Hotărâre nr. 144 din 28.02.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea

ecologică a deşeurilor de mercur

nr. 144  din  28.02.2024

 (în vigoare 04.10.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.135-137 art. 294 din 04.04.2024

* * *

În temeiul art.12 alin.(3) şi 58 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.459-471, art.916), cu modificările ulterioare, şi al Legii nr.51/2017 pentru ratificarea Convenţiei de la Minamata cu privire la mercur (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.149-154, art.242), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur (se anexează).

2. Monitorizarea şi implementarea prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei de Mediu.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului, prin intermediul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.144/2024

REGULAMENT

privind gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur

Prezentul Regulament transpune:

– pct. 8 din Anexa I, pct.6 din Anexa II şi pct.6 din Anexa III din Directiva nr.1999/31/UE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 182 din 26 aprilie 1999, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) nr.2011/97/UE a Consiliului din 5 decembrie 2011, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328/49 din 20 decembrie 2011;

– articolele 1, 2, 12 (1), 13 (1), (3) şi 16 din Regulamentul (UE) nr.2017/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1102/2008, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 137 din 24 mai 2017, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) nr.2022/2526 al Comisiei din 23 septembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr.2017/852 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte depozitarea temporară a deşeurilor de mercur în formă lichidă;

– Anexa V din Regulamentul (CE) nr.1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor nr.67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.1907/2006, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 353 din 31 decembrie 2008 (CELEX: 32008R1272), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) nr.2023/1434 al Comisiei din 25 aprilie 2023 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic şi ştiinţific, a Regulamentului (CE) nr.1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, în ceea ce priveşte adăugarea unor note în partea 1 secţiunea 1.1.3 din Anexa VI.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele pentru gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur în scopul de a asigura trasabilitatea de-a lungul întregului lanţ de gestionare a deşeurilor de mercur şi un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.

2. Regulamentul prevede măsurile şi condiţiile corespunzătoare pentru colectarea, ambalarea, etichetarea, transportarea, depozitarea temporară şi tratarea deşeurilor de mercur, astfel încât acestea trebuie să fie:

1) gestionate în mod ecologic, ţinând cont de liniile directoare elaborate în conformitate cu Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora (în continuare – Convenţia de la Basel), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1599/1998;

2) recuperate, reciclate, regenerate sau direct reutilizate pentru utilizarea permisă în temeiul Convenţiei de la Basel sau pentru eliminare în condiţii de siguranţă pentru mediu, conform subpct.1);

3) interzise pentru transportare peste frontiere internaţionale, cu excepţia scopului de eliminare în condiţii de siguranţă pentru mediu şi în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Basel.

3. Prevederile prezentului Regulament se aplică pentru categoriile de deşeuri de mercur prezentate în anexa nr.1 şi care cuprind:

1) deşeuri alcătuite din mercur sau compuşi de mercur;

2) deşeuri ce conţin mercur sau compuşi de mercur;

3) deşeuri contaminate cu mercur sau compuşi de mercur.

4. Lista deşeurilor alcătuite din mercur şi a deşeurilor care conţin sau sunt contaminate cu mercur, enumerate în Anexele I şi VIII din Convenţia de la Basel, se prezintă în anexa nr.2.

5. Prevederile Regulamentului nu se aplică pentru:

1) cantităţile de mercur sau compuşi de mercur utilizate pentru cercetare de laborator sau ca referinţă standard;

2) cantităţile de mercur sau compuşi de mercur apărute în mod natural, prezente în aceste produse ca metale nonmercurice, minereuri sau produse minerale, inclusiv cărbune, sau de produse derivate din aceste materiale, sau urme neintenţionate în produse chimice;

3) produse cu adaos de mercur.

6. Prevederile prezentului Regulament se aplică asupra activităţii tuturor producătorilor de deşeuri de mercur şi întreprinderilor care administrează deşeuri de mercur, stabilite în art.58 alin.(5) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

7. În corespundere cu prezentul Regulament, deşeurile de mercur, după cum sunt clasificate în pct.3 şi în anexa nr.1, se gestionează în mod ecologic prin aplicarea operaţiunilor de tratare acceptabile conform Convenţiei de la Basel.

8. Gestionarea deşeurilor de mercur se realizează în baza autorizaţiei de mediu pentru gestionarea deşeurilor, eliberată conform prevederilor art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

9. În sensul prezentului Regulament, suplimentar la noţiunile din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice, se aplică noţiunile de mai jos, care au următoarele semnificaţii:

1) compus de mercur ­– orice substanţă ce conţine atomi de mercur şi unul sau mai mulţi atomi din alte elemente chimice, care pot fi separate în diferite componente doar prin reacţii chimice;

2) evacuări – evacuări de mercur sau compuşi de mercur în sol sau apă;

3) gestionare ecologică a mercurului – totalitatea măsurilor posibile pentru a se asigura că deşeurile de mercur, cum sunt clasificate în pct.3 se gestionează într-un mod care să protejeze sănătatea umană şi mediul împotriva efectelor adverse ce pot rezulta din aceste deşeuri;

4) mercur – mercur metalic/elementar (Hg, CAS RN 7439-97-6), element chimic prezent sub formă de metal lichid la temperatura camerei;

