Hotărâre nr. 239 din 16.12.2020

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea  Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a

spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025 şi a

Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de

prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării

terorismului pentru anii 2020–2025

nr. 239  din  16.12.2020

 (în vigoare 05.03.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 33-41 art.18 din 05.02.2021

* * *

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Se aprobă Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025 şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025, prezentate în anexele nr.1-3.

[Art.2 modificat prin Hot.Parl. nr.383 din 07.12.2023, în vigoare 21.12.2023]

Art.2. – Autorităţile şi instituţiile publice vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025.

Anexa nr.1

STRATEGIA NAŢIONALĂ

de prevenire şi combatere a spălării banilor şi

finanţării terorismului pentru anii 2020–2025

Capitolul I

DESCRIEREA SITUAŢIEI

Prin Legea nr.130/2013 Parlamentul a aprobat Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013–2017 şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013–2017 care includea măsuri de realizare a acesteia pentru 13 autorităţi şi instituţii publice din întreaga ţară. De asemenea, cu acelaşi scop, anterior, au fost aprobate de către Guvern, pe termen scurt, două documente de politici în domeniu pentru anii 2007–2009 şi 2010–2012.

Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013–2017 (în continuare – Strategia pentru anii 2013–2017) a stabilit următoarele patru obiective strategice care au fost elaborate în urma evaluării efectuate de către Comitetul MONEYVAL, realizată în perioada anilor 2011–2012:

1) consolidarea sistemului de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului;

2) optimizarea sistemului de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;

3) asigurarea cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;

4) asigurarea transparenţei şi a acţiunii de răspuns privind măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei pentru anii 2013–2017 a cuprins măsuri de ordin legislativ, instituţional şi de implementare.

Una dintre realizările majore ale Strategiei pentru anii 2013–2017 reprezintă adoptarea Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, prin care s-a asigurat conformarea legislaţiei naţionale la prevederile Directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei şi la Recomandările Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (în continuare – FATF/GAFI).

Prin noua lege adoptată a fost consolidat statutul şi rolul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. Astfel, acestuia i s-a acordat un nou statut de autoritate publică independentă, anterior fiind o unitate autonomă în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie. Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor are un rol strategic în acest domeniu, atribuindu-i-se sarcina de a realiza două obiective majore, precum prevenirea (inclusiv conformitatea cu prevederile cadrului normativ naţional şi cooperarea internaţională) şi investigaţia financiară (inclusiv analiza operaţională şi strategică). De asemenea, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor este responsabil pentru supravegherea unor entităţi raportoare în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, domeniu reglementat anterior deficitar, cum ar fi: agenţi imobiliari şi comercianţi de bunuri de mare valoare.

Ca urmare a adoptării Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului au fost modificate instrucţiunile şi ghidurile pe care entităţile raportoare şi organele cu funcţii de supraveghere în domeniul prevenirii şi combaterii a spălării banilor şi finanţării terorismului le utilizează în procesul de lucru. În acelaşi timp, prin noua lege au fost fortificate mecanismele de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului pentru asigurarea securităţii statului, protejarea sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, iar neacordarea unei perioade de graţie de punere în aplicare a acestei legi a făcut instituţiile responsabile să devină vulnerabile în faţa acţiunii de executare.

Adiţional, în vederea executării obiectivelor Strategiei pentru anii 2013–2017 au fost adoptate următoarele legi:

– Legea comunicaţiilor poştale nr.36/2016;

– Legea nr.69/2016 cu privire la organizarea activităţii notarilor;

– Legea nr.1/2018 cu privire la organizaţiile de creditare nebancară.

Pe parcursul implementării Strategiei pentru anii 2013–2017, organele cu funcţii de supraveghere şi cele de drept au elaborat şi au aprobat cadrul legal normativ secundar în vederea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Organizarea instruirilor şi a seminarelor pentru entităţile raportoare a constituit un aspect important în consolidarea capacităţilor în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Totodată, este de menţionat faptul că a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.697/2015 privind efectuarea evaluării naţionale a riscurilor în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului. Procesul de evaluare a fost finalizat la 14 martie 2017 prin aprobarea ordinului directorului Centrului Naţional Anticorupţie nr.40-R privind rezultatele evaluării naţionale a riscurilor.

