BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

Hotărâre nr. 238 din 29.04.2025

pentru aprobarea Planului naţional de dezvoltare pentru anii 2026-2028

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
29.04.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Planului naţional de

dezvoltare pentru anii 2026-2028

nr. 238  din  29.04.2025

 (în vigoare 19.06.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 237-240 art. 281 din 19.05.2025

* * *

În temeiul art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, în scopul implementării Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022 (Monitorul Oficial, 2022, nr.409-410, art.758) şi al pct.42 din Regulamentul cu privire la planificarea strategică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020 (Monitorul Oficial, 2020, nr.153-158, art.509), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul naţional de dezvoltare pentru anii 2026-2028 (se anexează).

2. Priorităţile aprobate în Planul naţional de dezvoltare pentru anii 2026-2028 vor sta la baza elaborării Cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada 2026-2028, în conformitate cu principiile şi regulile bugetar-fiscale stabilite în cadrul normativ.

3. Cancelaria de Stat, ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor asigura implementarea integrală şi în termen a prevederilor Planului naţional de dezvoltare pentru anii 2026-2028.

4. Monitorizarea implementării Planului naţional de dezvoltare pentru anii 2026-2028 se va realiza prin intermediul platformei project.gov.md. de către Cancelaria de Stat.

5. Rezultatele implementării Planului naţional de dezvoltare pentru anii 2026-2028 vor fi consemnate şi integrate în raportul anual privind activitatea Guvernului.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.238/2025

PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE

pentru anii 2026-2028

INTRODUCERE

O caracteristică distinctivă a Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030” (SND)1 constă în responsabilizarea autorităţilor publice în procesul de implementare a acesteia, prin dezvoltarea unui mecanism coerent de implementare, care să asigure o sincronizare clară dintre SND, strategiile sectoriale şi instituţionale şi cadrul de planificare bugetară. Pentru a asigura realizarea acestui deziderat, cadrul de planificare strategică, stabilit conform Hotărârii Guvernului nr.386/2020, prevede actualizarea anuală a Planului naţional de dezvoltare (PND).

_________________________

1 Legea nr.315/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030"

PND reprezintă un document ciclic, pentru o perioadă de 3 ani, actualizat anual în primul semestru, constituind documentul de referinţă în procesul de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu. Documentul asigură operaţionalizarea şi implementarea prevederilor SND.

Planul naţional de dezvoltare pentru anii 2026-2028 (în continuare – PND 2026-2028) include priorităţile de politici publice pe termen mediu pentru perioada 2026-2028, aprobate în şedinţa Comitetului interministerial pentru planificare strategică din data de 27 decembrie 20242. Priorităţile de politici publice pe termen mediu ale Guvernului au ca scop atingerea obiectivelor naţionale stabilite în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană” strategiile sectoriale naţionale, Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Agenda de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană pentru perioada 2021-2027, recomandările existente din pachetele anuale de extindere şi îndeplinirea tuturor cerinţelor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

_________________________

2 PROCESUL-VERBAL nr.18 al şedinţei CIPS din 27 decembrie 2024, disponibil la linkul: https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/pv_nr.18_cips_2024.pdf

PND 2026-2028 integrează priorităţile şi acţiunile de reformă setate în Planul de creştere economică pentru Republica Moldova al Uniunii Europene. Mecanismul de Reformă şi Creştere pentru Republica Moldova a fost instituit de Comisia Europeană pentru a stimula reformele şi investiţiile necesare în vederea accelerării procesului de aderare, precum şi creşterea economiei Republicii Moldova în beneficiul cetăţenilor săi.

PND 2026-2028 este constituit din partea descriptivă şi partea operaţională, ambele fiind structurate în baza celor 10 obiective generale stabilite în SND şi corelate cu obiectivele şi priorităţile stipulate în cadrul naţional de planificare strategică, precum şi cu cele 7 domenii prioritare stabilite în agenda de reformă pentru Republica Moldova.

Partea descriptivă conţine descrierea direcţiilor de intervenţie prioritare pe termen mediu şi evoluţia prognozată a indicatorilor de impact stabiliţi pentru fiecare obiectiv general, precum şi descrierea succintă a acţiunilor prioritare de reformă şi logica intervenţiilor ce urmează a fi realizate de către Guvern în perioada 2026-2028. De asemenea, a fost stabilită corelarea şi contribuţia acţiunilor de reformă planificate în partea operaţională la realizarea angajamentelor şi a obiectivelor asumate în cadrul Planului de creştere economică pentru Republica Moldova, Programului Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029, Programului de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană” şi al Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. Totodată, au fost reflectate costurile totale estimate pentru implementarea acţiunilor de reformă setate pentru fiecare obiectiv general şi sursele de finanţare a acestora.

Partea operaţională conţine acţiunile de reformă care urmează a fi realizate de către Guvern în perioada 2026-2028, conform indicatorilor stabiliţi, pentru a demara şi a implementa reformele prevăzute în cadrul strategic pe termen mediu şi lung.

Fiecare acţiune de reformă planificată este transpusă în unul sau în mai multe proiecte de dezvoltare, în total 108 acţiuni de reformă şi 267 de proiecte de dezvoltare. Din numărul total de proiecte de dezvoltare pentru perioada 2026-2028, 65 % asigură continuitate PND 2025-2027, iar 35% sunt proiecte noi.

Totodată, partea operaţională include Lista proiectelor investiţionale propuse spre finanţare din Facilitatea de reformă şi creştere pentru Republica Moldova (Growth Plan). Lista de proiecte este una indicativă, fiind destinată discuţiilor şi aprobării în cadrul Platformei de investiţii pentru politica de vecinătate, inclusiv volumele totale de investiţii şi termenele de punere în aplicare preconizate. La elaborarea listei au fost respectate următoarele criterii:

- corelarea cu angajamentele şi priorităţile naţionale de dezvoltare;

- susţinerea Măsurilor de sprijinire a integrării Republicii Moldova în piaţa unică a UE;

- impactul economic şi social.

Proiectele planificate în PND 2026-2028 urmează a fi reflectate în Cadrul bugetar pe termen mediu pentru perioada 2026-2028 prin intermediul strategiilor sectoriale de cheltuieli. În acest scop, pentru fiecare proiect au fost estimate costurile de implementare şi indicate sursele de acoperire a acestora, inclusiv referinţele la subprogramele bugetare, conform anexei nr.7 la Ordinul ministrului finanţelor nr.208/2015 şi proiectului de asistenţă externă.

Costul total de implementare a proiectelor planificate pentru întreg ciclul de viaţă al proiectelor se estimează la 164 185 277 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028, circa 10% (17 231 380 mii de lei) costuri finanţate din bugetul de stat, 36% (58 916 952 mii de lei) din asistenţă externă şi 46% (76 164 387 mii de lei) – costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la 63 889 554 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 47 801 304 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 40 621 861 mii de lei.

Acţiunile de reformă (implicit proiecte) planificate în PND, care sunt acoperite parţial sau nu au acoperire financiară, urmează a fi considerate în cadrul dialogului cu potenţialii investitori şi parteneri de dezvoltare, inclusiv în cadrul Platformei de Parteneriat pentru Moldova.

Pentru a creşte rata de implementare a reformelor, a asigura utilizarea eficientă a resurselor şi a majora gradul de valorificare a asistenţei financiare externe, în premieră, în anul 2024, Guvernul a operaţionalizat un mecanism nou de implementare a reformelor, bazat pe sistemele de management al proiectelor. În acest sens, a fost lansată platforma www.project.gov.md – iniţiativă digitală instituită pentru a oferi un mediu interactiv pentru gestionarea eficientă a proiectelor de dezvoltare din Republica Moldova. Platforma oferă un mediu interactiv şi transparent pentru buna gestionare a proiectelor.

Pentru a măsura progresul general în realizarea priorităţilor şi a reformelor proiectate, PND 2026-2028 conţine setul de indicatori de impact şi de rezultat relevanţi, pentru fiecare indicator fiind stabilite valorile de referinţă şi ţintele pentru anul 2028. Setul de indicatori stabilit pentru fiecare obiectiv specific va fi utilizat în procesul de evaluare anuală a impactului reformelor asupra cetăţenilor. Rezultatele evaluării vor fi consemnate şi integrate în raportul anual consolidat privind activitatea Guvernului. Totodată, rezultatele evaluării vor constitui un reper pentru deciziile privind actualizarea şi ajustarea setului de reforme pentru următoarea perioadă de planificare trienală.

Priorităţile de politici publice pe termen mediu

pentru perioada 2026-2028

Reformele setate în PND 2026-2028 vor asigura realizarea obiectivelor Guvernului, producând impact asupra tuturor domeniilor şi sectoarelor, astfel contribuind la implementarea de către Republica Moldova a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană şi a angajamentelor asumate în Planul de Creştere Economică pentru Republica Moldova.

Pe termen mediu, misiunea Guvernului va consta în eficientizarea administraţiei publice, asigurarea accesului facil la servicii publice, modernizarea infrastructurilor critice naţionale, dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale la nivel local, regional şi naţional, garantarea securităţii fiecărui cetăţean, contribuţia la creşterea veniturilor, precum şi în crearea de locuri de muncă bine plătite, iar pe termen lung obiectivul principal este aderarea ţării la Uniunea Europeană până în anul 2030. Astfel, în perioada 2026-2028, continuarea implementării acţiunilor de reformă şi proiectarea unor acţiuni noi vor viza dezvoltarea infrastructurii educaţionale, construirea spitalelor regionale, digitalizarea sectorială şi eliminarea birocraţiei excesive, modernizarea Armatei Naţionale, fortificarea punctelor de trecere a frontierei, dezvoltarea infrastructurii turistice, stimularea investiţiilor private, creşterea capacităţilor sectorului energetic, reabilitarea infrastructurii de mobilitate, sporirea rezilienţei şi potenţialului agricol, extinderea suprafeţelor împădurite ş.a.

În scopul valorificării oportunităţilor ce rezultă din statutul de ţară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, în următoarea perioadă, un accent major se va pune pe consolidarea capacităţilor administraţiei publice pentru crearea unor instituţii publice puternice şi reziliente, inclusiv prin creşterea eficienţei şi calităţii serviciului public, creşterea capacităţilor de absorbţie a fondurilor şi de implementare eficientă a reformelor.

Obiectivul general 1.