5) produs cu adaos de mercur – un produs sau o componentă de produs care conţine mercur sau un compus de mercur care a fost adăugat în mod intenţionat;

6) plasarea pe piaţă – orice tip de furnizare a unui produs pe piaţă pentru prima dată, cu titlu profesional, spre distribuire, consum sau utilizare în cursul unei activităţi comerciale, fie contra cost, fie gratuit. Importul pe teritoriul vamal naţional se consideră plasare pe piaţă;

7) producător deşeuri de mercur – orice persoană (fizică sau juridică) a cărei activitate produce deşeuri de mercur, care plasează pe piaţă produse cu conţinut de mercur, inclusiv care contribuie prin activitatea sa la formarea deşeurilor de mercur;

8) transformare – transformarea chimică a stării fizice lichide a mercurului în sulfură de mercur sau într-un compus chimic comparabil care este la fel de stabil sau mai stabil şi la fel de solubil în apă sau mai solubil şi care nu prezintă un pericol mai mare decât sulfura de mercur pentru mediu şi sănătate;

9) utilizare permisă – orice formă de utilizare a mercurului sau a compuşilor mercurului se aplică în conformitate cu Convenţia de la Minamata cu privire la mercur, ratificată prin Legea nr.51/2017 (în continuare – Convenţia de la Minamata).

II. RESPONSABILITĂŢILE PRODUCĂTORILOR DE DEŞEURI DE MERCUR

10. Producătorii deşeurilor de mercur asigură gestionarea ecologică a acestora într-un mod sigur pentru mediu şi sănătate, în conformitate cu prevederile Legii nr.209/2016 privind deşeurile, ale Convenţiei de la Minamata şi ale Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1599/1998, precum şi cu prezentul Regulament.

11. Producătorii sunt supuşi reglementării de responsabilitate extinsă a producătorului pentru produsele care conţin mercur, care activează în conformitate cu prevederile art.29 alin.(1) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, acoperă costurile operaţionale necesare pentru gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur generate.

12. Producătorii deşeurilor de mercur respectă următoarele cerinţe obligatorii pentru gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur:

1) previn contaminarea cu mercur a fluxurilor de deşeuri şi optează pentru alternative ecologice la produse cu conţinut de mercur, inclusiv cele propuse în anexa nr.9;

2) aplică măsuri de prevenire a generării deşeurilor de mercur prevăzute în anexa nr.4 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi în prevederile pct.49-54;

3) deţin caracteristica deşeurilor de mercur generate din propria activitate în scopul determinării metodelor de tratare şi de eliminare a acestora conform prevederilor art.7 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi Listei deşeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.99/2018;

4) colectează separat deşeurile de mercur la sursă, în scopul facilitării tratării corespunzătoare;

5) etichetează corespunzător recipientele pentru colectarea deşeurilor de mercur;

6) respectă măsurile de securitate la locul de muncă în procesele de gestionare a deşeurilor de mercur în corespundere cu prevederile Regulamentului privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.95/2009;

7) utilizează echipamentul corespunzător de protecţie şi pictogramele prezentate în anexa nr.3, pentru ambalarea şi stocarea deşeurilor de mercur până la operaţiunea de tratare;

8) stabilesc planuri de intervenţie pentru situaţii de accidente în corespundere cu prevederile art.43 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi art.7 alin.(1) din Legea nr.108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase;

9) previn descărcări necontrolate ale deşeurilor de mercur în mediu sau abandonul acestora în locuri neautorizate;

10) instruiesc personalul responsabil pentru gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur;

11) asigură evidenţa şi raportarea datelor despre deşeurile de mercur colectate şi tratate în conformitate cu prevederile Instrucţiunii cu privire la ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi gestionarea acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.501/2018;

12) predau deşeurile de mercur colectate şi stocate temporar pentru a fi gestionate ecologic conform uneia dintre opţiunile enumerate în pct.19;

13) asigură trasabilitatea şi supravegherea transporturilor de deşeuri de mercur în corespundere cu prevederile Regulamentului privind transferul de deşeuri aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022 şi a Regulamentului transporturilor rutiere de mărfuri periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.589/2017;

14) asigură accesul autorităţilor abilitate cu funcţie de control în domeniul managementului deşeurilor conform prevederilor Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, de supraveghere şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor de mercur, precum şi la documentele care se referă la gestionarea deşeurilor.

