202/11.03.2009 Hotărîre cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate şi comercializare a grâului, a orzului, a ovăzului, a secarei, a porumbului şi a sorgului de uz alimentar

Anexa nr.1

la Cerinţele de calitate şi comercializare a

grâului, a orzului, a ovăzului, a secarei, a

porumbului şi a sorgului de uz alimentar

I. Definiţia componentelor în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare

1. Seminţe sparte – toate seminţele a căror endospermă este parţial descoperită şi seminţele deteriorate în urma treieratului, precum şi seminţele din care a fost îndepărtat germenul.

La porumb, "seminţe sparte" – bucăţile de boabe sau boabele care trec printr-o sită cu diametrul de 4,5 mm.

La sorg, "seminţe sparte" – bucăţile de seminţe sau seminţele care trec printr-o sită cu diametrul de 1,8 mm.

2. Impurităţile seminţelor:

1) boabe şiştave – boabele care, după eliminarea din eşantion a tuturor celorlalte componente menţionate în prezenta anexă, trec prin site cu orificii de dimensiunile următoare: grîu moale – 2,0 × 20 mm, secară – 1,8 × 20 mm, grîu durum – 1,9 × 20 mm, orz – 2,2  × 20 mm.

Seminţele deteriorate de ger şi seminţele necoapte (verzi) aparţin, de asemenea, acestei grupe;

2) alte cereale – toate seminţele ce nu aparţin speciilor de seminţe din care s-a prelevat mostra;

3) seminţe atacate de dăunători – seminţele care au fost roase de şoareci, alte rozătoare, insecte, acarieni sau alţi dăunători;

4) seminţe în care germenul este decolorat, seminţe pestriţe, seminţe afectate de fuzarioză – seminţele al căror tegument este colorat maroniu spre maro-închis şi al căror germen este normal, nu încolţit. La grîul moale, se admit pînă la 8 % de seminţe în care germenul este decolorat.

La grîul durum:

seminţele care prezintă o decolorare de la maronie pînă la maro-închis în altă parte decît pe germen sînt considerate seminţe pestriţe;

seminţele afectate de fuzarioză sînt seminţe al căror pericarp este contaminat cu Fusarium mycelium; aceste seminţe au aspect de seminţe contractate, cutate şi au pete roz sau alb difuz cu contur vag;

5) seminţele supraîncălzite în timpul uscării – seminţele care prezintă semne exterioare de pîrjolire, dar care nu sînt deteriorate.

3. Seminţe încolţite – seminţele în care radicula sau plumula este vizibilă în mod clar cu ochiul liber. Totuşi, trebuie să se ţină seama de aspectul general al mostrei cînd se evaluează conţinutul de seminţe încolţite al acesteia. La unele tipuri de cereale germenul este protuberant, de exemplu, la grîul durum, iar tegumentul germenului se sparge dacă lotul de cereale se scutură. Aceste seminţe se aseamănă cu seminţele încolţite, dar nu trebuie incluse în acea grupă. Seminţele încolţite sînt doar acelea la care germenul a suportat modificări clar vizibile, ceea ce permite a diferenţia seminţele încolţite de seminţele normale.

4. Impurităţi diverse (Schwarzbesatz):

1) seminţe străine – seminţele de plante, cultivate sau nu, altele decît cerealele, inclusiv seminţele care pot fi folosite pentru animale şi seminţele nocive:

a) seminţe nocive – seminţe toxice, seminţe care stînjenesc sau complică curăţarea şi măcinarea cerealelor şi seminţe care afectează calitatea produselor rezultate din prelucrarea cerealelor;

b) seminţe cu mălură – seminţele de cereale umplute cu praf mirositor, format din spori de mălură, cum ar fi: Tilletia caries (DC), Tul, Syn Tilletia (Bjerk), R.Wolff, Tilletia controversa Kuhn, syn Tilletia brevifacies C.W.Fischer, Tilletia foetida (Wallr), Liro, syn, Tilletia laevis Kuhn, Tilletia indica Mitra;

c) Cornul secarei – Sclerotul ciupercii, Claviceps purpureea.

