PRINTR-UN SEMNAL DE RĂSPUNS,

ASTFEL CUM PREVEDE ATS.OR.446 LITERA (B)

Caracteristica de identificare a aeronavei printr-un semnal de răspuns se utilizează pentru a se stabili identificarea individuală a aeronavei, după cum urmează:

(a) Furnizorul de servicii de trafic aerian declară administratorului de reţea volumele de spaţiu aerian în care se stabileşte identificarea individuală a aeronavelor utilizând caracteristica de identificare a aeronavei printr-un semnal de răspuns.

(b) Codul SSR de vizibilitate A1000 se alocă aeronavelor în cazul cărora identificarea individuală a aeronavei este stabilită prin utilizarea funcţiei de identificare a aeronavei printr-un semnal de răspuns.

(c) Cu excepţia cazului în care se aplică una dintre condiţiile prevăzute la litera (d), codul SSR de vizibilitate A1000 se alocă aeronavelor la decolare sau aeronavelor pentru care, în conformitate cu litera (g), este necesară o modificare a codului, atunci când se aplică următoarele condiţii:

1. identificarea aeronavei printr-un semnal de răspuns coincide cu înregistrarea corespunzătoare din planul de zbor pentru aeronava respectivă;

2. administratorul de reţea a comunicat faptul că respectiva aeronavă este eligibilă pentru alocarea codului SSR de vizibilitate A1000.

(d) Codul SSR de vizibilitate A1000 nu se alocă aeronavelor menţionate la litera (c) dacă se aplică oricare dintre în următoarele condiţii:

1. un furnizor de servicii de navigaţie aeriană care se confruntă cu întreruperi neplanificate în funcţionarea senzorilor de supraveghere de la sol a adoptat măsuri de urgenţă care necesită alocarea de coduri SSR discrete aeronavelor;

2. s-au adoptat măsuri militare de urgenţă cu caracter excepţional care impun furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană să aloce coduri SSR discrete aeronavelor;

3. o aeronavă eligibilă pentru alocarea codului SSR de vizibilitate A1000 stabilit în conformitate cu litera (c) iese sau este deviată în afara volumului de spaţiu aerian menţionat la litera (a).

(e) Aeronavelor cărora nu li s-a alocat codul SSR de vizibilitate A1000 prevăzut la litera (c) li se alocă un cod SSR care să fie conform cu o listă de alocare a codurilor convenită de statele membre ale Uniunii Europene (UE) în concertare cu ţările terţe.

(f) Atunci când unei aeronave i s-a alocat un cod SSR, se efectuează în cel mai scurt timp posibil o verificare care să confirme că pilotul a selectat un cod SSR identic cu cel alocat zborului.

(g) Codurile SSR alocate aeronavelor transferate de la furnizorii de servicii de trafic aerian din statele învecinate sunt automat verificate pentru a se vedea dacă alocările pot fi păstrate în conformitate cu o listă de alocare a codurilor convenită de statele membre UE în concertare cu ţările terţe.

(h) Cu furnizorii învecinaţi de servicii de navigaţie aeriană care realizează identificarea individuală a aeronavelor prin coduri SSR discrete se încheie acorduri formale care să cuprindă cel puţin:

1. o obligaţie pentru furnizorii de servicii de navigaţie aeriană învecinaţi de a transfera aeronave cu coduri SSR discrete verificate, alocate în conformitate cu o listă de alocare a codurilor convenită de statele membre UE în concertare cu ţările terţe;

2. o obligaţie de a informa unităţile acceptante cu privire la neregulile observate în funcţionarea componentelor sistemelor de supraveghere aeropurtate.

(i) Furnizorii de servicii de trafic aerian se asigură că alocarea de coduri SSR discrete, în conformitate cu o listă de alocare a codurilor convenită de statele membre UE în concertare cu ţările terţe pentru a stabili identificarea individuală a aeronavelor, se conformează următoarelor prevederi:

1. codurile SSR se alocă automat aeronavelor în conformitate cu o listă de alocare a codurilor convenită de statele membre în concertare cu ţările terţe;

2. codurile SSR alocate aeronavelor transferate de la furnizorii de servicii de navigaţie aeriană din statele învecinate sunt verificate pentru a se vedea dacă alocările pot fi păstrate în conformitate cu o listă de alocare a codurilor convenită de statele membre UE în concertare cu ţările terţe;

3. codurile SSR sunt clasificate în categorii diferite pentru a permite alocarea diferenţiată a codurilor;

4. codurile SSR din diferitele categorii menţionate la subpunctul 3 sunt alocate în funcţie de direcţiile zborurilor;

5. în cazul zborurilor efectuate în direcţii care nu intră în conflict este posibilă efectuarea de alocări multiple simultane ale aceluiaşi cod SSR;

6. controlorii sunt informaţi automat atunci când alocarea codurilor SSR este duplicată în mod neintenţionat.

[Apendicele nr.1 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Apendicele nr.2

la anexa nr.4

(partea ATS)

PROCESE CARE TREBUIE

IMPLEMENTATE PENTRU COORDONAREA AUTOMATĂ

CONFORM CERINŢELOR DE LA ATS.TR.230 LITERA (C)

A. Procesele obligatorii care trebuie implementate între unităţile care furnizează servicii de control regional sau, atunci când s-a convenit astfel, cu sau între alte unităţi de control al traficului aerian, sunt următoarele:

(a) Notificare

1. Informaţiile de zbor care fac obiectul procesului de notificare includ cel puţin următoarele elemente:

(i) identificarea aeronavei;

(ii) modul şi codul SSR (dacă este cazul);

(iii) aerodromul de plecare;

(iv) datele de estimare;

(v) aerodromul de destinaţie;

(vi) numărul şi tipul aeronavei;

(vii) tipul de zbor;

(viii) capacitatea şi starea echipamentelor.

2. Conţinutul legat de informaţiile privind "capacitatea şi starea echipamentelor" includ cel puţin nivelurile minime ale reducerii eşalonării verticale ("RSVM") şi capacitatea de a utiliza un ecart între canale de 8,33 kHz. În conformitate cu scrisorile de acord, pot fi incluse şi alte elemente.

3. Procesele de notificare se efectuează cel puţin o dată pentru fiecare zbor eligibil, planificat să traverseze limite, cu excepţia cazului în care zborul face obiectul unui proces de notificare şi de coordonare înainte de plecare.

4. Criteriile de eligibilitate pentru notificarea zborurilor care traversează limite se conformează scrisorilor de acord.

5. În cazul în care procesul de notificare nu poate fi efectuat în limitele unei perioade de timp convenite bilateral înainte de procesul de coordonare iniţială, acesta este integrat în procesul de coordonare iniţială.

6. Atunci când este executat, procesul de notificare precedă procesul de coordonare iniţială.

7. Procesul de notificare se repetă de fiecare dată când, înainte de procesul de coordonare iniţială, survine o modificare a oricăreia dintre următoarele date:

(i) punctul de coordonare (COP);

(ii) codul SSR prevăzut la transferul punctului de control;

(iii) aerodromul de destinaţie;

(iv) tipul de aeronavă;

(v) capacitatea şi starea echipamentelor.

8. Dacă se identifică o discrepanţă între datele transmise şi datele corespunzătoare din sistemul de primire sau dacă nu este disponibilă niciun fel de informaţie care ar necesita o acţiune corectivă la primirea datelor următoare de coordonare iniţială, această discrepanţă se comunică unui post de lucru adecvat al controlorului în vederea soluţionării.

9. Criterii de timp pentru iniţierea procesului de notificare:

(i) Procesul de notificare se iniţiază cu un număr de minute, determinat în conformitate cu un parametru definit, înaintea orei estimate pentru trecerea prin COP.

(ii) Parametrul (parametrii) de notificare se specifică în scrisorile de acord dintre unităţile ATC respective.

(iii) Parametrul (parametrii) de notificare poate (pot) fi definit (definiţi) separat pentru fiecare dintre punctele de coordonare.

(b) Coordonare iniţială

1. Pentru un zbor care face obiectul unei coordonări iniţiale, condiţiile convenite pentru transferul unui zbor sunt obligatorii din punct de vedere operaţional pentru ambele unităţi de control al traficului aerian, în afara cazului în care coordonarea este anulată sau revizuită.

2. Informaţiile privind zborul care face obiectul procesului de coordonare iniţială includ cel puţin următoarele elemente:

(i) identificarea aeronavei;

(ii) modul şi codul SSR;

(iii) aerodromul de plecare;

(iv) datele de estimare;

(v) aerodromul de destinaţie;

(vi) numărul şi tipul aeronavei;

(vii) tipul de zbor;

(viii) capacitatea şi starea echipamentelor.

3. Conţinutul legat de informaţiile privind "capacitatea şi starea echipamentelor" include cel puţin RSVM şi capacitatea de a utiliza un ecart între canale de 8,33 kHz. În conformitate cu acordurile bilaterale încheiate prin scrisorile de acord, pot fi incluse şi alte elemente.

4. Procesul de coordonare iniţială se efectuează pentru toate zborurile eligibile, planificate să traverseze limite.

5. Criteriile de eligibilitate pentru coordonarea iniţială a zborurilor care traversează limite se conformează cu scrisorile de acord.

6. Dacă nu a fost deja iniţiat manual, procesul de coordonare iniţială se iniţiază automat, în conformitate cu scrisorile de acord:

(i) cu o perioadă de timp convenită bilateral înainte de ora prevăzută pentru trecerea prin punctul de coordonare; sau

(ii) la momentul în care zborul se află la o distanţă convenită bilateral faţă de punctul de coordonare.

7. Procesul de coordonare iniţială a unui zbor se efectuează o singură dată, cu excepţia cazului în care se iniţiază procesul de anulare a coordonării.

8. În urma unui proces de anulare a coordonării, procesul de coordonare iniţială poată fi iniţiat din nou cu aceeaşi unitate.

9. Finalizarea procesului de coordonare iniţială, inclusiv confirmarea de la unitatea primitoare, se comunică unităţii care face transferul – în acel moment, zborul este considerat "coordonat".

10. În cazul în care nu este confirmată finalizarea procesului de coordonare iniţială, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru al controlorului care răspunde de coordonarea zborurilor din cadrul unităţii care efectuează transferul.

11. Informaţiile referitoare la coordonarea iniţială trebuie puse la dispoziţia postului de lucru adecvat al controlorului din unitatea primitoare.

(c) Revizuirea coordonării

1. Procesul de revizuire a coordonării trebuie să asigure legătura cu zborul coordonat anterior.

2. Pentru un zbor care face obiectul unui proces de revizuire a coordonării, condiţiile convenite pentru transferul unui zbor sunt obligatorii din punct de vedere operaţional pentru ambele unităţi de control al traficului aerian, în afara cazului în care coordonarea este anulată sau condiţiile fac obiectul unei revizuiri suplimentare.

3. Procesul de revizuire a coordonării trebuie să furnizeze următoarele informaţii, în cazul în care ele s-au modificat:

(i) modul şi codul SSR;

(ii) timpul şi nivelul de zbor estimat;

(iii) capacitatea şi starea echipamentelor.

4. Dacă există acorduri bilaterale în acest sens, datele privind revizuirea coordonării furnizează următoarele informaţii, în cazul în care ele s-au modificat:

(i) punctul de coordonare;

(ii) ruta.

5. Procesul de revizuire a coordonării poate avea loc o dată sau de mai multe ori cu unitatea cu care se coordonează la acel moment un zbor.

6. Procesul de revizuire a coordonării are loc atunci când:

(i) ora estimată pentru trecerea prin punctul de coordonare diferă de cea furnizată anterior cu o valoare care o depăşeşte pe cea convenită bilateral;

(ii) nivelul (nivelurile) de transfer, codul SSR sau capacitatea şi starea echipamentelor diferă de cele indicate anterior.

7. Dacă s-a convenit în mod bilateral, procesul de revizuire a coordonării trebuie să aibă loc de fiecare dată când survine o modificare a:

(i) punctului de coordonare;

(ii) rutei.

8. Finalizarea procesului de revizuire a coordonării, inclusiv confirmarea de la unitatea primitoare, se comunică unităţii care face transferul.

9. În cazul în care nu este confirmată finalizarea procesului de revizuire a coordonării, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru al controlorului responsabil cu coordonarea zborurilor din cadrul unităţii care efectuează transferul.

10. Procesul de revizuire a coordonării trebuie să aibă loc imediat după introducerea sau actualizarea datelor pertinente.

11. Procesul de revizuire a coordonării este inhibat atunci când zborul se află la o distanţă în timp sau în spaţiu, convenită bilateral, faţă de punctul de transfer al controlului, în conformitate cu scrisorile de acord.

12. Informaţiile referitoare la revizuirea coordonării trebuie puse la dispoziţia postului de lucru adecvat al controlorului din unitatea primitoare.

13. Dacă finalizarea procesului de revizuire a coordonării nu este confirmată în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, unitatea care face transferul trebuie să iniţieze o coordonare verbală.

(d) Anularea coordonării

1. Procesul de anulare a coordonării trebuie să asigure legătura cu procesul de notificare sau de coordonare precedentă care se anulează.

2. Procesul de anulare a coordonării are loc cu o unitate pentru un zbor coordonat atunci când:

(i) unitatea nu mai este unitatea următoare în ordinea de coordonare;

(ii) planul de zbor este anulat în unitatea care face transferul, iar coordonarea nu mai este relevantă;

(iii) de la unitatea precedentă se primeşte o informaţie de anulare a coordonării, referitoare la zborul respectiv.

3. Procesul de anulare a coordonării poate avea loc cu o unitate pentru un zbor notificat atunci când:

(i) unitatea nu mai este unitatea următoare în ordinea de coordonare;

(ii) planul de zbor este anulat în unitatea care face transferul, iar coordonarea nu mai este relevantă;

(iii) de la unitatea precedentă se primeşte o informaţie de anulare a coordonării, referitoare la zborul respectiv;

(iv) zborul este întârziat pe rută şi nu se poate stabili în mod automat o estimare revizuită.

4. Finalizarea procesului de anulare a coordonării, inclusiv confirmarea de la unitatea primitoare, se comunică unităţii care face transferul.

5. În cazul în care nu este confirmată finalizarea procesului de anulare a coordonării, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru al controlorului care răspunde de coordonarea zborurilor din cadrul unităţii care efectuează transferul.

6. Procesul de anulare a coordonării se pune la dispoziţia postului de lucru adecvat al controlorului din unitatea notificată sau din unitatea cu care se anulează coordonarea.

7. Dacă finalizarea procesului de anulare a coordonării nu este confirmată în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, unitatea care face transferul trebuie să iniţieze o coordonare verbală.

(e) Date de zbor de bază

1. Informaţiile care fac obiectul procesului privind datele de zbor de bază trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

(i) identificarea aeronavei;

(ii) modul şi codul SSR.

2. Toate informaţiile suplimentare furnizate de procesul privind datele de zbor de bază trebuie să facă obiectul unui acord bilateral.

3. Procesul privind datele de zbor de bază se execută în mod automat pentru fiecare zbor eligibil.

4. Criteriile de eligibilitate pentru datele de zbor de bază trebuie să fie în conformitate cu scrisorile de acord.

5. Finalizarea procesului privind datele de zbor de bază, inclusiv confirmarea de la unitatea primitoare, se comunică unităţii care furnizează datele.

6. Dacă finalizarea procesului privind datele de zbor de bază nu este confirmată, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru adecvat al controlorului din unitatea care furnizează datele.

(f) Modificarea datelor de zbor de bază

1. Procesul de modificare a datelor de zbor de bază trebuie să asigure legătura cu zborul care a făcut anterior obiectul unui proces privind datele de zbor de bază.

2. Alte informaţii legate de procesul modificării datelor de zbor de bază şi de criteriile aferente pentru furnizarea lor trebuie să facă obiectul unui acord bilateral.

3. Un proces de modificare a datelor de zbor de bază se efectuează numai pentru un zbor care a fost notificat anterior printr-un proces privind datele de zbor de bază.

4. Un proces de modificare a datelor de zbor de bază se iniţiază în mod automat în conformitate cu criteriile convenite bilateral.

5. Finalizarea procesului de modificare a datelor de zbor de bază, inclusiv confirmarea de la unitatea primitoare, se comunică unităţii care furnizează datele.

6. Dacă finalizarea procesului de modificare a datelor de zbor de bază nu este confirmată, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru adecvat al controlorului din unitatea care furnizează datele.

7. Informaţiile privind modificarea datelor de zbor de bază se pun la dispoziţia postului de lucru adecvat al controlorului din unitatea primitoare.

B. Atunci când unităţile în cauză convin să efectueze notificarea înainte de plecare, procesele de schimbare a frecvenţei sau de trecere pe control manual a comunicaţiilor sunt următoarele:

(a) Notificarea şi coordonarea înainte de plecare

1. Informaţiile care fac obiectul procesului de notificare şi coordonare înainte de plecare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

(i) identificarea aeronavei;

(ii) modul şi codul SSR (dacă este disponibil);

(iii) aerodromul de plecare;

(iv) ora estimată a decolării sau datele de estimare, conform celor convenite în mod bilateral;

(v) aerodromul de destinaţie;

(vi) numărul şi tipul aeronavei.

2. Informaţiile care fac obiectul procesului de notificare şi de coordonare înainte de plecare, furnizate de o unitate de control dintr-o regiune de control terminal (TMA) sau de un centru de control regional (ACC), trebuie să cuprindă următoarele elemente:

(i) tipul de zbor;

(ii) capacitatea şi starea echipamentelor.

3. Conţinutul legat de informaţiile privind "capacitatea şi starea echipamentelor" trebuie să includă cel puţin RSVM şi capacitatea de a utiliza un ecart între canale de 8,33 kHz.

4. Informaţiile privind "capacitatea şi starea echipamentelor" pot conţine şi alte elemente convenite bilateral în scrisorile de acord.

5. Procesul de notificare şi de coordonare înainte de plecare se efectuează o dată sau de mai multe ori pentru fiecare zbor eligibil planificat să traverseze limite, atunci când timpul de zbor de la plecare până la punctul de coordonare nu este suficient pentru executarea proceselor de coordonare iniţială sau de notificare.

6. Criteriile de eligibilitate pentru notificarea şi coordonarea înainte de plecare a zborurilor care traversează limite trebuie să fie în conformitate cu scrisorile de acord.

7. Procesul de notificare şi coordonare înainte de plecare se repetă de fiecare dată când survine o modificare a oricărui element al datelor care fac obiectul procesului precedent de notificare şi coordonare înainte de plecare.

8. Finalizarea procesului de notificare şi de coordonare înainte de plecare, inclusiv confirmarea de la unitatea primitoare, se comunică unităţii care face transferul.

9. În cazul în care nu este confirmată finalizarea procesului de notificare şi de coordonare înainte de plecare, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru al controlorului care răspunde de notificarea/coordonarea zborurilor din cadrul unităţii care efectuează transferul.

10. Informaţiile privind procesul de notificare şi de coordonare înainte de plecare se pun la dispoziţia postului de lucru adecvat al controlorului din unitatea notificată.

(b) Schimbarea frecvenţei

1. Informaţiile care fac obiectul procesului de schimbare a frecvenţei trebuie să includă identificarea aeronavei şi toate datele următoare, dacă sunt disponibile:

(i) indicarea autorizării;

(ii) nivelul de zbor autorizat;

(iii) capul/pista atribuit(ă) sau autorizarea directă;

(iv) viteza atribuită;

(v) viteza de urcare/coborâre atribuită.

2. În cazul în care se convine de comun acord, datele de schimbare a frecvenţei trebuie să conţină următoarele elemente:

(i) poziţia actuală a pistei;

(ii) frecvenţa care trebuie utilizată.

3. Procesul de schimbare a frecvenţei se iniţiază manual de către controlorul care face transferul.

4. Finalizarea procesului de schimbare a frecvenţei, inclusiv confirmarea de la unitatea acceptantă, se comunică unităţii ATC care face transferul.

5. Dacă finalizarea procesului de schimbare a frecvenţei nu este confirmată, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru adecvat al controlorului din unitatea ATC care face transferul.

6. Informaţiile privind schimbarea frecvenţei se transmit fără întârziere controlorului acceptant.

(c) Trecerea comunicaţiilor pe control manual

1. Informaţiile care fac obiectul procesului de trecere a comunicaţiilor pe control manual trebuie să includă cel puţin identificarea aeronavei.

2. Procesul de trecere a comunicaţiilor pe control manual se iniţiază de către unitatea acceptantă atunci când se stabilesc comunicaţiile.

3. Finalizarea procesului de trecere a comunicaţiilor pe control manual, inclusiv confirmarea de la unitatea care face transferul, se comunică unităţii ATC acceptante.

4. Dacă finalizarea procesului de trecere a comunicaţiilor pe control manual nu este confirmată, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru adecvat al controlorului din unitatea ATC acceptantă.

5. Informaţiile privind trecerea comunicaţiilor pe control manual se transmit imediat controlorului de la unitatea care face transferul.

(d) Notificarea intenţiei de traversare

1. Informaţiile care fac obiectul procesului de notificare a intenţiei de traversare trebuie să includă cel puţin:

(i) identificarea aeronavei;

(ii) modul şi codul SSR;

(iii) numărul şi tipul aeronavei;

(iv) identificatorul sectorului responsabil;

(v) ruta de traversare, indicându-se timpul şi nivelul de zbor estimate pentru fiecare punct de pe rută.

2. Procesul de notificare a intenţiei de traversare se iniţiază manual de către controlor sau în mod automat, după cum se descrie în scrisorile de acord.

3. Finalizarea procesului de notificare a intenţiei de traversare, inclusiv confirmarea unităţii notificate, se comunică unităţii care efectuează notificarea.

4. Dacă finalizarea procesului de notificare a intenţiei de traversare nu este confirmată, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la unitatea care efectuează notificarea.

5. Informaţiile privind notificarea intenţiei de traversare se pun la dispoziţia postului de lucru adecvat al controlorului din unitatea notificată.

(e) Solicitarea autorizaţiei de traversare

1. Informaţiile care fac obiectul procesului de solicitare a autorizaţiei de traversare trebuie să includă cel puţin:

(i) identificarea aeronavei;

(ii) modul şi codul SSR;

(iii) numărul şi tipul aeronavei;

(iv) identificatorul sectorului responsabil;

(v) ruta de traversare, indicându-se timpul şi nivelul de zbor estimate pentru fiecare punct de pe rută.

2. În cazul în care s-a convenit de comun acord, solicitarea autorizaţiei de traversare trebuie să conţină informaţii privind capacitatea şi starea echipamentelor.

3. Conţinutul informaţiilor privind "capacitatea şi starea echipamentului" trebuie să includă cel puţin capacitatea RVSM şi poate conţine alte elemente convenite bilateral.

4. Solicitarea autorizaţiei de traversare se iniţiază la latitudinea controlorului, în conformitate cu condiţiile specificate în scrisorile de acord.

5. Finalizarea procesului de solicitare a autorizaţiei de traversare, inclusiv confirmarea unităţii care primeşte solicitarea, se comunică unităţii care transmite solicitarea.

6. Dacă finalizarea procesului de solicitare a autorizaţiei de traversare nu este confirmată, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru adecvat al controlorului din unitatea care transmite solicitarea.

7. Informaţiile privind solicitarea autorizaţiei de traversare se pun la dispoziţia postului de lucru adecvat al controlorului din unitatea care primeşte solicitarea.

8. La un proces de solicitare a autorizaţiei de traversare se răspunde prin oricare dintre următoarelor acţiuni:

(i) acceptarea rutei şi a detaliilor de traversare a spaţiului aerian propuse;

(ii) o contrapropunere, incluzând o rută şi detalii diferite de traversare a spaţiului aerian, după cum se menţionează în secţiunea 6 de mai jos;

(iii) respingerea rutei şi a detaliilor de traversare a spaţiului aerian propuse.

9. Dacă nu se primeşte niciun răspuns operaţional într-un interval de timp convenit bilateral, se afişează o avertizare la postul de lucru adecvat din unitatea care transmite solicitarea.

(f) Contrapropunerea de traversare

1. Procesul de contrapropunere de traversare asigură legătura cu zborul coordonat anterior.

2. Informaţiile care fac obiectul procesului de contrapropunere de traversare include cel puţin:

(i) identificarea aeronavei;

(ii) ruta de traversare, indicându-se timpul şi nivelul de zbor estimate pentru fiecare punct de pe rută.

3. Contrapropunerea trebuie să conţină un nou nivel de zbor şi/sau o nouă rută.

4. Finalizarea procesului de contrapropunere de traversare, inclusiv confirmarea unităţii care a transmis iniţial solicitarea, se comunică unităţii care transmite contrapropunerea.

5. Dacă finalizarea procesului de contrapropunere de traversare nu este confirmată, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru adecvat al controlorului din unitatea care transmite contrapropunerea.

6. Informaţiile privind contrapropunerea de traversare se pun la dispoziţia postului de lucru adecvat al controlorului din unitatea care a transmis iniţial solicitarea.

7. Confirmarea prelucrării cu succes a informaţiilor privind contrapropunerea de traversare de către unitatea care a transmis iniţial solicitarea trebuie să fie urmată de un răspuns operaţional din partea unităţii care a transmis iniţial solicitarea.

8. Răspunsul operaţional la o contrapropunere de traversare este o acceptare sau o respingere, după caz.

9. În cazul în care nu se primeşte niciun răspuns operaţional într-un interval convenit de comun acord, se afişează o avertizare la postul de lucru adecvat al controlorului din unitatea care a transmis contrapropunerea.

(g) Anularea traversării

1. Procesul de anulare a traversării trebuie să asigure legătura cu procesul de notificare sau de coordonare precedentă care este anulat.

2. Unitatea responsabilă pentru zbor trebuie să iniţieze un proces de anulare a traversării în următoarele cazuri:

(i) zborul notificat anterior printr-un proces privind datele de zbor de bază nu va mai intra în spaţiul aerian al unităţii notificate sau nu mai prezintă interes pentru unitatea notificată;

(ii) traversarea nu se va efectua pe ruta menţionată informaţiile de notificare a intenţiei de traversare;

(iii) traversarea nu se va efectua în conformitate cu condiţiile în curs de negociere sau cu condiţiile convenite în urma unui dialog privind traversarea spaţiului aerian.

3. Un proces de anulare a traversării se declanşează automat sau manual printr-o intervenţie a controlorului, în conformitate cu scrisorile de acord.

4. Finalizarea procesului de anulare a traversării, inclusiv confirmarea unităţii notificate/unităţii care a primit solicitarea, se comunică unităţii care efectuează anularea.

5. Dacă finalizarea procesului de anulare a traversării nu este confirmată, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se afişează o avertizare la postul de lucru adecvat din unitatea care efectuează anularea.

6. Informaţiile privind anularea traversării se pun la dispoziţia postului de lucru adecvat al controlorului din unitatea care a fost notificată/care a primit solicitarea.

C. Între unităţile care furnizează servicii de control regional necesare pentru operarea următoarelor servicii de legături de date:

(i) capacitate de iniţiere a comunicaţiilor prin legături de date (DLIC);

(ii) managementul comunicaţiilor pentru controlul traficului aerian (ATC);

(iii) autorizare şi informare pentru ATC;

(iii) verificarea microfonului pentru ATC,

sau atunci când se convine astfel cu alte unităţi sau între acestea, următoarele procese trebuie să fie sprijinite de automatizare:

(a) Logon forward

1. Datele care fac obiectul procesului de logon forward trebuie să includă cel puţin următoarele elemente:

(i) identificarea aeronavei;

(ii) aerodromul de plecare;

(iii) aerodromul de destinaţie;

(iv) tipul de logon;

(v) parametrii de logon.

2. Se efectuează un singur proces de logon forward pentru fiecare zbor logat în sistemul de legături de date, planificat să traverseze limite pentru care se realizează logarea.

3. Procesul de logon forward se iniţiază în primul moment cronologic determinat sau imediat după acesta, în conformitate cu scrisorile de acord, după cum urmează:

(i) un număr de minute, determinat în conformitate cu un parametru definit, înainte de ora estimată pentru trecerea prin punctul de coordonare;

(ii) momentul în care zborul se găseşte la o distanţă convenită bilateral faţă de punctul de coordonare.

4. Criteriile de eligibilitate pentru procesul de logon forward trebuie să fie conforme cu scrisorile de acord.

5. Datele de logon forward se includ în datele de zbor corespondente în unitatea primitoare.

6. Statutul de logare al zborului poate fi afişat la postul de lucru adecvat al controlorului din unitatea primitoare.

7. Finalizarea procesului de logon forward, inclusiv confirmarea de la unitatea primitoare, se comunică unităţii care face transferul.

8. În cazul în care finalizarea procesului de logon forward nu este confirmată, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se iniţiază o solicitare adresată aeronavei pentru o legătură de date aer-sol.

(b) Următoarea autoritate notificată

1. Datele care fac obiectul procesului de notificare către următoarea autoritate trebuie să includă cel puţin următoarele elemente:

(i) identificarea aeronavei;

(ii) aerodromul de plecare;

(iii) aerodromul de destinaţie.

2. Pentru fiecare zbor eligibil care traversează limite, se efectuează un proces de notificare a autorităţii următoare.

3. Procesul de notificare a autorităţii următoare se iniţiază după confirmarea de către sistemul specific de la bord a cererii autorităţii succesive asupra datelor adresate aeronavei.

4. După prelucrarea corespunzătoare a informaţiilor privind notificarea autorităţii următoare, unitatea primitoare adresează aeronavei o cerere de iniţiere a comunicării de legături de date controlor-pilot (CPDLC).

5. Dacă informaţiile privind notificarea autorităţii următoare nu se primesc în conformitate cu un parametru de timp convenit bilateral, se aplică procedurile locale de către unitatea primitoare în vederea iniţierii comunicării de legături de date cu aeronava.

6. Finalizarea procesului privind notificarea autorităţii următoare, inclusiv confirmarea de la unitatea primitoare, se comunică unităţii care face transferul.

7. În cazul în care nu este confirmată finalizarea procesului de notificare a autorităţii următoare, în conformitate cu cerinţele aplicabile privind calitatea serviciilor, se iniţiază procedurile locale de către unitatea care efectuează transferul.

[Apendicele nr.2 introdus prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Anexa nr.5

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE FURNIZORILOR

DE SERVICII METEOROLOGICE

(partea MET)

SUBPARTEA A – CERINŢE ORGANIZAŢIONALE

SUPLIMENTARE APLICABILE FURNIZORILOR

DE SERVICII METEOROLOGICE (MET.OR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

MET.OR.100 Date şi informaţii meteorologice

(a) Un furnizor de servicii meteorologice trebuie să furnizeze operatorilor, membrilor echipajului de zbor, unităţilor de servicii de trafic aerian, unităţilor serviciilor de căutare şi salvare, operatorilor de aerodromuri, organismelor de investigare a accidentelor şi a incidentelor, precum şi altor furnizori de servicii şi actori din domeniul aviaţiei informaţiile meteorologice necesare pentru îndeplinirea funcţiilor lor, astfel cum sunt stabilite de AAC.

(b) Un furnizor de servicii meteorologice trebuie să confirme gradul de precizie de dorit la nivel operaţional al informaţiilor distribuite pentru operaţiuni, inclusiv sursa informaţiilor respective, asigurându-se în acelaşi timp că informaţiile sunt distribuite în timpul util şi sunt actualizate, după cum este necesar.

MET.OR.105 Păstrarea informaţiilor meteorologice

(a) Un furnizor de servicii meteorologice trebuie să păstreze informaţiile meteorologice emise pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile de la data emiterii.

(b) Respectivele informaţii meteorologice trebuie puse la dispoziţie, la cerere, pentru anchete sau investigaţii şi, în aceste scopuri, trebuie păstrate până în momentul încheierii anchetei sau investigaţiei.

MET.OR.110 Cerinţele privind schimbul de informaţii meteorologice

Un furnizor de servicii meteorologice trebuie să se asigure că dispune de sisteme şi de procese, precum şi de acces la facilităţile de telecomunicaţii adecvate pentru:

(a) a permite schimbul de informaţii meteorologice operaţionale cu alţi furnizori de servicii meteorologice;

(b) a furniza utilizatorilor informaţiile meteorologice necesare în timp util.

MET.OR.115 Buletinele meteorologice

Furnizorul de servicii meteorologice responsabil pentru zona în cauză trebuie să furnizeze buletine meteorologice utilizatorilor relevanţi.

MET.OR.120 Notificarea discrepanţelor către centrele mondiale de prognoze de zonă (WAFC)

Furnizorul de servicii meteorologice care utilizează prognozele WAFS SIGWX trebuie să notifice imediat WAFC în cauză dacă sunt detectate sau raportate discrepanţe semnificative faţă de prognozele WAFS SIGWX cu privire la:

(a) jivraj, turbulenţe, nori cumulonimbus care sunt obscurizaţi, frecvenţi, înglobaţi sau care apar la linia de gren, şi furtuni de nisip/furtuni de praf;

(b) erupţii vulcanice sau o eliberare de materiale radioactive în atmosferă, semnificative pentru operaţiunile cu aeronave.

SECŢIUNEA a 2-a – CERINŢE SPECIFICE

Capitolul 1 – Cerinţe aplicabile staţiilor meteorologice aeronautice

MET.OR.200 Rapoartele meteorologice şi alte informaţii

(a) O staţie meteorologică aeronautică trebuie să emită:

1. un raport local regulat la intervale fixe, destinat exclusiv difuzării pe aerodromul de origine;

2. un raport local special, destinat exclusiv difuzării pe aerodromul de origine;

3. METAR la intervale de jumătate de oră pe aerodromurile care deservesc operaţiuni de transport aerian comercial internaţional regulat, destinate difuzării dincolo de aerodromul de origine.

(b) În pofida dispoziţiilor literei (a) punctul 3, staţia meteorologică aeronautică poate emite METAR şi SPECI la intervale de o oră destinate a fi difuzate dincolo de aerodromul de origine, pentru aerodromuri care nu deservesc operaţiuni regulate de transport aerian comercial internaţional, conform celor stabilite de AAC.

(c) O staţie meteorologică aeronautică trebuie să informeze unităţile de servicii de trafic aerian şi serviciul de informare aeronautică al unui aerodrom cu privire la modificările stării de bună funcţionare a echipamentelor automate utilizate pentru evaluarea distanţei vizuale în lungul pistei.

(d) O staţie meteorologică aeronautică trebuie să raporteze unităţii de servicii de trafic aerian, unităţii de servicii de informare aeronautică şi centrului de veghe meteorologică asociate apariţia unei activităţi vulcanice preeruptive, a unor erupţii vulcanice şi a unui nor de cenuşă vulcanică.

(e) O staţie meteorologică aeronautică trebuie să stabilească o listă de criterii pentru furnizarea rapoartelor locale speciale, în colaborare cu unităţile ATS corespunzătoare, cu operatorii şi cu alţi actori vizaţi.

MET.OR.205 Raportarea elementelor meteorologice

O staţie meteorologică aeronautică trebuie să raporteze:

(a) direcţia şi viteza vântului la suprafaţă;

(b) vizibilitatea;

(c) distanţa vizuală în lungul pistei, dacă este cazul;

(d) condiţiile meteorologice de timp prezent la aerodrom şi în vecinătatea acestuia;

(e) norii;

(f) temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă;

(g) presiunea atmosferică;

(h) informaţii suplimentare, dacă este cazul.

În cazul în care este autorizată de AAC, pe aerodromurile care nu deservesc operaţiuni de transport aerian comercial internaţional regulat, o staţie meteorologică aeronautică poate raporta numai un subset de elemente meteorologice relevante pentru tipurile de zboruri de pe aerodromul respectiv. Acest set de date trebuie publicat în publicaţia de informare aeronautică.

MET.OR.210 Observarea elementelor meteorologice

O staţie meteorologică aeronautică trebuie să observe şi/sau să măsoare:

(a) direcţia şi viteza vântului la suprafaţă;

(b) vizibilitatea;

(c) distanţa vizuală în lungul pistei, dacă este cazul;

(d) condiţiile meteorologice de timp prezent la aerodrom şi în vecinătatea acestuia;

(e) norii;

(f) temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă;

(g) presiunea atmosferică;

(h) informaţii suplimentare, dacă este cazul.

În cazul în care este autorizată de AAC, pe aerodromurile care nu deservesc operaţiuni de transport aerian comercial internaţional regulat, o staţie meteorologică aeronautică poate observa şi/sau măsura numai un subset de elemente meteorologice relevante pentru tipurile de zboruri de pe aerodromul respectiv. Acest set de date trebuie publicat în publicaţia de informare aeronautică.

Capitolul 2 – Cerinţe aplicabile birourilor meteorologice de aerodrom

MET.OR.215 Prognozele şi alte informaţii

Un birou meteorologic de aerodrom trebuie:

(a) să pregătească şi/sau să obţină prognoze şi alte informaţii meteorologice relevante necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale pentru zborurile a căror asistenţă o asigură, astfel cum stabileşte AAC;

(b) să furnizeze prognoze şi/sau avertizări privind condiţiile meteorologice locale pe aerodromurile pentru care este responsabil;

(c) să urmărească în permanenţă prognozele şi avertizările şi, când este necesar, să emită prompt amendamente, precum şi să anuleze orice prognoză de acelaşi tip emisă anterior pentru acelaşi loc şi pentru aceeaşi perioadă de valabilitate sau pentru o parte a acesteia;

(d) să ofere instrucţiuni, consultaţie şi documentaţie de zbor membrilor echipajului de zbor şi/sau altui personal însărcinat cu operaţiuni de zbor;

(e) să furnizeze informaţii climatologice;

(f) să furnizeze unităţii de servicii de trafic aerian, unităţii de servicii de informare aeronautică şi centrului de veghe meteorologică asociate informaţiile primite referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă, o erupţie vulcanică sau un nor de cenuşă vulcanică;

(g) să furnizeze, dacă este cazul, informaţii meteorologice unităţilor serviciilor de căutare şi salvare şi să menţină o legătură permanentă cu unitatea (unităţile) serviciilor de căutare şi salvare pe parcursul unei operaţiuni de căutare şi salvare;

(h) să furnizeze informaţii meteorologice unităţilor de servicii de informare aeronautică relevante, dacă este necesar, pentru îndeplinirea funcţiilor acestora;

(i) să pregătească şi/sau să obţină prognoze şi alte informaţii meteorologice relevante necesare pentru îndeplinirea funcţiilor unităţilor ATS în conformitate cu MET.OR.242;

(j) să furnizeze unităţii de servicii de trafic aerian, unităţii de servicii de informare aeronautică şi centrului de veghe meteorologică asociate informaţiile primite referitoare la eliberarea unor materiale radioactive în atmosferă.

MET.OR.220 Prognozele de aerodrom

(a) Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să emită prognoze de aerodrom ca TAF la o anumită oră.

(b) Atunci când emite TAF, biroul meteorologic de aerodrom trebuie să se asigure că în orice moment dat este valabilă nu mai mult de o singură prognoză TAF la un aerodrom.

MET.OR.225 Prognozele pentru aterizare

(a) Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să pregătească prognozele pentru aterizare după cum stabileşte AAC.

(b) O astfel de prognoză pentru aterizare trebuie emisă sub forma unei prognoze TREND.

(c) Perioada de valabilitate a unei prognoze TREND este de 2 ore de la ora raportului care face parte din prognoza de aterizare.

MET.OR.230 Prognozele pentru decolare

Un birou meteorologic de aerodrom trebuie:

(a) să pregătească prognozele pentru decolare după cum stabileşte AAC;

(b) să furnizeze prognozele pentru decolare operatorilor şi membrilor echipajului de zbor, la cerere, în cele 3 ore care preced ora de plecare preconizată.

