Hotărâre nr. 243 din 29.04.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind stabilirea

 unor norme pentru aplicarea funcţiilor reţelei de

management al traficului aerian

nr. 243  din  29.04.2025

 (în vigoare 14.12.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 317-319 art. 358 din 14.06.2025

* * *

UE

În temeiul art.6 alin.(3) lit.a) şi art.40 alin.(3) din Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.95-104, art.189), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune parţial Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.2019/123 al Comisiei din 24 ianuarie 2019 de stabilire a normelor de punere în aplicare a funcţiilor reţelei de management al traficului aerian (ATM) şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.677/2011 al Comisiei (CELEX: 32019R0123), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 28/1 din 31 ianuarie 2019.

1. Se aprobă Regulamentul privind stabilirea unor norme pentru aplicarea funcţiilor reţelei de management al traficului aerian (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.243/2025

REGULAMENT

privind stabilirea unor norme pentru aplicarea funcţiilor

reţelei de management al traficului aerian

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind stabilirea unor norme pentru aplicarea funcţiilor reţelei de management al traficului aerian (în continuare – Regulament) stabileşte normele detaliate de punere în aplicare a funcţiilor reţelei de management al traficului aerian (în continuare – funcţii de reţea), care se aplică spaţiului aerian al Republicii Moldova, în cadrul căruia Republica Moldova este responsabilă de furnizarea de servicii de trafic aerian.

2. Funcţiile de reţea constituie un serviciu de interes general asigurat în contextul reţelei europene de management al traficului aerian (EATMN) la care este parte şi Republica Moldova. Aceste funcţii contribuie la dezvoltarea durabilă a sistemului de transport aerian prin asigurarea nivelului necesar de performanţă, interoperabilitate, compatibilitate şi coordonare a activităţilor, inclusiv a celor care urmăresc să asigure utilizarea optimă a resurselor limitate.

3. Funcţiile de reţea care fac obiectul de aplicare al prezentului Regulament sunt următoarele:

3.1. configurarea reţelei europene de rute (ERND);

3.2. managementul fluxului de trafic aerian (ATFM) reglementat la pct.9 din anexa nr.5 la Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 şi în Regulamentul privind stabilirea unor norme referitoare la managementul fluxului de trafic aerian, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.680/2024;

3.3. în ceea ce priveşte coordonarea resurselor limitate:

3.3.1. frecvenţele radio din cadrul benzilor de frecvenţe aeronautice utilizate de traficul aerian general;

3.3.2. codurile de transponder radar.

4. În scopul implementării funcţiilor de reţea, prezentul Regulament se aplică utilizatorilor spaţiului aerian al Republicii Moldova, furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană din Republica Moldova, administratorilor de aeroporturi din Republica Moldova, coordonatorilor de sloturi orare din Republica Moldova, autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile.

5. Prezentul Regulament se aplică spaţiului aerian al Republicii Moldova, în cadrul căruia Republica Moldova este responsabilă de furnizarea serviciilor de trafic aerian.

6. În sensul prezentului Regulamentul se aplică noţiunile prevăzute în Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017, în Regulamentul privind stabilirea unor norme referitoare la managementul fluxului de trafic aerian, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.680/2024, în Regulamentul privind managementul spaţiului aerian şi aplicarea conceptului de utilizare flexibilă a spaţiului aerian, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.190/2021, în Regulamentul cu privire la alocarea sloturilor orare pe aeroporturile din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.462/2018, în Regulamentul privind autorizarea emiţătoarelor şi coordonarea frecvenţelor radio atribuite serviciilor din domeniul aviaţiei civile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.527/2022, precum şi următoarele noţiuni:

6.1. administrator de aeroport – organism care, în mod exclusiv sau alături de alte activităţi, are ca sarcină conform legislaţiei sau reglementărilor naţionale să administreze şi să gestioneze facilităţile aeroportuare şi să coordoneze şi să controleze activităţile diferiţilor operatori prezenţi pe aeroport sau în sistemul aeroportuar în cauză;

6.2. administrator de reţea – entitate căreia i-au fost încredinţate sarcinile necesare pentru a contribui la executarea funcţiilor de reţea în mod imparţial şi eficient şi care ia în considerare necesităţile întregii reţele ATM, protejând în acelaşi timp capabilităţile de apărare, şi implică pe deplin toate părţile operaţionale interesate;