Această boală se manifestă prin apariţia scleroţilor de culoare brună, cu lungimea de pînă la 2,5 cm şi grosimea de 2-5 mm.;

d) seminţe atacate de fusarium – seminţe al căror pericarp este contaminat cu Fusarium mycelium. Seminţa de grîu atacată de această ciupercă are culoare albicioasă, formă zbîrcită, este foarte uşoară, iar şănţuleţul în zona embrionară are coaja de culoare roză-gălbuie;

2) seminţe deteriorate – seminţele care sînt inapte pentru consum uman din cauza putrefacţiei, mucegaiului, bacteriilor sau din alte motive.

Seminţele deteriorate includ şi seminţe deteriorate în urma generării spontane de căldură sau a încălzirii extreme în timpul uscării. Seminţele "încălzite" sau "înnegrite" sînt seminţe complet crescute, la care tegumentul are o culoare maro-gri pînă la negru, în timp ce secţiunea transversală a bobului are o culoare galben-gri pînă la maro-negru.

Seminţele atacate de musculiţele de grîu sînt considerate seminţe deteriorate numai atunci cînd mai mult de jumătate din suprafaţa seminţei are o culoare gri spre negru ca urmare a atacului criptogamelor secundare. În cazul în care decolorarea acoperă mai puţin de jumătate din suprafaţa seminţei, seminţele se clasifică drept seminţe atacate de dăunători;

3) materie străină – toate componentele dintr-o mostră de cereale reţinute într-o sită cu orificii de 3,5 × 20,0 mm (cu excepţia seminţelor altor cereale şi seminţelor deosebit de mari ale cerealelor de bază) şi cele care trec printr-o sită cu orificii de 1,00 × 20,0 mm sînt considerate materie străină. Sînt incluse şi pietrele, nisipul, fragmente de paie şi alte impurităţi din mostrele ce trec printr-o sită cu orificii de 3,5 mm şi sînt reţinute într-o sită cu orificii de 1,0 mm.

Această definiţie nu se aplică porumbului. La porumb, toate componentele dintr-o mostră care trec printr-o sită cu orificii de 1 mm sînt considerate materie străină, în plus la cele menţionate la acest capitol;

4) păstăi (la porumb: fragmente de cocean);

5) cornul secarei;

6) seminţe putrede;

7) insecte moarte şi fragmente de insecte.

5. Dăunători vii

6. Seminţe pătate care şi-au pierdut aspectul vitros – seminţele ale căror bob nu poate fi considerat în totalitate vitros.

II. Factori specifici la definirea impurităţilor pentru fiecare tip de cereale

7. Impurităţile din seminţe înseamnă:

1) la grîul durum – boabe şiştave, seminţe ale altor cereale, seminţe atacate de dăunători, seminţe la care germenul este decolorat, seminţe pestriţe, seminţe afectate de fuzarioză şi seminţe supraîncălzite în timpul uscării.

Impurităţi diverse – seminţe străine, seminţe deteriorate, materie străină, păstăi, seminţe nocive, seminţe putrede, insecte moarte şi fragmente de insecte:

2) la grîul moale – seminţe şiştave, seminţe ale altor cereale, seminţe atacate de dăunători, seminţe la care germenul este decolorat şi seminţe supraîncălzite în timpul uscării.

"Impurităţi diverse" – seminţe străine, seminţe deteriorate, materie străină, păstăi, seminţele nocive, seminţe putrede, insecte moarte şi fragmente de insecte;

3) la orz – prin impurităţi din seminţe se înţelegboabeleşiştave, seminţe ale altor cereale, seminţe atacate de dăunători şi seminţe supraîncălzite în timpul uscării.

Impurităţi diverse – seminţe străine, seminţe deteriorate, materie străină, păstăi, insecte moarte şi fragmente de insecte;

4) la porumb – prin impurităţi din seminţe se înţeleg seminţe ale altor cereale, seminţe atacate de dăunători şi seminţe supraîncălzite în timpul uscării.

La porumb, toate componentele dintr-o mostră care trec printr-o sită cu orificii de 1,0 mm sînt considerate materie străină.