Astfel, în baza rezultatelor evaluării, prin Hotărârea nr.791/2017, Guvernul a aprobat Planul de acţiuni privind reducerea riscurilor în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2017–2019, în care au fost stabilite următoarele obiective:

1) îmbunătăţirea actelor normative în vigoare;

2) identificarea şi reducerea riscurilor sectoriale din domeniu;

3) întreprinderea măsurilor de identificare a beneficiarului efectiv;

4) îmbunătăţirea supravegherii;

5) reducerea tranzacţiilor cu numerar;

6) consolidarea cooperării interinstituţionale;

7) consolidarea cooperării internaţionale;

8) asigurarea tehnică a organelor de drept, procurorilor şi judecătorilor în domeniul investigaţiilor financiare paralele şi al recuperării veniturilor provenite ilicit.

Scopul şi finalitatea acestor obiective, în ansamblu, au constat în consolidarea sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

Deşi până în prezent au fost întreprinse o serie de progrese pozitive de ordin legislativ şi instituţional în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, în continuare este la fel de necesar de a consolida eforturile pentru a asigura o bună implementare a acţiunilor în domeniu şi cooperare între toate instituţiile responsabile.

În perioada 1–12 octombrie 2018, Republica Moldova, în calitate de stat membru al Comitetului MONEYVAL, a fost supusă celei de-a V-a runde de evaluare privind gradul de implementare a celor 40 Recomandări FATF/GAFI. Raportul de evaluare şi recomandările evaluatorilor au fost aprobate în Sesiunea Plenară MONEYVAL, care s-a desfăşurat în luna iulie a anului 2019.

În scopul implementării recomandărilor formulate ca urmare a celei de-a V-a runde de evaluare efectuate de Comitetul MONEYVAL, precum şi al remedierii deficienţelor atestate în domeniu, în special în partea care vizează implementarea adecvată a cadrului normativ, s-a impus elaborarea prezentului document de politici.

Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2020–2025 (în continuare – Strategie) reprezintă un document de politici publice pe termen mediu, şi anume pentru o perioadă de 6 ani. Aceasta constă dintr-o serie de obiective generale şi specifice, care proiectează situaţia sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, ca urmare a implementării eficiente şi integrale a măsurilor stabilite.

Capitolul II

DEFINIREA PROBLEMEI

Fluxurile de bani iliciţi pot ameninţa integritatea, stabilitatea, reputaţia sectorului financiar, precum şi dezvoltarea economiei naţionale, iar finanţarea terorismului poate submina temeliile societăţii noastre.

Spălarea banilor şi finanţarea terorismului sunt fenomene strâns legate de economia tenebră şi sunt percepute ca activităţi desfăşurate cu încălcarea normelor juridice şi economice. Crima de spălare a banilor necesită o infracţiune predicat, generatoare de venit, însoţită de intenţia de a ascunde veniturile infracţiunii sau de a continua infracţiunea criminală.

Terorismul poate fi finanţat atât din veniturile provenite din activităţi ilicite, cât şi din mijloacele obţinute în urma desfăşurării unor activităţi legale (de obicei, prin organizaţii de caritate), ceea ce face dificilă depistarea fondurilor destinate organizaţiilor teroriste internaţionale.

Lupta împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului solicită conjugarea tuturor eforturilor la nivel naţional şi internaţional. Comunitatea internaţională, alertată de amploarea şi consecinţele fenomenelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, se află permanent în proces de perfecţionare a cadrului legal, menit să prevină şi să combată aceste ameninţări. Prin urmare, lupta împotriva acestui fenomen este o parte integrantă a eforturilor de reducere a riscurilor în sectorul financiar.

Integrarea rapidă a Republicii Moldova în sistemul financiar internaţional determină întreprinderea unor acţiuni adecvate din partea autorităţilor competente în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Modificările efectuate până în prezent în legislaţia naţională cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi schimbările sistemice operate au fost determinate de noul set de standarde internaţionale în domeniul respectiv, aprobat de către FATF/GAFI, dar şi de aprobarea Directivei 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.

Luând în considerare faptul că Comitetul MONEYVAL este membru asociat al FATF/GAFI, ţările membre urmează să implementeze prevederile recomandărilor grupului, acestea fiind periodic evaluate.