Creşterea veniturilor din surse durabile şi atenuarea inegalităţilor

Creşterea veniturilor din surse durabile şi reducerea inegalităţilor constituie o prioritate pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova în perioada 2026-2028. Intervenţiile în domeniul economic vizează accelerarea creşterii economice, sporirea ratei de ocupare, atragerea investiţiilor străine şi consolidarea rolului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) în economia naţională. Astfel, până în 2030, se preconizează creşterea medie anuală a PIB-ului cu 5%, majorarea ratei de ocupare la 50% şi creşterea ponderii ÎMM-urilor în totalul veniturilor din vânzări cel puţin până la 55%. De asemenea, se urmăreşte intensificarea accesului la finanţare pentru sectorul privat şi extinderea volumului exporturilor de bunuri şi servicii, consolidând astfel poziţia Republicii Moldova pe piaţa europeană şi sporind competitivitatea economiei naţionale în raport cu standardele UE.

Atragerea investiţiilor şi stimularea inovaţiei sunt principalele instrumente aplicate de către Guvern pentru creşterea competitivităţii economice şi dinamizarea mediului de afaceri. Prin programele implementate de Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, inclusiv prin programele de granturi şi subvenţionare, facilitarea accesului la finanţare, dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi consolidarea capacităţilor IMM vor fi create aproximativ 1 890 de locuri de muncă noi, iar 5 600 de locuri de muncă existente vor fi menţinute, contribuind la stabilitatea pieţei muncii. Totodată, volumul programat al investiţiilor atrase în economie, inclusiv prin atragerea remitenţelor în economie şi extinderea reţelei incubatoarelor de afaceri se ridică la 5332,6 milioane de lei anual, stimulând dezvoltarea afacerilor, inovarea în diverse sectoare şi tranziţia către o economie verde şi durabilă. În plus, programele sprijină şi finanţează 1 720 de companii anual, facilitând accesul acestora la resurse şi oportunităţi de creştere. Totodată, dezvoltarea infrastructurii de cercetare şi inovare va sprijini transferul tehnologic şi adoptarea soluţiilor digitale în domenii strategice. Se estimează că până în 2028, peste 50 de startup-uri vor beneficia de sprijin, iar investiţiile în industrii inovatoare vor depăşi 70 de milioane de lei.

Pentru îmbunătăţirea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare, sunt planificate măsuri de sprijin pentru angajatori şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Prin aceste intervenţii, până la finele anului 2026, se estimează o creştere cu 6 000 de zilieri pentru care beneficiarii de lucrări agricole achită contribuţii de asigurări sociale.

Modernizarea şi eficientizarea sectorului agricol reprezintă un alt pilon strategic al dezvoltării economice durabile. Proiectele planificate sunt parte a unui proces mai amplu de aliniere la Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, facilitând integrarea fermierilor moldoveni în lanţurile valorice europene şi promovând o agricultură mai competitivă şi sustenabilă. Implementarea unor mecanisme precum Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole (RICA) şi Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) va asigura compatibilitatea sistemelor naţionale cu standardele europene, oferind fermierilor acces la oportunităţi de finanţare şi sprijin similar cu cel din statele membre UE. Totodată, modernizarea serviciilor fitosanitare şi veterinare şi interconectarea acestora cu sistemele informaţionale europene, inclusiv Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (RASFF), vor consolida securitatea alimentară şi vor facilita exportul produselor agroalimentare moldoveneşti pe piaţa europeană.

Totodată, Guvernul continuă implementarea măsurilor de adaptare a sectorului agricol la schimbările climatice. Investiţiile din cadrul proiectelor “Stimularea reabilitării sistemelor de irigare pentru atenuarea secetei pedologice”, “Livada Moldovei”, “Modernizarea tehnicii agricole şi a echipamentului agricol (MAME)” ş.a. vor asigura extinderea suprafeţelor irigate cu peste 1 500 de hectare, modernizarea tehnicii şi a echipamentului agricol în volum de circa 150 milioane de lei anual, modernizarea sectorului horticol ş.a. De asemenea, instituirea camerelor agricole va facilita accesul fermierilor la informaţii şi la resurse pentru o agricultură sustenabilă.

Pentru consolidarea securităţii alimentare şi a standardelor de calitate în sectorul agroalimentar, sunt prevăzute investiţii semnificative în modernizarea laboratoarelor sanitar-veterinare şi fitosanitare. Proiecte precum “Consolidarea capacităţilor de testare a laboratoarelor” şi “Dezvoltarea sistemului rapid de alertă pentru alimente şi furaje (RASFF)” vor contribui la sporirea siguranţei alimentelor şi la protecţia sănătăţii publice. Totodată, instituirea Sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat fitosanitar” va îmbunătăţi monitorizarea şi intervenţiile în domeniul protecţiei plantelor.

Costul total de implementare a proiectelor planificate la Obiectivul general 1 se estimează la 27272456 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028: 1591522,3 mii de lei costuri finanţate din bugetul de stat, 1984 862,45 mii de lei asistenţă externă şi 19743155 mii de lei costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la 15538536 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 4833141 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 2947863 mii de lei.

Implementarea acţiunilor de reformă planificate în partea operaţională va contribui la realizare următoarelor angajamente şi obiective:

Planul de creştere economică pentru Republica Moldova:

Domeniul de politică 1: Competitivitate economică/Dezvoltarea sectorului privat:

- Acţiunea de reformă nr.1. Creşterea competitivităţii mediului antreprenorial prin îmbunătăţirea cadrului administrativ şi de reglementare şi digitalizarea sporită;

- Acţiunea de reformă nr.2. Consolidarea sistemului public de sprijin pentru IMM-uri, sporind eficienţa şi relevanţa sprijinului guvernamental acordat antreprenorilor pentru a stimula competitivitatea; Dezvoltare industrială; Dezvoltarea serviciilor;

- Acţiunea de reformă nr.3. Consolidarea şi diversificarea accesului la finanţare pentru companii;

- Acţiunea de reformă nr.4. Creşterea competitivităţii la export a comerţului cu mărfuri din Republica Moldova; Măsuri sanitare şi fitosanitare;

- Acţiunea de reformă nr.5. Cadrul instituţional administrativ şi de reglementare agricolă este consolidat pentru o mai bună integrare în lanţurile valorice internaţionale; Dezvoltare rurală;

Domeniul de politică 4. Capital social:

- Acţiunea de reformă nr.5. Consolidarea politicilor active pe piaţa forţei de muncă şi facilitarea participării pe piaţa muncii şi combaterea muncii nedeclarate şi a exploatării muncii;

Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029:

- Capitolul 1. Libera circulaţie a bunurilor;

- Capitolul 11. Agricultura şi dezvoltarea rurală;

- Capitolul 17. Politica economică şi monetară;

- Capitolul 12. Siguranţa alimentară, politici sanitare şi fitosanitare;

- Capitolul 20. Politica industrială şi antreprenorială;

- Capitolul 28. Protecţia consumatorilor şi sănătate publică;

Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”:

- Obiectivul 3. Promovarea măsurilor de reglementare a economiei, eliminarea barierelor birocratice şi a procedurilor normative excesive din calea antreprenorilor;

- Obiectivul 4. Crearea precondiţiilor pentru lansarea de noi afaceri prin facilitarea deschiderii, a dezvoltării şi a internaţionalizării afacerilor, susţinerea ÎMM-urilor prin programe de finanţare şi instruire;

- Obiectivul 5. Majorarea influxului de investiţii străine şi locale în toate domeniile, inclusiv în industrie, IT, întreprinderi de prelucrare a producţiei agricole şi în infrastructura postrecoltare;

- Obiectivul 6. Implementarea de politici şi măsuri coerente de accelerare a tranziţiei la economia circulară şi economia verde şi de adaptare a tuturor sectoarelor la efectele schimbărilor climatice, în vederea atingerii obiectivului neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon până în 2030;

- Obiectivul 7. Extinderea accesului la servicii electronice pentru cetăţeni şi antreprenori, promovarea digitalizării proceselor administrative din cadrul instituţiilor publice şi al serviciilor publice;

- Obiectivul 8. Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi facilitarea accesului producătorilor autohtoni la pieţe noi de desfacere;

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

- Ţinta naţională 2.3. Până în 2030, creşterea productivităţii agricole şi a veniturilor producătorilor agricoli mici prin accesul sigur şi egal la factori de producţie, cunoştinţe, servicii financiare şi pieţe;

- Ţinta naţională 2.4. Până în 2030, implementarea practicilor agricole ce sporesc productivitatea, contribuie la menţinerea ecosistemelor şi consolidează capacităţile de adaptare la schimbări climatice, condiţii meteorologice extreme ca seceta, inundaţiile şi alte situaţii excepţionale;

- Ţinta naţională 2.c. Adoptarea măsurilor necesare pentru buna funcţionare a pieţelor de produse agroalimentare şi facilitarea accesului în timp util la informaţii de piaţă, inclusiv privind rezervele de alimente pentru limitarea volatilităţii extreme a preţurilor la alimente;

- Ţinta naţională 3.d. Consolidarea capacităţii pentru avertizarea rapidă, reducerea şi gestionarea riscurilor naţionale pentru sănătate;

- Ţinta naţională 8.2. Stimularea creşterii productivităţii cu ritmuri mai rapide faţă de creşterea salariului real, prin diversificare, modernizarea tehnologică şi inovaţie, inclusiv accentuarea pe sectoarele cu valoare adăugată sporită şi utilizarea intensivă a forţei de muncă;

- Ţinta naţională 8.3. Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susţin activităţile productive, crearea locurilor de muncă decente, dezvoltarea antreprenoriatului, creativitatea şi inovaţia şi care încurajează formalizarea şi creşterea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare;

- Ţinta naţională 8.5. Până în 2030, atingerea unui nivel al ocupării similar cu media ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi stimularea ocupării productive şi a muncii decente pentru toate femeile şi bărbaţii, inclusiv pentru tineri şi persoanele cu dizabilităţi, precum şi remunerarea egală pentru munca de valoare egală;

- Ţinta naţională 8.8. Protecţia drepturilor la muncă şi promovarea mediilor de lucru sigure şi securizate pentru toţi angajaţii;

- Ţinta naţională 9.3. Creşterea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la serviciile financiare, inclusiv la credite accesibile, în vederea integrării acestora în lanţurile valorice şi pieţe externe.

Obiectivul general 2.

Îmbunătăţirea condiţiilor de trai

Îmbunătăţirea accesului la infrastructură, sisteme eficiente, durabile şi sigure de transport, utilităţi publice şi condiţii decente de trai este o condiţie de bază pentru asigurarea oportunităţilor de dezvoltare economică şi creşterea bunăstării cetăţenilor. Priorităţile pentru perioada 2026-2028 includ modernizarea infrastructurii de transport, extinderea serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, sporirea eficienţei energetice, dezvoltarea infrastructurilor critice ş.a. pentru a stimula dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii la toate nivelurile – local, regional şi naţional.