Toate seminţele străine, seminţele deteriorate, materia străină, păstăile, insectele moarte şi fragmentele de insecte sînt considerate impurităţi diverse;

5) la sorg – prin impurităţi din seminţe se înţeleg seminţe ale altor cereale, seminţe atacate de dăunători şi seminţe supraîncălzite în timpul uscării.

Impurităţi diverse – seminţe străine, seminţe deteriorate, materie străină, păstăi, insecte moarte şi fragmente de insecte.

Anexa nr.2

la Cerinţele de calitate şi comercializare a

grâului, a orzului, a ovăzului, a secarei, a

porumbului şi a sorgului de uz alimentar

Tabelul nr.1

Clasificarea grîului pe tipuri şi subtipuri

Clasificarea conform
particularităţilor botanice

Clasificarea în funcţie de culoare şi

sticlozitate

Tabelul nr.2

Clasificarea porumbului

Anexa nr.3

la Cerinţele de calitate şi comercializare a

grâului, a orzului, a ovăzului, a secarei, a

porumbului şi a sorgului de uz alimentar

Tabelul nr.1

Caracteristici fizico-chimice ale grîului

Tabelul nr.2

Caracteristici fizico-chimice ale secarei, orzului, porumbului, sorgului, ovăzului

Tabelul nr.3

Caracteristici fizico-chimice ale orzului pentru fabricarea berii

Caracteristici

^x Puritatea soiului se determină la cerere.

Anexa nr.4

la Cerinţele de calitate şi comercializare a

grâului, a orzului, a ovăzului, a secarei, a

porumbului şi a sorgului de uz alimentar

Lista seminţelor dăunătoare şi toxice

A.1 Seminţe toxice

Anexa nr.5

la Cerinţele de calitate şi comercializare a

grâului, a orzului, a ovăzului, a secarei, a

porumbului şi a sorgului de uz alimentar

Metoda de determinare

a altor componente, în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare

I. Principiul metodei

Separarea impurităţilor, prin cernere, şi gruparea acestora pe categorii.

1. Impurităţile seminţelor, inclusiv:

seminţe sparte

boabe şiştave

seminţe deteriorate

seminţe atacate de dăunători

2. Alte cereale

3. Impurităţi diverse

4. Seminţe dăunătoare şi/sau toxice şi seminţe cu mălură şi cornul secarei

II. Aparatura

Set de site pentru analiză, cu orificii alungite, cuprinzînd site de 1,00 mm × 20,0 mm, 2,0 mm × 20,0 mm, 1,8 mm × 20,0 mm, 1,9 mm × 20,0 mm, 2,2 mm × 20,0 mm şi 3,5 mm × 20,0 mm, o tavă colectoare şi un capac, conform ISO 5223.

Divizor de eşantionare, de exemplu, divizor conic sau divizor cu fante multiple, cu sistem de distribuţie

Pensete, bisturiu şi pensulă

Vase de colectare

Recipiente plate

Balanţă cu exactitate de 0,01g

III. Prepararea eşantionului de analiză

Pregătirea eşantionului pentru analiză.

Se amestecă cu grijă eşantionul de laborator pentru omogenizare, apoi se reduce, dacă este necesar, folosind un divizor, pînă se obţine o cantitate de aproximativ 1000g.

Se cîntăreşte eşantionul astfel obţinut cu exactitate de 1g şi se pune în recipient.

În timpul preparării eşantionului pentru analiză, se notează dacă apare vreun miros particular sau orice miros străin de cel al cerealelor şi orice prezenţă a insectelor vii, sau alte anomalii.

IV. Determinarea cornului secarei

Se separă cornul secarei din eşantion, se pune într-un vas şi se cîntăreşte cu exactitate de 0,01g.

Prima divizare

Se amestecă atent eşantionul din care a fost îndepărtat cornul secarei şi se reduce folosind divizorul, pînă cînd se obţine o cantitate de 250g.

Se cîntăreşte eşantionul obţinut cu precizie de 0,01g şi, dacă se observă seminţele cu palee, se separă învelişul acestora.

La grîul moale, grîul dur, orz, ovăz şi secară, eşantionul mediu de 250g se trece prin două site, una cu orificii de 3,5 mm şi cealaltă cu orificii de 1,0 mm, astfel încît orificiile să fie paralele unele cu altele şi se agită timp de 45 secunde.

