Lege nr. 164 din 30.07.2026

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

cu privire la modificarea unor acte normative

(dezvoltarea infrastructurii energetice transfrontaliere,

actualizarea competenţelor de reglementare şi sporirea

capacităţii de implementare a unor proiecte energetice)

nr. 164  din  30.07.2026

 (în vigoare 20.08.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 382-385 art. 406 din 20.08.2026

* * *

 UE

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art.I. – Legea nr.174/2017 cu privire la energetică (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.480–482, art.849), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În clauza de armonizare, alineatul al doilea va avea următorul cuprins:

"– art.1, art.5 alin.(1)–(5) şi (7)–(9), art.6, art.8 alin.(1)–(3) şi (5), art.9, art.11 alin.(1), (8), (9) şi (14), art.12 alin.(1), art.16 alin.(1)–(7) şi (9)–(12), art.17, art.18 alin.(1)–(3) şi (5), art.19, 21, 23 şi 31, anexa I pct.1 subpct.1, pct.3 şi 4, anexa II pct.1 lit.(a)–(e) şi pct.2–5, anexa III pct.1 subpct.9 şi pct.2subpct. 1, 2, 8, 10, 11 şi 15, anexa IV şi anexa VI din Regulamentul (UE) nr.2022/869 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.715/2009, (UE) 2019/942 şi (UE) 2019/943 şi a Directivelor 2009/73/CE şi (UE) 2019/944 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.347/2013, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 152 din 3 iunie 2022, CELEX: 32022R0869, în versiunea adaptată şi adoptată prin Deciziile Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice nr.2023/02/MC-EnC şi 2023/03/MC-EnC."

2. În cuprinsul legii, textul "Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică" la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele "piaţa energeticii", la orice formă gramaticală – cu cuvintele "piaţa de energie" la forma gramaticală corespunzătoare.

3. La articolul 2 alineatul (2):

litera e¹) va avea următorul cuprins:

"e¹) dezvoltarea şi asigurarea interoperabilităţii, în termeni proximi, a proiectelor de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice şi a proiectelor de interes reciproc, care să contribuie la:

– atenuarea schimbărilor climatice, în special la realizarea obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050; şi

– asigurarea interconexiunilor, a securităţii energetice, a integrării pieţei de energie şi a sistemelor, a concurenţei în beneficiul tuturor părţilor contractante ale Comunităţii Energetice, precum şi a unor preţuri accesibile la energie;"

alineatul se completează cu literele e²)–e⁵) cu următorul cuprins:

"e²) stabilirea criteriilor de identificare a proiectelor pentru includerea acestora în lista proiectelor de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice şi în lista proiectelor de interes reciproc;

e³) facilitarea implementării, în termenele stabilite, a proiectelor de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice prin eficientizarea, colaborarea mai strânsă şi accelerarea proceselor de emitere a actelor permisive, precum şi prin sporirea transparenţei activităţii şi a participării publicului larg;

e⁴) stabilirea normelor privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie şi a stimulentelor legate de riscuri pentru proiectele de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice şi proiectele de interes reciproc;

e⁵) stabilirea condiţiilor de eligibilitate a proiectelor de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice pentru acordarea asistenţei tehnice şi financiare din partea Uniunii Europene prin Instrumentul de asistenţă pentru preaderare, prin Instrumentul de vecinătate, dezvoltare şi cooperare internaţională, inclusiv prin Cadrul de investiţii pentru Balcanii de Vest, prin Platforma de investiţii pentru vecinătate, prin Fondul european pentru dezvoltare durabilă, prin Fondul european pentru dezvoltare durabilă plus şi prin Facilitatea pentru Ucraina;".

4. La articolul 3:

după partea introductivă se introduc cinci noţiuni noi cu următorul cuprins:

"active dedicate hidrogenului – infrastructură pregătită să găzduiască hidrogen pur fără a fi necesare lucrări suplimentare de adaptare, incluzând reţele de conducte sau instalaţii de stocare, care sunt nou-construite şi/sau reconfigurate din active destinate gazelor naturale;

adaptare la schimbările climatice – proces care vizează asigurarea rezilienţei infrastructurii energetice la potenţialele efecte negative ale schimbărilor climatice, obţinută prin evaluarea vulnerabilităţii climatice şi a riscurilor, inclusiv prin măsuri relevante de adaptare;

autoritate naţională de reglementare relevantă – autoritatea de reglementare prevăzută la art.8 şi/sau autoritatea naţională de reglementare/autorităţile naţionale de reglementare ale altor părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau ale statelor membre ale Uniunii Europene care găzduiesc proiectul transfrontalier şi în raport cu care proiectul respectiv are un impact pozitiv semnificativ;

autoritate vizată – autoritate care, în conformitate cu cadrul normativ aplicabil, emite actele permisive ce ţin de planificarea, proiectarea şi construirea bunurilor imobile, inclusiv a infrastructurii energetice;

blocaj în infrastructura energetică – limitarea fluxurilor fizice în cadrul unui sistem energetic din cauza capacităţii insuficiente de transport, incluzând, inter alia, absenţa infrastructurii;"

după noţiunea "consumator" se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

"decizie exhaustivă – decizie sau set de decizii luate de una ori mai multe autorităţi ale unei părţi contractante a Comunităţii Energetice, ale unui stat membru al Uniunii Europene, cu excepţia instanţelor judecătoreşti, prin care se stabileşte dacă dezvoltatorul proiectului este autorizat sau nu să construiască infrastructura energetică pentru a realiza un proiect de interes comun al Comunităţii Energetice sau un proiect de interes reciproc, având posibilitatea de a demara sau de a procura şi demara lucrările de construcţii necesare ("gata de executarea construcţiei"), fără a aduce atingere niciunei decizii luate în contextul unei căi administrative de atac;"

noţiunea "infrastructură energetică" va avea următorul cuprins:

"infrastructură energetică – echipamente şi/sau instalaţii fizice, care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr.2, amplasate în Republica Moldova sau care fac legătura dintre Republica Moldova şi alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau dintre Republica Moldova şi unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene;"

după noţiunea "laborator electrotehnic" se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

"lucrări – procurarea, furnizarea şi valorificarea de componente, sisteme şi servicii, inclusiv programe informatice (software), realizarea activităţilor de dezvoltare, reconfigurare, construire şi de instalare aferente unui proiect, recepţia obiectelor energetice şi iniţierea unui proiect;"

la noţiunea "obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030", în partea introductivă, cuvintele "fiecărui stat parte" se substituie cu cuvintele "fiecărei părţi contractante";

după noţiunea "politici şi măsuri" se introduc două noţiuni noi cu următorul cuprins:

"proiect – una sau mai multe linii, conducte, unităţi, echipamente ori instalaţii, care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr.2;

proiecte concurente – proiecte care vizează, integral sau parţial, aceeaşi lipsă identificată în materie de infrastructură sau aceeaşi nevoie de infrastructură regională;"

la noţiunea "proiect de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice (proiect CE)", cuvântul "anexă" se substituie cu textul "anexa nr.1";

la noţiunea "proiect de interes reciproc (proiect IR)", cuvântul "anexă" se substituie cu textul "anexa nr.2";

după noţiunea "punere în funcţiune" se introduc patru noţiuni noi cu următorul cuprins:

"reconfigurare – modernizare tehnică sau modificare a infrastructurii existente de gaze naturale pentru a asigura adaptarea acesteia utilizării hidrogenului pur;

reţea electrică inteligentă – reţea electrică, inclusiv aflată pe insule ce nu sunt interconectate sau ce nu sunt suficient conectate la reţelele electrice ale Comunităţii Energetice sau la reţelele electrice ale Uniunii Europene, care permite integrarea eficientă, din punctul de vedere al costurilor, şi controlul activ în ceea ce priveşte comportamentul şi acţiunile tuturor utilizatorilor de sistem ale căror instalaţii sunt racordate la reţeaua în cauză, inclusiv ale producătorilor, consumatorilor şi prosumatorilor, în scopul asigurării unui sistem electroenergetic eficient, din punct de vedere economic, şi durabil, care prezintă pierderi mici şi un nivel înalt de integrare a surselor regenerabile de energie, de securitate a furnizării şi de siguranţă şi în care operatorul de sistem poate monitoriza, în mod digital, acţiunile utilizatorilor de sistem ale căror instalaţii sunt racordate la reţeaua respectivă, precum şi tehnologiile informaţiei şi ale comunicaţiilor pentru comunicarea cu operatorii de sistem, cu producătorii, cu operatorii instalaţiilor de stocare a energiei şi cu consumatorii sau prosumatorii aferenţi, în vederea transportului şi a distribuţiei energiei electrice într-un mod durabil, eficient, din punctul de vedere al costurilor, şi sigur;

reţea inteligentă de gaze naturale – reţea de gaze naturale care utilizează soluţii inovatoare şi digitale pentru integrarea eficientă, din punctul de vedere al costurilor, a unei multitudini de surse de gaze naturale, obţinute cu emisii scăzute de carbon, şi, în special, de surse regenerabile de gaze, în concordanţă cu nevoile consumatorilor şi cu cerinţele de calitate a gazelor naturale, cu scopul de a reduce amprenta de carbon a consumului aferent de gaze naturale, de a permite folosirea unei ponderi sporite a gazelor naturale din surse regenerabile şi a celor obţinute cu emisii scăzute de carbon şi de a crea legături cu alţi purtători de energie şi cu alte sectoare energetice, incluzând modernizările fizice aferente dacă acestea sunt indispensabile funcţionării echipamentelor şi a instalaţiilor în vederea integrării gazelor naturale obţinute cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a celor din surse regenerabile;

studii – activităţi necesare pentru pregătirea implementării unui proiect, precum sunt studiile pregătitoare, studiile de fezabilitate, studiile de evaluare, studiile de testare şi studiile de validare, incluzând programele informatice (software), şi orice alte măsuri de asistenţă tehnică, inclusiv acţiunile prealabile de definire şi de dezvoltare a unui proiect şi de luare a deciziilor privind finanţarea proiectului, precum sunt examinarea amplasamentelor vizate şi pregătirea setului financiar."

5. Articolul 5:

la alineatul (1) litera g), cuvintele "pieţelor din sectoarele energeticii" se substituie cu cuvintele "pieţelor de energie";

alineatul (1¹), cuvintele "cu alte autorităţi competente" se substituie cu cuvintele "precum şi cu alte autorităţi şi instituţii publice competente".

6. Legea se completează cu articolul 5¹ cu următorul cuprins:

"Articolul 5¹. Atribuţiile specifice ale organului central de specialitate în domeniul energeticii cu privire la proiectele CE şi proiectele IR

(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii desemnează unul sau mai mulţi reprezentanţi pentru participarea în cadrul grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE, prevăzute la art.31¹, şi îşi expune opinia cu privire la proiectele CE care vizează Republica Moldova. Decizia organului central de specialitate în domeniul energeticii privind respingerea unui potenţial proiect CE care vizează Republica Moldova trebuie să fie motivată. Organul central de specialitate în domeniul energeticii poate prezenta grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice avize cu privire la proiectele care, deşi nu vizează Republica Moldova, pot avea un potenţial impact net pozitiv sau un potenţial efect semnificativ, de exemplu, asupra mediului sau asupra funcţionării infrastructurii energetice naţionale.

(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii este autoritatea responsabilă de facilitarea şi coordonarea emiterii actelor permisive necesare pentru proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele CE şi de proiectele IR (în continuare – proces de autorizare a proiectelor CE sau IR). În exercitarea atribuţiei prevăzute de prezentul alineat, organul central de specialitate în domeniul energeticii aplică măsurile prevăzute de prezentul articol şi de art.31³–31⁵, având în vedere necesitatea asigurării faptului ca dezvoltatorul unui proiect CE sau al unui proiect IR să obţină actele permisive necesare în termeni proximi, cu respectarea termenelor generale prevăzute la art.31⁴ alin.(1) şi (2). Deciziile adoptate de către organul central de specialitate în domeniul energeticii în conformitate cu art.31⁴ nu echivalează cu emiterea actelor permisive în sensul Legii nr.160/2011 privind reglementarea activităţii de întreprinzător, deciziile în cauză având rolul de repere temporale pentru a fixa iniţierea şi finalizarea etapelor specifice ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR. Procedura de adoptare a deciziilor respective se stabileşte prin ordinul organului central de specialitate în domeniul energeticii.

(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, la solicitare, asistenţă dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR şi îi prezintă informaţii cu privire la actele normative şi cerinţele aplicabile în legătură cu emiterea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului respectiv.

(4) Atribuţia de facilitare şi coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau proiect IR ori a unei categorii de proiecte CE sau de proiecte IR poate fi delegată de către organul central de specialitate în domeniul energeticii altei autorităţi ori instituţii publice, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) organul central de specialitate în domeniul energeticii notifică Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la delegarea atribuţiei de facilitare şi coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau proiect IR ori a unei categorii de proiecte CE sau de proiecte IR, iar notificarea respectivă este publicată pe site-ul web oficial al organului central de specialitate în domeniul energeticii, precum şi pe site-ul web al dezvoltatorului proiectului respectiv, prevăzut la art.31⁵ alin.(13);

b) pentru fiecare proiect CE sau proiect IR este desemnată doar o autoritate sau o instituţie publică în calitate de punct unic de contact pentru dezvoltatorul proiectului respectiv în procesul de luare a unei decizii exhaustive în raport cu un anumit proiect, care să faciliteze şi să coordoneze prezentarea tuturor documentelor şi a informaţiilor relevante.

(5) În cazul în care implementarea unui proiect CE sau a unui proiect IR implică luarea anumitor decizii atât în Republica Moldova, cât şi în una sau mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau în unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează, în caz de necesitate, cu autorităţile competente responsabile de facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din statele respective şi întreprinde măsurile necesare în vederea cooperării şi a coordonării eficiente şi eficace în legătură cu procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR. Organul central de specialitate în domeniul energeticii ia toate măsurile necesare pentru a asigura, în măsura posibilităţilor, aplicarea de proceduri comune, în special cu privire la evaluarea impactului asupra mediului.