Implementarea eficientă a măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului atenuează efectele negative ale activităţii economice criminale şi promovează integritatea şi stabilitatea pieţei financiare.

Capitolul III

PRINCIPIILE DE BAZĂ

1. Principiul respectării drepturilor omului

Acţiunile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului vor fi întreprinse cu respectarea deplină a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, consacrate atât prin Constituţia Republicii Moldova, cât şi prin instrumentele juridice internaţionale la care Republica Moldova este parte.

2. Principiul legalităţii

Prezenta Strategie urmăreşte implementarea corectă şi eficientă a legilor, a actelor normative subordonate legii şi a convenţiilor internaţionale care reglementează domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Fiind un instrument de implementare a cadrului normativ respectiv, prezenta Strategie nu poate să conţină măsuri sau acţiuni care să contravină acestuia.

3. Principiul eficienţei

Fiecare instituţie responsabilă de executarea prezentei Strategii are sarcina de a-şi evalua continuu domeniul atât din punctul de vedere al rezultatelor concrete, cât şi al managementului organizaţional, precum şi de a întreprinde măsuri de îmbunătăţire a activităţii în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, în limitele competenţelor, prin distribuirea optimă a resurselor limitate către sectoarele cu risc sporit.

4. Principiul oportunităţii

Acest principiu trebuie să fie respectat întocmai, deoarece obiectivele Strategiei au conexiuni directe şi indirecte între ele. Toate acţiunile din plan urmează a fi executate calitativ şi în termenele stabilite, iar în cazul în care unele dintre acestea vor fi realizate necalitativ sau cu depăşirea termenelor, va fi întrerupt lanţul logic de acţiuni, fapt care va afecta în final rezultatul scontat.

5. Principiul aplicării tehnologiilor performante

În condiţiile modernizării metodelor şi mijloacelor utilizate de către infractori, ale evoluţiei tehnologiilor avansate, inclusiv ale celor informaţionale, şi în vederea consolidării capacităţilor profesionale pentru contracararea infracţiunilor de spălare a banilor, ale celor asociate acesteia şi de finanţare a terorismului este necesară aplicarea de către instituţiile responsabile a unor sisteme IT performante.

6. Principiul interacţiunii şi colaborării

Succesul activităţii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului depinde direct de capacitatea de a face schimb de date atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Totodată, nivelul de interacţiune, atât la etapa iniţială, cât şi la etapa urmăririi penale, este decisiv în procesul de combatere a acestor infracţiuni complexe. Astfel, prezenta Strategie îşi propune să devină un instrument de cooperare între toate instituţiile publice, entităţile raportoare, organizaţiile nonguvernamentale şi cele internaţionale care au drept finalitate prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

7. Principiul transparenţei

Prezenta Strategie are drept scop dezvoltarea unui sistem financiar transparent, bazat pe reguli, previzibil şi nediscriminatoriu. Transparenţa prezentei Strategii va spori credibilitatea autorităţilor în faţa societăţii şi va fortifica colaborarea acesteia cu autorităţile respective în implementarea unor programe noi de importanţă naţională.

Capitolul IV

COMPONENTELE-CHEIE ALE STRATEGIEI

Componentele-cheie ale prezentei Strategii sunt scopul, obiectivele generale şi specifice, precum şi măsurile pentru implementarea acestora incluse în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei.

Scopul prezentei Strategii rezidă în dezvoltarea şi consolidarea unui sistem naţional eficient de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţare a terorismului conform standardelor internaţionale în domeniu şi, în consecinţă, diminuarea acestor vicii în economia Republicii Moldova.

Obiectivele generale:

1. Reducerea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului prin politicile şi activităţile de coordonare şi cooperare la nivel naţional şi internaţional

Indicatori de monitorizare:

1) Raportul de evaluare naţională a riscurilor în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, elaborat şi aprobat;

2) Planul de acţiuni pentru minimizarea riscurilor identificate în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, elaborat şi aprobat;

3) măsurile de informare a organelor cu funcţii de supraveghere, a organelor de drept şi a entităţilor raportoare privind vulnerabilităţile şi riscurile identificate în cadrul evaluării naţionale a riscurilor, desfăşurate;

4) modul de prioritizare şi actualizare a statutului de executare a cererilor de asistenţă juridică internaţională, creat şi implementat.