Refuzul rămas pe sita de 3,5 mm se separă pe componente şi se pune în vase aparte, se separă, de asemenea, categoria "alte cereale", impurităţile diverse, seminţele dăunătoare şi/sau toxice şi seminţele cu mălură şi toate seminţele de cereale mari care au fost reţinute. Seminţele de cereale reţinute se adaugă probei care nu a trecut prin sita de 1,00 mm. Se adaugă impurităţile anorganice din impurităţile diverse la materialul care a trecut prin sita de 1,00 mm. Se cîntăresc fracţiunile astfel obţinute cu exactitate de 0,01g.

A doua divizare

Se amestecă cu atenţie eşantionul reţinut între sita de 1,00 mm şi sita de 3,5 mm şi se reduce, folosind divizorul, pînă cînd se obţine aproximativ mostra cu masa de la 50 pînă la 100g. Fracţiunea astfel obţinută se cîntăreşte cu exactitate de 0,01g.

Această cantitate se întinde, apoi se separă, pe componente, punînd în vase seminţele sparte, alte cereale, impurităţile diverse organice şi anorganice, seminţele deteriorate, seminţele atacate de dăunători, seminţele dăunătoare şi/sau toxice şi seminţele cu mălură. Fiecare fracţiune astfel obţinută se cîntăreşte cu exactitate de 0,01g. Se verifică dacă suma impurităţilor, plus cerealele de bază, este egală cu masa eşantionului iniţial.

Eşantionul parţial se cerne timp de 30 sec. printr-o sită cu orificii de 2,0 mm pentru grîul moale, 1,9 mm pentru grîul dur, 2,2 mm pentru orz, 1,8 mm pentru secară şi ovăz. Componentele care trec prin această sită sînt considerate boabe şiştave şi se cîntăresc cu exactitate de 0,01g. Seminţele deteriorate de îngheţ şi seminţele verzi care nu sînt complet coapte se raportează la grupa "boabe şiştave".

O mostră medie de 500g, în cazul porumbului, şi de 250g, în cazul sorgului, se scutură timp de o jumătate de minut într-o sită cu perforaţii tăiate de 1,0 mm. Se verifică prezenţa dăunătorilor vii şi a insectelor moarte.

Folosind o pensetă sau o spatulă din corn, se extrag din componentele reţinute de sita cu perforaţii tăiate de 1,0 mm pietrele, nisipul, fragmentele de paie şi alte componente străine.

Se adaugă componentele străine astfel extrase la componentele care au trecut prin sita cu perforaţii tăiate de 1,0 mm şi se cîntăresc împreună.

Folosind un separator, se prepară o mostră parţială de la 100 pînă la 200g, în cazul porumbului, sau de la 25 pînă la 50g, în cazul sorgului, din mostra trecută prin sită. Se cîntăreşte această mostră parţială. Se întinde în strat subţire pe o masă. Folosind o pensetă sau o spatulă din corn, se extrag bucăţile de alte cereale, seminţele atacate de dăunători, seminţele deteriorate de ger, seminţele încolţite, seminţele străine, seminţele deteriorate, păstăile, dăunătorii vii şi insectele moarte.

Apoi, această mostră parţială se trece printr-o sită cu orificii rotunde de 4,5 mm pentru porumb şi orificii rotunde de 1,8 mm pentru sorg. Componentele care trec prin sită sînt considerate seminţe sparte.

Exprimarea rezultatelor

Fiecare grupă de componente se cîntăresc cu o precizie de 0,01g şi se distribuie conform procentului de mostră medie. Caracteristicile înregistrate în raportul de analiză trebuie să aibă o precizie de 0,1%, cu excepţia seminţelor dăunătoare şi toxice, boabelor cu mălură şi cornul secarei al căror rezultat trebuie exprimat cu două zecimale.

Ca regulă generală, trebuie să se efectueze două analize pe fiecare mostră. Ele nu trebuie să difere cu mai mult de 10% faţă de totalul componentelor sus-menţionate.

