Hotărâre nr. 140 din 09.07.2026

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Programului naţional privind prevenirea şi combaterea

spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de

distrugere în masă pentru anii 2026 - 2030

nr. 140  din  09.07.2026

 (în vigoare 16.07.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 309-312 art. 326 din 16.07.2026

* * *

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Se aprobă Programul naţional privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă pentru anii 2026–2030 (se anexează).

Art.2. – Autorităţile şi instituţiile responsabile de implementarea Programului naţional privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă pentru anii 2026–2030, în limitele competenţelor atribuite prin lege, asigură realizarea acţiunilor prevăzute în programul menţionat şi prezintă Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor rapoarte semestriale privind progresul înregistrat, până la data de 10 a lunii următoare perioadei de raportare.

Art.3. – Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor va prezenta Guvernului şi Parlamentului rapoarte cu privire la implementarea Programului naţional privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă pentru anii 2026–2030 după cum urmează:

a) raportul de progres anual -– până la data de 25 februarie;

b) raportul de evaluare intermediară pentru doi ani – până la data de 1 decembrie 2028;

c) raportul de evaluare finală – până la data de 15 aprilie 2031.

Art.4. – Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă pentru anii 2026–2030 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform cadrului normativ.

Art.5. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

PROGRAMUL NAŢIONAL

privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării

terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă

pentru anii 2026 - 2030

I. INTRODUCERE

Programul naţional privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă pentru anii 2026–2030 (în continuare – Program naţional) a fost elaborat în contextul dezvoltării progresive a cadrului naţional de politici publice în acest domeniu şi al necesităţii de a consolida eficacitatea intervenţiilor statului printr-un instrument operaţional unitar, orientat spre rezultate. Programul naţional reprezintă o etapă de maturizare a sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, fiind fundamentat pe experienţa acumulată în cadrul documentelor strategice anterioare, pe concluziile evaluării naţionale a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, precum şi pe angajamentele asumate de Republica Moldova în plan internaţional.

Republica Moldova a abordat în mod etapizat dezvoltarea politicilor publice în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, începând cu documente de politici pe termen scurt, pentru perioadele 2007–2009 şi 2010–2012. Aceste documente au constituit baza iniţială a cadrului de politici, fiind orientate spre crearea cadrului instituţional, definirea responsabilităţilor autorităţilor publice, stabilirea primelor mecanisme de cooperare interinstituţională şi spre iniţierea alinierii legislaţiei naţionale la standardele internaţionale. Rezultatele principale ale acestei etape au constat în instituţionalizarea funcţiei de analiză financiară, în dezvoltarea primelor proceduri de raportare a tranzacţiilor suspecte şi în crearea premiselor pentru cooperarea cu partenerii internaţionali.

Un pas decisiv în consolidarea sistemului a fost realizat prin aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013–2017, împreună cu Planul de acţiuni aferent. Această strategie a avut o acoperire extinsă, implicând un număr semnificativ de autorităţi şi instituţii publice şi stabilind obiective strategice clare privind consolidarea prevenirii, eficientizarea combaterii, dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale, asigurarea transparenţei şi consolidarea capacităţii instituţionale de gestionare a riscurilor identificate. Rezultatele obţinute în cadrul acestei etape au fost semnificative şi structurale, incluzând modernizarea cadrului legislativ naţional, consolidarea statutului instituţional al autorităţii responsabile de prevenirea şi combaterea spălării banilor – Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (în continuare – SPCSB), extinderea ariei de supraveghere asupra unor categorii de entităţi raportoare anterior insuficient reglementate, precum şi dezvoltarea cadrului normativ secundar necesar pentru aplicarea noilor prevederi legale. Totodată, această perioadă a marcat intensificarea instruirilor pentru entităţile raportoare şi autorităţile competente, contribuind la creşterea nivelului de conştientizare şi conformare.

În continuarea acestei strategii, în baza rezultatelor primei evaluări naţionale a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, a fost aprobat Planul de acţiuni privind reducerea riscurilor pentru perioada 2017–2019. Acest document a avut un caracter mai tehnic, fiind orientat spre remedierea vulnerabilităţilor sectoriale identificate, spre îmbunătăţirea mecanismelor de identificare a beneficiarilor efectivi, precum şi spre supraveghere, cooperare interinstituţională şi cooperare internaţională. Rezultatele acestei etape au constat în ajustarea cadrului normativ şi procedural, în dezvoltarea unor instrumente de supraveghere mai specifice sectoarelor supravegheate şi înregistrarea unor progrese în reducerea anumitor riscuri sectoriale, precum şi în consolidarea capacităţilor operaţionale ale organelor de aplicare a legii în domeniul investigaţiilor financiare.

Pentru perioada 2020–2025 a fost aprobată o nouă Strategie naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, care a urmărit consolidarea sistemului prin revizuirea şi optimizarea cadrului legal primar în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, în vederea alinierii acestuia la Recomandările FATF şi la cerinţele cadrului legislativ al Uniunii Europene. Modificările operate au vizat consolidarea mecanismelor naţionale, dezvoltarea abordării bazate pe risc, sporirea transparenţei beneficiarilor efectivi, consolidarea mecanismelor de aplicare a sancţiunilor financiare specifice, precum şi fortificarea cooperării şi a schimbului de informaţii între autorităţile competente şi entităţile raportoare.

În paralel, modificările operate la nivelul cadrului legal primar au determinat necesitatea revizuirii şi ajustării cadrului normativ secundar, inclusiv a actelor normative şi a instrucţiunilor autorităţilor competente aplicabile entităţilor raportoare, în vederea asigurării unei aplicări unitare şi eficiente a noilor prevederi legale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare au continuat procesul de consolidare a abordării bazate pe risc în activitatea de monitorizare şi control al entităţilor raportoare. În acest sens, au fost realizate controale tematice şi la distanţă, au fost analizate procedurile interne şi sistemele de conformare ale entităţilor, au fost emise recomandări de remediere şi, după caz, au fost aplicate sancţiuni prevăzute de lege. Totodată, au fost revizuite şi perfecţionate instrumentele metodologice utilizate în procesul de supraveghere, inclusiv ghidurile şi instrucţiunile sectoriale.

Un accent distinct a fost pus pe activităţile de informare şi instruire, fiind organizate sesiuni de formare destinate entităţilor raportoare, organelor cu funcţii de supraveghere a acestora şi organelor de aplicare a legii. Tematica acestor instruiri a inclus noile cerinţe legale, obligaţiile de identificare şi verificare a beneficiarului efectiv, raportarea tranzacţiilor, sancţiunile financiare internaţionale specifice, riscurile asociate activelor virtuale etc.

Ca măsură permanentă, a fost menţinut şi dezvoltat schimbul operativ de informaţii între SPCSB, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare şi organele de aplicare a legii, în scopul susţinerii activităţilor de analiză financiară, investigare şi urmărire penală. De asemenea, au fost desfăşurate activităţi de cooperare internaţională, inclusiv schimbul de informaţii şi acordarea asistenţei juridice internaţionale, în limitele competenţelor legale.

La finalul perioadei de implementare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025, s-a constatat încheierea unui ciclu important de politici publice în acest domeniu. Strategia a contribuit la consolidarea cadrului normativ şi instituţional, la dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi la creşterea nivelului de conformare a sistemului naţional cu standardele internaţionale.

Evoluţia riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, dinamica fluxurilor financiare, extinderea utilizării noilor tehnologii şi complexitatea sporită a tipologiilor infracţionale impun trecerea la o nouă etapă de planificare strategică. În acest context, Raportul de evaluare naţională a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului a furnizat o analiză actualizată şi detaliată a ameninţărilor, a vulnerabilităţilor şi a deficienţelor sistemice, oferind o bază solidă pentru definirea priorităţilor viitoare de intervenţie.

Prin urmare, se impune elaborarea unui nou document de politici publice pentru perioada următoare, care să valorifice, în mod direct, constatările evaluării naţionale a riscurilor şi experienţa acumulată în procesul de implementare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025.

Totodată, evaluarea implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru perioada 2020–2025 a evidenţiat o serie de limitări care nu pot fi depăşite exclusiv prin instrumente strategice. Printre acestea se numără necesitatea îmbunătăţirii calităţii şi dezagregării datelor statistice, sporirea eficacităţii mecanismelor de investigare şi sancţionare prin creşterea numărului de investigaţii finalizate cu sancţiuni efective, precum şi consolidarea corelării dintre măsurile preventive şi cele de combatere. Aceste constatări au evidenţiat necesitatea instituirii unui instrument operaţional care să transforme obiectivele strategice în acţiuni concrete, prioritizate şi monitorizabile.

Programul naţional este conceput ca răspuns la aceste provocări şi ca instrument de continuare a consolidării reformelor iniţiate anterior. Programul naţional valorifică rezultatele obţinute în cadrul documentelor strategice precedente şi asigură o corelare clară între evaluarea riscurilor, prioritizarea măsurilor şi delimitarea responsabilităţilor autorităţilor/instituţiilor competente. Acesta transpune concluziile evaluării naţionale a riscurilor în măsuri operaţionale concrete şi creează premisele pentru o monitorizare bazată pe indicatori şi date statistice dezagregate.

Programul naţional urmăreşte consolidarea capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale autorităţilor competente pentru a asigura aplicarea eficientă a cadrului normativ în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, finanţării terorismului şi proliferării armelor de distrugere în masă, precum şi adaptarea sistemului naţional la cerinţele şi standardele europene aferente procesului de integrare europeană. Prin obiectivele şi măsurile prevăzute, Programul naţional contribuie la dezvoltarea unui cadru instituţional şi operaţional solid, la consolidarea mecanismelor de coordonare şi cooperare interinstituţională şi la sporirea capacităţii autorităţilor de a identifica, preveni şi combate în mod eficient riscurile şi ameninţările asociate acestor fenomene.

În acest sens, Programul naţional constituie un instrument strategic prin care Republica Moldova asigură implementarea angajamentelor asumate la nivel naţional şi internaţional în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, contribuind totodată la consolidarea statului de drept, la creşterea securităţii economice şi financiare şi la protejarea interesului public.