13. Operatorii autorizaţi de către Agenţia de Mediu respectă următoarele cerinţe obligatorii pentru gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur:

1) colectează separat deşeurile de mercur colectate de producătorii de deşeuri, conform prevederilor prezentului Regulament, în scopul facilitării tratării corespunzătoare;

2) asigură evidenţa şi raportarea datelor despre deşeurile de mercur colectate şi tratate în corespundere cu prevederile Instrucţiunii cu privire la ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi gestionarea acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.501/2018;

3) aplică metode de gestionare a deşeurilor de mercur care nu poluează mediul, în conformitate cu cerinţele art.4 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile;

4) respectă cerinţele pentru depozitarea temporară a deşeurilor de mercur în condiţii de siguranţă pentru mediu şi în corespundere cu prevederile prezentului Regulament;

5) aplică Orientările tehnice ale Convenţiei de la Basel privind gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur pentru selectarea operaţiunilor posibile de valorificare sau de eliminare a deşeurilor de mercur;

6) respectă măsurile de securitate la locul de muncă în procesul de gestionare a deşeurilor de mercur şi în corespundere cu prevederile Regulamentului privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.95/2009;

7) asigură trasabilitatea şi supravegherea transporturilor de deşeuri de mercur în corespundere cu prevederile Regulamentului privind transferul de deşeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022;

8) asigură accesul autorităţilor abilitate cu funcţie de control în domeniul managementului deşeurilor conform prevederilor Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, de supraveghere şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor de mercur, precum şi la documentele care se referă la gestionarea deşeurilor.

III. COLECTAREA

14. Producătorii deşeurilor de mercur sunt obligaţi să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura colectarea separată a deşeurilor de mercur şi să evite evaporarea şi deversarea de mercur sau compuşi ai mercurului în mediu, cu respectarea cerinţelor prezentate în anexele nr.6 şi nr.7 şi a reglementărilor privind protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei.

15. Deşeurile alcătuite din mercur sau compuşi de mercur, aşa cum sunt clasificate în pct.3 subpct.1), în scopul evitării amestecării cu alte deşeuri, se colectează separat şi se depozitează temporar în corespundere cu cerinţele prezentate în anexa nr.6.

16. Deşeurile ce conţin mercur sau compuşi de mercur, aşa cum sunt clasificate în pct.3 subpct.2), cum sunt lămpile fluorescente, termometrele şi dispozitivele electrice şi electronice, se colectează separat în siguranţă (ambalate corespunzător folosind ambalaje sau cutii ale produselor care se potrivesc formei deşeurilor) şi se depozitează temporar, până a fi gestionate ecologic, potrivit opţiunilor enumerate în pct.19.

17. Deşeurile ce conţin mercur, aşa cum sunt clasificate în pct.3 subpct.2), cum ar fi vopselele şi pesticidele, se colectează separat, în siguranţă (sunt păstrate în ambalajele lor originale, ale căror capace trebuie să fie bine închise) şi se depozitează temporar până a fi gestionate ecologic potrivit opţiunilor enumerate în pct.19. Se interzice aruncarea acestor deşeuri în chiuvete, toalete, canalizări etc.

18. Se interzice amestecarea deşeurilor ce conţin mercur sau compuşi de mercur sau a celor contaminate cu mercur cu alte tipuri de deşeuri în corespundere cu art.21 din Legea 209/2016 privind deşeurile.

19. Deşeurile de mercur colectate separat la sursa generării sunt:

1) predate operatorilor autorizaţi de către Agenţia de Mediu pentru gestionarea deşeurilor periculoase, conform art.25 alin.(5) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, şi care se ocupă de repartizarea tratamentelor deşeurilor cu conţinut de mercur, precum şi cu exportul acestora pentru eliminare finală;

2) predate sistemelor colective autorizate de către Agenţia de Mediu în conformitate cu art.25 alin.(6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

20. Unităţile economice care produc bunuri materiale ce conţin mercur sau compuşi ai mercurului, supuşi regimului de responsabilitate extinsă a producătorului în corespundere cu prevederile art.12 alin.(3) şi (5) şi art.25 alin.(6) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, asigură amplasarea recipientelor marcate cu pictograme corespunzătoare conform anexei nr.3 şi afişarea informaţiei privind regulile de colectare separată a acestor deşeuri în incinta instituţiilor, a magazinelor sau în alte locuri publice, utilizate exclusiv pentru colectarea deşeurilor care conţin mercur, cum ar fi lămpile fluorescente, termometrele, bateriile etc., şi care sunt parte a planului de operare autorizat de Agenţia de Mediu.

21. Entităţile publice, întreprinderile şi instituţiile de învăţământ care deţin deşeuri de mercur asigură elaborarea planurilor proprii pentru stocarea temporară a deşeurilor de mercur în corespundere cu prevederile prezentului Regulament.

22. Produsele chimice cu conţinut de mercur identificate cu codurile 18 01 06*, 18 01 08* şi 18 01 09 în Lista deşeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.99/2018, sunt returnate/întoarse producătorului sau donatorului în corespunde cu prevederile Regulamentului sanitar privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696/2018.

23. Colectarea deşeurilor contaminate cu mercur sau compuşi de mercur, conform clasificării de la pct.3 subpct.3), se face separat doar în cazul în care concentraţiile de mercur din aceste deşeuri (nămolul de canalizare, reziduurile rezultate din incinerarea deşeurilor etc.) depăşesc concentraţia maximă admisibilă stabilită în Regulamentul privind incinerarea şi coincinerarea deşeurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.205/2023, şi în Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau emisare de apă pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950/2013.

IV. ETICHETAREA

24. Producătorii deşeurilor de mercur şi întreprinderile care administrează deşeurile de mercur asigură ambalarea şi etichetarea acestora conform prevederilor art.22 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

25. Recipientele pentru deşeurile de mercur sunt etichetate cu pictogramele de pericol relevante Sistemului global armonizat de clasificare şi etichetare a produselor chimice (GHS) prezentate în anexa nr.3 şi conţin informaţii despre categoria deşeului colectat, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului, denumirea instituţiei care foloseşte recipientul, persoana responsabilă de colectarea separată a deşeurilor de mercur şi data umplerii definitive a recipientului.