6.3. asignare de frecvenţe – autorizaţie dată de un stat membru de a utiliza o frecvenţă radio sau un canal de frecvenţe radio în condiţiile specificate;

6.4. bandă de frecvenţe aeronautice – înscriere în tabelul alocărilor de frecvenţe din Regulamentul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor privind radiocomunicaţiile a unei anumite benzi de frecvenţe în care se fac asignări de frecvenţe pentru traficul aerian general;

6.5. configurare sectorială – sistem care combină sectoare ale spaţiului aerian cu scopul de a asigura că cerinţele operaţionale sunt cel mai bine îndeplinite şi că disponibilitatea spaţiului aerian este optimizată;

6.6. configurarea spaţiului aerian – proces care asigură dezvoltarea şi implementarea unor capacităţi şi tehnici avansate de navigaţie, a unor reţele de rute îmbunătăţite şi a sectorizării aferente, a unor structuri de spaţiu aerian optimizate şi a unor proceduri ATM de consolidare a capacităţilor;

6.7. consiliul de administrare a reţelei – consiliul instituit prin prezentul Regulament, care monitorizează şi conduce executarea funcţiilor de reţea, inclusiv îndeplinirea sarcinilor administratorului de reţea;

6.8. coordonare civil-militară – interacţiune dintre autorităţile civile şi militare şi componentele ATM menţionate la pct.5, necesară pentru asigurarea utilizării sigure, eficiente şi armonioase a spaţiului aerian;

6.9. coordonator de sloturi orare – persoană fizică sau juridică calificată, desemnată în conformitate cu Regulamentul cu privire la alocarea sloturilor orare pe aeroporturile din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.462/2018;

6.10. criză în reţea – incapacitate de a furniza servicii de navigaţie aeriană la nivelul solicitat, având drept consecinţă o pierdere considerabilă a capacităţii reţelei, un dezechilibru major între capacitatea reţelei şi cerere sau o întrerupere semnificativă a fluxului de informaţii într-una sau mai multe părţi ale reţelei, ca urmare a unei situaţii neobişnuite sau neprevăzute;

6.11. impact asupra reţelei – în contextul funcţiei privind frecvenţele radio definite în anexa nr.3, situaţie în care o asignare de frecvenţe radio degradează, împiedică sau întrerupe funcţionarea uneia sau mai multor asignări de frecvenţe radio în cadrul reţelei sau afectează utilizarea optimă a benzilor de frecvenţe aeronautice care intră sub incidenţa prezentului Regulament;

6.12. măsură operaţională – măsură, la nivel local, naţional, la nivel de bloc funcţional de spaţiu aerian sau la nivel de reţea, stabilită în planul de administrare a reţelei, prin procesul decizional în cooperare între părţile interesate operaţionale şi administratorul de reţea;

6.13. organism de evaluare a performanţei – grup independent de experţi care se ocupă de performanţa serviciilor de navigaţie aeriană şi a funcţiilor de reţea din cadrul cerului unic european;

6.14. organisme europene reprezentative – persoană juridică sau entitate care reprezintă interesele uneia sau mai multor categorii de părţi interesate operaţionale la nivel european;

6.15. părţi interesate operaţionale – utilizatori civili şi militari ai spaţiului aerian, furnizori civili şi militari de servicii de navigaţie aeriană şi administratori de aeroporturi care îşi desfăşoară activitatea în spaţiul aerian menţionat în pct.5 din capitolul I;

6.16. proces decizional în cooperare – proces în care deciziile sunt luate pe baza interacţiunii şi consultării cu statele membre, cu părţile interesate operaţionale şi cu alţi actori, după caz;

6.17. punct focal naţional – în contextul gestionării crizelor, persoanele din statele membre care asigură legătura cu structurile şi organizaţiile naţionale de gestionare a crizelor relevante şi cu Celula europeană de coordonare a crizelor în sectorul aviaţiei;

6.18. resurse limitate – furnizare de mijloace utilizate pentru funcţionarea eficace a ATM, limitate ca disponibilitate şi coordonate la nivel central de administratorul de reţea pentru a asigura performanţa reţelei europene de management al traficului aerian;