Elaborarea şi implementarea Programului naţional sunt prevăzute în documentele de planificare aferente procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În mod specific, elaborarea acestuia are la bază documentul de nivel strategic prevăzut în capitolul 24 “Justiţie, libertate şi securitate” din clusterul 1 “Valori fundamentale” din Hotărârea Guvernului nr.306/2025 cu privire la aprobarea Programului naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029¹.

____________________________

¹ Modificată prin Hotărârea Guvernului nr.818/2025.

De asemenea, Programul naţional contribuie direct la realizarea obiectivului general 9, obiectivele specifice 9.2 şi 9.3 din Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022, care vizează consolidarea instituţiilor statului de drept, creşterea eficienţei şi a responsabilităţii instituţiilor publice, prevenirea şi combaterea corupţiei şi a criminalităţii, precum şi asigurarea unui sistem de guvernanţă eficient şi transparent, elemente esenţiale pentru dezvoltarea durabilă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.

Totodată, Programul naţional este corelat cu priorităţile stabilite în Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.391/2023, în special cu direcţiile de acţiune prevăzute la pct.28 subpct. 2) lit.g) şi h), care stabilesc ca prioritate întărirea capacităţii administrative a instituţiei responsabile de analiza operaţională şi strategică a informaţiei financiare şi de combaterea spălării banilor, în vederea identificării ameninţărilor transfrontaliere şi a fluxurilor financiare aferente crimei organizate, dar şi fortificarea instituţiilor responsabile de efectuarea investigaţiilor financiare şi de confiscarea şi recuperarea activelor ilicite, precum şi întărirea procedurilor de urmărire, îngheţare şi confiscare a acestor active. În acest context, Programul naţional contribuie la consolidarea rezilienţei instituţionale şi la reducerea vulnerabilităţilor de securitate generate de criminalitatea economică şi financiară, inclusiv prin întărirea mecanismelor de cooperare interinstituţională şi internaţională.

Intervenţiile prevăzute sunt, de asemenea, aliniate la cadrul naţional de monitorizare a implementării Agendei de dezvoltare durabilă 2030, în special cu ţinta 16.4. privind reducerea semnificativă a fluxurilor financiare ilicite, consolidarea recuperării şi returnării bunurilor provenite din infracţiuni şi combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată, obiective care reprezintă priorităţi esenţiale pentru consolidarea statului de drept şi pentru dezvoltarea economică durabilă. Programul naţional contribuie astfel la atingerea indicatorilor naţionali aferenţi acestei ţinte, inclusiv prin îmbunătăţirea capacităţilor instituţiilor responsabile de identificarea, indisponibilizarea şi recuperarea activelor.

În acelaşi timp, prezentul program asigură complementaritatea şi continuitatea acţiunilor prevăzute în Programul naţional de recuperare a bunurilor infracţionale pentru anii 2023–2027 şi în Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.342/2022, contribuind la consolidarea cadrului instituţional şi operaţional pentru recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni, la dezvoltarea mecanismelor de cooperare interinstituţională şi la creşterea eficienţei procedurilor de identificare, urmărire şi valorificare a activelor infracţionale. Prin abordarea integrată promovată, Programul naţional urmăreşte dezvoltarea capacităţilor autorităţilor competente, sporirea eficienţei sistemului naţional de recuperare a activelor şi alinierea acestuia la standardele şi bunele practici europene şi internaţionale.

Programul naţional este elaborat pentru perioada 2026–2030, fapt ce permite implementarea etapizată a măsurilor, consolidarea rezultatelor obţinute şi evaluarea impactului acestora, inclusiv în perspectiva evaluărilor internaţionale viitoare. Procesul de elaborare a Programului naţional a fost coordonat de către SPCSB, cu implicarea organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, a organelor de aplicare a legii şi a altor instituţii relevante, fiind fundamentat pe consultări interinstituţionale şi pe concluziile din Raportul de evaluare naţională a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, aprobat, prin ordin al SPCSB, în decembrie 2025.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

Gestionarea riscurilor de spălare a banilor, de finanţare a terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă în Republica Moldova se desfăşoară într-un context caracterizat de vulnerabilităţi structurale ale economiei, de expunere ridicată la fluxuri financiare transfrontaliere şi de o evoluţie continuă a tipologiilor infracţionale. Evaluarea naţională a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului pentru perioada 2021–2024 relevă că, în pofida consolidării semnificative a cadrului normativ şi instituţional, eficienţa sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului rămâne limitată, în special în ceea ce priveşte aplicarea efectivă a măsurilor prevăzute de lege, exercitarea supravegherii bazate pe risc şi rezultatele obţinute în procesul de investigare şi de sancţionare a infracţiunilor.

Datele statistice privind tranzacţiile raportate de către entităţile raportoare din sectorul bancar şi cel nebancar pentru perioada 2021–2024 reflectă o evoluţie relevantă a mecanismului naţional de raportare, precum şi anumite tendinţe care pot indica atât creşterea gradului de conformare, cât şi persistenţa unor vulnerabilităţi în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Astfel, analiza datelor evidenţiază o consolidare graduală a sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, reflectată prin creşterea volumului tranzacţiilor raportate şi prin dezvoltarea capacităţii entităţilor raportoare de a identifica şi semnala operaţiuni cu un potenţial risc de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.

În perioada analizată, sectorul bancar continuă să reprezinte principalul furnizor de informaţii financiare relevante pentru activitatea de analiză financiară, înregistrând o creştere constantă a tranzacţiilor care cad sub incidenţa Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Această tendinţă poate fi explicată atât prin intensificarea activităţii economice şi a fluxurilor financiare, cât şi prin îmbunătăţirea mecanismelor de monitorizare şi raportare implementate de instituţiile financiare. În acelaşi timp, creşterea semnificativă a numărului de activităţi suspecte raportate demonstrează o aplicare mai eficientă a abordării bazate pe risc şi o capacitate sporită de identificare a comportamentelor şi a tipologiilor asociate spălării banilor.

Sectorul nebancar a înregistrat o evoluţie fluctuantă pe parcursul perioadei analizate. Deşi volumul tranzacţiilor raportate în acest sector este considerabil mai redus comparativ cu sectorul bancar, datele relevă existenţa unor vulnerabilităţi specifice asociate serviciilor prestate. Fluctuaţiile semnificative ale raportărilor de tranzacţii suspecte sugerează existenţa unor diferenţe în nivelul de maturitate al sistemelor de conformitate şi în capacitatea de identificare a riscurilor între diferite categorii de entităţi raportoare.

Un element relevant al perioadei analizate îl constituie creşterea continuă a tranzacţiilor în numerar şi a tranzacţiilor limitate, în special în sectorul bancar. Din perspectiva riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, această evoluţie necesită o atenţie sporită, deoarece operaţiunile în numerar continuă să reprezinte unul dintre principalele instrumente utilizate pentru disimularea originii ilicite a fondurilor. Volumul ridicat al acestor tranzacţii impune consolidarea măsurilor de monitorizare, identificarea tranzacţiilor fragmentate şi aplicarea unor măsuri de cunoaştere a clienţilor proporţionale cu nivelul de risc identificat.

Totodată, dinamica raportărilor reflectă o creştere a gradului de conştientizare a obligaţiilor legale de către entităţile raportoare şi o îmbunătăţire a culturii de conformare. Creşterea numărului de activităţi suspecte raportate, concomitent cu extinderea volumului de tranzacţii monitorizate, poate indica o utilizare mai eficientă a mecanismelor de control intern şi a instrumentelor de detectare a riscurilor, inclusiv a soluţiilor automatizate de monitorizare a tranzacţiilor.

În ansamblu, datele analizate relevă faptul că sistemul de raportare a devenit mai robust şi mai orientat spre identificarea riscurilor, însă persistă vulnerabilităţi asociate utilizării numerarului şi anumitor segmente ale sectorului nebancar. Aceste constatări evidenţiază necesitatea continuării măsurilor de consolidare a supravegherii bazate pe risc, a instruirii entităţilor raportoare şi a dezvoltării capacităţilor de analiză pentru identificarea precoce a tipologiilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.

Informaţiile şi tranzacţiile raportate de entităţile raportoare sunt supuse unui proces complex de analiză financiară, în cadrul căruia SPCSB coroborează datele primite cu informaţii obţinute din surse naţionale şi internaţionale relevante, în scopul identificării unor indicii rezonabile privind săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, a infracţiunilor predicat sau a faptelor de finanţare a terorismului. Rezultatele acestor analize sunt diseminate, potrivit competenţelor legale, către autorităţile abilitate cu atribuţii de investigare şi urmărire penală în vederea valorificării operative a informaţiilor. În acest context, numărul şi dinamica diseminărilor efectuate reflectă contribuţia semnificativă a SPCSB la identificarea şi documentarea activităţilor infracţionale, evidenţiind rolul său central în cadrul sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

Distribuirea diseminărilor între diferite autorităţi demonstrează caracterul multidisciplinar al combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. În funcţie de natura suspiciunilor identificate, informaţiile se transmit autorităţii competente pentru a asigura investigarea eficientă a faptelor şi recuperarea eventualelor produse infracţionale.

Creşterea numărului de diseminări evidenţiază consolidarea capacităţii SPCSB de a identifica şi a analiza activităţi suspecte şi de a furniza autorităţilor competente informaţii relevante pentru investigarea infracţiunilor de spălare a banilor, a infracţiunilor predicat şi a celor de finanţare a terorismului. Această evoluţie contribuie la sporirea eficacităţii sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, la protejarea integrităţii sistemului financiar şi la combaterea criminalităţii financiare.

Totuşi, aprecierea eficacităţii sistemului nu poate fi realizată exclusiv prin prisma activităţii de analiză şi diseminare a informaţiilor financiare, fiind necesară examinarea modului în care acestea sunt valorificate de organele de aplicare a legii şi de sistemul judiciar. În acest sens, analiza corelată a numărului de cauze penale iniţiate şi a rezultatelor judiciare obţinute oferă o imagine mai completă asupra capacităţii sistemului de a transforma investigaţiile în sancţionarea efectivă a persoanelor implicate în activităţi infracţionale.