Anexa nr.6

la Cerinţele de calitate şi comercializare a

grâului, a orzului, a ovăzului, a secarei, a

porumbului şi a sorgului de uz alimentar

Metoda de testare a conţinutului de umiditate

1. Principiul

Produsul se uscă la temperatura 130 ± 3^°C în condiţii de presiune atmosferică normală, pe o perioadă corespunzătoare dimensiunii particulelor.

2. Domeniul de aplicare

Această metodă de uscare se aplică cerealelor zdrobite în particule, dintre care cel puţin 50% trec printr-o sită cu orificii de 0,5 mm şi nu lasă mai mult de 10% reziduuri în sita cu orificii rotunde de 1,0 mm.

3. Aparatele

Balanţă de precizie pînă la ± 0,01g.

Concasor dintr-un material ce nu absoarbe umiditatea, se curăţă uşor, permite efectuarea unei concasări rapide şi uniforme fără supraîncălzire, limitează contactul cu aerul exterior la minim şi respectă cerinţele menţionate la punctul 2 din prezenta anexă.

Recipient din metal necorodabil sau sticlă, dotat cu un capac suficient de etanş; suprafaţa de lucru trebuie să permită distribuirea unei mostre de testat de 0,3g/cm².

Cameră de uscare izotermă încălzită electric, fixată la temperatura 130^°C ± 3°C¹, cu ventilaţie adecvată².

___________________

¹ Temperatura aerului în camera de uscare.

² Capacitatea de încălzire ar trebui să fie astfel încît, atunci cînd a fost prestabilită la o temperatură de la 130 pînă la 133°C, temperatura respectivă să poată fi obţinută din nou în mai puţin de 45 de minute, după ce în cameră se plasează numărul maxim de mostre de testat pentru a fi uscate simultan. Ventilaţia trebuie să fie astfel încît, atunci cînd cerealele cu seminţe mărunte (grîu moale, grîu drum, orz şi secară) sînt uscate timp de două ore, iar porumbul – timp de patru ore, rezultatele de la toate mostrele de testat sau, după caz, pe care le poate cuprinde camera de uscare să difere cu mai puţin de 0,15% de rezultatele obţinute după uscarea cerealelor cu seminţe mărunte timp de trei ore, iar pentru porumb – timp de cinci ore.

Exicator cu tavă de metal sau, în absenţa metalului, de porţelan (groasă, perforată), care să conţină orice produs deshidratant eficient.

4. Procedura

Uscarea

Cerealele care urmează să fie mărunţite şi au o umiditate mai mare de 18%, trebuie supuse unei uscări prealabile, conform procedurii descrise mai jos:

Se cîntăresc cît mai repede posibil, cu precizie de 0,01g, cel puţin 50g din proba amestecată.

Această cantitate în strat subţire se trece într-un recipient cu deschidere largă şi cu fundul plat şi se ţine în etuvă la 60-80 grade pentru un timp necesar, ca produsul să se usuce pînă la umiditatea de 9-15%. Sămînţa uscată se expune la aer timp de 2 ore, apoi se cîntăreşte cu aceeaşi precizie de 0,01g.

După aceasta se mărunţesc aproximativ 30g de cereale, se amestecă şi se efectuează încercările.

Se cîntăreşte cu o precizie de aproximativ 1mg o cantitate puţin mai mare de 5g din cerealele cu seminţe mărunte zdrobite sau 8g de porumb zdrobit în recipientul cîntărit în prealabil. Recipientul se plasează într-o cameră de uscare la temperatura 130^°C ± 3°C.

Acest lucru trebuie făcut cît mai repede posibil, astfel încît să se prevină o scădere prea mare a temperaturii. Se lasă cerealele cu seminţe mărunte la uscat timp de două ore, iar porumbul – timp de patru ore după ce camera de uscare ajunge din nou la temperatura 130^°C± 3°C. Se scoate recipientul din camera de uscare, se înlocuieşte repede capacul, se lasă să se răcească de la 30 pînă la 45 de minute într-un exicator şi se cîntăreşte (cu o precizie de aproximativ 1mg).