6.19. rută condiţionată (CDR) – rută ATS disponibilă numai pentru planificarea zborurilor şi utilizată în condiţiile specificate;

6.20. rută de serviciu de trafic aerian (rută ATS) – parte specificată a structurii de spaţiu aerian destinată să canalizeze fluxul de trafic după cum este necesar pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian;

6.21. rută solicitată de utilizator – rută solicitată de operatorii de aeronave, despre care aceştia declară, în etapa de configurare a spaţiului aerian, că răspunde necesităţilor lor;

6.22. sector de control al traficului aerian (sector ATC) – un volum definit de spaţiu aerian în care responsabilitatea de a controla traficul aerian revine, în orice moment, unei echipe de controlori;

6.23. sistem de performanţă – cadrul de reglementare menit să îmbunătăţească performanţa serviciilor de navigaţie aeriană şi a funcţiilor de reţea din cadrul cerului unic european, ce identifică şi promovează cele mai bune practici, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea siguranţei, a eficienţei şi a capacităţii;

6.24. spaţiu aerian cu rute libere – un anumit spaţiu aerian în care utilizatorii pot să îşi planifice liber rutele între un punct de intrare şi un punct de ieşire, fără a se raporta la reţeaua de rute ATS;

6.25. ţări asociate – ţările terţe membre ale Eurocontrol, în afara celor care participă la activitatea administratorului de reţea;

6.26. utilizarea spaţiului aerian – mod în care este utilizat spaţiul aerian din punct de vedere operaţional.

Capitolul II

COMPONENTELE REŢELEI

7. În sensul prezentului Regulament, reţeaua include aeroporturile, structurile de spaţiu aerian şi interfeţele care le conectează, precum şi infrastructura şi capacităţile operaţionale ale EATMN care deservesc împreună utilizatorii civili şi militari ai spaţiului aerian.

8. Părţile interesate operaţionale şi administratorul de reţea, în limitele responsabilităţilor lor respective, planifică, configurează, operează şi monitorizează componentele de reţea menţionate la pct.5 în conformitate cu planul strategic al reţelei şi cu planul de administrare a reţelei, în vederea îmbunătăţirii eficienţei, interoperabilităţii şi a conectivităţii reţelei, precum şi a realizării obiectivelor de performanţă la nivel local şi la nivelul Uniunii Europene, prevăzute în sistemul de performanţă.

Capitolul III

ADMINISTRATORUL DE REŢEA ŞI RESPONSABILITĂŢILE PĂRŢILOR

 INTERESATE OPERAŢIONALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

9. Procesele referitoare la numirea administratorului de reţea, stabilirea atribuţiilor şi a sarcinilor acestuia, stabilirea procesului de evaluare a performanţei, stabilirea condiţiilor de retragere a numirii administratorului de reţea, elaborarea planului strategic al reţelei şi a planului de administrare a reţelei, stabilirea şi implementarea măsurilor de remediere în cazurile când nu sunt atinse nivelurile de performanţă convenite, managementul situaţiilor de criză, consultarea, monitorizarea, raportarea şi supervizarea administratorului de reţea, finanţarea şi stabilirea bugetului pentru administratorul de reţea sunt realizate de către Comisia UE (în continuare – Comisie) şi de către administratorul de reţea, în conformitate cu legislaţia europeană aplicabilă.

10. Pentru a asigura susţinerea în monitorizarea şi îmbunătăţirea performanţei globale a reţelei, părţile interesate operaţionale din Republica Moldova încheie acorduri detailate de lucru cu administratorul de reţea şi, după caz, stabilesc proceduri operaţionale pentru a aborda aspectele de planificare şi operaţionale legate de executarea funcţiilor de reţea, ţinând seama în special de caracteristicile şi de cerinţele fiecărei funcţii de reţea, astfel cum se prevede în anexele nr.1-nr.4.

11. Părţile interesate operaţionale din Republica Moldova se asigură că măsurile operaţionale implementate la nivel local sunt compatibile cu cele stabilite prin procesul decizional în cooperare.

12. Părţile interesate operaţionale din Republica Moldova pun la dispoziţia administratorului de reţea datele relevante care figurează în anexele nr.1-nr.6, respectând termenele şi cerinţele stabilite prin procesul decizional în cooperare.

13. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, furnizorul de servicii de trafic aerian şi utilizatorii militari ai spaţiului aerian sunt responsabili, conform competenţelor stabilite prin actele normative aplicabile în Republica Moldova, de elaborarea detaliată, aprobarea şi crearea structurilor de spaţiu aerian în Republica Moldova.

14. La necesitate, utilizatorii militari ai spaţiului aerian sunt implicaţi în mod corespunzător în toate activităţile legate de executarea funcţiilor de reţea şi sunt reprezentaţi corespunzător în procesul de consultare şi în structurile de lucru stabilite de administratorul de reţea.

15. Funcţiile ERND şi ATFM se execută fără a aduce atingere rezervărilor de spaţiu aerian sau restricţiilor privind utilizarea exclusivă sau specifică a spaţiului aerian al Republicii Moldova.

16. Părţile interesate operaţionale din Republica Moldova execută funcţiile de reţea cu sprijinul administratorului de reţea, prin intermediul procesului decizional în cooperare, care include următoarele elemente:

16.1. procesul de consultare;

16.2. acordurile detaliate de lucru şi procesele operaţionale.

17. În cazul în care, în procesul de consultare, părţile interesate operaţionale din Republica Moldova susţin că punctele lor de vedere cu privire la o anumită problemă nu au fost luate în considerare în mod corespunzător, în primă fază, problema respectivă se supune atenţiei administratorului de reţea pentru o analiză mai aprofundată. În cazul în care nu poate fi rezolvată în acest mod, problema este transmisă spre soluţionare consiliului de administrare a reţelei, care îşi execută atribuţiile în conformitate cu legislaţia europeană aplicabilă.

18. Pentru managementul situaţiilor de criză din reţea, părţile interesate operaţionale din Republica Moldova desemnează câte un reprezentant în cadrul Celulei europene de coordonare a crizelor în sectorul aviaţiei (European Aviation Crisis Coordination Cell – EACCC).

19. Organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, la propunerea autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, desemnează un punct focal (punct focal naţional) şi un supleant în EACCC, facilitând accesul acestora la informaţiile relevante provenind de la structurile naţionale de gestionare a crizelor, care nu se limitează la domeniul aviaţiei. Punctele focale naţionale îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu Regulamentul de procedură al EACCC.

20. Părţile interesate operaţionale din Republica Moldova pot fi consultate de către administratorul de reţea în privinţa aspectelor strategice ale funcţiilor de reţea, conform prevederilor din acordurile de lucru încheiate.

21. Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană din Republica Moldova iau măsurile necesare pentru finanţarea sarcinilor atribuite administratorului de reţea, pe baza taxelor de navigaţie aeriană, conform acordurilor încheiate în acest sens cu administratorul de reţea.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind stabilirea unor

norme pentru aplicarea funcţiilor reţelei

de management al traficului aerian

FUNCŢIA DE CONFIGURARE A REŢELEI EUROPENE DE RUTE

Partea A

Obiectivul şi domeniul de aplicare

1. Obiectivele funcţiei de configurare a reţelei europene de rute sunt:

1.1. de a elabora şi de a implementa un plan de îmbunătăţire a reţelei europene de rute pentru funcţionarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a traficului aerian, ţinând seama în mod corespunzător de impactul asupra mediului;

1.2. de a facilita, în cadrul planului de îmbunătăţire a reţelei europene de rute, dezvoltarea unei structuri de spaţiu aerian care să ofere nivelul necesar de siguranţă, de capacitate, de flexibilitate, de reacţie, de performanţă de mediu şi de furnizare continuă a serviciilor de navigaţie aeriană rapide, ţinând seama în mod corespunzător de necesităţile de securitate şi apărare;

1.3. de a asigura conectivitatea şi interoperabilitatea la nivel regional a reţelei europene de rute, atât în interiorul regiunii europene a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (EUR a OACI), cât şi cu regiunile OACI adiacente.