MET.OR.235 Avertizările de aerodrom şi avertizările şi alertele de forfecare a vântului

Un birou meteorologic de aerodrom trebuie:

(a) să furnizeze informaţii privind avertizările de aerodrom;

(b) să pregătească avertizări de forfecare a vântului pentru aerodromurile unde forfecarea vântului este considerată un factor de risc, în conformitate cu procedurile locale convenite cu unitatea ATS corespunzătoare şi cu operatorii vizaţi;

(c) să emită, la aerodromurile unde forfecarea vântului se detectează cu echipamente automate, aflate la sol, de detecţie sau de teledetecţie a forfecării vântului, alerte de forfecare a vântului generate de sistemele respective;

(d) să anuleze avertizările în cazul în care condiţiile nu mai sunt prezente şi/sau se preconizează că nu vor mai apărea la aerodromul respectiv.

MET.OR.240 Informaţiile destinate a fi utilizate de operator sau de echipajul de zbor

Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să furnizeze operatorilor şi membrilor echipajului de zbor cea mai recentă versiune disponibilă a următoarelor elemente:

(a) prognoze, provenite de la WAFS, ale elementelor enumerate la MET.OR.275 litera (a) subpunctele 1 şi 2;

(b) METAR sau SPECI, inclusiv TREND, TAF sau TAF modificată pentru aerodromurile de plecare şi pentru aerodromurile avute în vedere pentru aterizare, dar şi pentru aerodromurile de rezervă la decolare, aerodromurile de rezervă pe rută şi aerodromurile de rezervă la destinaţie;

(c) prognoze de aerodrom pentru decolare;

(d) SIGMET şi rapoarte speciale din zbor relevante pentru întreaga rută;

(e) informaţii consultative cu privire la cenuşa vulcanică, cicloanele tropicale şi condiţiile meteorologice spaţiale, relevante pentru întreaga rută;

(f) prognoze de zonă pentru zborurile la niveluri joase, elaborate în combinaţie cu emiterea AIRMET şi a AIRMET cu relevanţă pentru întreaga rută;

(g) avertizări de aerodrom pentru aerodromul local;

(h) imagini de la sateliţii meteorologici;

(i) informaţii de la radarele meteorologice de la sol.

MET.OR.242 Informaţiile care trebuie furnizate unităţilor de servicii de trafic aerian

(a) Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să furnizeze, dacă este necesar, turnului său de control de aerodrom asociat şi unităţii AFIS:

1. raportul local regulat, raportul local special, METAR, SPECI, TAF şi TREND şi modificările acestora;

2. SIGMET, AIRMET, avertizări şi alerte de forfecare a vântului şi avertizări de aerodrom;

3. orice informaţii meteorologice suplimentare convenite la nivel local, cum ar fi prognoze privind vântul la suprafaţă, pentru determinarea unor eventuale schimbări de pistă;

4. informaţiile primite referitoare la un nor de cenuşă vulcanică pentru care nu s-a emis încă un SIGMET, astfel cum s-a convenit între biroul meteorologic de aerodrom şi turnul de control de aerodrom sau unitatea AFIS în cauză;

5. informaţiile primite referitoare la o activitate vulcanică preeruptivă şi/sau la o erupţie vulcanică, astfel cum s-a convenit între biroul meteorologic de aerodrom şi turnul de control de aerodrom sau unitatea AFIS în cauză.

(b) Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să furnizeze unităţii de control de apropiere asociate:

1. raportul local regulat, raportul local special, METAR, SPECI, TAF şi TREND şi modificările acestora;

2. SIGMET, AIRMET, avertizările şi alertele de forfecare a vântului, rapoartele din zbor speciale corespunzătoare şi avertizări de aerodrom;

3. orice informaţii meteorologice suplimentare convenite la nivel local;

4. informaţiile primite referitoare la un nor de cenuşă vulcanică pentru care nu s-a emis încă un SIGMET, astfel cum s-a convenit între biroul meteorologic de aerodrom şi unitatea de control de apropiere vizată;

5. informaţiile primite referitoare la o activitate vulcanică preeruptivă şi/sau la o erupţie vulcanică, astfel cum s-a convenit între biroul meteorologic de aerodrom şi unitatea de control de apropiere vizată.

Capitolul 3 – Cerinţe aplicabile centrelor de veghe meteorologică

MET.OR.245 Veghea meteorologică şi alte informaţii

În zona sa de responsabilitate, centrul de veghe meteorologică trebuie:

(a) să ţină în continuu sub supraveghere condiţiile meteorologice care afectează operaţiunile de zbor;

(b) să se coordoneze cu organizaţia responsabilă de furnizarea NOTAM şi/sau ASHTAM pentru a se asigura că informaţiile meteorologice cu privire la cenuşa vulcanică incluse în SIGMET şi NOTAM şi/sau ASHTAM sunt consecvente;

(c) să îşi coordoneze activitatea cu observatoarele vulcanice selectate pentru a se asigura că informaţiile privind activitatea vulcanică sunt recepţionate eficient şi în timp util;

(d) să furnizeze VAAC asociat informaţiile primite referitoare la o activitate vulcanică preeruptivă, o erupţie vulcanică şi un nor de cenuşă vulcanică pentru care nu s-a emis încă un SIGMET;

(e) să furnizeze unităţilor sale de servicii de informare aeronautică informaţiile primite cu privire la eliberarea de materiale radioactive în atmosferă în zona sau în zonele adiacente pe care le ţine sub supraveghere şi pentru care nu s-a emis încă un SIGMET;

(f) să furnizeze centrului său regional de control şi centrului său de informare a zborurilor (ACC/FIC) asociate, după cum este necesar:

1. METAR şi SPECI, inclusiv date actuale privind presiunea pentru aerodromuri şi alte locaţii, TAF, TREND şi modificările acestora;

2. prognoze privind vântul în altitudine, temperaturile în altitudine şi fenomenele meteorologice semnificative pe rută, precum şi modificările acestora, SIGMET şi AIRMET şi rapoarte speciale din zbor corespunzătoare;

3. orice alte informaţii meteorologice solicitate de ACC/FIC pentru a răspunde solicitărilor de la aeronavele în zbor;

4. informaţiile relevante primite în legătură cu un nor de cenuşă vulcanică pentru care nu s-a emis încă un SIGMET, astfel cum s-a convenit între centrul de veghe meteorologică şi ACC/FIC;

5. informaţiile relevante primite în legătură cu eliberarea de materiale radioactive în atmosferă, astfel cum s-a convenit între centrul de veghe meteorologică şi ACC/FIC;

6. avertizări privind cicloanele tropicale, emise de un TCAC în zona sa de responsabilitate;

7. avertizări privind cenuşa vulcanică, emise de un VAAC în zona sa de responsabilitate;

8. informaţii primite în legătură cu o activitate vulcanică preeruptivă şi/sau o erupţie vulcanică, astfel cum s-a convenit între centrul de veghe meteorologică şi ACC/FIC;

(g) atunci când sunt disponibile astfel de informaţii, să furnizeze unităţilor de servicii de trafic aerian relevante, în conformitate cu acordul local, informaţii cu privire la eliberarea în atmosferă a unor substanţe chimice toxice care ar putea afecta spaţiul aerian utilizat de zborurile din zona sa de responsabilitate.

MET.OR.250 SIGMET

Un centru de veghe meteorologică trebuie:

(a) să emită SIGMET;

(b) să se asigure că SIGMET este anulat în cazul în care fenomenele nu mai sunt prezente sau în cazul în care se preconizează că acestea nu vor mai apărea în zona care face obiectul SIGMET;

(c) să se asigure că perioada de valabilitate a unui SIGMET nu este mai mare de 4 ore, iar în cazul special al SIGMET privind norii de cenuşă vulcanică şi cicloanele tropicale, aceasta se prelungeşte până la 6 ore;

(d) să se asigure că SIGMET sunt emise cu cel mult 4 ore înainte de începerea perioadei de valabilitate. În cazul special al SIGMET privind norii de cenuşă vulcanică şi cicloanele tropicale, SIGMET sunt emise cât mai curând posibil, dar nu cu mai mult de 12 ore înainte de începerea perioadei de valabilitate, şi sunt actualizate cel puţin o dată la 6 ore.

MET.OR.255 AIRMET

Un centru de veghe meteorologică trebuie:

(a) să emită AIRMET atunci când AAC a stabilit că densitatea traficului care operează sub nivelul de zbor 100 sau până la nivelul de zbor 150 în zonele muntoase, sau la un nivel mai ridicat, dacă este necesar, impune emiterea AIRMET în combinaţie cu prognoze de zonă pentru zborurile la niveluri joase;

(b) să anuleze AIRMET în cazul în care fenomenele nu mai sunt prezente sau în cazul în care se preconizează că acestea nu vor mai apărea în zonă;

(c) să se asigure că perioada de valabilitate a unui AIRMET nu depăşeşte 4 ore.

MET.OR.260 Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase

Un centru de veghe meteorologică trebuie să se asigure că:

(a) în cazul în care AIRMET este emis în combinaţie cu prognoze de zonă pentru zborurile la niveluri joase în conformitate cu MET.OR.255 litera (a), prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase sunt emise la fiecare 6 ore pentru o perioadă de valabilitate de 6 ore şi sunt transmise centrelor de veghe meteorologică vizate cel târziu cu 1 oră înainte de începerea perioadei lor de valabilitate;

(b) în cazul în care AAC stabileşte că densitatea traficului care operează sub nivelul de zbor 100 sau până la nivelul de zbor 150 în zonele muntoase, sau până la un nivel mai ridicat, dacă este necesar, impune emiterea regulată de prognoze de zonă pentru zborurile la niveluri joase, dar nu în combinaţie cu AIRMET, frecvenţa emiterii, forma şi perioada fixă sau de valabilitate a prognozei de zonă pentru zborurile la niveluri joase, precum şi criteriile de modificare a acestora sunt cele stabilite de AAC.

Capitolul 4 – Cerinţe aplicabile centrelor consultative

pentru cenuşă vulcanică (VAAC)

MET.OR.265 Responsabilităţile centrului consultativ pentru cenuşă vulcanică

În zona sa de responsabilitate, VAAC trebuie:

(a) în cazul în care un vulcan a erupt ori se preconizează că va erupe sau în cazul în care se raportează prezenţa cenuşii vulcanice, să emită informaţii consultative cu privire la întinderea şi deplasarea prognozată a norului de cenuşă vulcanică:

1. celulei europene de coordonare a crizelor în sectorul aviaţiei;

2. centrelor de veghe meteorologică care deservesc regiunile de informare a zborurilor din zona sa de responsabilitate care pot fi afectate;

3. operatorilor, centrelor regionale de control şi centrelor de informare a zborurilor care deservesc regiunile de informare a zborurilor din zona sa de responsabilitate care pot fi afectate;

4. WAFC, băncilor internaţionale de date OPMET, birourilor NOTAM internaţionale şi centrelor desemnate prin acord regional de navigaţie aeriană să opereze serviciile fixe aeronautice online;

5. altor VAAC ale căror zone de responsabilitate pot fi afectate;

(b) să îşi coordoneze activitatea cu observatoarele vulcanice selectate pentru a se asigura că informaţiile privind activitatea vulcanică sunt recepţionate eficient şi în timp util;

(c) să furnizeze informaţiile meteorologice consultative menţionate la litera (a) cel puţin o dată la 6 ore până în momentul în care norul de cenuşă vulcanică nu mai este identificabil cu ajutorul datelor furnizate de sateliţi, nu se mai primesc rapoarte meteorologice suplimentare cu privire la cenuşa vulcanică din zona respectivă şi nu se mai raportează nicio altă erupţie a vulcanului şi

(d) să menţină o supraveghere de 24 de ore.

Capitolul 5 – Cerinţe aplicabile centrelor consultative

pentru cicloane tropicale (TCAC)

MET.OR.270 Responsabilităţile centrului consultativ pentru cicloane tropicale

În zona sa de responsabilitate, TCAC trebuie să emită:

(a) informaţii consultative privind poziţia centrului ciclonului, direcţia şi viteza de deplasare a acestuia, presiunea în centru şi vântul maxim la suprafaţă lângă centru:

(1) centrele de veghe meteorologică din zona sa de responsabilitate;

(2) alte TCAC ale căror zone de responsabilitate pot fi afectate;

(3) WAFC, băncile internaţionale de date OPMET şi centrele responsabile de operarea serviciilor fixe aeronautice online;

(4) informaţii consultative actualizate către centrele de veghe meteorologică pentru fiecare ciclon tropical, după cum este necesar, dar cel puţin o dată la 6 ore.

Capitolul 6 – Cerinţe aplicabile centrelor mondiale

de prognoze de zonă (WAFC)

MET.OR.275 Responsabilităţile centrului mondial de prognoze de zonă

(a) WAFC trebuie să emită:

1. prognoze în puncte de grilă la nivel global privind:

(i) vântul în altitudine;

(ii) temperatura şi umiditatea în altitudine;

(iii) altitudinea geopotenţială a nivelurilor de zbor;

(iv) nivelul de zbor şi temperatura tropopauzei;

(v) direcţia, viteza şi nivelul de zbor ale vântului maxim;

(vi) norii cumulonimbus;

(vii) jivrajul;

(viii) turbulenţele;

2. prognoze globale ale fenomenelor meteorologice semnificative (SIGWX), inclusiv activitatea vulcanică şi eliberarea de materiale radioactive;

(b) WAFC trebuie să se asigure că produsele sistemului mondial de prognoze de zonă sub formă digitală sunt transmise utilizând tehnici de comunicaţii de date binare.

SUBPARTEA B – CERINŢE TEHNICE APLICABILE FURNIZORILOR

DE SERVICII METEOROLOGICE (MET.TR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

MET.TR.115 Buletinele meteorologice

(a) Buletinele meteorologice trebuie să fie difuzate utilizând tipuri de date şi formulare de coduri specifice adecvate informaţiilor furnizate.

(b) Buletinele meteorologice care conţin informaţii meteorologice operaţionale trebuie să fie difuzate prin intermediul unor sisteme de comunicare adecvate informaţiilor furnizate şi utilizatorilor cărora le sunt destinate.

SECŢIUNEA a 2-a – CERINŢE SPECIFICE

Capitolul 1 – Cerinţe tehnice aplicabile staţiilor

meteorologice aeronautice

MET.TR.200 Rapoartele meteorologice şi alte informaţii

(a) Raportul local regulat, raportul local special, METAR şi SPECI trebuie să conţină următoarele elemente în ordinea indicată:

1. identificarea tipului de raport;

2. indicatorul de localizare;

3. ora la care se efectuează observaţia;

4. identificarea unui raport automat sau a lipsei unui raport, atunci când este cazul;

5. direcţia şi viteza vântului la suprafaţă;

6. vizibilitatea;

7. distanţa vizuală în lungul pistei, atunci când sunt îndeplinite criteriile de raportare;

8. condiţiile meteorologice de timp prezent;

9. nebulozitatea, tipul norilor numai pentru norii cumulonimbus şi norii cumulus congestus şi înălţimea bazei norilor sau, dacă este măsurată, vizibilitatea verticală;

10. temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă;

11. QNH şi, dacă este cazul, în raportul local regulat şi în raportul local special, QFE;

12. informaţii suplimentare, dacă este cazul.

(b) În raportul local regulat şi în raportul local special:

1. dacă vântul la suprafaţă se observă din mai multe puncte localizate de-a lungul pistei, trebuie indicată localizarea punctelor pentru care sunt reprezentative aceste valori;

2. dacă există mai mult de o pistă în serviciu şi se observă vântul la suprafaţă în relaţie cu aceste piste, trebuie indicate valorile vântului disponibile pentru fiecare pistă şi trebuie raportate pistele la care se referă valorile respective;

3. când sunt raportate variaţii faţă de direcţia medie a vântului în conformitate cu MET.TR.205 litera (a) subpunctul 3(ii)(B), trebuie raportate cele două direcţii extreme între care a variat vântul la suprafaţă;

4. când sunt raportate variaţii de la viteza medie a vântului (rafale) în conformitate cu MET.TR.205 litera (a) subpunctul 3(iii), acestea trebuie raportate ca valori maxime şi minime atinse ale vitezei vântului.

(c) METAR şi SPECI

1. METAR şi SPECI se emit în conformitate cu modelul stabilit în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

2. METAR trebuie prezentat spre transmitere la cel mult 5 minute de la ora efectivă la care s-a efectuat observaţia.

(d) Informaţiile privind vizibilitatea, distanţa vizuală în lungul pistei, condiţiile meteorologice de timp prezent şi nebulozitatea, tipul norilor şi înălţimea bazei norilor trebuie înlocuite în toate rapoartele meteorologice cu termenul "CAVOK" atunci când apar simultan următoarele condiţii meteorologice la efectuarea observaţiei:

1. vizibilitate, 10 km sau mai mare, iar cea mai mică vizibilitate nu este raportată;

2. lipsa oricăror nori semnificativi din punct de vedere operaţional;

3. lipsa oricăror fenomene meteorologice semnificative pentru aviaţie.

(e) Lista criteriilor pentru furnizarea raportului local special trebuie să includă:

1. valorile cele mai apropiate de minimele de operare ale operatorilor care utilizează aerodromul;

2. valorile care îndeplinesc alte cerinţe locale ale unităţilor de servicii de trafic aerian (ATS) şi ale operatorilor;

3. o creştere a temperaturii aerului de 2°C sau mai mare faţă de cea indicată în ultimul raport local sau o valoare de prag alternativă convenită între furnizorii de servicii meteorologice, unitatea ATS corespunzătoare şi operatorii vizaţi;

4. informaţiile suplimentare disponibile în ceea ce priveşte apariţia unor condiţii meteorologice semnificative în zonele de apropiere şi de urcare iniţială;

5. atunci când se aplică proceduri de reducere a zgomotului şi variaţia faţă de viteza medie a vântului la suprafaţă s-a modificat cu 5 kt sau mai mult faţă de cea din momentul ultimului raport local, viteza medie înainte şi/sau după modificare fiind de 15 kt sau mai mult;

6. atunci când direcţia medie a vântului la suprafaţă s-a modificat cu 60° sau mai mult faţă de cea inclusă în ultimul raport, viteza medie înainte şi/sau după modificare fiind de 10 kt sau mai mare;

7. atunci când viteza medie a vântului la suprafaţă s-a modificat cu 10 kt sau mai mult faţă de cea indicată în ultimul raport local;

8. atunci când variaţia faţă de viteza medie a vântului la suprafaţă (rafale) s-a modificat cu 10 kt sau mai mult faţă de cea din momentul ultimului raport local, viteza medie înainte şi/sau după modificare fiind de 15 kt sau mai mare;

9. atunci când apar, încetează sau se modifică în intensitate oricare dintre următoarele fenomene meteorologice:

(i) precipitaţii care îngheaţă;

(ii) precipitaţii moderate sau puternice, inclusiv averse şi

(iii) oraj cu precipitaţii;

10. atunci când apar sau încetează oricare dintre următoarele fenomene meteorologice:

(i) ceaţă care îngheaţă;

(ii) oraj fără precipitaţii;

11. atunci când nebulozitatea unui strat de nori sub 1 500 ft (450 m) se modifică:

(i) de la SCT (împrăştiat) sau mai puţin la BKN (fragmentat) sau OVC (total acoperit) sau

(ii) de la BKN sau OVC la SCT sau mai puţin.

(f) Dacă furnizorul de servicii meteorologice şi AAC convin astfel, trebuie emise rapoarte locale speciale şi SPECI, atunci când este cazul, de fiecare dată când apar următoarele modificări:

1. când vântul se modifică la valori semnificative din punct de vedere operaţional; valorile de prag trebuie stabilite de furnizorul de servicii meteorologice, în consultare cu unitatea ATS corespunzătoare şi cu operatorii vizaţi, luând în considerare modificări ale vântului care:

(i) necesită o schimbare a pistei (pistelor) în serviciu;

(ii) indică faptul că componentele vântului de spate şi ale vântului din lateral pe pistă au variat la valori care reprezintă principalele limite de operare pentru aeronavele tipice care operează pe aerodrom;

2. când vizibilitatea se îmbunătăţeşte şi atinge sau trece printr-una sau mai multe dintre următoarele valori ori când vizibilitatea se deteriorează şi trece printr-una sau mai multe dintre următoarele valori:

(i) 800, 1 500 sau 3 000 m;

(ii) 5 000 m, în cazurile în care un număr semnificativ de zboruri sunt operate în conformitate cu regulile de zbor la vedere;

3. când distanţa vizuală în lungul pistei se îmbunătăţeşte şi atinge sau trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori ori când distanţa vizuală în lungul pistei se deteriorează şi trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori: 50, 175, 300, 550 sau 800 m;

4. atunci când apar, încetează sau se modifică în intensitate oricare dintre următoarele fenomene meteorologice:

(i) furtună de praf;

(ii) furtună de nisip;

(iii) nor în formă de pâlnie (tornadă sau trombă marină);

5. atunci când apar sau încetează oricare dintre următoarele fenomene meteorologice:

(i) transport la sol de praf, de nisip sau de zăpadă;

(ii) transport la înălţime de praf, de nisip sau de zăpadă;

(iii) gren;

6. când înălţimea bazei celui mai de jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC se ridică şi atinge sau trece printr-una sau mai multe dintre următoarele valori ori când înălţimea bazei celui mai de jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC coboară şi trece printr-una sau mai multe dintre următoarele valori:

(i) 100, 200, 500 sau 1 000 ft

(ii) 1 500 ft, în cazurile în care un număr semnificativ de zboruri sunt operate în conformitate cu regulile de zbor la vedere;

7. când cerul este invizibil şi vizibilitatea verticală se îmbunătăţeşte şi atinge sau trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori ori când vizibilitatea verticală se deteriorează şi trece prin una sau mai multe dintre următoarele valori: 100, 200, 500 sau 1 000 ft;

8. orice alte criterii bazate pe minimele de operare locale ale aerodromului, astfel cum s-a convenit între furnizorii de servicii meteorologice şi operatori.

MET.TR.205 Raportarea elementelor meteorologice

(a) Direcţia şi viteza vântului la suprafaţă

1. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI, direcţia şi viteza vântului la suprafaţă trebuie raportate în multipli de 10 grade adevărate, respectiv de 1 kt.

2. Orice valoare observată care nu se încadrează în scala de raportare utilizată trebuie rotunjită la cea mai apropiată treaptă de pe scală.

3. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI:

(i) trebuie indicate unităţile de măsură utilizate pentru viteza vântului;

(ii) variaţiile faţă de direcţia medie a vântului în ultimele 10 minute trebuie raportate după cum urmează, dacă variaţia totală este de 60° sau mai mare:

(A) când variaţia totală este mai mare sau egală cu 60° şi mai mică de 180°, iar viteza vântului este de 3 kt sau mai mare, aceste variaţii de direcţie se raportează drept cele două direcţii extreme între care a variat vântul la suprafaţă;

(B) când variaţia totală este mai mare sau egală cu 60° şi mai mică de 180°, iar viteza vântului este mai mică de 3 kt, direcţia vântului se raportează ca variabilă fără a se indica o direcţie medie a vântului;

(C) când variaţia totală este mai mare sau egală cu 180°, direcţia vântului se raportează ca variabilă fără a se indica o direcţie medie a vântului;

(iii) variaţiile faţă de viteza medie a vântului (rafale) în cursul ultimelor 10 minute trebuie raportate când viteza maximă a vântului depăşeşte viteza medie cu:

(A) 5 kt sau mai mult în raportul local regulat şi în raportul local special atunci când se aplică proceduri de reducere a zgomotului;

(B) 10 kt sau mai mult în celelalte cazuri;

(iv) când se raportează o viteză a vântului mai mică de 1 kt, se raportează ca vânt calm;

(v) când se raportează o viteză a vântului de 100 kt sau mai mare, se raportează ca fiind peste 99 kt;

(vi) când se raportează variaţii faţă de viteza medie a vântului (rafale) în conformitate cu MET.TR.205 litera (a), trebuie raportată valoarea maximă a vitezei vântului atinsă;

(vii) când direcţia şi/sau viteza vântului prezintă o discontinuitate marcată în decursul perioadei de 10 minute, trebuie raportate numai variaţiile faţă de direcţia medie a vântului şi viteza medie a vântului care au fost observate după discontinuitatea respectivă.

(b) Vizibilitatea

1. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI, vizibilitatea trebuie raportată în multipli de 50 m atunci când vizibilitatea este mai mică de 800 m; în multipli de 100 m atunci când este mai mare sau egală cu 800 m, dar mai mică de 5 km; în multipli de un kilometru atunci când vizibilitatea este mai mare sau egală cu 5 km, dar mai mică de 10 km şi trebuie indicată ca fiind de 10 km atunci când vizibilitatea este mai mare sau egală cu 10 km, cu excepţia cazului în care se aplică condiţiile de utilizare a CAVOK.

2. Orice valoare observată care nu se încadrează în scala de raportare utilizată trebuie rotunjită la cea mai apropiată treaptă inferioară de pe scală.

3. În raportul local regulat şi în raportul local special, vizibilitatea în lungul pistei sau pistelor trebuie raportată împreună cu unităţile de măsură utilizate pentru a indica vizibilitatea.

(c) Distanţa vizuală în lungul pistei (RVR)

1. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI, RVR trebuie să fie:

(i) raportată pe tot parcursul perioadelor în care vizibilitatea sau distanţa vizuală în lungul pistei este mai mică de 1 500 m;

(ii) raportată în multipli de 25 m atunci când este mai mică de 400 m; în multipli de 50 m atunci când este între 400 şi 800 m şi în multipli de 100 m atunci când depăşeşte 800 m.

2. Orice valoare observată care nu se încadrează în scala de raportare utilizată trebuie rotunjită la cea mai apropiată treaptă inferioară de pe scală.

3. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI:

(i) când RVR depăşeşte valoarea maximă care poate fi determinată de sistemul utilizat, aceasta se raportează utilizând abrevierea "ABV" în raportul local regulat şi în raportul local special şi abrevierea "P" în METAR şi în SPECI, urmată de valoarea maximă care poate fi determinată de sistem;

(ii) când RVR se situează sub valoarea minimă care poate fi determinată de sistemul utilizat, aceasta se raportează utilizând abrevierea "BLW" în raportul local regulat şi în raportul local special şi abrevierea "M" în METAR şi în SPECI, urmată de valoarea minimă care poate fi determinată de sistem

4. În raportul local regulat şi în raportul local special:

(i) trebuie incluse unităţile de măsură utilizate;

(ii) dacă RVR este observată numai de la o singură locaţie de-a lungul pistei, cum ar fi zona de contact, aceasta se include fără nicio indicaţie de localizare;

(iii) dacă RVR este observată de la mai mult de o locaţie de-a lungul pistei, valoarea reprezentativă pentru zona de contact trebuie raportată prima, urmată de valorile reprezentative pentru punctul de mijloc şi extremitatea pistei şi trebuie indicate locaţiile pentru care aceste valori sunt reprezentative;

(iv) dacă există mai mult de o pistă în serviciu, trebuie raportate valorile RVR disponibile pentru fiecare pistă şi trebuie indicate pistele la care se referă valorile respective.

(d) Fenomenele meteorologice de timp prezent

1. În raportul local regulat şi în raportul local special, fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate în funcţie de tipul şi de caracteristicile lor şi trebuie calificate în funcţie de intensitatea lor, după caz.

2. În METAR şi în SPECI, fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate în funcţie de tipul şi de caracteristicile lor şi trebuie calificate în funcţie de intensitatea lor sau de proximitatea faţă de aerodrom, după caz.

3. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI, trebuie raportate următoarele caracteristici ale fenomenelor meteorologice de timp prezent, după cum este necesar, utilizând abrevierile acestora şi criteriile relevante, după caz:

(i) Oraj (TS)

Se utilizează pentru a raporta un oraj cu precipitaţii. Atunci când se aud tunete sau se detectează fulgere pe aerodrom în timpul perioadei de 10 minute care precedă ora la care se efectuează observaţia, dar nu se observă precipitaţii pe aerodrom, trebuie utilizată abrevierea "TS" fără calificativ.

(ii) Care îngheaţă (FZ)

Picături de apă sau precipitaţii suprarăcite se utilizează pentru tipurile de fenomene meteorologice de timp prezent în conformitate cu cerinţele tehnice stabilite de AAC.

4. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI:

(i) trebuie utilizate una sau mai multe abrevieri pentru condiţiile meteorologice de timp prezent, până la maximum trei abrevieri, după cum este necesar, împreună cu indicarea, dacă este cazul, a caracteristicilor şi a intensităţii sau a proximităţii lor faţă de aerodrom, pentru a oferi o descriere completă a condiţiilor meteorologice de timp prezent semnificative pentru operaţiunile de zbor;

(ii) indicarea intensităţii sau a proximităţii, după caz, trebuie raportată prima, urmată de caracteristicile, respectiv de tipul fenomenelor meteorologice;

(iii) dacă se observă două tipuri diferite de condiţii meteorologice, acestea trebuie raportate în două grupuri separate, unde indicatorul de intensitate sau de proximitate se referă la fenomenul meteorologic care urmează după indicatorul respectiv. Cu toate acestea, diferite tipuri de precipitaţii care se manifestă la momentul observării trebuie raportate ca un singur grup cu tipul de precipitaţii predominant raportat primul şi precedat de un singur calificativ de intensitate care se referă la intensitatea precipitaţiilor totale.

(e) Norii

1. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI, înălţimea bazei norilor trebuie raportată în multipli de 100 ft până la 10 000 ft şi în multipli de 1 000 ft atunci când depăşeşte 10 000 ft.

2. Orice valoare observată care nu se încadrează în scala de raportare utilizată trebuie rotunjită la cea mai apropiată treaptă inferioară de pe scală.

3. În raportul local regulat şi în raportul local special:

(i) trebuie indicate unităţile de măsură utilizate pentru înălţimea bazei norilor şi vizibilitatea verticală;

(ii) dacă există mai mult de o pistă în serviciu şi înălţimile bazelor norilor se observă cu ajutorul instrumentelor pentru aceste piste, trebuie raportate înălţimile bazelor norilor disponibile pentru fiecare pistă şi trebuie indicate pistele la care se referă valorile respective.

(f) Temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă

1. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI, temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă trebuie raportate în multipli de grade Celsius întregi.

2. Orice valoare observată care nu se încadrează în scala de raportare utilizată trebuie rotunjită la cel mai apropiat grad Celsius întreg, iar valorile observate a căror primă zecimală este 5 (0,5^o) trebuie rotunjite la gradul Celsius întreg imediat superior.

3. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI trebuie identificate temperaturile situate sub 0 °C.

(g) Presiunea atmosferică

1. În raportul local regulat, în raportul local special, în METAR şi în SPECI, QNH şi QFE trebuie calculate în zecimi de hectopascali şi raportate în multipli de hectopascali întregi, folosind patru cifre.

2. Orice valoare observată care nu se încadrează în scala de raportare utilizată trebuie rotunjită la hectopascalul întreg imediat inferior.

3. În raportul local regulat şi în raportul local special:

(i) trebuie inclusă QNH;

(ii) QFE trebuie inclusă dacă este solicitată de utilizatori sau, dacă s-a convenit astfel la nivel local între furnizorul de servicii meteorologice, unitatea ATS şi operatorii vizaţi, în mod regulat;

(iii) trebuie incluse unităţile de măsură utilizate pentru valorile QNH şi QFE;

(iv) dacă se solicită valorile QFE pentru mai mult de o pistă, valorile QFE solicitate trebuie raportate pentru fiecare pistă şi trebuie indicate pistele la care se referă valorile respective.

4. În METAR şi în SPECI trebuie incluse numai valorile QNH.

MET.TR.210 Observarea elementelor meteorologice

Următoarele elemente meteorologice trebuie observate şi/sau măsurate cu precizia specificată şi difuzate de sistemul automat sau semiautomat de observare meteorologică.

(a) Direcţia şi viteza vântului la suprafaţă

Trebuie măsurate direcţia medie şi viteza medie a vântului la suprafaţă, precum şi variaţiile semnificative ale direcţiei şi vitezei vântului (rafale) şi trebuie raportate în grade adevărate, respectiv în noduri.

1. Amplasarea

Instrumentul meteorologic utilizat pentru a măsura direcţia şi viteza vântului la suprafaţă trebuie amplasat în aşa fel încât să furnizeze date reprezentative pentru zona pentru care sunt necesare măsurătorile.

2. Afişarea

În staţia meteorologică aeronautică trebuie să fie amplasate dispozitive de afişare pentru vântul la suprafaţă, conectate la fiecare senzor. Dispozitivele de afişare din staţia meteorologică aeronautică şi din unităţile de servicii de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceiaşi senzori, iar dacă sunt necesari senzori separaţi, dispozitivele de afişare trebuie să fie marcate clar pentru a identifica pista şi tronsonul pistei monitorizate de fiecare senzor.

3. Stabilirea mediei

Perioada utilizată pentru calculul mediei observaţiilor vântului la suprafaţă trebuie să fie de:

(i) 2 minute pentru raportul local regulat şi raportul local special şi pentru dispozitivele de afişare din unităţile ATS;

(ii) 10 minute pentru METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care perioada de 10 minute include o discontinuitate marcată în direcţia şi/sau viteza vântului, când numai datele care survin după discontinuitate trebuie utilizate pentru obţinerea valorilor medii şi, prin urmare, intervalul de timp în aceste circumstanţe trebuie redus în mod corespunzător.

(b) Vizibilitatea

1. Vizibilitatea trebuie măsurată sau observată şi trebuie raportată în metri sau în kilometri.

2. Amplasarea

Instrumentul meteorologic utilizat pentru a măsura vizibilitatea trebuie amplasat în aşa fel încât să furnizeze date reprezentative pentru zona pentru care sunt necesare măsurătorile.

3. Afişarea

Atunci când sunt utilizate sisteme instrumentale pentru măsurarea vizibilităţii, în staţia meteorologică aeronautică trebuie amplasate dispozitive de afişare a vizibilităţii conectate la fiecare senzor. Dispozitivele de afişare din staţia meteorologică aeronautică şi unităţile de servicii de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceiaşi senzori, iar dacă sunt necesari senzori separaţi, dispozitivele de afişare trebuie să fie marcate clar pentru a identifica zona monitorizată de fiecare senzor.

4. Stabilirea mediei

Perioada utilizată pentru calculul mediei trebuie să fie de 10 minute pentru METAR, cu excepţia cazurilor în care vizibilitatea prezintă o discontinuitate marcată în decursul perioadei de 10 minute anterioară momentului observaţiei, când numai valorile observate după discontinuitate trebuie utilizate pentru obţinerea valorilor medii.

(c) Distanţa vizuală în lungul pistei (RVR)

1. RVR se raportează în metri.

2. Amplasarea

Instrumentul meteorologic utilizat pentru a evalua RVR trebuie amplasat în aşa fel încât să furnizeze date reprezentative pentru zona pentru care sunt necesare observaţiile.

3. Sistemele instrumentale

Trebuie utilizate sisteme instrumentale bazate pe transmisometre sau pe dispersometre spre înainte pentru a evalua RVR pe pistele destinate operaţiunilor de apropiere şi de aterizare instrumentală de categoria II şi III, precum şi operaţiunilor de apropiere şi de aterizare instrumentală de categoria I, astfel cum stabileşte AAC.

4. Afişarea

Atunci când RVR se determină prin sisteme instrumentale, în staţia meteorologică aeronautică trebuie amplasat un dispozitiv de afişare sau mai multe, dacă este necesar. Dispozitivele de afişare din staţia meteorologică şi din unităţile ATS trebuie să fie conectate la aceiaşi senzori, iar dacă sunt necesari senzori separaţi, dispozitivele de afişare trebuie să fie marcate clar pentru a identifica pista şi tronsonul pistei monitorizate de fiecare senzor.

5. Stabilirea mediei

(i) Dacă sunt utilizate sisteme instrumentale pentru evaluarea RVR, rezultatele lor trebuie actualizate cel puţin o dată la 60 de secunde pentru a permite furnizarea de valori curente reprezentative.

(ii) Perioada utilizată pentru calculul mediei pentru valorile RVR trebuie să fie de:

(A) 1 minut pentru raportul local regulat şi raportul local special şi pentru dispozitivele de afişare RVR din unităţile ATS;

(B) 10 minute pentru METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care perioada de 10 minute care precedă observarea include o discontinuitate marcată în valorile RVR, când numai valorile care survin după discontinuitate trebuie utilizate pentru obţinerea valorilor medii.

(d) Fenomenele meteorologice de timp prezent

1. Trebuie raportate cel puţin următoarele fenomene meteorologice de timp prezent: ploaie, burniţă, zăpadă sau precipitaţie care îngheaţă, inclusiv intensitatea acesteia, pâclă, aer ceţos, ceaţă, ceaţă care îngheaţă şi oraje, inclusiv oraje în vecinătate.

2. Amplasarea

Instrumentul meteorologic utilizat pentru a măsura condiţiile meteorologice de timp prezent la aerodrom şi în vecinătatea acestuia trebuie să fie amplasat în aşa fel încât să furnizeze date reprezentative pentru zona pentru care sunt necesare măsurătorile.

(e) Norii

1. Nebulozitatea, tipul norilor şi înălţimea bazei norilor trebuie observate şi raportate după cum este necesar pentru a descrie norii semnificativi din punct de vedere operaţional. Atunci când cerul este invizibil, trebuie observată şi raportată vizibilitatea verticală, acolo unde este măsurată, în loc de nebulozitate, tipul norilor şi înălţimea bazei norilor. Înălţimea bazei norilor şi vizibilitatea verticală trebuie raportate în picioare (ft).

2. Amplasarea

Instrumentul meteorologic utilizat pentru a măsura nebulozitatea şi înălţimea bazei norilor trebuie amplasat în aşa fel încât să furnizeze date reprezentative pentru zona pentru care sunt necesare măsurătorile.

3. Afişarea

Atunci când se utilizează echipamente automate de măsurare a înălţimii bazei norilor, în staţia meteorologică aeronautică trebuie să fie amplasat cel puţin un dispozitiv de afişare. Dispozitivele de afişare din staţia meteorologică aeronautică şi unităţile de servicii de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceiaşi senzori, iar dacă sunt necesari senzori separaţi, dispozitivele de afişare trebuie să fie marcate clar pentru a identifica zona monitorizată de fiecare senzor.

4. Nivelul de referinţă

(i) Înălţimea bazei norilor trebuie raportată faţă de cota aerodromului.

(ii) Atunci când o pistă pentru apropiere de precizie în serviciu are o cotă a pragului cu 50 ft (15 m) sau mai mult sub cota aerodromului, trebuie convenite proceduri locale pentru ca înălţimea bazei norilor raportată aeronavelor care sosesc să aibă ca referinţă cota pragului.

(iii) În cazul rapoartelor de la structuri situate pe platforme marine, înălţimea bazei norilor trebuie raportată faţă de nivelul mediu al mării.

(f) Temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă

1. Temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă se măsoară, se afişează şi se raportează în grade Celsius.

2. Atunci când se utilizează echipamente automate pentru măsurarea temperaturii aerului şi a temperaturii punctului de rouă, dispozitivele de afişare trebuie să fie amplasate în staţia meteorologică aeronautică. Dispozitivele de afişare din staţia meteorologică aeronautică şi din unităţile de servicii de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceiaşi senzori.