V. TRANSPORTAREA

26. Transportul deşeurilor de mercur pe teritoriul Republicii Moldova se realizează doar de către operatorii de transport autorizaţi, în conformitate cu art.44 şi 45 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi cu cerinţele stabilite în Regulamentul privind transferul de deşeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022.

27. Transportul deşeurilor de mercur se organizează în condiţii de siguranţă, pentru a evita deteriorarea, deversările accidentale, eliberarea componentelor lor în mediu şi expunerea la umiditate şi pentru a monitoriza trasabilitatea deşeurilor până la eliminarea finală.

28. Deşeurile de mercur care sunt supuse transportării trebuie să fie ambalate şi etichetate corespunzător.

29. Pentru a minimiza impactul asupra mediului asociat cu scurgeri, incendii şi alte situaţii de urgenţă, care pot apărea în timpul transportării deşeurilor de mercur, operatorii de transport vor asigura instruirea personalului privind încărcarea, transportul şi descărcarea deşeurilor de mercur în condiţii de siguranţă.

30. Transportul transfrontalier al deşeurilor de mercur în scopul eliminării ecologice, după cum este prevăzut în pct.2 subpct.3), se va realiza în corespundere cu prevederile art.64 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi ale Regulamentului privind transferul de deşeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022.

VI. TRATAREA

31. Operaţiunile de tratare prin valorificare şi eliminare, conţinute în anexele nr.1 şi nr.2 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi acceptabile conform Convenţiei de la Basel pentru deşeurile de mercur, se prezintă în anexele nr.4 şi nr.5.

32. Metodele folosite pentru tratarea deşeurilor de mercur trebuie să respecte cerinţele prevăzute în art.4 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

33. Se acceptă depozitarea temporară a deşeurilor de mercur pentru perioade mai mari de un an în instalaţii supraterane destinate depozitării temporare a mercurului şi dotate în acest scop, dacă sunt respectate cerinţele specifice pentru depozitarea temporară a deşeurilor de mercur prevăzute în anexele nr.6 şi nr.7 din Regulament.

34. Înainte de a fi supuse eliminării finale, conform operaţiunilor de eliminare D5 sau D12 prezentate în anexa nr.5, deşeurile de mercur se supun transformării şi solidificării, în cazul în care sunt destinate eliminării în instalaţii supraterane.

35. Deşeurile de mercur care au fost supuse transformării şi, după caz, solidificării, se elimină final doar în următoarele instalaţii de depozitare permanentă, autorizate pentru eliminarea deşeurilor periculoase:

1) mine de sare, adaptate pentru depozitarea permanentă a deşeurilor de mercur, care au fost supuse transformării, sau în formaţiuni subterane de rocă dură de mare adâncime, care oferă un nivel de siguranţă şi de izolare echivalent cu cel al minelor de sare sau mai ridicat decât al acestora;

2) instalaţii supraterane destinate depozitării permanente a deşeurilor de mercur, care au fost supuse transformării şi solidificării, dotate în acest scop, care oferă un nivel de siguranţă şi de izolare echivalent cu cel al instalaţiilor menţionate la subpct.1) sau mai ridicat decât al acestora.

36. Operatorii instalaţiilor de depozitare permanentă se asigură că deşeurile de mercur care au fost supuse transformării şi, după caz, solidificării sunt depozitate separat de alte deşeuri şi într-un spaţiu de depozitare sigilat.

37. Operaţiunile de eliminare în condiţii de siguranţă pentru mediu a deşeurilor de mercur în afara teritoriului Republicii Moldova se vor realiza în corespundere cu art.64 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

38. La selectarea operaţiunilor posibile de valorificare sau de eliminare a deşeurilor de mercur se vor lua în considerare Orientările tehnice ale Convenţiei de la Basel privind gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur.

VII. TRASABILITATEA DEŞEURILOR DE MERCUR

39. Trasabilitatea deşeurilor de mercur pe teritoriul Republicii Moldova se va asigura în corespundere cu prevederile Regulamentului privind transferul de deşeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022, şi a Regulamentului transporturilor rutiere de mărfuri periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.589/2017.

40. La efectuarea unui transport de deşeuri de mercur pe teritoriul Republicii Moldova, producătorii de deşeuri de mercur şi operatorii autorizaţi completează formularul de identificare pentru transferul, valorificarea şi/sau eliminarea deşeurilor de mercur în corespundere cu cerinţele prevăzute în capitolul III din Regulamentul privind transferul de deşeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022 şi ale Regulamentului transporturilor rutiere de mărfuri periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.589/2017.

41. La efectuarea exportului de deşeuri de mercur, în scopul eliminării acestora într-un mod ecologic raţional, pe toată durata transferului, se respectă cerinţele prevăzute în Capitolul II din Regulamentul privind transferul de deşeuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022.