(6) Pentru a asigura transparenţa activităţii şi informarea publicului larg cu privire la prevederile cadrului normativ aplicabil în procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează şi publică pe site-ul său web oficial un ghid care să conţină informaţii cu privire la:

a) actele normative pe care se bazează deciziile şi actele permisive corespunzătoare, pe categorii de proiecte CE sau de proiecte IR relevante, inclusiv actele normative din domeniul mediului;

b) lista actelor permisive necesare pentru proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele CE sau de proiectele IR;

c) numele şi datele de contact ale persoanelor responsabile din cadrul organului central de specialitate în domeniul energeticii, precum şi ale persoanelor responsabile din cadrul autorităţilor vizate şi al altor autorităţi, entităţi interesate;

d) fluxul de lucru, cu specificarea fiecărei etape a procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, incluzând un calendar estimativ al etapelor şi descrierea procesului decizional, pe categorii de proiecte CE sau de proiecte IR relevante;

e) domeniile de aplicare, structura şi nivelul de detaliere a documentelor care trebuie să fie prezentate concomitent cu cererea de luare a deciziilor, inclusiv o listă de verificare;

f) etapele procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR şi modul în care publicul larg poate participa la proces;

g) modalitatea prin care organul central de specialitate în domeniul energeticii, alte autorităţi vizate şi dezvoltatorul proiectului demonstrează că opiniile exprimate în cadrul consultărilor publice au fost luate în considerare, de exemplu prin indicarea modificărilor aduse locaţiei şi concepţiei proiectului sau prin indicarea motivelor pentru care opiniile respective nu au fost reţinute;

h) în măsura posibilităţilor, traducerile conţinutului ghidului în cauză în toate limbile părţilor contractante ale Comunităţii Energetice învecinate, care urmează să fie realizate în coordonare cu părţile contractante ale Comunităţii Energetice învecinate relevante.

(7) Organul central de specialitate în domeniul energeticii cooperează şi, după caz, identifică opţiuni de colaborare cu autorităţile competente responsabile de facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR ale altor părţi contractante ale Comunităţii Energetice, ale statelor membre ale Uniunii Europene, în vederea realizării schimbului de bune practici şi a facilitării procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, în special în contextul elaborării ghidului prevăzut la alin.(6).

(8) La solicitarea Secretariatului Comunităţii Energetice, organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă acestuia informaţiile necesare pentru elaborarea şi publicarea raportului privind implementarea proiectelor CE. Informaţiile respective pot include evaluarea cu privire la:

1) progresele înregistrate în ceea ce priveşte planificarea, dezvoltarea, construirea şi punerea în funcţiune a obiectelor vizate de proiectele CE, precum şi, după caz, informaţii privind întârzierile în implementare şi alte dificultăţi întâmpinate;

2) mijloacele alocate şi vărsate de Uniunea Europeană pentru proiectele CE implementate în Republica Moldova;

3) progresele realizate în ceea ce priveşte integrarea surselor regenerabile de energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin planificarea, dezvoltarea, construirea şi punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele CE;

4) în sectorul electroenergetic şi cel al gazelor din surse regenerabile sau obţinute cu emisii scăzute de carbon, inclusiv al hidrogenului, evoluţia nivelului de interconectare cu părţile contractante ale Comunităţii Energetice, evoluţia preţurilor la energie, precum şi cu privire la numărul de avarii de sistem din reţea, cauzele acestora şi costurile economice aferente;

5) procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR şi participarea publicului larg, în special privind:

a) durata totală, medie şi maximă, a procesului de autorizare pentru proiectele CE, inclusiv durata fiecărei faze a etapei prealabile, în comparaţie cu calendarul procesului în cauză stabilit în conformitate cu art.31⁴;

b) nivelul de opoziţie întâmpinată de proiectele CE, în special numărul de obiecţii înaintate în formă scrisă pe durata consultărilor publice, precum şi numărul de acţiuni în justiţie;

c) bunele practici şi practicile inovatoare privind participarea părţilor implicate;

d) bunele practici şi practicile inovatoare privind atenuarea impactului asupra mediului, inclusiv adaptarea la schimbările climatice, pe durata procesului de autorizare şi a implementării proiectului;

e) eficacitatea modului de facilitare şi coordonare a procesului de emitere a actelor permisive de mai multe autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale;

6) tratamentul de reglementare, în special:

a) numărul de proiecte CE în raport cu care au fost adoptate decizii privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie, astfel cum este prevăzut la art.31⁷;

b) numărul şi tipul de proiecte CE care au primit stimulente, astfel cum este prevăzut la art.31⁸;

7) eficacitatea aplicării prevederilor capitolului VII¹ în ceea ce priveşte contribuţia la realizarea obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050."

7. La articolul 7² alineatul (5), cuvintele "statele părţi" se substituie cu cuvintele "părţile contractante".

8. La articolul 10 alineatul (12), litera e) va avea următorul cuprins:

"e) rămânere definitivă a actului de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate, prin care s-a constatat: existenţa unei diferenţe substanţiale între veniturile obţinute, cheltuielile realizate şi averea dobândită; emiterea/adoptarea de către directorul respectiv a actelor/actului administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese; nesoluţionarea stării de incompatibilitate a funcţiei, nerespectarea restricţiilor şi limitărilor – şi s-a dispus încetarea mandatului în conformitate cu Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi/sau în conformitate cu art.9 alin.(2) şi (3) din prezenta lege."

9. La articolul 11 alineatul (3), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

"a) pentru energia electrică – din venitul din vânzări al titularului de licenţă pentru producerea energiei electrice, al titularului de licenţă pentru operarea pieţei energiei electrice, al titularului de licenţă pentru transportul energiei electrice, al titularului de licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, al titularului de licenţă pentru distribuţia energiei electrice, al titularului de licenţă pentru furnizarea energiei electrice, al titularului de licenţă pentru tradingul cu energie electrică, al titularului de licenţă pentru agregare, precum şi al titularului de licenţă pentru stocarea energiei;

b) pentru gazele naturale – din venitul din vânzări al titularului de licenţă pentru producerea gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru transportul gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru distribuţia gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru stocarea gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru tradingul de gaze naturale, al titularului de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru vânzarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la staţiile de alimentare, precum şi din venitul din vânzări ale gazelor naturale al entităţii de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene;".

10. Articolul 12:

la alineatul (1) litera a), textul "Legea nr.451/2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător," se exclude;

la alineatul (5), cuvintele "din ţările părţi ale Comunităţii Energetice" se substituie cu cuvintele "ale părţilor contractante ale Comunităţii Energetice";

articolul se completează cu alineatele (5¹) şi (5²) cu următorul cuprins:

"(5¹) Agenţia desemnează unul sau mai mulţi reprezentanţi pentru participarea în cadrul grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE, prevăzute la art.31¹. Participarea Agenţiei în cadrul grupurilor respective nu trebuie să afecteze îndeplinirea obiectivelor şi obligaţiilor care îi revin în rolul său de autoritate de reglementare şi monitorizare a activităţilor în sectorul electroenergetic şi în sectorul gazelor naturale prevăzute de prezenta lege, în special de capitolul VII¹, precum şi de Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, în special de art.8, 9, 132, 142 şi 144, şi de Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, în special de art.7, 100, 109 şi 111.

(5²) Pentru proiectele care ţin de domeniile sale de competenţă, Agenţia şi, în caz de necesitate, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, în măsura posibilităţilor şi în contextul cooperării prevăzute de alin.(5) din prezentul articol, de art.8 alin.(1) lit.q) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, precum şi de art.8 alin.(4) şi art.12 alin.(1) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, verifică aplicarea uniformă a criteriilor şi a metodologiei de efectuare a analizei cost-beneficiu şi evaluează relevanţa transfrontalieră a acestora, iar rezultatele evaluării le prezintă grupului regional corespunzător al Comunităţii Energetice."

alineatul (7) se completează cu următorul enunţ: "Totodată, câte o copie a raportului se remite, pentru informare, Secretariatului Comunităţii Energetice şi Comitetului de Reglementare al Comunităţii Energetice."

11. La articolul 13 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:

"i) aplică sancţiuni financiare în mărimea şi în cazurile stabilite la art.146–148 din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, la art.113–113² din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, la art.45² din Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, precum şi la art.29 alin.(3) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cu respectarea procedurii stabilite la art.20 din prezenta lege;".

12. Articolul 14:

la alineatul (1):

litera i) va avea următorul cuprins:

"i) participă la examinarea circumstanţelor şi cauzelor avariilor la centralele electrice şi termice sau la reţelele electrice şi termice, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita şi de a obţine informaţii aferente cazului examinat;"

alineatul se completează cu literele i¹)–i⁴) cu următorul cuprins:

"i¹) participă la examinarea circumstanţelor şi cauzelor electrocutărilor şi şocurilor electrice, precum şi a exploziilor la centralele electrice şi termice, reţelele electrice şi termice sau la instalaţiile electrice şi termice, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita şi de a obţine informaţii aferente cazului examinat;

i²) participă la examinarea circumstanţelor şi cauzelor incendiilor provocate de instalaţiile electrice ale instituţiilor de învăţământ, inclusiv de învăţământ preşcolar, ale instituţiilor medicale, ale azilurilor de bătrâni şi ale orfelinatelor, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita şi de a obţine informaţii aferente cazului examinat;

i³) participă la examinarea incendiilor provocate de instalaţiile electrice, altele decât cele indicate la lit.i²), la solicitarea proprietarilor instalaţiilor respective, cu dreptul de a solicita şi a obţine informaţii aferente cazului examinat;

i⁴) în cazul incendiilor provocate de centralele electrice şi termice sau de reţelele electrice şi termice, participă la examinarea circumstanţelor şi cauzelor acestora, la sesizarea organelor competente, cu dreptul de a solicita şi de a obţine informaţii aferente cazului examinat;"

literele l) şi m) vor avea următorul cuprins;

"l) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage autorizaţiile de electrician autorizat, eliberează copii şi duplicate ale acestora, în conformitate cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi cu legile sectoriale;

m) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage autorizaţiile cu privire la laboratoarele electrotehnice, eliberează copii şi duplicate ale acestora, în conformitate cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi cu legile sectoriale;"

alineatul se completează cu litera m¹) cu următorul cuprins:

"m¹) monitorizează şi controlează, în modul şi în limitele prevăzute de prezenta lege, respectarea de către titularii autorizaţiilor prevăzute la lit.l) şi m) a condiţiilor stabilite pentru desfăşurarea activităţilor autorizate prin prezenta lege şi documentele normativ-tehnice în domeniu;"

litera p) va avea următorul cuprins:

"p) constată contravenţii, examinează cauze contravenţionale şi aplică sancţiuni, în conformitate cu prevederile Codului contravenţional nr.218/2008;"

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

"(4) Agenţia efectuează controale tehnice, planificate sau inopinate, la centralele, reţelele şi instalaţiile electrice şi termice în conformitate cu art.15 şi cu Regulamentul cu privire la efectuarea controalelor tehnice, elaborat şi aprobat de către aceasta. Planificarea controalelor tehnice se efectuează conform prevederilor Metodologiei de evaluare a criteriilor de risc pentru realizarea controalelor tehnice ale instalaţiilor, centralelor sau reţelelor electrice, elaborată şi aprobată de către Agenţie."

13. La articolul 16:

alineatele (6¹) şi (10) vor avea următorul cuprins:

"(6¹) În cazul situaţiilor excepţionale în sectoarele energeticii sau al crizelor de energie electrică, constatate în modul stabilit de lege, inclusiv în cazul modificării semnificative a costurilor de achiziţionare a energiei, precum şi în cazul unor subiecte ce ţin de interesul economic naţional sau de interesul legitim al consumatorilor finali ori al participanţilor la pieţele de energie, proiectele de hotărâri şi proiectele de decizii pot fi supuse elaborării şi adoptării/emiterii în regim de urgenţă, cu derogare de la prevederile prezentului articol şi de la cerinţele privind transparenţa în procesul decizional stabilite de Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional şi de Codul administrativ nr.116/2018. Argumentarea necesităţii adoptării hotărârii/emiterii deciziei în regim de urgenţă se aduce la cunoştinţa publicului larg în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării/emiterii actului respectiv, prin publicarea acesteia pe site-ul web oficial al Agenţiei şi/sau prin difuzare în mass-media."

"(10) În hotărârile Agenţiei privind aprobarea costurilor de bază, a preţurilor şi a tarifelor reglementate, a altor componente ale tarifelor, a planurilor de dezvoltare, a planurilor de investiţii, a investiţiilor realizate de titularii de licenţe, precum şi în hotărârile Agenţiei privind aprobarea consumurilor tehnologice şi a pierderilor normative în reţele trebuie să fie indicat temeiul legal al aprobării acestora. Prin derogare de la prevederile art.118 alin.(3) din Codul administrativ nr.116/2018, în cazul neadmiterii în scopuri tarifare a unor cheltuieli, investiţii, consumuri tehnologice şi pierderi în reţele, altor componente nejustificate, motivarea Agenţiei este prezentată titularului de licenţă în scrisoarea de însoţire a hotărârii respective. Hotărârile şi deciziile Agenţiei sunt supuse controlului judecătoresc în modul stabilit de Codul administrativ nr.116/2018. Hotărârile şi deciziile Agenţiei sunt executorii de la data adoptării/emiterii sau, după caz, de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ori de la data indicată în textul actului adoptat/emis şi produc efecte juridice obligatorii până la survenirea uneia dintre situaţiile stabilite în cartea a doua titlul III capitolul IV din Codul administrativ nr.116/2018 sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti executorii contrare, ca urmare a utilizării unei căi de atac. Suspendarea hotărârilor şi deciziilor Agenţiei poate avea loc fie din iniţiativa Agenţiei, în condiţiile prevăzute în cartea a doua titlul VII capitolul I din Codul administrativ nr.116/2018, fie prin încheiere judecătorească, emisă în raport cu solicitantul, în conformitate cu prevederile aceluiaşi cod."

la alineatul (12), textul "Legea nr.982/2000 privind accesul la informaţie" se substituie cu textul "Legea nr.148/2023 privind accesul la informaţiile de interes public".

14. La articolul 17, în denumirea articolului, cuvintele "şi înregistrarea de stat" se exclud.

15. Articolul 18 se abrogă.

16. Articolul 19:

la alineatul (1), cuvintele "în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie" se substituie cu cuvintele "în alte acte normative care reglementează sectoarele energeticii, inclusiv în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie";

la alineatul (2), textul "ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie" se substituie cu textul "ale altor acte normative care reglementează sectoarele energeticii, inclusiv ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie".

17. La articolul 20:

alineatul (10) va avea următorul cuprins:

"(10) Întreprinderea energetică este în drept să achite jumătate din suma sancţiunii respective dacă o achită în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţă a hotărârii Consiliului de administraţie cu privire la aplicarea sancţiunii. În acest caz, se consideră că hotărârea cu privire la aplicarea sancţiunii este executată integral, cu excepţia cazului în care hotărârea de aplicare a sancţiunii a fost contestată în termenele şi condiţiile Codului administrativ nr.116/2018."

la alineatul (12), textul "este de un an de la data constatării acesteia, fără a depăşi însă 3 ani de la săvârşirea încălcării" se substituie cu textul "este de 3 ani de la data săvârşirii încălcării".

18. La articolul 21 alineatul (8), primul enunţ va avea următorul cuprins:

"Operatorii de sistem, distribuitorii de energie termică au drept de acces la terenurile terţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţii, de exploatare, de întreţinere, de reabilitare, de modernizare, inclusiv de retehnologizare, a obiectelor energetice, în condiţiile stabilite în legile sectoriale."