(g) Presiunea atmosferică

1. Trebuie să se măsoare presiunea atmosferică, iar valorile QNH şi QFE trebuie calculate şi raportate în hectopascali.

2. Afişarea

(i) Atunci când se utilizează echipamente automate pentru măsurarea presiunii atmosferice, dispozitivele de afişare a QNH şi, dacă este necesar în conformitate cu MET.TR.205 litera (g) subpunctul 3 subpunctul (ii), dispozitivele de afişare a QFE asociate barometrului trebuie să fie situate în staţia meteorologică aeronautică, cu dispozitive de afişare corespunzătoare în unităţile de servicii de trafic aerian adecvate.

(ii) Atunci când se afişează valorile QFE pentru mai mult de o pistă, dispozitivele de afişare trebuie să fie marcate clar pentru a identifica pista la care se referă valoarea QFE afişată.

3. Nivelul de referinţă

Trebuie să se utilizeze un nivel de referinţă pentru calcularea QFE.

Capitolul 2 – Cerinţe tehnice aplicabile birourilor

meteorologice de aerodrom

MET.TR.215 Prognozele şi alte informaţii

(a) Informaţiile meteorologice pentru operatori şi pentru membrii echipajului de zbor trebuie:

1. să acopere zborul din punctul de vedere al orei, al altitudinii şi al întinderii geografice;

2. să se refere la ore sau perioade de timp fixe adecvate;

3. să se extindă până la aerodromul prevăzut pentru aterizare, acoperind, de asemenea, condiţiile meteorologice preconizate între aerodromul prevăzut pentru aterizare şi aerodromurile de rezervă desemnate de operator;

4. să fie actualizate.

(b) Informaţiile meteorologice furnizate centrelor de coordonare a operaţiunilor de căutare şi salvare trebuie să includă condiţiile meteorologice care existau la ultima poziţie cunoscută a unei aeronave dispărute şi de-a lungul rutei prevăzute pentru aeronava respectivă, cu referire specială la elementele care nu sunt distribuite în mod curent.

(c) Informaţiile meteorologice furnizate unităţilor de servicii de informare aeronautică trebuie să includă:

1. informaţiile privind serviciul meteorologic menite să fie incluse în publicaţia sau publicaţiile de informare aeronautică în cauză;

2. informaţiile necesare pentru elaborarea mesajelor NOTAM sau ASHTAM;

3. informaţiile necesare pentru elaborarea circularelor de informare aeronautică.

(d) Informaţiile meteorologice incluse în documentaţia de zbor trebuie să fie reprezentate după cum urmează:

1. vântul trebuie să fie reprezentat pe hărţi prin săgeţi cu barbule şi fanioane pline pe o grilă suficient de deasă;

2. temperaturile trebuie să fie reprezentate prin cifre pe o grilă suficient de deasă;

3. datele de vânt şi temperatură, selectate din seturile de date primite de la un centru mondial de prognoze de zonă, trebuie să fie reprezentate pe o grilă de latitudini şi longitudini suficient de deasă;

4. săgeţile care reprezintă vântul trebuie să aibă întâietate faţă de reprezentarea temperaturilor şi de fundalul hărţilor;

5. indicaţiile de înălţime referitoare la condiţiile meteorologice de pe rută trebuie exprimate după cum se consideră a fi adecvat situaţiei, de exemplu în niveluri de zbor, presiune, altitudine sau înălţime faţă de nivelul solului, în timp ce toate trimiterile la condiţiile meteorologice la aerodrom trebuie exprimate în înălţimi faţă de cota aerodromului.

(e) Documentaţia de zbor trebuie să cuprindă:

1. prognozele de vânt în altitudine şi de temperatură în altitudine;

2. fenomenele SIGWX;

3. mesajele METAR sau, dacă sunt emise, mesajele SPECI, pentru aerodromul de plecare şi cel prevăzut pentru aterizare, precum şi pentru aerodromurile de rezervă la decolare, pe rută şi la destinaţie;

4. prognozele TAF sau amendamentele la acestea, pentru aerodromul de plecare şi pentru cel prevăzut pentru aterizare, precum şi pentru aerodromurile de rezervă la decolare, pe rută şi la destinaţie;

5. SIGMET şi, dacă este emis, AIRMET, precum şi rapoartele speciale din zbor relevante pentru întreaga rută;

6. informaţii consultative cu privire la cenuşa vulcanică, cicloanele tropicale şi condiţiile meteorologice spaţiale, relevante pentru întreaga rută.

Cu toate acestea, atunci când biroul meteorologic de aerodrom şi operatorii interesaţi convin astfel, documentaţia de zbor pentru zborurile cu durata de maximum două ore – după o scurtă escală intermediară sau pentru un zbor cu întoarcerea la aerodromul de plecare – poate să se limiteze la informaţiile necesare pentru operare, dar, în toate cazurile, documentaţia de zbor trebuie să cuprindă cel puţin informaţiile meteorologice indicate la subpunctele 3, 4, 5 şi 6.

(f) La solicitarea operatorilor, trebuie puse la dispoziţie hărţi generate din prognozele digitale, pentru zonele de acoperire fixe, după cum sunt stabilite în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

(g) În cazul în care prognozele de vânt în altitudine şi de temperatură în altitudine enumerate la MET.OR.275 litera (a) punctul 1 sunt furnizate sub formă de hărţi, acestea trebuie să fie hărţi de prognoză pentru intervale fixe de timp pentru nivelurile de zbor specificate la MET.TR.275 litera (b) punctul 3. În cazul în care prognozele referitoare la fenomenele SIGWX enumerate la MET.OR.275 litera (a) punctul 2 sunt furnizate sub formă de hărţi, acestea trebuie să fie hărţi de prognoză pentru intervale fixe de timp pentru un strat atmosferic limitat de nivelurile de zbor, astfel cum se specifică la MET.TR.275 literele (c) şi (d).

(h) Prognozele de vânt în altitudine şi de temperatură în altitudine şi cele referitoare la fenomenele SIGWX deasupra nivelului de zbor 100 trebuie furnizate de îndată ce devin disponibile şi cel târziu cu 3 ore înainte de plecare.

(i) Informaţiile climatologice aeronautice trebuie prezentate sub formă de tabele climatologice de aerodrom şi rezumate climatologice de aerodrom.

MET.TR.220 Prognozele de aerodrom

(a) Prognozele de aerodrom şi amendamentele acestora trebuie emise sub formă de prognoze TAF şi trebuie să includă, în ordinea indicată:

1. identificarea tipului de prognoză;

2. indicatorul de localizare;

3. ora emiterii prognozei;

4. identificarea lipsei unei prognoze, atunci când este cazul;

5. data şi perioada de valabilitate a prognozei;

6. identificarea anulării unei prognoze, atunci când este cazul;

7. vântul la suprafaţă;

8. vizibilitatea;

9. condiţiile meteorologice;

10. norii;

11. schimbările semnificative preconizate pentru unul sau mai multe dintre aceste elemente pe parcursul perioadei de valabilitate.

(b) TAF se emite în conformitate cu modelul stabilit în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

(c) Perioada de valabilitate a unei TAF regulate trebuie să fie de 9 ore, de 24 de ore sau de 30 de ore, cu excepţia cazului în care AAC prevede altfel, ţinând seama de cerinţele de trafic pentru aerodromurile cu orar de funcţionare mai scurt de 9 ore.

(d) TAF se prezintă spre transmitere cel mai devreme cu 1 oră înaintea începerii perioadei sale de valabilitate.

(e) Elementele meteorologice incluse în prognoza TAF sunt:

1. Vântul la suprafaţă

(i) În cazul prognozelor privind vântul la suprafaţă, trebuie indicată direcţia predominantă preconizată.

(ii) Atunci când nu este posibil să se prognozeze o direcţie predominantă a vântului la suprafaţă din cauza variabilităţii preconizate a acestuia, direcţia prognozată a vântului este indicată ca variabilă, prin utilizarea abrevierea "VRB".

(iii) Dacă viteza prognozată a vântului este mai mică de 1 kt, aceasta trebuie raportată ca vânt calm.

(iv) Dacă viteza maximă prognozată depăşeşte viteza medie prognozată a vântului cu 10 kt sau mai mult, trebuie raportată viteza maximă prognozată a vântului.

(v) Dacă se prognozează o viteză a vântului de 100 kt sau mai mare, aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 99 kt.

2. Vizibilitatea

(i) Dacă vizibilitatea prognozată este de sub 800 m, aceasta trebuie raportată în multipli de 50 m; dacă vizibilitatea prognozată este de 800 m sau mai mare, dar mai mică de 5 km, aceasta trebuie raportată în multipli de 100 m; dacă vizibilitatea prognozată este de 5 km sau mai mare, dar mai mică de 10 km, aceasta trebuie raportată în multipli de un kilometru; iar dacă vizibilitatea prognozată este de 10 km sau mai mare, aceasta trebuie raportată ca fiind de 10 km, cu excepţia cazului în care se prognozează aplicarea condiţiilor CAVOK. Trebuie să se prognozeze vizibilitatea predominantă.

(ii) Dacă se prognozează că vizibilitatea va varia în diferite direcţii şi nu se poate prognoza vizibilitatea predominantă, trebuie raportată cea mai scăzută vizibilitate prognozată.

3. Fenomenele meteorologice

(i) Trebuie prognozate unul sau mai multe, până la maximum trei, dintre următoarele fenomene meteorologice sau combinaţii ale acestora, indicând caracteristicile şi, dacă este cazul, intensitatea lor, dacă se preconizează că acestea urmează să apară la un aerodrom:

(A) precipitaţii care îngheaţă;

(B) ceaţă care îngheaţă;

(C) precipitaţii moderate sau puternice (inclusiv averse);

(D) transport la sol de praf, de nisip sau de zăpadă;

(E) transport la înălţime de praf, de nisip sau de zăpadă;

(F) furtună de praf;

(G) furtună de nisip;

(H) oraj (cu sau fără precipitaţii);

(I) gren;

(J) nor în formă de pâlnie (tornadă sau trombă marină);

(K) alte fenomene meteorologice, astfel cum s-a convenit între biroul meteorologic de aerodrom, unităţile ATS şi operatorii vizaţi.

(ii) Încetarea preconizată a manifestării acestor fenomene trebuie raportată prin abrevierea "NSW".

4. Nebulozitatea

(i) Nebulozitatea trebuie prognozată prin utilizarea abrevierilor "FEW", "SCT", "BKN" sau "OVC", după caz. Dacă se preconizează că cerul va rămâne sau va deveni invizibil şi nu se pot prognoza norii, dar sunt disponibile informaţii cu privire la vizibilitatea verticală la aerodrom, vizibilitatea verticală trebuie prognozată sub forma "VV", urmată de valorile prognozate ale vizibilităţii verticale.

(ii) Dacă se prognozează mai multe straturi sau mase noroase, nebulozitatea şi înălţimea bazei acestora trebuie indicate în următoarea ordine:

(A) stratul sau masa cea mai de jos, indiferent de nebulozitate, de indicat în prognoză sub forma "FEW", "SCT", "BKN" sau "OVC", după caz;

(B) stratul sau masa următoare acoperind mai mult de 2/8 din cer, de indicat în prognoză sub forma "SCT", "BKN" sau "OVC", după caz;

(C) stratul sau masa imediat superioară acoperind mai mult de 4/8 din cer, de indicat în prognoză sub forma "BKN" sau "OVC", după caz;

(D) norii cumulonimbus şi/sau cumulus congestus, ori de câte ori sunt prognozaţi şi nu sunt deja incluşi la literele (A)-(C).

(iii) Informaţiile referitoare la nori trebuie să se limiteze la norii semnificativi din punct de vedere operaţional; dacă nu este prognozat niciun nor semnificativ din punct de vedere operaţional şi termenul "CAVOK" nu este adecvat, trebuie utilizată abrevierea "NSC".

(f) Utilizarea grupelor de evoluţie

1. Criteriile utilizate pentru adăugarea grupelor de evoluţie în TAF sau pentru amendarea TAF trebuie să se bazeze pe oricare dintre următoarele fenomene meteorologice sau pe o combinaţie a acestora, prognozate să înceapă, să se încheie sau să-şi schimbe intensitatea:

(i) ceaţă care îngheaţă;

(ii) precipitaţii care îngheaţă;

(iii) precipitaţii moderate sau puternice (inclusiv averse);

(iv) oraj;

(v) furtună de praf;

(vi) furtună de nisip.

2. Dacă trebuie indicată o schimbare a oricăruia dintre elementele menţionate la litera (a), trebuie utilizaţi indicatorii de evoluţie "BECMG" sau "TEMPO", urmaţi de perioada de timp în care se preconizează că va avea loc schimbarea. Perioada de timp trebuie indicată ca începutul şi sfârşitul perioadei, în ore întregi UTC. După un indicator de evoluţie trebuie raportate numai acele elemente pentru care se preconizează o schimbare semnificativă. Cu toate acestea, în caz de schimbări semnificative la nivelul norilor, trebuie indicate toate grupele de nori, inclusiv straturile sau masele pentru care nu se preconizează schimbări.

3. Indicatorul de evoluţie "BECMG" şi grupa orară asociată trebuie utilizate pentru a descrie schimbările în cazul cărora condiţiile meteorologice sunt preconizate să atingă sau să treacă prin anumite valori de prag, cu un ritm regulat sau neregulat şi la un moment nespecificat din perioada de timp. Perioada de timp nu poate depăşi 4 ore.

4. Indicatorul de evoluţie "TEMPO" şi grupa orară asociată trebuie utilizate pentru a descrie fluctuaţiile temporare preconizate ale condiţiilor meteorologice, frecvente sau ocazionale, care ating sau trec prin valori de prag stabilite şi care durează timp de mai puţin de 1 oră în fiecare caz, iar, în totalitate, acoperă mai puţin de jumătate din perioada de prognoză în timpul căreia se aşteaptă producerea acestor fluctuaţii. Dacă se preconizează că fluctuaţia temporară va dura 1 oră sau mai mult, trebuie să se utilizeze grupa de evoluţie "BECMG" în conformitate cu subpunctul 3 sau trebuie să se subîmpartă perioada de valabilitate în conformitate cu subpunctul 5.

5. Dacă se preconizează că un set de condiţii meteorologice predominante se va schimba în mod semnificativ şi relativ complet într-un alt set de condiţii, perioada de valabilitate trebuie subîmpărţită în perioade de sine stătătoare, utilizând abrevierea "FM", urmată imediat de o grupă orară de şase cifre, exprimată în zile, ore şi minute UTC, indicând momentul la care se preconizează că va avea loc schimbarea. Perioada subîmpărţită care urmează după abrevierea "FM" trebuie să fie de sine stătătoare şi toate condiţiile prognozate indicate înainte de abreviere trebuie înlocuite cu cele care urmează după abreviere.

(g) Probabilitatea apariţiei unei valori alternative a unui element de prognoză trebuie indicată atunci când:

1. pe parcursul unei anumite perioade de prognoză există o probabilitate de 30% sau 40% de apariţie a unor condiţii meteorologice alternative sau

2. pe parcursul unei anumite perioade de prognoză există o probabilitate de 30% sau 40% de apariţie a unor fluctuaţii temporare ale condiţiilor meteorologice.

Acest lucru trebuie indicat în TAF prin utilizarea abrevierii "PROB", urmată de probabilitatea exprimată în zeci de procente şi, în cazul menţionat la subpunctul 1, de perioada de timp în care se preconizează că se vor aplica valorile, sau, în cazul menţionat la subpunctul 2, prin utilizarea abrevierii "PROB", urmată de probabilitatea exprimată în zeci de procente, de indicatorul de evoluţie "TEMPO" şi de grupa orară asociată.

MET.TR.225 Prognozele pentru aterizare

(a) Prognozele TREND se emit în conformitate cu cerinţele tehnice aprobate de AAC.

(b) Unităţile şi scalele utilizate în prognoza TREND trebuie să fie aceleaşi cu cele utilizate în raportul la care este anexată prognoza.

(c) Prognoza TREND trebuie să indice schimbări semnificative ale unuia sau mai multora dintre următoarele elemente: vântul la suprafaţă, vizibilitatea, fenomenele meteorologice şi norii. Trebuie raportate numai acele elemente pentru care se preconizează o schimbare semnificativă. Cu toate acestea, în caz de schimbări semnificative la nivelul norilor, trebuie indicate toate grupele de nori, inclusiv straturile sau masele pentru care nu se preconizează schimbări. În cazul unei schimbări semnificative a vizibilităţii, trebuie indicat şi fenomenul care cauzează reducerea vizibilităţii. Dacă nu se preconizează apariţia niciunei schimbări, acest fapt trebuie indicat prin termenul "NOSIG".

1. Vântul la suprafaţă

Prognozele TREND trebuie să indice schimbările vântului la suprafaţă care implică:

(i) o schimbare a direcţiei medii a vântului de 60° sau mai mult, viteza medie înainte şi/sau după schimbare fiind de 10 kt sau mai mare;

(ii) o schimbare a vitezei medii a vântului de 10 kt sau mai mare;

(iii) schimbări ale vântului prin valori semnificative din punct de vedere operaţional.

2. Vizibilitatea

(i) Dacă se preconizează că vizibilitatea se va îmbunătăţi şi va atinge sau va trece printr-una sau mai multe dintre următoarele valori sau dacă se preconizează că vizibilitatea se va deteriora şi va trece printr-una sau mai multe dintre următoarele valori: 150, 350, 600, 800, 1 500 sau 3 000 m, prognoza TREND trebuie să indice schimbarea.

(ii) Atunci când se efectuează un număr semnificativ de zboruri în conformitate cu regulile de zbor la vedere, prognoza trebuie să indice şi atingerea valorii de 5 000 m sau trecerea prin această valoare.

(iii) În cazul prognozelor TREND anexate la METAR şi la SPECI, vizibilitatea trebuie să se refere la vizibilitatea predominantă prognozată.

3. Fenomenele meteorologice

(i) Prognoza TREND trebuie să indice apariţia, încetarea sau schimbarea intensităţii preconizate a oricăruia dintre următoarele fenomene meteorologice sau combinaţii ale acestora:

(A) precipitaţii care îngheaţă;

(B) precipitaţii moderate sau puternice, inclusiv averse;

(C) oraj cu precipitaţii;

(D) furtună de praf;

(E) furtună de nisip;

(F) alte fenomene meteorologice, astfel cum s-a convenit între biroul meteorologic de aerodrom, unităţile ATS şi operatorii vizaţi.

(ii) Prognoza TREND trebuie să indice apariţia sau încetarea preconizată a oricăruia dintre următoarele fenomene meteorologice sau combinaţii ale acestora:

(A) ceaţă care îngheaţă;

(B) transport la sol de praf, de nisip sau de zăpadă;

(C) transport la înălţime de praf, de nisip sau de zăpadă;

(D) oraj (fără precipitaţii);

(E) gren;

(F) nor în formă de pâlnie (tornadă sau trombă marină).

(iii) Numărul total de fenomene raportate la subpunctele (i) şi (ii) nu trebuie să fie mai mare de trei.

(iv) Sfârşitul preconizat al apariţiei fenomenelor meteorologice trebuie indicat prin abrevierea "NSW".

4. Norii

(i) Dacă se preconizează că înălţimea bazei unui strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC se va ridica şi va atinge sau va trece printr-una sau mai multe dintre următoarele valori sau dacă se preconizează că înălţimea bazei unui strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC va coborî şi va trece printr-una sau mai multe dintre următoarele valori: 100, 200, 500, 1 000 şi 1 500 ft (30, 60, 150, 300 şi 450 m), prognoza TREND trebuie să indice schimbarea.

(ii) Dacă înălţimea bazei unui strat de nori este mai joasă sau se preconizează că va coborî sub 1 500 ft (450 m) sau că se va ridica peste această valoare, prognoza TREND trebuie să indice şi schimbările în ceea ce priveşte nebulozitatea, de la FEW sau SCT în creştere până la BKN sau OVC sau schimbările de la BKN sau OVC în scădere până la FEW sau SCT.

(iii) Dacă nu se prognozează niciun fel de nori semnificativi din punct de vedere operaţional şi termenul "CAVOK" nu este adecvat, trebuie utilizată abrevierea "NSC".

5. Vizibilitatea verticală

Dacă se preconizează că cerul va rămâne sau va deveni invizibil, iar pe aerodrom sunt disponibile observaţii de vizibilitate verticală şi dacă se preconizează că vizibilitatea verticală va creşte şi va atinge sau va trece printr-una sau mai multe dintre următoarele valori sau dacă se preconizează că vizibilitatea verticală va scădea şi va trece printr-una sau mai multe dintre următoarele valori: 100, 200, 500 sau 1 000 ft (30, 60, 150 sau 300 m), prognoza TREND trebuie să indice schimbarea.

6. Criterii suplimentare

Biroul meteorologic de aerodrom şi utilizatorii pot conveni asupra utilizării unor criterii suplimentare, bazate pe minimele de operare locale ale aerodromului.

7. Utilizarea grupelor de evoluţie

(i) Dacă se preconizează apariţia unei schimbări, prognoza TREND trebuie să înceapă cu unul dintre indicatorii de evoluţie "BECMG" sau "TEMPO".

(ii) Indicatorul de evoluţie "BECMG" trebuie utilizat pentru a descrie schimbările de prognoză în cazul cărora condiţiile meteorologice sunt preconizate să atingă sau să treacă prin valori stabilite, cu un ritm regulat sau neregulat. Perioada sau momentul în care se prognozează că va apărea schimbarea trebuie indicată utilizându-se abrevierile "FM", "TL" sau "AT", după caz, fiecare urmată de o grupă orară exprimată în ore şi minute.

(iii) Indicatorul de evoluţie "TEMPO" trebuie utilizat pentru a descrie fluctuaţiile temporare prognozate ale condiţiilor meteorologice care ating sau trec prin valori stabilite şi care durează timp de mai puţin de 1 oră în fiecare caz, iar, în totalitate, acoperă mai puţin de jumătate din perioada în timpul căreia se prognozează producerea acestor fluctuaţii. Perioada în care se prognozează că se vor produce fluctuaţiile temporare trebuie indicată utilizându-se abrevierile "FM" şi/sau "TL", după caz, fiecare urmată de o grupă orară exprimată în ore şi minute.

8. Utilizarea indicatorului de probabilitate

Indicatorul "PROB" nu se utilizează în prognozele TREND.

MET.TR.230 Prognozele pentru decolare

(a) O prognoză pentru decolare trebuie să se refere la o perioadă de timp determinată şi trebuie să conţină informaţii despre condiţiile preconizate pentru ansamblul pistelor în ceea ce priveşte direcţia şi viteza vântului la suprafaţă, precum şi orice variaţii ale acestora, temperatura, presiunea şi orice alte elemente convenite între biroul meteorologic de aerodrom şi operatori.

(b) Ordinea elementelor, precum şi terminologia, unităţile şi scalele utilizate în previziunile pentru decolare trebuie să fie aceleaşi cu cele utilizate în rapoartele pentru acelaşi aerodrom.

MET.TR.235 Avertizările de aerodrom şi avertizările şi alertele de forfecare a vântului

(a) Avertizările de forfecare a vântului se emit în conformitate cu modelul stabilit în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

(b) Numărul de ordine la care se face trimitere în modelul stabilit în cerinţele tehnice aprobate de AAC trebuie să corespundă numărului de avertizări de forfecare a vântului emise pentru aerodrom începând de la 00.01 UTC în ziua în cauză.

(c) Alertele de forfecare a vântului trebuie să ofere informaţii concise şi actualizate referitoare la existenţa observată a unei forfecări a vântului care implică o schimbare a vântului de faţă/de spate de 15 kt sau mai mare, care ar putea afecta aeronavele aflate pe traiectoria de apropiere finală sau pe traiectoria de decolare iniţială şi aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare sau al rulajului la decolare.

(d) Alertele de forfecare a vântului trebuie să se refere, dacă este posibil, la tronsoane specifice ale pistei şi la distanţe de-a lungul traiectoriei de decolare sau de apropiere, astfel cum s-a convenit între biroul meteorologic de aerodrom, unităţile ATS corespunzătoare şi operatorii vizaţi.

Capitolul 3 – Cerinţe tehnice aplicabile centrelor de veghe meteorologică

MET.TR.250 SIGMET

(a) SIGMET se emite în conformitate cu modelul prezentat în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

(b) SIGMET sunt de trei tipuri:

1. SIGMET referitoare la fenomene meteorologice pe rută, altele decât cenuşa vulcanică sau cicloanele tropicale;

2. SIGMET referitoare la cenuşa vulcanică;

3. SIGMET referitoare la cicloanele tropicale.

(c) Numărul de ordine al SIGMET este format din trei caractere, şi anume dintr-o literă şi din două cifre.

(d) SIGMET trebuie să indice numai unul dintre fenomenele enumerate în cerinţele tehnice aprobate de AAC, prin utilizarea abrevierilor corespunzătoare şi a următorii valori de prag pentru o viteză a vântului la suprafaţă de 34 kt sau mai mare, în cazul cicloanelor tropicale.

(e) SIGMET referitoare la oraje sau la un ciclon tropical nu includ trimiteri la turbulenţa sau jivrajul asociate.

MET.TR.255 AIRMET

(a) AIRMET se emite în conformitate cu modelul prezentat în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

(b) Numărul de ordine la care se face trimitere în modelul din cerinţele tehnice aprobate de AAC trebuie să corespundă numărului de AIRMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor începând de la 00.01 UTC în ziua în cauză.

(c) AIRMET trebuie să indice numai unul dintre fenomenele enumerate în cerinţele tehnice aprobate de AAC, prin utilizarea abrevierilor corespunzătoare şi a următorii valori de prag, dacă fenomenul se produce sub nivelul de zbor 100, sau sub nivelul de zbor 150 în zonele muntoase sau sub un nivel de zbor mai ridicat, dacă este necesar:

1. o viteză a vântului la suprafaţă de peste 30 kt pe zone vaste, cu direcţia şi unităţile relevante;

2. zone vaste afectate de o reducere a vizibilităţii la valori sub 5 000 m, inclusiv fenomenul meteorologic care cauzează reducerea vizibilităţii;

3. zone vaste de nori fragmentaţi sau de cer acoperit, cu înălţimea bazei norilor sub 1 000 ft deasupra nivelului solului.

(d) AIRMET referitoare la oraje sau la nori cumulonimbus nu includ trimiteri la turbulenţa sau jivrajul asociate.

MET.TR.260 Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase

(a) Atunci când prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase sunt prezentate sub formă de hărţi, prognozele de vânt în altitudine şi de temperatură în altitudine trebuie emise pentru puncte separate de cel mult 300 NM şi cel puţin pentru următoarele altitudini: 2 000, 5 000 şi 10 000 ft (600, 1 500 şi 3 000 m) şi 15 000 ft (4 500 m) în zonele muntoase. Emiterea de prognoze de vânt în altitudine şi de temperatură în altitudine la o altitudine de 2 000 ft (600 m) poate să facă obiectul unor consideraţii orografice locale stabilite de AAC.

(b) Atunci când prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase sunt prezentate sub formă de hartă, prognozele privind fenomenele SIGWX trebuie emise ca prognoze SIGWX de niveluri joase pentru niveluri de zbor până la 100, până la nivelul de zbor 150 în zonele muntoase sau până la un nivel mai mare, dacă este necesar. Prognozele SIGWX de niveluri joase trebuie să includă:

1. următoarele fenomene care impun emiterea unui mesaj SIGMET: jivrajul puternic, turbulenţa puternică, norii cumulonimbus şi orajele obscurizate, frecvente, înglobate sau care apar la linia de gren, furtunile de praf/nisip şi erupţiile vulcanice sau o eliberare de materiale radioactive în atmosferă, şi care sunt susceptibile să afecteze zborurile la niveluri joase;

2. următoarele elemente, în prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase: vântul la suprafaţă, vizibilitatea la suprafaţă, fenomenele meteorologice semnificative, munţii obscurizaţi, norii, jivrajul, turbulenţa, unda orografică şi înălţimea izotermei de zero grade.

(c) Atunci când AAC stabileşte că densitatea traficului care operează sub nivelul de zbor 100 sau până la nivelul de zbor 150 în zonele montane sau până la un nivel de zbor mai ridicat, dacă este necesar, impune emiterea unui AIRMET în combinaţie cu prognoze de zonă pentru zborurile la niveluri joase, trebuie să se emită prognoze de zonă pentru a acoperi stratul dintre nivelul solului şi nivelul de zbor 100, sau până la nivelul de zbor 150 în zonele muntoase sau până la un nivel mai ridicat, dacă este necesar, iar acestea trebuie să conţină informaţii privind fenomenele meteorologice pe rută periculoase pentru zborurile la niveluri joase.

Capitolul 4 – Cerinţe tehnice aplicabile centrelor

consultative pentru cenuşă vulcanică (VAAC)

MET.TR.265 Responsabilităţile centrului consultativ pentru cenuşă vulcanică

Avertizările privind cenuşa vulcanică trebuie emise în conformitate cu modelul prezentat în cerinţele tehnice aprobate de AAC. Atunci când nu sunt disponibile abrevieri, trebuie utilizate texte în limba engleză, formulate clar şi succint.

Capitolul 5 – Cerinţe tehnice aplicabile centrelor

consultative pentru cicloane tropicale (TCAC)

MET.TR.270 Responsabilităţile centrului consultativ pentru cicloane tropicale

Informaţiile consultative privind cicloanele tropicale trebuie emise în conformitate cu modelul prezentat în cerinţele tehnice aprobate de AAC atunci când se estimează că valoarea maximă a vitezei medii pe 10 minute a vântului la suprafaţă va atinge sau va depăşi 34 kt pe parcursul perioadei acoperite de informaţiile consultative.

Capitolul 6 – Cerinţele tehnice aplicabile centrelor

mondiale de prognoze de zonă (WAFC)

MET.TR.275 Responsabilităţile centrului mondial de prognoze de zonă

(a) WAFC trebuie să utilizeze date meteorologice prelucrate sub formă de valori de puncte de grilă pentru furnizarea de prognoze în puncte de grilă la nivel global şi de prognoze privind fenomene meteorologice semnificative.

(b) Pentru prognozele în puncte de grilă la nivel global, WAFC trebuie:

1. să pregătească prognoze privind:

(i) vântul în altitudine;

(ii) temperatura în altitudine

(iii) umiditatea;

(iv) direcţia, viteza şi nivelul de zbor ale vântului maxim;

(v) nivelul de zbor şi temperatura tropopauzei;

(vi) zonele cu nori cumulonimbus;

(vii) jivrajul;

(viii) turbulenţele;

(ix) altitudinea geopotenţială a nivelurilor de zbor,

de patru ori pe zi, iar aceste prognoze trebuie să fie valabile pentru intervale de valabilitate fixe, la 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 33 şi 36 de ore după ora (00.00, 06.00, 12.00 şi 18.00 UTC) de primire a datelor sinoptice pe care se fondează respectivele prognoze;

2. să emită prognozele menţionate la subpunctul 1 şi să le difuzeze în întregime de îndată ce este posibil din punct de vedere tehnic, dar nu mai târziu de 5 ore după ora standard de observare;

3. să furnizeze prognoze în puncte de grilă pe o grilă obişnuită cuprinzând:

(i) date de vânt pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 80 (750 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 210 (450 hPa), 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa), 320 (275 hPa), 340 (250 hPa), 360 (225 hPa), 390 (200 hPa), 410 (175 hPa), 450 (150 hPa), 480 (125 hPa) şi 530 (100 hPa), cu o rezoluţie orizontală de 1,25° în latitudine şi longitudine;

(ii) date de temperatură pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 80 (750 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 210 (450 hPa), 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa), 320 (275 hPa), 340 (250 hPa), 360 (225 hPa), 390 (200 hPa), 410 (175 hPa), 450 (150 hPa) 480 (125 hPa) şi 530 (100 hPa), cu o rezoluţie orizontală de 1,25° în latitudine şi longitudine;

(iii) date de umiditate pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 80 (750 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa) şi 180 (500 hPa), cu o rezoluţie orizontală de 1,25° în latitudine şi longitudine;

(iv) date de altitudine geopotenţială pentru nivelurile de zbor 50 (850 hPa), 80 (750 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 210 (450 hPa), 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa), 320 (275 hPa), 340 (250 hPa), 360 (225 hPa), 390 (200 hPa), 410 (175 hPa), 450 (150 hPa), 480 (125 hPa) şi 530 (100 hPa), cu o rezoluţie orizontală de 1,25° în latitudine şi longitudine;

(v) direcţia, viteza şi nivelul de zbor ale vântului maxim, cu o rezoluţie orizontală de 1,25° în latitudine şi longitudine;

(vi) nivelul de zbor şi temperatura tropopauzei, cu o rezoluţie orizontală de 1,25° în latitudine şi longitudine;

(vii) jivrajul pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 60 (800 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa) şi 300 (300 hPa), cu o rezoluţie orizontală de 0,25° în latitudine şi longitudine;

(viii) turbulenţa pentru straturile localizate la nivelurile de zbor 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa), 270 (350 hPa), 300 (300 hPa), 340 (250 hPa), 390 (200 hPa) şi 450 (150 hPa), cu o rezoluţie orizontală de 0,25° în latitudine şi longitudine;

(ix) întinderea pe orizontală şi nivelurile de zbor ale bazei şi vârfului norilor cumulonimbus, cu o rezoluţie orizontală de 0,25° în latitudine şi longitudine.

(c) Pentru prognozele globale ale fenomenelor meteorologice semnificative pe rută, WAFC trebuie:

1. să elaboreze prognoze SIGWX de patru ori pe zi, iar aceste prognoze trebuie să fie valabile pentru intervale de valabilitate fixe, la 24 de ore după ora (00.00, 06.00, 12.00 şi 18.00 UTC) de primire a datelor sinoptice pe care se fondează respectivele prognoze. Fiecare prognoză trebuie difuzată în întregime de îndată ce este posibil din punct de vedere tehnic, dar nu mai târziu de 7 ore după ora standard de observare în condiţii normale de funcţionare şi nu mai târziu de 9 ore după ora standard de observare în timpul operaţiunilor de backup;

2. să emită prognoze SIGWX ca prognoze SIGWX de nivel înalt, pentru niveluri de zbor între 250 şi 630;

3. să includă următoarele elemente în prognozele SIGWX:

(i) ciclon tropical, cu condiţia să se estimeze că valoarea maximă a vitezei medii pe 10 minute a vântului la suprafaţă va atinge sau va depăşi 34 k;

(ii) linii de gren puternice;

(iii) turbulenţă moderată sau puternică (în nori sau în aer clar);

(iv) jivraj moderat sau puternic;

(v) furtuni de nisip/praf de mare întindere;

(vi) nori cumulonimbus asociaţi cu oraje şi cu subpunctele (i)-(v);

(vii) zone de nori neconvective asociate cu turbulenţă moderată sau puternică în nori şi/sau cu jivraj moderat sau puternic;

(viii) nivelul de zbor al tropopauzei;

(ix) curenţii jet;

(x) informaţii referitoare la locul erupţiilor vulcanice care produc nori de cenuşă semnificativi pentru operaţiunile cu aeronave, conţinând: simbolul de erupţie vulcanică la poziţia vulcanului şi, într-o casetă de text separată de pe hartă, simbolul de erupţie vulcanică, numele vulcanului, dacă acesta este cunoscut, şi latitudinea/longitudinea erupţiei. În plus, legenda hărţilor SIGWX trebuie să indice "CHECK SIGMET, ADVISORIES FOR TC AND VA, AND ASHTAM AND NOTAM FOR VA";

(xi) informaţii privind locul în care se produce o eliberare de materiale radioactive în atmosferă, semnificativă pentru operaţiunile cu aeronave, conţinând: simbolul de materiale radioactive în atmosferă la locul eliberării acestora şi, într-o casetă de text separată de pe hartă, simbolul de materiale radioactive în atmosferă, latitudinea/longitudinea locului în care s-a produs accidentul şi, dacă se cunoaşte, numele sitului sursei radioactive. În plus, legenda hărţilor SIGWX pe care se indică o eliberare de materiale radioactive trebuie să indice "CHECK SIGMET AND NOTAM FOR RDOACT CLD".

4. Pentru prognozele SIGWX trebuie aplicate următoarele criterii:

(i) subpunctele 3(i)-(vi) trebuie incluse numai dacă se preconizează apariţia respectivelor fenomene între nivelul inferior şi nivelul superior al prognozei SIGWX;

(ii) abrevierea "CB" este inclusă numai atunci când se face referire la apariţia sau la apariţia prognozată a norilor cumulonimbus:

(A) care afectează o zonă cu o acoperire spaţială maximă de 50% sau mai mult din regiunea de interes;

(B) dispuşi într-o linie, cu spaţii mici sau inexistente între nori sau

(C) înglobaţi în alte straturi noroase sau mascaţi de pâclă;

(iii) includerea abrevierii "CB" trebuie interpretată ca incluzând toate fenomenele meteorologice asociate în mod normal norilor cumulonimbus, şi anume: orajele, jivrajul moderat sau puternic, turbulenţa moderată sau puternică şi grindina;

(iv) atunci când o erupţie vulcanică sau eliberarea de materiale radioactive în atmosferă impune includerea simbolului de activitate vulcanică sau a simbolului de radioactivitate în prognozele SIGWX, simbolurile trebuie incluse în prognozele SIGWX indiferent de înălţimea raportată sau care se preconizează că va fi atinsă de coloana de cenuşă sau de materialele radioactive;

(v) în cazul apariţiei simultane sau al suprapunerii parţiale a elementelor de la subpunctele 3(i), 3(x) şi 3(xi), se acordă cea mai înaltă prioritate subpunctului (x), urmat de subpunctele (xi) şi (i). Punctul cu cea mai înaltă prioritate se amplasează la locul evenimentului, iar pentru a lega poziţiile celorlalte puncte de simbolurile şi casetele de text asociate acestora se utilizează o săgeată.

(d) Pentru nivelurile de zbor între 100 şi 450 pentru zone geografice limitate se emit prognoze SIGWX de nivel mediu.

MET.TR.280 Modele de mesaje, rapoarte avertizări

În cerinţele tehnice aprobate de AAC se stabilesc următoarele tipuri de mesaje şi rapoarte de avertizări:

- Model pentru METAR şi SPECI;

- Zone fixe de acoperire ale prognozelor WAFS sub formă de hărţi;

- Model pentru TAF;

- Model de avertizare de forfecare a vântului;

- Model pentru SIGMET şi AIRMET;

- Model de avertizare privind cenuşa vulcanică;

- Model de avertizare privind cicloanele tropicale;

- Intervalele şi rezoluţiile elementelor numerice incluse în avertizările privind cenuşa vulcanică, în avertizările privind cicloanele tropicale, în SIGMET, în AIRMET şi în avertizările de aerodrom şi de forfecare a vântului.

Anexa nr.6

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE FURNIZORILOR

DE SERVICII DE INFORMARE AERONAUTICĂ

(partea AIS)

SUBPARTEA A – CERINŢE ORGANIZAŢIONALE

SUPLIMENTARE APLICABILE FURNIZORILOR DE SERVICII

 DE INFORMARE AERONAUTICĂ (AIS.OR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

AIS.OR.100 Managementul informaţiilor aeronautice

Furnizorul de servicii de informare aeronautică (AIS) mobilizează resurse şi procese adecvate de management al informaţiilor pentru a asigura colectarea, prelucrarea, stocarea, integrarea, schimbul şi livrarea la timp a datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice de calitate garantată în cadrul sistemului ATM.

AIS.OR.105 Responsabilităţile furnizorilor de servicii de informare aeronautică (AIS)

Furnizorul AIS asigură furnizarea de date aeronautice şi informaţii aeronautice necesare pentru siguranţa, ritmicitatea şi eficienţa navigaţiei aeriene.