Datele statistice pentru perioada 2021–2024 evidenţiază o activitate constantă a organelor de aplicare a legii, fiind iniţiate anual între 55 şi 68 de cauze penale. În total, pe parcursul celor 4 ani au fost pornite 254 de cauze penale, ceea ce demonstrează că autorităţile identifică şi investighează în mod activ suspiciuni privind săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor.

Cu toate acestea, rezultatele obţinute la etapa judiciară sunt considerabil mai modeste. În aceeaşi perioadă, instanţele de judecată au pronunţat doar 8 condamnări, dintre care câte una în anii 2021 şi 2022 şi câte trei în anii 2023 şi 2024.

Compararea numărului cauzelor penale iniţiate cu cel al condamnărilor pronunţate evidenţiază un decalaj semnificativ între activitatea de investigare şi rezultatele judiciare obţinute. Chiar dacă o parte dintre cauze se află încă în examinare, iar nu toate investigaţiile sunt susceptibile de a conduce la condamnări, nivelul redus al condamnărilor raportat la volumul cauzelor iniţiate sugerează necesitatea consolidării eficienţei procesului de investigare şi urmărire penală.

Această situaţie poate semnala unele dificultăţi în colectarea şi administrarea probelor, complexitatea ridicată a investigaţiilor, durata excesivă a procedurilor sau provocări în demonstrarea elementelor constitutive ale infracţiunilor în faţa instanţelor de judecată. Totodată, datele sugerează că numărul condamnărilor nu reflectă pe deplin volumul eforturilor depuse la etapa de investigare.

Chiar dacă în anii 2023 şi 2024 se observă o îmbunătăţire a rezultatelor prin creşterea numărului de condamnări, nivelul general rămâne modest în raport cu amploarea activităţii de urmărire penală. În consecinţă, consolidarea capacităţii de investigare financiară, a mecanismelor de cooperare interinstituţională şi a practicii judiciare rămâne esenţială pentru sporirea eficacităţii sistemului de combatere a acestor infracţiuni.

Situaţia privind finanţarea terorismului în Republica Moldova se caracterizează printr-un nivel foarte scăzut al ameninţării directe, dar şi printr-un set distinct de vulnerabilităţi sistemice, geostrategice şi tehnologice, care necesită o evaluare continuă. Analiza consolidată indică faptul că Republica Moldova nu este şi nu a fost un spaţiu operaţional pentru grupări teroriste internaţionale, nu găzduieşte celule sau susţinători activi şi nu a înregistrat niciun caz confirmat de finanţare a terorismului în perioada evaluată. Această realitate, coroborată cu indicatorii internaţionali, poziţionează ţara în categoria jurisdicţiilor cu risc scăzut, însă nu elimină existenţa unor ameninţări, în contextul evoluţiilor regionale şi al transformărilor tehnologice în infrastructurile financiare.

Totodată, analiza situaţiei evidenţiază că, deşi Republica Moldova nu este identificată ca jurisdicţie cu expunere directă ridicată la activităţi de finanţare a proliferării armelor de distrugere în masă, existenţa fluxurilor financiare şi comerciale transfrontaliere, folosirea produselor cu dublă utilizare şi riscurile asociate eludării sancţiunilor internaţionale specifice generează anumite vulnerabilităţi care necesită monitorizare continuă. În acelaşi timp, se relevă existenţa unui cadru normativ şi instituţional în curs de consolidare, precum şi a unor mecanisme de control şi cooperare care contribuie la diminuarea riscurilor identificate. Cu toate acestea, nivelul diferit de dezvoltare a mecanismelor operaţionale, experienţa practică limitată în domeniul finanţării proliferării armelor de distrugere în masă şi necesitatea unei înţelegeri uniforme a riscurilor la nivelul tuturor autorităţilor competente continuă să reprezinte factori relevanţi în evaluarea expunerii naţionale la acest fenomen.

Cauzele problemelor şi ale vulnerabilităţilor identificate sunt multiple şi interconectate. Acestea includ utilizarea extensivă a numerarului, complexitatea fluxurilor financiare şi comerciale transfrontaliere, capacitatea limitată de supraveghere raportată la dimensiunea sectoarelor monitorizate, nivelul insuficient de instruire practică, valorificarea limitată a instrumentelor tehnologice şi cooperarea interinstituţională uneori fragmentată. Totodată, decalajul dintre numărul cauzelor penale iniţiate şi numărul condamnărilor pronunţate sugerează existenţa unor dificultăţi în documentarea şi probarea infracţiunilor complexe de spălare a banilor, inclusiv în valorificarea informaţiilor financiare şi demonstrarea elementelor constitutive ale infracţiunii în faţa instanţelor de judecată. În domeniul finanţării terorismului şi al finanţării proliferării armelor de distrugere în masă, dificultăţile sunt amplificate de experienţa practică redusă, precum şi de necesitatea consolidării mecanismelor de identificare şi evaluare a riscurilor specifice, ceea ce poate conduce la o abordare predominant orientată spre conformare şi mai puţin spre gestionarea efectivă a riscurilor.

În lipsa unor intervenţii sistemice consolidate, vulnerabilităţile vor persista şi se vor amplifica. Fără aceste intervenţii, vulnerabilităţile identificate vor continua să permită utilizarea sistemului financiar naţional pentru tranzitarea fondurilor ilicite şi vor afecta capacitatea Republicii Moldova de a demonstra eficienţa regimului său de prevenire şi combatere a spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă. Acest lucru este deosebit de relevant în contextul necesităţii conformării la Recomandările FATF, care pun accent tot mai pronunţat pe rezultate şi eficienţă, nu doar pe existenţa cadrului normativ.

În perspectiva evaluării de către Comitetul de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului din cadrul Consiliului Europei (în continuare – Comitetul MONEYVAL), planificată pentru anul 2028, constatările evaluării naţionale a riscurilor subliniază necesitatea unei abordări strategice orientate spre rezultate măsurabile. Pregătirea pentru această evaluare nu poate fi limitată la ajustări punctuale, ci presupune consolidarea supravegherii bazate pe risc, îmbunătăţirea calităţii raportărilor, creşterea capacităţii de urmărire penală şi utilizarea efectivă a măsurilor de confiscare. Doar prin transformarea rezultatelor evaluării riscurilor într-un instrument operaţional de politică publică, Republica Moldova va putea demonstra eficienţa sistemului său de prevenire şi combatere a spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă şi va reduce riscurile reputaţionale, economice şi instituţionale asociate.

III. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

Obiectivele generale şi obiectivele specifice ale Programului naţional sunt stabilite în conformitate cu Metodologia FATF, care pune accent pe rezultatele obţinute în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Aceeaşi abordare a fost utilizată şi în procesul de evaluare naţională a riscurilor, care a analizat ameninţările şi vulnerabilităţile sistemului naţional din perspectiva eficienţei măsurilor existente. În acest sens, obiectivele Programului naţional sunt direct corelate cu concluziile evaluării naţionale a riscurilor şi urmăresc consolidarea tuturor etapelor sistemului, de la politici publice şi coordonare la prevenire, detectare, investigare/urmărire penală, condamnare şi confiscare, astfel încât intervenţiile propuse să conducă la rezultate concrete şi măsurabile, relevante pentru evaluarea Comitetului MONEYVAL, care va avea loc în 2028.

Obiectivul de bază al Programului naţional îl constituie consolidarea eficienţei sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, astfel încât acesta să poată preveni, detecta şi sancţiona în mod efectiv utilizarea sistemului financiar şi a altor sectoare economice pentru spălarea banilor, finanţarea terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă.

Programul naţional urmăreşte tranziţia de la o conformare predominant formală la un sistem orientat pe rezultate, capabil să demonstreze eficienţă practică în conformitate cu Recomandările FATF. Această orientare presupune nu doar existenţa cadrului normativ şi instituţional, ci funcţionarea coerentă şi integrată a tuturor componentelor sistemului: prevenire, supraveghere, analiză financiară, urmărire penală, sancţionare şi recuperare a activelor.

Obiectivul general este indisolubil legat de necesitatea pregătirii Republicii Moldova pentru evaluarea efectuată de către experţii Comitetului MONEYVAL, planificată pentru anul 2028, care va avea un accent pronunţat pe demonstrarea eficienţei sistemului naţional în raport cu rezultatele imediate ale FATF. În acest context, evaluarea va analiza în mod prioritar capacitatea autorităţilor de a identifica, înţelege şi gestiona riscurile, de a aplica supravegherea bazată pe risc, de a utiliza eficient informaţiile financiare, de a asigura o urmărire penală efectivă, urmată de judecare şi condamnare, cu confiscarea bunurilor infracţionale, şi de a implementa sancţiuni financiare specifice aferente activităţii teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă. Programul naţional este conceput ca un instrument de politică publică orientat spre rezultate, menit să transpună constatările evaluării naţionale a riscurilor în intervenţii concrete, coordonate şi măsurabile, capabile să demonstreze eficacitatea reală a regimului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă.

Obiectivul general 1. Consolidarea eficienţei cadrului naţional de politici, de coordonare şi cooperare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului

Acest obiectiv general vizează asigurarea funcţionării unui cadru coerent de politici publice, de coordonare instituţională şi cooperare naţională şi internaţională în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Scopul este ca Republica Moldova să dispună de un sistem naţional coerent, în care toate autorităţile competente acţionează pe baza unei înţelegeri comune a riscurilor, cu responsabilităţi clar definite şi mecanisme funcţionale de coordonare.

Obiectivul urmăreşte integrarea rezultatelor evaluării naţionale a riscurilor în procesul decizional, astfel încât acestea să stea la baza elaborării politicilor publice, stabilirii priorităţilor de acţiune şi distribuirii resurselor disponibile. În acest sens, coordonarea interinstituţională trebuie să asigure coerenţa între politicile publice, cadrul normativ, activităţile de supraveghere, analiza financiară şi investigarea infracţiunilor, evitând fragmentarea şi suprapunerile de competenţă. Totodată, obiectivul general este orientat spre consolidarea cooperării internaţionale, astfel încât Republica Moldova să poată răspunde eficient caracterului transfrontalier al spălării banilor şi finanţării terorismului, să utilizeze pe deplin mecanismele de schimb de informaţii şi să demonstreze, în perspectiva evaluării Comitetului MONEYVAL din 2028, un nivel adecvat de eficienţă instituţională, în conformitate cu Recomandările FATF.