2. Planul de îmbunătăţire a reţelei europene de rute este un plan de acţiune continuu, elaborat de administratorul de reţea în coordonare cu părţile interesate operaţionale. Acest plan include rezultatul activităţilor operaţionale în privinţa configurării reţelei de rute pe termen scurt şi mediu în conformitate cu principiile directoare din planul strategic al reţelei. Planul trebuie să reflecte toate elementele necesare pentru a se asigura că spaţiul aerian european este configurat ca o entitate unică şi trebuie să îndeplinească obiectivele de performanţă stabilite pentru administratorul de reţea în cadrul sistemului de performanţă.

3. Planul de îmbunătăţire a reţelei europene de rute constituie, în cadrul planului de administrare a reţelei, o secţiune specifică legată de configurarea reţelei europene de rute şi cuprinde dispoziţii detaliate pentru punerea în aplicare a secţiunii referitoare la ERND din planul strategic al reţelei.

4. Planul de îmbunătăţire a reţelei europene de rute cuprinde:

4.1. principiile comune generale, completate cu specificaţii tehnice pentru configurarea spaţiului aerian;

4.2. cerinţele militare pentru utilizarea spaţiului aerian;

4.3. reţeaua europeană de rute şi, dacă este posibil, structurile de spaţiu aerian cu rute libere, configurate astfel încât să îndeplinească toate cerinţele utilizatorilor, cu detalii privind toate modificările spaţiului aerian;

4.4. normele de utilizare şi disponibilitatea reţelei de rute şi a spaţiului aerian cu rute libere;

4.5. împărţirea spaţiului aerian în sectoare de control al traficului aerian (ATC) în sprijinul spaţiului aerian ATS;

4.6. procedurile de management al spaţiului aerian;

4.7. calendarul detaliat pentru elaborarea de modificări ale configurării spaţiului aerian;

4.8. calendarul unui ciclu comun de publicare şi de punere în aplicare a modificărilor aduse structurilor spaţiului aerian şi normelor de utilizare, prin intermediul planului de administrare a reţelei;

4.9. imaginea de ansamblu a situaţiei actuale şi a celei preconizate a reţelei, inclusiv a performanţei estimate pe baza planurilor actuale şi a celor convenite în privinţa configurării spaţiului aerian.

Partea B

Procedura de elaborare a planului de îmbunătăţire

a reţelei europene de rute

5. Administratorul de reţea, utilizatorii spaţiului aerian şi furnizorii de servicii de navigaţie aeriană, acţionând în cadrul blocurilor funcţionale de spaţiu aerian sau în mod individual, elaborează planul de îmbunătăţire a reţelei europene de rute în cadrul procesului decizional în cooperare. Aceştia aplică principiile de configurare a spaţiului aerian prevăzute în partea C.

6. Procesul decizional în cooperare respectă acordurile detaliate de lucru şi procesele operaţionale care urmează să fie stabilite la nivel de experţi de către administratorul de reţea, inclusiv în privinţa dimensiunii civil-militare. Acordurile de lucru menţionate sunt stabilite după consultarea tuturor părţilor interesate. La aceste acorduri de lucru se recurge la intervale regulate, pentru a reflecta nevoile funcţiei de configurare a reţelei europene de rute.

7. Pentru a asigura conectivitatea corespunzătoare a planului de îmbunătăţire a reţelei europene de rute, administratorul de reţea şi statele membre implică ţările terţe în procesul decizional în cooperare. Se asigură un nivel corespunzător de cooperare între administratorul de reţea şi structurile sale de lucru stabilite la nivel de experţi în sprijinul elaborării planului de îmbunătăţire a reţelei europene de rute, pe de o parte, şi structurile de lucru stabilite la nivel de experţi ale OACI care acoperă îmbunătăţirile aduse reţelei de rute la nivel de interfaţă, pe de altă parte.

8. Proiectele de configurare a spaţiului aerian trebuie să fie compatibile şi conforme cu planul de îmbunătăţire a reţelei europene de rute. Cel puţin următoarele modificări aduse proiectelor de configurare a spaţiului aerian necesită verificarea compatibilităţii şi trebuie notificate administratorului de reţea:

8.1. modificarea alinierii rutelor;

8.2. modificarea direcţiei rutelor;

8.3. modificarea scopului rutelor;

8.4. definirea spaţiului aerian cu rute libere, inclusiv normele de utilizare aferente;

8.5. normele de utilizare şi disponibilitatea rutelor;

8.6. modificarea limitelor verticale sau orizontale dintre sectoare;

8.7. adăugarea sau eliminarea unor puncte importante;

8.8. modificarea utilizării spaţiului aerian la nivel transfrontalier;

8.9. modificarea coordonatelor unor puncte importante;

8.10. modificări care afectează transferul de date;

8.11. modificări care afectează datele publicate în publicaţiile de informare aeronautică;

8.12. modificări care afectează scrisorile de înţelegere referitoare la configurarea şi utilizarea spaţiului aerian.