Furnizorul AIS primeşte, compilează sau asamblează, editează, formatează, publică, stochează şi distribuie date aeronautice şi informaţii aeronautice referitoare la întreg teritoriul statului, precum şi la zonele de deasupra mării libere în care statul răspunde de furnizarea serviciilor de trafic aerian.

Furnizorul AIS se asigură că datele aeronautice şi informaţiile aeronautice sunt disponibile:

1) pentru personalul implicat în operaţiunile de zbor, inclusiv pentru echipajele de zbor, pentru planificarea zborurilor şi pentru simulatoarele de zbor;

2) pentru furnizorii de ATS responsabili cu serviciile de informare a zborurilor; şi

3) pentru serviciile responsabile de informarea înaintea zborului.

Furnizorul AIS furnizează servicii nonstop de generare şi emitere a NOTAM în zona sa de responsabilitate şi de transmitere a informaţiilor înaintea zborului necesare pentru etapele rutelor care îşi au punctul de origine la aerodromul/heliportul din zona sa de responsabilitate.

Furnizorul AIS pune la dispoziţia altor furnizori AIS datele aeronautice şi informaţiile aeronautice solicitate de aceştia.

Furnizorul AIS se asigură că există proceduri pentru evaluarea şi reducerea riscurilor la adresa siguranţei aviaţiei care rezultă din erori la nivelul datelor şi al informaţiilor.

Furnizorul AIS indică în mod clar că datele aeronautice şi informaţiile aeronautice furnizate pentru şi în numele Republicii Moldova sunt furnizate sub autoritatea Republicii Moldova, indiferent de formatul în care sunt transmise.

SECŢIUNEA a 2-a – MANAGEMENTUL CALITĂŢII DATELOR

AIS.OR.200 Generalităţi

Furnizorul AIS se asigură că:

(a) datele aeronautice şi informaţiile aeronautice sunt furnizate în conformitate cu specificaţiile stabilite în catalogul de date aeronautice, prevăzut în subpartea E la anexa nr.3 (partea ATM/ANS.OR);

(b) calitatea datelor este menţinută; şi

(c) se aplică procese de automatizare pentru a permite prelucrarea şi schimbul de date aeronautice digitale.

AIS.OR.205 Acorduri oficiale

Furnizorul AIS încheie acorduri oficiale:

(a) cu toate părţile care îi transmit date; şi

(b) cu alţi furnizori AIS, atunci când face schimb de date aeronautice şi de informaţii aeronautice cu aceştia.

AIS.OR.210 Schimbul de date aeronautice şi de informaţii aeronautice

Furnizorul AIS se asigură că:

(a) formatul datelor aeronautice se bazează pe un model de schimb de informaţii aeronautice conceput astfel încât să fie interoperabil la nivel mondial; şi

(b) schimbul de date aeronautice se efectuează prin mijloace electronice.

AIS.OR.215 Instrumente şi programe software

Furnizorul AIS se asigură că instrumentele şi programele software utilizate pentru sprijinirea sau automatizarea proceselor legate de datele aeronautice şi de informaţiile aeronautice îşi îndeplinesc funcţiile fără a afecta calitatea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice.

AIS.OR.220 Validare şi verificare

Furnizorul AIS se asigură că se folosesc tehnici de verificare şi de validare astfel încât datele aeronautice să îndeplinească cerinţele aferente privind calitatea datelor (DQR) specificate la AIS.TR.200.

AIS.OR.225 Metadate

Furnizorul AIS colectează şi păstrează metadate.

AIS.OR.230 Detectarea erorilor datelor şi autentificarea datelor

Furnizorul AIS se asigură că:

(a) se utilizează tehnici de detectare a erorilor datelor digitale în timpul transmiterii şi/sau stocării datelor aeronautice pentru a menţine nivelurile aplicabile de integritate a datelor specificate la AIS.TR.200 litera (c); şi

(b) transferul de date aeronautice face obiectul unui proces de autentificare adecvat, astfel încât destinatarii să poată confirma că datele sau informaţiile au fost transmise de o sursă autorizată.

AIS.OR.235 Raportarea erorilor, măsurarea erorilor şi acţiuni corective

Furnizorul AIS se asigură că sunt stabilite şi menţinute mecanisme de raportare a erorilor, de măsurare a erorilor şi de acţiune corectivă.

AIS.OR.240 Limitările datelor

Furnizorul AIS identifică, în produsele de informare aeronautică, cu excepţia NOTAM, datele aeronautice şi informaţiile aeronautice care nu corespund cerinţelor privind calitatea datelor.

AIS.OR.250 Cerinţă privind consecvenţa

Furnizorul AIS responsabil de AIP instituie mecanisme de asigurare a consecvenţei informaţiilor din AIP.

SECŢIUNEA a 3-a – PRODUSE DE INFORMARE AERONAUTICĂ

AIS.OR.300 Generalităţi – Produse de informare aeronautică

Atunci când furnizează date aeronautice şi informaţii aeronautice în mai multe formate, un furnizor AIS se asigură că se implementează procese care să asigure consecvenţa datelor şi a informaţiilor între respectivele formate.

Capitolul 1 – Informaţii aeronautice în prezentare standardizată

AIS.OR.305 Publicaţia de informare aeronautică (AIP)

Furnizorul AIS editează o AIP.

AIS.OR.310 Amendamentele la AIP

Furnizorul AIS:

(a) emite modificări permanente ale AIP sub formă de amendamente ale AIP; şi

(b) se asigură că AIP este modificată sau republicată la intervale regulate, în funcţie de necesităţi, pentru a garanta că informaţiile sunt complete şi actualizate.

AIS.OR.315 Suplimente la AIP

Furnizorul AIS:

(a) emite, sub formă de suplimente la AIP, modificări temporare de lungă durată – trei luni sau mai mult – şi informaţii de scurtă durată, care conţin text şi/sau elemente grafice extinse;

(b) furnizează regulat o listă de control a suplimentelor la AIP valabile; şi

(c) editează un nou supliment la AIP ca document de înlocuire atunci când apare o eroare într-un supliment la AIP sau când se modifică perioada de valabilitate a unui supliment la AIP.

AIS.OR.320 Circulara de informare aeronautică (AIC)

Furnizorul AIS emite, sub forma unei AIC, oricare dintre următoarele:

(a) o previziune pe termen lung referitoare la orice modificare majoră a cadrului normativ, reglementărilor, procedurilor sau facilităţilor;

(b) informaţii cu caracter pur explicativ sau consultativ, dar care afectează siguranţa zborului;

(c) informaţii sau notificări cu caracter explicativ sau consultativ, referitoare la aspecte tehnice, legislative sau pur administrative.

Furnizorul AIS revizuieşte cel puţin o dată pe an valabilitatea unei AIC în vigoare.

AIS.OR.325 Hărţi aeronautice

Furnizorul AIS se asigură că următoarele hărţi aeronautice, dacă sunt puse la dispoziţie:

(a) fac parte din AIP sau sunt distribuite separat destinatarilor AIP:

1) harta de obstacole de aerodrom – tip A;

2) harta de aerodrom/heliport;

3) harta de mişcare pe suprafaţa aerodromului;

4) harta poziţiilor de parcare a aeronavelor;

5) harta terenului pentru apropieri de precizie;

6) harta cu altitudinile minime de supraveghere ATC;

7) harta zonei;

8) harta pentru sosirile standard instrumentale (STAR);

9) harta pentru plecările standard instrumentale (SID);

10) harta de apropiere instrumentală;

11) harta de apropiere la vedere; şi

12) harta de rută; şi

(b) sunt furnizate ca parte a produselor de informare aeronautică:

1) harta de obstacole de aerodrom – tip B;

2) harta aeronautică a lumii la scara 1:1 000 000;

3) harta aeronautică a lumii la scara 1:500 000;

4) harta de navigaţie aeronautică la scară mică; şi

5) harta pentru trasarea traiectului de zbor.

AIS.OR.330 NOTAM

Furnizorul AIS:

(a) emite prompt un NOTAM ori de câte ori informaţiile care urmează să fie distribuite au caracter temporar şi de scurtă durată sau când se efectuează în scurt timp modificări semnificative din punct de vedere operaţional sau schimbări temporare de lungă durată, cu excepţia textului şi/sau a graficelor extinse; şi

(b) emite, sub formă de NOTAM, informaţii despre stabilirea, starea sau modificarea tuturor facilităţilor, serviciilor, procedurilor sau pericolelor aeronautice a căror cunoaştere la timp este esenţială pentru personalul implicat în operaţiunile de zbor.

Respectarea AIS.OR.200 nu împiedică distribuirea urgentă a informaţiilor aeronautice necesare pentru a se asigura siguranţa zborului.

Capitolul 2 – Seturi de date digitale

AIS.OR.335 Generalităţi – Seturi de date digitale

Dacă sunt disponibile date digitale, furnizorul AIS se asigură că acestea au forma următoarelor seturi de date:

1) set de date AIP;

2) set de date de teren;

3) seturi de date despre obstacole;

4) seturi de date cartografice de aerodrom; şi

5) seturi de date privind procedurile de zbor instrumental.

Atunci când sunt puse la dispoziţie, datele de teren trebuie furnizate sub forma unor seturi de date de teren.

Trebuie furnizată în mod regulat o listă de control a seturilor de date valabile.

AIS.OR.340 Cerinţe privind metadatele

Fiecare set de date trebuie să includă un set minim de metadate care trebuie furnizate următorului utilizator.

AIS.OR.345 Setul de date AIP

Furnizorul AIS se asigură că setul de date AIP, dacă este disponibil, conţine reprezentarea digitală a informaţiilor aeronautice cu caracter de durată, inclusiv a informaţiilor permanente şi a modificărilor temporare de lungă durată.

AIS.OR.350 Date de teren şi despre obstacole – Cerinţe generale

Furnizorul AIS se asigură că, dacă sunt disponibile, datele de teren şi despre obstacole sunt furnizate în conformitate cu AIS.TR.350.

AIS.OR.355 Seturi de date de teren

Furnizorul AIS se asigură că, dacă sunt disponibile, datele de teren sunt furnizate:

(a) pentru Zona 1, astfel cum se prevede la AIS.TR.350; şi

(b) pentru aerodromuri, astfel încât să acopere:

1) Zona 2a sau părţi ale acesteia, astfel cum se prevede la AIS.TR.350 litera (b) punctul 1;

2) Zonele 2b, 2c şi 2d sau părţi ale acestora, astfel cum se prevede la AIS.TR.350 litera (b) punctele 2, 3 şi 4, în ceea ce priveşte terenul:

(i) pe o rază de 10 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului (ARP); şi

(ii) mai departe de 10 km de la ARP dacă terenul străpunge planul orizontal situat la 120 m deasupra celei mai mici cote a pistei;

3) zona traiectoriei de zbor la decolare sau părţi ale acesteia;

4) o zonă sau părţi ale acesteia delimitată de limitele laterale ale suprafeţelor de limitare a obstacolelor de la aerodrom;

5) Zona 3 sau părţi ale acesteia, astfel cum se prevede la AIS.TR.350 litera (c), pentru terenul care se întinde cu 0,5 m deasupra planului orizontal, trecând prin cel mai apropiat punct al suprafeţei de mişcare a aerodromului; şi

6) Zona 4 sau părţi ale acesteia, astfel cum se prevede la AIS.TR.350 litera (d), pentru toate pistele unde se desfăşoară operaţiuni de apropiere de precizie de categoria II sau III şi pentru situaţiile în care operatorii aerieni solicită informaţii detaliate de teren în vederea evaluării efectului terenului în determinarea înălţimii de decizie prin utilizarea radioaltimetrului.

AIS.OR.360 Seturi de date despre obstacole

Furnizorul AIS se asigură că, dacă sunt disponibile, datele despre obstacole sunt furnizate:

(a) pentru obstacole din Zona 1 cu o înălţime faţă de sol de minimum 100 m;

(b) în cazul aerodromurilor, pentru toate obstacolele din Zona 2 care sunt considerate a fi un pericol pentru navigaţia aeriană şi

(c) pentru aerodromuri, astfel încât să acopere:

1) Zona 2a sau părţi ale acesteia, pentru acele obstacole care străpung suprafaţa relevantă de colectare a datelor despre obstacole;

2) obstacolele din zona traiectoriei de zbor la decolare sau părţi ale acesteia, care se proiectează deasupra unei suprafeţe plane cu o înclinaţie de 1,2 % şi au origine comună cu zona traiectoriei de zbor la decolare;

3) obstacolele care străpung suprafeţele de limitare a obstacolelor de la aerodrom sau părţi ale acestora;

4) Zonele 2b, 2c şi 2d, pentru obstacolele care străpung suprafeţele relevante de colectare a datelor despre obstacole;

5) Zona 3 sau părţi ale acesteia, pentru obstacolele care străpung suprafaţa relevantă de colectare a datelor despre obstacole; şi

6) Zona 4 sau părţi ale acesteia, pentru toate pistele unde se desfăşoară operaţiuni de apropiere de precizie de categoria II sau III.

AIS.OR.365 Seturi de date cartografice de aerodrom

Furnizorul AIS se asigură că, dacă sunt disponibile, seturile de date cartografice de aerodrom sunt furnizate în conformitate cu AIS.TR.365.

AIS.OR.370 Seturi de date privind procedurile de zbor instrumental

Furnizorul AIS se asigură că, dacă sunt disponibile, seturile de date privind procedurile de zbor instrumental sunt furnizate în conformitate cu AIS.TR.370.

SECŢIUNEA a 4-a – SERVICII DE DISTRIBUŢIE A INFORMAŢIILOR

ŞI DE INFORMARE ÎNAINTEA ZBORULUI

AIS.OR.400 Servicii de distribuţie

Furnizorul AIS:

(a) distribuie produsele de informare aeronautică disponibile utilizatorilor care le solicită;

(b) pune la dispoziţie AIP, amendamentele la AIP, suplimentele la AIP, NOTAM şi AIC prin cele mai rapide mijloace;

(c) se asigură că NOTAM sunt distribuite prin intermediul serviciului aeronautic fix (AFS) ori de câte ori este posibil;

(d) se asigură că schimbul de NOTAM la nivel internaţional are loc exclusiv după regulile convenite reciproc între birourile NOTAM internaţionale şi unităţile multinaţionale de prelucrare NOTAM în cauză; şi

(e) dispune, în funcţie de necesităţi, emiterea şi recepţionarea NOTAM distribuite prin telecomunicaţii pentru a satisface cerinţele operaţionale.

AIS.OR.405 Servicii de informare înaintea zborului

Furnizorul AIS se asigură că:

(a) pentru orice aerodrom/heliport, informaţiile aeronautice referitoare la etapele de rută care îşi au originea la aerodrom/heliport sunt puse la dispoziţia personalului implicat în operaţiunile de zbor, inclusiv a echipajului de zbor şi serviciilor responsabile de informarea înaintea zborului; şi

(b) informaţiile aeronautice furnizate în scopuri de planificare înaintea zborului includ informaţii de importanţă operaţională extrase din elementele produselor de informare aeronautică.

SECŢIUNEA a 5-a – ACTUALIZĂRILE PRODUSELOR

DE INFORMARE AERONAUTICĂ

AIS.OR.500 Generalităţi – Actualizările produselor de informare aeronautică

Furnizorul AIS asigură modificarea sau republicarea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice, pentru a le ţine la zi.

AIS.OR.505 Regularizarea şi controlul informării aeronautice (AIRAC)

Furnizorul AIS se asigură că informaţiile referitoare la circumstanţele enumerate la AIS.TR.505 litera (a) sunt distribuite în cadrul sistemului AIRAC.

Furnizorul AIS se asigură că:

1) informaţiile notificate în cadrul sistemului AIRAC nu sunt modificate ulterior timp de cel puţin încă 28 de zile după data intrării în vigoare în cadrul AIRAC, cu excepţia cazului în care circumstanţa notificată are caracter temporar şi nu ar persista pe întreaga perioadă;

2) informaţiile furnizate în cadrul sistemului AIRAC sunt distribuite/puse la dispoziţie astfel încât să ajungă la destinatari cu cel puţin 28 de zile înainte de data intrării în vigoare în cadrul AIRAC; şi

3) nu se utilizează alte date de punere în aplicare decât datele de intrare în vigoare în cadrul AIRAC pentru introducerea unor modificări operaţionale semnificative planificate care necesită lucrări cartografice şi/sau pentru actualizarea bazelor de date de navigaţie.

AIS.OR.510 NOTAM

Furnizorul AIS:

(a) se asigură că NOTAM sunt furnizate în conformitate cu AIS.TR.510; şi

(b) furnizează un "NOTAM declanşator" (Trigger NOTAM), astfel cum se prevede la AIS.TR.510 litera (f), atunci când se publică un amendament la AIP sau un supliment la AIP în conformitate cu procedurile AIRAC.

AIS.OR.515 Actualizările seturilor de date

Furnizorul AIS:

(a) modifică sau republică seturile de date la intervalele regulate necesare pentru a le ţine la zi; şi

(b) emite modificări permanente şi modificări temporare de lungă durată – trei luni sau mai mult – pe care le pune la dispoziţie ca date digitale sub forma unui set de date complet şi/sau a unui subset care include doar diferenţele faţă de setul de date complet emis anterior.

SECŢIUNEA a 6-a – CERINŢE PRIVIND PERSONALUL

AIS.OR.600 Cerinţe generale

În plus faţă de dispoziţiile de la ATM/ANS.OR.B.005 litera (a) punctul 6 din anexa nr.3, furnizorul AIS se asigură că personalul responsabil de furnizarea de date aeronautice şi de informaţii aeronautice:

(a) a luat cunoştinţă şi aplică următoarele:

1) cerinţele privind produsele şi serviciile de informare aeronautică, astfel cum sunt specificate în secţiunile 2-5;

2) ciclurile de actualizare aplicabile emiterii amendamentelor la AIP şi a suplimentelor la AIP pentru zonele pentru care furnizează date aeronautice sau informaţii aeronautice;

(b) este pregătit, competent şi autorizat corespunzător pentru sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească.

SUBPARTEA B – CERINŢE TEHNICE SUPLIMENTARE PENTRU

FURNIZORII DE SERVICII DE INFORMARE AERONAUTICĂ

(AIS.TR)

SECŢIUNEA a 2-a – MANAGEMENTUL CALITĂŢII DATELOR

AIS.TR.200 Generalităţi

(a) Acurateţea datelor aeronautice este cea specificată în catalogul de date aeronautice ("catalogul de date"), prevăzut în subpartea E la anexa nr.3 (partea ATM/ANS.OR).

(b) Rezoluţia datelor aeronautice trebuie să fie proporţională cu acurateţea efectivă a datelor.

(c) Se menţine integritatea datelor aeronautice. Pe baza clasificării integrităţii specificate în catalogul de date, sunt instituite proceduri astfel încât:

1) pentru datele de rutină, coruperea să fie evitată pe întreg parcursul prelucrării acestora;

2) pentru datele esenţiale, să nu se producă o corupere a acestora în nicio etapă a întregului proces şi să se includă procese suplimentare, după necesităţi, pentru a aborda riscurile potenţiale din arhitectura generală a sistemului astfel încât să se asigure şi mai eficient integritatea datelor la nivelul respectiv;

3) pentru datele critice, să nu se producă o corupere a acestora în niciuna dintre etapele întregului proces şi să se includă procese suplimentare de asigurare a integrităţii pentru reducerea totală a efectelor deficienţelor identificate, prin analiza detaliată a arhitecturii generale a sistemului, ca riscuri potenţiale la adresa integrităţii datelor.

(d) Trebuie asigurată trasabilitatea datelor aeronautice.

(e) Trebuie asigurată actualitatea datelor aeronautice, inclusiv orice limite aplicabile perioadei pe durata căreia datele sunt în vigoare.

(f) Trebuie asigurată integralitatea datelor aeronautice.

(g) Formatul datelor furnizate trebuie să fie adecvat pentru a se asigura că datele sunt interpretate într-o manieră compatibilă cu utilizarea prevăzută.

AIS.TR.210 Schimbul de date aeronautice şi de informaţii aeronautice

Cu excepţia datelor de teren, formatul de schimb de date aeronautice trebuie:

(a) să permită schimbul de date atât pentru fiecare element în parte, cât şi pentru mulţimi de elemente;

(b) să permită schimbul de informaţii de referinţă ca urmare a modificărilor permanente;

(c) să fie structurat în conformitate cu subiectele şi proprietăţile din catalogul de date aeronautice şi să fie documentat printr-o punere în corespondenţă între formatul de schimb şi catalogul de date aeronautice.

AIS.TR.220 Verificare

(a) Verificarea asigură că:

1) datele aeronautice au fost recepţionate fără corupere;

2) procesul de prelucrare a datelor aeronautice nu conduce la coruperea acestora.

(b) Datele aeronautice şi informaţiile aeronautice introduse manual trebuie supuse unei verificări independente pentru a se identifica orice eroare care ar fi putut fi introdusă.

AIS.TR.225 Metadate

Metadatele care trebuie colectate includ cel puţin:

(a) identificarea organizaţiilor sau a entităţilor care efectuează orice acţiune de generare, transmitere sau manipulare a datelor aeronautice;

(b) acţiunea efectuată;

(c) data şi ora la care s-a efectuat acţiunea.

AIS.TR.235 Raportarea erorilor, măsurarea erorilor şi acţiuni corective

Mecanismele de raportare şi măsurare a erorilor şi de acţiune corectivă trebuie să asigure că:

(a) sunt înregistrate problemele identificate în timpul generării, producerii, stocării, manipulării şi prelucrării sau problemele raportate de utilizatori după publicare;

(b) toate problemele raportate în legătură cu datele aeronautice şi cu informaţiile aeronautice sunt analizate de către furnizorul AIS şi se adoptă acţiunile corective necesare;

(c) se acordă prioritate rezolvării tuturor erorilor, inconsecvenţelor şi anomaliilor detectate la nivelul datelor aeronautice critice şi esenţiale;

(d) utilizatorii afectaţi sunt avertizaţi cu privire la erori prin cele mai eficiente mijloace, ţinând cont de nivelul de integritate al datelor aeronautice şi al informaţiilor aeronautice;

(e) feedbackul privind erorile este facilitat şi încurajat.

AIS.TR.240 Limitările datelor

Identificarea datelor care nu corespund cerinţelor privind calitatea datelor se realizează printr-o adnotare sau, în mod explicit, prin furnizarea valorii calităţii.

SECŢIUNEA a 3-a – PRODUSE DE INFORMARE AERONAUTICĂ

AIS.TR.300 Generalităţi – Produse de informare aeronautică

(a) Produsele de informare aeronautică destinate distribuirii includ textul în limba engleză pentru părţile exprimate prin text în clar, cu excepţia produselor destinate distribuirii exclusive în interiorul statului.

(b) Grafia toponimelor este conformă cu uzul local şi este transcrisă, după caz, în alfabetul latin de bază al Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO).

(c) În produsele de informare aeronautică se utilizează abrevierile stabilite de OACI, ori de câte ori sunt adecvate.

AIS.TR.305 Publicaţia de informare aeronautică (AIP)

(a) AIP, amendamentele la AIP şi suplimentele la AIP sunt furnizate ca "AIP electronică" (eAIP). eAIP trebuie să poată fi vizualizată pe ecranul computerului şi imprimată pe hârtie. În plus, AIP, amendamentele la AIP şi suplimentele la AIP pot fi furnizate, de asemenea, pe suport de hârtie.

(b) AIP trebuie să includă:

1) o declaraţie privind autoritatea competentă responsabilă de facilităţile, serviciile sau procedurile de navigaţie aeriană acoperite de AIP;

2) condiţiile generale în care sunt disponibile pentru utilizare serviciile sau facilităţile;

3) o listă a diferenţelor semnificative între reglementările şi practicile statului, pe de o parte, şi standardele şi practicile recomandate (SARP) şi procedurile OACI, pe de altă parte;

4) alegerea făcută de stat în fiecare caz semnificativ în care SARP şi procedurile OACI prevăd o cale de acţiune alternativă.

(c) AIP conţine informaţii referitoare la rubricile enumerate în apendicele la anexa nr.6 (partea AIS) şi organizate pe respectivele rubrici.

(d) Trebuie indicat clar statul emitent şi furnizorul AIS.

(e) Atunci când două sau mai multe state produc împreună o AIP, ele trebuie indicate în mod clar.

(f) Fiecare AIP este de sine stătătoare şi include un cuprins.

(g) AIP este organizată în trei părţi (GEN, ENR şi AD), în secţiuni şi subsecţiuni, cu excepţia cazului în care AIP sau un volum al AIP este conceput pentru a facilita utilizarea operaţională în timpul zborului; în acest din urmă caz, formatul publicaţiei şi organizarea exactă a informaţiilor pot fi lăsate la latitudinea statului, cu condiţia să se includă un cuprins adecvat.

(h) Fiecare AIP trebuie să fie datată.

(i) Data, formată din zi, lună (numele lunii) şi an este data publicării şi/sau data (AIRAC) de intrare în vigoare a informaţiilor.

(j) Atunci când se descriu perioade de activitate, disponibilitate sau operare, trebuie specificate zilele şi orele aplicabile.

(k) Fiecare AIP emisă sub forma unui volum tipărit şi fiecare pagină a unei AIP emise într-un format cu foi detaşabile trebuie adnotate pentru a indica în mod clar:

1) identitatea AIP;

2) teritoriul acoperit şi subdiviziunile acestuia, atunci când este necesar;

3) identificarea statului emitent şi a organizaţiei editoare (autoritatea); şi

4) numerele paginilor/titlurile hărţilor.

(l) Orice amendament adus volumului tipărit al AIP se efectuează cu ajutorul filelor de înlocuire.

AIS.TR.310 Amendamentele la AIP

(a) Orice amendamente ale AIP semnificative din punct de vedere operaţional, în conformitate cu AIS.OR.505, trebuie emise în cadrul AIRAC şi identificate în mod clar ca atare.

(b) Fiecărui amendament la AIP i se alocă un număr de serie, care trebuie să fie consecutiv.

(c) Atunci când se emite un amendament la AIP, acesta trebuie să includă trimiteri la numărul de serie al NOTAM-urilor care au fost încorporate în respectivul amendament.

(d) Cele mai recente cicluri de actualizare aplicabile amendamentelor la AIP trebuie puse la dispoziţia publicului.

(e) Recurgerea la amendamente/adnotări de mână trebuie menţinută la minimum; metoda standard de modificare este republicarea sau înlocuirea paginilor.

(f) Fiecare amendament la AIP trebuie:

1) să includă o listă de control cu datele şi numerele curente ale fiecărei pagini detaşabile din AIP; şi

2) să includă o recapitulare a tuturor amendamentelor de mână încă nepublicate.

(g) Informaţiile noi sau revizuite trebuie identificate printr-o adnotare în dreptul lor, pe marginea paginii.

(h) Fiecare pagină a amendamentului la AIP, inclusiv foaia de copertă, trebuie să conţină data de publicare şi, după caz, data de intrare în vigoare.

(i) Intervalele regulate dintre amendamentele la AIP sunt specificate în partea 1 – Generalităţi (GEN) din AIP.

AIS.TR.315 Suplimentele la AIP

(a) Suplimentul la AIP emis în formă tipărită este compus din foi distincte.

(b) Cele mai recente cicluri de actualizare aplicabile suplimentelor la AIP trebuie puse la dispoziţia publicului.

(c) Fiecărui supliment la AIP i se alocă un număr de serie care trebuie să fie consecutiv şi bazat pe anul calendaristic.

(d) Ori de câte ori se emite un supliment la AIP ca înlocuire a unui NOTAM, trebuie să se includă o trimitere la seria şi numărul NOTAM în cauză.

(e) Se emite o listă de control a suplimentelor la AIP valabile la intervale de cel mult o lună, ca parte a listei de control a NOTAM şi cu distribuţie similară suplimentelor la AIP.

(f) Pe fiecare pagină a suplimentului la AIP trebuie marcată data de publicare. Pe fiecare pagină a suplimentului AIRAC la AIP trebuie marcată data de publicare şi data de intrare în vigoare.

AIS.TR.320 Circulara de informare aeronautică (AIC)

(a) AIC trebuie emisă sub formă de document electronic.

(b) AIC trebuie emisă ori de câte ori se doreşte să se disemineze:

1) previziuni de schimbări importante în procedurile, serviciile şi facilităţile de navigaţie aeriană;

2) previziuni de implementare a unor sisteme de navigaţie noi;

3) informaţii semnificative obţinute din investigarea accidentelor/incidentelor aviatice care afectează siguranţa zborului;

4) informaţii despre reglementările în materie de protecţie a aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită care pun în pericol securitatea aviaţiei civile;

5) consultanţă pe probleme medicale de interes special pentru piloţi;

6) avertizări adresate piloţilor cu privire la evitarea unor pericole fizice;

7) informaţii despre efectul anumitor fenomene meteorologice asupra operaţiunilor cu aeronave;

8) informaţii despre pericole noi care afectează tehnicile de manevrare a aeronavelor;

9) informaţii despre reglementări referitoare la transportul de articole restricţionate pe calea aerului;

10) trimiteri la cerinţele cadrului normativ naţional şi internaţional şi la publicarea unor modificări aduse acestora;

11) informaţii despre procedurile de acordare a licenţelor pentru personalul aeronautic navigant;

12) informaţii despre pregătirea personalului aeronautic;

13) informaţii despre punerea în aplicare a cerinţelor legislaţiei naţionale şi a UE şi despre scutirea de la acestea;

14) îndrumări privind utilizarea şi întreţinerea unor tipuri specifice de echipament;

15) disponibilitatea actuală sau planificată a ediţiilor noi sau revizuite ale hărţilor aeronautice;

16) informaţii despre transportul echipamentelor de comunicaţii;

17) informaţii explicative legate de reducerea zgomotului;

18) anumite directive de navigabilitate;

19) informaţii despre modificări în ceea ce priveşte seria sau distribuirea NOTAM, ediţii noi ale AIP sau modificările majore ale conţinutului, sferei de acoperire sau formatului acestora;

20) informaţii preliminare despre planul de deszăpezire; şi

21) alte informaţii cu caracter similar.

(c) Nu se utilizează AIC pentru informaţii care îndeplinesc criteriile pentru includerea în AIP sau în NOTAM.

(d) Planul de deszăpezire emis în conformitate cu punctul AD 1.2.2 din AIP este suplimentat cu informaţii de sezon care trebuie emise ca AIC cu mult înainte de începutul fiecărei iernii – cu cel puţin o lună înainte de debutul obişnuit al condiţiilor de iarnă.

(e) Atunci când statul selectează AIC spre distribuţie în afara teritoriului său, AIC trebuie să aibă aceeaşi listă de distribuţie ca şi AIP.

(f) Fiecărei AIC i se alocă un număr de serie care trebuie să fie consecutiv şi bazat pe anul calendaristic.

(g) În cazul în care o AIC este furnizată în mai multe serii, fiecare serie trebuie identificată separat printr-o literă.

(h) Se publică o listă de control a AIC aflate în vigoare cel puţin o dată pe an, cu aceeaşi distribuire ca şi a AIC.

(i) Lista de control a AIC furnizate în afara teritoriului statului trebuie inclusă în lista de control NOTAM.

AIS.TR.330 NOTAM

(a) NOTAM se emite atunci când este necesar să se furnizeze următoarele informaţii:

1) punerea în serviciu sau închiderea aerodromurilor, a heliporturilor sau a pistelor sau modificări semnificative intervenite în operarea acestora;

2) lansarea sau retragerea serviciilor aeronautice şi modificări semnificative intervenite în operarea acestora;

3) punerea în serviciu, retragerea şi modificări semnificative ale capacităţii operaţionale a serviciilor de radionavigaţie şi de comunicaţii aer-sol;

4) indisponibilitatea sistemelor de rezervă şi a celor secundare, cu impact operaţional direct;

5) instalarea sau retragerea mijloacelor vizuale sau modificări semnificative intervenite la nivelul acestora;

6) întreruperea sau repunerea în serviciu a unor componente principale ale sistemelor de iluminat ale aerodromului;

7) instituirea, retragerea sau modificări semnificative aduse procedurilor serviciilor de navigaţie aeriană;

8) apariţia sau remedierea unor defecte sau impedimente majore pe suprafaţa de manevră;

9) modificări sau limitări privind disponibilitatea combustibilului, uleiului şi oxigenului;

10) modificări majore aduse facilităţilor şi serviciilor de căutare şi salvare (SAR) disponibile;

11) instalarea, desfiinţarea sau repunerea în serviciu a farurilor de pericol care marchează obstacole semnificative pentru navigaţia aeriană;

12) modificări ale cadrului normativ aplicabil, care impun acţiune imediată din perspectivă operaţională;

13) directive operaţionale care impun acţiune imediată sau modificările acestora;

14) prezenţa unor pericole pentru navigaţia aeriană;

15) emisii laser planificate, proiecţii laser şi lumini de căutare, dacă există probabilitatea ca vederea pe timp de noapte a piloţilor să fie afectată;

16) ridicarea, înlăturarea sau modificarea unor obstacole pentru navigaţia aeriană în zonele de decolare/urcare, de apropriere întreruptă, de apropiere, precum şi pe banda pistei;

17) înfiinţarea sau desfiinţarea, incluzând activarea şi dezactivarea, după caz, a zonelor interzise, restricţionate sau periculoase sau modificări aduse statutului acestora;

18) înfiinţarea sau desfiinţarea unor zone, rute sau porţiuni din acestea în care există posibilitatea interceptării aeronavelor şi în care se impune menţinerea ascultării permanente pe frecvenţa de urgenţă VHF (frecvenţă foarte înaltă) de 121,500 MHz;

19) alocarea, anularea sau modificarea unui indicator de localizare;

20) modificări ale categoriei serviciilor de salvare şi de stingere a incendiilor (RFF) pe aerodrom/heliport;

21) prezenţa, înlăturarea sau modificări semnificative ale unor condiţii periculoase datorate zăpezii, zloatei, gheţii, materialelor radioactive, substanţelor chimice toxice, depunerilor de cenuşă vulcanică sau apei pe suprafaţa de mişcare;

22) declanşarea unor epidemii care necesită modificări ale cerinţelor notificate în materie de vaccinare şi măsuri de carantină;

23) prognoze privind radiaţiile cosmice solare, dacă sunt furnizate;

24) modificarea semnificativă din punct de vedere operaţional a activităţii vulcanice, localizarea, data şi ora erupţiilor vulcanice şi/sau întinderea pe orizontală şi pe verticală a norilor de cenuşă vulcanică, inclusiv direcţia lor de deplasare, nivelurile de zbor şi rutele sau porţiunile de rută care ar putea fi afectate;

25) eliberarea în atmosferă a unor materiale radioactive sau substanţe chimice toxice ca urmare a unui incident nuclear sau chimic, localizarea, data şi ora incidentului, nivelurile de zbor, rutele sau porţiunile de rută care ar putea fi afectate, precum şi direcţia de deplasare a norilor toxici;

26) desfăşurarea unor operaţiuni de ajutorare umanitară, împreună cu procedurile şi/sau limitările care afectează navigaţia aeriană;

27) implementarea unor măsuri de urgenţă pe termen scurt în cazul întreruperii totale sau parţiale a furnizării ATS şi a serviciilor de sprijin conexe;

28) pierderea specifică a integrităţii sistemelor de navigaţie prin satelit;

29) indisponibilitatea unei piste ca urmare a unor lucrări de marcare a pistei sau, în cazul în care echipamentele utilizate pentru astfel de lucrări pot fi îndepărtate, un interval de timp necesar pentru a face pista disponibilă.

(b) Nu se emite NOTAM pentru a furniza niciuna dintre următoarele informaţii:

1) lucrări de întreţinere de rutină pe platforme şi căi de rulare care nu afectează mişcarea în siguranţă a aeronavelor;

2) obstacole temporare în vecinătatea aerodromului/heliportului care nu afectează operarea în siguranţă a aeronavelor;

3) defectarea parţială a sistemelor luminoase ale aerodromului/heliportului, atunci când aceasta nu afectează direct operarea în siguranţă a aeronavelor;

4) defectarea parţială temporară a comunicaţiilor aer-sol atunci când sunt cunoscute şi operaţionale frecvenţe alternative adecvate;

5) lipsa serviciului de dirijare şi control prin dispecer la sol pe platformă, blocajele, limitările şi controlul traficului rutier;

6) indisponibilitatea, pe suprafaţa de mişcare a aerodromului, a semnelor indicatoare de poziţie, de destinaţie sau a altor astfel de semne;

7) paraşutările în spaţiul aerian necontrolat în conformitate cu regulile de zbor la vedere (VFR) sau în spaţiul aerian controlat, în locaţii declarate sau în zone periculoase ori interzise;

8) activităţile de pregătire ale unităţilor de la sol;

9) indisponibilitatea sistemelor de rezervă şi a celor secundare, dacă acestea nu au un impact operaţional;

10) limitări ale facilităţilor aeroportuare sau a serviciilor generale care nu au impact operaţional;

11) reglementări naţionale care nu afectează aviaţia generală;

12) informări sau avertizări privind limitări posibile/potenţiale, care nu au impact operaţional;

13) readucerea în atenţie a unor informaţii care sunt deja publicate;

14) disponibilitatea echipamentelor pentru unităţile de la sol, fără să conţină informaţii cu privire la impactul lor operaţional asupra utilizatorilor spaţiului aerian şi ai acestor facilităţi;

15) informaţii privind emisiile laser care nu au impact operaţional, precum şi despre focuri de artificii sub înălţimile minime de zbor;

16) închiderea unor părţi ale suprafeţei de mişcare din cauza unor lucrări planificate, coordonate local, cu o durată mai mică de o oră;

17) închiderea sau indisponibilitatea ori modificări în operarea/funcţionarea aerodromului/heliportului în afara orarului de funcţionare al aerodromului/heliportului; şi

18) alte informaţii fără impact operaţional care sunt de natură temporară.

(c) Cu excepţia celor prevăzute la AIS.TR.330 literele (f) şi (g), fiecare NOTAM trebuie să conţină informaţiile în ordinea indicată în formatul NOTAM stabilit în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

(d) Textul NOTAM trebuie compus din semnificaţii/expresii abreviate uniform ce aparţin Codului NOTAM OACI, completate cu abrevieri OACI, indicatori, identificatori, indicative, indicative de apel radio, frecvenţe, cifre şi text în clar.

(e) Toate NOTAM trebuie emise în limba engleză. Dacă este necesar pentru utilizatorii interni, NOTAM poate fi emis, suplimentar, în limba română.

(f) Informaţiile referitoare la zăpadă, zloată, gheaţă, chiciură, bălţi sau apă asociate cu zăpada, zloata, gheaţa sau chiciura de pe suprafaţa de mişcare trebuie difuzate cu ajutorul SNOWTAM şi trebuie să conţină informaţiile în ordinea indicată în formatul SNOWTAM stabilit în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

(g) Informaţiile privind o schimbare semnificativă din punct de vedere operaţional în activitatea vulcanică, o erupţie vulcanică şi/sau un nor de cenuşă vulcanică, trebuie, atunci când sunt raportate printr-un ASHTAM, să conţină informaţiile în ordinea indicată în formatul ASHTAM stabilit în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

(h) Dacă un NOTAM conţine informaţii eronate, se emite un NOTAM cu un număr nou pentru a-l înlocui pe cel eronat sau se anulează NOTAM eronat şi se emite un NOTAM nou.