Obiectivul specific 1.1. Asigurarea identificării, evaluării, înţelegerii şi utilizării sistematice a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în elaborarea politicilor publice, adoptarea măsurilor de reducere a riscurilor şi coordonarea acţiunilor autorităţilor competente până în anul 2030

Scopul acestui obiectiv specific constă în asigurarea unei abordări naţionale coerente şi bazate pe risc în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Prin acest obiectiv se urmăreşte ca riscurile de spălare a banilor şi finanţare a terorismului să fie identificate, evaluate şi înţelese în mod corect şi unitar de către toate autorităţile competente, pe baza evaluării naţionale a riscurilor şi a evaluărilor sectoriale, astfel încât politicile publice şi măsurile aplicate să răspundă în mod adecvat ameninţărilor şi vulnerabilităţilor existente.

Obiectivul vizează depăşirea unei abordări fragmentate, în care riscurile sunt analizate izolat la nivel instituţional, precum şi promovarea unei înţelegeri comune care să permită dezvoltarea coordonată a politicilor publice. În acest sens, rezultatele evaluării riscurilor trebuie să constituie fundamentul pentru elaborarea şi actualizarea cadrului normativ, pentru stabilirea priorităţilor de intervenţie şi pentru alocarea eficientă a resurselor instituţionale, în funcţie de nivelul de risc.

Totodată, scopul acestui obiectiv este de a consolida mecanismele de coordonare la nivel naţional, astfel încât acţiunile autorităţilor implicate să fie complementare şi să urmărească obiective comune. Coordonarea vizează atât dimensiunea strategică, prin armonizarea politicilor publice, cât şi dimensiunea operaţională, prin planificarea şi implementarea măsurilor de prevenire, supraveghere, analiză şi investigare. Printr-o astfel de abordare se urmăreşte evitarea suprapunerilor de competenţă, eliminarea lacunelor şi asigurarea unui răspuns instituţional unitar la riscurile identificate.

În ansamblu, implementarea acestui obiectiv contribuie la creşterea eficienţei sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, la utilizarea coerentă a rezultatelor evaluării riscurilor în procesul decizional şi la alinierea politicilor naţionale la Recomandările FATF. Prin consolidarea înţelegerii riscurilor şi a coordonării acţiunilor, acest obiectiv creează premisele necesare pentru obţinerea unor rezultate concrete şi măsurabile în domeniu.

Obiectivul specific 1.2. Asigurarea schimbului operativ de informaţii şi a utilizării eficiente a mecanismelor internaţionale de asistenţă şi colaborare între autorităţile competente în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului până în anul 2030

Scopul este de a consolida capacitatea Republicii Moldova de a coopera eficient la nivel internaţional în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, având în vedere caracterul preponderent organizat şi transfrontalier al acestor infracţiuni. Prin acest obiectiv se urmăreşte ca autorităţile competente să poată obţine şi furniza în mod rapid şi complet informaţii financiare sau de altă natură relevante şi probe necesare pentru investigarea şi sancţionarea infractorilor, precum şi pentru identificarea, indisponibilizarea şi confiscarea bunurilor infracţionale sau a echivalentului acestora.

Obiectivul vizează nu doar existenţa cadrului juridic pentru cooperare internaţională, ci şi funcţionarea efectivă a acestuia în practică. În acest sens, se urmăreşte creşterea capacităţii instituţiilor naţionale de a formula solicitări de cooperare de calitate, fundamentate pe analize financiare solide, precum şi de a răspunde prompt şi eficient solicitărilor primite din partea altor state sau organisme internaţionale. Un accent deosebit este pus pe utilizarea rezultatelor cooperării internaţionale în proceduri de investigare, urmărire penală şi recuperare a activelor.

Totodată, scopul acestui obiectiv este de a integra cooperarea internaţională, ca element esenţial al sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, în strânsă corelare cu evaluarea riscurilor şi cu priorităţile naţionale. Cooperarea eficientă permite depăşirea limitărilor generate de jurisdicţiile multiple, de structurile corporative complexe şi de fluxurile financiare transfrontaliere, contribuind la creşterea gradului de transparenţă şi la reducerea riscului de utilizare a Republicii Moldova ca jurisdicţie de tranzit sau de ascundere/disimulare a bunurilor infracţionale.

În ansamblu, realizarea acestui obiectiv contribuie la consolidarea capacităţii statului de a acţiona împotriva infracţionalităţii financiare într-un context internaţional, la protejarea integrităţii sistemului financiar naţional şi la îndeplinirea angajamentelor internaţionale asumate.

Obiectivul general 2. Sporirea eficienţei mecanismelor preventive şi de detectare aplicate de entităţile raportoare pentru împiedicarea utilizării sistemului financiar şi a altor sectoare economice în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului

Acest obiectiv general urmăreşte ca bunurile infracţionale şi/sau cele care sunt obiect al spălării banilor, precum şi fondurile pasibile de a fi utilizate pentru finanţarea terorismului să fie prevenite de la accesul în sistemul financiar şi în alte sectoare economice, iar în situaţiile în care acestea pătrund, să fie identificate şi raportate prompt de către entităţile raportoare. Accentul este pus pe consolidarea mecanismelor preventive, astfel încât instituţiile financiare, furnizorii de servicii privind activele virtuale şi alte entităţi relevante să poată identifica şi gestiona eficient riscurile asociate clienţilor, tranzacţiilor şi produselor.

Realizarea acestui obiectiv presupune aplicarea efectivă a abordării bazate pe risc, dezvoltarea capacităţilor interne de monitorizare şi analiză, precum şi supravegherea eficientă a entităţilor raportoare de către autorităţile competente. Se urmăreşte ca raportarea tranzacţiilor suspecte să fie nu doar conformă din punct de vedere formal, ci efectivă, relevantă, oportună şi de calitate, contribuind în mod real la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Prin acest obiectiv general se contribuie la reducerea vulnerabilităţilor sistemice, la creşterea integrităţii sistemului financiar şi la protejarea economiei de utilizarea abuzivă a structurilor legale în scopuri ilicite.

Obiectivul specific 2.1. Asigurarea unui cadru eficient de reglementare şi de supraveghere bazată pe risc al instituţiilor financiare şi furnizorilor de servicii privind activele virtuale în vederea aplicării măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului până în anul 2030

Îndeplinirea acestui obiectiv urmăreşte asigurarea funcţionării unui sistem de reglementare şi de supraveghere eficient, coerent şi bazat pe risc, care să permită autorităţilor competente să prevină, să identifice şi să remedieze deficienţele în aplicarea cerinţelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului de către instituţiile financiare şi furnizorii de servicii privind activele virtuale. Intervenţiile sunt orientate spre evaluarea eficienţei reale a sistemelor interne de prevenire, nu doar spre verificarea conformării formale cu cadrul normativ existent.

Aplicarea consecventă a abordării bazate pe risc constituie un element central al acestui obiectiv, atât la nivelul organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, cât şi la nivelul entităţilor raportoare supravegheate. Supravegherea este adaptată profilului de risc al instituţiilor, produselor şi serviciilor financiare oferite, fiind direcţionată cu prioritate către segmentele cu expunere ridicată. În acelaşi timp, obiectivul vizează consolidarea cadrului de reglementare şi de supraveghere a furnizorilor de servicii privind activele virtuale, având în vedere riscurile specifice asociate utilizării tehnologiilor digitale şi caracterul transfrontalier al acestor activităţi.

Prin implementarea acestui obiectiv se urmăreşte creşterea calităţii măsurilor preventive aplicate de instituţiile financiare şi furnizorii de servicii privind activele virtuale, îmbunătăţirea proceselor de monitorizare a tranzacţiilor şi sporirea relevanţei şi a oportunităţii raportării tranzacţiilor suspecte. Consolidarea supravegherii şi a reglementării contribuie astfel la detectarea precoce a spălării banilor şi finanţării terorismului şi la reducerea vulnerabilităţilor sistemice ale sectorului financiar.

Obiectivul specific 2.2. Asigurarea unui cadru eficient de reglementare şi de supraveghere bazată pe risc al profesiilor şi activităţilor nefinanciare desemnate, în vederea aplicării măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului până în anul 2030

Realizarea acestui obiectiv contribuie la consolidarea cadrului de supraveghere şi reglementare aplicabil profesiilor şi activităţilor nefinanciare, astfel încât obligaţiile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului să fie asigurate în mod efectiv şi proporţional cu riscurile asociate activităţilor desfăşurate. Intervenţiile urmăresc reducerea vulnerabilităţilor existente în acest sector, generate în principal de diversitatea activităţilor, nivelul variabil de conştientizare a obligaţiilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi de aplicarea neuniformă a măsurilor preventive.

Obiectivul este orientat spre asigurarea unei supravegheri bazate pe risc, care să permită autorităţilor competente să adapteze instrumentele de supraveghere şi control la specificul fiecărei categorii de profesii şi activităţi nefinanciare, la natura serviciilor prestate şi la gradul de expunere la riscuri de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. În acest context, supravegherea nu se limitează la verificarea existenţei procedurilor interne, ci urmăreşte evaluarea modului în care acestea sunt aplicate în practică şi a capacităţii reale de identificare şi gestionare a riscurilor.

Prin implementarea acestui obiectiv se urmăreşte consolidarea responsabilităţii profesiilor şi activităţilor nefinanciare în punerea în aplicare a măsurilor de cunoaştere a clienţilor, monitorizarea operaţiunilor şi raportarea tranzacţiilor suspecte. Totodată, se urmăreşte consolidarea capacităţii entităţilor raportoare din sectorul profesiilor şi activităţilor nefinanciare de identificare a tranzacţiilor suspecte şi de îmbunătăţire a calităţii raportărilor către SPCSB, astfel încât acestea să devină un instrument util pentru analiza financiară şi pentru iniţierea investigaţiilor.

În ansamblu, realizarea acestui obiectiv contribuie la integrarea eficientă a profesiilor şi activităţilor nefinanciare în sistemul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, la reducerea riscurilor de utilizare abuzivă a serviciilor profesionale în scopuri ilicite şi la consolidarea capacităţii Republicii Moldova de demonstrare a eficienţei supravegherii bazate pe risc în sectoarele nefinanciare relevante.