Pe dimensiunea de mobilitate, Guvernul va continua investiţiile pentru extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurilor de transport cu următoarele ţinte ambiţioase pentru anul 2028: reducerea ratei accidentelor rutiere până la 75% la 100 de mii de populaţie, până în anul 2030 (comparativ cu – 90,3% în 2022), reabilitarea şi construirea a 363 km de drumuri naţionale, regionale şi străzi locale, inclusiv pentru interconectarea la reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T); reabilitarea tronsoanelor de cale ferată pe o lungime de peste 100 km; achiziţionarea a peste 1 000 de vagoane marfare şi de pasageri; sporirea capacităţii de procesare a pasagerilor avia până la 1 300 de pasageri/oră; înnoirea parcului auto şi dezvoltarea infrastructurii pentru transport electric şi alternativ, pentru a asigura o pondere maximă de 10% a parcului auto antrenat în prestarea serviciilor regulate, cu o vârstă mai mare de 10 ani ş.a. În acelaşi context, autorităţile de ramură implementează proiecte software. Implementarea Sistemului de Management Integrat al Transporturilor Rutiere (SMI e-Bilet, Monitorizare GPS) va digitaliza, până la finele anului 2028, 100% din serviciile Agenţiei Naţionale Transport Auto şi va permite monitorizarea în timp real a transportului de persoane şi mărfuri. Totodată, extinderea SI “e-Autorizaţie Transport” şi crearea unui sistem electronic de procurare a biletelor pentru transportul feroviar vor facilita accesul la servicii moderne şi eficiente de transport.

Dezvoltare regională şi urbană va asigura reducerea disparităţilor dintre regiuni şi va stimula dezvoltarea economică locală. Creşterea accesului populaţiei la servicii de apă potabilă şi sanitaţie de calitate este o necesitate primară pentru asigurarea sănătăţii publice, ţintind extinderea accesului populaţiei până la 91 % în 2028 la reţele de alimentare cu apă şi până la 53%, la sistemele de canalizare. Suplimentar sunt planificate proiecte pentru reabilitarea grădiniţelor, şcolilor, terenurilor sportive, extinderea reţelelor de iluminare stradală, crearea unui hub regional antreprenorial în municipiul Bălţi, asigurarea cu 450 de locuinţe sociale şi 730 de locuri în cămine studenţeşti ş.a.

În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii energetice şi eficienţei energetice, proiectele-cheie urmăresc optimizarea infrastructurii energetice şi creşterea ponderii energiei regenerabile. Finalizarea Liniei Electrice 400 kV pe direcţia Vulcăneşti–Chişinău şi construcţia Liniei Electrice Aeriene 400 kV Bălţi– Suceava, precum şi extinderea şi modernizarea staţiilor electrice vor asigura integrarea în reţelele energetice regionale şi sporirea securităţii energetice. Cât priveşte sporirea eficienţei energetice, se preconizează renovarea a 10 instituţii medicale prin implementarea măsurilor de eficienţă energetică şi reabilitarea a peste 200 000 m² de suprafaţă până în 2027. În paralel, punerea în aplicare a Programului de finanţare din Fondul pentru Eficienţă energetică în sectorul rezidenţial, va sprijini renovarea şi încălzirea a 373 000 m2 de suprafeţe în blocurile locative şi 134 000 m2 de suprafeţe în case individuale până în acelaşi an. Totodată, în urma implementării proiectului “Iniţiativa pentru dezvoltarea infrastructurii publice durabile prin renovări de eficienţă energetică” (INSPIREE), vor fi eficientizate energetic 16 instituţii de învăţământ superior şi 14 spitale regionale şi raionale. Valorificarea surselor de energie regenerabilă va fi continuată atât prin atragerea investiţiilor private ca urmare a organizării unei noi runde de licitaţii pentru oferirea statutului de producător eligibil mare în perioada 2025-2026 pentru surse de generare a energiei electrice cuplate cu baterii de stocare, cât şi prin dezvoltarea programelor de subvenţionare a instalării bateriilor de stocare a energiei electrice de către consumatorii de energie electrică.

Costul total de implementare a proiectelor planificate la Obiectivul general 2 se estimează la 87 119 004,26 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028: 9 497 778,4 mii de lei costuri finanţate din bugetul de stat, 47 811 427 mii de lei asistenţă externă şi 30 052 030 mii de lei costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la 34 460 460,34 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 27 562 376 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 25 338 399 mii de lei.

Implementarea acţiunilor de reformă şi a proiectelor de dezvoltare planificate în partea operaţională va contribui la realizarea următoarelor angajamente şi obiective:

Planul de creştere economică pentru Republica Moldova:

Domeniul de politică 2. Conectivitate şi infrastructură digitală:

- Acţiunea de reformă nr.1. Consolidarea sistemului de transport, a reţelei şi a capacităţilor instituţionale; Îmbunătăţirea conectivităţii transporturilor prin reţeaua feroviară reabilitată şi modernizată;

Domeniul de politică 6. Securitate şi eficienţă energetică:

- Acţiunea de reformă nr.1. Piaţa energiei electrice deschisă şi competitivă;

- Acţiunea de reformă nr.2. Piaţa gazelor naturale deschisă şi competitivă;

- Acţiunea de reformă nr.3. Garantarea securităţii energetice; Garantarea securităţii aprovizionării;

- Acţiunea de reformă nr.4. Creşterea eficienţei energetice;

- Acţiunea de reformă nr.5. Piaţă dinamică pentru energia regenerabilă;

Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029:

- Capitolul 14. Transport, vizează modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare, digitalizarea serviciilor de transport şi îmbunătăţirea siguranţei şi eficienţei sistemului de mobilitate;

- Capitolul 15. Energie, vizează optimizarea consumului şi integrarea pieţei naţionale în piaţa europeană de energie;

- Capitolul 21. Reţele transeuropene, vizează integrarea Republicii Moldova în reţelele transeuropene de transport şi energie ca obiectiv strategic, fiind susţinut de investiţii majore în infrastructură, conectivitate transfrontalieră şi stabilirea cadrului normativ şi strategic;

Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”:

- Obiectivul nr.6. Implementarea de politici şi măsuri coerente de accelerare a tranziţiei la economia circulară şi economia verde şi de adaptare a tuturor sectoarelor la efectele schimbărilor climatice, în vederea atingerii obiectivului neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon până în 2030;

- Obiectivul nr.7. Extinderea accesului la servicii electronice pentru cetăţeni şi antreprenori, promovarea digitalizării proceselor administrative din cadrul instituţiilor publice şi al serviciilor publice;

- Obiectivul nr.15. Implementarea mecanismelor şi promovarea securităţii, a durabilităţii şi a eficienţei energetice;

- Obiectivul nr.17. Sporirea mobilităţii cetăţenilor prin sisteme de transport eficiente, durabile şi sigure, prin dezvoltarea huburilor multimodale, promovarea siguranţei rutiere, dezvoltarea infrastructurii drumurilor şi transporturilor rutiere, restructurarea, modernizarea şi sporirea interconectării transportului feroviar;

- Obiectivul nr.18. Îmbunătăţirea condiţiilor de trai prin sporirea accesului oamenilor la surse sigure de apă, sisteme de canalizare, infrastructură rutieră, prin extinderea infrastructurii alimentării cu apă şi sanitaţie, precum şi fortificarea capacităţii operatorilor de apă şi canalizare;

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

- Ţinta naţională 6.1. Până în 2030, realizarea accesului universal şi echitabil la apă potabilă sigură şi la preţuri accesibile pentru cel puţin 95 % din populaţie;

- Ţinta naţională 6.2. Până în 2030, realizarea accesului universal la condiţii sanitare adecvate şi echitabile pentru cel puţin 65 % din populaţie, acordând o atenţie specială nevoilor femeilor şi fetelor şi persoanelor în situaţii vulnerabile;

- Ţinta naţională 6.b. Planificarea şi programarea în mod coerent şi etapizat a dezvoltării unei infrastructuri de alimentare cu apă şi sanitaţie îmbunătăţite pentru toate comunităţile, pe baza unor criterii de selectare bine definite şi transparente, incluzând implicarea comunităţilor beneficiare;

- Ţinta naţională 7.2. Până în 2030, asigurarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puţin 15% în consumul final brut de energie electrică;

- Ţinta naţională 7.3. Obţinerea, în perioada 2024-2030, a noilor economii anuale de energie în mărime de 0,8% din valoarea medie a consumului final de energie între 1 ianuarie 2019 şi 1 ianuarie 2022;

- Ţinta naţională 9.1. Dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile şi puternice în regiunile ţării pentru a susţine dezvoltarea economică şi creşterea bunăstării populaţiei, cu accent pe accesul larg şi echitabil pentru toţi;

- Ţinta naţională 11.2. Până în 2030, asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, echitabile, accesibile şi durabile pentru toţi, îmbunătăţirea siguranţei rutiere, în special prin extinderea reţelelor de transport public.

Obiectivul general 3.

Garantarea educaţiei corespunzătoare şi de calitate pentru toţi pe tot parcursul vieţii

În acord cu Strategia de dezvoltare “Educaţia 2030”3 Guvernul a dezvoltat o serie de reforme ale sistemului educaţional, care acoperă toate nivelurile de învăţământ, începând de la educaţia timpurie şi continuând cu învăţământul primar, secundar general, profesional tehnic şi superior până la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi recalificarea personalului în vârstă.

_________________________

3 Hotărârea Guvernului nr.114/2023 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030" şi a Programului de implementare a acesteia pentru anii 2023-2025, disponibilă la: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=136600&lang=ro

Reformele setate pentru perioada 2026-2028 sunt menite să îmbunătăţească atât calitatea educaţiei, cât şi accesul la educaţie pentru fete şi băieţi, până la finele anului 2028 ţintindu-se creşterea ratelor de înscriere până la 24% pentru educaţia antepreşcolară, 98% pentru învăţământul preşcolar, 105% pentru învăţământul primar, 103% pentru învăţământul gimnazial şi de 75% pentru copiii romi în învăţământul primar şi secundar. De asemenea, se urmăreşte o creştere a ratei de participare a tinerilor şi a adulţilor (15-64 de ani) în educaţia formală şi nonformală pe parcursul vieţii de până la 25%.

Investiţiile direcţionate spre modernizarea infrastructurii educaţionale vizează reabilitarea şi dotarea instituţiilor de învăţământ pentru a oferi un mediu adecvat desfăşurării activităţilor didactice. Peste 35 de instituţii de învăţământ vor fi renovate până în 2029, iar 55 de instituţii vor fi complet echipate până în 2030. De asemenea, până în 2028, 100 de autobuze şcolare vor fi achiziţionate pentru a asigura transportul sigur a 25 000 de elevi. Totodată, 400 de şcoli vor fi adaptate conform standardelor de accesibilitate pentru copii cu necesitate speciale.