19. La articolul 24:

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

"(6) Procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare la consumatorii noncasnici se efectuează în condiţiile stabilite de legile sectoriale."

articolul se completează cu alineatul (6¹) cu următorul cuprins:

"(6¹) Cheltuielile aferente procurării, instalării, sigilării, verificării metrologice, întreţinerii, reparării şi înlocuirii echipamentelor de măsurare instalate de către distribuitorii de energie termică în cadrul proiectelor finanţate prin acordarea asistenţei externe, inclusiv în condiţiile art.6² alin.(1) din Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, sunt suportate de către distribuitorii de energie termică."

20. La articolul 25 alineatul (1), textul "Legii nr.412/2004 cu privire la statistica oficială" se substituie cu textul "Legii nr.93/2017 cu privire la statistica oficială".

21. Articolul 27 se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

,,(2¹) Lucrările în zona de protecţie a liniei electrice ce aparţine producătorului sau consumatorului noncasnic se efectuează de către persoane fizice şi juridice, după coordonarea şi cu acordul producătorului sau al consumatorului noncasnic."

22. Capitolul VII¹ va avea următorul cuprins:

"Capitolul VII¹

PROIECTELE CE ŞI PROIECTELE IR

Articolul 31¹. Proiectele CE şi proiectele IR. Principii generale

(1) Lista proiectelor CE se adoptă de către Consiliul Ministerial al Comunităţii Energetice în conformitate cu Titlul II al Tratatului Comunităţii Energetice, la fiecare doi ani, în baza listelor preliminare ale proiectelor CE aprobate de organele decizionale ale grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE.

(2) În conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, grupurile regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE aprobă propriile regulamente de procedură, care reglementează inclusiv metoda de evaluare a proiectelor CE, criteriile de stabilire a priorităţilor şi mecanismul de clasificare a proiectelor, în scopul elaborării listei preliminare prevăzute de prezentul alineat. Organul central de specialitate în domeniul energeticii, Agenţia şi operatorii sistemelor de transport din sectorul electroenergetic şi al gazelor naturale desemnează unul sau mai mulţi reprezentanţi pentru participarea în cadrul grupurilor respective.

(3) Organele decizionale ale grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE adoptă listele preliminare ale proiectelor CE, elaborate în conformitate cu procesul stabilit de cadrul normativ al Comunităţii Energetice, în funcţie de contribuţia fiecărui proiect la implementarea coridoarelor prioritare şi a domeniilor tematice prioritare privind infrastructura energetică, prevăzute în anexa nr.1, şi în funcţie de îndeplinirea criteriilor prevăzute la art.31².

(4) La stabilirea listei proiectelor CE prin unificarea listelor preliminare prevăzute la alin.(3), Consiliul Ministerial al Comunităţii Energetice, ţinând cont, în mod corespunzător, de deliberările grupurilor:

a) se asigură că sunt incluse numai proiectele care îndeplinesc criteriile prevăzute la art.31²;

b) asigură coerenţa transregională, având în vedere opinia Comitetului de Reglementare al Comunităţii Energetice, formulată în condiţiile prevăzute de cadrul normativ al Comunităţii Energetice;

c) ia în considerare avizele părţilor contractante ale Comunităţii Energetice, care, deşi proiectul propus nu se implementează pe teritoriul acestora, ar putea fi afectate de proiectul în cauză printr-un impact net pozitiv sau printr-un potenţial efect semnificativ, inclusiv asupra mediului ori asupra funcţionării infrastructurii energetice, şi care transmit grupului respectiv un aviz în care îşi expun opinia;

d) are ca obiectiv înscrierea unui număr total gestionabil de proiecte pe lista proiectelor CE.

(5) Proiectele CE şi proiectele IR care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) din anexa nr.2 se prezintă în vederea includerii acestora în planurile regionale de investiţii prevăzute la art.55 alin.(3) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, în planurile de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, precum şi în alte planuri naţionale de infrastructură, după caz. În cadrul fiecăruia dintre planurile menţionate, proiectele CE şi proiectele IR respective au statut de proiecte de cel mai înalt nivel de prioritate, infrastructura energetică vizată de proiectele în cauză se consideră de importanţă strategică pentru Republica Moldova, care serveşte interesului economic naţional, iar lucrările aferente pot fi declarate lucrări de utilitate publică de interes naţional. Prevederile prezentului alineat nu se aplică proiectelor concurente şi proiectelor care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art.31⁶, precum şi proiectelor IR.

(6) Proiectele CE şi proiectele IR care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) din anexa nr.2 şi care sunt proiecte concurente sau sunt proiecte care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art.31⁶, pot fi incluse în planurile regionale de investiţii prevăzute la art.55 alin.(3) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, în planurile de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani şi în alte planuri naţionale de infrastructură, după caz, ca proiecte luate în considerare.

(7) Dezvoltatorul unui proiect, potenţial proiect CE sau potenţial proiect IR, care preconizează ca proiectul în cauză să fie recunoscut prin decizia Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice ca fiind proiect CE sau să fie recunoscut ca proiect IR, trebuie să prezinte grupului regional al Comunităţii Energetice pentru proiectele CE sau, respectiv, grupului regional din cadrul Uniunii Europene o cerere privind includerea proiectului în lista corespunzătoare, care să cuprindă:

a) evaluarea proiectului respectiv din punctul de vedere al contribuţiei proiectului în cauză la realizarea obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050, în cazul unui potenţial proiect CE, sau a priorităţilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potenţial proiect IR;

b) referinţa la categoria relevantă de infrastructură energetică a potenţialului proiect CE sau proiect IR, astfel cum este stabilită în anexa nr.2;

c) analiza respectării criteriilor relevante prevăzute la art.31² şi în anexa nr.3 şi/sau a altor criterii şi condiţii stabilite la nivelul Comunităţii Energetice, în cazul unui potenţial proiect CE, şi/sau a criteriilor şi condiţiilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potenţial proiect IR;

d) în cazul unui potenţial proiect CE sau al unui potenţial proiect IR, care este suficient de avansat, analiza cost-beneficiu specifică proiectului respectiv, efectuată în conformitate cu metodologiile relevante prevăzute la art.31⁶ alin.(1), pentru un potenţial proiect CE, sau în conformitate cu metodologiile relevante stabilite la nivelul Uniunii Europene, pentru un potenţial proiect IR;

e) alte informaţii şi documente relevante pentru evaluarea unui potenţial proiect CE sau a unui potenţial proiect IR de către grupul corespunzător din cadrul Comunităţii Energetice sau din cadrul Uniunii Europene;

f) pentru proiectele IR, avizele guvernelor ţărilor afectate, în mod direct, prin care acestea îşi exprimă sprijinul pentru proiect sau alte acorduri fără caracter juridic obligatoriu.

(8) În conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, toţi destinatarii informaţiilor care constituie secret comercial asigură confidenţialitatea acestora.

Articolul 31². Criteriile pentru evaluarea proiectelor CE şi a proiectelor IR

(1) Un proiect CE trebuie să corespundă, cumulativ, următoarelor criterii generale:

1) proiectul se încadrează în cel puţin unul dintre coridoarele prioritare şi regiunile de interconectare prioritare privind infrastructura energetică prevăzute în anexa nr.1;

2) potenţialele beneficii generale ale proiectului, evaluate în conformitate cu criteriile specifice relevante de la alin.(2), depăşesc costurile acestuia, inclusiv pe termen lung;

3) proiectul corespunde oricăror dintre următoarele criterii:

a) implică cel puţin două părţi contractante ale Comunităţii Energetice, traversând, în mod direct sau indirect, prin interconectare cu o ţară terţă, frontiera dintre două sau mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice;

b) este situat pe teritoriul unei părţi contractante a Comunităţii Energetice, fie terestru, fie offshore, inclusiv pe insule, şi are un impact transfrontalier semnificativ conform pct.1 din anexa nr.3.

(2) În cazul proiectelor CE, care se încadrează în categorii distincte de infrastructură energetică, se aplică următoarele criterii specifice:

1) pentru proiectele de transport, distribuţie şi stocare a energiei electrice care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin integrarea energiei din surse regenerabile în reţeaua electrică, prin transportul sau distribuţia energiei electrice din surse regenerabile către principalele centre de consum şi situri de stocare, şi, după caz, la limitarea reducerii forţate a producerii de energie electrică şi, de asemenea, contribuie la cel puţin unul dintre următoarele criterii specifice:

a) integrarea pieţelor de energie, inclusiv prin eliminarea izolării energetice a cel puţin unei părţi contractante a Comunităţii Energetice, şi reducerea blocajelor în infrastructura energetică, concurenţă, interoperabilitate şi flexibilitatea sistemului;

b) securitatea aprovizionării, inclusiv prin interoperabilitate, flexibilitatea sistemului, securitate cibernetică, conexiuni adecvate şi operarea sigură şi fiabilă a sistemului;

2) pentru proiectele de reţele electrice inteligente care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.1 lit.e) din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin integrarea energiei electrice din surse regenerabile în reţeaua electrică şi, de asemenea, contribuie la cel puţin două dintre următoarele criterii specifice:

a) securitatea aprovizionării, inclusiv prin eficienţa şi interoperabilitatea în exploatarea zilnică a reţelei electrice la transportul şi distribuţia energiei electrice, evitarea congestiilor, precum şi integrarea şi implicarea utilizatorilor de sistem;

b) integrarea pieţelor de energie, inclusiv prin exploatarea eficientă a sistemului şi utilizarea interconexiunilor;

c) siguranţa reţelei, flexibilitatea şi calitatea furnizării, inclusiv prin adoptarea la scară largă a inovării în ceea ce priveşte echilibrarea, pieţele de flexibilităţi, securitatea cibernetică, monitorizarea, controlul sistemului şi corectarea erorilor;

d) integrarea inteligentă a sectorului fie în sistemul energetic, prin conectarea diferitor purtători de energie şi sectoare, fie într-un mod mai amplu, favorizând sinergiile şi coordonarea dintre sectoarele energeticii, sectorul transporturilor şi sectorul telecomunicaţiilor;

3) în ceea ce priveşte proiectele privind transportul şi stocarea dioxidului de carbon care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.5 din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon în instalaţiile industriale conectate, şi, de asemenea, contribuie la toate criteriile specifice următoare:

a) evitarea emisiilor de dioxid de carbon, menţinându-se, totodată, securitatea aprovizionării;

b) sporirea rezilienţei şi a siguranţei transportului şi a stocării dioxidului de carbon;

c) utilizarea eficientă a resurselor, prin conectarea de surse multiple de dioxid de carbon şi situri de stocare, prin infrastructuri comune şi reducerea la minimum a presiunii asupra mediului şi a riscurilor la adresa mediului;

4) pentru proiectele privind hidrogenul care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.3 din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin intensificarea utilizării hidrogenului din surse regenerabile sau a hidrogenului produs cu emisii scăzute de carbon, punându-se accent pe hidrogenul din surse regenerabile, în special în aplicaţiile finale, precum sunt sectoarele în care reducerea este dificilă, în care nu sunt fezabile soluţiile mai eficiente energetic, şi prin sprijinirea generării de energie din surse regenerabile variabile, oferind flexibilitate, soluţii de stocare, sau ambele, şi, de asemenea, contribuie, în mod semnificativ, la cel puţin unul dintre următoarele criterii specifice:

a) integrarea pieţelor de energie, inclusiv prin conectarea reţelelor de hidrogen existente sau emergente ale părţilor contractante ale Comunităţii Energetice sau să contribuie, în alt mod, la crearea unei reţele pentru transportul şi stocarea hidrogenului la nivelul Comunităţii Energetice şi să asigure interoperabilitatea sistemelor conectate;

b) securitatea furnizării şi flexibilitatea, inclusiv prin conexiuni adecvate şi prin facilitarea exploatării sigure şi fiabile a sistemului;

c) concurenţa, inclusiv prin permiterea accesului la multiple surse de aprovizionare şi la multipli utilizatori de sistem, în mod transparent şi nediscriminatoriu;

5) în cazul electrolizoarelor care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.4 din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la toate criteriile specifice următoare:

a) durabilitate, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi prin intensificarea utilizării hidrogenului din surse regenerabile sau a celui produs cu emisii scăzute de carbon, în special din surse regenerabile, precum şi a combustibililor sintetici de aceeaşi origine;

b) siguranţa alimentării, inclusiv prin contribuţia la exploatarea sigură, eficientă şi fiabilă a sistemului sau prin oferirea de soluţii de stocare şi/sau de flexibilitate, precum sunt răspunsul părţii de consum şi serviciile de echilibrare;

c) susţinerea serviciilor de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil şi stocarea, facilitând integrarea inteligentă a sectorului energetic prin crearea de legături cu alţi purtători de energie şi cu alte sectoare;

6) pentru proiectele de reţele inteligente de gaze naturale care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.2 din anexa nr.2, proiectul contribuie, în mod semnificativ, la durabilitate, prin asigurarea integrării unei game largi de gaze cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a celor din surse regenerabile, inclusiv în cazul în care sunt de origine locală, precum sunt biometanul şi hidrogenul din surse regenerabile, în sisteme de transport, de distribuţie sau de stocare de gaze naturale, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, şi, de asemenea, contribuie, în mod semnificativ, la cel puţin unul dintre următoarele criterii specifice:

a) siguranţa reţelei şi calitatea furnizării, prin îmbunătăţirea eficienţei şi interoperabilităţii la exploatarea zilnică a sistemelor de transport, de distribuţie sau de stocare de gaze, inter alia, prin abordarea provocărilor generate de injectarea de gaze de calitate diferită;

b) funcţionarea pieţei gazelor naturale şi serviciile prestate consumatorilor;

c) facilitarea integrării inteligente a sectorului energetic prin crearea de legături cu alţi purtători de energie şi sectoare energetice şi facilitarea consumului dispecerizabil.

(3) Criteriile stabilite la alin.(2) din prezentul articol pentru proiectele care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr.2 se evaluează în conformitate cu indicatorii prevăzuţi la pct.2–7 din anexa nr.3.