Obiectivul specific 2.3. Prevenirea utilizării persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali, fiduciilor şi construcţiilor juridice similare în scopuri de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului şi asigurarea accesului autorităţilor la informaţii privind beneficiarii efectivi ai acestora

Atingerea acestui obiectiv presupune reducerea opacităţii asociate utilizării persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali, fiduciilor şi construcţiilor juridice similare şi prevenirea exploatării acestora în scopuri de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. Intervenţiile vizează asigurarea transparenţei privind structura de proprietate şi control, precum şi disponibilitatea informaţiilor de bază ale persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali, fiduciilor şi construcţiilor juridice similare, astfel încât autorităţile competente să dispună de informaţii exacte, complete şi actualizate cu privire la persoanele juridice, întreprinzătorii individuali, fiduciile şi construcţiile juridice similare şi beneficiarii efectivi ai acestora, necesare pentru exercitarea atribuţiilor de prevenire, supraveghere, analiză şi investigare. În acest sens, se urmăreşte consolidarea mecanismelor de colectare, actualizare şi verificare a acestor date de către Agenţia Servicii Publice şi Serviciul Fiscal de Stat, inclusiv prin instituirea unor proceduri eficiente de actualizare şi control al exactităţii informaţiilor.

Obiectivul este orientat spre consolidarea mecanismelor existente de colectare, verificare şi acces la informaţiile privind beneficiarii efectivi, precum şi spre utilizarea efectivă a acestor informaţii în activitatea autorităţilor. Accentul este pus pe eliminarea obstacolelor care pot limita accesul rapid al autorităţilor competente la datele relevante, inclusiv a lacunelor procedurale sau a deficienţelor de calitate privind informaţiile declarate.

Prin implementarea acestui obiectiv se urmăreşte descurajarea utilizării structurilor corporative complexe, a entităţilor fără activitate economică reală sau a construcţiilor juridice netransparente pentru ascunderea identităţii beneficiarilor efectivi sau a originii fondurilor. Totodată, obiectivul contribuie la sprijinirea activităţilor de supraveghere şi investigare prin facilitarea urmăririi fluxurilor financiare şi a identificării persoanelor responsabile de activităţi ilicite.

În ansamblu, implementarea acestui obiectiv contribuie la creşterea transparenţei mediului de afaceri, la reducerea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului asociate utilizării persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali, fiduciilor şi construcţiilor juridice similare.

Obiectivul general 3. Asigurarea detectării şi contracarării eficiente a spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, prin sancţionarea persoanelor implicate, aplicarea măsurilor restrictive relevante şi privarea acestora de resursele financiare şi bunurile provenite din activităţi ilicite

Acest obiectiv general vizează ca ameninţările de spălare a banilor, de finanţare a terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă să fie detectate şi perturbate în mod eficient, iar persoanele implicate să fie trase la răspundere prin sancţiuni eficiente, proporţionale şi descurajante. Se urmăreşte ca infractorii să fie privaţi de bunuri provenite din activităţi infracţionale, iar teroriştii, finanţatorii acestora şi persoanele sau entităţile implicate în activităţi de proliferare să fie lipsiţi de resursele necesare desfăşurării activităţilor.

Obiectivul pune accent pe consolidarea capacităţilor de analiză financiară, de investigare şi urmărire penală, inclusiv pe utilizarea conceptului de spălare a banilor ca infracţiune autonomă. De asemenea, se urmăreşte eficientizarea aplicării măsurilor asigurătorii, a confiscării şi a sancţiunilor financiare, inclusiv a măsurilor restrictive aferente combaterii finanţării terorismului şi proliferării armelor de distrugere în masă, astfel încât sistemul să genereze un efect real de descurajare.

Obiectivul specific 3.1. Consolidarea capacităţii autorităţilor competente de utilizare în mod adecvat a informaţiilor financiare şi a altor informaţii relevante în scopul iniţierii şi desfăşurării investigaţiilor privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului

Acest obiectiv are în vedere consolidarea rolului informaţiilor financiare ca instrument central în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Intervenţiile sunt orientate spre asigurarea faptului că autorităţile competente utilizează în mod sistematic şi eficient informaţiile financiare, analizele financiare şi celelalte informaţii relevante disponibile pentru identificarea precoce a activităţilor suspecte şi pentru iniţierea investigaţiilor corespunzătoare.

Obiectivul presupune consolidarea capacităţilor analitice şi operaţionale ale autorităţilor implicate, inclusiv prin îmbunătăţirea schimbului de informaţii între instituţii şi prin integrarea informaţiilor provenite din surse diverse, precum rapoartele entităţilor raportoare, bazele de date naţionale şi informaţiile obţinute prin cooperare internaţională. Accentul este pus pe utilizarea informaţiilor financiare nu doar ca element de suport, ci ca bază pentru iniţierea unor investigaţii privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

Prin implementarea acestui obiectiv se urmăreşte creşterea gradului de valorificare a informaţiilor şi a analizelor financiare în activitatea organelor de urmărire penală, reducerea decalajului dintre raportarea suspiciunilor şi iniţierea investigaţiilor şi consolidarea calităţii investigării cauzelor penale. Totodată, obiectivul contribuie la dezvoltarea unei abordări orientate spre rezultate, în care informaţiile financiare sunt utilizate şi accesate eficient pentru identificarea fluxurilor ilicite, a beneficiarilor efectivi şi a legăturilor dintre activităţile infracţionale.

În ansamblu, realizarea acestui obiectiv contribuie la creşterea eficienţei investigaţiilor privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului, la îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale şi la consolidarea capacităţii Republicii Moldova de a demonstra, în cadrul evaluării Comitetului MONEYVAL, utilizarea efectivă a informaţiilor financiare în conformitate cu standardele FATF.

Obiectivul specific 3.2. Consolidarea capacităţii autorităţilor competente de investigare a infracţiunilor şi activităţilor de spălare a banilor, de urmărire penală a făptuitorilor şi de aplicare a sancţiunilor eficiente, proporţionale şi descurajante, în scopul diminuării infracţionalităţii financiare

Realizarea acestui obiectiv urmăreşte dezvoltarea capacităţii instituţionale a organelor de aplicare a legii de abordare a conceptului spălării banilor ca infracţiune autonomă, inclusiv în situaţiile în care infracţiunea predicat nu este pe deplin identificată sau a fost comisă în afara teritoriului naţional. Măsurile propuse vizează depăşirea practicilor restrictive care tratează spălarea banilor exclusiv ca infracţiune conexă, precum şi consolidarea rolului investigaţiilor ca instrumente centrale în procesul de urmărire şi identificare a bunurilor infracţionale, de acumulare a probelor în cadrul urmăririi penale.

Accentul este pus pe dezvoltarea capacităţilor specializate de investigare, inclusiv pe integrarea investigaţiilor financiare în faza incipientă a urmăririi penale, pe utilizarea informaţiilor şi a analizelor financiare pentru administrarea probatoriului şi cooperarea eficientă între organele de aplicare a legii. Totodată, obiectivul vizează sancţionarea consecventă şi eficace care să reflecte gravitatea faptelor, să fie proporţională prejudiciului cauzat şi/sau obiectului spălării banilor şi să genereze un efect real de descurajare.

Prin realizarea acestui obiectiv se urmăreşte creşterea numărului şi a calităţii investigaţiilor privind spălarea banilor, îmbunătăţirea ratei de trimitere în judecată şi de condamnare, precum şi sancţionarea efectivă şi descurajatoare, care să priveze făptuitorii de beneficiile economice ale activităţilor infracţionale. În ansamblu, acest obiectiv contribuie la reducerea atractivităţii infracţionalităţii financiare, la consolidarea statului de drept şi a eficienţei sistemului naţional de investigare şi sancţionare a spălării banilor, în conformitate cu standardele FATF.

Obiectivul specific 3.3. Consolidarea mecanismelor de recuperare a activelor, astfel încât procesele de identificare, indisponibilizare şi confiscare să conducă în mod efectiv la privarea permanentă a infractorilor de bunurile provenite din infracţiuni sau de bunuri de valoare echivalentă

Atingerea acestui obiectiv urmăreşte consolidarea capacităţii autorităţilor competente de identificare, urmărire şi recuperare a bunurilor obţinute din infracţiuni ca element esenţial al luptei împotriva infracţionalităţii financiare. Intervenţiile sunt orientate spre asigurarea funcţionării eficiente a întregului proces de recuperare a activelor, de la identificarea timpurie a bunurilor susceptibile de confiscare până la aplicarea efectivă a măsurilor de indisponibilizare şi confiscare, inclusiv confiscare extinsă şi confiscare a bunurilor de valoare echivalentă.

Accentul este pus pe integrarea investigaţiilor financiare în toate etapele procesului penal, astfel încât recuperarea activelor să nu fie tratată ca o etapă secundară, ci ca un obiectiv central al urmăririi penale privind spălarea banilor şi alte infracţiuni generatoare de venituri ilicite. Obiectivul urmăreşte consolidarea cooperării între organele de urmărire penală, instituţiile responsabile de administrarea bunurilor sechestrate/indisponibilizate, instanţele şi autorităţile învestite cu atribuţii de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti privind confiscarea specială sau extinsă a bunurilor şi privind repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, precum şi utilizarea eficientă a mecanismelor de cooperare internaţională pentru recuperarea activelor situate în afara jurisdicţiei naţionale.

Prin realizarea acestui obiectiv se urmăreşte creşterea valorii bunurilor indisponibilizate, recuperate şi/sau confiscate, reducerea discrepanţei dintre prejudiciile estimate şi sumele recuperate efectiv şi asigurarea caracterului permanent al privării infractorilor de beneficiile economice ale activităţilor infracţionale. În ansamblu, acest obiectiv contribuie la descurajarea infracţionalităţii financiare, la diminuarea atractivităţii economice a infracţiunilor şi la consolidarea capacităţii Republicii Moldova de a demonstra eficienţa sistemului de recuperare a activelor.