9. Planul de îmbunătăţire a reţelei europene de rute este revizuit în permanenţă în timpul executării sale pentru a se ţine seama de evoluţia cererilor de spaţiu aerian sau de apariţia unor cereri noi. În cadrul acestui proces de revizuire, se asigură o coordonare permanentă cu autorităţile militare.

Partea C

Principii de configurare a spaţiului aerian

10. La elaborarea planului de îmbunătăţire a reţelei europene de rute, administratorul de reţea, statele membre şi furnizorii de servicii de navigaţie aeriană, acţionând în cadrul blocurilor funcţionale de spaţiu aerian sau în mod individual, aplică, în cadrul procesului decizional în cooperare, următoarele principii de configurare a spaţiului aerian:

10.1. stabilirea şi configurarea structurilor de spaţiu aerian se bazează pe cerinţe operaţionale, indiferent de frontierele naţionale, de limitele blocurilor funcţionale de spaţiu aerian sau de limitele regiunilor de informare a zborurilor (FIR) şi nu pot fi constrânse de nivelul de delimitare între spaţiul aerian superior şi cel inferior;

10.2. configurarea structurilor de spaţiu aerian are la bază un proces transparent care permite consultarea deciziilor luate şi înţelegerea motivelor care justifică luarea acestor decizii, ia în considerare cerinţele tuturor utilizatorilor, iar, în acelaşi timp, răspunde nevoilor în materie de siguranţă, de capacitate şi de mediu şi ţine seama în mod corespunzător de necesităţile de ordin militar şi de cele de securitate naţională;

10.3. cererea actuală şi cea preconizată de trafic aerian, la nivel de reţea şi la nivel local, precum şi obiectivele de performanţă constituie datele de intrare de care are nevoie planul de îmbunătăţire a reţelei europene de rute pentru a satisface necesităţile principalelor fluxuri de trafic aerian şi ale principalelor aeroporturi;

10.4. se asigură conectivitatea verticală şi orizontală, inclusiv spaţiul aerian terminal şi structura de spaţiu aerian la interfaţă;

10.5. posibilitatea operării zborurilor pe rute şi profiluri de zbor cerute de utilizatori sau cât mai aproape de acestea în faza de zbor pe rută;

10.6. acceptarea spre evaluare şi spre o posibilă dezvoltare a tuturor propunerilor de structuri de spaţiu aerian, inclusiv cele privind spaţiul aerian cu rute libere, opţiunile în materie de rute multiple şi rutele condiţionate (CDR), primite de la părţile interesate care au o cerinţă operaţională în zona respectivă;

10.7. configurarea structurilor de spaţiu aerian, inclusiv a spaţiului aerian cu rute libere şi a sectoarelor ATC, ţine seama de structurile de spaţiu aerian existente sau propuse, destinate unor activităţi care necesită rezervarea sau restricţionarea spaţiului aerian. În acest scop, se instituie numai structurile care sunt compatibile cu aplicarea utilizării flexibile a spaţiului aerian (Flexible Use of Airspace – FUA). Se asigură, în cea mai mare măsură posibilă, armonizarea şi coerenţa acestor structuri în întreaga reţea europeană;

10.8. elaborarea configurării sectorului ATC începe cu alinierea necesară a rutelor sau a fluxurilor de trafic în cadrul unui proces iterativ care să asigure compatibilitatea între rute sau fluxuri şi sectoare;

10.9. sectoarele ATC trebuie configurate astfel încât să permită crearea unor configuraţii sectoriale care să răspundă fluxurilor de trafic, să se adapteze la cererea variabilă de trafic şi să fie proporţionale cu aceasta;

10.10. în cazurile în care, din motive operaţionale, sectoarele ATC trebuie configurate astfel încât să depăşească frontierele naţionale, limitele blocurilor funcţionale de spaţiu aerian sau limitele regiunilor de informare a zborurilor, se încheie acorduri privind furnizarea de servicii între părţile interesate operaţionale în cauză.