(i) În cazul emiterii unui NOTAM care anulează sau înlocuieşte un NOTAM emis anterior:

1) trebuie indicate seria şi numărul/anul NOTAM emis anterior;

2) seria, indicatorul de localizare şi subiectul celor două NOTAM trebuie să fie identice.

3) Un NOTAM poate anula sau înlocui doar un singur alt NOTAM.

(k) Fiecare NOTAM trebuie să se refere la un singur subiect şi la o singură condiţie aplicabilă subiectului respectiv.

(l) Conţinutul oricărui NOTAM trebuie să fie cât mai concis cu putinţă şi redactat astfel încât înţelesul său să fie clar fără să fie necesară consultarea altui document.

(m) Un NOTAM care conţine informaţii cu caracter permanent sau informaţii temporare de lungă durată trebuie să includă trimiterile adecvate la AIP sau la suplimentul de AIP în cauză.

(n) Indicatorii de localizare incluşi în textul unui NOTAM trebuie să fie cei cuprinşi în Doc 7910 OACI Location Indicators ("Indicatori de localizare"). Nu se permite utilizarea unor prescurtări ale acestor indicatori. În cazul unei locaţii pentru care nu există atribuit un indicator de localizare OACI, se foloseşte toponimul sub formă de text în clar.

(o) Fiecărui NOTAM trebuie să i se aloce o serie identificată printr-o literă şi un număr de patru cifre urmate de o bară oblică şi de un număr de două cifre corespunzător anului. Numărul de patru cifre trebuie să fie consecutiv şi bazat pe anul calendaristic.

(p) Toate NOTAM trebuie împărţite în serii bazate pe subiect, trafic sau locaţie sau o combinaţie a acestora, în funcţie de nevoile utilizatorilor finali. NOTAM pentru aerodromurile deschise traficului internaţional trebuie emise cu o serie NOTAM internaţională.

(q) Dacă NOTAM sunt emise atât în limba engleză, cât şi în limba română, seria NOTAM trebuie organizată astfel încât seria în limba română să fie echivalentă cu seria în limba engleză din punctul de vedere al conţinutului şi numerotării.

(r) Conţinutul şi aria geografică acoperită de fiecare serie NOTAM trebuie descrise în detaliu în AIP, la punctul GEN 3.

(s) Trebuie furnizată în mod regulat o listă de control a NOTAM valabile.

(t) Trebuie emisă o listă de control NOTAM pentru fiecare serie.

(u) O listă de control NOTAM trebuie să facă referire şi la cele mai recente amendamente la AIP, suplimente la AIP, seturi de date şi, cel puţin, la AIC distribuite.

(v) O listă de control NOTAM trebuie să aibă aceeaşi listă de distribuţie ca seria de mesaje propriu-zise la care se referă şi trebuie identificată în mod clar ca fiind o listă de control.

(w) Alocarea seriei trebuie monitorizată şi, dacă este necesar, se iau măsurile adecvate pentru a se asigura că nicio serie nu atinge numărul maxim posibil de NOTAM emise înainte de sfârşitul unui an calendaristic.

[Poziţia AIS.TR.330 NOTAM modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Capitolul 2 – Seturi de date digitale

AIS.TR.335 Generalităţi – Seturi de date digitale

(a) Se utilizează un standard pentru informaţiile geografice drept cadru de referinţă.

(b) Trebuie furnizată o descriere a fiecărui set de date disponibil, sub forma unei specificaţii a produsului-dată.

(c) Trebuie pusă la dispoziţia utilizatorilor o listă de control a seturilor de date disponibile, inclusiv datele de intrare în vigoare şi datele de publicare, pentru a se asigura că se utilizează date actuale.

(d) Lista de control a seturilor de date trebuie pusă la dispoziţie prin acelaşi mecanism de distribuire ca şi cel utilizat pentru seturile de date.

AIS.TR.340 Cerinţe privind metadatele

Metadatele minime pentru fiecare set de date trebuie să cuprindă:

(a) numele organizaţiilor sau al entităţilor care furnizează setul de date;

(b) data şi ora la care a fost furnizat setul de date;

(c) valabilitatea setului de date; şi

(d) orice limitări ale utilizării setului de date.

AIS.TR.345 Setul de date AIP

(a) Setul de date AIP trebuie să includă date despre următoarele subiecte, inclusiv proprietăţile indicate, dacă este aplicabil:

(b) În cazul în care nu s-a definit o proprietate pentru un caz particular al subiectelor enumerate la litera (a), subsetul de date AIP trebuie să includă o indicaţie explicită: "nu se aplică".

AIS.TR.350 Date de teren şi despre obstacole– Cerinţe generale

Zonele la care se referă seturile de date de teren şi despre obstacole sunt specificate astfel:

(a) Zona 1: întregul teritoriu al statului;

(b) Zona 2: zona din vecinătatea unui aerodrom, împărţită după cum urmează:

1) Zona 2a: o suprafaţă dreptunghiulară în jurul unei piste care cuprinde banda pistei şi orice prelungire degajată dacă există;

2) Zona 2b: o suprafaţă care se extinde de la capetele Zonei 2a în direcţia de decolare/plecare, având o lungime de 10 km şi o evazare de 15 % pe fiecare latură;

3) Zona 2c: o suprafaţă care se extinde în afara limitelor Zonelor 2a şi 2b la o distanţă nu mai mare de 10 km faţă de limitele Zonei 2a; şi

4) Zona 2d: o suprafaţă în afara Zonelor 2a, 2b şi 2c care se extinde până la o distanţă de 45 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului sau până la limitele regiunii de control terminal (TMA), luându-se în considerare cea care este mai aproape;

(c) Zona 3: o suprafaţă care mărgineşte suprafaţa de mişcare a unui aerodrom şi care se extinde orizontal de la laturile unei piste până la 90 m faţă de ax şi până la 50 m faţă de laturile altor suprafeţe componente ale suprafeţei de mişcare a aerodromului; şi

(d) Zona 4: o suprafaţă care se extinde pe o lungime de până la 900 m faţă de pragul pistei şi o lăţime de 60 m stânga-dreapta faţă de axul prelungit al pistei în direcţia de apropiere pe o pistă pentru apropiere de precizie, categoria II sau III.

(e) în setul de date de teren se înregistrează următoarele atribute de element ale terenului:

1) zona de acoperire;

2) identificarea entităţii care generează datele;

3) identificatorul sursei datelor;

4) metoda de achiziţie;

5) distanţa unghiulară sau liniară între două puncte de cotă adiacente (post spacing);

6) sistemul de referinţă orizontal;

7) rezoluţia orizontală;

8) acurateţea orizontală;

9) nivelul de încredere pe orizontală;

10) poziţia orizontală;

11) cota;

12) referinţa cotei;

13) sistemul de referinţă vertical;

14) rezoluţia verticală;

15) acurateţea verticală;

16) nivelul de încredere pe verticală;

17) suprafaţa înregistrată;

18) integritatea;

19) indicarea datei şi a orei; şi

20) unitatea de măsurare utilizată;

(f) într-o zonă determinată de o rază de 10 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului (ARP), datele de teren respectă cerinţele numerice pentru Zona 2;

(g) într-o zonă situată între limita de 10 km şi limita TMA sau într-o zonă determinată de o rază de 45 km (luându-se în calcul valoarea mai mică), datele privind terenul care străpunge planul orizontal situat la 120 m deasupra celei mai mici cote a pistei respectă cerinţele numerice pentru Zona 2;

(h) într-o zonă situată între limita de 10 km şi limita TMA sau într-o zonă determinată de o rază de 45 km, luându-se în considerare valoarea mai mică dintre cele două, datele privind terenul care nu străpunge planul orizontal situat la 120 m deasupra celei mai mici cote a pistei trebuie să respecte cerinţele numerice pentru Zona 1; şi

(i) în porţiunile din Zona 2 în care sunt interzise operaţiunile de zbor din cauza terenului foarte înalt sau a altor restricţii şi/sau reglementări locale, datele de teren trebuie să respecte cerinţele numerice pentru Zona 1.

AIS.TR.355 Seturi de date de teren

Când se furnizează seturi de date de teren în conformitate cu AIS.OR.355:

(a) seturile de date de teren trebuie să conţină reprezentarea digitală a suprafeţei terenului sub forma valorilor continue ale cotei terenului în toate punctele de intersecţie ale unei grile definite, în raport cu un punct de referinţă comun;

(b) grila de teren trebuie să fie unghiulară sau liniară şi să aibă o formă regulată sau neregulată;

(c) seturile de date de teren trebuie să includă aspecte spaţiale (poziţie şi cotă), tematice şi temporale ale suprafeţei Pământului, incluzând elementele naturale, însă nu obstacole;

(d) se descrie un singur tip de element, respectiv terenul;

(e) în setul de date de teren se înregistrează următoarele atribute de element ale terenului:

1) zona de acoperire;

2) identificarea entităţii care generează datele;

3) identificatorul sursei datelor;

4) metoda de achiziţie;

5) distanţa unghiulară sau liniară între două puncte de cotă adiacente (post spacing);

6) sistemul de referinţă orizontal;

7) rezoluţia orizontală;

8) acurateţea orizontală;

9) nivelul de încredere pe orizontală;

10) poziţia orizontală;

11) cota;

12) referinţa cotei;

13) sistemul de referinţă vertical;

14) rezoluţia verticală;

15) acurateţea verticală;

16) nivelul de încredere pe verticală;

17) suprafaţa înregistrată;

18) integritatea;

19) indicarea datei şi a orei; şi

20) unitatea de măsurare utilizată;

(f) într-o zonă determinată de o rază de 10 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului (ARP), datele de teren respectă cerinţele numerice pentru Zona 2;

(g) într-o zonă situată între limita de 10 km şi limita TMA sau într-o zonă determinată de o rază de 45 km (luându-se în calcul valoarea mai mică), datele privind terenul care străpunge planul orizontal situat la 120 m deasupra celei mai mici cote a pistei respectă cerinţele numerice pentru Zona 2;

(h) într-o zonă situată între limita de 10 km şi limita TMA sau într-o zonă determinată de o rază de 45 km, luându-se în considerare valoarea mai mică dintre cele două, datele privind terenul care nu străpunge planul orizontal situat la 120 m deasupra celei mai mici cote a pistei trebuie să respecte cerinţele numerice pentru Zona 1; şi

(i) în porţiunile din Zona 2 în care sunt interzise operaţiunile de zbor din cauza terenului foarte înalt sau a altor restricţii şi/sau reglementări locale, datele de teren trebuie să respecte cerinţele numerice pentru Zona 1.

Suprafeţele de colectare a datelor de teren – Zona 1 şi Zona 2

AIS.TR.360 Seturi de date despre obstacole

Când se furnizează seturi de date despre obstacole în conformitate cu AIS.OR.360:

(a) elementele de date despre obstacole sunt elemente care trebuie reprezentate în seturile de date prin puncte, linii sau poligoane;

(b) trebuie furnizate toate tipurile de elemente despre obstacole definite şi fiecare dintre ele trebuie descris în conformitate cu următoarea listă de atribute:

1) zona de acoperire;

2) identificarea entităţii care generează datele;

3) identificatorul sursei datelor;

4) identificatorul obstacolului;

5) acurateţea orizontală;

6) nivelul de încredere pe orizontală;

7) poziţia orizontală;

8) rezoluţia orizontală;

9) întinderea orizontală;

10) sistemul de referinţă orizontal;

11) cota;

12) acurateţea verticală;

13) nivelul de încredere pe verticală;

14) rezoluţia verticală;

15) sistemul de referinţă vertical;

16) tipul de obstacol;

17) tipul de geometrie;

18) integritatea;

19) indicarea datei şi a orei;

20) unitatea de măsurare utilizată;

21) iluminarea; şi

22) marcaje;

(c) datele despre obstacole din Zonele 2 şi 3 se colectează în conformitate cu următoarele suprafeţe de colectare a datelor despre obstacole:

1) în cazul Zonei 2a, suprafaţa de colectare a datelor despre obstacole are o înălţime de 3 m deasupra celei mai apropiate cote a pistei măsurată de-a lungul axului pistei, iar pentru acele porţiuni referitoare la prelungirea degajată, dacă există, la cota celui mai apropiat capăt al pistei;

2) în cazul Zonei 2b, suprafaţa de colectare a datelor despre obstacole are o înclinaţie de 1,2 % şi se extinde de la capetele Zonei 2a de la cota capătului pistei în direcţia de decolare/plecare, pe o lungime de 10 km şi având o evazare de 15 % pe fiecare latură; nu este necesară colectarea datelor pentru obstacolele situate la o înălţime mai mică de 3 m deasupra solului;

3) în cazul Zonei 2c, suprafaţa de colectare a datelor despre obstacole are o înclinaţie de 1,2 % şi se extinde în afara Zonei 2a şi a Zonei 2b la o distanţă nu mai mare de 10 km faţă de marginile Zonei 2a; cota iniţială a Zonei 2c trebuie să fie cota punctului aparţinând Zonei 2a de la care începe; nu este necesară colectarea datelor pentru obstacolele situate la o înălţime mai mică de 15 m deasupra solului;

4) în cazul Zonei 2d, suprafaţa de colectare a datelor despre obstacole are o înălţime de 100 m deasupra solului; şi

5) în cazul Zonei 3, suprafaţa de colectare a datelor despre obstacole se întinde la o jumătate de metru (0,5 m) deasupra planului orizontal care trece prin cel mai apropiat punct situat pe suprafaţa de mişcare a aerodromului;

(d) în porţiunile din Zona 2 în care sunt interzise operaţiunile de zbor din cauza terenului foarte înalt sau a altor restricţii şi/sau reglementări locale, datele despre obstacole trebuie colectate şi înregistrate în conformitate cu cerinţele numerice pentru Zona 1;

(e) specificaţia produsului-dată despre obstacole, sprijinită de coordonatele geografice pentru fiecare aerodrom incluse în setul de date, descrie următoarele zone:

1) Zonele 2a, 2b, 2c şi 2d;

2) zona traiectoriei de zbor la decolare; şi

3) suprafeţele de limitare a obstacolelor;

(f) seturile de date despre obstacole trebuie să conţină reprezentarea digitală a întinderii verticale şi orizontale a obstacolelor; şi

(g) obstacolele nu trebuie incluse în seturile de date de teren.

 Suprafeţele de colectare a datelor despre obstacole– Zona 1 şi Zona 2

AIS.TR.365 Seturi de date cartografice de aerodrom

(a) Seturile de date cartografice de aerodrom trebuie să conţină reprezentarea digitală a elementelor aerodromului.

(b) Se utilizează standardele ISO pentru informaţiile geografice drept cadru de referinţă.

(c) Produsele-date cartografice de aerodrom trebuie descrise pe baza standardului aplicabil specificaţiei produsului-dată relevant.

(d) Conţinutul şi structura seturilor de date cartografice de aerodrom sunt definite în termenii unei scheme de aplicaţie şi a unui catalog de elemente.

AIS.TR.370 Seturi de date privind procedurile de zbor instrumental

(a) Seturile de date privind procedurile de zbor instrumental trebuie să conţină reprezentarea digitală a procedurilor de zbor instrumental.

(b) Seturile de date privind procedurile de zbor instrumental trebuie să includă date despre următoarele subiecte, inclusiv toate proprietăţile acestora:

1) procedura;

2) segmentul din procedură;

3) segmentul de apropiere finală;

4) reperul procedurii;

5) procedură de aşteptare;

6) elemente specifice ale procedurii pentru elicoptere.

SECŢIUNEA a 4-a – SERVICII DE DISTRIBUŢIE

ŞI DE INFORMARE ÎNAINTEA ZBORULUI

AIS.TR.400 Servicii de distribuţie

(a) Ori de câte ori este posibil, trebuie utilizat un sistem de distribuire prestabilit pentru NOTAM transmise prin AFS.

(b) Distribuţia altor serii NOTAM decât cele distribuite la nivel internaţional se face la cerere.

(c) NOTAM trebuie pregătite în conformitate cu procedurile de comunicaţii OACI prevăzute în anexa 10 OACI, volumul II.

(d) Fiecare NOTAM se transmite sub forma unui singur mesaj de telecomunicaţii.

(e) Schimbul de ASHTAM dincolo de teritoriul statului şi de NOTAM, în cazul în care statele folosesc NOTAM pentru distribuirea informaţiilor privind activitatea vulcanică, trebuie să includă centrele consultative pentru cenuşă vulcanică şi centrele mondiale de prognoze de zonă şi trebuie să ţină seama de cerinţele aplicabile operaţiunilor pe distanţe mari.

AIS.TR.405 Servicii de informare înaintea zborului

(a) Trebuie utilizate sisteme automatizate de informare înaintea zborului pentru a pune la dispoziţia personalului operaţional, inclusiv a membrilor echipajului de zbor, date aeronautice şi informaţii aeronautice pentru autoinformarea, planificarea zborului şi serviciul de informare a zborurilor.

(b) Interfaţa om-maşină a echipamentelor de furnizare a serviciilor de informare înaintea zborului asigură accesul uşor, în mod ghidat, la toate informaţiile/datele relevante.

(c) Facilităţile de autoinformare ale unui sistem automatizat de informare înaintea zborului asigură accesul, în funcţie de necesităţi, la serviciul de informaţii aeronautice spre consultare prin telefon sau prin alte mijloace adecvate de telecomunicaţii.

(d) Sistemele automatizate de informare înaintea zborului pentru furnizarea de date aeronautice şi informaţii aeronautice pentru autoinformare, planificarea zborului şi serviciul de informare a zborurilor trebuie:

1) să asigure actualizarea continuă şi în timp util a bazei de date a sistemului şi monitorizarea valabilităţii şi a calităţii datelor aeronautice stocate;

2) să permită accesul la sistem al personalului operaţional, inclusiv al echipajului de zbor, al personalul aeronautic relevant şi al altor utilizatori aeronautici, prin mijloace adecvate de telecomunicaţii;

3) să asigure furnizarea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice accesate pe suport de hârtie, potrivit necesităţilor;

4) să utilizeze proceduri de acces şi de interogare bazate pe un text în clar abreviat şi pe indicatorii de localizare OACI prevăzuţi în Doc 7910 OACI, după caz, sau bazate pe o interfaţă cu navigare prin meniuri comandată de utilizator sau pe un alt mecanism adecvat;

5) să asigure rapid răspunsul la o solicitare de informaţii din partea unui utilizator.

(e) Trebuie puse la dispoziţie în mod implicit toate NOTAM în vederea informării (briefing), iar reducerea conţinutului trebuie să rămână la latitudinea utilizatorului.

SECŢIUNEA a 5-a – ACTUALIZĂRILE PRODUSELOR

DE INFORMARE AERONAUTICĂ

AIS.TR.500 Generalităţi – Actualizările produselor de informare aeronautică

Aceeaşi actualizare a ciclului AIRAC se aplică amendamentelor la AIP, suplimentelor la AIP, setului de date AIP şi seturilor de date privind procedurile de zbor instrumental, pentru a se asigura consecvenţa elementelor de date care apar în mai multe produse de informare aeronautică.

AIS.TR.505 AIRAC

(a) Informaţiile referitoare la următoarele circumstanţe trebuie distribuite în cadrul sistemului AIRAC:

1) limite orizontale şi verticale, reglementări şi proceduri aplicabile următoarelor:

(i) regiuni de informare a zborurilor (FIR);

(ii) regiuni de control (CTA);

(iii) zone de control;

(iv) regiuni consultative;

(v) rute ATS;

(vi) zone permanent periculoase, zone interzise şi zone restricţionate (inclusiv tipul şi perioadele de activitate, atunci când sunt cunoscute) şi zonele de apărare aeriană cu identificare (ADIZ);

(vii) zone sau rute permanente sau porţiuni ale acestora unde există posibilitatea interceptării;

(viii) RMZ şi/sau TMZ;

2) poziţii, frecvenţe, indicative de apel radio, identificatori, cazurile de funcţionare necorespunzătoare şi perioadele de întreţinere cunoscute ale mijloacelor de radionavigaţie şi ale echipamentelor de comunicaţii şi de supraveghere;

3) proceduri de aşteptare şi de apropiere, proceduri de sosire şi plecare, proceduri de reducere a zgomotului şi orice alte proceduri ATS relevante;

4) nivelurile de tranziţie, altitudinile de tranziţie şi altitudinile minime de sector;

5) facilităţi (inclusiv emisiunile) şi proceduri meteorologice;

6) piste şi prelungiri de oprire;

7) căi de rulare şi platforme;

8) proceduri de operare la sol (inclusiv proceduri de operare în condiţii de vizibilitate redusă) ale aerodromului;

9) lumini de apropiere şi luminile pistei; şi

10) minime de operare de aerodrom.

(b) Trebuie luate măsuri speciale ori de câte ori sunt planificate modificări majore şi în cazul în care este oportună şi posibilă trimiterea unui preaviz.

(c) Atunci când informaţiile nu au fost transmise la data AIRAC, se distribuie o notificare NIL printr-un NOTAM sau prin alte mijloace adecvate, cel târziu cu un ciclu înainte de data intrării în vigoare în cadrul AIRAC.

AIS.TR.510 NOTAM

(a) NOTAM trebuie publicate cu suficient timp înainte pentru ca părţile afectate să poată lua toate măsurile necesare, cu excepţia cazurilor de indisponibilitate, activitate vulcanică, eliberare de materiale radioactive, substanţe chimice toxice şi a altor evenimente care nu pot fi prevăzute.

(b) NOTAM prin care se notifică indisponibilitatea mijloacelor de navigaţie aeriană, a echipamentelor sau a serviciilor de comunicaţii trebuie să furnizeze o estimare a perioadei de indisponibilitate sau a momentului la care se estimează că vor fi repuse în serviciu.

(c) În termen de trei luni de la emiterea unui NOTAM permanent, informaţiile conţinute în NOTAM sunt incluse în produsele de informare aeronautică afectate.

(d) În termen de trei luni de la emiterea unui NOTAM temporar de lungă durată, informaţiile conţinute în NOTAM sunt incluse într-un supliment la AIP.

(e) Atunci când un NOTAM cu un termen de valabilitate estimat depăşeşte în mod neaşteptat perioada de trei luni, se emite un NOTAM de înlocuire, cu excepţia cazului în care se estimează că situaţia în cauză se va menţine pe o perioadă suplimentară de peste trei luni; în acest caz, se emite un supliment la AIP.

(f) Un "NOTAM declanşator" descrie pe scurt conţinutul, data şi ora de intrare în vigoare, precum şi numărul de referinţă al amendamentului sau al suplimentului.

(g) Un "NOTAM declanşator" intră în vigoare la data şi ora de intrare în vigoare a amendamentului sau a suplimentului la AIP.

(h) În cazul unui amendament la AIP, un "NOTAM declanşator" rămâne valabil timp de 14 zile.

(i) În cazul unui supliment la AIP care este valabil mai puţin de 14 zile, "NOTAM declanşator" rămâne valabil pe întreaga perioadă de valabilitate a suplimentului la AIP.

(j) În cazul unui supliment la AIP care este valabil timp de 14 zile sau mai mult, "NOTAM declanşator" rămâne valabil cel puţin 14 zile.

AIS.TR.515 Actualizările seturilor de date

(a) Intervalul de actualizare pentru setul de date AIP şi pentru seturile de date privind procedurile de zbor instrumentale trebuie indicat în specificaţia produsului-dată.

(b) Seturile de date care au fost puse la dispoziţie în avans, conform ciclului AIRAC, trebuie actualizate cu modificările din afara AIRAC apărute între data publicării şi data de intrare în vigoare.

Apendicele la anexa nr.6 (partea AIS)

CONŢINUTUL PUBLICAŢIEI DE INFORMARE AERONAUTICĂ (AIP)

PARTEA 1 – GENERALITĂŢI

În cazul în care AIP este produs într-un singur volum, prefaţa, evidenţa amendamentelor la AIP, evidenţa suplimentelor la AIP, lista de control a paginilor AIP şi lista amendamentelor curente făcute de mână apar numai în partea 1 – GEN, iar adnotarea "nu se aplică" trebuie introdusă în fiecare dintre subsecţiunile în cauză din părţile 2 şi 3.

În cazul în care AIP este produsă şi este pusă la dispoziţie în mai multe volume, fiecare dintre ele având un serviciu separat de amendamente şi suplimente, trebuie incluse separat în fiecare volum o prefaţă, evidenţa amendamentelor la AIP, evidenţa suplimentelor la AIP, o listă de control a paginilor AIP şi lista amendamentelor curente făcute de mână.

GEN 0.1 Prefaţa

O scurtă descriere a AIP care cuprinde:

1. numele organizaţiei care publică AIP;

2. documentele OACI aplicabile;

3. suportul de publicare (de exemplu, tipărit, online sau prin alte mijloace electronice);

4. structura AIP şi intervalul stabilit de amendare periodică;

5. politica privind dreptul de autor, dacă este cazul;

6. serviciul care trebuie contactat în cazul detectării unor erori sau lipsuri în conţinutul AIP-ului.

GEN 0.2 Evidenţa amendamentelor la AIP

O evidenţă a amendamentelor la AIP şi a amendamentelor AIRAC la AIP (publicate în conformitate cu sistemul AIRAC), care conţine:

1. numărul amendamentului;

2. data publicării;

3. data inserării (pentru amendamentele AIRAC la AIP, data intrării în vigoare);

4. iniţialele persoanei care a inserat amendamentul.

GEN 0.3 Evidenţa suplimentelor la AIP

O evidenţă a suplimentelor la AIP emise, care conţine:

1. numărul suplimentului;

2. subiectul suplimentului;

3. secţiunea sau secţiunile din AIP afectate;

4. perioada de valabilitate;

5. evidenţa anulării.

GEN 0.4 Lista de control a paginilor AIP

O listă de control a paginilor AIP, care conţine:

1. numărul paginii/titlul hărţii;

2. data publicării sau data intrării în vigoare (zi, lună – numele lunii – şi an) a informaţiei aeronautice.

GEN 0.5 Evidenţa amendamentelor de mână la AIP

O listă a amendamentelor de mână curente la AIP, care conţine:

1. numărul paginii sau paginilor din AIP afectate;

2. textul fiecărui amendament; şi

3. numărul amendamentului la AIP prin care a fost introdus amendamentul de mână.

GEN 0.6 Cuprinsul părţii 1

O listă a secţiunilor şi subsecţiunilor cuprinse în partea 1 – Generalităţi (GEN).

GEN 1. REGLEMENTĂRILE ŞI CERINŢELE NAŢIONALE

GEN 1.1 Autorităţile desemnate

1. Adresele autorităţilor desemnate pentru a asigura facilitarea navigaţiei aeriene internaţionale (aviaţie civilă, meteorologie, vamă, imigraţie, sănătate, tarife de aerodrom/heliport şi de rută, carantină agricolă şi investigare a accidentelor de aviaţie) cuprinzând, pentru fiecare autoritate, următoarele:

2. numele autorităţii;

3. adresa poştală;

4. numărul de telefon;

5. numărul de fax;

6. adresa de e-mail;

7. adresa în sistemul serviciului aeronautic fix (AFS); şi

8. adresa site-ului web, dacă există.

GEN 1.2 Intrarea, tranzitul şi plecarea aeronavelor

Reglementări şi cerinţe de notificare în avans şi solicitare a autorizărilor privind intrarea, tranzitul şi plecarea aeronavelor care efectuează zboruri internaţionale.

GEN 1.3 Intrarea, tranzitul şi plecarea pasagerilor şi a echipajelor

Reglementări (inclusiv pentru vamă, imigrare şi carantină, precum şi cerinţele de notificare în avans şi de solicitare a autorizărilor) privind intrarea, tranzitul şi plecarea echipajelor şi a pasagerilor neimigranţi.

GEN 1.4 Intrarea, tranzitul şi ieşirea mărfurilor

Reglementări (inclusiv pentru vamă, precum şi cerinţele de notificare în avans şi de solicitare a autorizărilor) privind intrarea, tranzitul şi ieşirea mărfurilor.

GEN 1.5 Instrumente, echipamente şi documente de zbor ale aeronavelor

Scurtă descriere a cerinţelor privind instrumentele, echipamentele şi documentele de zbor ale aeronavelor, care cuprinde:

1. instrumentele, echipamentele (inclusiv echipamentele de comunicaţie, navigaţie şi supraveghere ale aeronavelor) şi documentele de zbor care trebuie să existe la bordul aeronavei, inclusiv orice cerinţe speciale suplimentare faţă de prevederile din subpartea D partea CAT la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene; şi

2. emiţătorul pentru localizare în caz de urgenţă (ELT), dispozitive de semnalizare, echipamentele de salvare, potrivit prevederilor de la CAT.IDE.A.280 din partea CAT şi de la NCC.IDE.A.215 din partea NCC la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene, dacă se decide astfel la reuniunile regionale de navigaţie aeriană, pentru zborurile deasupra unor teritorii desemnate.

GEN 1.6 Sumarul reglementărilor naţionale şi convenţiilor/acordurilor internaţionale

O listă a titlurilor şi referinţelor şi, acolo unde este cazul, sumarul reglementărilor naţionale cu impact asupra navigaţiei aeriene, împreună cu o listă a acordurilor/convenţiilor internaţionale ratificate de stat.

GEN 1.7 Diferenţele naţionale faţă de standardele, practicile recomandate şi procedurile OACI

O listă a diferenţelor semnificative între reglementările şi practicile naţionale ale statului, pe de o parte, şi prevederile corespunzătoare ale OACI, pe de altă parte, care cuprinde:

1 dispoziţia afectată (anexa şi numărul ediţiei, paragraful); şi

2. diferenţa, prin text în clar.

Toate diferenţele semnificative trebuie enumerate în prezenta subsecţiune. Toate anexele trebuie enumerate în ordinea numerică, chiar dacă nu există nicio diferenţă faţă de anexa OACI, caz în care trebuie să se facă o notificare NIL. Diferenţele naţionale sau gradul de neaplicare a procedurilor regionale suplimentare (SUPPS) trebuie notificate imediat în continuarea anexei la care se referă procedura regională respectivă.

GEN 2. TABELE ŞI CODURI

GEN 2.1 Sistemul de unităţi de măsură, însemnele aeronavelor, zilele de sărbătoare legală

GEN 2.1.1 Unităţile de măsură

Conţine descrierea unităţilor de măsură folosite, incluzând un tabel cu respectivele unităţi de măsură.

GEN 2.1.2 Sistemul de referinţă temporal

Descrierea sistemului de referinţă temporal folosit (calendarul şi sistemul timpului), împreună cu indicarea folosirii sau nu a sistemului orei de vară, precum şi indicarea modului în care sistemul de referinţă temporal este prezentat în întreg cuprinsul AIP.

GEN 2.1.3 Sistemul de referinţă orizontal

O scurtă descriere a sistemului de referinţă orizontal (geodezic) folosit, care include:

1. numele/identificarea sistemului de referinţă;

2. identificarea proiecţiei şi parametrii acesteia;

3. identificarea elipsoidului utilizat;

4. identificarea punctului de referinţă utilizat;

5. zona sau zonele în care se aplică; şi

6. o explicaţie, dacă este cazul, privind marcarea printr-un asterisc a coordonatelor care nu îndeplinesc cerinţele de acurateţe prevăzute în anexele 11 şi 14 OACI.

GEN 2.1.4 Sistem de referinţă vertical

O scurtă descriere a sistemului de referinţă vertical utilizat, care include:

1. numele/identificarea sistemului de referinţă;

2. descrierea modelului de geoid utilizat, inclusiv a parametrilor necesari pentru transformarea înălţimii între modelul utilizat şi EGM-96;

3. o explicaţie, dacă este cazul, privind marcarea printr-un asterisc a cotelor/ondulaţiilor geoidului care nu îndeplinesc cerinţele de acurateţe prevăzute în anexa 14 OACI.

GEN 2.1.5 Însemnele de naţionalitate şi de înmatriculare a aeronavelor

Indicarea însemnelor de naţionalitate şi de înmatriculare a aeronavelor adoptate de stat.

GEN 2.1.6 Zilele de sărbătoare legală

O listă a sărbătorilor publice legale, cu indicarea serviciilor care sunt afectate.

GEN 2.2 Abrevierile utilizate în publicaţiile AIS

O listă, ordonată alfabetic, a abrevierilor şi a semnificaţiilor lor, utilizate în publicaţia de informare aeronautică şi în distribuirea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice în general, însoţite de adnotarea corespunzătoare a abrevierilor naţionale diferite de cele conţinute în Documentul OACI 8400 intitulat Procedures for Air Navigation Services – ICAO Abbreviations and Codes (PANS-ABC) [Proceduri pentru serviciile de navigaţie aeriană – Abrevieri şi coduri OACI (PANS-ABC)].

GEN 2.3 Simboluri cartografice

O listă a simbolurilor folosite pe hărţile aeronautice, ordonate după seriile de hărţi în care apar simboluri.

GEN 2.4 Indicatori de localizare

O listă, ordonată alfabetic, a indicatorilor de localizare OACI atribuiţi amplasamentelor staţiilor aeronautice fixe care se folosesc în scop de codare şi decodare. Staţiile neconectate la serviciul aeronautic fix (AFS) trebuie marcate printr-o adnotare.

GEN 2.5 Lista mijloacelor de radionavigaţie

Lista ordonată alfabetic a mijloacelor de radionavigaţie, care cuprinde:

1. identificatorul;

2. numele staţiei;

3. tipul echipamentului/mijlocului;

4. o precizare care să indice dacă mijlocul deserveşte ruta (E), aerodromul (A) sau pe amândouă (AE).

GEN 2.6 Conversia unităţilor de măsură

Tabele de conversie sau, alternativ, formule de conversie între:

1. mile nautice/kilometri şi viceversa;

2. picioare/metri şi viceversa;

3. zecimi de minut de arc/secunde de arc şi viceversa;

4. alte conversii, după caz.

GEN 2.7 Răsăritul/apusul soarelui

Informaţii referitoare la ora răsăritului şi a apusului soarelui, inclusiv o scurtă descriere a criteriilor folosite pentru a determina orele indicate, şi fie o formulă simplă sau un tabel cu ajutorul cărora pot fi calculate orele pentru orice locaţie din teritoriul/zona de responsabilitate, fie o listă alfabetică a locaţiilor pentru care sunt indicate orele într-un tabel cu trimitere la pagina corespunzătoare din tabel şi din tabelele cu răsăritul/apusul pentru staţiile/locaţiile selectate, inclusiv:

1. numele staţiei;

2. indicatorul de localizare OACI;

3. coordonatele geografice în grade şi minute;

4. data sau datele pentru care sunt indicate orele;

5. ora la care începe crepusculul de dimineaţă în sistemul civil;

6. ora răsăritului;

7. ora apusului; şi

8. ora la care se termină crepusculul de seară în sistemul civil.

GEN 3. SERVICII

GEN 3.1 Servicii de informare aeronautică

GEN 3.1.1 Serviciul responsabil

Descrierea serviciului de informare aeronautică (AIS) furnizat şi a componentelor majore ale acestuia, care cuprinde:

1. numele serviciului/unităţii;

2. adresa poştală;

3. numărul de telefon;

4. numărul de fax;

5. adresa de e-mail;

6. adresa AFS;

7. adresa site-ului web, dacă există;

8. o declaraţie privind dispoziţiile pe care se bazează serviciul şi o trimitere la locul din AIP unde sunt enumerate, după caz, diferenţele.

GEN 3.1.2 Zona de responsabilitate

Zona de responsabilitate a AIS.

GEN 3.1.3 Publicaţii aeronautice

Descrierea elementelor produselor de informare aeronautică, care cuprinde:

1. AIP şi serviciul de amendamente corespunzător;

2. suplimentele la AIP;

3. AIC;

4. NOTAM şi buletinele de informare înaintea zborului (PIB);

5. listele de control şi listele cu NOTAM în vigoare;

6. modul în care pot fi obţinute acestea.

În cazul în care diseminarea tarifelor pentru aceste publicaţii se face prin AIC, acest lucru trebuie indicat în această secţiune a AIP.

GEN 3.1.4 Sistemul AIRAC

O scurtă descriere a sistemului AIRAC furnizat, inclusiv un tabel cu datele AIRAC din prezent şi din viitorul apropiat.

GEN 3.1.5 Serviciul de informare înaintea zborului la aerodromuri/heliporturi

O listă a aerodromurilor/heliporturilor la care este disponibil în mod curent serviciul de informare înaintea zborului, care indică:

1. elementele relevante din produsele de informare aeronautică disponibile;

2. hărţile relevante disponibile;

3. zona acoperită în mod general de aceste date.

GEN 3.1.6 Seturi de date digitale

1. Descrierea seturilor de date disponibile, care cuprinde:

(a) titlul setului de date;

(b) o scurtă descriere;

(c) subiectele datelor incluse;

(d) acoperirea geografică;

(e) dacă este cazul, limitările legate de utilizarea acestora.

2. Detalii de contact cu privire la modalitatea de obţinere a seturilor de date, care cuprind:

(a) numele persoanei, serviciului sau organizaţiei responsabile;

(b) adresa poştală şi adresa de e-mail a persoanei, serviciului sau organizaţiei responsabile;

(c) numărul de fax al persoanei, serviciului sau organizaţiei responsabile;

(d) numărul de telefon al persoanei, serviciului sau organizaţiei responsabile;

(e) orarul de lucru (perioada de timp, inclusiv zona de fus orar, în care se poate stabili contactul);

(f) informaţii online care pot fi utilizate pentru a contacta persoana, serviciul sau organizaţia; şi

(g) informaţii suplimentare, dacă este necesar, despre momentul şi modul în care se poate contacta persoana, serviciul sau organizaţia.

GEN 3.2 Hărţile aeronautice

GEN 3.2.1 Serviciul (serviciile) responsabil(e)

Descrierea serviciului (serviciilor) responsabil(e) cu producerea hărţilor aeronautice, care cuprinde:

1. numele serviciului;

2. adresa poştală;

3. numărul de telefon;

4. numărul de fax;

5. adresa de e-mail;

6. adresa AFS;

7. adresa site-ului web, dacă există; şi

8. o declaraţie privind dispoziţiile pe care se bazează serviciul şi o trimitere la locul din AIP unde sunt enumerate, după caz, diferenţele faţă de OACI.

GEN 3.2.2 Întreţinerea hărţilor

O scurtă descriere a modului în care sunt revizuite şi modificate hărţile aeronautice.

GEN 3.2.3 Procurarea hărţilor aeronautice

Detalii despre modul în care pot fi procurate hărţile aeronautice, care cuprind:

1. serviciul/agenţia (agenţiile) de vânzări;

2. adresa poştală;

3. numărul de telefon;

4. numărul de fax;

5. adresa de e-mail;

6. adresa AFS;

7. adresa site-ului web, dacă există.

GEN 3.2.4 Seriile de hărţi aeronautice disponibile

O listă a seriilor de hărţi aeronautice disponibile, urmată de o descriere generală a fiecărei serii şi de indicarea utilizării prevăzute.

GEN 3.2.5 Lista hărţilor aeronautice disponibile

O listă a hărţilor aeronautice disponibile, care cuprinde:

1. titlul seriei;

2. scara seriei;

3. numele şi/sau numărul fiecărei hărţi sau al fiecărei file dintr-o serie;

4. preţul per exemplar;

5. data ultimei revizuiri.

GEN 3.2.6 Index pentru harta aeronautică a lumii (WAC) – OACI = 1:1 000 000

O hartă-index care prezintă acoperirea şi poziţionarea relativă a componentelor WAC 1:1 000 000 produsă de stat. În cazul în care se produce o hartă aeronautică OACI 1:500 000 în loc de WAC 1:1 000 000, trebuie utilizate hărţi-index pentru a se indica acoperirea şi poziţionarea relativă a componentelor hărţii aeronautice OACI 1:500 000.