Obiectivul specific 3.4. Consolidarea capacităţii autorităţilor competente de investigare a activităţilor de finanţare a terorismului, de urmărire penală a persoanelor implicate şi de sancţionare eficientă, proporţională şi descurajantă, în vederea diminuării finanţării actelor teroriste

Realizarea acestui obiectiv vizează perfecţionarea capacităţii instituţionale a autorităţilor competente de identificare, investigare şi sancţionare în mod eficient a infracţiunilor de finanţare a terorismului, inclusiv a formelor indirecte, fragmentate sau disimulate ale acestora. Intervenţiile sunt orientate spre tratarea conceptului finanţării terorismului ca o infracţiune distinctă, care necesită abordări specializate, instrumente analitice adecvate şi cooperare strânsă între autorităţile responsabile de prevenire, analiză financiară şi urmărire penală.

Accentul este pus pe consolidarea capacităţilor de detectare timpurie a tipologiilor specifice finanţării terorismului, pe utilizarea informaţiilor financiare şi a altor informaţii relevante în iniţierea investigaţiilor şi pe integrarea dimensiunii financiare în investigarea ameninţărilor de natură teroristă. Obiectivul vizează, de asemenea, creşterea eficienţei cooperării interinstituţionale şi internaţionale, având în vedere caracterul transfrontalier al reţelelor şi al fluxurilor financiare asociate finanţării terorismului.

Prin realizarea acestui obiectiv se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei investigaţiilor privind finanţarea terorismului, creşterea numărului de cauze investigate, trimise în judecată, şi aplicarea unor sancţiuni care să reflecte gravitatea faptelor şi să genereze un efect real de descurajare. În ansamblu, acest obiectiv contribuie la reducerea riscului de finanţare a actelor teroriste şi la consolidarea securităţii naţionale.

Obiectivul specific 3.5. Asigurarea prevenirii colectării, transferului şi a utilizării fondurilor de către terorişti, organizaţii teroriste şi persoane care finanţează terorismul, prin aplicarea eficientă a măsurilor preventive şi a sancţiunilor financiare aferente activităţii teroriste

Obiectivul urmăreşte asigurarea prevenirii colectării, transferului şi utilizării fondurilor sau a altor resurse economice de către terorişti, organizaţii teroriste şi persoane implicate în finanţarea terorismului, prin aplicarea eficientă a măsurilor preventive şi a sancţiunilor financiare aferente activităţii teroriste. În acest sens, este esenţială implementarea fără întârziere a mecanismelor de restricţionare a accesului la fonduri şi bunuri care aparţin persoanelor şi entităţilor desemnate în temeiul rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi al cadrului normativ naţional, precum şi prevenirea punerii la dispoziţia acestora, direct sau indirect, a fondurilor, serviciilor financiare sau a resurselor economice.

Realizarea acestui obiectiv presupune consolidarea capacităţii autorităţilor competente şi a entităţilor raportoare de identificare şi gestionare a riscurilor asociate finanţării terorismului, inclusiv prin dezvoltarea mecanismelor de monitorizare a tranzacţiilor suspecte, îmbunătăţirea schimbului de informaţii şi utilizarea eficientă a instrumentelor de analiză financiară. De asemenea, este necesară consolidarea cooperării interinstituţionale şi a schimbului de informaţii între organele de urmărire penală, autorităţile de supraveghere şi alte instituţii relevante în vederea detectării şi blocării rapide a fluxurilor financiare asociate activităţilor teroriste.

Un element important al acestui obiectiv îl reprezintă şi protejarea sectorului organizaţiilor necomerciale împotriva utilizării abuzive în scopul finanţării terorismului. În acest sens, măsurile aplicate trebuie să se bazeze pe o abordare proporţională şi bazată pe risc, care să permită identificarea şi gestionarea adecvată a riscurilor, fără a afecta activitatea legitimă a organizaţiilor necomerciale şi rolul acestora în societate.

Obiectivul specific 3.6. Asigurarea prevenirii colectării, transferului şi a utilizării fondurilor de către persoanele şi entităţile implicate în proliferarea armelor de distrugere în masă, prin aplicarea eficientă a sancţiunilor financiare aferente activităţii de finanţare a proliferării armelor de distrugere în masă, în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU

Acest obiectiv are în vedere consolidarea capacităţii autorităţilor competente de prevenire a accesului persoanelor şi entităţilor implicate în proliferarea armelor de distrugere în masă la resurse financiare şi servicii financiare sau economice. Intervenţiile sunt orientate spre asigurarea aplicării prompte, coerente şi eficiente a sancţiunilor financiare aferente activităţii de finanţare a proliferării armelor de distrugere în masă, astfel încât măsurile de îngheţare a fondurilor şi a altor active să fie implementate fără întârzieri şi fără posibilitatea de eludare.

Accentul este pus pe funcţionarea efectivă a mecanismelor naţionale de transpunere şi aplicare a rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv pe claritatea responsabilităţilor instituţionale, pe existenţa procedurilor operaţionale şi pe nivelul de conştientizare şi conformare a entităţilor raportoare. Obiectivul urmăreşte ca instituţiile financiare şi alte entităţi relevante să dispună de capacitatea de identificare a persoanelor şi a entităţilor desemnate, de aplicare imediată a măsurilor restrictive şi de raportare fără întârziere către autorităţile competente.

Prin realizarea acestui obiectiv se urmăreşte reducerea riscului ca sistemul financiar şi alte sectoare economice să fie utilizate pentru susţinerea proliferării armelor de distrugere în masă, precum şi consolidarea capacităţii statului de a preveni utilizarea abuzivă a infrastructurii financiare în scopuri care ameninţă securitatea. În ansamblu, acest obiectiv contribuie la consolidarea cadrului naţional de prevenire a finanţării proliferării armelor de distrugere în masă şi la respectarea obligaţiilor internaţionale asumate de Republica Moldova în domeniul securităţii globale.

IV. INDICATORI DE MONITORIZARE

V. IMPACTUL

Implementarea Programului naţional va produce, pe termen mediu, efecte structurale semnificative asupra funcţionării sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, consolidând capacitatea statului de a gestiona riscurile financiare ilicite într-o manieră coerentă, proporţională şi eficientă. Aceste efecte sunt concepute să contribuie direct la atingerea indicatorilor de rezultat şi de impact stabiliţi în Programul naţional, precum şi la realizarea obiectivelor strategice aferente.

În primul rând, Programul naţional va genera un impact substanţial asupra calităţii coordonării instituţionale. Menţinerea evaluării riscurilor ca document operaţional de politici publice şi consolidarea mecanismelor de coordonare interinstituţională vor permite o alocare mai eficientă a resurselor către domeniile şi sectoarele cu expunere ridicată la riscuri. Ca rezultat, politicile publice şi măsurile de intervenţie vor deveni mai coerente şi mai bine fundamentate, contribuind la îmbunătăţirea indicatorilor de rezultat privind identificarea, evaluarea şi înţelegerea riscurilor, precum şi la consolidarea indicatorilor de impact referitori la eficienţa generală a sistemului naţional.

La nivel preventiv, Programul naţional va avea un impact direct asupra capacităţii entităţilor raportoare de detectare şi raportare a tranzacţiilor suspecte, prin consolidarea supravegherii bazate pe risc, clarificarea obligaţiilor de conformare şi îmbunătăţirea mecanismelor de control. Efectele preconizate includ creşterea calităţii raportărilor, reducerea raportărilor formale fără valoare analitică şi detectarea timpurie a tentativelor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. Aceste evoluţii vor contribui la atingerea indicatorilor de rezultat privind prevenirea intrării fondurilor ilicite în sistemele financiare şi nefinanciare şi la consolidarea indicatorilor de impact.

Pe termen mediu, Programul naţional va consolida utilizarea informaţiilor financiare şi a analizelor operaţionale şi strategice în activitatea autorităţilor competente. Creşterea capacităţii de analiză, interoperabilitatea sistemelor şi schimbul eficient de informaţii vor permite iniţierea mai rapidă şi mai bine fundamentată a investigaţiilor privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului. Această evoluţie va avea un impact direct asupra indicatorilor de rezultat privind utilizarea informaţiilor financiare şi va sprijini atingerea indicatorilor de impact privind eficienţa investigaţiilor şi a urmăririi penale.

În domeniul aplicării legii şi al justiţiei penale, Programul naţional are ca scop creşterea numărului investigaţiilor/cauzelor penale iniţiate, al cauzelor penale expediate în judecată, precum şi al condamnărilor pentru spălarea banilor şi finanţarea terorismului care să conţină sancţiuni eficiente, proporţionale şi descurajante. Prin integrarea sistematică a componentelor financiare în investigaţii şi prin consolidarea cooperării dintre autorităţile relevante se va reduce dependenţa exclusivă de infracţiunile predicat şi se va consolida caracterul autonom al infracţiunii de spălare a banilor. Aceste efecte vor contribui direct la atingerea indicatorilor de rezultat şi de impact privind eficienţa sancţionării şi efectul disuasiv al pedepselor penale.

Un impact major este anticipat în domeniul recuperării activelor, unde consolidarea mecanismelor de identificare, indisponibilizare şi confiscare va conduce la o privare reală şi permanentă a infractorilor de beneficiile economice ale activităţilor infracţionale. Creşterea valorii bunurilor confiscate şi utilizarea confiscării extinse a bunurilor de valoare echivalentă vor contribui la atingerea indicatorilor de rezultat privind recuperarea activelor şi la consolidarea indicatorilor de impact referitori la reducerea atractivităţii infracţionalităţii financiare.

În ceea ce priveşte finanţarea terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, Programul naţional va avea un impact preventiv semnificativ prin aplicarea eficientă şi fără întârziere a sancţiunilor financiare aferente activităţii teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă. Capacitatea statului de prevenire a colectării, transferului şi utilizării fondurilor în scopuri teroriste sau de proliferare a armelor de distrugere în masă va fi consolidată, contribuind la atingerea indicatorilor de rezultat privind celeritatea aplicării măsurilor restrictive şi a indicatorilor de impact privind reducerea riscurilor la adresa securităţii naţionale.