2. Împiedicarea veniturilor infracţionale şi a fondurilor destinate spălării banilor şi finanţării terorismului de a intra în sectorul financiar şi în alte sectoare, precum şi identificarea şi raportarea acestora

Indicatori de monitorizare:

1) manualele cu privire la supravegherea entităţilor raportoare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, elaborate şi aprobate;

2) riscurile şi vulnerabilităţile identificate pentru fiecare sector supravegheat/fiecare categorie de entitate raportoare de către organele cu funcţii de supraveghere;

3) mecanismul privind abordarea bazată complet pe riscuri în supravegherea entităţilor raportoare implementat prin aplicarea modelelor de evaluare a riscurilor în acest domeniu;

4) numărul de inspecţii efectuate şi numărul de entităţi raportoare inspectate;

5) ponderea entităţilor raportoare care respectă prevederile în domeniu, numărul de entităţi raportoare sancţionate şi tipul sancţiunilor aplicate pentru încălcările depistate;

6) prevederile normative adoptate cu privire la prezentarea informaţiei privind beneficiarul efectiv.

3. Identificarea şi înlăturarea ameninţărilor naţionale şi internaţionale privind spălarea banilor, pedepsirea făptuitorilor şi deposedarea de veniturile şi bunurile infracţionale

Indicatori de monitorizare:

1) numărul de tranzacţii şi activităţi suspecte raportate;

2) sistemele şi procedurile interne actualizate şi eficientizate ale entităţilor raportoare pentru identificarea şi argumentarea suspiciunilor de spălare a banilor şi/sau finanţare a terorismului;

3) cadrul normativ revizuit privind activitatea de urmărire penală şi de judecare a cauzelor penale privind infracţiunile de spălare a banilor, precum şi a cauzelor asociate acestora;

4) numărul de sechestre şi confiscări aplicate, valoarea monetară a bunurilor sechestrate/confiscate;

5) Strategia naţională de recuperare a bunurilor infracţionale elaborată şi aprobată.

4. Identificarea şi înlăturarea ameninţărilor privind finanţarea terorismului, privarea teroriştilor de resurse şi sancţionarea persoanelor care finanţează terorismul

Indicatori de monitorizare:

1) cadrul normativ aprobat/adoptat privind asigurarea desfăşurării investigaţiilor financiare paralele în cazurile de terorism şi finanţare a terorismului, care va permite identificarea activelor şi surselor de bani şi a altor aspecte nefinanciare ale finanţării terorismului;

2) cadrul normativ aprobat/adoptat privind termenul, condiţiile şi procedura de implementare a sancţiunilor financiare aferente activităţilor teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă;

3) mecanismul de cooperare între autorităţile competente în vederea implementării prevederilor Legii nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale creat şi implementat;

4) Raportul de evaluare a riscurilor de utilizare a organizaţiilor nonguvernamentale în scop de finanţare a terorismului, realizat şi aprobat;

5) Planul de acţiuni pentru minimizarea riscurilor identificate în cadrul evaluării sectorului organizaţiilor neguvernamentale, elaborat şi aprobat.

Obiectivele generale stabilite sunt armonizate cu rezultatele imediate definite în Metodologia FATF/GAFI, ultimele fiind considerate scopurile-cheie ale unui sistem eficient de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Sinergia obiectivelor prezentei Strategii şi a cerinţelor standardelor grupului respectiv, în special congruenţa obiectivelor specifice stabilite pentru atingerea obiectivelor generale, este reflectată în tabelul de mai jos.

Obiectivele stabilite ale prezentei Strategii sunt reflectate în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei. Subsecvent fiecărui obiectiv general îi sunt stabilite obiectivele specifice şi măsurile care trebuie întreprinse ţinând cont de situaţia actuală a sistemului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului din Republica Moldova. Măsurile stabilite sunt conforme cu cele 11 rezultate imediate din Metodologia FATF/GAFI, inclusiv cu recomandările experţilor Comitetului MONEYVAL, formulate ca urmare a desfăşurării evaluării sistemului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

Pentru evaluarea eficacităţii acestor rezultate sunt utilizaţi indicatorii de monitorizare. Astfel, pentru fiecare măsură stabilită subsecvent obiectivelor generale, sunt utilizate elemente ale acestor indicatori de eficacitate în vederea evaluării succesului de implementare a prezentei Strategii.