GEN 3.2.7 Hărţile topografice

Detalii despre modul în care pot fi procurate hărţile topografice, care cuprind:

1. numele serviciului/agenţiei (agenţiilor);

2. adresa poştală;

3. numărul de telefon;

4. numărul de fax;

5. adresa de e-mail;

6. adresa AFS;

7. adresa site-ului web, dacă există.

GEN 3.2.8 Corecţii ale hărţilor neincluse în AIP

O listă a corecţiilor aduse hărţilor aeronautice care nu sunt incluse în AIP sau o precizare cu privire la sursa de la care se pot obţine astfel de informaţii.

GEN 3.3 Servicii de trafic aerian (ATS)

GEN 3.3.1 Serviciul responsabil

Descrierea serviciului de trafic aerian şi a componentelor sale majore, care cuprinde:

1. numele serviciului;

2. adresa poştală;

3. numărul de telefon;

4. numărul de fax;

5. adresa de e-mail;

6. adresa AFS;

7. adresa site-ului web, dacă există;

8. o declaraţie privind dispoziţiile pe care se bazează serviciul şi o trimitere la locul din AIP unde sunt enumerate, după caz, diferenţele faţă de OACI;

9. o precizare care să indice dacă serviciul nu este disponibil 24 de ore pe zi şapte zile pe săptămână.

GEN 3.3.2 Zona de responsabilitate

O scurtă descriere a zonei de responsabilitate pentru care sunt furnizate ATS.

GEN 3.3.3 Tipuri de servicii

O scurtă descriere a principalelor tipuri de servicii de trafic aerian furnizate.

GEN 3.3.4 Coordonarea între operator şi ATS

Condiţiile generale pe baza cărora se desfăşoară coordonarea între operatori şi serviciile de trafic aerian.

GEN 3.3.5 Altitudinea minimă de zbor

Criteriile utilizate pentru a determina altitudinile minime de zbor.

GEN 3.3.6 Lista adreselor unităţilor ATS

Lista alfabetică a unităţilor ATS şi a adreselor lor, care cuprinde:

1. numele unităţii;

2. adresa poştală;

3. numărul de telefon;

4. numărul de fax;

5. adresa de e-mail;

6. adresa AFS;

7. adresa site-ului web, dacă există.

GEN 3.4 Servicii de comunicaţii şi de navigaţie

GEN 3.4.1 Serviciul responsabil

Descrierea serviciului responsabil de asigurarea mijloacelor de telecomunicaţii şi de navigaţie, care cuprinde:

1. numele serviciului;

2. adresa poştală;

3. numărul de telefon;

4. numărul de fax;

5. adresa de e-mail;

6. adresa AFS;

7. adresa site-ului web, dacă există;

8. o declaraţie privind dispoziţiile pe care se bazează serviciul şi o trimitere la locul din AIP unde sunt enumerate, după caz, diferenţele faţă de OACI;

9. o precizare care să indice dacă serviciul nu este disponibil 24 de ore pe zi şapte zile pe săptămână.

GEN 3.4.2 Zona de responsabilitate

O scurtă descriere a zonei de responsabilitate pentru care este furnizat serviciul de telecomunicaţii.

GEN 3.4.3 Tipuri de servicii

O scurtă descriere a principalelor tipuri de servicii şi facilităţi furnizate, care cuprinde:

1. servicii de radionavigaţie;

2. servicii prin voce şi/sau legătură de date;

3. serviciu de radioemisie;

4. limba sau limbile utilizate; şi

5. indicarea sursei de unde se pot obţine informaţii detaliate.

GEN 3.4.4 Cerinţe şi condiţii

O scurtă descriere a cerinţelor şi condiţiilor în temeiul cărora este disponibil serviciul de comunicaţii.

GEN 3.4.5 Diverse

Orice informaţii suplimentare (de exemplu, staţii de radioemisie selectate, diagrama telecomunicaţiilor).

GEN 3.5 Servicii meteorologice

GEN 3.5.1 Serviciul responsabil

O scurtă descriere a serviciului meteorologic responsabil de furnizarea de informaţii meteorologice, care cuprinde:

1. numele serviciului;

2. adresa poştală;

3. numărul de telefon;

4. numărul de fax;

5. adresa de e-mail;

6. adresa AFS;

7. adresa site-ului web, dacă există;

8. o declaraţie privind dispoziţiile pe care se bazează serviciul şi o trimitere la locul din AIP unde sunt enumerate, după caz, diferenţele;

9. o precizare care să indice dacă serviciul nu este disponibil 24 de ore pe zi şapte zile pe săptămână.

GEN 3.5.2 Zona de responsabilitate

O scurtă descriere a zonei şi/sau a rutelor aeriene pentru care este furnizat serviciul meteorologic.

GEN 3.5.3 Observaţii şi rapoarte meteorologice

Descrierea detaliată a observaţiilor şi rapoartelor meteorologice furnizate navigaţiei aeriene, care cuprinde:

1. numele staţiei şi indicatorul de localizare OACI;

2. tipul şi frecvenţa observaţiilor, inclusiv indicarea echipamentelor automate de observare;

3. tipurile de rapoarte meteorologice şi disponibilitatea unei prognoze TREND;

4. tipul specific de sistem de observare şi numărul amplasamentelor de observare folosite pentru măsurarea şi raportarea vântului la suprafaţă, a vizibilităţii, a distanţei vizuale în lungul pistei, a bazei norilor, a temperaturii şi, după caz, a forfecării vântului (de exemplu, anemometre la intersecţia pistelor, transmisometre în apropierea zonelor de contact etc.);

5. orarul de funcţionare;

6. indicarea informaţiilor climatologice aeronautice disponibile.

GEN 3.5.4 Tipuri de servicii

O scurtă descriere a principalelor tipuri de servicii furnizate, incluzând detalii despre briefingul, consultarea, afişarea informaţiilor meteorologice, documentaţia de zbor disponibilă pentru operatori şi membrii echipajelor de zbor, precum şi a metodelor şi mijloacelor folosite pentru furnizarea informaţiilor meteorologice.

GEN 3.5.5 Notificări cerute de la operatori

Preavizul minim cerut de furnizorul de servicii meteorologice de la operatori în ceea ce priveşte briefingul, consultarea şi documentaţia de zbor şi alte informaţii meteorologice solicitate sau modificate de aceştia.

GEN 3.5.6 Rapoartele de la aeronave

După necesităţi, cerinţele furnizorului de servicii meteorologice în privinţa întocmirii şi transmiterii de rapoarte de la aeronave.

GEN 3.5.7 Serviciul VOLMET

Descrierea serviciului VOLMET şi/sau D-VOLMET, care cuprinde:

1. numele staţiei emiţătoare;

2. indicativul de apel radio sau identificatorul şi abrevierea pentru emisia de radiocomunicaţii;

3. frecvenţa sau frecvenţele utilizate pentru emisie;

4. perioada de emisie;

5. orarul de lucru;

6. lista aerodromurilor/heliporturilor pentru care sunt incluse rapoarte şi/sau prognoze; şi

7. rapoartele, prognozele şi informările SIGMET incluse, precum şi observaţii.

GEN 3.5.8 Serviciul SIGMET şi AIRMET

Descrierea supravegherii meteorologice asigurate în regiunile de informare a zborurilor sau în regiunile de control pentru care sunt furnizate serviciile de trafic aerian, inclusiv o listă a centrelor de veghe meteorologică, care cuprinde:

1. numele centrului de veghe meteorologică şi indicatorul de localizare OACI;

2. orarul de lucru;

3. regiunea (regiunile) de informare a zborurilor sau regiunea (regiunile) de control deservite;

4. perioadele de valabilitate a SIGMET;

5. proceduri speciale aplicate informaţiilor SIGMET (de exemplu, pentru cenuşa vulcanică şi cicloane tropicale);

6. proceduri aplicate informaţiilor AIRMET (în conformitate cu acordurile regionale de navigaţie aeriană relevante);

7. unitatea sau unităţile ATS cărora li se furnizează informaţii SIGMET şi AIRMET;

8. informaţii suplimentare, cum ar fi orice limitare a serviciului etc.

GEN 3.5.9 Alte servicii meteorologice automatizate

O descriere a serviciilor automatizate disponibile pentru furnizarea informaţiilor meteorologice (de exemplu, serviciul automat de informare înaintea zborului, accesibil prin telefon şi/sau modem), care cuprinde:

1. numele serviciului;

2. informaţiile disponibile;

3. zonele, rutele şi aerodromurile acoperite;

4. numărul de telefon şi de fax, adresa de e-mail şi, dacă există, adresa site-ului web.

GEN 3.6 Căutare şi salvare (SAR)

GEN 3.6.1 Serviciul (serviciile) responsabil(e)

O scurtă descriere a serviciului (serviciilor) responsabil(e) cu asigurarea căutării şi a salvării (SAR), care cuprinde:

1. numele serviciului/unităţii;

2. adresa poştală;

3. numărul de telefon;

4. numărul de fax;

5. adresa de e-mail;

6. adresa AFS;

7. adresa site-ului web, dacă există; şi

8. o declaraţie privind dispoziţiile pe care se bazează serviciul şi o trimitere la locul din AIP unde sunt enumerate, după caz, diferenţele faţă de OACI.

GEN 3.6.2 Zona de responsabilitate

O scurtă descriere a zonei de responsabilitate pentru care sunt furnizate servicii SAR.

GEN 3.6.3 Tipuri de servicii

O scurtă descriere şi, după caz, reprezentarea geografică a tipurilor de servicii şi a facilităţilor asigurate, inclusiv precizări despre zonele în care acoperirea aeriană a SAR depinde de desfăşurarea unui număr semnificativ de aeronave.

GEN 3.6.4 Acorduri SAR

O scurtă descriere a acordurilor SAR în vigoare, care cuprinde prevederile pentru facilitarea intrării şi ieşirii aeronavelor altor state-membre în vederea acţiunilor de căutare, salvare, recuperare, reparare sau salvare în legătură cu aeronave rătăcite sau avariate, fie numai cu notificare din zbor, fie cu notificare prin depunerea unui plan de zbor.

GEN 3.6.5 Condiţii de disponibilitate

O scurtă descriere a prevederilor privind căutarea şi salvarea, precum şi a condiţiilor generale în care serviciul şi facilităţile sunt disponibile pentru utilizare internaţională, inclusiv o menţiune care să indice dacă o facilitate disponibilă pentru SAR este specializată în tehnici şi funcţii SAR sau dacă este folosită în mod special în alte scopuri, putând fi însă adaptată în scopuri SAR prin pregătire şi echipare, sau dacă este numai în mod ocazional disponibilă şi nu dispune de antrenament sau pregătire specifică pentru activităţi SAR.

GEN 3.6.6 Proceduri şi semnale utilizate

O scurtă descriere a procedurilor şi semnalelor utilizate de aeronavele de salvare şi un tabel care cuprinde semnalele care trebuie utilizate de supravieţuitori.

GEN 4. TARIFELE PENTRU AERODROMURI/HELIPORTURI ŞI SERVICIILE DE NAVIGAŢIE AERIANĂ (ANS)

Se poate include o trimitere la locurile în care pot fi găsite tarifele propriu-zise, în cazul în care tarifele nu sunt prezentate în acest capitol.

GEN 4.1 Tarifele pentru aerodromuri/heliporturi

O scurtă descriere a tipurilor de tarife care pot fi percepute la aerodromurile/heliporturile deschise traficului internaţional, care cuprinde:

1. aterizarea aeronavelor;

2. parcarea, adăpostirea în hangar şi staţionarea pe termen lung a aeronavelor;

3. serviciile pentru pasageri;

4. securitatea;

5. aspecte legate de zgomot;

6. altele (vamă, sănătate, imigraţie etc.);

7. scutiri/reduceri; şi

8. metode de plată.

GEN 4.2 Tarifele pentru serviciile de navigaţie aeriană

O scurtă descriere a tarifelor care pot fi percepute pentru ANS furnizate traficului aerian, care cuprinde:

1. controlul apropierii;

2. ruta ANS;

3. baza de tarifare pentru ANS, precum şi scutirile/reducerile practicate;

4. metode de plată.

PARTEA 2 – RUTA (ENR)

În cazul în care AIP este produsă şi este pusă la dispoziţie în mai multe volume, fiecare dintre ele având un serviciu separat de amendamente si suplimente, trebuie incluse separat în fiecare volum o prefaţă, evidenţa amendamentelor la AIP, evidenţa suplimentelor la AIP, o listă de control a paginilor AIP şi lista amendamentelor curente făcute de mână. În cazul în care AIP este produs într-un singur volum, se introduce adnotarea "nu se aplică" în fiecare dintre subsecţiunile menţionate mai sus.

ENR 0.6 Cuprinsul părţii 2

O listă a secţiunilor şi subsecţiunilor cuprinse în partea 2 – Ruta.

ENR 1. REGULI ŞI PROCEDURI GENERALE

ENR 1.1 Reguli generale

Se publică regulile generale de zbor aplicate în stat.

ENR 1.2 Reguli de zbor la vedere

Se publică regulile de zbor la vedere aplicate în stat.

ENR 1.3 Reguli de zbor instrumental

Se publică regulile de zbor instrumental aplicate în stat.

ENR 1.3.1 Reguli aplicabile tuturor zborurilor IFR

ENR 1.3.2 Reguli aplicabile zborurilor IFR în spaţiul aerian controlat

ENR 1.3.3 Reguli aplicabile zborurilor IFR în afara spaţiului aerian controlat

ENR 1.3.4 Proceduri generale legate de spaţiul aerian cu rute libere (FRA)

Proceduri legate de spaţiul aerian cu rute libere, inclusiv explicaţii şi definiţii ale aspectelor relevante ale FRA aplicat. În cazul implementării FRA la nivel transfrontalier, FIR/UIR-urile sau CTA/UTA-urile implicate trebuie indicate la punctul ENR 1.3.

ENR 1.4 Clasificarea şi descrierea spaţiului aerian ATS

ENR 1.4.1 Clasificarea spaţiului aerian ATS

Descrierea claselor de spaţiu aerian ATS sub forma tabelului cu clasificarea spaţiului aerian ATS din, cu marcarea corespunzătoare a claselor de spaţiu aerian neutilizate de stat.

ENR 1.4.2 Descrierea spaţiului aerian ATS

Alte descrieri ale spaţiului aerian ATS, după caz, inclusiv descrieri generale textuale.

ENR 1.5 Proceduri de aşteptare, de apropiere şi de plecare

ENR 1.5.1 Generalităţi

Secţiunea trebuie să conţină o declaraţie privind criteriile pe care se bazează stabilirea procedurilor de aşteptare, apropiere şi plecare.

ENR 1.5.2 Zborurile care sosesc

Trebuie prezentate procedurile (convenţionale, navigaţie de suprafaţă sau ambele) pentru zborurile care sosesc, comune mai multor zboruri care sosesc sau care evoluează în interiorul aceluiaşi tip de spaţiu aerian. În cazul în care într-un spaţiu aerian terminal se aplică proceduri diferite, atunci trebuie inclusă o notă în acest sens, împreună cu o trimitere la locul în care pot fi găsite procedurile specifice.

ENR 1.5.3 Zborurile care pleacă

Trebuie prezentate procedurile (convenţionale, navigaţie de suprafaţă sau ambele) pentru zborurile care pleacă, comune zborurilor care pleacă de la orice aerodrom/heliport.

ENR 1.5.4 Alte informaţii şi proceduri relevante

O scurtă descriere a informaţiilor suplimentare, de exemplu procedurile de intrare, alinierea pentru apropierea finală, proceduri şi modele de aşteptare.

ENR 1.6 Servicii şi proceduri de supraveghere ATS

ENR 1.6.1 Radar primar

Descrierea serviciilor şi a procedurilor care utilizează radarul primar, care cuprinde:

1. servicii suplimentare;

2. aplicarea serviciului de control radar;

3. proceduri pentru situaţiile de întrerupere a comunicaţiilor aer-sol şi a funcţionării radarului;

4. cerinţe privind raportarea poziţiei prin comunicaţii prin voce şi comunicaţii controlor-pilot prin legătură de date (CPDLC); şi

5. reprezentarea grafică a zonei de acoperire a radarului primar.

ENR 1.6.2 Radar secundar de supraveghere (SSR)

Descrierea procedurilor de operare pentru supravegherea cu radarul secundar de supraveghere (SSR), care cuprinde:

1. proceduri în caz de urgenţă;

2. proceduri în caz de întrerupere a comunicaţiilor aer-sol şi de intervenţie ilicită;

3. sistemul de alocare a codurilor SSR;

4. cerinţe privind raportarea poziţiei prin voce şi CPLDC; şi

5. reprezentarea grafică a zonei de acoperire a SSR.

ENR 1.6.3 Emisiune de supraveghere automată dependentă (ADS-B)

Descrierea procedurilor de operare pentru emisiunea de supraveghere automată dependentă (ADS-B), care cuprinde:

1. proceduri în caz de urgenţă;

2. proceduri în caz de întrerupere a comunicaţiilor aer-sol şi de intervenţie ilicită;

3. cerinţe de identificare a aeronavelor;

4. cerinţe privind raportarea poziţiei prin voce şi CPLDC; şi

5. reprezentarea grafică a zonei de acoperire a ADS-B.

ENR 1.6.4 Alte informaţii şi proceduri relevante

O scurtă descriere a informaţiilor şi procedurilor suplimentare, de exemplu, procedurile în caz de întrerupere a funcţionării radarului şi procedurile în caz de întrerupere a funcţionării transponderului.

ENR 1.7 Proceduri de calaj altimetric

Trebuie să se publice o declaraţie a procedurilor de calaj altimetric utilizate, care cuprinde:

1. o scurtă introducere, cu indicarea documentelor OACI care stau la baza acestor proceduri, precum şi a diferenţelor faţă de prevederile OACI, dacă există;

2. proceduri de bază pentru calajul altimetric;

3. descrierea regiunii (regiunilor) de calaj altimetric;

4. procedurile aplicabile operatorilor (inclusiv piloţilor); şi

5. un tabel cu nivelurile de croazieră.

ENR 1.8 Proceduri suplimentare regionale OACI

Trebuie prezentate procedurile suplimentare regionale (SUPP) care afectează întreaga zonă de responsabilitate.

ENR 1.9 Managementul fluxului de trafic aerian (ATFM) şi managementul spaţiului aerian

Scurtă descriere a sistemului ATFM şi a managementului spaţiului aerian, care cuprinde:

1. structura AFTM, zona de serviciu, serviciul furnizat, localizarea unităţii (unităţilor) şi orarul de lucru;

2. tipuri de mesaje privind fluxurile şi descrierea formatului acestora; şi

3. proceduri aplicabile zborurilor care pleacă, care cuprind:

(a) serviciul responsabil de furnizarea informaţiilor despre măsurile AFTM aplicate;

(b) cerinţele privind planul de zbor; şi

(c) alocarea sloturilor;

4. informaţii cu privire la responsabilitatea generală în ceea ce priveşte managementul spaţiului aerian în FIR, detalii privind alocarea civilă/militară a spaţiului aerian şi coordonarea managementului, structura spaţiului aerian gestionabil (alocarea şi modificări ale alocării) şi proceduri generale de operare.

ENR 1.10 Planificarea zborurilor

Orice restricţii, limitări sau informaţii consultative referitoare la fazele planificării zborurilor care pot ajuta utilizatorul la prezentarea corespunzătoare a operaţiunilor de zbor avute în vedere, inclusiv:

1. procedurile de depunere a unui plan de zbor;

2. sistemul planurilor de zbor repetitive; şi

3. modificările planului de zbor depus.

ENR 1.11 Adresarea mesajelor tip plan de zbor

Se indică, sub formă de tabel, adresele alocate pentru depunerea planurilor de zbor, precizându-se:

1. categoria zborului (IFR, VFR sau ambele);

2. ruta (în interiorul sau prin survolarea FIR şi/sau TMA); şi

3. adresa mesajului.

ENR 1.12 Interceptarea aeronavelor civile

Se precizează toate procedurile de interceptare şi semnalele vizuale care trebuie folosite, indicându-se clar dacă sunt sau nu aplicate prevederile OACI, iar, dacă nu, indicându-se că există diferenţe.

ENR 1.13 Intervenţie ilicită

Se prezintă procedurile adecvate care trebuie aplicate în caz de intervenţie ilicită.

ENR 1.14 Incidente de trafic aerian

Descrierea sistemului de raportare a incidentelor de trafic aerian, care cuprinde:

1. definirea incidentelor de trafic aerian;

2. utilizarea "formularului de raportare a incidentelor de trafic aerian";

3. proceduri de raportare (inclusiv proceduri în timpul zborului); şi

4. scopul raportării şi prelucrarea formularului de raportare.

ENR 2. SPAŢIUL AERIAN AL SERVICIILOR DE TRAFIC AERIAN

ENR 2.1 FIR, UIR, TMA şi CTA

Descrierea detaliată a regiunilor de informare a zborurilor (FIR), a regiunilor superioare de informare a zborurilor (UIR) şi a regiunilor de control (CTA) (inclusiv CTA specifice, cum ar fi TMA), care cuprinde:

1. numele, coordonatele geografice în grade, minute şi secunde ale limitelor laterale ale FIR/UIR, coordonatele geografice în grade, minute şi secunde ale limitelor laterale ale CTA, limitele verticale şi clasa spaţiului aerian;

2. identificarea unităţii care furnizează serviciul;

3. indicativul de apel radio al staţiei aeronautice care deserveşte unitatea şi limba (limbile) utilizată (utilizate), specificând aria de acoperire şi condiţiile, momentele şi locurile de utilizare, după caz;

4. frecvenţele şi, dacă este cazul, numărul SATVOICE, completate de indicaţii în scopuri specifice; şi

5. observaţii.

Zonele de control din jurul bazelor aeriene militare care nu sunt descrise altfel în AIP trebuie incluse în prezenta subsecţiune. În cazul în care cerinţele privind planurile de zbor, comunicaţiile bilaterale şi raportarea poziţiei se aplică tuturor zborurilor, în scopul de a elimina sau de a reduce necesitatea de interceptare şi/sau acolo unde există posibilitatea de interceptare şi este cerută menţinerea monitorizării frecvenţei VHF de urgenţă de 121,500 MHz, trebuie inclusă o declaraţie în acest sens pentru zona (zonele) sau porţiunea (porţiunile) din aceasta (acestea) relevantă (relevante).

O descriere a zonelor desemnate pentru a căror survolare este necesară echiparea cu un emiţător pentru localizare în caz de urgenţă (ELT) şi în care aeronavele trebuie să monitorizeze continuu frecvenţa de urgenţă VHF de 121,500 MHz, cu excepţia perioadelor în care aeronavele respective efectuează comunicaţii pe alte canale VHF sau atunci când limitările echipamentelor de bord sau sarcinile echipajului din carlingă nu permit monitorizarea simultană a două canale.

ENR 2.2 Alte spaţii aeriene reglementate

Descrierea detaliată a spaţiilor aeriene cu comunicaţie radio obligatorie (RMZ) şi a spaţiilor aeriene cu comunicaţie prin transponder obligatorie (TMZ), care cuprinde:

1. numele, coordonatele geografice în grade şi minute ale limitelor laterale ale RMZ/TMZ;

2. limitele verticale în niveluri de zbor sau picioare;

3. orele de activitate; şi

4. observaţii.

O descriere detaliată a altor tipuri de spaţii aeriene reglementate şi de clasificări ale spaţiului aerian, dacă există.

ENR 3. RUTELE ATS

ENR 3.1 Rutele de navigaţie convenţionale

Descrierea detaliată a rutelor de navigaţie convenţionale, care cuprinde:

1. indicativul rutei, desemnarea specificaţiei (specificaţiilor) privind performanţa de comunicaţie cerută (RCP), specificaţiei (specificaţiilor) privind performanţa de supraveghere cerută (RSP) aplicabilă (aplicabile) unui (unor) anumit(e) segment(e), numele, indicativele codificate sau numele-cod şi coordonatele geografice în grade, minute şi secunde ale tuturor punctelor semnificative care definesc ruta, inclusiv ale punctelor de raport "obligatoriu" sau "la cerere";

2. traiectele sau radialele VOR rotunjite la cea mai apropiată valoare în grade, distanţa geodezică rotunjită la cea mai apropiată zecime de kilometru sau zecime de milă nautică dintre fiecare două puncte semnificative succesive definite şi, în cazul radialelor VOR, punctele de schimbare a frecvenţei;

3. limitele inferioară şi superioară sau altitudinile minime pe rută, rotunjite la cea mai apropiată altitudine superioară multiplu de 50 m sau 100 ft, şi clasificarea spaţiului aerian;

4. limitele laterale şi altitudinile minime de trecere peste obstacole;

5. direcţia nivelurilor de croazieră;

6. observaţii, inclusiv indicarea unităţii de control, a canalului său operaţional şi, dacă este cazul, adresa de conectare, numărul SATVOICE şi orice limitări ale specificaţiei (specificaţiilor) de navigaţie RCP şi RSP.

ENR 3.2 Rutele de navigaţie de suprafaţă

Descrierea detaliată a rutelor PBN (RNAV şi RNP), care cuprinde:

1. indicativul rutei, desemnarea specificaţiei (specificaţiilor) privind performanţa de comunicaţie cerută (RCP), specificaţiei (specificaţiilor) de navigaţie şi/sau specificaţiei (specificaţiilor) privind performanţa de supraveghere cerută (RSP) aplicabilă (aplicabile) unui (unor) anumit(e) segment(e), numele, indicativele codificate sau numele-cod şi coordonatele geografice în grade, minute şi secunde ale tuturor punctelor semnificative care definesc ruta, inclusiv ale punctelor de raport "obligatoriu" sau "la cerere";

2. în ceea ce priveşte punctele de drum care definesc o rută de navigaţie de suprafaţă, se specifică, în plus, după caz:

(a) identificarea staţiei de referinţă VOR/DME;

(b) relevmentul rotunjit la cea mai apropiată valoare în grade şi distanţa rotunjită la cea mai apropiată zecime de kilometru sau zecime de milă nautică faţă de VOR/DME de referinţă, în cazul în care punctul de drum nu se află în acelaşi loc cu staţia de referinţă;

(c) cota antenei emiţătoare a DME rotunjită la cea mai apropiată valoare superioară multiplu de 100 ft (30 m);

3. relevmentul magnetic de referinţă rotunjit la cea mai apropiată valoare în grade, distanţa geodezică rotunjită la cea mai apropiată zecime de kilometru sau zecime de milă nautică dintre punctele-capăt definite şi distanţa dintre fiecare două puncte semnificative succesive definite;

4. limitele superioară şi inferioară şi clasificarea spaţiului aerian;

5. direcţia nivelurilor de croazieră;

6. cerinţa de acurateţe a navigaţiei pentru fiecare segment de rută cu navigaţie bazată pe cerinţele de performanţă (PBN) (RNAV sau RNP);

7. observaţii, inclusiv indicarea unităţii de control, a canalului său operaţional şi, dacă este cazul, adresa de conectare, numărul SATVOICE şi orice limitări ale specificaţiei (specificaţiilor) de navigaţie, RCP şi RSP.

ENR 3.3 Alte rute

Se cere o descriere a altor rute desemnate în mod specific, care sunt obligatorii în cadrul unei/unor regiuni specificate.

Descrierea spaţiului aerian cu rute libere (FRA), ca spaţiu aerian specificat în care utilizatorii pot planifica în mod liber rute directe între un punct de intrare definit şi un punct de ieşire definit, inclusiv informaţii despre rutarea directă, restricţiile de utilizare a punctelor de drum pentru rutările directe şi indicarea în planul de zbor (punctul 15). Se descriu condiţiile indispensabile pentru emiterea autorizărilor ATC.

ENR 3.4 Aşteptare pe rută

Se cere o descriere detaliată a procedurilor de aşteptare pe rută, care să cuprindă:

1. identificatorul zonei de aşteptare (dacă există) şi reperul de aşteptare (mijloc de navigaţie) sau punctul de drum, cu coordonatele geografice exprimate în grade, minute şi secunde;

2. drumul către punctul de aşteptare;

3. direcţia virajului procedural;

4. viteză faţă de aer maximă indicată;

5. nivelurile minim şi maxim ale zonei de aşteptare;

6. timpul/distanţa în zbor de îndepărtare;

7. indicarea unităţii de control al traficului aerian şi a frecvenţei sale operaţionale.

ENR 4. MIJLOACE/SISTEME DE RADIONAVIGAŢIE

ENR 4.1 Mijloace de radionavigaţie pentru rută

O listă a staţiilor care furnizează servicii de radionavigaţie pentru rută, în ordine alfabetică după numele staţiei, inclusiv:

1. numele staţiei şi declinaţia magnetică rotunjită la cea mai apropiată valoare în grade şi, pentru VOR, declinaţia staţiei rotunjită la cea mai apropiată valoare în grade utilizată la calibrarea mijlocului respectiv;

2. identificatorul;

3. frecvenţa/canalul pentru fiecare element;

4. orarul de funcţionare;

5. coordonatele geografice, exprimate în grade, minute şi secunde, ale poziţiei antenei emiţătoare;

6. cota antenei emiţătoare a DME rotunjită la cea mai apropiată valoare superioară multiplu de 100 ft (30 m); şi

7. observaţii.

În cazul în care autoritatea operatoare a mijlocului este diferită de autoritatea desemnată, în coloana pentru observaţii trebuie indicat numele autorităţii operatoare. De asemenea, în coloana pentru observaţii trebuie indicată acoperirea asigurată.

ENR 4.2 Sisteme de navigaţie speciale

Descrierea staţiilor asociate sistemelor de navigaţie speciale, inclusiv:

1. numele staţiei sau al lanţului de staţii;

2. tipul serviciului furnizat (semnal principal, semnal secundar, culoare);

3. frecvenţe (numărul canalului, intervalul de bază al impulsurilor, rata de recurenţă, după caz);

4. orarul de funcţionare;

5. coordonatele geografice, în grade, minute şi secunde, ale poziţiei staţiei emiţătoare; şi

6. observaţii.

În cazul în care autoritatea operatoare a mijlocului este diferită de autoritatea desemnată, în coloana pentru observaţii trebuie indicat numele autorităţii operatoare. De asemenea, în coloana pentru observaţii trebuie indicată acoperirea asigurată.

ENR 4.3 Sistemul global de navigaţie prin satelit (GNSS)

O listă şi descrierea elementelor sistemului global de navigaţie prin satelit (GNSS) care furnizează serviciul de navigaţie pentru rută, în ordine alfabetică după numele elementelor, care să cuprindă:

1. numele elementului GNSS (GPS, GLONASS, EGNOS, MSAS, WAAS etc.);

2. frecvenţa (frecvenţele), după caz;

3. coordonatele geografice, exprimate în grade, minute şi secunde, ale zonei de serviciu şi ale zonei de acoperire nominale; şi

4. observaţii.

În cazul în care autoritatea operatoare a mijlocului este diferită de autoritatea desemnată, în coloana pentru observaţii trebuie indicat numele autorităţii operatoare.

ENR 4.4 Indicativele nume-cod pentru punctele semnificative

O listă, în ordine alfabetică, a indicativelor nume-cod (nume-cod alcătuite din cinci litere, pronunţabile) stabilite pentru punctele semnificative situate în poziţii nemarcate prin amplasamentul unui mijloc de radionavigaţie, inclusiv:

1. indicativul nume-cod;

2. coordonatele geografice ale poziţiei în grade, minute şi secunde;

3. trimitere la rutele ATS sau alte tipuri de rute unde se găseşte punctul; şi

4. observaţii, inclusiv definirea suplimentară a poziţiilor, dacă se solicită.

ENR 4.5 Lumini aeronautice de sol pentru navigaţia pe rută

O listă a luminilor aeronautice de sol şi a altor faruri/balize luminoase desemnând poziţii geografice, care sunt considerate semnificative de către stat, inclusiv:

1. numele oraşului sau al localităţii sau al altui identificator al farului;

2. tipul farului şi intensitatea luminii exprimată în mii de candele;

3. caracteristicile semnalului;

4. orarul de funcţionare; şi

5. observaţii.

ENR 5. AVERTIZĂRI DE NAVIGAŢIE

ENR 5.1 Zone interzise, restricţionate şi periculoase

O descriere, suplimentată prin reprezentări grafice, dacă este cazul, a zonelor interzise, restricţionate şi periculoase, precum şi informaţii privind stabilirea şi activarea lor, inclusiv:

1. identificatorul, numele şi coordonatele geografice ale limitelor laterale, exprimate în grade, minute şi secunde, în cazul în care sunt în interiorul unei regiuni/zone de control, sau în grade şi minute, dacă sunt în exteriorul unei regiuni/zone de control;

2. limitele superioară şi inferioară; şi

3. observaţii, inclusiv orele de activitate.

Tipul de restricţie sau natura pericolului şi riscul de interceptare în cazul pătrunderii în aceste zone trebuie să se indice în coloana pentru observaţii.

ENR 5.2 Zonele de antrenament şi exerciţii militare şi zona de apărare aeriană cu identificare (ADIZ)

O descriere, suplimentată prin reprezentări grafice, dacă este cazul, a zonelor stabilite de antrenament militar şi a exerciţiilor militare care au loc la intervale regulate, precum şi a zonei de apărare aeriană cu identificare (ADIZ), inclusiv:

1. coordonatele geografice ale limitelor laterale, exprimate în grade, minute şi secunde, în cazul în care sunt în interiorul unei regiuni/zone de control, sau în grade şi minute, dacă sunt în exteriorul unei regiuni/zone de control;

2. limitele inferioară şi superioară, precum şi sistemul şi mijloacele prin care se anunţă activarea, împreună cu informaţiile relevante pentru zborurile civile şi procedurile ADIZ aplicabile; şi

3. observaţii, inclusiv orele de activitate şi riscul de interceptare în cazul pătrunderii în ADIZ.

ENR 5.3 Alte activităţi de natură periculoasă şi alte pericole potenţiale

ENR 5.3.1 Alte activităţi de natură periculoasă

O descriere, suplimentată de hărţi dacă este cazul, a activităţilor care constituie un pericol specific sau evident pentru operarea aeronavelor şi care pot afecta zborurile, inclusiv:

1. coordonatele geografice, exprimate în grade şi minute, ale centrului zonei şi raza de influenţă a activităţii;

2. limitele verticale;

3. măsurile de îndrumare;

4. autoritatea responsabilă de furnizarea informaţiilor; şi

5. observaţii, inclusiv orele de activitate.

ENR 5.3.2 Alte pericole potenţiale

O descriere, suplimentată de hărţi dacă este cazul, a altor pericole potenţiale care pot afecta zborurile (de exemplu, vulcani activi, centrale nucleare etc.), inclusiv:

1. coordonatele geografice, exprimate în grade şi minute, ale amplasamentului pericolului potenţial;

2. limitele verticale;

3. măsurile de îndrumare;

4. autoritatea responsabilă de furnizarea informaţiilor; şi

5. observaţii.

ENR 5.4 Obstacole pentru navigaţia aeriană

Lista obstacolelor care pot afecta navigaţia aeriană în Zona 1 (întregul teritoriu al statului), inclusiv:

1. identificatorul sau denumirea obstacolului;

2. tipul obstacolului;

3. poziţia obstacolului, reprezentată prin coordonatele geografice în grade, minute şi secunde;

4. cota şi înălţimea obstacolului rotunjite la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare;

5. tipul şi culoarea balizajului luminos al obstacolului (dacă există); şi

6. după caz, menţionarea faptului că lista de obstacole este disponibilă în format electronic şi o trimitere la punctul GEN 3.1.6.

ENR 5.5 Activităţile de aviaţie sportivă şi de agrement

O scurtă descriere, suplimentată prin reprezentări grafice, dacă este cazul, a zonelor în care au loc intensiv activităţi de aviaţie sportivă şi de agrement, precum şi condiţiile în care se desfăşoară aceste activităţi, inclusiv:

1. identificatorul şi coordonatele geografice ale limitelor laterale, exprimate în grade, minute şi secunde, în cazul în care sunt în interiorul unei regiuni/zone de control, sau în grade şi minute, dacă sunt în exteriorul unei regiuni/zone de control;

2. limitele verticale;

3. numărul de telefon al operatorului/utilizatorului; şi

4. observaţii, inclusiv orele de activitate.

ENR 5.6 Migraţia păsărilor şi zonele cu faună sensibilă

O descriere, suplimentată de hărţi dacă este posibil, a deplasărilor păsărilor asociate migraţiei, inclusiv rutele de migraţie, zonele permanente de odihnă şi zonele cu faună sensibilă.

ENR 6. HĂRŢILE DE RUTĂ

În această secţiune trebuie incluse hărţile de rută şi hărţile-index în formatul OACI.

PARTEA 3 – AERODROMURI (AD)

În cazul în care AIP este produsă şi este pusă la dispoziţie în mai multe volume, fiecare dintre ele având un serviciu separat de amendamente si suplimente, trebuie incluse separat în fiecare volum o prefaţă, evidenţa amendamentelor la AIP, evidenţa suplimentelor la AIP, o listă de control a paginilor AIP şi lista amendamentelor curente făcute de mână. În cazul în care AIP este produs într-un singur volum, se introduce adnotarea "nu se aplică" în fiecare dintre subsecţiunile menţionate mai sus.

AD 0.6 Cuprinsul părţii 3

O listă a secţiunilor şi subsecţiunilor cuprinse în partea 3 – Aerodromuri (AD).

AD 1. AERODROMURI/HELIPORTURI – INTRODUCERE

AD 1.1 Disponibilitatea aerodromurilor/heliporturilor şi condiţiile de utilizare

AD 1.1.1 Condiţii generale

Scurtă descriere a AAC, inclusiv:

1. condiţiile generale în care aerodromurile/heliporturile şi facilităţile asociate acestora sunt disponibile pentru utilizare şi

2. o declaraţie privind dispoziţiile pe care se bazează serviciile şi o trimitere la locul din AIP unde sunt enumerate, după caz, diferenţele faţă de OACI.

AD 1.1.2 Utilizarea bazelor aeriene militare

Reglementările şi procedurile, dacă există, referitoare la utilizarea civilă a bazelor aeriene militare.

AD 1.1.3 Proceduri în condiţii de vizibilitate redusă (LVP)

Condiţiile generale în care se aplică LVP aplicabile operaţiunilor în condiţii de vizibilitate redusă la aerodromuri, dacă există.

AD 1.1.4 Minimele de operare ale aerodromului

Detalii privind minimele de operare de aerodrom aplicate de stat.

AD 1.1.5 Alte informaţii

Dacă este cazul, alte informaţii cu caracter similar.

AD 1.2 Servicii de salvare şi de stingere a incendiilor (RFFS), evaluarea şi raportarea stării suprafeţei pistei şi planul de deszăpezire

AD 1.2.1 Servicii de salvare şi de stingere a incendiilor

Scurtă descriere a normelor pe baza cărora sunt înfiinţate RFFS la aerodromurile/heliporturile deschise publicului, împreună cu indicarea categoriilor serviciilor de salvare şi de stingere a incendiilor.

AD 1.2.2 Evaluarea şi raportarea stării suprafeţei pistei şi planul de deszăpezire

Descrierea evaluării şi raportării stării suprafeţei pistei şi o scurtă descriere a consideraţiilor privind planul de deszăpezire pentru aerodromurile/heliporturile deschise publicului, unde este posibil să apară condiţii de înzăpezire, inclusiv:

1. organizarea raportării stării suprafeţei pistei şi a serviciului de iarnă;

2. supravegherea suprafeţelor de mişcare;

3. metodele utilizate pentru evaluarea stării suprafeţei; operaţiunile pe piste de iarnă pregătite special;

4. acţiunile întreprinse pentru a menţine utilizabile suprafeţele de mişcare;

5. sistemul şi mijloacele de raportare;

6. cazurile de închidere a pistelor;

7. distribuirea informaţiilor privind stările suprafeţei pistei.