Transformarea digitală a educaţiei, prin digitalizarea manualelor şcolare, dezvoltarea catalogului electronic şi integrarea acestuia cu platforma EVO este un element-cheie al reformei sectoriale. Dotarea şcolilor cu echipamente TIC va creşte treptat, atingând un standard minim pentru 70 de şcoli dotate anual. Totodată, 30 % dintre cadrele didactice vor obţine anual competenţe digitale la nivel A- B conform cadrului DigCompEdu.

Pentru a asigura o participare echitabilă la educaţie, până în 2027 vor fi create 3.000 de locuri noi în creşe şi grădiniţe în zone cu creştere demografică, iar rata de înrolare a copiilor cu vârsta de 2-3 ani va atinge 40 %. De asemenea, 240 milioane de lei vor fi alocate pentru educaţia incluzivă până în 2028, iar
1 000 de cadre didactice vor fi certificate pentru sprijinirea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES). Dezvoltarea serviciilor mobile CRAP, cu 35 de echipe mobile până în 2028, va contribui la creşterea gradului de incluziune a copiilor cu dizabilităţi.

Investiţiile în infrastructura învăţământului profesional tehnic vor asigura modernizarea a 10 instituţii pe an până în 2028. Numărul elevilor încadraţi în învăţământul dual va creşte anual cu 10 %, atingând 2 000 de beneficiari până în 2028. Aceste măsuri sunt realizate pentru a spori atractivitatea învăţământului profesional tehnic, reducerea abandonului după clasa a 9-a şi răspunderea optimă la cerinţele pieţei muncii.

Consolidarea capacităţilor organizaţiilor din domeniul cercetării, dezvoltarea infrastructurilor de cercetare şi internaţionalizarea cercetării din Republica Moldova va reprezenta o altă direcţie de intervenţie. În acest sens,
80 de laboratoare universitare vor fi echipate pentru a stimula dezvoltarea inovaţiilor şi integrarea ştiinţei în politicile publice şi dezvoltarea mediului privat, iar două cămine vor fi renovate până în 2027.

În efortul de a promova un stil de viaţă sănătos, pentru toţi copii, femeile şi bărbaţii şi creşterea până în 2028 a ponderii populaţiei care practică activ la sportul în masă până la 52 % sunt planificate proiecte de infrastructură şi reformare a şcolilor sportive, creând astfel condiţii propice pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora, în acest sens se planifică renovarea a circa 5 % anual din complexele sportive existente.

Costul total de implementare a proiectelor planificate la Obiectivul general 3 se estimează la 12 173 723,3 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028: 357 468,2 mii de lei costuri finanţate din bugetul de stat, 2 784 064 mii de lei asistenţă externă şi 14 780 141,24 mii de lei costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la 6 516 308,2 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 6 943 843,7 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 5 624 932,94 mii de lei.

Implementarea acţiunilor de reformă planificate în partea operaţională va contribui la realizarea următoarelor angajamente şi obiective:

Planul de creştere economică pentru Republica Moldova:

Domeniul de politică 1. Competitivitate economică/dezvoltarea sectorului privat:

- Acţiunea de reformă nr.7. Îmbunătăţirea capacităţilor de cercetare şi inovare în domeniile prioritare ale strategiei de specializare inteligentă;

- Domeniul de politică 4. Capital social;

- Acţiunea de reformă nr.1. Reducerea nepotrivirii dintre competenţe şi cerinţele pieţei muncii prin educaţie şi formare profesională îmbunătăţite;

- Acţiunea de reformă nr.2. Îmbunătăţirea calităţii, relevanţei şi incluziunii educaţiei prin îmbunătăţirea accesului la învăţământul preşcolar, primar şi secundar;

- Acţiunea de reformă nr.3. Consolidarea rezultatelor educaţiei, a calităţii şi integrităţii învăţământului universitar;

Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029:

- Capitolul 25. Ştiinţă şi cercetare, măsurile care vizează dezvoltarea colaborării în domeniile cercetării şi inovării şi mediul de afaceri, participarea Republicii Moldova la Programul Uniunii Europene “Orizont Europa”;

- Capitolul 26. Educaţie şi cultură, măsurile care vizează creşterea pregătirii profesionale a cadrelor didactice din învăţământul general, creşterii calităţii educaţiei în învăţământul general, creşterea numărului de elevi în învăţământul profesional tehnic secundar dual, dezvoltarea programelor de formare profesională pentru integrarea principiilor de tranziţie verde şi digitală, digitalizarea învăţământului superior, promovarea sportului pentru toţi şi a modului sănătos de viaţă;

Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”:

- Obiectivul nr.16. Accelerarea reformei învăţământului profesional tehnic şi continuarea implementării reformei învăţământului superior;

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

- Ţinta naţională nr.4.1. Până în 2030, asigurarea faptului că toate fetele şi băieţii absolv învăţământul primar şi secundar gratuit, echitabil şi de calitate, care să conducă la rezultate relevante şi eficiente ale învăţării;

- Ţinta naţională nr.4.2. Până în 2030, asigurarea faptului că fetele şi băieţii au acces la dezvoltarea timpurie de calitate, îngrijire şi educaţia preşcolară, astfel încât să fie pregătiţi pentru învăţământul primar;

- Ţinta naţională nr.4.3. Până în 2030, creşterea înrolării în învăţământul profesional tehnic şi superior accesibil şi calitativ;

- Ţinta naţională nr.4.4. Până în 2030, creşterea substanţială a numărului de tineri şi adulţi cu competenţe relevante pentru piaţa muncii;

- Ţinta naţională nr.4.5. Până în 2030, asigurarea accesului egal la toate nivelurile de învăţământ şi formare profesională a persoanelor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi şi a copiilor în situaţii vulnerabile;

- Ţinta naţională nr.4.7. Promovarea dezvoltării durabile, stilurilor de viaţă durabile, drepturilor omului, egalităţii de gen, a culturii păcii şi nonviolenţei, cetăţeniei globale şi aprecierea diversităţii culturale şi a contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă;

- Ţinta naţională nr.4.a. Construirea şi modernizarea infrastructurii în instituţiile de învăţământ astfel încât să corespundă necesităţilor copiilor, fetelor şi băieţilor şi persoanelor cu dizabilităţi şi oferirea unui mediu de învăţământ sigur, nonviolent şi incluziv pentru toţi;

- Ţinta naţională nr.4.b. Extinderea substanţială, până în anul 2030, a numărului de burse disponibile pentru înscrierea în învăţământul superior, inclusiv formare profesională şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, programe tehnice, inginereşti şi ştiinţifice;

- Ţinta naţională nr.4.c. Creşterea substanţială, până în anul în 2030, a ofertei de profesori calificaţi, inclusiv prin cooperare internaţională pentru formare a cadrelor didactice;

- Ţinta naţională nr.8.6. Până în 2030, reducerea proporţiei tinerilor fără un loc de muncă, fără educaţie sau formare, până la un nivel similar cu media din ţările Europei Centrale şi de Est.

Obiectivul general 4.

Ridicarea nivelului de cultură şi de dezvoltare personală

Cultura reprezintă o forţă vitală a societăţii, contribuind la dezvoltarea şi îmbogăţirea experienţei umane, la edificarea unui sentiment de coeziune şi unitate, la cultivarea respectului faţă de ceilalţi şi a responsabilităţii sociale.

În perspectiva următorilor 3 ani, direcţiile prioritare de intervenţie ale Guvernului vor fi orientate spre consolidarea capacităţilor organizaţiilor culturale şi industriilor creative, promovarea produselor culturale şi turistice naţionale la nivel naţional, european şi internaţional, dezvoltarea mecanismelor de stimulare a cetăţenilor pentru implicarea în activităţile culturale, reabilitarea obiectelor de patrimoniu şi a edificiilor culturale şi sprijinirea industriei cinematografice autohtone. Implementarea acestor acţiuni va conduce la îmbunătăţirea accesibilităţii cetăţenilor la serviciile culturale, determinând o creştere a proporţiei cheltuielilor medii lunare destinate activităţilor culturale şi de recreere de la 2,1 % în 2021 până la 5,0 % în 2030.

Pentru protejarea patrimoniului cultural, se planifică instituirea Fondului Naţional de Protejare a Patrimoniului Cultural Imobil, având ca obiective inventarierea a 85 % dintre monumentele existente şi actualizarea bazei de date a patrimoniului cultural imobil. Restaurarea clădirilor emblematice, cum ar fi Filarmonica Naţională, Sala cu Orgă, Circul din Chişinău ş.a., va contribui la consolidarea valorilor culturale naţionale şi la integrarea acestora în circuitele turistice.

Industria turismului va fi dinamizată prin susţinerea antreprenorilor din sector şi prin promovarea destinaţiilor locale. Proiectele au ca obiective crearea a 11 trasee turistice tematice şi 60 de pensiuni turistice până în 2027, iar crearea organizaţiilor de management al destinaţiilor va asigura atragerea a circa 140 000 de turişti şi 35 de proiecte investiţionale locale. Totodată, promovarea produselor culturale naţionale la nivel european şi integrarea patrimoniului cultural naţional în sistemul valorilor culturale europene va impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova ca destinaţie turistică, planificându-se creşterea ponderii turismului în produsul intern brut până la 1 % până în anul 2030.

Implicarea tinerilor în activităţi civice şi procese decizionale este esenţială pentru sănătatea şi vitalitatea unei societăţi democratice, de aceea pentru perioada de referinţă se urmăreşte implicarea a cel puţin 10 % din tineri în asemenea activităţi.

Costul total de implementare a proiectelor planificate la Obiectivul general 4 se estimează la 4 110 365 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028: 1 068 411,4 mii de lei costuri finanţate din bugetul de stat, 0 mii de lei asistenţă externă şi 2 415 314 mii de lei costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la
1 265 900 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 1 133 909,1 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 1 083 916 mii de lei.