Programul naţional va genera, de asemenea, efecte pozitive asupra cooperării internaţionale prin utilizarea mai eficientă a schimbului de informaţii, a asistenţei juridice internaţionale în materie penală şi a cooperării operaţionale. Aceste efecte vor sprijini atingerea indicatorilor de rezultat privind eficienţa cooperării transfrontaliere şi vor amplifica capacitatea autorităţilor de acţionare împotriva infracţionalităţii financiare cu dimensiune internaţională.

Din perspectivă economică şi socială, implementarea Programului naţional va contribui la reducerea economiei tenebre, la îmbunătăţirea mediului concurenţial şi la creşterea încrederii în instituţiile statului. Prin limitarea fluxurilor financiare ilicite şi prin consolidarea statului de drept, prezentul program va contribui indirect la protejarea grupurilor vulnerabile şi la crearea unui cadru economic sigur şi stabil.

În ansamblu, impactul Programului naţional constă în transformarea cadrului normativ şi instituţional într-un sistem funcţional, orientat spre rezultate, capabil să prevină, să detecteze şi să sancţioneze eficient infracţiunile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. Aceste efecte vor susţine atingerea indicatorilor de rezultat şi de impact stabiliţi în prezentul program şi vor contribui în mod direct la realizarea obiectivelor strategice naţionale în domeniul securităţii financiare, al asigurării funcţionării statului de drept şi al dezvoltării economice durabile.

VI. COSTURI

Implementarea Programului naţional se va realiza printr-un mecanism de finanţare mixt, bazat pe resursele bugetare ale autorităţilor publice implicate şi pe asistenţa internaţională acordată de partenerii externi de dezvoltare ai Republicii Moldova. Această abordare reflectă atât caracterul transversal al prezentului program, cât şi necesitatea de asigurare a sustenabilităţii financiare a măsurilor prevăzute, în concordanţă cu priorităţile naţionale şi cu angajamentele internaţionale asumate de stat.

În primul rând, finanţarea din bugetele autorităţilor publice responsabile va constitui baza implementării Programului naţional. Activităţile prevăzute sunt integrate, în mare parte, în atribuţiile legale şi funcţionale curente ale instituţiilor implicate, ceea ce permite acoperirea acestora din programele şi subprogramele bugetare existente, aprobate anual prin legea bugetului de stat şi planificate în cadrul bugetar pe termen mediu. Această abordare urmăreşte utilizarea eficientă şi raţională a resurselor publice prin prioritizarea acţiunilor cu impact ridicat asupra reducerii riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.

În acest context, cheltuielile aferente activităţilor de coordonare, supraveghere, control, analiză, investigare şi cooperare interinstituţională vor fi suportate, în principal, din bugetele instituţiilor responsabile, în limita alocaţiilor aprobate. De asemenea, costurile legate de instruirea personalului, elaborarea ghidurilor, actualizarea procedurilor interne şi îmbunătăţirea proceselor operaţionale vor fi integrate în planurile de activitate şi în bugetele instituţionale, în măsura posibilităţilor.

Pe lângă resursele bugetare naţionale, pentru implementarea prezentului program va fi valorificată şi asistenţa internaţională semnificativă, acordată de partenerii externi de dezvoltare ai Republicii Moldova, la solicitarea autorităţilor publice, în special de către Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi de alţi parteneri internaţionali relevanţi. Acest sprijin extern va juca un rol esenţial în susţinerea reformelor şi a măsurilor care necesită un nivel înalt de expertiză tehnică, resurse specializate sau investiţii iniţiale în capacităţi instituţionale.

Asistenţa internaţională va fi orientată, în principal, către activităţi de dezvoltare instituţională, consolidare a capacităţilor profesionale, transfer de cunoştinţe şi aliniere la bunele practici internaţionale, inclusiv prin organizarea de instruiri specializate, misiuni de expertiză, evaluări tematice şi elaborarea instrumentelor metodologice. De asemenea, sprijinul partenerilor externi va contribui la îmbunătăţirea capacităţilor analitice şi la consolidarea mecanismelor de cooperare interinstituţională şi internaţională, reducând presiunea asupra bugetului naţional.

Se estimează că realizarea Programului naţional şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia va avea un impact financiar de aproximativ 69 240 de mii de lei, dintre care 66 350 de mii de lei sunt cheltuieli din bugetul de stat, iar 2 890 de mii de lei se acoperă din suportul partenerilor externi. Totodată, instituţiile implicate în activităţile planificate vor continua discuţiile cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova în vederea identificării şi acordării suportului necesar, inclusiv financiar, care să acopere acţiunile planificate pentru consolidarea eforturilor statului în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă.

În ansamblu, combinarea finanţării din bugetele autorităţilor publice responsabile cu asistenţa internaţională acordată de partenerii de dezvoltare creează premisele unei implementări realiste, etapizate şi eficiente a Programului naţional. Această structură de finanţare va permite adaptarea continuă a intervenţiilor la evoluţia riscurilor, la capacităţile instituţionale disponibile şi la contextul economic şi bugetar, asigurând totodată coerenţa cu obiectivele strategice naţionale şi angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova.

VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

Implementarea Programului naţional se desfăşoară într-un context instituţional, economic şi geopolitic complex, ceea ce implică existenţa unor riscuri inerente care pot afecta ritmul, coerenţa sau eficienţa realizării obiectivelor stabilite. Identificarea precoce a acestor riscuri, precum şi definirea unor măsuri adecvate de atenuare şi monitorizare constituie o condiţie esenţială pentru asigurarea implementării durabile şi eficiente a prezentului program.

Riscul de capacitate instituţională limitată şi distribuţie inegală a competenţelor

Implementarea Programului naţional poate fi influenţată de diferenţe semnificative între autorităţile implicate în ceea ce priveşte resursele umane, nivelul de specializare şi experienţa practică în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă. Complexitatea crescută a schemelor financiare, utilizarea tehnologiilor moderne şi caracterul transfrontalier al multor cazuri impun competenţe avansate, care nu sunt distribuite uniform la nivel instituţional. În lipsa unei dezvoltări continue a capacităţilor, aceste dezechilibre pot conduce la întârzieri, la aplicarea neuniformă a măsurilor sau la diminuarea eficienţei generale a Programului naţional. Gestionarea acestui risc presupune investiţii constante în formarea profesională, specializarea funcţională a personalului, dezvoltarea competenţelor analitice şi investigative şi valorificarea expertizei oferite prin cooperarea internaţională. Evoluţia capacităţilor va fi urmărită prin evaluări periodice ale performanţei instituţionale şi prin corelarea resurselor disponibile cu volumul şi complexitatea activităţilor realizate.

Riscul de utilizare ineficientă a resurselor

Creşterea obligaţiilor de supraveghere, control, analiză şi investigare, concomitent cu extinderea ariei de risc, poate genera suprasolicitare operaţională în cadrul autorităţilor competente. Fără o prioritizare clară există riscul ca eforturile să fie dispersate asupra unor activităţi cu impact redus, în detrimentul zonelor cu expunere ridicată. Pentru gestionarea acestui risc, Programul naţional promovează aplicarea consecventă a abordării bazate pe risc, utilizarea rezultatelor evaluării naţionale a riscurilor în planificarea anuală şi ajustarea continuă a priorităţilor operaţionale. Monitorizarea se va realiza prin analiza relaţiei dintre resursele utilizate, activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute, inclusiv prin evaluarea indicatorilor de impact.

Riscul de constrângeri financiare

Disponibilitatea limitată a resurselor financiare sau rigiditatea alocărilor bugetare poate afecta implementarea unor măsuri care necesită investiţii în sisteme informatice, digitalizare şi instrumente analitice avansate. Aceste limitări pot influenţa ritmul de modernizare instituţională şi capacitatea de adaptare la riscurile emergente. Abordarea acestui risc se bazează pe integrarea măsurilor Programului naţional în bugetele instituţiilor responsabile, planificarea etapizată a investiţiilor şi utilizarea complementarităţii dintre resursele naţionale şi asistenţa internaţională. Monitorizarea va avea loc prin corelarea progresului implementării cu execuţia bugetară şi prin identificarea timpurie a eventualelor lacune de finanţare.

Riscul de cooperare interinstituţională fragmentată şi de schimb limitat de informaţii

Caracterul transversal al Programului naţional presupune o cooperare strânsă între autorităţi cu atribuţii diferite. Lipsa unor mecanisme funcţionale de coordonare, schimbul insuficient de informaţii sau interpretările divergente ale responsabilităţilor pot afecta coerenţa implementării şi eficienţa intervenţiilor. Pentru gestionarea acestui risc, prezentul program prevede consolidarea mecanismelor de coordonare, clarificarea rolurilor instituţionale şi utilizarea procedurilor standardizate de cooperare. Funcţionarea acestor mecanisme va fi urmărită prin evaluarea periodică a gradului de implementare a acţiunilor comune şi a schimbului de informaţii între autorităţile competente.

Riscul de valorificare insuficientă a informaţiilor financiare şi analitice

Există riscul ca informaţiile financiare şi analizele disponibile să nu fie utilizate pe deplin în procesele de supraveghere, investigaţie şi urmărire penală, fie din cauza limitărilor tehnice, fie a competenţelor analitice insuficiente. Acest lucru poate reduce eficienţa detectării şi a documentării cazurilor. Gestionarea riscului presupune dezvoltarea capacităţilor analitice, îmbunătăţirea interoperabilităţii sistemelor informaţionale şi instruirea personalului în utilizarea datelor financiare. Monitorizarea se va realiza prin analiza modului în care informaţiile sunt integrate în deciziile operaţionale şi în dosarele investigate.

Riscul de nivel neuniform de conformare a entităţilor raportoare

Diferenţele de capacitate, resurse şi grad de conştientizare în rândul entităţilor raportoare pot conduce la aplicarea neuniformă a obligaţiilor de conformare, afectând eficienţa măsurilor preventive. Abordarea acestui risc se realizează prin supraveghere bazată pe risc, instruiri continue, elaborare de metodologii clare şi aplicare proporţională a măsurilor corective şi a sancţiunilor. Evoluţia nivelului de conformare va fi urmărită prin rezultatele controalelor şi prin analiza calităţii raportărilor transmise.