AD 1.3 Lista aerodromurilor şi a heliporturilor

Lista aerodromurilor şi a heliporturilor, suplimentată prin reprezentări grafice, inclusiv:

1. numele şi indicatorul OACI de localizare al aerodromului/heliportului;

2. tipul de trafic care are permisiunea de a utiliza aerodromul/heliportul (internaţional/naţional, IFR/VFR, regulat/neregulat, aviaţie generală, militară şi altele);

3. o trimitere la subsecţiunea părţii 3 din AIP în care sunt prezentate detaliile aerodromului/heliportului.

AD 1.4 Gruparea aerodromurilor/heliporturilor

Scurtă descriere a criteriilor aplicate pentru gruparea aerodromurilor/heliporturilor în scopul producerii/distribuirii/furnizării de informaţii.

AD 1.5 Statutul certificării aerodromurilor

O listă a aerodromurilor din stat, cu indicarea statutului certificării lor, care cuprinde:

1. numele aerodromului şi indicatorul OACI de localizare;

2. data şi, după caz, perioada de valabilitate a certificării;

3. observaţii, dacă este cazul.

AD 2. AERODROMURI

Notă. – Simbolurile **** trebuie înlocuite cu indicatorul de localizare OACI corespunzător.

**** AD 2.1 Indicatorul de localizare şi numele aerodromului

Trebuie indicate indicatorul de localizare OACI alocat aerodromului şi numele aerodromului. Indicatorul de localizare OACI face parte integrantă din sistemul de referinţă aplicabil tuturor subsecţiunilor din secţiunea AD 2.

**** AD 2.2 Datele geografice şi administrative ale aerodromului

Trebuie publicate datele geografice şi administrative ale aerodromului, inclusiv:

1. punctul de referinţă al aerodromului (coordonatele geografice în grade, minute şi secunde) şi amplasarea sa;

2. direcţia punctului de referinţă al aerodromului în raport cu centrul oraşului sau al localităţii deservite de aerodrom şi distanţa între acestea;

3. cota aerodromului, rotunjită la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare, şi temperatura de referinţă;

4. după caz, ondulaţia geoidului la punctul de cotă al aerodromului, rotunjită la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare;

5. declinaţia magnetică rotunjită la cea mai apropiată valoare în grade, data informaţiei şi variaţia anuală;

6. numele operatorului aerodromului, adresa, numerele de telefon şi fax, adresa de e-mail, adresa AFS şi, dacă există, adresa site-ului web;

7. tipurile de trafic permise la aerodrom (IFR/VFR); şi

8. observaţii.

**** AD 2.3 Orarul de funcţionare

Descrierea detaliată a orarului de funcţionare al serviciilor de la aerodrom, care cuprinde:

1. operatorul aerodromului;

2. serviciile vamale şi de imigrare;

3. serviciile medicale şi sanitare;

4. biroul de informare AIS;

5. biroul de raportare ATS (ARO);

6. biroul de informare MET;

7. ATS;

8. serviciile de alimentare cu combustibil;

9. serviciile de deservire a aeronavelor;

10. securitatea;

11. serviciile de degivrare; şi

12. observaţii.

**** AD 2.4 Serviciile şi facilităţile de deservire a aeronavelor

Descrierea detaliată a serviciilor şi facilităţilor de deservire a aeronavelor disponibile la aerodrom, inclusiv:

1. facilităţile de deservire pentru marfă;

2. tipurile de combustibil şi ulei;

3. instalaţiile şi capacitatea de alimentare cu combustibil;

4. facilităţile de degivrare;

5. spaţiul disponibil în hangar pentru aeronavele în trecere;

6. facilităţile de reparare pentru aeronavele în trecere;

7. observaţii.

**** AD 2.5 Facilităţile pentru pasageri

Facilităţile pentru pasageri disponibile la aerodrom, indicate sub forma unei scurte descrieri sau a unei trimiteri la alte surse de informaţii, cum ar fi un site web, inclusiv:

1. hotel (hoteluri) la aerodrom sau în vecinătatea acestuia;

2. restaurant(e) la aerodrom sau în vecinătatea acestuia;

3. posibilităţi de transport;

4. facilităţi medicale;

5. birouri ale băncilor şi oficii poştale la aerodrom sau în vecinătatea acestuia;

6. birouri turistice;

7. observaţii.

**** AD 2.6 Serviciile de salvare şi de stingere a incendiilor

Descrierea detaliată a RFFS şi a echipamentelor disponibile la aerodrom, inclusiv:

1. categoria serviciului de stingere a incendiilor al aerodromului;

2. echipamentele de salvare;

3. capacitatea de a îndepărta aeronavele avariate; şi

4. observaţii.

****AD 2.7 Evaluarea şi raportarea stării suprafeţei pistei şi planul de deszăpezire

Informaţii privind evaluarea şi raportarea stării suprafeţei pistei

O descriere detaliată a echipamentelor şi a priorităţilor operaţionale stabilite pentru degajarea suprafeţelor de mişcare ale aerodromului, inclusiv:

1. tipul sau tipurile de echipament de degajare;

2. priorităţile de degajare;

3. utilizarea materialelor pentru tratarea suprafeţei de mişcare;

4. pistele de iarnă pregătite special;

5. observaţii.

****AD 2.8 Datele privind platformele, căile de rulare şi amplasamentele/poziţiile de verificare

Detalii privind caracteristicile fizice ale platformelor, căilor de rulare şi amplasamentele/poziţiile punctelor de verificare desemnate, inclusiv:

1. indicativul, suprafaţa şi rezistenţa platformelor;

2. indicativul, lăţimea, suprafaţa şi rezistenţa căilor de rulare;

3. poziţiile şi cotele punctelor de verificare a altimetrului rotunjite la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare;

4. poziţia punctelor de verificare VOR;

5. poziţia punctelor de verificare INS, exprimată în grade, minute, secunde şi sutimi de secundă;

6. observaţii.

Dacă sunt prezentate amplasamente/poziţii de verificare pe o hartă a aerodromului, acest lucru trebuie indicat şi în prezenta subsecţiune.

****AD 2.9 Marcajele şi sistemele de control şi ghidare a mişcării pe suprafaţă

Scurtă descriere a sistemului de control şi ghidare a mişcării pe suprafaţă, precum şi a marcajelor pistelor şi căilor de rulare, inclusiv:

1. folosirea semnelor de identificare a poziţiilor de staţionare a aeronavelor, a liniilor de ghidare pe căile de rulare, a sistemului vizual de ghidare pentru andocare şi parcare în poziţiile de staţionare;

2. marcajele şi luminile pistelor şi căilor de rulare;

3. barele de oprire (dacă există);

4. observaţii.

****AD 2.10 Obstacolele pe aerodrom

Descrierea detaliată a obstacolelor, inclusiv:

1. obstacolele din Zona 2:

(a) identificatorul sau denumirea obstacolului;

(b) tipul obstacolului;

(c) poziţia obstacolului, reprezentată prin coordonatele geografice în grade, minute, secunde şi zecimi de secundă;

(d) cota şi înălţimea obstacolului rotunjite la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare;

(e) marcarea obstacolelor, precum şi tipul şi culoarea balizajului luminos al obstacolelor (dacă există);

(f) după caz, menţionarea faptului că lista de obstacole este disponibilă în format electronic şi o trimitere la punctul GEN 3.1.6; şi

(g) indicaţia "NIL", dacă este cazul;

2. absenţa setului de date privind Zona 2 pentru aerodromul în cauză trebuie indicată clar şi trebuie furnizate date despre obstacole pentru:

(a) obstacolele care străpung suprafeţele de limitare a obstacolelor;

(b) obstacolele care străpung suprafaţa de identificare a obstacolelor în zona traiectoriei de zbor la decolare; şi

(c) alte obstacole considerate periculoase pentru navigaţia aeriană;

3. indicarea faptului că nu se furnizează informaţii privind obstacolele din Zona 3 sau, în cazul în care se furnizează astfel de informaţii:

(a) identificatorul sau denumirea obstacolului;

(b) tipul obstacolului;

(c) poziţia obstacolului, reprezentată prin coordonatele geografice în grade, minute, secunde şi zecimi de secundă;

(d) cota şi înălţimea obstacolului, rotunjite până la cea mai apropiată zecime de metru sau de picior;

(e) marcarea obstacolelor, precum şi tipul şi culoarea balizajului luminos al obstacolelor (dacă există);

(f) după caz, menţionarea faptului că lista de obstacole este disponibilă în format electronic şi o trimitere la punctul GEN 3.1.6; şi

(g) indicaţia "NIL", dacă este cazul.

**** AD 2.11 Informaţiile meteorologice furnizate

Descrierea detaliată a informaţiilor meteorologice furnizate la aerodrom şi precizarea biroului meteorologic responsabil de serviciul respectiv, inclusiv:

1. numele biroului meteorologic asociat;

2. orarul de lucru şi, după caz, desemnarea biroului meteorologic responsabil în afara acestui orar;

3. biroul responsabil de întocmirea TAF, perioadele de valabilitate şi intervalele de emitere a prognozelor;

4. disponibilitatea prognozelor TREND pentru aerodrom şi intervalul de emitere;

5. informaţii despre modul în care se realizează informarea şi/sau consultarea;

6. tipurile de documentaţie de zbor furnizate şi limba (limbile) în care este redactată respectiva documentaţie;

7. hărţi şi alte informaţii afişate sau disponibile spre informare sau consultare;

8. echipamentele suplimentare disponibile pentru furnizarea de informaţii despre condiţiile meteorologice, cum ar fi radarul meteo şi receptorul pentru imagini transmise prin satelit;

9. unitatea (unităţile) ATS cărora li se furnizează informaţii meteorologice;

10. informaţii suplimentare, cum ar fi orice limitare a serviciului.

**** AD 2.12 Caracteristicile fizice ale pistei

Descrierea detaliată a caracteristicilor fizice ale pistei, pentru fiecare pistă, inclusiv:

1. identificatorii;

2. relevmentele reale, cu precizie de o sutime de grad;

3. dimensiunile pistei, rotunjite la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare;

4. rezistenţa pavajului [numărul de clasificare a pavajului (PCN) şi datele asociate] şi suprafaţa fiecărei piste şi a prelungirilor de oprire asociate;

5. coordonatele geografice în grade, minute, secunde şi sutimi de secundă pentru fiecare prag şi capăt de pistă şi, după caz, ondulaţia geoidului pentru:

– pragurile unei piste pentru apropiere de neprecizie, rotunjită la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare; şi

– pragurile unei piste pentru apropiere de precizie, rotunjită la cea mai apropiată zecime de metru sau de picior;

6. cotele pentru:

– pragurile unei piste pentru apropiere de neprecizie, rotunjite la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare; şi

– pragurile unei piste pentru apropiere de precizie, precum şi cota cea mai ridicată a zonei de contact ale acesteia, rotunjite la cea mai apropiată zecime de metru sau de picior;

7. panta fiecărei piste şi a prelungirilor de oprire corespunzătoare;

8. dimensiunile prelungirii de oprire (dacă există), rotunjite la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare;

9. dimensiunile prelungirii degajate (dacă există), rotunjite la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare;

10. dimensiunile benzilor;

11. dimensiunile suprafeţelor de siguranţă la capăt de pistă;

12. localizarea (la care capăt al pistei) şi descrierea sistemului de oprire de urgenţă (dacă există);

13. existenţa unei zone fără obstacole; şi

14. observaţii.

**** AD 2.13 Distanţele declarate

Descrierea detaliată a distanţelor declarate, pentru fiecare direcţie a fiecărei piste, rotunjite la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare, inclusiv:

1. indicativul pistei;

2. distanţa de rulare la decolare disponibilă;

3. distanţa de decolare disponibilă şi, după caz, distanţele declarate reduse alternative;

4. distanţa de accelerare-oprire disponibilă;

5. distanţa de aterizare disponibilă; şi

6. observaţii, inclusiv privind punctul de intrare sau de început al pistei în cazul în care au fost declarate distanţe declarate reduse alternative.

Dacă o direcţie a unei piste nu poate fi folosită pentru decolare şi/sau pentru aterizare deoarece este interzisă operaţional, atunci acest lucru trebuie declarat prin cuvintele "not usable" ("nu se utilizează") sau prin abrevierea "NU".

**** AD 2.14 Luminile de apropiere şi luminile pistei

Descrierea detaliată a luminilor de apropiere şi a luminilor pistei, inclusiv:

1. indicativul pistei;

2. tipul, lungimea şi intensitatea sistemului luminos de apropiere;

3. luminile pragurilor de pistă, culoarea şi barele de flanc;

4. tipul indicatorului vizual al pantei de apropiere;

5. lungimea luminilor din zona de contact a pistei;

6. lungimea, distanţarea, culoarea şi intensitatea luminilor axiale ale pistei;

7. lungimea, distanţarea, culoarea şi intensitatea luminilor marginale ale pistei;

8. culoarea luminilor de capăt de pistă şi a barelor de flanc;

9. lungimea şi culoarea luminilor prelungirii de oprire; şi

10. observaţii.

**** AD 2.15 Alte lumini, sursa de energie electrică secundară

Descrierea altor lumini şi a sursei de energie electrică secundară, inclusiv:

1. localizarea, caracteristicile şi orarul de funcţionare al farului de aerodrom/farului de identificare (dacă există);

2. localizarea şi iluminarea (dacă există) a anemometrului/indicatorului direcţiei de aterizare;

3. luminile axiale şi marginale ale căilor de rulare;

4. sursa de energie electrică secundară, inclusiv timpul de comutare; şi

5. observaţii.

**** AD 2.16 Zona de aterizare pentru elicoptere

Descrierea detaliată a zonei de aterizare pentru elicoptere disponibilă la aerodrom, inclusiv:

1. coordonatele geografice, exprimate în grade, minute, secunde şi sutimi de secundă, şi, după caz, ondulaţia geoidului la centrul geometric al zonei de contact şi de desprindere (TLOF) sau la fiecare prag al zonei de apropiere finală şi de decolare (FATO):

– pentru apropieri de neprecizie, rotunjită la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare; şi

– pentru apropieri de precizie, rotunjită la cea mai apropiată zecime de metru sau de picior;

2. cota zonei TLOF şi/sau FATO:

– pentru apropieri de neprecizie, rotunjită la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare; şi

– pentru apropieri de precizie, rotunjită la cea mai apropiată zecime de metru sau de picior;

3. dimensiunile zonei TLOF şi FATO rotunjite la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare, tipul suprafeţei, capacitatea portantă şi marcajele;

4. relevmentele reale ale FATO, cu precizie de o sutime de grad;

5. distanţele declarate disponibile, rotunjite la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare;

6. luminile de apropiere şi balizajul luminos al FATO; şi

7. observaţii.

**** AD 2.17 Spaţiul aerian al serviciilor de trafic aerian

Descrierea detaliată a spaţiului aerian ATS organizat la aerodrom, inclusiv:

1. identificarea spaţiului aerian şi coordonatele geografice ale limitelor laterale, exprimate în grade, minute şi secunde;

2. limitele verticale;

3. clasificarea spaţiului aerian;

4. indicativul de apel radio al unităţii ATS care furnizează serviciul şi limba (limbile) utilizată (utilizate) de aceasta;

5. altitudinea de tranziţie;

6. orele de aplicare; şi

7. observaţii.

**** AD 2.18 Mijloace de comunicaţii ale serviciilor de trafic aerian

Descrierea detaliată a mijloacelor de comunicaţii ale ATS stabilite la aerodrom, inclusiv:

1. denumirea serviciului;

2. indicativul de apel radio;

3. canalul (canalele);

4. numărul (numerele) SATVOICE, dacă există;

5. adresa de conectare, după caz;

6. orarul de funcţionare; şi

7. observaţii.

**** AD 2.19 Mijloacele de radionavigaţie şi de aterizare

Descrierea detaliată a mijloacelor de radionavigaţie şi de aterizare asociate procedurilor de apropiere instrumentală şi procedurilor în zona terminală de la aerodrom, inclusiv:

1. (a) tipul mijloacelor;

(b) declinaţia magnetică, la cel mai apropiat grad, după caz;

(c) tipul de operaţiune suportată pentru ILS/MLS/GLS, GNSS de bază şi SBAS;

(d) clasificarea pentru ILS;

(e) clasificarea instalaţiilor şi desemnarea (desemnările) instalaţiilor de apropiere pentru GBAS;

(f) pentru VOR/ILS/MLS, inclusiv declinaţia magnetică a staţiei, la cel mai apropiat grad, utilizată la calibrarea mijlocului respectiv;

2. identificatorul, dacă este necesar;

3. frecvenţa (frecvenţele), numărul canalului (numerele canalelor), furnizorul de servicii şi identificatorul (identificatorii) procedurii de apropiere (RPI), după caz;

4. orarul de funcţionare, după caz;

5. coordonatele geografice, exprimate în grade, minute, secunde şi zecimi de secundă, ale poziţiei antenei emiţătoare, după caz;

6. cota antenei emiţătoare a DME, rotunjită la cea mai apropiată valoare superioară multiplu de 100 ft (30 m), precum şi a echipamentului de măsurare a distanţei de precizie (DME/P), rotunjită la cea mai apropiată valoare superioară multiplu de 10 ft (3 m), cota punctului de referinţă al GBAS, rotunjită la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare, şi înălţimea elipsoidului în acest punct, rotunjită la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare; pentru SBAS, înălţimea elipsoidului la pragul de aterizare (LTP) sau la pragul fictiv (FTP), rotunjită la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare;

7. raza zonei de acoperire faţă de punctul de referinţă al GBAS, rotunjită la cea mai apropiată valoare în kilometri sau mile nautice;

8. observaţii.

Atunci când acelaşi mijloc este folosit atât în scopul navigaţiei pe rută, cât şi la aerodrom, descrierea sa trebuie inclusă şi în secţiunea ENR 4. Dacă sistemul de augmentare cu ajutorul echipamentelor de la sol (GBAS) deserveşte mai multe aerodromuri, descrierea mijlocului trebuie furnizată pentru fiecare aerodrom în parte. În cazul în care autoritatea operatoare a mijlocului este diferită de autoritatea desemnată, în coloana pentru observaţii trebuie indicat numele autorităţii operatoare. De asemenea, în coloana pentru observaţii trebuie indicată acoperirea asigurată.

**** AD 2.20 Reglementări locale de aerodrom

Descrierea detaliată a reglementărilor aplicabile utilizării aerodromului, inclusiv acceptabilitatea zborurilor de pregătire, a zborurilor aeronavelor fără radio, ultrauşoare şi similare, precum şi a reglementărilor aplicabile manevrelor la sol şi parcării, cu excluderea procedurilor de zbor.

**** AD 2.21 Proceduri de reducere a zgomotului

Descrierea detaliată a procedurilor de reducere a zgomotului stabilite la aerodrom.

**** AD 2.22 Proceduri de zbor

Descrierea detaliată a condiţiilor şi a procedurilor de zbor, inclusiv a procedurilor radar şi/sau a procedurilor ADS-B, stabilite potrivit organizării spaţiului aerian la aerodrom. Dacă sunt stabilite, procedurile LVP la aerodrom trebuie descrise detaliat, inclusiv:

1. pista (pistele) şi echipamentele asociate autorizate pentru utilizare atunci când procedurile LVP sunt în vigoare, inclusiv pentru operaţiunile cu credite operaţionale cu RVR mai mică de 550 m, dacă este cazul;

2. condiţiile meteorologice definite pentru iniţierea, utilizarea şi finalizarea procedurilor LVP;

3. descrierea sistemului de marcaje/iluminare la sol destinat utilizării în cadrul procedurilor LVP;

4. observaţii.

**** AD 2.23 Informaţii suplimentare

Informaţii suplimentare despre aerodrom, cum ar fi indicarea prezenţei populaţiilor de păsări la aerodrom, împreună cu indicarea deplasărilor zilnice semnificative ale acestora între zonele de odihnă şi de hrănire, în măsura posibilului.

Informaţii suplimentare specifice privind furnizarea ATS aerodrom de la distanţă:

1. indicarea faptului că se furnizează ATS de aerodrom de la distanţă;

2. localizarea proiectorului de semnalizare, de exemplu prin sintagma "proiector de semnalizare poziţionat la [reperul geografic]", precum şi indicarea clară a poziţiei proiectorului de semnalizare pe harta aerodromului pentru fiecare aerodrom relevant;

3. descrierea tuturor metodelor de comunicaţie specifice, considerate necesare în cazul unor moduri de operare multiple, cum ar fi de exemplu includerea numelor aeroporturilor/indicativului de apel radio al unităţii ATS pentru toate transmisiile (cu alte cuvinte, nu doar pentru primul contact) între piloţi şi ATCO/birourile serviciului de informare a zborurilor al aerodromului (AFISO);

4. descrierea acţiunilor relevante solicitate de utilizatorii spaţiului aerian în urma unei situaţii de urgenţă/anormale şi a eventualelor măsuri de urgenţă ale furnizorului ATS în caz de perturbări, dacă este cazul (la punctul AD 2.22, "Proceduri de zbor"); şi

5. descrierea interdependenţelor disponibilităţii serviciului sau indicarea aerodromurilor care nu sunt adecvate pentru devierea de la aerodrom (utilizatorii spaţiului aerian nu prevăd un aerodrom ca aerodrom de rezervă atunci când este deservit de acelaşi turn de control de la distanţă), dacă se consideră că este cazul.

**** AD 2.24 Hărţile aeronautice aferente unui aerodrom

Hărţile aeronautice aferente unui aerodrom trebuie incluse în următoarea ordine:

1. harta aerodromului/heliportului – OACI;

2. harta zonelor de parcare/andocare a aeronavelor – OACI;

3. harta suprafeţelor de mişcare ale aerodromului – OACI;

4. harta de obstacole de aerodrom – OACI, Tip A (pentru fiecare pistă în parte);

5. harta de teren şi obstacole de aerodrom – OACI (în format electronic);

6. harta de teren pentru apropierile de precizie – OACI (pentru pistele de apropiere de precizie de categoriile II şi III);

7. harta zonală – OACI (rutele de plecare şi de tranzit);

8. harta pentru plecările standard instrumentale – OACI;

9. harta zonală – OACI (rutele de sosire şi de tranzit);

10. harta pentru sosirile standard instrumentale – OACI;

11. harta cu altitudinile minime de supraveghere ATC – OACI;

12. harta de apropiere instrumentală – OACI (pentru fiecare pistă şi tip de procedură);

13. harta de apropiere la vedere – OACI; şi

14. populaţiile de păsări din vecinătatea aerodromului.

Dacă unele dintre hărţile aeronautice nu sunt produse, trebuie inclusă o declaraţie în acest sens în secţiunea GEN 3.2 "Hărţile aeronautice".

**** AD 2.25 Penetrarea suprafeţei segmentului vizual (VSS)

Penetrarea suprafeţei segmentului vizual (VSS), inclusiv procedurile şi minimele procedurale afectate.

AD 3. HELIPORTURI

Atunci când la aerodrom este prevăzută o zonă de aterizare pentru elicoptere, datele asociate acesteia trebuie enumerate numai la punctul **** AD 2.16.

Notă. – Simbolurile **** trebuie înlocuite cu indicatorul de localizare OACI corespunzător.

**** AD 3.1 Indicatorul de localizare şi numele heliportului

Indicatorul de localizare OACI atribuit heliportului şi numele heliportului trebuie incluse în AIP. Indicatorul de localizare OACI face parte integrantă din sistemul de referinţă aplicabil tuturor subsecţiunilor din secţiunea AD 3.

**** AD 3.2 Datele geografice şi administrative ale heliportului

Secţiunea trebuie să conţină datele geografice şi administrative ale heliportului, inclusiv:

1. punctul de referinţă al heliportului (coordonatele geografice în grade, minute şi secunde) şi amplasarea sa;

2. direcţia punctului de referinţă al heliportului în raport cu centrul oraşului sau al localităţii deservite de heliport şi distanţa între acestea;

3. cota heliportului, rotunjită la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare, şi temperatura de referinţă;

4. după caz, ondulaţia geoidului punctul de cotă al heliportului, rotunjită la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare;

5. declinaţia magnetică rotunjită la cea mai apropiată valoare în grade, data informaţiei şi variaţia anuală;

6. numele operatorului de heliport, adresa, numerele de telefon şi fax, adresa de e-mail, adresa AFS şi, dacă există, adresa site-ului web;

7. tipurile de trafic permise la heliport (IFR/VFR); şi

8. observaţii.

**** AD 3.3 Orarul de funcţionare

Descrierea detaliată a orarului de funcţionare al serviciilor de la heliport, inclusiv:

1. operatorul heliportului;

2. serviciile vamale şi de imigrare;

3. serviciile medicale şi sanitare;

4. biroul de informare AIS;

5. biroul de raportare ATS (ARO);

6. biroul de informare MET;

7. ATS;

8. serviciile de alimentare cu combustibil;

9. serviciile de deservire a aeronavelor;

10. securitatea;

11. serviciile de degivrare; şi

12. observaţii.

**** AD 3.4 Serviciile şi facilităţile de deservire a aeronavelor

Descrierea detaliată a serviciilor şi facilităţilor de deservire a aeronavelor disponibile la heliport, inclusiv:

1. facilităţile de deservire pentru marfă;

2. tipurile de combustibil şi ulei;

3. instalaţiile şi capacitatea de alimentare cu combustibil;

4. facilităţile de degivrare;

5. spaţiul disponibil în hangar pentru elicopterele în trecere;

6. facilităţile de reparare pentru elicopterele în trecere; şi

7. observaţii.

**** AD 3.5 Facilităţile pentru pasageri

Facilităţile pentru pasageri disponibile la heliport, indicate sub forma unei scurte descrieri sau a unei trimiteri la alte surse de informaţii, cum ar fi un site web, inclusiv:

1. hotel/hoteluri la heliport sau în vecinătatea acestuia;

2. restaurant(e) la heliport sau în vecinătatea acestuia;

3. posibilităţi de transport;

4. facilităţi medicale;

5. birouri ale băncilor şi oficii poştale la heliport sau în vecinătatea acestuia;

6. birouri turistice; şi

7. observaţii.

**** AD 3.6 Serviciile de salvare şi de stingere a incendiilor

Descrierea detaliată a RFFS şi a echipamentelor disponibile la heliport, inclusiv:

1. categoria serviciului de stingere a incendiilor al heliportului;

2. echipamentele de salvare;

3. capacitatea de îndepărtare a elicopterelor avariate; şi

4. observaţii.

**** AD 3.7 Disponibilitatea sezonieră – degajarea suprafeţelor de mişcare

O descriere detaliată a echipamentelor şi a priorităţilor operaţionale stabilite pentru degajarea suprafeţelor de mişcare ale heliportului, inclusiv:

1. tipul sau tipurile de echipament de degajare;

2. priorităţile de degajare; şi

3. observaţii.

**** AD 3.8 Datele privind platformele, căile de rulare şi amplasamentele/poziţiile de verificare

Detalii privind caracteristicile fizice ale platformelor, căilor de rulare şi amplasamentele/poziţiile punctelor de verificare desemnate, inclusiv:

1. identificatorul, suprafaţa şi rezistenţa platformelor şi a poziţiilor de staţionare a elicopterelor;

2. identificatorul, lăţimea şi tipul suprafeţei căilor de rulare la sol pentru elicoptere;

3. lăţimea şi identificatorul căii de rulare aeriene pentru elicoptere şi a rutei aeriene de tranzit pentru elicoptere;

4. poziţiile şi cotele punctelor de verificare a altimetrului rotunjite la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare;

5. poziţia punctelor de verificare VOR;

6. poziţia punctelor de verificare INS, exprimată în grade, minute, secunde şi sutimi de secundă; şi

7. observaţii.

Dacă sunt prezentate amplasamente/poziţii de verificare pe o hartă a heliportului, acest lucru trebuie indicat şi în prezenta subsecţiune.

**** AD 3.9 Marcaje

Scurtă descriere a marcajelor aferente zonei de apropiere finală şi de decolare, precum şi căilor de rulare, inclusiv:

1. marcajele aferente zonei de apropiere finală şi de decolare;

2. marcajele aferente căilor de rulare la sol, căilor de rulare aeriene şi rutei aeriene de tranzit; şi

3. observaţii.

**** AD 3.10 Obstacolele pe heliport

Descrierea detaliată a obstacolelor, inclusiv:

1. identificatorul sau denumirea obstacolului;

2. tipul obstacolului;

3. poziţia obstacolului, reprezentată prin coordonatele geografice în grade, minute, secunde şi zecimi de secundă;

4. cota şi înălţimea obstacolului rotunjite la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare;

5. marcarea obstacolelor, precum şi tipul şi culoarea balizajului luminos al obstacolelor (dacă există);

6. după caz, menţionarea faptului că lista de obstacole este disponibilă în format electronic şi o trimitere la punctul GEN 3.1.6; şi

7. indicaţia "NIL", dacă este cazul.

**** AD 3.11 Informaţiile meteorologice furnizate

Descrierea detaliată a informaţiilor meteorologice furnizate la heliport şi precizarea biroului meteorologic responsabil de serviciul respectiv, inclusiv:

1. numele biroului meteorologic asociat;

2. orarul de lucru şi, după caz, desemnarea biroului meteorologic responsabil în afara acestui orar;

3. biroul responsabil de întocmirea TAF şi perioadele de valabilitate ale prognozelor;

4. disponibilitatea prognozelor TREND pentru heliport şi intervalul de emitere;

5. informaţii despre modul în care se realizează informarea şi/sau consultarea;

6. tipul documentaţiei de zbor furnizate şi limba (limbile) în care este redactată respectiva documentaţie;

7. hărţi şi alte informaţii afişate sau disponibile spre informare sau consultare;

8. echipamentele suplimentare disponibile pentru furnizarea de informaţii despre condiţiile meteorologice, cum ar fi radarul meteo şi receptorul pentru imagini transmise prin satelit;

9. unitatea (unităţile) ATS cărora li se furnizează informaţii meteorologice; şi

10. informaţii suplimentare, cum ar fi orice limitare a serviciului etc.

**** AD 3.12 Date despre heliport

Descrierea detaliată a dimensiunilor heliportului şi informaţiile conexe, inclusiv:

1. tipul heliportului – la nivelul solului, la înălţime sau helipunte;

2. dimensiunile zonei de contact şi de desprindere (TLOF), rotunjite la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare;

3. relevmentele reale, cu precizie de o sutime de grad, ale zonei de apropiere finală şi de decolare (FATO);

4. dimensiunile FATO, rotunjite la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare, şi tipul suprafeţei;

5. suprafaţa şi capacitatea portantă a TLOF în tone (1 000 kg);

6. coordonatele geografice, exprimate în grade, minute, secunde şi sutimi de secundă, şi, după caz, ondulaţia geoidului la centrul geometric al TLOF sau la fiecare prag al FATO:

– pentru apropieri de neprecizie, rotunjită la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare; şi

– pentru apropieri de precizie, rotunjită la cea mai apropiată zecime de metru sau de picior;

7. cota şi panta zonelor TLOF şi/sau FATO:

– pentru apropieri de neprecizie, rotunjite la valoarea cea mai apropiată în metri sau picioare; şi

– pentru apropieri de precizie, rotunjite la cea mai apropiată zecime de metru sau de picior;

8. dimensiunile zonei de siguranţă;

9. dimensiunile prelungirii degajate pentru elicoptere, rotunjite la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare;

10. existenţa unui sector fără obstacole; şi

11. observaţii.

**** AD 3.13 Distanţele declarate

Descrierea detaliată a distanţelor declarate, rotunjite la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare, dacă este relevantă pentru heliport, inclusiv:

1. distanţa de decolare disponibilă şi, după caz, distanţele declarate reduse alternative;

2. distanţa disponibilă pentru decolare întreruptă;

3. distanţa de aterizare disponibilă; şi

4. observaţii, inclusiv privind punctul de intrare sau de început, în cazul în care au fost declarate distanţe declarate reduse alternative.

**** AD 3.14 Luminile de apropiere şi balizajul luminos al FATO

Descrierea detaliată a luminilor de apropiere şi a balizajului luminos al FATO, inclusiv:

1. tipul, lungimea şi intensitatea sistemului luminos de apropiere;

2. tipul indicatorului vizual al pantei de apropiere;

3. caracteristicile şi amplasarea luminilor din zona FATO;

4. caracteristicile şi localizarea luminilor punctului-ţintă ("aiming point");

5. caracteristicile şi localizarea sistemului luminos al TLOF; şi

6. observaţii.

**** AD 3.15 Alte lumini, sursa de energie electrică secundară

Descrierea altor lumini şi a sursei de energie electrică secundară, inclusiv:

1. localizarea, caracteristicile şi orarul de funcţionare al farului de heliport;

2. localizarea şi iluminarea indicatorului direcţiei vântului (WDI);

3. luminile axiale şi marginale ale căilor de rulare;

4. sursa de energie electrică secundară, inclusiv timpul de comutare; şi

5. observaţii.

**** AD 3.16 Spaţiul aerian al serviciilor de trafic aerian

Descrierea detaliată a spaţiului aerian ATS organizat la heliport, inclusiv:

1. identificarea spaţiului aerian şi coordonatele geografice ale limitelor laterale, exprimate în grade, minute şi secunde;

2. limitele verticale;

3. clasificarea spaţiului aerian;

4. indicativul de apel radio al unităţii ATS care furnizează serviciul şi limba (limbile) utilizată (utilizate) de aceasta;

5. altitudinea de tranziţie;

6. orele de aplicare; şi

7. observaţii.

**** AD 3.17 Mijloace de comunicaţii ale serviciilor de trafic aerian

Descrierea detaliată a mijloacelor de comunicaţii ale ATS stabilite la heliport, inclusiv:

1. denumirea serviciului;

2. indicativul de apel radio;

3. frecvenţa (frecvenţele);

4. orarul de funcţionare; şi

5. observaţii.

**** AD 3.18 Mijloacele de radionavigaţie şi de aterizare

Descrierea detaliată a mijloacelor de radionavigaţie şi de aterizare asociate procedurilor de apropiere instrumentală şi procedurilor în zona terminală de la heliport, inclusiv:

1. (a) tipul mijloacelor;

(b) declinaţia magnetică, la cel mai apropiat grad, după caz;

(c) tipul de operaţiune suportată pentru ILS/MLS/GLS, GNSS de bază şi SBAS;

(d) clasificarea pentru ILS;

(e) clasificarea instalaţiilor şi desemnarea (desemnările) instalaţiilor de apropiere pentru GBAS;

(f) pentru VOR/ILS/MLS, inclusiv declinaţia magnetică a staţiei, la cel mai apropiat grad, utilizată la calibrarea mijlocului respectiv;

2. identificatorul, dacă este necesar;

3. frecvenţa (frecvenţele), numărul canalului (numerele canalelor), furnizorul de servicii şi identificatorul (identificatorii) procedurii de apropiere (RPI), după caz;

4. orarul de funcţionare, după caz;

5. coordonatele geografice, exprimate în grade, minute, secunde şi zecimi de secundă, ale poziţiei antenei emiţătoare, după caz;

6. cota antenei emiţătoare a DME, rotunjită la cea mai apropiată valoare superioară multiplu de 100 ft (30 m), precum şi a echipamentului de măsurare a distanţei de precizie (DME/P), rotunjită la cea mai apropiată valoare superioară multiplu de 10 ft (3 m), cota punctului de referinţă al GBAS, rotunjită la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare, şi înălţimea elipsoidului în acest punct, rotunjită la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare; pentru SBAS, înălţimea elipsoidului la pragul de aterizare (LTP) sau la pragul fictiv (FTP), rotunjită la cea mai apropiată valoare în metri sau picioare;

7. raza zonei de acoperire faţă de punctul de referinţă al GBAS, rotunjită la cea mai apropiată valoare în kilometri sau mile nautice;

8. observaţii.

Atunci când acelaşi mijloc este folosit atât în scopul navigaţiei pe rută, cât şi la heliport, descrierea sa trebuie inclusă şi în secţiunea ENR 4. Dacă GBAS deserveşte mai multe heliporturi, descrierea mijlocului trebuie furnizată pentru fiecare heliport în parte. În cazul în care autoritatea operatoare a mijlocului este diferită de autoritatea desemnată, în coloana pentru observaţii trebuie indicat numele autorităţii operatoare. De asemenea, în coloana pentru observaţii trebuie indicată acoperirea asigurată.

**** AD 3.19 Reglementări locale pentru heliport

Descrierea detaliată a reglementărilor aplicabile utilizării heliportului, inclusiv acceptabilitatea zborurilor de pregătire, a zborurilor elicopterelor fără radio, ultrauşoare şi similare, precum şi a reglementărilor aplicabile manevrelor la sol şi parcării, cu excluderea procedurilor de zbor.

**** AD 3.20 Proceduri de reducere a zgomotului

Descrierea detaliată a procedurilor de reducere a zgomotului stabilite la heliport.

**** AD 3.21 Proceduri de zbor

Descrierea detaliată a condiţiilor şi a procedurilor de zbor, inclusiv a procedurilor radar şi/sau a procedurilor ADS-B, stabilite potrivit organizării spaţiului aerian la heliport. Dacă sunt stabilite, trebuie descrise detaliat procedurile în condiţii de vizibilitate redusă la heliport, inclusiv:

1. zona sau zonele de contact şi de desprindere (TLOF) şi echipamentele asociate autorizate pentru proceduri în condiţii de vizibilitate redusă;

2. condiţiile meteorologice definite pentru iniţierea, utilizarea şi finalizarea procedurilor în condiţii de vizibilitate redusă;

3. descrierea sistemului de marcaje/iluminare la sol destinat utilizării în condiţii de vizibilitate redusă; şi

4. observaţii.

**** AD 3.22 Informaţii suplimentare

Informaţii suplimentare despre heliport, cum ar fi indicarea prezenţei populaţiilor de păsări la heliport, împreună cu indicarea deplasărilor zilnice semnificative ale acestora între zonele de odihnă şi de hrănire, în măsura posibilului.

**** AD 3.23 Hărţile aferente unui heliport

Hărţile aeronautice aferente unui heliport trebuie incluse în următoarea ordine:

1. harta aerodromului/heliportului – OACI;

2. harta zonală – OACI (rutele de plecare şi de tranzit);

3. harta pentru plecările standard instrumentale – OACI;

4. harta zonală – OACI (rutele de sosire şi de tranzit);

5. harta pentru sosirile standard instrumentale – OACI;

6. harta cu altitudinile minime de supraveghere ATC – OACI;

7. harta de apropiere instrumentală – OACI (pentru fiecare tip de procedură);

8. harta de apropiere la vedere – OACI; şi

9. populaţiile de păsări din vecinătatea heliportului.

Dacă unele dintre hărţile aeronautice nu sunt produse, trebuie inclusă o declaraţie în acest sens în secţiunea GEN 3.2 "Hărţile aeronautice".