Implementarea acţiunilor de reformă planificate pentru perioada respectivă va contribui la realizarea următoarelor angajamente şi obiective:

Planul de creştere economică pentru Republica Moldova:

Domeniul de politică 1. Competitivitate economică/dezvoltarea sectorului privat:

- Acţiunea de reformă nr.6 Turism. (Diversificare a ofertei turistice; consolidarea capacităţilor ÎMM-urilor în turism);

Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029:

- Capitolul 26. Educaţie şi cultură, acţiunile vizează promovarea producţiilor cinematografice, programe de formare profesională continuă în domeniul patrimoniului cultural, digitalizarea expoziţiilor muzeale, restaurarea şi valorificarea monumentelor istorice şi integrarea acestora în circuitele turistice, desfăşurarea activităţilor de promovare şi valorificare a elementelor de patrimoniu cultural;

Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”:

- Obiectivul nr.25. Ridicarea nivelului de cultură în societate şi de dezvoltare personală a cetăţeanului;

- Obiectivul nr.26. Protejarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului material, păstrarea şi promovarea tradiţiilor şi a diversităţii culturale;

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

- Ţinta naţională nr.4.7. Promovarea dezvoltării durabile, stilurilor de viaţă durabile, drepturilor omului, egalităţii de gen, a culturii păcii şi nonviolenţei, cetăţeniei globale şi aprecierea diversităţii culturale şi a contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă;

- Ţinta naţională nr.8.9. Până în 2030, elaborarea şi implementarea politicilor pentru promovarea turismului durabil, care facilitează crearea de parteneriate publice private, dezvoltă capacităţile instituţionale în domeniu ale autorităţilor publice locale, respectiv care creează locuri de muncă şi promovează cultura şi produsele locale;

- Ţinta naţională nr.11.4. Consolidarea şi susţinerea financiară a eforturilor de conservare şi salvgardare a patrimoniului cultural al Republicii Moldova.

Obiectivul general 5.

Îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi mintală a populaţiei

prin contribuţia activă a unui sistem de sănătate modern

şi eficient, care răspunde nevoilor fiecărui individ

Angajamentul statului de a dezvolta un sistem de ocrotire a sănătăţii modern, rezilient şi eficient, statuat în Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”4, urmează a fi realizat prin implementarea unor măsuri reformatoare complexe. În următorii trei ani, statul îşi reafirmă angajamentul de a dezvolta un sistem de sănătate rezilient şi performant, capabil să răspundă nevoilor fiecărui cetăţean, indiferent de regiune sau statut social. Implementarea reformelor planificate va contribui semnificativ la consolidarea infrastructurii medicale, optimizarea mecanismelor de finanţare şi creşterea calităţii serviciilor de sănătate.

_________________________

4 Hotărârea Guvernului nr.387/2023 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de sănătate "Sănătatea 2030", disponibilă la https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=138493&lang=ro

Dezvoltarea echilibrată a reţelei de unităţi sanitare va îmbunătăţi accesul la îngrijiri medicale pentru toate categoriile de populaţie, indiferent de locaţie. Modernizarea infrastructurii medicale, inclusiv construcţia spitalelor regionale Bălţi şi Cahul, modernizarea Spitalului Clinic de Boli Infecţioase “Toma Ciorbă” şi a Institutului Oncologic va permite extinderea serviciilor de intervenţie timpurie, reabilitare şi îngrijire, reducând astfel inechităţile privind accesul la tratamente eficiente, va contribui la creşterea capacităţii sistemului sanitar şi reducerea timpului de acces la servicii medicale specializate. De asemenea, regionalizarea asistenţei medicale de urgenţă presupune modernizarea a 9 unităţi de primire urgenţe şi achiziţia a 100 de ambulanţe tip B până în 2028, îmbunătăţind timpul de reacţie şi eficienţa serviciilor de urgenţă. În paralel, îmbunătăţirea asistenţei medicale primare în zonele rurale prin renovarea şi dotarea a 35 de centre de sănătate, achiziţionarea de echipamente moderne şi formarea de echipe multidisciplinare va reduce decalajele dintre mediul urban şi rural.

Transformarea digitală a sistemului de sănătate prin eHealth va contribui semnificativ la creşterea eficienţei şi transparenţei în gestionarea serviciilor medicale. Implementarea dosarului electronic al pacientului la nivel naţional, dezvoltarea registrelor naţionale de sănătate şi introducerea serviciilor de telemedicină vor permite accesul rapid la informaţiile medicale şi vor facilita intervenţiile rapide în cazurile critice. Având în vedere că autoritatea competentă în domeniul dispozitivelor medicale are două direcţii principale de activitate, în conformitate cu regulamentele europene – desemnarea şi monitorizarea organismelor de evaluare a conformităţii, precum şi supravegherea pieţei – este necesară instituirea unui laborator pentru determinarea conformităţii dispozitivelor medicale prezente pe piaţa Republicii Moldova. Laboratorul va avea rolul de a verifica parametrii de performanţă şi siguranţă ai acestor dispozitive, contribuind astfel la realizarea eficientă a activităţilor de supraveghere a pieţei.

Reformele vizate urmează să stimuleze tendinţele demografice pozitive, ţintind creşterea speranţei de viaţă la naştere până la cel puţin 72 de ani. Până la finele anului 2030 este prognozată diminuarea ratei mortalităţii materne până la 2,0 cazuri pe an la 100 de mii de nou-născuţi vii şi a mortalităţii infantile până la 2,0 cazuri pe an la 1 000 de nou-născuţi vii, iar a ratei mortalităţii prin boli ale aparatului circulator, tumori maligne şi boli ale aparatului digestiv până la 800 de cazuri pe an şi prin traumatisme şi intoxicaţii până la 40 de cazuri pe an la 100 de mii de populaţie, iar a ratei naşterilor timpurii la totale până la 92 de cazuri pe an la 1 000 de femei cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani.

Costul total de implementare a proiectelor planificate la Obiectivul general 5 se estimează la 7 067 047 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028: 95 371 mii de lei costuri finanţate din bugetul de stat, 928 864 mii de lei asistenţă externă şi 5 811 859,34 mii de lei costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la 1 500 677,3 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 2 675 974,3 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 2 659 443 mii de lei.

Implementarea acţiunilor de reformă planificate în partea operaţională va contribui la realizarea următoarelor angajamente şi obiective:

Planul de creştere economică pentru Republica Moldova:

Domeniul de politică 4. Capital social:

- Acţiunea de reformă nr.4. Îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii serviciilor sociale care răspund standardelor minime şi nevoilor populaţiei;

- Acţiunea de reformă nr.6. Calitatea furnizării serviciilor de sănătate la nivel naţional este îmbunătăţită; Sunt implementate instrumente integrate pentru transformarea digitală pentru a asigura accesul şi o calitate mai bune a asistenţei medicale; Acces sporit la tratamente noi pentru pacienţii cu povară mare de boală;

Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029:

- Capitolul 28. Protecţia consumatorilor şi sănătăţii, acţiunile privind asigurarea unui acces echitabil la servicii medicale de calitate şi consolidarea capacităţii sistemului sanitar de a răspunde eficient nevoilor populaţiei;

- Capitolul 12. Siguranţa alimentară, politici sanitare şi fitosanitare, acţiunile privind prevenirea bolilor şi îmbunătăţirea stării generale de sănătate va contribui la prevenirea bolilor şi la îmbunătăţirea stării generale de sănătate prin implementarea standardelor mai ridicate;

Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”:

- Obiectivul nr.22. Accelerarea modernizării sistemului de sănătate pentru asigurarea majorării accesului populaţiei la toate tipurile de servicii medicale şi la medicamente;

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

- Ţinta naţională nr.3.1. Până în 2030, reducerea ratei mortalităţii materne la mai puţin de 13,3 cazuri la 100 000 de născuţi vii;

- Ţinta naţională 3.2. Până în 2030, eliminarea deceselor care pot fi prevenite pentru nou-născuţi şi copii până la vârsta de 5 ani, reducerea mortalităţii neonatale la 6 decese la 1 000 născuţi vii şi a mortalităţii copiilor până la vârsta de 5 ani la 10 decese la 1 000 născuţi vii;

- Ţinta naţională 3.3.2. Până în 2030, reducerea poverii tuberculozei, combaterea hepatitei, bolilor condiţionate de apă şi a altor boli transmisibile;

- Ţinta naţională 3.4.1. Până în 2030, reducerea cu 30% a mortalităţii premature cauzate de boli netransmisibile prin prevenire şi tratare;

- Ţinta naţională 3.4.2. Promovarea sănătăţii mintale şi a bunăstării populaţiei;

- Ţinta naţională 3.6. Până în 2030, reducerea cu 50% a numărului de decese şi leziuni din cauza accidentelor rutiere;

- Ţinta naţională 3.7. Până în 2030, asigurarea accesului universal la serviciile de sănătate sexuală şi reproductivă, inclusiv pentru planificarea familiei, informare şi educaţie;

- Ţinta naţională 3.8. Realizarea accesului universal la servicii de sănătate, inclusiv protecţia riscurilor financiare, accesul la servicii esenţiale de sănătate calitative şi accesul la medicamente de bază şi vaccinuri sigure, eficiente, calitative şi la preţuri accesibile pentru toţi;

- Ţinta naţională 3.b. Susţinerea cercetării şi dezvoltării vaccinurilor şi medicamentelor pentru bolile transmisibile şi netransmisibile care afectează populaţia, oferirea accesului la medicamente esenţiale;

- Ţinta naţională 3.c. Creşterea şi eficientizarea finanţării sistemului de sănătate şi recrutare, dezvoltare, instruire şi menţinere a personalului medical;

- Ţinta naţională 3.d. Consolidarea capacităţii pentru avertizarea rapidă, reducerea şi gestionarea riscurilor naţionale pentru sănătate.

Obiectivul general 6.

Un sistem de protecţie socială solid şi incluziv

Pentru constituirea unei societăţi rezilienţe, reducerea sărăciei şi a inegalităţilor, asigurarea oportunităţilor egale pentru grupurile vulnerabile ale societăţii, Guvernul şi-a asumat implementarea unui set de reforme complexe transpuse în proiecte de integrare tehnologică a serviciilor pentru a asigura acces echitabil şi transparent la beneficierea şi îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură pentru prestarea serviciilor sociale.

În acest sens, interconectarea Sistemului informaţional “Protecţia Socială” cu Sistemul European EESSI până în 2027 va facilita protecţia transfrontalieră a cetăţenilor moldoveni şi a resortisanţilor UE. Totodată, transformarea digitală în domeniul muncii şi protecţiei sociale va integra cele 14 sisteme existente într-o singură platformă interoperabilă, sporind eficienţa proceselor administrative şi asigurând transparenţă în gestionarea beneficiarilor. Digitalizarea sistemului de protecţie a copilului, cu peste 10 500 de specialişti instruiţi şi activi în gestionarea datelor, va contribui la monitorizarea eficientă a cazurilor şi la intervenţii mai rapide pentru copiii vulnerabili.