VIII. EVIDENŢA, RAPORTAREA ŞI MONITORIZAREA

42. Producătorii deşeurilor de mercur ţin evidenţa cronologică a cantităţii, naturii şi originii deşeurilor, a destinaţiei, a frecvenţei colectării, a mijlocului de transport şi a metodei de tratare, în conformitate cu prevederile Instrucţiunii cu privire la ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi gestionarea acestora, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.501/2018:

1) informaţia privind deşeurile de mercur se păstrează cel puţin 3 ani, cu excepţia unităţilor şi întreprinderilor de transport de deşeuri periculoase, care trebuie s-o păstreze timp de cel puţin 12 luni, în conformitate cu prevederile art.32 alin.(4) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile;

2) datele generale privind deşeurile de mercur sunt utilizate pentru estimarea necesităţilor, inclusiv a recipientelor, a spaţiilor pentru depozitare temporară, de transportare, de tratare şi de eliminare.

43. Informaţia despre deşeurile de mercur şi gestionarea ecologică a acestora se raportează anual Agenţiei de Mediu, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat "Managementul deşeurilor", în conformitate cu art.33 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

44. Amplasamentele de depozitare a deşeurilor de mercur sunt monitorizate şi controlate prin:

1) instalarea unui sistem de monitorizare continuă a vaporilor de mercur, cu o sensibilitate de cel puţin 0,02 mg de mercur/m³. Senzorii trebuie poziţionaţi la nivelul solului şi capului. Acest sistem include un sistem de alarmă vizuală şi acustică. Întreţinerea sistemului se face anual;

2) inspectarea vizuală de cel puţin o dată pe lună de către operatorii instalaţiilor de depozitare permanentă a deşeurilor de mercur, autorizaţi de Agenţia de Mediu. În cazul în care sunt detectate scurgeri, operatorul trebuie să ia imediat toate măsurile necesare pentru a evita orice emisie de mercur în mediu şi pentru a restabili siguranţa condiţiilor de depozitare a mercurului.

IX. SIGURANŢA LA LOCUL DE MUNCĂ

45. Protejarea angajaţilor care sunt antrenaţi în gestionarea deşeurilor de mercur şi a publicului larg se realizează prin:

1) asigurarea angajaţilor cu echipament necesar pentru protecţie;

2) controlul riguros al deşeurilor, pentru a reduce la minim posibilitatea de expunere;

3) evitarea contactului cu orice sursă posibilă de deşeuri.

46. Angajatorul este responsabil de organizarea activităţilor de protecţie şi prevenire a riscurilor la locul de muncă în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.95/2009.

47. Instruirea privind managementul ecologic al deşeurilor de mercur este obligatorie pentru siguranţa angajaţilor împotriva expunerii la mercur şi a vătămărilor accidentale în timpul gestionării deşeurilor şi va include:

1) categoriile de deşeuri de mercur şi efectele negative ale poluării cu mercur;

2) cerinţele privind colectarea separată a deşeurilor de mercur;

3) siguranţa la locul de muncă şi protejarea sănătăţii împotriva mercurului;

4) cerinţele privind utilizarea echipamentului individual de protecţie;

5) cerinţele privind etichetarea recipientelor pentru colectarea separată a deşeurilor de mercur;

6) cerinţele privind depozitarea temporară a deşeurilor de mercur şi alte opţiuni de tratare;

7) după caz, cerinţele privind elaborarea unui plan de intervenţie pentru situaţii de accidente şi a unui program de monitorizare a deşeurilor de mercur.

48. În scopul gestionării ecologice a deşeurilor de mercur se aplică toate formele de instruire, inclusiv cele la distanţă.

X. PREVENIREA POLUĂRII ŞI ACCESUL LA INFORMAŢII

49. Mecanismul de responsabilitate extinsă a producătorilor reprezintă un instrument eficient pentru a preveni poluarea cu deşeuri de mercur prin:

1) încurajarea producerii şi a importului produselor fără mercur sau cu un conţinut scăzut de mercur, colectarea acestora, devenite deşeuri;

2) încorporarea costurilor de gestionare a deşeurilor de mercur în preţurile produselor plasate pe piaţă;

3) promovarea inovaţiei în tehnologia de reciclare.

50. Lista produselor cu un conţinut de mercur interzis pentru plasarea pe piaţă este reglementată prin "Anexa A. Produse cu adaos de mercur" din Convenţia de la Minamata.

51. Unităţile economice care produc bunuri materiale conţin mercur furnizează utilizatorilor finali informaţii despre:

1) efectele nocive ale mercurului, conţinut în produsele comercializate, asupra mediului şi sănătăţii umane;

2) regulile privind manipularea cu deşeurile care conţin mercur sau compuşi ai mercurului;

3) prevenirea contaminării cu mercur şi obligaţia de a colecta separat şi de a preda produsele care conţin mercur la unul din punctele de colectare.

52. Distribuitorii produselor care conţin mercur informează utilizatorii finali despre posibilitatea de predare a deşeurilor care conţin mercur sau compuşi ai mercurului la punctele de comercializare a acestora.