(4) Un proiect IR trebuie să corespundă, cumulativ, următoarelor criterii generale:

1) proiectul contribuie, în mod semnificativ, la obiectivele menţionate la art.2 alin.(2) lit.e¹) şi la obiectivele corespunzătoare ale Uniunii Europene, în special prin faptul că nu obstrucţionează capacitatea Republicii Moldova de a elimina treptat activele de generare pe bază de combustibili fosili pentru consumul său intern, precum şi la durabilitate, inclusiv prin integrarea energiei din surse regenerabile în reţea şi prin transportul şi distribuţia energiei din surse regenerabile către principalele centre de consum şi situri de stocare;

2) potenţialele beneficii generale ale proiectului la nivelul Uniunii Europene, evaluate în conformitate cu criteriile specifice relevante de la alin.(2), depăşesc costurile acestuia în cadrul Uniunii Europene, inclusiv pe termen lung;

3) proiectul este situat pe teritoriul a cel puţin unui stat membru al Uniunii Europene şi a cel puţin unei ţări terţe şi are un impact transfrontalier semnificativ, astfel cum este prevăzut la pct.8 din anexa nr.3;

4) în ceea ce priveşte partea situată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, proiectul este realizat în conformitate cu legislaţia corespunzătoare, în cazul în care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 şi 3 din anexa nr.2;

5) ţara terţă sau ţările terţe implicate prezintă un nivel înalt de convergenţă a cadrului de politici şi sunt demonstrate mecanisme de asigurare a respectării legii pentru a sprijini obiectivele de politică ale Uniunii Europene, în special pentru a asigura:

a) o piaţă internă de energie care funcţionează bine;

b) securitatea aprovizionării bazată, inter alia, pe surse diverse, cooperare şi solidaritate;

c) un sistem energetic, inclusiv în ceea ce priveşte producţia, transportul şi distribuţia, care se află în curs de realizare a obiectivului privind neutralitatea climatică, în conformitate cu Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr.78/2017, şi cu obiectivele Uniunii Europene privind energia şi clima pentru 2030 şi obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050, în special prin evitarea relocării emisiilor de dioxid de carbon;

6) ţara terţă sau ţările terţe implicate sprijină statutul de proiect prioritar al proiectului respectiv, astfel cum este stabilit la art.31³, şi se angajează să respecte un calendar similar pentru implementarea accelerată a acestuia, precum şi alte măsuri de sprijin privind politicile şi reglementările aplicabile proiectelor IR;

7) în ceea ce priveşte proiectele de stocare a dioxidului de carbon care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.5 lit.c) din anexa nr.2, proiectul este necesar pentru a permite transportul transfrontalier şi stocarea dioxidului de carbon. Totodată, ţara terţă în care este situat proiectul dispune de un cadru juridic adecvat, bazat pe mecanisme de asigurare a aplicării eficiente a legii, pentru a asigura că standardele şi garanţiile se aplică proiectului prevenind orice relocări ale emisiilor de dioxid de carbon, iar în ceea ce priveşte clima, sănătatea umană şi ecosistemele, precum şi siguranţa şi eficacitatea stocării permanente a dioxidului de carbon, sunt cel puţin la acelaşi nivel cu cele prevăzute de legislaţia Uniunii Europene.

(5) Rapoartele privind scenariile comune elaborate de Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei Electrice (în continuare – ENTSO-E) şi de Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Gazelor Naturale (în continuare – ENTSO-G) se iau în considerare pentru evaluarea proiectelor CE care se încadrează în categoriile prevăzute la pct.1 lit.a), b) şi d) şi la pct.3 din anexa nr.2.

Articolul 31³. Statutul de proiecte prioritare al proiectelor CE şi al proiectelor IR

(1) Prin efectul prezentei legi, odată cu includerea în lista proiectelor CE şi, respectiv, în lista Uniunii Europene, proiectele CE şi proiectele IR au statut de proiecte de importanţă naţională majoră, obiectele vizate de acestea se consideră obiecte de importanţă strategică pentru Republica Moldova, care servesc interesului economic naţional, iar lucrările aferente pot fi declarate lucrări de utilitate publică de interes naţional.

(2) În cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, inclusiv în legătură cu emiterea actelor permisive de mediu necesare, precum şi în cadrul procedurilor aferente amenajării teritoriului, proiectele CE şi proiectele IR beneficiază de statutul de proiecte prioritare. Procesul de autorizare al proiectelor CE sau IR se desfăşoară în conformitate cu principiile stabilite de prezentul capitol, care au drept scop coordonarea şi integrarea procedurilor prevăzute de legislaţie pentru emiterea actelor permisive, fără a genera etape suplimentare de autorizare.

(3) Pentru a asigura examinarea actelor în regim de prioritate în cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE şi IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii, în conformitate cu atribuţiile prevăzute la art.5¹ alin.(2), iniţiază crearea unui grup de lucru la nivel de Guvern, la care participă persoanele responsabile din cadrul tuturor autorităţilor vizate. În cadrul grupului în cauză, organul central de specialitate în domeniul energeticii stabileşte, prin cooperare cu dezvoltatorul proiectului respectiv şi după consultarea autorităţilor vizate, calendarul procesului de autorizare pentru fiecare proiect CE sau proiect IR, în care să fie indicate termenele de luare a deciziilor privind emiterea actelor permisive de către fiecare dintre autorităţile vizate.

(4) Organul central de specialitate în domeniul energeticii monitorizează respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR. În cazul în care autoritatea vizată estimează că decizia privind emiterea unui act permisiv nu va fi luată în termenul stabilit în calendarul respectiv, aceasta informează, fără întârziere, organul central de specialitate în domeniul energeticii, cu indicarea cauzelor întârzierii, inclusiv în situaţia în care dosarul depus de dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este incomplet, iar dezvoltatorului proiectului respectiv i-a fost solicitată prezentarea informaţiilor suplimentare pentru clarificarea anumitor circumstanţe în conformitate cu actele normative aplicabile. Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, în caz de necesitate, asistenţă dezvoltatorului proiectului, precum şi autorităţilor vizate, pentru a soluţiona problemele identificate. În măsura în care soluţionarea acestora necesită timp suplimentar, organul central de specialitate în domeniul energeticii ajustează, după consultarea dezvoltatorului proiectului, calendarul procesului de autorizare a proiectului respectiv şi, după caz, prelungeşte termenul procesului de autorizare a proiectului respectiv, fără a depăşi termenele maxime stabilite la art.31⁴ alin.(1) şi (2).

(5) Pentru a asigura gestionarea eficientă a dosarelor de candidatură aferente proiectelor CE şi proiectelor IR, dezvoltatorii proiectelor respective, organul central de specialitate în domeniul energeticii, precum şi autorităţile vizate se asigură că dosarele aferente proiectelor CE şi proiectelor IR sunt tratate cu celeritate maximă.

(6) Includerea unui proiect CE sau a unui proiect IR în lista proiectelor CE sau, respectiv, în lista proiectelor IR constituie recunoaşterea necesităţii acestuia din perspectiva politicii energetice şi climatice, în contextul oricărei decizii luate în cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, fără a aduce atingere amplasamentului exact, traseului sau tehnologiei prevăzute de proiect. Prevederile prezentului alineat nu se aplică proiectelor concurente şi proiectelor care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art.31⁶.

(7) Soluţionarea eventualelor neînţelegeri sau litigii aferente proiectelor CE şi proiectelor IR, atât pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere sau arbitraj, cât şi de către instanţele de judecată, inclusiv în cadrul exercitării căilor de atac, se consideră urgentă, iar examinarea acestora se realizează în regim de prioritate. Părţile implicate au obligaţia de a depune toată diligenţa necesară pentru a asigura soluţionarea promptă a acestora.

(8) Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu evaluează, ţinând cont de liniile directoare ale Comisiei Europene cu privire la raţionalizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele Uniunii Europene, aplicabile la nivelul Comunităţii Energetice, necesitatea adoptării unor măsuri de reglementare şi a unor măsuri fără caracter de reglementare, în vederea eficientizării procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi a asigurării aplicării lor coerente, şi informează Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la rezultatele evaluării respective. În funcţie de rezultatele evaluării în cauză, organul central de specialitate indicat, în comun cu organul central de specialitate în domeniul energeticii, ia măsurile necesare fără caracter de reglementare sau elaborează amendamente la actele normative pentru a soluţiona problemele identificate. Amendamentele respective trebuie să fie în concordanţă cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

(9) În ceea ce priveşte impactul asupra mediului, luând în considerare integrarea în cadrul normativ al Comunităţii Energetice a actelor Uniunii Europene privind politica comunitară cu privire la domeniul apei, precum şi cu privire la conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, cu condiţia respectării cerinţelor aferente, includerea proiectelor transfrontaliere respective în lista proiectelor CE le conferă acestora caracter de proiecte de interes public major din perspectiva politicii energetice. Prevederile prezentului alineat nu se aplică proiectelor concurente şi proiectelor care nu sunt suficient de avansate pentru a permite efectuarea unei analize cost-beneficiu specifice proiectului respectiv, astfel cum este prevăzut la art.31⁶.

Articolul 31⁴. Organizarea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR

(1) Procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR se desfăşoară în două etape:

a) etapa prealabilă, care reprezintă intervalul de timp cuprins între data iniţierii procesului de autorizare a unui proiect CE sau a unui proiect IR, în modul prevăzut la alin.(6), şi data adoptării de către organul central de specialitate în domeniul energeticii a deciziei cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului respectiv, în conformitate cu alin.(12). Etapa prealabilă nu poate depăşi termenul de doi ani;

b) etapa de autorizare propriu-zisă, care reprezintă intervalul de timp cuprins între data adoptării de către organul central de specialitate în domeniul energeticii a deciziei cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului respectiv şi data emiterii ultimului act permisiv relevant pentru proiectul CE sau proiectul IR care face parte din setul de acte cuprins de decizia exhaustivă. Etapa de autorizare propriu-zisă nu poate depăşi termenul de 18 luni.

(2) Durata întregului proces de autorizare a unui proiect CE sau a unui proiect IR nu poate depăşi termenul de 42 de luni. Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, în caz necesitate, asistenţă dezvoltatorului proiectului şi autorităţilor vizate pentru ca actele permisive necesare să fie emise în termeni proximi. În cazul în care organul central de specialitate în domeniul energeticii estimează că cel puţin una dintre cele două etape ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR nu va fi finalizată în termenele stabilite la alin.(1), acesta poate prelungi termenele corespunzătoare, înainte de expirarea acestora, luând în considerare circumstanţele specifice ale proiectului CE sau proiectului IR concret. Organul central de specialitate în domeniul energeticii nu poate prelungi durata totală a celor două etape ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR cu mai mult de 9 luni decât în circumstanţe excepţionale.

(3) În cazul în care organul central de specialitate în domeniul energeticii decide, în conformitate cu alin.(2), prelungirea unor termene în cadrul procesului de autorizare a unui proiect CE, acesta informează grupul regional corespunzător al Comunităţii Energetice pentru proiectul CE şi îi prezintă măsurile întreprinse sau care urmează să fie întreprinse pentru a finaliza procesul de autorizare în termeni proximi. La solicitarea grupului respectiv, organul central de specialitate în domeniul energeticii îl informează periodic cu privire la progresele înregistrate în acest sens şi cauzele privind orice întârziere.

(4) Pentru a iniţia procesul de autorizare a unui proiect CE sau a unui proiect IR, dezvoltatorul proiectului în cauză expediază organului central de specialitate în domeniul energeticii, în formă de document electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, sau în formă de document pe suport de hârtie, semnat de către administratorul dezvoltatorului proiectului respectiv, notificarea cu privire la iniţierea procesului de autorizare a proiectului respectiv, la care anexează descrierea detaliată a proiectului, indicând documentele de care dispune pentru emiterea actelor permisive necesare implementării proiectului CE sau a proiectului IR.

(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază notificarea şi documentele prevăzute la alin.(4) tuturor autorităţilor vizate, care îl informează, în termen de două luni de la data recepţionării notificării, dacă dezvoltatorul proiectului respectiv deţine toate documentele necesare pentru emiterea actelor permisive corespunzătoare, indicând lista actelor suplimentare ce trebuie prezentate de dezvoltatorul proiectului în conformitate cu actele normative aplicabile. Organul central de specialitate în domeniul energeticii şi autorităţile vizate iau în considerare, în procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, orice studii valabile efectuate şi permise sau autorizaţii emise pentru un anumit proiect CE sau proiect IR, înainte ca, în raport cu proiectul respectiv, să fie iniţiat procesul de autorizare conform prezentului articol, şi nu solicită efectuarea repetată a studiilor şi emiterea repetată a permiselor sau a autorizaţiilor respective.

(6) În termen de cel mult 3 luni de la recepţionarea notificării expediate de dezvoltatorul proiectului în conformitate cu alin.(4), organul central de specialitate în domeniul energeticii ia decizia fie de confirmare a faptului că dezvoltatorul proiectului respectiv dispune de toate documentele necesare pentru emiterea actelor permisive corespunzătoare, că notificarea privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului este acceptată şi că procesul de autorizare (etapa prealabilă) se consideră iniţiat, fie cu privire la refuzul privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR. Organul central de specialitate în domeniul energeticii refuză iniţierea procesului de autorizare pentru un proiect CE sau un proiect IR în cazul în care dezvoltatorul proiectului respectiv nu prezintă documentele prevăzute la alin.(4) şi nu dispune de un proiect suficient de avansat, cu indicarea motivelor refuzului şi a informaţiilor pertinente privind măsurile suplimentare ce trebuie întreprinse de acesta pentru înlăturarea motivelor care au stat la baza refuzului, inclusiv în legătură cu eliberarea actelor permisive de către autorităţile vizate. În cazul în care un proiect CE sau un proiect IR implică Republica Moldova şi cel puţin încă o parte contractantă a Comunităţii Energetice sau un stat membru al Uniunii Europene, procesul de autorizare pentru proiectul respectiv se consideră iniţiat la data acceptării ultimei notificări de către organul central de specialitate în domeniul energeticii sau de către autoritatea competentă responsabilă de facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din statele respective.

(7) Organul central de specialitate în domeniul energeticii se asigură ca actele permisive emise în cadrul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR să fie emise în termeni proximi, iar cerinţele stabilite de autorităţile vizate să corespundă categoriei de proiect CE sau de proiect IR relevante. În acest scop, cerinţele pentru iniţierea procesului de autorizare a unui proiect, precum şi pentru acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului respectiv se stabilesc în funcţie de specificul proiectului CE sau al proiectului IR, inclusiv în funcţie de tipul şi dimensiunea proiectului sau ţinându-se cont de rezultatele evaluării prealabile a activităţii planificate efectuate de către Agenţia de mediu în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. Autorităţile vizate întreprind toate măsurile necesare pentru emiterea în termeni proximi a actelor permisive necesare pentru implementarea unui proiect CE sau a unui proiect IR.

(8) În cazul în care, potrivit actelor normative aplicabile, stabilirea traseului sau a amplasamentului, realizată exclusiv în scopul unui proiect planificat, inclusiv planificarea coridoarelor specifice pentru infrastructurile de reţea, nu poate fi integrată în procesul de luare a deciziei exhaustive, decizia corespunzătoare se ia în cadrul unei etape separate, în termen de 6 luni de la data transmiterii de către dezvoltatorul proiectului a dosarului de candidatură final şi complet. În această situaţie, organul central de specialitate poate decide prelungirea procesului de autorizare pentru o perioadă de cel mult 6 luni, cu excepţia unor circumstanţe excepţionale, inclusiv în ceea ce priveşte procedura prevăzută de prezentul alineat.