Obiectivele specifice:

1.1. Dezvoltarea mecanismului legal şi instituţional de identificare şi evaluare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în vederea coordonării eficiente a acţiunilor autorităţilor, orientate spre prevenirea şi combaterea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor

Abordarea bazată pe risc este fundamentală pentru un sistem modern şi eficient de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, iar înţelegerea riscurilor la nivel naţional şi instituţional este vitală pentru punerea în aplicare a acestei abordări. Republica Moldova şi-a încheiat prima evaluare naţională a riscurilor şi a iniţiat o serie de acţiuni de abordare a riscurilor prin Planul de acţiune asociat. În conformitate cu prevederile Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi cu recomandările experţilor Comitetului MONEYVAL, este necesar de efectuat o nouă evaluare naţională a riscurilor. De asemenea, este nevoie de efectuat evaluarea riscurilor la nivel sectorial, de către organele cu funcţii de supraveghere, şi la nivel instituţional, de către entităţile raportoare, conform cerinţelor noului cadru normativ în domeniu.

1.2. Consolidarea cooperării internaţionale în domeniul schimbului de date/informaţii financiare şi probe care facilitează acţiunile împotriva infractorilor şi activelor acestora

În contextul acestui obiectiv se va pune accent pe oferirea informaţiilor sau a asistenţei în timp util atunci când sunt transmise sau recepţionate solicitări din alte ţări. În acest sens, autorităţile competente vor oferi asistenţa necesară în vederea:

a) localizării şi extrădării infractorilor;

b) identificării, blocării, indisponibilizării, confiscării bunurilor infracţionale şi furnizării de informaţii (inclusiv probe, informaţii financiare, informaţii privind beneficiarul efectiv şi măsurile de supraveghere) privind spălarea banilor, finanţarea terorismului şi a crimelor asociate.

Cooperarea internaţională este de o importanţă semnificativă pentru Republica Moldova, luându-se în considerare vulnerabilitatea sa de a fi utilizată ca ţară de tranzit pentru crimele organizate transnaţionale. Acest fapt expune Republica Moldova la un risc înalt de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.

2.1. Consolidarea capacităţilor organelor cu funcţii de supraveghere în domeniul monitorizării şi controlului modului de executare a obligaţiilor de către instituţiile financiare şi liberii profesionişti corespunzător riscurilor identificate în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului

Acest obiectiv specific se referă la supravegherea, monitorizarea şi atenuarea riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului în entităţile raportoare din toate sectoarele prin:

– prevenirea posibilităţii ca infractorii şi asociaţii lor să deţină ori să fie beneficiarii efectiv ai unei cote semnificative sau de control ori să deţină funcţii de conducere în cadrul entităţilor raportoare;

– identificarea, remedierea şi sancţionarea imediată, după caz, a încălcărilor cerinţelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului sau a situaţiilor de gestionare defectuoasă a riscurilor interne identificate în domeniul menţionat.

Organele cu funcţii de supraveghere oferă entităţilor raportoare ghiduri, regulamente şi instrucţiuni adecvate privind cerinţele de conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Măsurile propuse în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei au drept scop îmbunătăţirea procesului de supraveghere şi monitorizare a gradului de conformitate la cerinţele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi reprimarea oricăror încercări ale infractorilor de a utiliza entităţile raportoare în scop necorespunzător, în special în sectoarele cele mai expuse acţiunilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.

2.2. Aplicarea măsurilor adecvate de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului de către instituţiile financiare şi liberii profesionişti corespunzător riscurilor identificate

În urma implementării acţiunilor aferente obiectivului respectiv, entităţile raportoare vor efectua evaluarea activităţilor proprii sub aspectul riscurilor potenţiale, vor aplica măsurile corespunzătoare de diminuare a acestor riscuri, vor elabora, vor actualiza, vor aproba şi vor aplica politici interne în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, vor efectua controale interne şi vor aplica măsuri pentru identificarea şi verificarea identităţii clienţilor, inclusiv a beneficiarilor efectivi, şi vor efectua monitorizarea continuă a acestora, vor identifica şi vor raporta, în mod adecvat, tranzacţiile suspecte şi respectarea altor cerinţe legale.