53. Pentru a oferi gestionarea ecologică a deşeurilor de mercur rezultate din produse ce conţin mercur sau compuşi de mercur, producătorii asigură:

1) marcarea produselor plasate pe piaţă şi elaborarea instrucţiunilor privind utilizarea corectă a acestor produse;

2) informarea consumatorilor la punctele de comercializare precum că astfel de produse conţin mercur şi pot necesita o manipulare specială la sfârşitul ciclului de viaţă al acestora;

3) informarea consumatorilor cu privire la prezenţa mercurului în produse, astfel încât acestea să conţină informaţii care îi pot determina să caute alternative mai sigure;

4) promovarea dreptului publicului de a cunoaşte substanţele toxice din produse.

54. Agenţia de Mediu asigură accesul la informaţii de interes public privind gestionarea deşeurilor de mercur în conformitate cu prevederile Legii nr.148/2023 privind accesul la informaţiile de interes public.

55. Producătorii de produse care conţin mercur în colaborare cu Agenţia de Mediu, cu Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, cu reprezentanţii societăţii civile şi cu mass-media iniţiază campanii de informare şi sensibilizare despre proprietăţile deşeurilor de mercur, despre modul de gestionare a deşeurilor de mercur şi despre impactul asupra mediului şi sănătăţii.

XI. MANAGEMENTUL CAZURILOR DE URGENŢĂ

56. Producătorii şi deţinătorii de deşeuri de mercur sunt obligaţi să elaboreze Planuri de intervenţie pentru situaţii de accident şi să asigure condiţiile de aplicare a acestora, conform art.43 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile. Elementele principale ale unui plan de intervenţie sunt stabilite în anexa nr.8.

57. În cazul contaminării amplasamentelor pentru depozitare cu deşeuri de mercur, prioritar se asigură izolarea suprafeţei contaminate pentru a minimiza expunerea şi a reduce factorii de risc asupra mediului şi sănătăţii.

58. Pentru a identifica metoda cea mai potrivită de reabilitare a suprafeţei contaminate cu mercur se analizează şi se colectează următoarele informaţii:

1) cantitatea de mercur eliberată în timpul operaţiunilor de eliminare;

2) originea contaminării;

3) analiza chimică a mercurului pe amplasamentul contaminat;

4) numărul, dimensiunea şi locaţia amplasamentelor contaminate şi care necesită reabilitare;

5) potenţialul de metilare a mercurului;

6) potenţialul de levigare a mercurului din mediile contaminate (de ex. soluri şi sedimente);

7) nivelul de contaminare cu mercur;

8) mobilitatea mercurului în sistemul acvatic;

9) alte standarde naţionale existente privind calitatea apei, a solului, a aerului etc.

59. Pentru reducerea riscurilor provocate de amplasamentele contaminate cu mercur sau compuşi de mercur pe care acestea le conţin, operatorii aplică metodele pentru prevenirea şi reducerea poluării, incluse în Planurile de intervenţie pentru situaţii de accidente, care prevăd şi o evaluare a riscurilor asupra sănătăţii umane, în coordonare cu instituţiile responsabile de acest domeniu din subordinea Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Mediului.

60. Amplasamentele contaminate istoric prin operaţiuni de eliminare a deşeurilor de mercur, după cum sunt clasificate în anexa nr.1 din prezentul Regulament şi măsurile de reabilitare a acestora fac parte din Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor, conform prevederilor art.34 alin.(3) lit.i) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

XII. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL

61. Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament atrage, după caz, răspundere contravenţională, civilă sau penală.

62. Inspectoratul pentru Protecţia Mediului va exercita funcţia de supraveghere şi control privind respectarea prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, ale Legii nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător, ale Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului şi ale Legii nr.209/2016 privind deşeurile.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind gestionarea

ecologică a deşeurilor de mercur

CLASIFICAREA DEŞEURILOR DE MERCUR

Anexa nr.2

la Regulamentul privind gestionarea

ecologică a deşeurilor de mercur

LISTA

DEŞEURILOR CONSTITUITE DIN MERCUR ŞI A DEŞEURILOR

CARE CONŢIN SAU SUNT CONTAMINATE CU MERCUR

În corespundere cu Anexele nr.I şi nr.VIII prevăzute în Convenţia de la Basel, transpuse în Hotărârea de Guvern nr.411/2022 privind transferul deşeurilor, Lista deşeurilor constituite din mercur şi deşeuri care conţin sau sunt contaminate cu mercur cuprinde:

Anexa nr.3

la Regulamentul privind gestionarea

ecologică a deşeurilor de mercur

PICTOGRAMELE ŞI CODURILE FRAZELOR

DE PERICOL PENTRU DEŞEURILE DE MERCUR

Recipientele pentru deşeurile de mercur şi deşeurile care conţin sau sunt contaminate cu mercur au pictograme de pericol relevante Sistemului global armonizat de clasificare şi etichetare a produselor chimice (GHS). Pictogramele trebuie să fie tipărite vizibil, citeţ şi durabil.