Reforma sistemului de asistenţă socială “RESTART” va impacta pozitiv structura instituţională ca urmare a reorganizării a 7 agenţii teritoriale de asistenţă socială şi a absorbţiei a 20 de instituţii publice prestatoare de servicii sociale. Implementarea unui management de caz unic şi coerent va asigura intervenţii personalizate pentru beneficiari şi un proces decizional integrat. În paralel, reabilitarea infrastructurii sociale în cadrul serviciilor rezidenţiale va îmbunătăţi condiţiile de trai pentru grupurile vulnerabile cu 30 de centre renovate până în 2028. Aceste măsuri vor creşte eficienţa sistemului social, reducând fragmentarea şi îmbunătăţind accesul la servicii esenţiale.

Pentru protejarea drepturilor copilului şi a categoriilor vulnerabile, vor fi dezvoltate şi operaţionalizate trei centre regionale de asistenţă integrată pentru copiii victime şi martori ai infracţiunilor. Aceste centre vor deservi anual 600 de copii, oferindu-le sprijin psihosocial şi juridic într-un mediu sigur. În plus, dezvoltarea şi utilizarea unui sistem informaţional centralizat pentru protecţia copilului va asigura o monitorizare continuă şi intervenţii prompte în cazurile de abuz sau neglijare. Scopul măsurilor planificate de stat pentru protecţia copiilor constă în diminuarea ponderii copiilor aflaţi în situaţie de risc de la 3,8 % în 2023 până la 1,5 % până în anul 2030. Totodată, se propune creşterea până la 98 % până în anul 2030 a copiilor beneficiari ai serviciilor de plasament de tip familial.

Costul total de implementare a proiectelor planificate la Obiectivul general 6 se estimează la 486 720 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028: 7 852,2 mii de lei costuri finanţate din bugetul de stat, 43 523 mii de lei asistenţă externă şi 263 228 mii de lei costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la 109 545 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 105 895 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 99 163 mii lei.

Implementarea acţiunilor de reformă planificate va contribui la realizarea următoarelor angajamente şi obiective:

Planul de creştere economică pentru Republica Moldova:

Domeniul de politică 4. Capital social:

- Acţiunea de reformă nr.4. Îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii serviciilor sociale care răspund standardelor minime şi nevoilor populaţiei;

Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029:

- Capitolului 19. Politica socială şi ocuparea forţei de muncă, acţiunile privind modernizarea serviciilor sociale, creşterea accesibilităţii acestora şi integrarea unor mecanisme inovatoare de sprijin pentru cetăţeni;

Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”:

- Acţiunea prioritară: Asigurarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi în toate sectoarele din societate;

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

- Ţinta naţională nr.1.3. Implementarea unui sistem de protecţie socială adecvat la nivel naţional pentru o acoperire substanţială a celor mai săraci şi vulnerabili până în 2030;

- Ţinta naţională nr.5.1. Eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor şi fetelor;

- Ţinta naţională nr.5.2. Prevenirea şi eliminarea violenţei împotriva fetelor şi femeilor, inclusiv traficul acestora

- Ţinta naţională nr.10.4. Adoptarea politicilor salariale şi de protecţie socială şi realizarea progresivă a unei egalităţi sporite;

- Ţinta naţională nr.11.1. Până în 2030, accesul tuturor persoanelor social-vulnerabile şi a familiilor tinere la locuinţe şi servicii de bază adecvate, sigure şi la preţuri accesibile;

- Ţinta naţională nr.16.2. Stoparea abuzului, neglijării, exploatării, traficului şi a tuturor formelor de violenţă şi torturii copiilor.

Obiectivul general 7.

Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente

O administraţie publică eficientă, incluzivă şi transparentă este o precondiţie pentru promovarea politicilor şi a reformelor de calitate în orice domeniu şi pentru implementarea tuturor angajamentelor asumate. În conformitate cu viziunea stabilită în Strategia de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023-20305, proiectele planificate pentru reformarea administraţiei publice pentru perioada de referinţă urmăresc îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice, ţintind o creştere a acesteia de la
-0,31 în 2022 până la o valoare situată între (-0,1 şi +0,1), precum şi a calităţii reglementărilor de la +0,1 în 2022 până la o valoare situată între (+0,3 şi +0,5) pentru anul 2028, pe o scară de la (-2,5 la +2,5) conform indicatorilor de guvernanţă mondiali.

_________________________

5 Hotărârea Guvernului nr.126/2023 cu privire la aprobarea Strategiei de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030

Reforma administraţiei publice centrale va asigura optimizarea costurilor şi eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice, asigurând delimitarea clară a atribuţiilor şi funcţiilor acestora. La nivel local, măsurile de amalgamare voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale urmăresc o gestionare mai eficientă a resurselor locale, dar şi sporirea calităţii serviciilor locale pentru cetăţeni. Dezvoltarea Sistemului informaţional de evidenţă şi management al resurselor umane (SI EMRU) va sprijini implementarea unor procese moderne de resurse umane în administraţia publică, în paralel cu reformarea mecanismelor de formare profesională a resurselor umane în administraţia publică. De asemenea, va fi revizuit sistemul de salarizare în sectorul bugetar pentru a asigura o remuneraţie echitabilă şi motivantă pentru angajaţii publici.

Pentru a asigura o guvernare eficientă şi bazată pe date, vor fi dezvoltate şi modernizate sistemele statistice şi administrative. Un accent deosebit este pus pe recensământul populaţiei şi al locuinţelor şi consolidarea domeniului cadastral. Proiectele din acest domeniu vizează actualizarea şi utilizarea avansată a datelor despre populaţie şi geospaţiale pentru o mai bună planificare şi dezvoltare a politicilor sectoriale şi a teritoriului naţional.

Digitalizarea şi modernizarea serviciilor publice sunt intervenţiile de bază pentru a asigura acces echitabil şi transparent la servicii publice pentru toţi cetăţenii. În acest sens, se urmăreşte creşterea ponderii cetăţenilor care accesează servicii publice în format electronic de la 55 % în 2023 până la 67 % în 2028. Proiectele din acest domeniu includ digitalizarea până la 100 % a serviciilor din domeniul proprietăţii intelectuale prestate de AGEPI, dezvoltarea Sistemului informaţional cadastral pentru gestionarea bunurilor imobile, crearea unui sistem integrat de evaluare a probei practice pentru obţinerea permisului de conducere ş.a.

Totodată, Republica Moldova urmăreşte extinderea reprezentării diplomatice prin deschiderea de ambasade şi consulate noi, inclusiv în Egipt, Kazahstan, SUA, Canada şi Germania, pentru a îmbunătăţi accesul cetăţenilor la servicii consulare. Complementar se vor realiza investiţii strategice în modernizarea infrastructurii transfrontaliere, inclusiv modernizarea punctelor de trecere a frontierei Albiţa-Leuşeni, Giurgiuleşti şi Ungheni, pentru fluidizarea traficului de mărfuri şi pasageri.

Pentru consolidarea legăturilor cu diaspora, Programul Diaspora Engagement Hub (DEH) şi Platforma de atragere a profesioniştilor şi expertizei din diaspora vor permite valorificarea potenţialului cetăţenilor moldoveni din străinătate. Totodată, se va implementa un program de facilitare a procesului de (re)integrare a cetăţenilor reveniţi din afara ţării, oferindu-le sprijin economic şi social.

Costul total de implementare a proiectelor planificate la Obiectivul general 7 se estimează la 3 184 320,3 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028: 647 466 mii lei costuri finanţate din bugetul de stat, 168 008 mii lei asistenţă externă şi 2 053 799 mii de lei costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la 961 701,05 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 951 399,2 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 956 172,3 mii de lei.

Implementarea acţiunilor de reformă planificate va contribui la realizarea următoarelor angajamente şi obiective:

Planul de creştere economică pentru Republica Moldova:

Domeniul de politică 1. Competitivitate economică/Dezvoltarea sectorului privat:

- Acţiunea de reformă nr.2. Consolidarea sistemului public de sprijin pentru ÎMM-uri, sporind eficienţa şi relevanţa sprijinului guvernamental acordat antreprenorilor pentru a stimula competitivitatea;

Domeniul de politică 3. Guvernanţă economică:

- Acţiunea de reformă nr.1. Consolidarea bugetării, a controalelor cheltuielilor şi a execuţiei pentru o mai bună planificare bugetară şi o mai bună implementare a politicilor;

- Acţiunea de reformă nr.2. Sistemul de management al investiţiilor publice este transparent şi bazat pe reguli, cu procese de evaluare, bugetare şi execuţie aliniate la cele mai bune practici internaţionale cu o execuţie îmbunătăţită a investiţiilor de capital;

- Acţiunea de reformă nr.3. Un sistem de achiziţii publice transparent şi eficient asigură un raport calitate-preţ pentru cetăţeni şi creează condiţii de concurenţă echitabile pentru întreprinderi;

- Acţiunea de reformă nr.10. Asigurarea unui sistem instituţional flexibil şi eficient al administraţiei publice centrale, prin reformarea autorităţilor publice subordonate Guvernului şi instituţiilor publice sporind capacităţile administrative ale acestora;

- Acţiunea de reformă nr.11. Stabilirea unui cadru eficient de dezvoltare a carierei şi a unui sistem de remunerare mai transparent, pentru a face serviciul public mai atractiv şi mai performant;

Domeniul de politică 7. Fundamente:

- Acţiunea de reformă nr.7. Sistemul de integrare şi gestionarea frontierelor sunt consolidate; Alinierea cerinţelor de viză la standardele UE;

- Acţiunea de reformă nr.8. Creşterea producţiei şi difuzării statisticilor oficiale aliniate la cerinţele UE;

Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029:

- Capitolul 5. Achiziţii publice;

- Capitolul 7. Dreptul proprietăţii intelectuale;

- Capitolul 9. Servicii financiare;

- Capitolul 29. Uniunea vamală;

- Capitolul 30. Relaţii externe;

- Capitolul 32. Control financiar;

- Capitolul 33. Prevederi financiare şi bugetare;

- Criteriul Politic. Funcţionarea instituţiilor democratice;

- Reforma administraţiei publice;

Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”:

- Obiectivul nr.1. Deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană şi accelerarea procesului de integrare;

- Obiectivul nr.2. Elaborarea mecanismului pentru asigurarea disciplinei şi evaluarea autorităţilor publice şi a întreprinderilor de stat, precum şi definirea criteriilor de performanţă adecvate pentru activitatea acestora;

- Obiectivul nr.7. Extinderea accesului la servicii electronice pentru cetăţeni şi antreprenori, promovarea digitalizării proceselor administrative din cadrul instituţiilor publice şi a serviciilor publice;

- Obiectivul nr.14. Avansarea reformei administraţiei publice la nivel central şi local;

- Obiectivul nr.24. Extinderea serviciilor de calitate, inclusiv a celor digitale, pentru diaspora şi integrarea diasporei în viaţa economică;

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

- Ţinta naţională nr.17.14. Sporirea coerenţei politicilor naţionale pentru dezvoltare durabilă;

- Ţinta naţională nr.17.15. Asigurarea respectării de către partenerii de dezvoltare a spaţiului de politici şi a autorităţii ţării în stabilirea şi implementarea politicilor de eradicare a sărăciei şi dezvoltare durabilă;

- Ţinta naţională nr.17.18. Până în 2025, sporirea semnificativă a disponibilităţii datelor calitative, în timp util, fiabile şi dezagregate caracteristici relevante în contextul naţional;

- Ţinta naţională nr.17.19. Până în 2030, dezvoltarea în baza iniţiativelor existente a măsurătorilor progresului privind dezvoltarea durabilă care complementează PIB şi oferă suport pentru dezvoltarea capacităţilor statistice.