2.3. Prevenirea utilizării persoanelor juridice în legalizări de fonduri/finanţare a terorismului şi accesibilizarea informaţiei cu privire la beneficiarii efectivi pentru autorităţile competente

Acţiunile aferente acestui obiectiv au drept scop diminuarea posibilităţii de utilizare necorespunzătoare a oricărui tip de persoane juridice şi asigurarea accesului public în timp util la informaţia de bază privind persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova, inclusiv la datele privind beneficiarii efectivi. Totodată, autorităţile competente trebuie să aplice sancţiuni efective, proporţionale şi disuasive persoanelor care încalcă prevederile privind prezentarea informaţiilor corecte şi actualizate.

3.1. Dezvoltarea capacităţilor autorităţilor competente în domeniul colectării şi utilizării informaţiilor financiare pentru desfăşurarea investigaţiilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului

Prin acest obiectiv se urmăreşte asigurarea colectării şi utilizării eficiente a informaţiilor financiare şi a altor informaţii relevante de către autorităţile competente în investigarea cauzelor de spălare a banilor, finanţare a terorismului şi altor infracţiuni asociate. Totodată, prin intermediul acestor măsuri se vor oferi informaţii fiabile, exacte şi actuale, iar autorităţile competente vor avea resursele necesare pentru utilizarea efectivă a informaţiilor în investigaţiile desfăşurate pentru identificarea şi urmărirea activelor ilicite.

3.2. Consolidarea capacităţilor organelor abilitate cu investigarea cauzelor de spălare a banilor

Acţiunile care derivă din acest obiectiv sunt orientate spre: investigarea cauzelor de spălare a banilor şi, în special, a infracţiunilor majore generatoare de venituri ilicite; efectuarea urmăririi penale a infractorilor şi aplicarea de către instanţele de judecată a unor sancţiuni eficiente, proporţionale şi disuasive.

Totodată, accentul este plasat pe efectuarea unor investigaţii financiare paralele şi pe investigarea şi urmărirea penală a cazurilor în care infracţiunile predicat au fost săvârşite în afara ţării. Părţile componente ale sistemelor (investigaţie, urmărirea penală şi condamnarea) vor funcţiona în mod coerent pentru atenuarea riscurilor de spălare a banilor. În cele din urmă, perspectiva depistării şi condamnării îi va descuraja pe potenţialii infractori de la săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani.

3.3. Eficientizarea mecanismelor de sechestrare, confiscare şi recuperare a bunurilor utilizate la săvârşirea infracțiunilor sau provenite din infracţiuni

Acţiunile aferente prezentului obiectiv presupun activităţi prin care infractorii vor fi privaţi (prin aplicarea în timp util a măsurilor asiguratorii şi de confiscare) de bunurile ilicite obţinute din infracţiunile săvârşite (atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi în străinătate) sau de bunurile cu o valoare echivalentă. Totodată, acest obiectiv cuprinde acţiuni privind confiscarea bunurilor recuperate ca rezultat al proceselor penale, civile sau administrative şi confiscarea cauzată de declaraţii transfrontaliere false. În cele din urmă, acţiunile respective vor avea impact asupra diminuării criminalităţii.

4.1. Consolidarea capacităţilor organelor abilitate cu investigarea cauzelor de finanţare a terorismului

Activitatea organelor abilitate trebuie să se concentreze asupra desfăşurării eficiente a investigaţiilor activităţilor de finanţare a terorismului, precum şi asupra urmăririi penale a infractorilor şi aplicării de către instanţele de judecată a unor sancţiuni eficiente, proporţionale şi disuasive. De asemenea, un rol foarte important în atingerea acestui obiectiv este cooperarea eficientă între entităţile publice abilitate care rezidă într-o definire clară şi cuprinzătoare a competenţelor fiecărei entităţi şi perfecţionarea sistemului naţional de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. În cele din urmă, perspectiva de depistare şi condamnare va suprima posibilităţile desfăşurării activităţilor de finanţare a terorismului.