(9) Etapa prealabilă cuprinde elaborarea de către dezvoltatorii proiectului a rapoartelor de mediu, în măsura în care aceasta este prevăzută de Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, precum şi a documentaţiei aferente adaptării la schimbările climatice. Etapa prealabilă poate fi divizată în trei faze, în funcţie de acţiunile care trebuie întreprinse:

a) după confirmarea notificării privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii, ţinând cont de lista de verificare prevăzută la art.5¹ alin.(6) lit.e), în colaborare strânsă cu autorităţile vizate şi, după caz, în baza propunerii dezvoltatorului proiectului respectiv, identifică domeniul de aplicare a rapoartelor şi a documentelor, precum şi gradul de detaliere a informaţiilor care trebuie prezentate de către dezvoltatorul proiectului în cadrul dosarului de candidatură pentru a solicita emiterea setului de acte permisive care formează decizia exhaustivă în raport cu proiectul respectiv;

b) în baza rezultatelor obţinute în cadrul fazei prevăzute la lit.a), organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează, în colaborare cu dezvoltatorul proiectului şi autorităţile vizate, un calendar detaliat al procesului de autorizare a proiectului respectiv. În cazul proiectelor CE şi al proiectelor IR transfrontaliere, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează cu autorităţile competente responsabile de facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din ţările implicate pentru a coordona şi ajusta calendarele întocmite la nivel naţional şi pregătesc un calendar comun;

c) înainte de adoptarea deciziei cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului proiectului, organul central de specialitate în domeniul energeticii este în drept să solicite, inclusiv la cererea autorităţilor vizate, de la dezvoltatorul respectiv informaţii care nu au fost prezentate de acesta, deşi au fost identificate ca fiind necesare conform lit.a), sau informaţii suplimentare, dacă este necesară clarificarea anumitor circumstanţe. În termen de 3 luni de la prezentarea de către dezvoltatorul proiectului a informaţiilor lipsă, organul central de specialitate în domeniul energeticii adoptă decizia cu privire la acceptarea dosarului de candidatură al dezvoltatorului respectiv. Solicitările de informaţii suplimentare pot fi formulate doar în măsura în care sunt justificate de identificarea unor noi circumstanţe.

(10) Calendarul procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, prevăzut la alin.(9) lit.b), se coordonează cu autorităţile vizate în cadrul grupului de lucru instituit în conformitate cu art.31³ alin.(3). Calendarul în cauză trebuie să includă cel puţin informaţii cu privire la:

a) deciziile şi actele permisive aferente proiectului CE sau proiectului IR;

b) autorităţile publice, părţile interesate şi publicul larg vizat;

c) etapele individuale ale procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR şi durata acestora;

d) etapele principale care trebuie parcurse în legătură cu luarea deciziilor şi emiterea actelor permisive aferente proiectului CE sau proiectului IR, constituind setul de acte care formează decizia exhaustivă, precum şi termenele aferente;

e) resursele planificate de autorităţile vizate şi eventualele resurse suplimentare necesare.

(11) După obţinerea certificatului/certificatelor de urbanism pentru proiectare aferente proiectului CE sau proiectului IR, dezvoltatorul proiectului respectiv expediază organului central de specialitate în domeniul energeticii, în formă de document electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, sau de document pe suport de hârtie, semnat de către administratorul dezvoltatorului proiectului respectiv, dosarul de candidatură, care să conţină actele permisive deţinute. Dezvoltatorul proiectului se asigură că dosarul de candidatură este complet şi de o calitate corespunzătoare şi solicită, la cel mai timpuriu stadiu posibil al procesului de autorizare, avizul organului central de specialitate în domeniul energeticii. Dezvoltatorul proiectului cooperează cu organul central de specialitate în domeniul energeticii pentru a prezenta informaţii complete şi exhaustive cu privire la proiectul respectiv, precum şi pentru a asigura respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectului, precum şi termenele stabilite în prezentul capitol.

(12) În termen de 10 zile lucrătoare de la recepţionarea dosarului de candidatură depus de către dezvoltatorul proiectului, organul central de specialitate în domeniul energeticii ia decizia de acceptare a dosarului de candidatură al dezvoltatorului respectiv sau solicită prezentarea de informaţii suplimentare, astfel cum este prevăzut la alin.(9) lit.c). La data luării deciziei de către organul central de specialitate în domeniul energeticii privind acceptarea dosarului de candidatură a dezvoltatorului proiectului, etapa de autorizare propriu-zisă prevăzută la alin.(1) se consideră iniţiată.

(13) Orice modificare a termenelor sau a condiţiilor prevăzute în actele normative care reglementează emiterea actelor permisive aferente unui proiect CE sau unui proiect IR nu trebuie să conducă la prelungirea proceselor de autorizare iniţiate anterior intrării în vigoare a modificărilor respective. În vederea menţinerii caracterului accelerat al procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii adaptează, după caz, calendarul prevăzut la alin.(9) lit.b), astfel încât, în măsura posibilităţilor, termenele prevăzute pentru desfăşurarea procesului de autorizare a proiectului respectiv să nu fie depăşite.

(14) Termenele prevăzute de prezentul articol se aplică fără a afecta obligaţiile Republicii Moldova care decurg din Tratatul Comunităţii Energetice şi din dreptul internaţional şi fără a afecta exercitarea căilor administrative de atac sau a celor judiciare. De asemenea, acestea nu împiedică aplicarea unor termene mai mici stabilite pentru emiterea actelor permisive aferente unui proiect CE sau unui proiect IR.

Articolul 31⁵. Transparenţa şi consultările publice în legătură cu implementarea proiectelor CE şi a proiectelor IR

(1) În termen de 3 luni de la iniţierea procesului de autorizare a unui proiect în conformitate cu art.31⁴ alin.(6), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii un concept privind participarea publicului larg. Conceptul respectiv se elaborează în conformitate cu cerinţele stabilite în ghidul prevăzut la art.5¹ alin. (6) şi trebuie să includă cel puţin informaţiile referitoare la:

a) părţile interesate vizate;

b) măsurile preconizate, inclusiv locaţiile şi datele generice propuse pentru şedinţele consultărilor publice;

c) calendarul şedinţelor planificate în cadrul consultărilor publice;

d) resursele umane alocate pentru desfăşurarea consultărilor publice şi pentru îndeplinirea diverselor sarcini.

(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii examinează conceptul prevăzut la alin.(1) şi, în termen de cel mult 3 luni de la data recepţionării acestuia, notifică dezvoltatorul proiectului cu privire la validarea conceptului privind participarea publicului larg sau cu privire la necesitatea modificării conceptului respectiv, indicând modificările recomandate. La luarea deciziei, organul central de specialitate în domeniul energeticii ţine cont de orice formă de participare şi de consultare a publicului larg care a avut loc înainte de iniţierea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, cu condiţia că participarea şi consultarea publicului larg au fost efectuate cu respectarea cerinţelor cu privire la transparenţă, stabilite de prezentul articol.

(3) În cazul în care, după validarea conceptului privind participarea publicului larg, dezvoltatorul proiectului intenţionează să îl modifice semnificativ, acesta este obligat să informeze organul central de specialitate în domeniul energeticii şi să modifice conceptul respectiv conform recomandărilor organului central de specialitate menţionat.

(4) Fără a aduce atingere principiilor stabilite de Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (în continuare – Convenţia Espoo), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1546/1993, de Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului (în continuare – Convenţia Aarhus), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.346/1999, acquis-ului Comunităţii Energetice, precum şi cerinţelor privind organizarea consultărilor publice în conformitate cu legislaţia de mediu, pentru a încuraja participarea publicului larg, inclusiv a părţilor implicate la procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, şi pentru a asigura informarea prealabilă şi dialogul prealabil cu publicul larg, sunt respectate următoarele principii:

a) părţile interesate afectate de implementarea unui proiect CE sau a unui proiect IR, inclusiv autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile regionale, proprietarii de terenuri şi persoanele care locuiesc în vecinătatea zonei în care urmează să fie construită infrastructura energetică vizată de proiectul respectiv, publicul larg, asociaţiile sau organizaţiile, constituite conform legii, sunt informate şi consultate, în mod deschis şi transparent, la etapa incipientă, în mod incluziv şi astfel încât alternativele propuse în cadrul consultărilor publice să poată fi luate în considerare. În caz de necesitate, organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, în acest sens, suport dezvoltatorului proiectului;

b) în situaţia în care se organizează mai multe consultări publice pentru un proiect CE sau pentru un proiect IR, în măsura posibilităţilor, se recurge la gruparea acestora. Fiecare consultare publică acoperă toate subiectele relevante pentru o anumită etapă a procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, iar fiecare subiect aferent unei anumite etape a procesului de autorizare este abordat o dată pe parcursul consultărilor publice. O consultare publică poate avea loc în mai multe locaţii geografice. Subiectele abordate în cadrul unei consultări publice se indică, în mod clar, în notificarea privind consultările publice;

c) comentariile şi obiecţiile părţilor interesate se admit doar în intervalul de timp stabilit pentru prezentarea acestora;

d) dezvoltatorii proiectelor CE sau ai proiectelor IR asigură desfăşurarea consultărilor publice pe parcursul unei perioade care să permită o participare publică deschisă şi incluzivă.

(5) Înainte de a expedia organului central de specialitate în domeniul energeticii, în conformitate cu art.31⁴ alin.(11), dosarul de candidatură final şi complet, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat să organizeze cel puţin o consultare publică. În cadrul consultării publice respective, părţile interesate prevăzute la alin.(4) lit.a) din prezentul articol sunt informate, la etapa incipientă, cu privire la proiectul CE sau proiectul IR, astfel încât să fie identificate cel mai potrivit amplasament, traseu sau tehnologii şi, după caz, să fie identificate toate impacturile relevante, în conformitate cu actele normative aplicabile, şi toate subiectele relevante care urmează să fie abordate în procesul de examinare a dosarului proiectului respectiv, cu luarea în considerare a aspectelor pertinente privind adaptarea la schimbările climatice.

(6) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un raport pentru fiecare consultare publică organizată în conformitate cu alin.(5), în care descrie modul în care au fost luate în considerare opiniile exprimate în cadrul consultării publice, indicând modificările aduse proiectului în partea ce ţine de amplasamentul, traseul şi concepţia proiectului ori indicând motivele pentru care opiniile respective nu au fost luate în considerare (în continuare – raport privind consultarea publică). Raportul privind consultarea publică se anexează la dosarul de candidatură care se depune de către dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR în conformitate cu art.31⁴ alin.(11) şi se publică pe site-ul web al dezvoltatorului prevăzut la alin.(13) din prezentul articol, fără a afecta confidenţialitatea informaţiilor care constituie secret comercial sau a altor informaţii cu accesibilitate limitată.

(7) În cadrul consultării publice organizate în conformitate cu alin.(5), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR trebuie să întreprindă cel puţin următoarele acţiuni:

a) să elaboreze şi să publice, în formă electronică şi, după caz, pe suport de hârtie, o broşură informativă de cel mult 15 pagini, în care să prezinte, în mod clar şi concis, o sinteză a descrierii, a scopului şi a etapelor de implementare a proiectului, informaţii relevante privind dezvoltarea planificată a reţelei de transport sau de distribuţie, după caz, rutele alternative luate în considerare, tipurile şi caracteristicele impactului potenţial, inclusiv de natură transfrontalieră, precum şi eventualele măsuri de atenuare a acestora. Broşura în cauză se publică până la iniţierea consultărilor publice şi trebuie să indice, suplimentar, adresa web a platformei Secretariatului Comunităţii Energetice, site-ul web oficial al organului central de specialitate în domeniul energeticii pe care este publicat ghidul prevăzut la art.5¹ alin.(6), precum şi site-ul web al dezvoltatorului prevăzut la alin.(13) din prezentul articol;

b) să publice informaţiile privind consultarea pe site-ul web prevăzut la alin.(13), pe panourile informative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi, cel puţin, în unul sau, după caz, în două mijloace de informare locale;

c) să invite, prin expedierea unui document electronic, a unui document pe suport de hârtie ori prin intermediul mass-mediei naţionale, toate părţile relevante, asociaţiile, organizaţiile şi grupurile afectate de implementarea proiectului respectiv pentru participarea la şedinţele organizate în vederea abordării unor subiecte specifice.

(8) Obligaţia dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR de a organiza consultarea publică în conformitate cu alin.(5) nu afectează şi nu substituie obligaţia acestuia de a organiza consultările publice după transmiterea solicitării aprobării de dezvoltare în conformitate cu actele normative care reglementează evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

(9) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR transfrontaliere, care implică Republica Moldova şi/sau una ori mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice, şi/sau unul ori mai multe state membre ale Uniunii Europene, perioada consultărilor publice organizate în conformitate cu alin.(5) nu trebuie să depăşească două luni din data la care a fost iniţiată prima consultare publică în unul din statele implicate.

(10) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR cu impact transfrontalier semnificativ asupra mediului altei sau altor părţi contractante ale Comunităţii Energetice ori asupra mediului altui sau altor state membre ale Uniunii Europene, care aplică prevederile Convenţiei Espoo, informaţiile relevante se prezintă autorităţii responsabile pentru facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare din statele respective. Autoritatea sesizată indică, în cadrul procesului de notificare, dacă aceasta sau altă autoritate implicată intenţionează să participe la consultările publice organizate în conformitate cu prevederile prezentului articol.

(11) Înainte de a depune la organul central de specialitate în domeniul energeticii dosarul de candidatură, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un raport centralizator care să sintetizeze rezultatele consultărilor publice şi ale altor activităţi organizate de dezvoltatorul respectiv pentru a asigura participarea publicului larg, inclusiv ale celor organizate înainte de iniţierea procesului de autorizare a proiectului vizat (în continuare – raport de sinteză a consultărilor publice). Raportul de sinteză a consultărilor publice se include în dosarul de candidatură care se depune de către dezvoltatorul proiectului respectiv în conformitate cu art.31⁴ alin.(11).

(12) Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază autorităţilor vizate raportul/rapoartele privind consultarea publică prevăzute la alin.(6), precum şi raportul de sinteză a consultărilor publice. Organul central de specialitate în domeniul energeticii şi autorităţile vizate ţin cont de rezultatele consultărilor publice reflectate în rapoarte respective la adoptarea deciziilor privind proiectele CE şi proiectele IR.

(13) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat să creeze şi să actualizeze un site web care să conţină cel puţin următoarele informaţii relevante despre proiectul respectiv:

a) broşura informativă, în formă electronică, prevăzută alin.(7) lit.a), actualizată cu cele mai recente informaţii privind proiectul respectiv;

b) un rezumat, în formă electronică, de cel mult 50 de pagini, fără detalii tehnice, care să reflecte stadiul implementării proiectului respectiv, inclusiv informaţii geografice. Rezumatul respectiv se actualizează periodic, cu indicarea modificărilor aduse versiunilor anterioare;

c) planul de implementare a proiectului respectiv, prevăzut la art.31⁹ alin.(1), actualizat cu cele mai recente date privind proiectul;

d) calendarul proiectului şi al consultărilor publice, cu indicarea datelor şi a locurilor în care se preconizează organizarea audierilor şi consultărilor publice, precum subiectele relevante care se propun a fi puse în discuţie;

e) modalitatea în care poate fi obţinut setul complet de documente relevante pentru consultările publice, informaţiile şi documentele adiţionale şi datele de contact ale persoanelor responsabile;

f) modalitatea în care pot fi transmise opiniile şi obiecţiile în cadrul consultărilor publice şi datele de contact ale persoanelor responsabile;

g) adresa web a platformei Secretariatului Comunităţii Energetice, site-ul web oficial al Secretariatului Comunităţii Energetice şi site-ul web oficial al organului central de specialitate în domeniul energeticii pe care este publicat ghidul prevăzut la art.5¹ alin.(6);

h) traduceri ale conţinutului site-ului web în toate limbile părţilor contractante ale Comunităţii Energetice sau ale statelor membre ale Uniunii Europene vizate de proiect sau asupra cărora proiectul are un impact transfrontalier semnificativ, în conformitate cu pct.1 din anexa nr.3;

i) mijloacele alocate şi vărsate de Uniunea Europeană pentru proiect;

j) data ultimei actualizări a site-ului web al proiectului.