11. Administratorul de reţea, blocurile funcţionale de spaţiu aerian şi furnizorii de servicii de navigaţie aeriană (aceştia din urmă acţionând în cadrul blocurilor funcţionale de spaţiu aerian sau în mod individual) asigură, prin procesul decizional în cooperare, aplicarea următoarelor principii de utilizare a spaţiului aerian şi de management al capacităţii:

11.1. structurile de spaţiu aerian trebuie planificate astfel încât să faciliteze utilizarea şi gestionarea flexibilă şi la timp a spaţiului aerian în ceea ce priveşte opţiunile de rute, fluxurile de trafic, sistemele de configurare a sectoarelor şi configurarea altor structuri de spaţiu aerian;

11.2. structurile de spaţiu aerian trebuie să permită stabilirea de opţiuni de rute suplimentare, asigurând totodată compatibilitatea acestora cu considerentele legate de capacitatea existentă şi limitările de configurare a sectoarelor.

Partea D

Monitorizarea permanentă a realizărilor în materie de performanţă la nivel de reţea

12. Pentru a asigura îmbunătăţirea periodică a performanţei, administratorul de reţea efectuează o reexaminare periodică a eficacităţii structurilor de spaţiu aerian implementate, prin intermediul procesului decizional în cooperare.

13. Reexaminarea cuprinde, îndeosebi:

13.1. evoluţia cererii de trafic;

13.2. performanţele şi constrângerile în materie de capacitate şi de eficienţă a zborurilor, la nivel de state, de blocuri funcţionale de spaţiu aerian sau de reţea;

13.3. evaluarea aspectelor legate de utilizarea spaţiului aerian atât din perspectivă civilă, cât şi din perspectivă militară;

13.4. evaluarea sectorizării şi a configurării sectoriale utilizate;

13.5. evaluarea integrităţii şi a continuităţii structurilor de spaţiu aerian.

Anexa nr.2

la Regulamentul privind stabilirea unor

norme pentru aplicarea funcţiilor reţelei

de management al traficului aerian

FUNCŢIA DE MANAGEMENT AL FLUXURILOR DE TRAFIC AERIAN

Partea A

Obiectivul şi domeniul de aplicare

1. Obiectivele funcţiei de management al fluxurilor de trafic aerian (ATFM) sunt:

1.1. de a asigura că se ajunge la o utilizare eficientă a capacităţii disponibile a reţelei europene de management al traficului aerian (EATMN);

1.2. de a facilita planificarea, coordonarea şi executarea măsurilor ATFM adoptate de toate părţile interesate operaţionale;

1.3. de a facilita satisfacerea cerinţelor militare şi reacţiile de gestionare a situaţiilor de criză;

1.4. de a asigura conectivitatea şi interoperabilitatea la nivel regional a reţelei europene, atât în interiorul regiunii EUR a OACI, cât şi cu regiunile OACI adiacente.

2. ATFM şi procedurile de urgenţă menţionate la pct.15 din partea B trebuie să asigure o mai bună previzibilitate a traficului şi să optimizeze capacitatea disponibilă a EATMN (inclusiv în aeroporturi) şi urmăresc o coerenţă sporită între sloturile orare ale aeroporturilor şi planurile de zbor.

3. Funcţia ATFM trebuie să respecte acordurile detaliate de lucru pentru punerea în aplicare a măsurilor ATFM. Toate părţile operaţionale implicate respectă normele şi procedurile care asigură utilizarea în condiţii de siguranţă şi în cea mai mare măsură posibilă a capacităţii de control al traficului aerian.

4. Funcţia ATFM cuprinde toate etapele ATFM (strategică, pre-tactică, tactică şi postoperaţiuni) identificate în dispoziţiile OACI menţionate în apendice. Această funcţie trebuie să respecte dispoziţiile OACI menţionate.