4.2. Prevenirea primirii, transferului şi utilizării mijloacelor financiare de către organizaţiile teroriste şi membrii acestora, precum şi reducerea riscurilor de utilizare a organizaţiilor nonprofit

Acest obiectiv vizează identificarea şi privarea teroriştilor, a organizaţiilor teroriste şi a reţelelor, care susţin teroriştii, de resursele şi mijloacele pentru finanţarea sau sprijinirea activităţilor şi organizaţiilor teroriste. Obiectivul include implementarea corespunzătoare a unor regimuri de sancţiuni financiare internaţionale pentru nerespectarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind prevenirea şi combaterea terorismului şi a actelor de terorism. Astfel, rezoluţiile menţionate impun statelor să blocheze, fără întârziere, fondurile sau alte active şi să se asigure că fondurile sau alte active nu sunt puse, direct sau indirect, la dispoziţia sau în beneficiul oricărei persoane ori entităţi fie desemnată de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, fie aflată sub autoritatea acestuia, conform Capitolului VII al Cartei Naţiunilor Unite, inclusiv rezoluţiei 1267 (1999) şi rezoluţiilor ulterioare, sau desemnate de ţara respectivă conform rezoluţiei 1373 (2001).

Totodată, obiectivul presupune o bună înţelegere a riscurilor de finanţare a terorismului şi întreprinderea unor acţiuni adecvate şi proporţionale pentru atenuarea acestor riscuri.

4.3. Prevenirea primirii, transferului şi utilizării mijloacelor financiare de către persoanele şi entităţile implicate în proliferarea armelor de distrugere în masă, în corespundere cu cerinţele rezoluţiilor Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite

O altă prioritate a prezentei Strategii o constituie implementarea sancţiunilor financiare internaţionale conform rezoluţiilor Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind prevenirea, combaterea proliferării armelor de distrugere în masă şi a finanţării acesteia. Sancţiunile financiare respective trebuie să fie puse în aplicare complet şi corect, fără întârziere. De asemenea, este necesară monitorizarea continuă a respectării prevederilor legale aferente şi existenţa unei cooperări adecvate şi eficiente între autorităţile competente.

Capitolul V

IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

Prezenta Strategie va fi implementată prin Planul de acţiuni pentru anii 2020–2025. Pentru fiecare activitate din Planul de acţiuni este stabilit termenul de realizare, instituţiile responsabile şi indicatorii de monitorizare care reflectă rezultatele scontate.

Prin mecanismul de coordonare propus, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, în calitate de structură independentă în cadrul Guvernului, va fi responsabil de monitorizarea implementării Planului de acţiuni.

Instituţiile responsabile de implementarea fiecărei acţiuni în parte vor prezenta Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor semestrial, până la data de 20 a lunii imediat următoare perioadei de raportare, rapoarte privind gradul de realizare a acţiunilor.

Până la data de 1 februarie a fiecărui an, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor va prezenta Parlamentului şi Guvernului raportul de implementare a prezentei Strategii pe anul precedent, iar până la data de 15 februarie, după caz, va elabora şi va prezenta spre examinare propuneri pentru actualizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei. În acest sens, instituţiile responsabile vor prezenta Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor anual, până la data de 20 ianuarie, propuneri pentru actualizarea Planului de acţiuni.

Raportul de implementare elaborat de Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor va include obligatoriu sinteza realizării acţiunilor din Plan, date privind realizarea totală, parţială şi/sau nerealizarea acestora, precum şi sinteza detaliată privind instituţiile responsabile care au înregistrat restanţe şi cele care nu au prezentat rapoartele de progres sau au prezentat rapoarte incomplete.

Pentru fiecare măsură pot fi raportate activităţile specifice realizate sau planificate, dar poate fi şi furnizată o estimare a eficacităţii şi eficienţei acestora. În cazul în care activităţile au fost finalizate, iar eficienţa s-a constatat a fi scăzută, se vor elabora recomandări corespunzătoare pentru activităţile ulterioare, cu includerea acestora în propunerile de actualizare a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei. În mod similar, în cazul în care sunt identificate alte obiective necesare pentru atingerea obiectivelor generale, acestea vor fi propuse pentru a fi incluse în Planul de acţiuni actualizat.