(14) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR publică informaţiile relevante despre proiect şi prin intermediul altor mijloace de informare la care are acces publicul larg. În cadrul consultărilor publice, informaţiile care constituie secret comercial, precum şi alte informaţii cu accesibilitate limitată nu se comunică publicului larg.

Articolul 31⁶. Analiza cost-beneficiu în sectoarele energeticii. Principii specifice privind investiţiile în cadrul proiectelor CE şi al proiectelor IR cu impact transfrontalier

(1) La efectuarea analizei cost-beneficiu a proiectelor CE, dezvoltatorii proiectelor respective iau în considerare următoarele:

a) proiectele CE, care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a), b) şi d) şi pct.3 din anexa nr.2, se evaluează în baza metodologiilor unice publicate de ENTSO-E şi de ENTSO-G, astfel cum este prevăzut în concluziile organelor decizionale ale grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE, la aprobarea listei preliminare a proiectelor CE;

b) proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.c) şi e), pct.2, 4 şi 5 din anexa nr.2, se evaluează în baza metodologiilor de efectuare a analizei cost-beneficiu armonizată pe ansamblul sistemului energetic, elaborate de Comisia Europeană şi aplicate la nivelul Comunităţii Energetice, astfel cum este prevăzut în concluziile organelor decizionale ale grupurilor regionale ale Comunităţii Energetice pentru proiectele CE, la aprobarea listei preliminare a proiectelor CE.

(2) Agenţia publică pe site-ul web oficial setul de indicatori şi valorile de referinţă corespunzătoare pentru costurile unitare de investiţie, în vederea comparării costurilor unitare de investiţie pentru proiecte comparabile din categoriile de infrastructură energetică incluse în anexa nr.2, stabilite şi publicate de Comitetul de Reglementare al Comunităţii Energetice în cooperare cu autorităţile naţionale de reglementare ale părţilor contractante ale Comunităţii Energetice, în condiţiile şi termenele stabilite în conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice. Dezvoltatorii proiectelor CE au obligaţia de a prezenta datele solicitate Agenţiei şi Comitetului de Reglementare al Comunităţii Energetice.

(3) Costurile de investiţie, realizate în mod eficient în legătură cu implementarea unui proiect CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) şi la pct.3 din anexa nr.2, care se referă fie doar la Republica Moldova, fie la Republica Moldova şi la una sau mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi care ţin de competenţa autorităţilor naţionale de reglementare din statele în cauză, sunt suportate de către operatorii sistemelor de transport sau de către dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv din părţile contractante ale Comunităţii Energetice în care proiectul CE respectiv are un impact net pozitiv asupra pieţelor de energie şi, în măsura în care costurile respective nu sunt recuperate prin intermediul plăţilor pentru gestionarea congestiilor sau prin intermediul altor plăţi efectuate în legătură cu investiţia în cauză, sunt recuperate, ulterior, prin intermediul tarifelor pentru serviciul de transport din partea/părţile contractante respective.

(4) Dezvoltatorii proiectelor CE pot utiliza, în scopul efectuării analizelor cost-beneficiu specifice proiectelor, setul de indicatori şi valorile de referinţă corespunzătoare pentru compararea costurilor unitare de investiţie pentru proiecte comparabile din categoriile de infrastructură energetică incluse în anexa nr.2, stabilite şi publicate pe site-ul web oficial al Agenţiei.

(5) Costurile de investiţie prevăzute la alin.(3) nu includ costurile aferente întreţinerii şi exploatării infrastructurii energetice noi-construite în cadrul implementării proiectelor CE.

(6) În conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, pentru proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a)–d) şi la pct.3 din anexa nr.2, prevederile alin.(3) se aplică la solicitarea a cel puţin unui dezvoltator de proiect, adresată autorităţilor naţionale de reglementare relevante, în raport cu toate sau cu o parte din costurile de investiţie. Pentru proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.e) şi la pct.2 din anexa nr.2, prevederile alin.(3) din prezentul articol pot fi aplicate la solicitarea a cel puţin unui dezvoltator de proiect, adresată autorităţilor naţionale de reglementare relevante. În cazul în care un proiect CE urmează a fi implementat de mai mulţi dezvoltatori, Agenţia şi autorităţile naţionale de reglementare relevante implicate în implementarea proiectului CE (în continuare – autorităţi de reglementare implicate) solicită, fără întârziere, tuturor dezvoltatorilor proiectului respectiv să depună o cerere de investiţie comună, astfel cum este prevăzut la art.31⁷.

(7) În cazul unui proiect CE în raport cu care se aplică prevederile alin.(3), dezvoltatorul proiectului respectiv informează Agenţia şi autorităţile de reglementare implicate, cel puţin o dată pe an şi până la punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectul CE, cu privire la nivelul de implementare a proiectului, precum şi cu privire la costurile identificate şi riscurile asociate implementării proiectului respectiv.

(8) După evaluarea unui proiect CE din categoria menţionată la alin.(3) ca fiind suficient de avansat şi de pregătit pentru a intra în etapa de construire în următoarele 36 de luni, dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv prezintă Agenţiei şi autorităţilor de reglementare implicate cererea de investiţii, astfel cum este prevăzut la art.31⁷.

(9) Prevederile alin.(3)–(8) se aplică, mutatis mutandis, şi proiectelor IR.

Articolul 31⁷. Depunerea şi examinarea cererii de investiţii

(1) Cererea de investiţii care se depune de către dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv către Agenţie şi autorităţile de reglementare implicate trebuie să includă solicitarea privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie şi să fie însoţită de:

a) analiza actualizată cost-beneficiu, specifică proiectului CE, efectuată în conformitate cu metodologia relevantă prevăzută la art.31⁶ alin.(1), luându-se în considerare beneficiile care depăşesc frontierele statelor pe teritoriul cărora urmează a fi amplasată infrastructura energetică respectivă, precum şi ţinându-se cont cel puţin de scenariile comune stabilite pentru planificarea dezvoltării reţelei, astfel cum este prevăzut la art.31² alin.(5). În cazul în care sunt elaborate scenarii suplimentare, acestea trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi cu obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050;

b) planul de afaceri, care să evalueze viabilitatea financiară a proiectului CE, inclusiv soluţia financiară aleasă. În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect din categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.3 din anexa nr.2, planul în cauză trebuie să fie însoţit şi de rezultatele testelor de piaţă;

c) propunerea argumentată privind mecanismul de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie, dacă dezvoltatorii proiectului CE au ajuns la un acord în acest sens.

(2) Cererea de investiţii este elaborată după consultarea de către dezvoltatorii proiectului CE a operatorilor sistemelor de transport din părţile contractante ale Comunităţii Energetice în care proiectul CE are un impact net pozitiv, cu respectarea recomandărilor stabilite în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice. Dacă proiectul CE urmează să fie implementat de mai mulţi dezvoltatori, aceştia depun o cerere comună de investiţii.

(3) La recepţionarea cererilor de investiţii, Agenţia remite, fără întârziere, Comitetului de Reglementare al Comunităţii Energetice şi Secretariatului Comunităţii Energetice câte o copie de pe fiecare cerere de investiţii, pentru informare. Agenţia, Comitetul de Reglementare al Comunităţii Energetice şi Secretariatul Comunităţii Energetice asigură confidenţialitatea informaţiilor care constituie secret comercial şi a altor informaţii cu accesibilitate limitată, obţinute în cadrul şi în legătură cu examinarea cererilor de investiţii.

(4) În termen de 6 luni de la data înregistrării cererii de investiţii la ultima autoritate naţională de reglementare implicată, Agenţia, după consultarea dezvoltatorilor proiectului CE şi prin coordonare cu autorităţile de reglementare implicate, decide cu privire la:

a) alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie realizate în mod eficient, care urmează să fie suportate de fiecare operator de sistem în legătură cu implementarea proiectului respectiv, precum şi cu privire la modul de includere a costurilor respective în tarifele operatorilor de sistem relevanţi; sau

b) respingerea, integrală sau parţială, a cererii de investiţii dacă, în urma analizei comune efectuate de Agenţie şi autorităţile de reglementare implicate, concluzionează că proiectul respectiv sau o parte a acestuia nu are niciun impact net pozitiv semnificativ în niciunul dintre statele autorităţilor de reglementare implicate.

(5) Agenţia include în tarifele reglementate pentru serviciul de transport costurile de investiţie realizate în mod eficient, având în vedere cele mai bune practici cu privire la tratamentul cererilor de investiţii pentru proiectele CE, incluse în recomandarea adoptată de către Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice şi în conformitate cu alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie care urmează să fie suportate de fiecare operator de sistem în legătură cu proiectul respectiv. Pentru proiectele CE care vizează dezvoltarea infrastructurii energetice pe teritoriul Republicii Moldova, Agenţia evaluează, după caz, dacă includerea costurilor de investiţie în tarifele reglementate pentru serviciul de transport ar putea genera probleme de accesibilitate pentru utilizatorii de sistem.

(6) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie, Agenţia, după consultarea operatorilor sistemelor de transport relevanţi, trebuie să convină cu autorităţile de reglementare implicate asupra un acord care să se bazeze inclusiv pe informaţiile prevăzute la alin.(1) lit.a) şi b), fără a se limita la acestea. Evaluarea ia în considerare toate scenariile relevante ce ţin de planificarea reţelelor de transport prevăzute la art.31² alin.(5), precum şi alte scenarii pentru planificarea dezvoltării reţelelor, şi trebuie să permită efectuarea unei analize exhaustive a contribuţiei proiectului CE la implementarea politicii energetice a Comunităţii Energetice în ceea ce priveşte decarbonizarea, integrarea pieţelor de energie, concurenţa, durabilitatea şi securitatea aprovizionării cu energie. În cazul în care se elaborează scenarii suplimentare, acestea trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi cu obiectivul privind neutralitatea climatică până în 2050.

(7) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie se ţine cont de nivelul real sau de cel estimat al veniturilor obţinute din:

a) gestionarea congestiilor sau din alte plăţi conexe;

b) aplicarea mecanismului de compensare dintre operatorii sistemelor de transport prevăzut la art.48 din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică.

(8) La luarea deciziei privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie, Agenţia ţine cont de costurile şi beneficiile economice, sociale şi de mediu ale proiectelor respective în părţile contractante ale Comunităţii Energetice implicate, precum şi de necesitatea de a asigura un cadru de finanţare stabil pentru implementarea proiectelor CE, reducând, totodată, la minimum necesităţile de acordare a asistenţei financiare. În cazul în care un proiect CE atenuează anumite externalităţi negative, precum fluxurile în buclă, iar proiectul CE respectiv este implementat într-o parte contractantă a Comunităţii Energetice care se află la originea externalităţilor respective, atenuarea în cauză nu se consideră beneficiu transfrontalier şi nu poate fi considerată temei pentru alocarea costurilor de investiţie către operatorii sistemelor de transport din statele afectate de externalităţile respective.

(9) Hotărârile Agenţiei privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul web oficial al Agenţiei.

(10) Agenţia, în cooperare cu autorităţile de reglementare implicate, notifică Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, Secretariatul Comunităţii Energetice şi Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei din cadrul Uniunii Europene cu privire la decizia de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie şi prezintă informaţii relevante cu privire la decizia respectivă. Decizia de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie stabileşte, în special, motivele detaliate pentru alocarea costurilor între părţile contractante ale Comunităţii Energetice relevante şi include următoarele:

a) evaluarea efectelor identificate în raport cu fiecare stat implicat în proiect, în special în ceea ce priveşte tarifele pentru prestarea serviciilor de transport;

b) evaluarea planului de afaceri prevăzut la alin.(1) lit.b);

c) externalităţile pozitive pe care le-ar putea genera proiectul CE, la nivel naţional sau regional ori la nivelul Comunităţii Energetice, precum securitatea aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea;

d) rezultatul consultării cu dezvoltatorii proiectului CE în cauză.

(11) În cadrul aplicării mecanismului de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie, la stabilirea tarifelor în conformitate cu legile sectoriale, Agenţia ia în considerare costurile reale ale investiţiei suportate de operatorul sistemului de transport sau de dezvoltatorul proiectului CE, în măsura în care acestea corespund costurilor unui operator eficient şi comparabil din punct de vedere structural.

(12) În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(4), Agenţia nu ajunge la un acord cu autorităţile de reglementare implicate în legătură cu examinarea cererii de investiţii şi, respectiv, nu aprobă o decizie în acest sens, Agenţia informează despre aceasta Comitetul de Reglementare al Comunităţii Energetice, Secretariatul Comunităţii Energetice şi Comisia Europeană.

(13) În circumstanţele stabilite la alin.(12) sau la solicitarea comună a Agenţiei şi a autorităţilor de reglementare implicate, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice adoptă decizia cu privire la cererea de investiţii, inclusiv cu privire la alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie, în termen de 3 luni de la data solicitării, în conformitate cu procedura şi cerinţele stabilite de cadrul normativ al Comunităţii Energetice. Termenul în cauză poate fi prelungit cu două luni, iar prelungirea începe în ziua următoare celei în care au fost recepţionate informaţiile complete. În aplicarea deciziei Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice privind cererea de investiţii şi în concordanţă cu principiile de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie stabilite prin aceasta, Agenţia şi autorităţile de reglementare relevante stabilesc modalitatea de includere a costurilor de investiţie în tarifele reglementate.

(14) Decizia privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie nu afectează dreptul operatorilor sistemelor de transport de a solicita Agenţiei aprobarea tarifelor pentru serviciul de transport în conformitate cu prevederile Legii nr.164/2025 cu privire la energia electrică şi ale Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.

(15) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice de la prevederile relevante ale cadrului normativ al Comunităţii Energetice, transpuse în legislaţia naţională după cum urmează:

a) normele privind accesul terţilor la reţelele de gaze naturale, precum şi la instalaţiile de stocare şi la reţelele de gaze naturale în amonte, normele privind stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, normele privind prestarea serviciilor de echilibrare, normele privind accesul la infrastructura transfrontalieră, inclusiv privind procedurile de alocare a capacităţii şi gestionare a congestiilor stabilite de Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;

b) prevederile art.9 alin.(3), art.10 alin.(2) lit.b) şi lit.h), art.41, art.47 alin.(2)–(3), art.71 alin.(1)–(3) şi (9), art.131 alin.(2) lit.a) şi art.132 alin.(1)–(8) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică; şi

c) normele privind separarea sau accesul terţilor.