Toxicitate acută Pericol pentru sănătate Pericol pentru mediu Coroziv

Codurile frazelor de pericol pentru deşeurile de mercur şi deşeuri care conţin sau sunt contaminate cu mercur includ:

Anexa nr.4

la Regulamentul privind gestionarea

ecologică a deşeurilor de mercur

OPERAŢIUNI DE VALORIFICARE

A DEŞEURILOR DE MERCUR

Anexa nr.5

la Regulamentul privind gestionarea

ecologică a deşeurilor de mercur

OPERAŢIUNI DE ELIMINARE

PENTRU DEŞEURILE DE MERCUR

Anexa nr.6

la Regulamentul privind gestionarea

ecologică a deşeurilor de mercur

CERINŢELE

PRIVIND DEPOZITAREA TEMPORARĂ A MERCURULUI

METALIC PENTRU PERIOADE DE PESTE UN AN

1. Mercurul metalic se depozitează temporar separat de alte deşeuri.

2. Recipientele se depozitează în bazine de colectare îmbrăcate în mod corespunzător, astfel încât să nu prezinte crăpături sau deschizături şi să fie impermeabile la mercurul metalic, având un volum adecvat pentru cantitatea de mercur depozitată.

3. Amplasamentul de depozitare temporară trebuie să fie situat într-o zonă securizată, cu acces restricţionat, care nu prezintă riscuri pentru inundaţii şi nu se află în zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, prevăzut cu bariere naturale sau construite care să protejeze în mod adecvat mediul împotriva emisiilor de mercur şi să aibă un spaţiu adecvat pentru cantitatea de mercur depozitată, respectând următoarele cerinţe:

1) spaţiul de depozitare/stocare trebuie să dispună de acoperiş şi pereţi care să protejeze de intemperii, insecte şi animale. Intrările şi ieşirile trebuie marcate cu pictogramele şi codurile frazelor de pericol pentru deşeuri de mercur prezentate în anexa nr.3. Amplasamentul trebuie să dispună de ventilaţie care să scoată aerul spre exterior şi invers. Mediul în interiorul spaţiului de stocare trebuie să fie rece şi uscat;

2) baloanele metalice care conţin mercur trebuie depozitate în poziţie verticală pe paleţi, dacă sunt disponibili. Dacă paleţii lipsesc, baloanele pot fi plasate în ambalaje protectoare, cum ar fi cutii sau tambure. În cazul în care recipientele mici etanşe cu deşeuri de mercur nu sunt depozitate într-o ladă frigorifică, acestea pot fi depozitate pe rafturi de oţel, capabile să reziste încărcăturii. Dacă există coroziune sau rugină pe orice suprafaţă metalică care poate fi utilizată pentru depozitare, suprafeţele rafturilor trebuie acoperite cu epoxidice, pentru a facilita orice decontaminare ulterioară care ar putea fi necesară;

3) podelele amplasamentelor de depozitare trebuie să fie acoperite cu materiale izolante rezistente la mercur. Trebuie prevăzută o pantă dotată cu un bazin de colectare. De asemenea, fisurile de pe suprafaţa podelelor trebuie să fie sigilate şi acoperite epoxidic, pentru a facilita decontaminarea;

4) amplasamentul de depozitare trebuie echipat cu un sistem de protecţie împotriva incendiilor;

5) depozitarea recipientelor se efectuează astfel încât accesul la ele să fie uşor de realizat.

Anexa nr.7

la Regulamentul privind gestionarea

ecologică a deşeurilor de mercur

CERINŢE SPECIFICE REFERITOARE LA MERCURUL METALIC

1. Compoziţia mercurului

Mercurul metalic trebuie să respecte următoarele caracteristici:

1) conţinut de mercur mai mare de 99,9 % din greutate;

2) absenţa oricăror impurităţi care ar putea coroda oţelul carbon sau oţelul inoxidabil (de exemplu, soluţia de acid azotic, soluţiile de cloruri de sodiu).

2. Depozitarea în containere/recipiente

Containerele utilizate pentru depozitarea mercurului metalic trebuie să fie rezistente la coroziune şi la şocuri. Containerele trebuie să respecte în special următoarele caracteristici:

1) materialul din care este realizat containerul: oţel carbon (minimum ASTM A36) sau oţel inoxidabil (AISI 304, 316L);

2) containerele trebuie să fie etanşe la gaze sau lichide;

3) partea exterioară a containerului trebuie să fie rezistentă la condiţiile de depozitare; modelul de container trebuie să treacă testul de cădere şi testul de etanşeitate, conform capitolelor 6.1.5.3 şi 6.1.5.4 din Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase şi Manualul de teste şi criterii. Procentul maxim de umplere a rezervorului trebuie să fie de 80 % în volum, pentru a garanta că există suficient ulaj şi pentru a se asigura că nu pot apărea nici scurgeri, nici deformări permanente ale containerului rezultate în urma unei expansiuni a lichidului cauzate de temperaturi ridicate.

Recipientele pentru depozitarea temporară a deşeurilor de mercur metalic şi alte lichide contaminate cu aceste deşeuri se face în recipiente din oţel aprobate la nivel internaţional pentru depozitarea şi transportul mercurului lichid: baloane de 34,5 kg (aproximativ 2,5 litri) şi recipiente de o tonă metrică (a se vedea figura).