Capitolul VI

RISCURI PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Prezenta Strategie cuprinde un Plan de acţiuni complex, pe termen mediu, la realizarea căruia vor fi antrenate atât entităţi din sectorul public, cât şi din cel privat. Multitudinea măsurilor prevăzute în acest plan, interconexiunea acestora, precum şi diversitatea actorilor responsabili de realizarea acestora implică, în mod inevitabil, anumite riscuri după cum urmează:

1. Infrastructura instituţională complexă/capacităţi reduse de coordonare şi gestionare a implementării obiectivelor prezentei Strategii la nivelul tuturor sectoarelor/entităţilor implementatoare

Prezenta Strategie este un document de planificare strategică la nivel naţional, iar implementarea acesteia presupune activităţi comune interconectate ale mai multor instituţii publice şi private, care urmează a fi realizate concomitent sau, după caz, succesiv la nivelul fiecărui sector. În acest sens, instituţiile responsabile vor trebui să asigure atât realizarea acţiunilor, cât şi coordonarea şi monitorizarea progreselor înregistrate, cu raportarea în timp util despre oricare probleme emergente. Totodată, entităţile raportoare sunt obligate să efectueze modificări ale politicilor şi procedurilor în temeiul noului sistem de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, având un rol esenţial în implementarea prezentei Strategii. Organele cu funcţii de supraveghere ale entităţilor raportoare se vor asigura că acestea îşi îndeplinesc obligaţiile legale. Prin urmare, vor fi depuse eforturi pentru mobilizarea tuturor actorilor implicaţi şi formarea specialiştilor cu atribuţii în domeniu.

2. Capacitatea limitată de prognozare şi alocare a resurselor (financiare, materiale, umane) necesare implementării prezentei Strategii

Implementarea prezentei Strategii implică atât resurse financiare considerabile, cât şi resurse umane profesioniste pentru prognozarea cheltuielilor necesare, pentru coordonarea acestora cu instituţiile responsabile la adoptarea bugetului de stat, precum şi pentru obţinerea asistenţei tehnice externe. Aceste acţiuni, unele dintre care pot necesita crearea sau îmbunătăţirea sistemelor IT, urmează să fie analizate din punctul de vedere al costurilor, iar numărul angajaţilor care vor fi responsabili de implementarea acestora să fie evaluat cu atenţie. Sursele financiare necesare pentru implementarea acţiunilor vor avea impact asupra bugetelor existente, iar în cazul în care acestea vor fi insuficiente, se vor efectua finanţări suplimentare. În cazul imposibilităţii alocării resurselor necesare din bugetul de stat, va fi nevoie de identificat abordări alternative pentru atingerea obiectivelor.

3. Caracterul dinamic al standardelor internaţionale şi modificarea permanentă a metodelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului

Prezenta Strategie este un document de planificare pe termen mediu şi, totodată, trebuie să răspundă schimbărilor din mediul extern. Modificările aduse standardelor internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului (de exemplu: Recomandările FATF/GAFI sau directivele UE) urmează a fi monitorizate şi transpuse în cadrul normativ naţional. Totodată, unele evoluţii pot fi complet neprevăzute, cum ar fi noi cazuri de spălare a banilor care evidenţiază eşecuri sistemice şi implică necesitatea schimbării abordărilor în planificarea politicilor şi/sau prioritizarea unor măsuri.

Capitolul VII

RESURSE FINANCIARE

Fiecare instituţie responsabilă va identifica şi va planifica, în funcţie de necesitate, fondurile necesare realizării Planului de acţiuni, atât din surse bugetare proprii, cât şi din accesarea asistenţei oferite de partenerii de dezvoltare.

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Parl. nr.383 din 07.12.2023, în vigoare 21.12.2023]

[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Parl. nr.138 din 26.05.2022, în vigoare 17.06.2022]

[Anexa nr.3 în redacţia Hot.Parl. nr.383 din 07.12.2023, în vigoare 21.12.2023]

[Anexa nr.3 introdusă prin Hot.Parl. nr.138 din 26.05.2022, în vigoare 17.06.2022]