(16) Prevederile prezentului articol se aplică, mutatis mutandis, şi proiectelor IR.

Articolul 31⁸. Stimulente acordate de autoritatea de reglementare pentru proiectele CE

(1) În cazul în care dezvoltatorul unui proiect CE este expus unor riscuri mai mari la dezvoltarea, construirea, operarea sau întreţinerea infrastructurii energetice vizate de proiectul CE care ţine de competenţa Agenţiei, fapt stabilit prin compararea riscurilor respective cu riscurile asociate, în mod normal, proiectelor de infrastructură energetică comparabile, Agenţia poate decide, prin hotărâre, cu privire la oferirea anumitor stimulente pentru proiectul respectiv. Stimulentele în cauză se acordă în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.f), art.129 alin.(4), art.130 alin.(2)–(3) şi (5), art.131 alin.(2) lit.e), alin.(3) pct.4) şi 5), alin.(4) şi alin.(8) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică – în cazul proiectelor CE care vizează infrastructura sectorului electroenergetic şi, respectiv, în conformitate cu art.99 şi 100 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale – în cazul proiectelor CE care vizează infrastructura sectorului de gaze naturale.

(2) Stimulentele prevăzute la alin.(1) nu se acordă în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice de la prevederile relevante ale cadrului normativ al Comunităţii Energetice, transpuse în legislaţia naţională după cum urmează:

a) normele privind accesul terţilor la reţelele de gaze naturale, precum şi la instalaţiile de stocare şi la reţelele de gaze naturale în amonte, normele privind stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, normele privind prestarea serviciilor de echilibrare, normele privind accesul la infrastructura transfrontalieră, inclusiv procedurile de alocare a capacităţii şi de gestionare a congestiilor, stabilite în Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;

b) prevederile art.59 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;

c) prevederile art.9 alin.(3), art.10 alin.(2) lit.b) şi h), art.41, art.47 alin.(2) şi (3), art.71 alin.(1)–(3) şi (9), art.131 alin.(2) lit.a) şi art.132 alin.(1)–(8) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică.

(3) La aprobarea hotărârii privind oferirea stimulentelor pentru un proiect CE, Agenţia ţine cont de rezultatele analizei cost-beneficiu, efectuată în conformitate cu metodologia relevantă prevăzută la art.31⁶ alin.(1), şi, în special, de externalităţile pozitive generate de către proiectul CE la nivel regional sau la nivelul Comunităţii Energetice. Totodată, Agenţia examinează riscurile specifice la care este expus dezvoltatorul proiectului CE, măsurile de ameliorare aplicate şi justificarea profilului de risc, având în vedere impactul net pozitiv al proiectului CE în comparaţie cu o alternativă caracterizată prin riscuri mai reduse. Riscurile eligibile evaluate de către Agenţie includ, în special, riscurile aferente tehnologiilor noi de transport terestru, riscurile legate de recuperarea parţială a costurilor şi riscurile de dezvoltare.

(4) La aprobarea hotărârii privind oferirea stimulentelor pentru un proiect CE, Agenţia ia în considerare specificul riscurilor la care este supus dezvoltatorul proiectului CE. Stimulentele respective pot include, inter alia, una sau mai multe din următoarele măsuri:

a) măsuri specifice privind investiţiile anticipate;

b) măsuri privind recunoaşterea costurilor suportate, în mod eficient, până la punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectul CE;

c) oferirea unei rentabilităţi suplimentare pentru capitalul investit în cadrul implementării proiectului CE;

d) alte măsuri de stimulare, considerate de Agenţie ca fiind necesare şi adecvate.

(5) Procedura şi criteriile privind identificarea şi evaluarea investiţilor în proiectele de infrastructură energetică şi a riscurilor sporite asociate proiectelor respective se stabilesc în metodologia elaborată şi aprobată în acest sens de către Agenţie, care se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. La elaborarea metodologiei respective, Agenţia abordează, în mod explicit, riscurile specifice la care sunt expuse proiectele care, deşi suportă cheltuieli de capital reduse, implică cheltuieli de funcţionare semnificative. Metodologia în cauză este revizuită şi actualizată, după necesitate, pentru a ţine cont de cele mai recente evoluţii în materie de reglementare, politici, tehnologii şi piaţă. Agenţia prezintă, fără întârziere, metodologia respectivă Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice.

(6) Luând în considerare informaţiile furnizate în temeiul alin.(5), precum şi recomandările emise de Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, acţionând în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, facilitează schimbul de bune practici şi practici inovatoare, recomandări cu privire la:

a) stimulentele prevăzute la alin.(1), pe baza unei analize comparative a celor mai bune practici aplicate de către autorităţile naţionale de reglementare;

b) metodologia comună de evaluare a riscurilor asociate investiţiilor în proiectele de infrastructură energetică.

(7) În cazul în care măsurile prevăzute la alin.(5) şi (6) nu sunt suficiente pentru a asigura implementarea în timp util a proiectelor CE, Agenţia aplică liniile directoare privind stimulentele, aprobate de Comisia Europeană şi aplicabile la nivelul Comunităţii Energetice în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

Articolul 31⁹. Implementarea şi monitorizarea proiectelor CE şi a proiectelor IR. Coordonatorii proiectelor CE şi ai proiectelor IR

(1) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un plan de implementare a proiectului respectiv, incluzând un calendar de implementare a acestuia, care să prevadă:

a) elaborarea studiilor de fezabilitate şi de proiectare, ţinându-se cont inclusiv de consideraţiunile relevante privind adaptarea la schimbările climatice şi de necesitatea respectării legislaţiei de mediu şi a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ;

b) calendarul procesului de autorizare a proiectului prevăzut la art.31⁴ alin. (9) lit.b);

c) emiterea actelor permisive de către autorităţile vizate;

d) construirea şi punerea în funcţiune a infrastructurii energetice.

(2) Operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie cooperează în vederea facilitării implementării proiectelor CE şi a proiectelor IR în sfera lor de activitate.

(3) În conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, Comitetul de Reglementare al Comunităţii Energetice, asistat de Secretariatul Comunităţii Energetice şi de grupurile regionale pentru proiectele CE, monitorizează progresele înregistrate în implementarea proiectelor incluse în lista proiectelor CE şi, în caz de necesitate, formulează recomandări în vederea facilitării implementării acestora. Grupurile regionale pentru proiectele CE solicită informaţii suplimentare, în conformitate cu prevederile alin.(4)–(6), convoacă şedinţe cu părţile relevante şi invită Secretariatul Comunităţii Energetice să verifice la faţa locului informaţiile furnizate. Organul central de specialitate în domeniul energeticii coordonează colectarea informaţiilor de la dezvoltatorii proiectelor CE şi de la alte părţi interesate cu privire la implementarea proiectelor incluse în lista proiectelor CE care vizează Republica Moldova.

(4) Până la data de 31 decembrie a fiecărui an care urmează anului de includere a unui proiect CE sau proiect IR în lista proiectelor CE sau, respectiv, în lista proiectelor IR, dezvoltatorul proiectului în cauză elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii şi Agenţiei câte un raport pentru fiecare proiect care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute la anexa nr.2.

(5) Raportul elaborat de dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR, prevăzut la alin.(4), trebuie să conţină informaţii cu privire la:

a) progresele înregistrate în proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectul respectiv, în special cu privire la procesul de emiterea a actelor permisive şi procedura de consultări publice, cu privire la respectarea legislaţiei de mediu, inclusiv a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ, precum şi cu privire la măsurile luate privind adaptarea la schimbările climatice;

b) după caz, întârzierile în comparaţie cu calendarul procesului de autorizare a proiectului respectiv, cauzele acestora şi alte dificultăţi întâmpinate;

c) după caz, propunerile de modificare a planului de implementare a proiectului CE sau a proiectului IR, în scopul reducerii termenelor.

(6) Până la data de 28 februarie a fiecărui an care urmează anului în care dezvoltatorul proiectului trebuie să prezinte raportul menţionat la alin.(4), organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă Comitetului de Reglementare al Comunităţii Energetice, asistat de Secretariatul Comunităţii Energetice, precum şi grupului regional corespunzător al Comunităţii Energetice raportul menţionat la alin.(4), completat cu informaţii cu privire la progresele şi, după caz, la întârzierile înregistrate în implementarea proiectelor CE, aferente procesului de autorizare, precum şi la cauzele unor astfel de întârzieri. La elaborarea rapoartelor în cauză, organul central de specialitate în domeniul energeticii evidenţiază contribuţia sa, însă fără a modifica/redacta textul introdus de dezvoltatorii proiectelor în cauză.

(7) În cazul în care infrastructura energetică vizată de proiectul CE sau de proiectul IR nu este pus în funcţiune în termenul stabilit conform planului de implementare a proiectului respectiv din alte motive decât cele imperative, independente de voinţa dezvoltatorului proiectului respectiv, se aplică următoarele măsuri:

a) pentru a asigura realizarea investiţiei respective, Agenţia acţionează în conformitate cu art.38 alin.(2) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică sau cu art.42 alin.(7) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;

b) în cazul în care Agenţia nu poate aplica măsurile menţionate la lit.a), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat, în termen de 24 de luni de la data privind punerea în funcţiune stabilită în planul de implementare a proiectului respectiv, să contracteze o parte terţă pentru a finanţa sau pentru a construi, integral ori parţial, infrastructura energetică vizată de proiectul CE sau de proiectul IR;

c) în cazul în care dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR nu a contractat o parte terţă conform lit.b), Agenţia, în termen de două luni de la expirarea termenului stabilit pentru realizarea obligaţiei respective, poate desemna o parte terţă care să finanţeze sau să construiască infrastructura energetică vizată de proiectul CE sau de proiectul IR, iar dezvoltatorul proiectului respectiv este obligat să o accepte;

d) dacă întârzierea faţă de data privind punerea în funcţiune stabilită în planul de implementare a proiectului respectiv depăşeşte 26 de luni, Secretariatul Comunităţii Energetice, cu condiţia unui acord şi în deplină cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, poate lansa o cerere de propuneri deschisă oricărei părţi terţe capabile să devină dezvoltator al proiectului respectiv în vederea realizării acestuia în conformitate cu un nou calendar convenit;

e) în cazul în care Agenţia, Secretariatul Comunităţii Energetice acţionează conform prevederilor prevăzute la lit.c) şi/sau d), operatorul de sistem în a cărui sferă de activitate se află investiţia este obligat să prezinte operatorilor responsabili de implementare sau investitorilor ori părţii terţe toate informaţiile necesare pentru realizarea investiţiei respective, să racordeze noua infrastructură energetică la reţeaua de transport sau de distribuţie, după caz, şi să ia toate măsurile necesare pentru a facilita implementarea investiţiei, precum şi exploatarea şi întreţinerea sigură, fiabilă şi eficientă a infrastructurii energetice vizate de proiectul CE sau de proiectul IR.

(8) În cazul în care un proiect CE întâmpină dificultăţi semnificative în implementare, Secretariatul Comunităţii Energetice poate propune, iar Grupul permanent de nivel înalt al Comunităţii Energetice poate desemna, cu acordul organului central de specialitate în domeniul energeticii şi al altor părţi contractante ale Comunităţii Energetice implicate, un coordonator pentru proiectului CE respectiv pentru un mandat de până la un an, care poate fi reînnoit de două ori. Coordonatorul proiectului IR este desemnat de către Comisia Europeană după recepţionarea acordului Guvernului Republicii Moldova şi al statelor membre ale Uniunii Europene implicate.

(9) Coordonatorul proiectului CE sau al proiectului IR este selectat în rezultatul unei selecţii deschise, nediscriminatorii şi transparente şi în baza experienţei relevante a candidatului în raport cu atribuţiile specifice aferente proiectului. În decizia de desemnare a acestuia se indică durata mandatului, caietul de sarcini, sarcinile specifice şi termenele corespunzătoare, precum şi metodologia aplicabilă. Efortul de coordonare se dimensionează proporţional cu complexitatea şi cu costurile estimate ale proiectului. Coordonatorul proiectului CE sau al proiectului IR exercită următoarele atribuţii:

a) promovează proiectul CE sau proiectul IR pentru care a fost desemnat drept coordonator, precum şi dialogul transfrontalier între dezvoltatorul proiectului şi toate părţile interesate implicate;

b) oferă suport dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR şi tuturor părţilor în procesul de consultare a părţilor interesate implicate, punând în discuţie rute alternative, după caz, precum şi în legătură cu obţinerea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului;

c) oferă, după caz, consultanţă dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR cu privire la finanţarea proiectului;

d) asigură acordarea de către părţile contractante ale Comunităţii Energetice vizate a sprijinului adecvat şi a conducerii strategice pentru pregătirea şi implementarea proiectului;

e) prezintă anual şi, după caz, la finalizarea mandatului său un raport către Secretariatul Comunităţii Energetice privind progresul proiectului coordonat şi privind dificultăţile sau obstacolele care ar putea întârzia semnificativ data punerii în funcţiune a infrastructurii energetice vizate de proiectele respective.

(10) În cazul desemnării unui coordonator al proiectului CE de către Grupul permanent de nivel înalt al Comunităţii Energetice sau a unui coordonator al proiectului IR de către Comisia Europeană, organul central de specialitate în domeniul energeticii, Agenţia şi dezvoltatorul proiectului CE cooperează cu instituţia respectivă şi îşi coordonează activităţile aferente implementării proiectului în cauză.

(11) Proiectul CE sau proiectul IR poate fi exclus din lista proiectelor CE sau, respectiv, din lista proiectelor IR în cazul în care includerea acestuia pe lista respectivă s-a efectuat în baza unor informaţii incorecte care au reprezentat factorul determinant pentru includerea acestuia, precum şi în cazul în care proiectul respectiv nu corespunde cadrului normativ al Comunităţii Energetice sau, respectiv, al Uniunii Europene.

(12) În cazul în care proiectul a fost exclus din lista proiectelor CE sau, respectiv, din lista proiectelor IR, se pierd toate drepturile şi obligaţiile stabilite pentru proiectul respectiv în conformitate cu prevederile prezentului capitol. Prin derogare de la norma în cauză, în cazul în care proiectul a fost exclus din lista proiectelor CE, dar în raport cu acesta organul central de specialitate în domeniul energeticii a acceptat dosarul de candidatură, conform art.31⁴ alin. (12), se menţin drepturile şi obligaţiile, stabilite pentru proiectele respective conform prezentului capitol, cu excepţia situaţiei în care proiectul respectiv a fost exclus din lista proiectelor CE sau din lista proiectelor IR pentru unul din motivele prevăzute la alin.(11) din prezentul articol.