5. Metoda de calcul şi formulele

E = masa iniţială, în grame, a mostrei de testat

M = masa, în grame, a mostrei de testat după preparare

M' = masa, în grame, a mostrei de testat după zdrobire

m = masa, în grame, a mostrei de testat uscate.

Conţinutul de umiditate, ca procent din produs, este egal cu:

fără preparare prealabilă – (E-m) × 100/E;

cu preparare prealabilă – ((M' – m) M/M' + E – M) × 100/E = 100 (1-Mm/E M').

Testele trebuie efectuate cel puţin de două ori.

6. Repetarea

Diferenţa dintre valorile obţinute din două determinări realizate simultan sau în succesiune rapidă de acelaşi chimist nu trebuie să depăşească 0,15g de umiditate la o mostră de 100g. Dacă se depăşeşte această valoare, determinările trebuie repetate. Rezultatul se exprimă pînă la zecimale. 

Anexa nr.7

la Cerinţele de calitate şi comercializare a

grâului, a orzului, a ovăzului, a secarei, a

porumbului şi a sorgului de uz alimentar

Determinarea ratei de pierdere a aspectului vitros

1. Principiul

Numai o parte din mostră este folosită pentru a determina procentul de seminţe care şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul vitros. Seminţele se taie folosind un tăietor de seminţe Pohl sau un instrument echivalent.

2. Echipamentul şi aparatele:

tăietor de seminţe Pohl sau un instrument echivalent;

pensetă, scalpel;

tavă sau farfurie.

3. Procedura

Determinarea se efectuează pe o mostră de 100g după separarea oricăror alte componente, în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare.

Mostra se întinde pe o tavă şi se omogenizează bine.

Se introduce o farfurie în tăietorul de seminţe şi se întinde o mînă de seminţe pe grătar. Se apasă uşor, dar ferm, pentru a fi siguri că în fiecare orificiu se află cîte o sămînţă. Se lasă în jos secţiunea mobilă pentru a ţine seminţele la locul lor şi apoi se taie.

Se pregătesc suficient de multe farfurii pentru a fi siguri că se taie minim 600 de seminţe.

Se numără seminţele ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul vitros.

Se calculează procentul de seminţe ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul vitros.

4. Formularea rezultatelor

I = masa, în grame, a altor componente, în afara cerealelor de calitate corespunzătoare

M = procentul de seminţe curăţate examinate ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul vitros.

5. Rezultatul

Procentul de seminţe ce şi-au pierdut în totalitate sau parţial aspectul vitros în porţiunea testată se calculează aplicînd următoarea formulă:

(M (100–I))/100 = …

Anexa nr.8

la Cerinţele de calitate şi comercializare a

grâului, a orzului, a ovăzului, a secarei, a

porumbului şi a sorgului de uz alimentar

DECLARAŢIE DE CONFORMITATE

(model)

Nr.______

din ___________________200__

Valabilă pînă la _________200__

_____________________________________________________________________________________________,

_{(denumirea producătorului, adresa, telefonul, faxul)}

în persoana _________________________________________________________________________________,

_{(numele, prenumele conducătorului)}

declară pe propria răspundere că produsul ______________________________________________________

_{(denumirea, tipul, marca, codul produsului,}

_____________________________________________________________________________________________

_{numărul lotului, mărimea lotului, denumirea şi numărul documentului care însoţeşte produsele (facturii,}

_____________________________________________________________________________________________,

_{contractului, certificatului de calitate, denumirea producătorului, ţării etc.)}

la care se referă această declaraţie, nu pune în pericol viaţa, sănătatea consumatorilor, nu produce

impact asupra mediului înconjurător şi este în conformitate cu următoarele reglementări tehnice

şi standarde:

_____________________________________________________________________________________________

_{(indicativul reglementărilor tehnice sau standardelor, cu specificarea punctelor acestora,}

_{care stabilesc cerinţe pentru produsele respective)}

Declaraţia este întocmită în baza

_____________________________________________________________________________________________

_{(informaţia despre documentele în baza cărora a fost întocmită declaraţia de conformitate)}

Informaţie suplimentară _________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________

Conducătorul organizaţiei _______________

_(semnătura)

L.Ş.

_____________________________

_{(numele, prenumele)}