Recomandările pentru recipiente de tip baloane din oţel includ următoarele:

1) este preferat oţelul carbon (minim ASTM A36) sau oţelul inoxidabil (AISI 304 sau 316L);

2) baloanele metalice trebuie să aibă cât mai puţine suduri posibile;

3) banda de teflon asigură o etanşare excelentă şi cu costuri reduse pentru etanşările metalice cu şurub;

4) vopseaua epoxidică de pe exteriorul balonului va preveni coroziunea şi va creşte durata de viaţă a balonului.

Figură. Containere sau baloane de oţel de 34,5 kg şi 1 tonă de mercur

În cazul în care nu sunt disponibile baloane din oţel, se pot utiliza alte tipuri şi dimensiuni de containere. Plasticul HDPE este cel mai bun, în mod ideal cu o grosime a peretelui de 2 mm sau mai mare, care este utilizat în mod obişnuit pentru recipientele de depozitare şi cutiile de vopsea. Cu toate acestea, mercurul elementar trebuie depozitat numai în recipiente durabile care sunt:

1) suficient de puternice pentru a rezista deteriorării dacă sunt scăpate de la o înălţime mică sau în timpul transportului pe drumuri accidentate;

2) suficient de puternice pentru a susţine masa de mercur conţinută;

3) fabricate dintr-un material care nu reacţionează cu mercurul (de exemplu, fără aluminiu);

4) nu sunt deteriorate de materialele stocate anterior în ele;

5) curate, uscate şi solide din punct de vedere structural;

6) dacă sunt fabricate din metal, nu sunt corodate până la punctul în care pot apărea scurgeri dacă zona corodată este lovită cu un ciocan;

7) etanşe la aer.

3. Procedurile de acceptare

Sunt acceptate doar containerele însoţite de un certificat care respectă cerinţele prevăzute în această anexă. Procedurile de acceptare trebuie să respecte următoarele cerinţe:

1) este acceptat doar mercurul metalic care îndeplineşte criteriile minime de acceptare stabilite mai sus;

2) containerele trebuie inspectate vizual înainte de depozitare. Containerele deteriorate, corodate sau cele care prezintă scurgeri nu sunt acceptate;

3) pe containere trebuie aplicată o ştampilă indelebilă (realizată prin ştanţare), cu numărul de identificare al containerului, materialul de construcţie, greutatea la gol, datele de identificare ale producătorului şi data construcţiei;

4) pe containere trebuie fixată o placă permanentă cu numărul de identificare al certificatului.

4. Certificatul emis de producătorul de deşeuri sau, în lipsa acestuia, de persoana responsabilă de gestionarea deşeurilor

Certificatul menţionat în subsecţiunea C include următoarele elemente:

1) denumirea şi adresa producătorului de deşeuri;

2) denumirea şi adresa responsabilului cu umplerea;

3) locul şi data umplerii;

4) cantitatea de mercur;

5) puritatea mercurului şi, după caz, o descriere a impurităţilor, inclusiv raportul analitic;

6) confirmarea faptului că respectivele containere au fost utilizate exclusiv pentru transportul/depozitarea mercurului;

7) numerele de identificare ale containerelor;

8) orice observaţie specifică.

Anexa nr.8

la Regulamentul privind gestionarea

ecologică a deşeurilor de mercur

ELEMENTELE

unui plan de intervenţie

1. Elementele principale ale unui plan de intervenţie pentru situaţii de accident includ:

1) identificarea pericolelor potenţiale;

2) legislaţia care reglementează situaţiile de urgenţă şi planurile de răspuns;

3) acţiunile care trebuie întreprinse în situaţii de urgenţă;

4) măsurile de atenuare;

5) planul de instruire a personalului;

6) obiectivele de comunicare (servicii de pompieri, poliţie, comunităţi locale învecinate, autorităţi publice centrale şi locale etc.);

7) modelele măsurilor de intervenţie în caz de urgenţă,

8) achiziţia şi testarea echipamentelor necesare pentru intervenţie în caz de urgenţă.

2. În cazul în care se înregistrează o situaţie de accident, conform recomandărilor Ghidului tehnic al Convenţiei de la Basel, se vor efectua următorii paşi:

1) investigarea amplasamentului contaminat;

2) evacuarea oamenilor din apropiere, inclusiv alte resurse şi echipamente;

3) solicitarea intervenţiei echipei de răspuns la situaţii de urgenţă;

4) izolarea suprafeţei supuse deversării sau scurgerii pe o suprafaţă de cel puţin 50 de metri în toate direcţiile;

5) în caz de incendiu, se va utiliza un stingător de incendiu potrivit tipului de foc, cu excepţia apei.

3. Pentru a evita situaţii de risc sau accident, inclusiv pentru a remedia din timp orice daune cu posibilitatea de a identifica cea mai potrivită alternativă de management ecologic al deşeurilor de mercur, se recomandă implementarea unui program de monitorizare a deşeurilor de mercur, utilizând standardele pentru analiza chimică a mercurului în deşeuri prezentate în tabel.

Tabel

LISTA

neexhaustivă a metodelor şi a standardelor Comitetului

Naţional de Standardizare (CEN) pentru analiza

chimică a mercurului în deşeuri

Anexa nr.9

la Regulamentul privind gestionarea

ecologică a deşeurilor de mercur

LISTA

produselor alternative la produsele existente cu conţinut de mercur