Articolul 31¹⁰. Condiţiile de eligibilitate a proiectelor CE şi a proiectelor IR pentru acordarea asistenţei tehnice şi financiare din partea Uniunii Europene

(1) Proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr.2 sunt eligibile pentru acordarea asistenţei tehnice şi financiare din partea Uniunii Europene în vederea pregătirii şi implementării proiectelor în cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare şi al Instrumentului de vecinătate, de dezvoltare şi cooperare internaţională, inclusiv Cadrului de investiţii pentru Balcanii de Vest, al Platformei de investiţii pentru vecinătate, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă plus şi al Facilităţii pentru Ucraina.

(2) Proiectele CE care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică prevăzute în anexa nr.2 sunt eligibile pentru acordarea asistenţei financiare din partea Uniunii Europene sub formă de granturi, de garanţii sau de alte instrumente financiare din cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare şi al Instrumentului de vecinătate, de dezvoltare şi cooperare internaţională, inclusiv Cadrului de investiţii pentru Balcanii de Vest, al Platformei de investiţii pentru vecinătate, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă, al Fondului european pentru dezvoltare durabilă plus şi al Facilităţii pentru Ucraina, în cazul în care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) analiza cost-beneficiu a proiectului efectuată în conformitate cu art.31⁷ alin.(1) lit.a) prezintă dovezi suficiente cu privire la existenţa unor externalităţi pozitive semnificative, precum securitatea aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea;

b) în ceea ce priveşte proiectul respectiv a fost adoptată o decizie de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie în temeiul art.31⁷ sau, în ceea ce priveşte proiectele CE care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.3 din anexa nr.2, dacă nu sunt de competenţa autorităţilor naţionale de reglementare şi nu beneficiază de o decizie de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie, proiectul vizează furnizarea de servicii transfrontaliere, asigurarea inovaţiei tehnologice şi asigurarea siguranţei operării reţelei transfrontaliere;

c) proiectul nu poate fi finanţat de piaţă sau prin intermediul cadrului de reglementare aplicabil, reieşind din planul de afaceri şi alte evaluări, în special cele efectuate de potenţiali investitori, de creditori sau de Agenţie, ţinându-se cont de orice decizie privind stimulentele şi de motivele prevăzute la art.31⁸ alin.(3) în situaţia în care se evaluează necesitatea proiectului de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene.

(3) Proiectele CE implementate în conformitate cu procedura prevăzută la art.31⁹ alin.(7) lit.d) sunt eligibile şi pentru acordarea asistenţei financiare din partea Uniunii Europene sub formă de granturi pentru lucrări dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.(2) din prezentul articol.

(4) Parametrii utilizaţi de grupurile regionale pentru proiectele CE în conformitate cu art.31¹ alin.(1), precum şi criteriile specifice stabilite la art.31² alin.(2) se iau în considerare la stabilirea condiţiilor de acordare a asistenţei tehnice şi financiare din partea Uniunii Europene în cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare, al Instrumentului de vecinătate, dezvoltare şi cooperare internaţională şi al Facilităţii pentru Ucraina.

(5) Prevederile prezentului articol se aplică, mutatis mutandis, şi proiectelor IR. În ceea ce priveşte acordarea asistenţei financiare sub formă de granturi pentru lucrări, proiectele IR sunt eligibile pentru acordarea asistenţei respective din partea Uniunii Europene, cu condiţia să îndeplinească prevederile alin.(2) şi cu condiţia ca proiectul să contribuie la obiectivele generale de politică în domeniul energiei şi al climei ale Uniunii Europene.

Articolul 31¹¹. Perioada de tranziţie

(1) Pe durata perioadei de tranziţie care se încheie la 31 decembrie 2029, activele dedicate hidrogenului reconfigurate din active destinate gazelor naturale care se încadrează în categoria de infrastructură energetică prevăzută la pct.3 din anexa nr.2 pot fi folosite pentru transportul sau stocarea unui amestec predefinit de hidrogen cu gaze naturale ori cu biometan.

(2) Pe durata perioadei de tranziţie menţionate la alin.(1), dezvoltatorul proiectului CE şi al proiectului IR colaborează strâns în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea proiectelor în vederea asigurării interoperabilităţii reţelelor învecinate.

(3) Dezvoltatorul proiectului CE şi al proiectului IR prezintă dovezi suficiente, inclusiv prin contracte comerciale, privind modul în care, până la sfârşitul perioadei de tranziţie, activele menţionate la alin.(1) vor înceta să fie active destinate gazelor naturale şi vor deveni active dedicate hidrogenului, astfel cum este prevăzut la pct.3 din anexa nr.2, precum şi privind modul în care, pe durata perioadei de tranziţie, va fi posibilă utilizarea sporită a hidrogenului. Astfel de dovezi includ evaluarea ofertei şi a cererii de hidrogen obţinut din surse regenerabile sau obţinut cu emisii scăzute de carbon, precum şi calculul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră care a fost obţinută datorită proiectului. În contextul monitorizării progreselor înregistrate în implementarea proiectelor CE, Comitetul de Reglementare al Comunităţii Energetice verifică reconfigurarea, în timp util, a proiectului într-un activ dedicat hidrogenului, astfel cum este prevăzut la pct.3 din anexa nr.2.

(4) Perioada de eligibilitate a proiectelor menţionate la alin.(1) pentru acordarea asistenţei din partea Uniunii Europene se încheie la 31 decembrie 2027."

23. Anexa devine anexa nr.1 şi va avea următorul cuprins:

24. Legea se completează cu anexele nr.2 şi nr.3 cu următorul cuprins:

Art.II. – Legea nr.67/2017 privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie şi de reconstrucţie a liniilor electrice de înaltă tensiune (110 kV) conform traseului Drochia–Şuri, Şuri–Donduşeni, Chişinău–Hînceşti, Hînceşti–Cneazevca, Şoldăneşti–Ignăţei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.155–161, art.259) se completează cu articolele 5–8 cu următorul cuprins:

"Art.5. – Prin derogare de la prevederile art.77 alin.(2) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi ale art.58 şi 59 din Codul funciar nr.22/2024, retragerea din circuitul agricol sau din fondul forestier a terenurilor afectate de lucrările menţionate la art.1 are loc prin efectul prezentei legi şi este definitivă, în cazul terenurilor afectate permanent de lucrările supraterane necesare pentru construcţia şi reconstrucţia obiectivelor menţionate la art.1, cu schimbarea categoriei de destinaţie a terenurilor respective în terenuri destinate transporturilor, reţelelor de comunicaţii electronice şi exploatării miniere, cu modul de folosinţă de terenuri ale reţelelor electrice.

Art.6. – Prin derogare de la prevederile art.140 alin.(2) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, procedura de expropriere prevăzută de prezenta lege se iniţiază fără îndeplinirea prealabilă a condiţiilor specificate la articolul respectiv.

Art.7. – Prin derogare de la prevederile art.3 şi ale art.15 alin.(2) şi (5) din Legea nr.354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, iniţierea formării bunului imobil se efectuează de către Întreprinderea de Stat "Moldelectrica" sau succesorul său în drepturi, obligaţii, direct ori prin intermediul unei organizaţii împuternicite de aceasta, fără acordul scris al titularilor cu ale căror drepturi este grevat bunul imobil, cu notificarea obligatorie a titularilor respectivi în privinţa exproprierii. După emiterea deciziei de expropriere, bunurile imobile indicate la art.2 care vor fi afectate permanent de lucrările de construcţie sau de reconstrucţie pe întreaga durată de exploatare a liniilor electrice de înaltă tensiune (110 kV) conform traseului Drochia–Şuri, Şuri–Donduşeni, Chişinău–Hînceşti, Hînceşti–Cneazevca, Şoldăneşti–Ignăţei se transmit în administrarea Agenţiei Proprietăţii Publice.

Art.8. – În situaţia în care se expropriază permanent o parte dintr-un bun imobil care nu este înregistrat în modul corespunzător în Registrul bunurilor imobile, în baza proiectului tehnic final şi a măsurărilor executate de expropriator se determină atât suprafaţa expropriată, cât şi cea neexpropriată. Suprafaţa porţiunii de teren destinate exproprierii se determină în baza planului geometric, aprobat de către Agenţia Proprietăţii Publice, şi a actului de expropriere."

Art.III. – Legea nr.120/2022 privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcăneşti–Chişinău şi a staţiei Back-to-Back Vulcăneşti (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.158, art.278), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolele 7, 11 şi 13 vor avea următorul cuprins:

"Art.7. – Prin derogare de la art.140 alin.(2) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, procedura de expropriere prevăzută de prezenta lege se iniţiază fără îndeplinirea prealabilă a condiţiilor specificate la articolul respectiv."

"Art.11. – Prin derogare de la prevederile art.77 alin.(2) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi ale art.58, 59 şi 61 din Codul funciar nr.22/2024, retragerea din circuitul agricol sau din fondul forestier a terenurilor afectate de lucrările menţionate la art.3 are loc prin efectul prezentei legi şi este:

a) definitivă, în cazul terenurilor afectate permanent de lucrările supraterane necesare pentru construirea şi modernizarea obiectivelor prevăzute la art.3 din prezenta lege, cu schimbarea categoriei de destinaţie a terenurilor respective în terenuri destinate transporturilor, reţelelor de comunicaţii electronice şi exploatării miniere, cu modul de folosinţă de terenuri ale reţelelor electrice;

b) temporară, în cazul terenurilor afectate pe durata de execuţie a lucrărilor supraterane necesare pentru construirea şi modernizarea obiectivelor prevăzute la art.3."

"Art.13. – Guvernul, prin intermediul Instituţiei Publice Cadastrul Bunurilor Imobile, asigură executarea lucrărilor premergătoare de identificare a proprietarilor bunurilor imobile (sistematizarea definitivă a proiectelor de organizare a teritoriului, corectarea erorilor admise în procesul atribuirii terenurilor în proprietate), înregistrarea (înregistrare, înregistrare provizorie şi/sau notare) a dreptului de proprietate şi/sau a altor drepturi prevăzute la art.4. Finanţarea lucrărilor este realizată prin intermediul Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru, din mijloacele alocate de la bugetul de stat."

2. La articolul 15, după textul "Î.S. "Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului"" se introduc cuvintele "sau succesorul său în drepturi şi obligaţii", iar textul "prin intermediul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru," se substituie cu textul "prin intermediul Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru,".

3. La articolul 16, textul "sau a reprezentantului Î.S. "Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului"" se substituie cu textul "ori a reprezentantului Î.S. "Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului" sau al succesorului său în drepturi şi obligaţii".

4. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

"Art.17. – Prin derogare de la prevederile art.3 şi art.15 alin.(2) şi (5) din Legea nr.354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, iniţierea formării bunului imobil se efectuează de către Î.S. "Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului" sau succesorul său în drepturi şi obligaţii, fără acordul titularilor cu ale căror drepturi este grevat bunul imobil, cu notificarea obligatorie a titularilor respectivi în privinţa exproprierii, iar aprobarea documentaţiei cadastrale se realizează de către Agenţia Proprietăţii Publice. După publicarea actului de expropriere, bunurile imobile indicate la art.4 lit.a) care vor fi afectate permanent de lucrările de construcţie pe întreaga durată de exploatare a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Vulcăneşti–Chişinău şi a staţiei Back-to-Back Vulcăneşti se transmit în administrarea Agenţiei Proprietăţii Publice. În baza actului de expropriere şi a dosarelor cadastrale perfectate în modul stabilit de actele normative, Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile efectuează înregistrarea/modificarea corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile, la cererea executantului lucrărilor cadastrale."

5. Anexa:

în cuprinsul anexei, cuvintele "cont special deschis pe numele expropriatului" se substituie cu cuvintele "cont special deschis pe numele expropriatorului în contul unic trezorerial al Ministerului Finanţelor";

la punctele 1 şi 2, după sintagma "Î.S. "Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului"" se introduc cuvintele "sau succesorul său în drepturi şi obligaţii";

la punctul 8, după sintagma "Î.S. "Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului"" se introduc cuvintele "sau al succesorului său în drepturi şi obligaţii".

Art.IV. – Legea nr.88/2025 privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de transport al energiei electrice Bălţi–Suceava, de modernizare a staţiei electrice Bălţi 330 kV şi de construcţie a staţiei electrice Bălţi 400 kV (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.229–232, art.269) se modifică după cum urmează:

1. În cuprinsul legii, după textele "Întreprinderea de Stat "Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului"" şi "Întreprinderea de Stat "Moldelectrica"", la orice formă gramaticală, se introduc cuvintele "ori succesorul său în drepturi şi obligaţii" la forma gramaticală corespunzătoare, cu excepţia art.2.

2. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

"Art.7. – Prin derogare de la art.140 alin.(2) din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică, procedura de expropriere prevăzută de prezenta lege se iniţiază fără îndeplinirea prealabilă a condiţiilor specificate la articolul respectiv."

3. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

"Art.13. – Prin derogare de la prevederile art.77 alin.(2) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi ale art.58, 59 şi 61 din Codul funciar nr.22/2024, retragerea din circuitul agricol sau din fondul forestier a terenurilor afectate de lucrările menţionate la art.3 are loc prin efectul prezentei legi şi este:

a) definitivă, în cazul terenurilor afectate permanent de lucrările supraterane necesare pentru construirea şi modernizarea obiectivelor menţionate la art.3, cu schimbarea categoriei de destinaţie a terenurilor respective în terenuri destinate transporturilor, reţelelor de comunicaţii electronice şi exploatării miniere, cu modul de folosinţă de terenuri ale reţelelor electrice;

b) temporară, în cazul terenurilor afectate pe durata de execuţie a lucrărilor supraterane necesare pentru construirea şi modernizarea obiectivelor menţionate la art.3."

4. La articolul 14, ultimul enunţ va avea următorul cuprins:

"În baza actului de expropriere şi a dosarelor cadastrale întocmite în modul stabilit de actele normative, la cererea executantului lucrărilor cadastrale, Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru asigură efectuarea înregistrării/modificării corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile din mijloacele alocate de la bugetul de stat."

5. Anexa:

în cuprinsul anexei, cuvintele "cont special trezorerial", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "cont special, deschis pe numele expropriatorului în contul unic trezorerial al Ministerului Finanţelor," la forma gramaticală corespunzătoare;

la punctul 15, litera a) va avea următorul cuprins:

"a) în cazul în care proprietarii şi alţi titulari de drepturi reale asupra bunurilor imobile expropriate sunt de acord cu cuantumul despăgubirii din propunerea de expropriere, aceştia depun cererea cu privire la plata despăgubirii pentru bunurile imobile expropriate, însoţită de copiile de pe actele confirmative ale dreptului de proprietate/ale altor drepturi reale asupra bunului imobil şi copia de pe actul de identitate al expropriatului şi, după caz, al reprezentantului legal al expropriatului, certificate ca fiind conforme cu originalul de către expropriat sau reprezentantul expropriatului, pe propria răspundere;".

Art.V. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.