Formatul NOTAM-ului, SNOWTAM-ului, ASHTAM-ului şi instrucţiunile de completare ale acestora se stabilesc în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

[Apendicele la anexa nr.6 modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Anexa nr.7

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE FURNIZORILOR DE SERVICII DE DATE

(partea DAT)

SUBPARTEA A – CERINŢE ORGANIZAŢIONALE

SUPLIMENTARE APLICABILE FURNIZORILOR

DE SERVICII DE DATE (DAT.OR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

DAT.OR.100 Date şi informaţii aeronautice

(a) Furnizorul DAT trebuie să primească, să asambleze, să traducă, să selecteze, să formateze, să distribuie şi/sau să integreze datele şi informaţiile aeronautice difuzate de o sursă sigură în scopul utilizării în baze de date aeronautice destinate aplicaţiilor/echipamentelor certificate pentru aeronave.

În anumite cazuri, dacă nu se furnizează date aeronautice în publicaţia de informare aeronautică (AIP) sau de către o sursă sigură sau dacă ele nu îndeplinesc cerinţele aplicabile de calitate a datelor (DQR), respectivele date aeronautice pot proveni de la furnizorul DAT însuşi şi/sau de la alţi furnizori DAT. În acest context, datele aeronautice trebuie validate de furnizorul DAT de la care provin.

(b) La cererea clienţilor săi, furnizorul DAT poate prelucra datele adaptate furnizate de operatorul de aeronave sau care provin de la alţi furnizori DAT şi destinate să fie utilizate de către operatorul de aeronave. Responsabilitatea pentru aceste date şi pentru actualizarea lor ulterioară îi revine operatorului de aeronave.

DAT.OR.105 Competenţa şi capacitatea tehnică şi operaţională

(a) În plus faţă de cele prevăzute la ATM/ANS.OR.B.001, furnizorul DAT trebuie:

1. să efectueze, în conformitate cu cerinţele aplicabile, recepţia, asamblarea, traducerea, selecţia, formatarea, distribuţia şi/sau integrarea datelor şi a informaţiilor aeronautice care sunt difuzate de furnizorul (furnizorii) sursei de date aeronautice în bazele de date aeronautice destinate aplicaţiilor/echipamentelor certificate pentru aeronave. Furnizorul DAT de tip 2 trebuie să se asigure că DQR sunt compatibile cu utilizarea prevăzută a aplicaţiei/echipamentului certificat pentru aeronave prin intermediul unui acord corespunzător cu titularul aprobării de proiect al echipamentului respectiv sau cu solicitantul unei aprobări pentru respectivul proiect specific;

2. să emită o declaraţie de conformitate potrivit căreia bazele de date aeronautice pe care le-a produs sunt produse în conformitate cu prezentul regulament şi cu standardele aplicabile ale sectorului de profil;

3. să acorde asistenţă titularului aprobării de proiect al echipamentului în privinţa oricăror acţiuni privind navigabilitatea continuă care au legătură cu bazele de date aeronautice care au fost produse.

(b) Pentru darea în exploatare a bazelor de date, managerul responsabil trebuie să numească personalul de atestare identificat la DAT.TR.100 litera (b) şi să îi aloce acestuia responsabilităţi în mod independent pentru a atesta, prin declaraţia de conformitate, că datele îndeplinesc DQR şi că procesele sunt respectate. Managerului responsabil al furnizorului DAT îi revine răspunderea finală pentru declaraţiile de dare în exploatare a bazelor de date semnate de membrii personalului de atestare.

DAT.OR.110 Sistemul de management

În plus faţă de cele prevăzute la ATM/ANS.OR.B.005, furnizorul DAT, în funcţie de tipul de furnizare de DAT, trebuie să instituie şi să menţină un sistem de management care să cuprindă proceduri de control pentru:

(a) eliberarea, aprobarea sau modificarea documentelor;

(b) modificarea DQR;

(c) verificarea datelor de intrare pentru a se determina dacă au fost produse în conformitate cu standardele aplicabile;

(d) actualizarea la timp a datelor utilizate;

(e) identificare şi trasabilitate;

(f) procesele de recepţie, de asamblare, de traducere, de selecţie, de formatare, de distribuţie şi/sau de integrare a datelor într-o bază de date generică sau într-o bază de date compatibilă cu aplicaţia/echipamentul specific(ă) pentru aeronave;

(g) tehnicile de verificare şi de validare a datelor;

(h) identificarea instrumentelor, inclusiv pentru managementul configurării şi calificarea instrumentelor, după caz;

(i) tratarea erorilor/deficienţelor;

(j) coordonarea cu furnizorul (furnizorii) sursei de date aeronautice şi/sau cu furnizorul (furnizorii) DAT, precum şi cu titularul aprobării de proiect al echipamentului sau cu solicitantul unei aprobări pentru respectivul proiect specific atunci când furnizează servicii DAT de tip 2;

(k) emiterea declaraţiei de conformitate;

(l) distribuţia controlată a bazelor de date către utilizatori.

DAT.OR.115 Evidenţa documentelor

În plus faţă de cele prevăzute la ATM/ANS.OR.B.030, furnizorul DAT trebuie să includă în sistemul său de evidenţă a documentelor elementele indicate la DAT.OR.110.

SECŢIUNEA a 2-a – CERINŢE SPECIFICE

DAT.OR.200 Cerinţele de raportare

(a) Furnizorul DAT trebuie:

1. să raporteze clientului şi, dacă este cazul, titularului aprobării de proiect al echipamentului toate cazurile în care bazele de date aeronautice au fost date în exploatare de către furnizorul DAT şi au fost identificate ulterior ca prezentând deficienţe şi/sau erori, neîndeplinind astfel cerinţele aplicabile în materie de date;

2. să raporteze AAC deficienţele şi/sau erorile identificate în conformitate cu subpunctul 1, care ar putea duce la situaţii de risc la adresa siguranţei. Aceste rapoarte se întocmesc într-o formă şi într-un mod acceptabil pentru AAC;

3. în cazul în care furnizorul DAT certificat acţionează în calitate de furnizor al unui alt furnizor DAT, să raporteze şi acestei alte organizaţii toate cazurile în care a dat în exploatare organizaţiei respective baze de date aeronautice care au fost identificate ulterior ca prezentând erori;

4. să raporteze furnizorului sursei de date aeronautice cazurile de date eronate, inconsecvente sau lipsă în sursa aeronautică.

(b) Furnizorul DAT trebuie să instituie şi să menţină un sistem intern de raportare în interesul siguranţei pentru a permite colectarea şi evaluarea rapoartelor pentru a identifica tendinţele nefavorabile sau pentru a soluţiona deficienţele, precum şi pentru a extrage evenimentele şi acţiunile raportabile.

Acest sistem de raportare internă poate fi integrat în sistemul de management, astfel cum se prevede la ATM/ANS.OR.B.005.

SUBPARTEA B – CERINŢE TEHNICE APLICABILE

FURNIZORILOR DE DATE (DAT.TR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

DAT.TR.100 Metodele de lucru şi procedurile operaţionale

Furnizorul DAT trebuie:

(a) în ceea ce priveşte toate datele aeronautice necesare:

1. să stabilească DQR care să fie convenite cu celălalt furnizor DAT şi, în cazul unui furnizor DAT de tip 2, cu titularul aprobării de proiect al echipamentului sau cu solicitantul unei aprobări pentru respectivul proiect specific, pentru a determina compatibilitatea acestor DQR cu utilizarea prevăzută;

2. să folosească date de la surse sigure şi, dacă este necesar, alte date aeronautice verificate şi validate de însuşi furnizorul DAT şi/sau de alt sau alţi furnizori DAT;

3. să stabilească o procedură care să asigure că datele sunt prelucrate corect;

4. să elaboreze şi să implementeze procese care să asigure că datele adaptate furnizate sau solicitate de un operator de aeronave sau de un alt furnizor DAT se distribuie exclusiv solicitantului şi

b) în ceea ce priveşte personalul de atestare care semnează declaraţiile de conformitate emise în temeiul DAT.OR.105 litera (b), să asigure că:

1. cunoştinţele, parcursul profesional (inclusiv alte funcţii din cadrul organizaţiei) şi experienţa membrilor personalului de atestare sunt corespunzătoare atribuţiilor care le revin;

2. păstrează dosare ale tuturor membrilor personalului de atestare, care includ detalii privind sfera lor de autorizare;

3. membrii personalului de atestare primesc un document care atestă sfera lor de autorizare.

DAT.TR.105 Interfeţele necesare

Furnizorul DAT asigură interfeţele formale necesare cu:

(a) sursa (sursele) de date aeronautice şi/sau alţi furnizori DAT;

(b) titularul aprobării de proiect al echipamentului, în cazul furnizării DAT de tip 2, sau cu solicitantul unei aprobări pentru respectivul proiect specific;

(c) operatorii de aeronave, după caz.

Anexa nr.8

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE FURNIZORILOR DE SERVICII

 DE COMUNICAŢII, DE NAVIGAŢIE SAU DE SUPRAVEGHERE

(partea CNS)

SUBPARTEA A – CERINŢE ORGANIZAŢIONALE SUPLIMENTARE

APLICABILE FURNIZORILOR DE SERVICII DE COMUNICAŢII,

DE NAVIGAŢIE SAU DE SUPRAVEGHERE (CNS.OR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

CNS.OR.100 Competenţa şi capacitatea tehnică şi operaţională

(a) Un furnizor de servicii de comunicaţii, de navigaţie sau de supraveghere trebuie să asigure disponibilitatea, continuitatea, acurateţea şi integritatea serviciilor sale.

(b) Un furnizor de servicii de comunicaţii, de navigaţie sau de supraveghere trebuie să confirme nivelul de calitate a serviciilor pe care le furnizează şi să demonstreze că echipamentele sale sunt întreţinute cu regularitate şi că sunt calibrate atunci când este necesar.

SUBPARTEA B – CERINŢE TEHNICE APLICABILE FURNIZORILOR

DE SERVICII DE COMUNICAŢII, DE NAVIGAŢIE

SAU DE SUPRAVEGHERE (CNS.TR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

CNS.TR.100 Metodele de lucru şi procedurile operaţionale pentru furnizorii de servicii de comunicaţii, de navigaţie sau de supraveghere

Un furnizor de servicii de comunicaţii, de navigaţie sau de supraveghere trebuie să poată demonstra că metodele sale de lucru şi procedurile sale operaţionale sunt conforme cu standardele prevăzute în anexa 10 la Convenţia de la Chicago privind telecomunicaţiile aeronautice, transpuse în cadrul normativ naţional prin acte subordonate aprobate de AAC.

SECŢIUNEA 2 – CERINŢE TEHNICE APLICABILE FURNIZORILOR

DE SERVICII DE SUPRAVEGHERE

CNS.TR.205 Alocarea şi utilizarea codurilor de interogator în mod S

(a) Furnizorul de servicii de supraveghere operează un interogator în mod S eligibil, utilizând un cod de interogator eligibil, numai dacă a primit o alocare de coduri de interogator, în acest scop, de la persoana de contact desemnată de AAC pentru coordonarea cu MICA Cell (echipa de experţi a Agenţiei Europene pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (EUROCONTROL) care operează sistemul de alocare a codurilor de interogator în conformitate cu procedurile asociate acesteia, pentru a furniza un serviciu centralizat de alocare a codului de interogator).

(b) Furnizorul de servicii de supraveghere care intenţionează să opereze sau care operează un interogator în mod S eligibil pentru care nu a primit nicio alocare de coduri de interogator adresează, persoanei desemnate de AAC pentru coordonare cu MICA Cell, o cerere de cod de interogator care să includă cel puţin următoarele elemente-cheie:

1. referinţa unică a cererii din partea Republicii Moldova;

2. datele de contact complete ale persoanei responsabile desemnată de AAC pentru coordonarea alocării codurilor de interogator în mod S;

3. detaliile de contact complete ale punctului de contact al operatorului în mod S pentru probleme de alocare a CI în mod S;

4. denumirea interogatorului în mod S;

5. utilizarea interogatorului în mod S (operaţională sau de testare);

6. amplasamentul interogatorului în mod S;

7. data planificată pentru prima transmisie în mod S a interogatorului în mod S;

8. acoperirea în mod S solicitată;

9. necesităţi operaţionale specifice;

10. capacitatea codului SI;

11. capacitatea "operării prin codul II/SI";

12. capacitatea de hartă de acoperire.

(c) Furnizorul de servicii de supraveghere respectă elementele-cheie ale alocărilor de coduri de interogator pe care le-a primit, inclusiv cel puţin următoarele elemente:

1. referinţa corespunzătoare a cererii din partea Republicii Moldova;

2. o referinţă unică de alocare din partea serviciului de alocare a codurilor de interogator;

3. referinţe de alocare caduce, după caz;

4. codul de interogator alocat;

5. restricţii de acoperire a supravegherii şi a blocajului, sub forma unor raze de acţiune împărţite în sectoare sau a hărţii de acoperire în mod S;

6. perioada de implementare pe durata căreia alocarea trebuie să fie înregistrată în interogatorul în mod S identificat în cerere;

7. secvenţa de implementare care trebuie respectată;

8. opţional şi în asociere cu alte alternative: recomandarea grupării în formaţiuni de tip "cluster";

9. restricţii operaţionale specifice, după caz.

(d) Furnizorul de servicii de supraveghere informează persoana de contact desemnată de AAC cel puţin o dată la şase luni cu privire la orice modificare planificată a instalaţiei sau în statutul operaţional al interogatoarelor în mod S eligibile referitoare la orice element-cheie al alocării codului de interogator enumerate la litera (c).

(e) Furnizorul de servicii de supraveghere se asigură că fiecare interogator în mod S îşi utilizează exclusiv codul de interogator alocat.

[Anexa nr.8 completată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Anexa nr.9

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE FURNIZORILOR DE

MANAGEMENT AL FLUXULUI DE TRAFIC AERIAN

(partea ATFM)

CERINŢE TEHNICE APLICABILE FURNIZORILOR DE MANAGEMENT

AL FLUXULUI DE TRAFIC AERIAN (ATFM.TR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

ATFM.TR.100 Metodele de lucru şi procedurile operaţionale pentru furnizorii de management al fluxului de trafic aerian

Un furnizor de management al fluxului de trafic aerian demonstrează că metodele sale de lucru şi procedurile sale operaţionale sunt conforme cu cadrul normativ referitor la managementul fluxului aerian şi cu cadrul normativ referitor la funcţiile reţelei de management al traficului aerian.

[Anexa nr.9 modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Anexa nr.10

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE FURNIZORILOR

DE MANAGEMENT AL SPAŢIULUI AERIAN

(partea ASM)

CERINŢE TEHNICE APLICABILE FURNIZORILOR DE

MANAGEMENT AL SPAŢIULUI AERIAN (ASM.TR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

ASM.TR.100 Metodele de lucru şi procedurile operaţionale pentru furnizorii de management al spaţiului aerian

Un furnizor de management al fluxului de trafic aerian demonstrează că metodele sale de lucru şi procedurile sale operaţionale sunt conforme cu cadrul normativ referitor la managementul fluxului aerian şi cu cadrul normativ referitor la funcţiile reţelei de management al traficului aerian.

[Anexa nr.10 modificată prin Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Anexa nr.11

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE FURNIZORILOR DE SERVICII

DE PROIECTARE A PROCEDURILOR DE ZBOR

(partea FPD)

SUBPARTEA A – CERINŢE ORGANIZAŢIONALE SUPLIMENTARE

APLICABILE FURNIZORILOR DE SERVICII DE PROIECTARE A

PROCEDURILOR DE ZBOR (FPD.OR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

FPD.OR.100 Servicii de proiectare a procedurilor de zbor (FPD)

(a) Un furnizor de servicii de proiectare a procedurilor de zbor efectuează proiectarea, documentarea şi validarea procedurii (procedurilor) de zbor, sub rezerva, dacă este necesar, a aprobării din partea AAC în acest sens înainte de implementarea şi utilizarea acestora.

În acest context, datele aeronautice şi informaţiile aeronautice utilizate de către furnizorul de servicii FPD trebuie să respecte cerinţele de acurateţe, rezoluţie şi integritate menţionate în catalogul de date aeronautice, în conformitate cu Subpartea E din anexa nr.3 (partea ATM/ANS.OR).

(b) Dacă datele aeronautice pentru proiectarea procedurilor de zbor nu sunt furnizate de o sursă sigură sau nu îndeplinesc cerinţele aplicabile privind calitatea (DQR), furnizorul de servicii FPD poate obţine astfel de date aeronautice din alte surse. În acest context, datele aeronautice respective trebuie validate de furnizorul de servicii FPD care intenţionează să le utilizeze.

FPD.OR.105 Sistemul de management

În plus faţă de dispoziţiile de la ATM/ANS.OR.B.005 din anexa nr.3, furnizorul de servicii FPD trebuie să instituie şi să menţină un sistem de management care include proceduri de control pentru:

(a) obţinerea datelor;

(b) proiectarea procedurilor de zbor în conformitate cu criteriile de proiectare stabilite la FPD.TR.100;

(c) documentaţia de proiectare a procedurilor de zbor;

(d) consultarea părţilor interesate;

(d) validarea la sol şi, după caz, (e) validarea în zbor a procedurii de zbor;

(f) identificarea instrumentelor, inclusiv pentru managementul configurării şi calificarea instrumentelor, în funcţie de necesităţi; şi

(g) actualizarea şi revizuirea periodică a procedurii (procedurilor) de zbor, după caz.

FPD.OR.110 Evidenţa documentelor

În plus faţă de dispoziţiile de la ATM/ANS.OR.B.030 din anexa nr.3, furnizorul de servicii FPD trebuie să includă în sistemul său de evidenţă a documentelor elementele indicate la FPD.OR.105 din prezenta anexă.

FPD.OR.115 Competenţa şi capacitatea tehnică şi operaţională

În plus faţă de dispoziţiile de la ATM/ANS.OR.B.005 litera (a) punctul 6 din anexa nr.3, furnizorul de servicii FPD se asigură că proiectanţii săi de proceduri de zbor:

1) au finalizat cu succes un curs de pregătire care oferă competenţe de proiectare a procedurilor de zbor;

2) deţin o experienţă adecvată pentru a aplica cu succes cunoştinţele teoretice; şi

3) finalizează cu succes pregătirea continuă.

(b) Când se consideră că este necesară validarea în zbor, furnizorul de servicii FPD se asigură că aceasta este efectuată de un pilot competent.

(c) În plus faţă de dispoziţiile de la ATM/ANS.OR.B.030 din anexa nr.3, furnizorul de servicii FPD păstrează evidenţe ale tuturor sesiunilor de pregătire, precum şi ale tuturor activităţilor de proiectare finalizate de către proiectanţii de proceduri de zbor angajaţi şi, la cerere, pune aceste evidenţe la dispoziţia:

1) proiectanţilor de proceduri de zbor vizaţi; şi

2) cu acordul proiectanţilor de proceduri de zbor, noului angajator atunci când un proiectant de proceduri de zbor este angajat de o entitate nouă.

FPD.OR.120 Interfeţele necesare

(a) La obţinerea datelor aeronautice şi a informaţiilor aeronautice în conformitate cu FPD.OR.100, furnizorul de servicii FPD se asigură că se încheie acordurile oficiale necesare, după caz, cu:

1) sursele de la care provin datele aeronautice;

2) alţi furnizori de servicii;

3) operatorii de aerodrom; şi

4) operatorii de aeronave.

(b) Pentru a se asigura că solicitările de proiectare de proceduri de zbor sunt clar definite şi că fac obiectul verificărilor, furnizorul de servicii FPD încheie acordurile oficiale necesare cu următorul utilizator prevăzut.

SUBPARTEA B – CERINŢE TEHNICE APLICABILE FURNIZORILOR DE

SERVICII DE PROIECTARE A PROCEDURILOR DE ZBOR (FPD.TR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

FPD.TR.100 Cerinţe de proiectare a procedurilor de zbor

Procedurile de zbor trebuie proiectate de furnizorul de servicii de proiectare a procedurilor de zbor în conformitate cu cerinţele prevăzute în apendicele la anexa nr.11 (partea FPD) şi cu criteriile de proiectare stabilite de AAC, astfel încât să se asigure operarea în condiţii de siguranţă a aeronavelor. Criteriile de proiectare permit stabilirea unor proceduri adecvate de trecere peste obstacole pentru procedurile de zbor, atunci când acest lucru este necesar.

FPD.TR.105 Coordonate şi date aeronautice

(a) În plus faţă de dispoziţiile de la ATM/ANS.OR.A.090 din anexa nr.3, coordonatele geografice care indică latitudinea şi longitudinea sunt stabilitate şi raportate furnizorului sau furnizorilor de servicii de informare aeronautică (furnizorului sau furnizorilor AIS) în termenii punctului de referinţă geodezică al sistemului geodezic mondial – 1984 (WGS-84) sau ai unui echivalent al acestuia.

(b) Nivelul de acurateţe al lucrărilor pe teren şi determinările şi calculele derivate din acestea asigură că datele de navigaţie operaţionale pentru fazele zborului se încadrează în abaterile maxime în raport cu un cadru de referinţă adecvat, astfel cum se precizează în subpartea E la anexa nr.3 (Part-ATM/ANS.OR).

Apendicele la anexa nr.11 (partea FPD)

CERINŢE APLICABILE STRUCTURILOR DE SPAŢIU AERIAN

ŞI PROCEDURILOR DE ZBOR AFERENTE

SECŢIUNEA I

Specificaţii pentru regiunile de informare a zborurilor, regiunile de

control, zonele de control şi zonele de informare a zborurilor

(a) REGIUNILE DE INFORMARE A ZBORURILOR

Regiunile de informare a zborurilor:

1) acoperă întreaga structură a rutelor aeriene deservite de regiunile respective; şi

2) includ tot spaţiul aerian cuprins între limitele lor orizontale, cu excepţia situaţiilor când acesta este limitat de o regiune superioară de informare a zborurilor.

Autorităţile responsabile au sarcina de a menţine responsabilităţile faţă de OACI în cadrul limitelor geografice ale regiunilor de informare a zborurilor care le-au fost încredinţate de către OACI.

(b) REGIUNILE DE CONTROL

1) Regiunile de control sunt delimitate astfel încât să cuprindă suficient spaţiu aerian pentru a include traiectele de zbor ale zborurilor în conformitate cu regulile de zbor instrumental (IFR) sau secţiuni ale acestor zboruri pentru care sunt furnizate părţile aplicabile ale serviciilor de control al traficului aerian (ATC), ţinând seama de capacităţile mijloacelor de navigaţie utilizate în mod normal în regiunea respectivă.

2) Se stabileşte o limită inferioară a regiunii de control la o înălţime deasupra solului sau a apei de cel puţin 700 ft (200 m), cu excepţia cazului în care AAC dispune altfel.

3) Se stabileşte o limită superioară a regiunii de control când fie:

(i) nu se va furniza serviciul ATC peste o astfel de limită superioară; fie

(ii) regiunea de control este situată sub o regiune de control superioară, caz în care limita superioară coincide cu limita inferioară a regiunii superioare de control.

(c) ZONELE DE CONTROL

1) Limitele orizontale ale unei zone de control cuprind cel puţin secţiunile spaţiului aerian care nu fac parte din regiunile de control ce includ traiectele zborurilor IFR care sosesc la şi pleacă de la aerodromurile care trebuie utilizate în condiţii meteorologice de zbor instrumental (IMC).

2) Dacă se află în limitele orizontale ale unei regiuni de control, zona de control se extinde în sus de la suprafaţa pământului până la, cel puţin, limita inferioară a regiunii de control.

(d) ZONELE DE INFORMARE A ZBORURILOR

1) Limitele orizontale ale unei zone de informare a zborurilor cuprinde cel puţin secţiunile spaţiului aerian, care nu fac parte nici din regiunile de control, nici din zona de control, ce includ traiectoriile zborurilor IFR şi/sau VFR care sosesc şi pleacă de pe aerodromuri.

2) Dacă se află în limitele orizontale ale unei regiuni de control, zona de informare a zborurilor se extinde în sus de la suprafaţa pământului până cel puţin la limita inferioară a regiunii de control.

SECŢIUNEA II

Identificarea rutelor ATS, altele decât rutele

de plecare şi de sosire standard

(a) La stabilirea rutelor ATS, se asigură existenţa unui spaţiu aerian protejat de-a lungul fiecărei rute ATS şi o distanţare sigură între rutele ATS adiacente.

(b) Rutele ATS sunt identificate prin indicative.

(c) La identificarea rutelor ATS, altele decât rutele standard de plecare şi de sosire, sistemul de indicative utilizat trebuie:

1) să permită identificarea unică şi simplă a tuturor rutelor ATS;

2) să evite redundanţa;

3) să poată fi folosit atât de către sistemele de automatizare de la sol, cât şi de cele de la bordul aeronavelor;

4) să asigure concizia maximă în utilizarea operaţională; şi

5) să asigure suficiente posibilităţi de extindere pentru a face faţă oricărei cerinţe viitoare fără a fi necesare schimbări fundamentale.

(d) Indicativele de bază ale rutelor ATS trebuie atribuite pe baza următoarelor principii:

1) acelaşi indicativ de bază este atribuit unei rute principale destinate operării lung-curier pe întreaga sa lungime, indiferent de regiunile de control terminal, de statele sau de regiunile traversate;

2) dacă două sau mai multe rute principale destinate operării lung-curier au un segment comun, segmentului respectiv i se atribuie fiecare dintre indicativii rutelor respective, cu excepţia cazului în care acest lucru ar crea dificultăţi în furnizarea serviciilor de trafic aerian (ATS), situaţia în care, prin acord comun, se atribuie un singur indicativ; şi

3) un indicativ de bază atribuit unei rute nu poate fi atribuit niciunei alte rute.

SECŢIUNEA III

Identificarea rutelor de plecare şi de sosire standard şi a procedurilor asociate

(a) La identificarea rutelor de plecare şi de sosire standard şi a procedurilor asociate, se asigură că:

1) sistemul de indicative permite identificarea fiecărei rute într-un mod simplu şi fără echivoc;

2) fiecare rută este identificată printr-un indicativ în clar şi un indicativ codificat aferent; şi

3) în comunicaţiile prin voce, indicativii trebuie să fie recunoscuţi cu uşurinţă în relaţie cu o rută de plecare sau de sosire standard şi trebuie să nu creeze dificultăţi de pronunţie piloţilor şi personalului ATS.

(b) La crearea indicativelor pentru rutele de plecare şi de sosire standard şi a procedurilor asociate, se utilizează următoarele:

1) un indicativ în clar;

2) un indicator de bază;

3) un indicator de valabilitate exprimat printr-o cifră de la 1 la 9;

4) un indicator al rutei exprimat printr-o literă a alfabetului; nu se utilizează literele "I" şi "O"; şi

5) un indicativ codificat al unei rute de plecare sau de sosire standard, instrumentale sau la vedere.

(c) Atribuirea indicativelor

1) Fiecărei rute i se atribuie un indicativ unic.

(2) Pentru a face diferenţa între două sau mai multe rute legate de acelaşi punct semnificativ (şi cărora, prin urmare, li se atribuie acelaşi indicator de bază), fiecărei rute i se atribuie un indicator separat, astfel cum se descrie la litera (b) punctul 4.

(d) Atribuirea indicatorilor de valabilitate

1) Se atribuie un indicator de valabilitate fiecărei rute pentru a identifica ruta în vigoare în prezent.

2) Primul indicator de valabilitate care trebuie atribuit este cifra "1".

3) De fiecare dată când o rută este modificată, se atribuie un nou indicator de valabilitate, care reprezintă următoarea cifră superioară. Cifra "9" va fi urmată de cifra "1".

SECŢIUNEA IV

Stabilirea şi identificarea punctelor semnificative

(a) Se stabilesc puncte semnificative în vederea definirii unei rute sau a unei proceduri de zbor ATS şi/sau în legătură cu cerinţele ATS referitoare la informaţiile legate de evoluţia în zbor a aeronavelor.

(b) Punctele semnificative sunt identificate prin indicative.

SECŢIUNEA V

Altitudinile minime de zbor

Altitudinile minime de zbor sunt stabilite pentru fiecare rută ATS şi regiune de control şi sunt transmise în vederea diseminării. Aceste altitudini minime de zbor asigură o valoare minimă de trecere peste obstacole în regiunile vizate.

SECŢIUNEA VI

Identificarea şi delimitarea regiunilor interzise, restricţionate şi periculoase

La stabilirea iniţială a regiunilor interzise, restricţionate sau periculoase, acestora li se atribuie un element de identificare şi se transmit detaliile complete în vederea diseminării.

Anexa nr.12

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE ADMINISTRATORULUI DE REŢEA

(partea NM)

CERINŢE TEHNICE APLICABILE ADMINISTRATORULUI DE REŢEA

(NM.TR)

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

NM.TR.100 Metodele de lucru şi procedurile operaţionale pentru administratorul de reţea

Întrucât în cadrul spaţiului Cerului Unic European funcţia de administrator de reţea este asigurată de către furnizorul desemnat de către Comisia Europeană, acesta demonstrează că metodele sale de lucru şi procedurile sale operaţionale sunt conforme cu cadrul normativ referitor la managementul fluxului aerian şi cu cadrul normativ referitor la funcţiile reţelei de management al traficului aerian.

SECŢIUNEA 2 – CERINŢE TEHNICE PENTRU EXECUTAREA

FUNCŢIILOR REŢELEI DE MANAGEMENT AL TRAFICULUI AERIAN

(FUNCŢII DE REŢEA)

NM.TR.105 Alocarea şi utilizarea codurilor de interogator în mod S

(a) Administratorul de reţea dispune de o procedură care să asigure faptul că sistemul de alocare a codurilor de interogator:

1. verifică în ce măsură cererile de cod de interogator sunt conforme cu convenţiile aplicabile în materie de format şi de date;

2. verifică în ce măsură cererile de cod de interogator sunt complete, exacte şi actuale;

3. în termen de maximum şase luni calendaristice de la data aplicării:

(i) execută simulări de actualizare a planului de alocare a codurilor de interogator pe baza cererilor în aşteptare;

(ii) elaborează o propunere de actualizare a planului de alocare a codurilor de interogator pentru a fi aprobată de statele membre UE şi de statele din regiunea EUR a OACI în cauză;

(iii) se asigură că propunerea de actualizare a planului de alocare a codurilor de interogator întruneşte, în cea mai mare măsură posibilă, cerinţele operaţionale din cererile de cod de interogator, după cum se descrie în elementele-cheie 7, 8 şi 9 enumerate la litera (b) de la punctul CNS.TR.205;

(iv) actualizează şi comunică statele membre UE şi de statele din regiunea EUR a OACI de alocare a codurilor de interogator imediat după aprobarea acestuia, fără a aduce atingere procedurilor naţionale de comunicare a informaţiilor privind interogatoarele în mod S operate de sectorul militar.

(b) Administratorul de reţea ia măsurile necesare pentru a se asigura că unităţile militare care operează interogatoare în mod S eligibile prin orice alt cod de interogator decât codul II 0 şi alte coduri rezervate pentru managementul militar respectă cerinţele privind alocarea şi utilizarea codurilor de interogator în mod S.

(c) Administratorul de reţea ia măsurile necesare pentru a se asigura că unităţile militare care operează interogatoare în mod S prin codul II 0 sau prin alte coduri de interogator rezervate pentru managementul militar monitorizează utilizarea exclusivă a acestor coduri de interogator pentru evitarea utilizării necoordonate a oricărui cod eligibil de interogator.

(d) Administratorul de reţea ia măsurile necesare pentru a se asigura că alocarea şi utilizarea codurilor de interogator pentru unităţi militare nu are un impact negativ asupra siguranţei traficului aerian general.

NM.TR.110 Marcarea zborurilor care sunt eligibile pentru identificare individuală utilizând caracteristica de identificare a aeronavei

(a) Pe baza volumului de spaţiu aerian declarat în conformitate cu apendicele nr.1 la ATS.OR.446 litera (b) şi cu planurile de zbor depuse în conformitate cu SERA.4013, administratorul de reţea evaluează eligibilitatea zborului pentru alocarea codului SSR de vizibilitate A1000.

(b) Administratorul de reţea comunică tuturor unităţilor de servicii de trafic aerian vizate zborurile care sunt eligibile pentru utilizarea codului SSR de vizibilitate A1000.

[Anexa nr.12 în redacţia Hot.Guv. nr.809 din 04.12.2024, în vigoare 01.05.2025]

Anexa nr.13

la Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi

procedurilor administrative pentru furnizorii

de management al traficului aerian

şi serviciilor de navigaţie aeriană

CERINŢE APLICABILE FURNIZORILOR DE SERVICII

REFERITOARE LA PREGĂTIREA PERSONALULUI ŞI

LA EVALUAREA COMPETENŢELOR

(partea PERS)

SUBPARTEA A – PERSONALUL ELECTRONIST

PENTRU SIGURANŢA TRAFICULUI AERIAN

SECŢIUNEA 1 – CERINŢE GENERALE

ATSEP.OR.100 Domeniul de aplicare

(a) Prezenta subparte stabileşte cerinţele care trebuie îndeplinite de furnizorul de servicii în ceea ce priveşte pregătirea şi evaluarea competenţelor personalului electronist pentru siguranţa traficului aerian (ATSEP).

(b) În cazul furnizorilor de servicii care solicită un certificat limitat în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.010 literele (a) şi (b) şi/sau care îşi declară activităţile în conformitate cu ATM/ANS.OR.A.015, cerinţele minime care trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte pregătirea şi evaluarea competenţelor ATSEP pot fi stabilite de AAC. Respectivele cerinţe minime trebuie să se bazeze pe calificarea, experienţa acumulată şi experienţa recentă pentru a întreţine echipamente specifice sau tipuri de echipamente asigurând un nivel echivalent de siguranţă.

ATSEP.OR.105 Programul de pregătire şi de evaluare a competenţelor

În conformitate cu ATM/ANS.OR.B.005 litera (a) subpunctul 6, furnizorul de servicii care angajează ATSEP trebuie să stabilească un program de pregătire şi de evaluare a competenţelor care să acopere sarcinile şi responsabilităţile ce trebuie îndeplinite de ATSEP.

Atunci când ATSEP este angajat de o organizaţie contractată, furnizorul de servicii se asigură că respectivul ATSEP a beneficiat de pregătirea aplicabilă şi a obţinut competenţele prevăzute în prezenta subparte.

ATSEP.OR.110 Evidenţa documentelor

În plus faţă de cele prevăzute la ATM/ANS.OR.B.030, furnizorul de servicii care angajează ATSEP trebuie să ţină evidenţa tuturor cursurilor de pregătire urmate de ATSEP, precum şi a evaluării competenţelor ATSEP şi trebuie să pună aceste documente la dispoziţia:

(a) ATSEP în cauză, la cerere;

(b) noului angajator, la cerere şi cu acordul ATSEP, atunci când ATSEP este angajat de o nouă entitate.

ATSEP.OR.115 Competenţa lingvistică

Furnizorul de servicii trebuie să se asigure că ATSEP este competent în limba sau limbile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

SECŢIUNEA a 2-a – CERINŢELE PRIVIND PREGĂTIREA

ATSEP.OR.200 Cerinţele privind pregătirea – dispoziţii generale

Un furnizor de servicii trebuie să se asigure că ATSEP:

(a) a încheiat cu succes:

1. pregătirea de bază prevăzută la ATSEP.OR.205;

2. pregătirea de calificare prevăzută la ATSEP.OR.210;

3. pregătirea de calificare în materie de sisteme şi echipamente prevăzută la ATSEP.OR.215;

(b) a urmat pregătirea continuă în conformitate cu ATSEP.OR.220.

ATSEP.OR.205 Pregătirea de bază

(a) Pregătirea de bază a ATSEP trebuie să cuprindă:

1. subiectele, temele şi subtemele cuprinse în Pregătirea de bază – programa comună, specificată în cerinţele tehnice aprobate de AAC;

2. în cazul în care este relevant pentru activităţile furnizorului de servicii, subiectele cuprinse în Pregătirea de bază – specializări, specificată în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

(b) Un furnizor de servicii poate determina cele mai potrivite cerinţe educaţionale pentru personalul său ATSEP candidat şi, prin urmare, poate să adapteze numărul şi/sau nivelul subiectelor, temelor şi subtemelor menţionate la litera (a), după caz.

ATSEP.OR.210 Pregătirea de calificare

Pregătirea de calificare a ATSEP trebuie să cuprindă:

(a) subiectele, temele şi subtemele cuprinse în Pregătirea de calificare – programa comună, specificată în cerinţele tehnice aprobate de AAC;

(b) în cazul în care este relevant pentru activităţile sale, cel puţin una dintre specializările de calificare cuprinse în Pregătirea de calificare – specializări, specificată în cerinţele tehnice aprobate de AAC.

ATSEP.OR.215 Pregătirea de calificare în materie de sisteme şi echipamente

(a) Pregătirea de calificare în materie de sisteme şi echipamente a ATSEP trebuie să fie aplicabilă sarcinilor care trebuie îndeplinite şi să includă unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

1. cursuri teoretice;

2. cursuri practice;

3. pregătire la locul de muncă.

(b) Pregătirea de calificare în materie de sisteme şi echipamente trebuie să asigure că personalul ATSEP candidat dobândeşte cunoştinţe şi competenţe în ceea ce priveşte:

1. funcţionalitatea sistemului şi a echipamentului;

2. impactul efectiv şi potenţial al acţiunilor ATSEP asupra sistemului şi a echipamentului;

3. impactul sistemului şi al echipamentului asupra mediului operaţional.

ATSEP.OR.220 Pregătirea continuă

Pregătirea continuă a ATSEP trebuie să cuprindă pregătirea de menţinere şi perfecţionare, pregătirea cu privire la modernizarea şi modificarea echipamentelor/sistemelor şi/sau pregătirea pentru situaţii de urgenţă.

SECŢIUNEA a 3-a – CERINŢELE PRIVIND EVALUAREA COMPETENŢELOR

ATSEP.OR.300 Evaluarea competenţelor – dispoziţii generale

Un furnizor de servicii trebuie să se asigure că ATSEP:

(a) a fost evaluat ca fiind competent înainte de a-şi executa sarcinile;

(b) face obiectul unei evaluări continue a competenţelor în conformitate cu ATSEP.OR.305.

ATSEP.OR.305 Evaluarea competenţei iniţiale şi continue

Un furnizor de servicii care angajează ATSEP trebuie:

(a) să instituie, să implementeze şi să documenteze procesele:

1. de evaluare a competenţei iniţiale şi continue a ATSEP;

2. de tratare a unei lipse sau a unei degradări a competenţei ATSEP, inclusiv un proces de contestare;

3. de asigurare a supravegherii personalului care nu a fost evaluat ca fiind competent;

(b) să definească următoarele criterii pe baza cărora trebuie evaluată competenţa iniţială şi continuă:

1. aptitudini tehnice;

2. aptitudini comportamentale;

3. cunoştinţe.

SECŢIUNEA a 4-a – CERINŢELE APLICABILE

INSTRUCTORILOR ŞI EVALUATORILOR

ATSEP.OR.400 Instructori de pregătire a ATSEP

Un furnizor de servicii care angajează ATSEP trebuie să se asigure că:

(a) instructorii de pregătire a ATSEP deţin o experienţă corespunzătoare în domeniul în care urmează să fie oferită instruirea;

(b) instructorii pentru pregătirea la locul de muncă au încheiat cu succes un curs de pregătire la locul de muncă şi au competenţele necesare pentru a interveni în situaţii în care siguranţa ar putea fi compromisă în timpul pregătirii.

ATSEP.OR.405 Evaluatorii aptitudinilor tehnice

Un furnizor de servicii care angajează ATSEP trebuie să se asigure că evaluatorii aptitudinilor tehnice au încheiat cu succes un curs de evaluatori şi că deţin experienţa corespunzătoare pentru a evalua pe baza criteriilor definite la ATSEP.OR.305 litera (b).