Obiectivul general 8.

Edificarea unui sistem de justiţie echitabil, incoruptibil şi independent

Republica Moldova s-a angajat să instituie un sistem de justiţie transparent, integru şi eficient, aliniat la standardele europene. Realizarea acestei premise va contribui la edificarea unei justiţii echitabile, independente şi imparţiale, iar consecvent câştigând credibilitatea şi încrederea justiţiabililor.

Pentru o mai bună colaborare transfrontalieră şi alinierea la standardele UE, instituţiile Republicii Moldova vor fi conectate la reţeaua TESTA-ng, oferind acces la servicii transeuropene de telematică între administraţii. Acest pas va facilita schimbul de date şi interoperabilitatea sistemelor judiciare şi de aplicare a legii la nivel internaţional, consolidând capacitatea Republicii Moldova de a participa activ la cooperarea juridică europeană.

Proiectele privind reformarea şi modernizarea sistemului penitenciar au ca scop asigurarea unor condiţii de detenţie conforme standardelor internaţionale şi eficientizarea sistemului de justiţie penală. Indicatorul-cheie este creşterea spaţiilor de detenţie în instituţii penitenciare care corespund standardelor internaţionale până la 49 % în 2030. Aceasta include construirea unui nou penitenciar în Chişinău, renovarea Spitalului Penitenciar nr.16 Pruncul şi finalizarea blocului de detenţie al Penitenciarului nr.5 Cahul. De asemenea, vor fi instituite regimuri progresive de executare a pedepselor, adaptate nevoilor individuale ale deţinuţilor, prin crearea unor sectoare speciale pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală, adicţii şi infracţiuni de risc ridicat.

Pentru creşterea eficienţei şi transparenţei în sistemul judecătoresc va fi implementat şi dezvoltat în continuare Sistemul informaţional “e-Dosar Judiciar” care permite digitalizarea cererilor de chemare în judecată şi accesul electronic la dosarele instanţelor. De asemenea, Registrul testamentelor şi dosarelor succesorale, precum şi Registrul garanţiilor reale mobiliare îşi vor îmbunătăţi funcţionalităţile în vederea facilitării accesului rapid şi securizat la informaţii juridice. Suplimentar, implementarea Sistemului electronic de management al dosarelor persoanelor condamnate va eficientiza gestionarea şi monitorizarea executării pedepselor, asigurând un sistem mai transparent şi mai predictibil.

Costul total de implementare a proiectelor planificate la Obiectivul general 8 se estimează la 2 329 483 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028: 813 211 mii de lei costuri finanţate din bugetul de stat, 878 697 mii de lei asistenţă externă şi 639 084 mii de lei costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la 676 913,2 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 817 196 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 836 882,2 mii de lei.

Implementarea acţiunilor de reformă planificate în partea operaţională va contribui la realizarea următoarelor angajamente şi obiective:

Planul de creştere economică pentru Republica Moldova:

Domeniul de politică 7. Fundamente:

- Acţiunea de reformă nr.1. Îmbunătăţirea eficacităţii prevenirii şi reprimării corupţiei, inclusiv prin îmbunătăţirea cadrului instituţional şi legislativ

- Acţiunea de reformă nr.2. Consolidarea independenţei, responsabilităţii şi integrităţii sistemului de justiţie;

- Acţiunea de reformă nr.4. Dezvoltarea în continuare a unei administrări mai eficiente, moderne, digitale şi mai uşor de utilizat a sectorului justiţiei;

Programul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029:

- Capitolul 3. Dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii;

- Capitolul 23. Sistem judiciar şi drepturile fundamentale;

- Capitolul 24. Justiţie, libertate şi securitate;

- Capitolul 32. Control financiar;

Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană:”

- Obiectivul nr.12. Consolidarea statului de drept prin continuarea reformei în sfera justiţiei pentru asigurarea unui sistem judiciar independent, echitabil şi transparent;

- Obiectivul nr.13. Accelerarea şi eficientizarea luptei împotriva corupţiei;

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

- Ţinta naţională nr.10. 3. Asigurarea oportunităţilor egale şi reducerea inegalităţii rezultatelor, inclusiv prin eliminarea legilor, politicilor şi practicilor discriminatorii, şi promovarea legislaţiei, politicilor şi acţiunilor corespunzătoare în acest sens;

- Ţinta naţională nr.16.3. Promovarea supremaţiei legii şi asigurarea accesului egal la justiţie pentru toate femeile, toţi bărbaţii şi copiii;

- Ţinta naţională nr.16.b. Promovarea şi implementarea legislaţiei şi politicilor nondiscriminatorii pentru dezvoltare durabilă.

Obiectivul general 9.

Promovarea unei societăţi paşnice şi sigure

Pentru asigurarea libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de a trăi într-o societate paşnică şi sigură, Guvernul şi-a asumat implementarea unui set de reforme stringente. Reformele prioritare planificate pentru următorii 3 ani, în continuare, sunt centrate pe îmbunătăţirea sistemului de ordine şi securitate publică, apărare şi promovare a stabilităţii securităţii naţionale, gestionare eficientă a frontierei de stat şi sporire a siguranţei populaţiei acasă şi în spaţiile publice.

Un element important în consolidarea mecanismelor de protecţie împotriva violenţei bazate pe gen şi a violenţei în familie este crearea Centrului Naţional de Coordonare şi Instruire, care va oferi instruire anuală pentru 200 de persoane. Complementar, dezvoltarea sistemului “VioData” va permite colectarea şi analiza datelor privind violenţa, facilitând implementarea unor măsuri corective în cel puţin 75% dintre instituţiile relevante. De asemenea, se va extinde accesul la servicii sociale integrate, asigurând 260 de locuri de plasament pentru victime şi garantând accesul la servicii de bază pentru 50 % dintre persoanele afectate până în 2027.

În domeniul apărării şi securităţii naţionale, reformele vizează modernizarea şi extinderea infrastructurii militare pentru sporirea capacităţii de reacţie. Proiectul planificat are ca scop dezvoltarea unui sistem de apărare antiaeriană operaţional până în 2026, asigurând supravegherea spaţiului aerian la un nivel de 45%. Un alt proiect prevede reconstrucţia taberei militare Băcioi, care va permite găzduirea a 2 000 de militari, contribuind la consolidarea infrastructurii de instruire şi la optimizarea procesului de pregătire a recruţilor.

Rezilienţa naţională în faţa ameninţărilor moderne va fi sporită prin digitalizare şi dezvoltarea unor sisteme avansate de securitate. Sistemul naţional de avertizare publică “MD-ALERT” va fi operaţionalizat până în 2026, iar Centrul Operaţional de Securitate Cibernetică va asigura protecţia infrastructurii critice împotriva atacurilor cibernetice. În plus, sistemul digital de radiocomunicaţii speciale TETRA va fi extins în 15 locaţii până în 2027, facilitând comunicaţiile critice în situaţii de urgenţă. Optimizarea controlului la frontieră va include dotarea cu echipamente moderne pentru 90% din punctele de trecere şi implementarea sistemului “E-gate” la Aeroportul Internaţional Chişinău, reducând astfel timpul de aşteptare şi eficientizând procesul de verificare. Până în 2027, Poliţia Naţională va opera un sistem informatizat de gestionare a armelor. De asemenea, vor fi modernizate 10 obiective ale Inspectoratului General al Poliţiei, ceea ce va contribui la creşterea satisfacţiei cetăţenilor faţă de serviciile poliţieneşti cu cel puţin 4%.

Costul total de implementare a proiectelor planificate la Obiectivul general 9 se estimează la 9 350 594,4 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028: 2 566 035 mii de lei costuri finanţate din bugetul de stat, 68 401,2 mii de lei asistenţă externă şi 3 761 235 mii de lei costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la 1 847 086,28 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 2 766 947 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 1 781 637,4 mii de lei.

Implementarea acţiunilor de reformă planificate în partea operaţională va contribui la realizarea următoarelor angajamente şi obiective:

Planul de creştere economică pentru Republica Moldova:

Domeniul de politică 7. Fundamente:

- Acţiunea de reformă nr.7. Sistemul de integrare şi gestionarea frontierelor sunt consolidate;

Programul Naţional de Aderare pentru perioada 2025-2029:

Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”:

- Obiectivul nr.9. Asigurarea securităţii transfrontaliere şi a ordinii şi siguranţei publice prin adaptarea continuă a capabilităţilor şi a politicilor la ameninţările externe şi interne;

- Obiectivul nr.10. Consolidarea mecanismului naţional de răspuns în situaţii excepţionale, prin asigurarea interoperabilităţii cu procedurile europene;

- Obiectivul nr.11. Prevenirea şi combaterea ameninţărilor hibride pe palierul securităţii cibernetice şi informaţionale;

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

- Ţinta naţională nr.1.5. Până în 2030, crearea rezilienţei celor săraci şi aflaţi în situaţii vulnerabile şi reducerea expunerii şi vulnerabilităţii acestora la evenimente extreme legate de climă, inclusiv secetă şi inundaţii;

- Ţinta naţională nr.5.1. Eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor şi fetelor;

- Ţinta naţională nr.5.2. Prevenirea şi eliminarea violenţei împotriva fetelor şi femeilor, inclusiv traficul acestora;

- Ţinta naţională nr.10.6.r. Asigurarea reprezentării şi vocii consolidate a ţării în procesele decizionale din cadrul instituţiilor economice şi financiare internaţionale globale pentru edificarea unor instituţii mai eficiente, credibile, responsabile şi legitime;

- Ţinta naţională nr.16.1. Reducerea continuă şi dinamică a tuturor formelor de violenţă, în special a violenţei în familie şi a violenţei sexuale;

- Ţinta naţională nr.16.2. Stoparea abuzului, neglijării, exploatării, traficului şi a tuturor formelor de violenţă şi torturii copiilor;

- Ţinta naţională nr.16.3. Promovarea supremaţiei legii şi asigurarea accesului egal la justiţie pentru toate femeile, toţi bărbaţii şi copiii;

Obiectivul general 10.