Riscul de evoluţie rapidă a contextului extern şi a tipologiilor de risc

Schimbările geopolitice, conflictele regionale, migraţia, reconfigurarea fluxurilor financiare şi dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii pot genera riscuri care evoluează mai rapid decât mecanismele de răspuns instituţional. Pentru a gestiona acest risc, Programul naţional se bazează pe capacitatea de ajustare continuă a politicilor şi a măsurilor operaţionale. Monitorizarea se va realiza prin analiza periodică a tendinţelor şi prin revizuirea priorităţilor prezentului program.

Riscul de întârzieri în adoptarea cadrului legislativ şi normativ

Întârzierile în adoptarea sau actualizarea actelor normative necesare pot crea lacune temporare în aplicarea măsurilor Programului naţional. Gestionarea acestui risc presupune planificarea etapizată a intervenţiilor legislative, consultarea timpurie a părţilor interesate şi corelarea modificărilor normative cu capacitatea de implementare. Monitorizarea se va face prin urmărirea respectării termenelor şi prin evaluarea gradului de aplicare a noilor reglementări.

Riscul de sustenabilitate redusă a măsurilor pe termen mediu şi lung

Dependenţa excesivă de proiecte şi finanţări externe sau lipsa integrării treptate a costurilor în bugetele naţionale poate afecta sustenabilitatea Programului naţional. Abordarea acestui risc presupune utilizarea sprijinului extern cu prioritate pentru dezvoltarea capacităţilor şi transferul de competenţe, astfel încât responsabilităţile şi costurile să fie preluate gradual de instituţiile naţionale.

Riscul de monitorizare şi de raportare insuficient consolidate

În lipsa unor mecanisme clare şi coerente de monitorizare şi raportare există riscul ca progresul implementării să nu fie evaluat corespunzător, iar ajustările necesare să fie realizate cu întârziere. Gestionarea acestui risc se bazează pe stabilirea unor indicatori clari de rezultat şi de impact, raportări periodice şi evaluări intermediare ale Programului naţional. Monitorizarea se va realiza prin analiza rapoartelor de implementare şi utilizarea concluziilor pentru ajustarea continuă a intervenţiilor.

Măsurile de prevenire, diminuare şi gestionare a riscurilor identificate în cadrul Programului naţional vor fi implementate prin consolidarea mecanismelor de coordonare interinstituţională, dezvoltarea continuă a capacităţilor instituţionale şi aplicarea unei abordări flexibile bazate pe risc. În acest sens, autorităţile responsabile vor asigura monitorizarea continuă a evoluţiei riscurilor, identificarea timpurie a eventualelor deficienţe şi ajustarea periodică a măsurilor şi a priorităţilor operaţionale, în funcţie de dinamica ameninţărilor şi a vulnerabilităţilor identificate.

Gestionarea riscurilor aferente implementării Programului naţional va include dezvoltarea şi actualizarea mecanismelor de cooperare şi schimb de informaţii, consolidarea interoperabilităţii sistemelor informaţionale, instruirea continuă a personalului, utilizarea rezultatelor evaluării naţionale a riscurilor în planificarea activităţilor instituţionale, precum şi aplicarea măsurilor de supraveghere şi control bazate pe risc.

Totodată, autorităţile competente vor urmări integrarea graduală a măsurilor prevăzute de prezentul program în procesele instituţionale şi în planificarea bugetară, în vederea asigurării sustenabilităţii implementării şi a diminuării dependenţei de asistenţa externă.

În scopul sporirii rezilienţei procesului de implementare, vor fi realizate evaluări periodice ale progresului şi eficienţei măsurilor aplicate, inclusiv prin utilizarea indicatorilor de rezultat şi impact, a raportărilor periodice şi a mecanismelor de monitorizare instituţională. Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru ajustarea continuă a intervenţiilor şi a priorităţilor Programului naţional, în vederea asigurării realizării eficiente a obiectivelor stabilite.

VIII. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

Implementarea Programului naţional se realizează printr-un mecanism coordonat, care implică un spectru larg de autorităţi publice, instituţii de supraveghere, organe de aplicare a legii şi autorităţi judiciare. Caracterul transversal al domeniului impune o abordare integrată, bazată pe cooperare interinstituţională şi responsabilităţi clar delimitate.

Rolul central în coordonarea şi implementarea Programului naţional îi revine SPCSB, în calitate de autoritate naţională responsabilă de prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. SPCSB asigură coordonarea interinstituţională, elaborarea şi promovarea politicilor publice în domeniu, analiza operaţională şi strategică a informaţiilor financiare, precum şi cooperarea internaţională cu omologii externi.

Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare contribuie la implementarea prezentului program prin exercitarea atribuţiilor de reglementare şi supraveghere a instituţiilor financiare şi a altor entităţi aflate în aria lor de competenţă, aplicând supravegherea bazată pe risc, monitorizând conformarea cu cerinţele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi aplicând măsuri corective şi sancţiuni, după caz.

Agenţia Servicii Publice şi Serviciul Fiscal de Stat au un rol esenţial în asigurarea accesului autorităţilor competente la informaţii privind persoanele juridice, întreprinzătorii individuali, fiduciile şi construcţiile juridice similare şi beneficiarii efectivi ai acestora, contribuind la creşterea transparenţei şi la prevenirea utilizării lor în scopuri ilicite.

Dimensiunea de aplicare a legii este asigurată de Procuratură, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat, fiecare în limitele competenţelor legale. Aceste autorităţi sunt responsabile de depistarea şi investigarea infracţiunilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, urmărirea penală a făptuitorilor, recuperarea activelor, aplicarea sancţiunilor şi implementarea măsurilor de prevenire a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

Serviciul de Informaţii şi Securitate contribuie la implementarea Programului naţional prin exercitarea atribuţiilor specifice în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, inclusiv prin identificarea, analiza şi evaluarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. În acest sens, instituţia asigură colectarea şi valorificarea informaţiilor relevante, cooperarea operaţională cu autorităţile naţionale competente şi schimbul de informaţii cu partenerii externi, în vederea prevenirii, depistării şi contracarării activităţilor teroriste şi a finanţării acestora.

Ministerul Justiţiei contribuie la implementarea Programului naţional prin asigurarea coerenţei cadrului normativ, promovarea reformelor legislative necesare şi coordonarea politicilor în domeniu. Ministerul Afacerilor Externe sprijină implementarea prezentului program prin facilitarea cooperării internaţionale, participarea la dialogul cu organizaţiile şi partenerii externi şi asigurarea alinierii la angajamentele internaţionale asumate de Republica Moldova.

De asemenea, la implementarea Programului naţional pot contribui şi alte autorităţi publice, instituţii şi părţi interesate, inclusiv mediul privat, societatea civilă şi organizaţiile profesionale, în limitele atribuţiilor legale, în vederea asigurării unui cadru coordonat, coerent şi eficient pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă.

IX. PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

Programul naţional va fi implementat prin Planul de acţiuni aferent perioadei de implementare a acestuia – 2026–2030. Pentru fiecare măsură şi activitate prevăzute în Planul de acţiuni sunt stabilite termene clare de realizare, autorităţile şi instituţiile responsabile, precum şi indicatorii de monitorizare care reflectă rezultatele aşteptate şi progresul în atingerea obiectivelor prezentului program.

Procesul de monitorizare şi de raportare se va realiza de către SPCSB pe parcursul perioadei de implementare a Programului naţional, în vederea stabilirii gradului de realizare a acţiunilor, a nivelului de conformitate a acţiunilor întreprinse cu cele planificate, a identificării cauzelor nerealizării în termen a acţiunilor planificate şi a modificărilor necesare pentru îmbunătăţirea procesului de implementare.

Astfel, autorităţile şi instituţiile responsabile, în limitele competenţelor atribuite, vor asigura realizarea Programului naţional şi vor prezenta rapoarte semestriale privind acţiunile realizate, până la data de 10 a lunii imediat următoare perioadei de raportare.

Rezultatele implementării vor fi incluse în raportul de progres privind implementarea Programului naţional, elaborat anual de către SPCSB şi transmis către Guvern şi Parlament până la data de 25 februarie, prin intermediul sistemului informatic de monitorizare, în baza informaţiilor prezentate de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementare.

În cazul acţiunilor care implică mai mulţi responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/instituţii indicate. Executorul primar va generaliza informaţiile executorilor secundari şi le va prezenta către SPCSB în termenele stabilite. Rapoartele de progres trebuie să conţină inclusiv date cantitative privind progresul realizării obiectivelor specifice, indicatorii de rezultat şi indicatorii de impact.

Procesul de evaluare a implementării Programului naţional se va realiza în două etape, în anul 2028 şi în anul 2030. Astfel, SPCSB va prezenta Guvernului şi Parlamentului raportul de evaluare intermediară – până la data de 1 decembrie 2028, şi raportul de evaluare finală – până la data de 15 aprilie 2031, în conformitate cu cadrul metodologic aprobat de Cancelaria de Stat, respectiv Ghidul metodologic pentru evaluarea intermediară şi ex post a politicilor publice, respectând criteriile de relevanţă, efectivitate, eficienţă, durabilitate, impact şi coerenţă.

Pentru asigurarea relevanţei şi adaptabilităţii continue ale măsurilor prevăzute de Programul naţional, după evaluarea intermediară va fi revizuit Planul de acţiuni, în funcţie de evoluţia riscurilor, progresul înregistrat în implementare şi necesităţile identificate de autorităţile responsabile. În acest sens, instituţiile responsabile vor prezenta către SPCSB, până la data de 1 septembrie 2028, propuneri motivate privind actualizarea Planului de acţiuni, inclusiv ajustarea termenelor de realizare, completarea măsurilor existente sau introducerea unor acţiuni noi necesare pentru atingerea obiectivelor Programului naţional.

În baza informaţiilor recepţionate şi a analizei progresului de implementare, SPCSB va elabora, după caz, propuneri de actualizare a Planului de acţiuni şi le va înainta spre examinare autorităţilor competente, în vederea asigurării unei implementări eficiente şi adaptate la riscurile şi provocările identificate pe parcursul perioadei de implementare.

X. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI NAŢIONAL PRIVIND

PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR, FINANŢĂRII TERORISMULUI ŞI A

PROLIFERĂRII ARMELOR DE DISTRUGERE ÎN MASĂ PENTRU ANII 2026 - 2030