Asigurarea unui mediu sănătos şi sigur

Republica Moldova îşi propune să îmbunătăţească calitatea vieţii cetăţenilor şi să protejeze mediul înconjurător prin angajamente ambiţioase pentru perioada 2026-2028, axându-se pe dezvoltarea durabilă, reducerea impactului asupra mediului şi ecosistemelor naturale şi promovarea economiei verzi. Printre ţintele principale se numără extinderea suprafeţelor forestiere cu 110 000 ha până în 2032 şi reabilitarea a 35 000 ha de păduri existente. Până în 2028, se vor planta 45 000 ha de păduri noi pentru a proteja biodiversitatea şi a combate schimbările climatice. În scopul creşterii capacităţilor naţionale de asigurare a managementului durabil al pădurilor, până în anul 2028, va fi dezvoltat un centru naţional de genetică şi seminologie forestieră şi trei centre regionale de creştere industrială a materialului forestier. Un inventar al fondului forestier naţional va fi dezvoltat până în anul 2030.

Până în 2029, se va crea şi dezvolta un sistem integrat de gestionare a deşeurilor în şase regiuni de management al deşeurilor, asigurând accesul populaţiei la servicii de salubrizare adecvate, inclusiv:

• Regiunea 1 – Cahul, Cantemir, Taraclia, Ceadîr-Lunga, Vulcăneşti şi Comrat;

• Regiunea 2 – Leova, Cimişlia, Basarabeasca, Căuşeni şi Ştefan Vodă;

• Regiunea 4 – mun. Chişinău, Străşeni, Ialoveni, Hânceşti, Criuleni, Cocieri, Anenii Noi şi Orhei;

• Regiunea 5 – Ungheni, Nisporeni, Călăraşi;

• Regiunea 7 – mun. Bălţi, Drochia, Râşcani, Glodeni, Floreşti, Făleşti, Sângerei, Soroca, Şoldăneşti, Rezina şi Teleneşti;

• Regiunea 8 – Briceni, Ocniţa, Edineţ şi Donduşeni.

Până în anul 2029, la nivel de 100 % infrastructura va fi dezvoltată în cadrul regiunilor 1, 5 şi 8, iar în regiunile 2,4,7 – la nivel de 80 %. Aceasta presupune achiziţionarea de active pentru colectarea şi transferul deşeurilor (containere pentru deşeuri şi vehicule de colectare), construcţia de infrastructură de eliminare şi tratare a deşeurilor solide (depozite regionale de deşeuri, staţii de transfer, instalaţii de sortare şi centre de reciclare şi management ecologic al deşeurilor). Concomitent se vor închide şi conserva etapizat 150 de gunoişti neautorizate. Obiectivele includ reciclarea a 49% din deşeuri până în 2028 şi creşterea ratei de conectare a populaţiei la serviciile de salubrizare la 73%. În plus, până în 2032, va fi creată infrastructura pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor periculoase.

Pentru atingerea obiectivului de îmbunătăţire a stării şi calităţii resurselor de apă din râuri, lacuri şi iazuri, până în anul 2028 urmează a fi atinse ţintele de curăţare şi adâncire a albiilor râurilor Lăpuşna, Cogîlnic, Botna, Bîc, Răut şi a gârlelor Manolescu şi Popovca din cadrul lacului Beleu, pe o lungime de
224,22 km şi de plantare a 252 ha de fâşii forestiere riverane pentru consolidarea malurilor pe segmentele de râuri curăţate, iar pentru reducerea riscului de inundaţii va fi consolidată infrastructura de protecţie contra inundaţiilor pe râul Prut pe o lungime de 61,59 km şi pe râul Nistru pe o lungime de 63,26 km, precum şi a construcţiilor hidrotehnice Costeşti-Stânca.

Capacităţile de monitorizare meteorologică şi hidrologică vor fi întărite pentru a permite colectarea şi gestionarea datelor pe o arie extinsă. Sistemul de avertizare timpurie şi prognoză al fenomenelor periculoase va fi gestionat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) modernizat, iar capacităţile instituţionale vor fi consolidate. Până în 2028, 30% din procesele operaţionale de monitorizare vor fi automatizate pentru o reacţie rapidă la schimbările vremii. Digitalizarea proceselor de colectare şi prelucrare a datelor hidrometeorologice va ajunge la 100% până în 2027. Până în 2027, veridicitatea prognozelor va creşte la 95%, iar timpul de avertizare va fi redus de la 8 ore la 6 ore. De asemenea, vor fi extinse şi modernizate reţelele de observaţii hidrologice şi meteorologice.

Costul total de implementare a proiectelor planificate la Obiectivul general 10 se estimează la 13 932 507 mii de lei, inclusiv pentru perioada 2026-2028: 646 265 mii de lei costuri finanţate din bugetul de stat, 4 737 532 mii de lei asistenţă externă şi 7 570 200 mii de lei costuri neacoperite. Pentru anul 2026, resursele financiare necesare pentru realizarea reformelor planificate se estimează la 2 656 181 mii de lei, pentru anul 2027 – la circa 5 042 410,1 mii de lei, iar pentru anul 2028 – la 5 255 406,23 mii de lei.

Implementarea acţiunilor de reformă planificate pentru perioada vizată va contribui la realizarea următoarelor angajamente şi obiective:

Planul de creştere economică pentru Republica Moldova:

Domeniul de politică 5: Tranziţia verde şi capitalul natural:

- Acţiunea de reformă nr.1. Stabilirea cadrului de mediu prin modernizarea guvernanţei de mediu şi promovarea dezvoltării cu emisii scăzute de carbon;

- Acţiunea de reformă nr.2. Sistem de monitorizare şi colectare de date pentru a contribui la formularea politicilor de mediu;

- Acţiunea de reformă nr.3. Stoparea pierderii biodiversităţii şi protejarea acesteia şi a ecosistemelor naturale;

- Acţiune de reformă nr.4. Consolidarea productivităţii resurselor şi a circularităţii, inclusiv gestionarea deşeurilor;

- Acţiunea de reformă nr.5. Planificarea strategică în domeniul protecţiei mediului şi al acţiunilor climatice;

Planul Naţional de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029:

- Capitolul 27. Mediu – care prevede acţiuni de reglementare şi punere în aplicare prin măsuri şi proiecte de dezvoltare a cadrului normativ sectorial de mediu ce se referă la gestiunea deşeurilor, poluarea fonică, calitatea apei, calitatea aerului, controlul poluării industriale, protecţia naturii, protecţia solului, substanţe chimice periculoase, organisme modificate genetic şi protecţia civilă;

Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”:

- Obiectivul nr.19. Implementarea principiilor de management integrat al resurselor naturale şi al deşeurilor, dezvoltarea sistemului de monitorizare, control şi de responsabilitate a utilizării resurselor;

- Obiectivul nr.20. Dezvoltarea durabilă a sectorului forestier, prin conservarea şi extinderea resurselor forestiere naţionale, în vederea sporirii rezilienţei climatice pe termen lung şi a satisfacerii necesităţilor ţării în produse şi servicii generate de păduri;

- Obiectivul nr.6. Implementarea de politici şi măsuri coerente de accelerare a tranziţiei la economia circulară şi economia verde şi de adaptare a tuturor sectoarelor la efectele schimbărilor climatice, în vederea atingerii obiectivului neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon până în 2030;

Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030:

- Ţinta naţională nr.6.3. Până în 2030, îmbunătăţirea calităţii apei prin reducerea poluării, eliminarea deversării deşeurilor şi minimizarea eliminărilor produselor chimice şi materialelor periculoase, reducerea proporţiei apelor uzate netratate şi sporirea substanţială a gradului de reciclare şi reutilizare sigură;

- Ţinta naţională nr.6.5. Până în 2030, implementarea managementului integrat al resurselor de apă la toate nivelurile

- Ţinta naţională nr.6.6. Până în 2030, protejarea şi restabilirea ecosistemelor legate de apă, inclusiv păduri, zone umede, râuri, acvifere şi lacuri;

- Ţinta naţională nr.11.6. Până în 2030, reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în oraşe, inclusiv prin acordarea unei atenţii deosebite calităţii aerului şi gestionării deşeurilor municipale şi de alt tip

- Ţinta naţională nr.12.1. Integrarea producţiei şi a consumului durabil în politicile naţionale şi implementarea acestora;

- Ţinta naţională nr.12.2. Până în 2030, realizarea gestionării durabile şi utilizării eficiente a resurselor naturale;

- Ţinta naţională nr.12.4. Crearea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor şi substanţelor chimice, care să contribuie la reducerea cu 30% a cantităţilor de deşeuri depozitate şi creşterea cu 20% a ratei de reciclare până în anul 2027;

- Ţinta naţională nr.12.5. Până în 2030, reducerea semnificativă a generării de deşeuri, prin prevenire, reducere, reciclare şi reutilizare, în special la nivel municipal;

- Ţinta naţională nr.12.6. Încurajarea companiilor, în special companiilor mari şi transnaţionale, să adopte practici durabile şi să integreze informaţiile privind durabilitatea în ciclul de raportare;

- Ţinta naţională nr.14.1. Până în 2025, prevenirea şi reducerea semnificativă a poluării apelor de suprafaţă, în special de la activităţile terestre

- Ţinta naţională nr.14.2. Până în 2030, gestionarea şi protecţia durabilă a ecosistemelor pentru a evita impacturile negative semnificative, inclusiv prin consolidarea rezistenţei acestora, şi luarea de măsuri pentru restaurarea acestora;

- Ţinta naţională nr.14.4. Până în 2030, eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat;

- Ţinta naţională nr.14.7. Până în 2030, creşterea beneficiilor economice din utilizarea durabilă a resurselor acvatice, inclusiv prin gestionarea durabilă a pescuitului, acvaculturii şi turismului;

- Ţinta naţională nr.15.2. Până în 2030, promovarea implementării managementului durabil al tuturor tipurilor de păduri, efectuarea lucrărilor silvotehnice, restabilirea pădurilor degradate şi creşterea semnificativă a împăduririi şi reîmpăduririi.

Indicatorii de impact ai Planului naţional de dezvoltare pentru anii 2026-2028

PARTEA OPERAŢIONALĂ A PLANULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE

pentru perioada 2026-2028