5. Funcţia ATFM se aplică următoarelor părţi implicate în procesele ATFM sau agenţilor care acţionează în numele acestor părţi:

5.1. operatorilor de aeronave;

5.2. furnizorilor de servicii de trafic aerian (ATS), inclusiv unităţilor ATS, birourilor de raportare ale ATS şi unităţilor de servicii de control de aerodrom;

5.3. furnizorilor de servicii de informare aeronautică;

5.4. entităţilor implicate în managementul spaţiului aerian;

5.5. administratorilor de aeroporturi;

5.6. unităţii centrale de ATFM, gestionată de administratorul de reţea;

5.7. unităţilor ATFM locale menţionate la pct.6;

5.8. coordonatorilor de sloturi orare de pe aeroporturile coordonate.

6. Unitatea ATFM locală reprezintă o entitate de management al fluxurilor care funcţionează, în numele uneia sau mai multor entităţi de management al fluxurilor, ca interfaţă între unitatea centrală de ATFM şi o unitate ATS sau un grup de unităţi ATS. Această unitate poate funcţiona la nivelul unităţii ATS, la nivel naţional, la nivel de bloc funcţional de spaţiu aerian sau la orice alt nivel subregional.

7. Unităţile ATFM locale şi administratorul de reţea, prin intermediul unităţii sale centrale de ATFM, sprijină executarea funcţiei ATFM.

Partea B

Planificare şi principii operaţionale

8. Administratorul de reţea şi părţile interesate operaţionale planifică şi execută sarcinile care sprijină executarea funcţiei ATFM pentru:

8.1. toate fazele tuturor zborurilor care sunt prevăzute a fi efectuate sau care se efectuează ca trafic aerian general şi, în întregime sau parţial, în conformitate cu regulile de zbor instrumental (IFR);

8.2. toate fazele zborurilor menţionate la subpct 8.1 şi ale managementului traficului aerian.

9. Trebuie să se asigure o cooperare şi o coordonare corespunzătoare între structurile de lucru ale administratorului de reţea care sprijină executarea funcţiei ATFM şi structurile de lucru relevante ale OACI care vizează aspectele ATFM la nivelul interfeţelor.

10. Aeronavele militare operate în regim de trafic aerian general fac obiectul măsurilor ATFM atunci când sunt operate sau se are în vedere operarea lor în cadrul spaţiului aerian sau al aeroporturilor cărora li se aplică măsurile ATFM.

11. Funcţia ATFM are la bază următoarele principii:

11.1. Măsurile ATFM:

11.1.1. sprijină efectuarea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi previn cererea excesivă de trafic aerian în comparaţie cu capacitatea ATC declarată a sectoarelor şi aerodromurilor, inclusiv a pistelor;

11.1.2. utilizează la maximum capacitatea EATMN, în scopul de a optimiza eficienţa EATMN şi de a reduce la minimum efectele defavorabile operatorilor;

11.1.3. optimizează capacitatea EATMN pusă la dispoziţie prin dezvoltarea şi aplicarea unor măsuri de ameliorare a capacităţii de către unităţile ATS;

11.1.4. sprijină gestionarea situaţiilor critice;

11.2. la alocarea sloturilor de plecare ATFM se acordă prioritate zborurilor în ordinea intrării lor planificate în locul în care se va aplica măsura ATFM, cu excepţia cazului în care anumite împrejurări specifice, precum cele create de necesităţile de securitate şi apărare, impun aplicarea unei alte reguli de prioritate convenite şi avantajoase pentru EATMN;

11.3. timpii de zbor pe traiectorie în fazele de planificare şi de execuţie sunt conforme cu toate măsurile ATFM aplicate şi sunt comunicaţi de administratorul de reţea operatorilor de aeronave, unităţilor ATS şi unităţilor ATFM locale;

11.4. zborurile care au punctul de pornire în zona geografică în care se aplică măsurile ATFM şi în regiunile de informare a zborurilor adiacente, astfel cum sunt descrise în documentaţia OACI corespunzătoare, fac obiectul alocării sloturilor orare ATFM. Zborurile care au punctul de pornire în alte zone sunt exceptate de la alocarea sloturilor orare ATFM, dar fac totuşi obiectul unor constrângeri legate de rută, de sistemele de orientare a traficului şi de timp de zbor pe traiectorie.

12. Statele se asigură că:

12.1. funcţia ATFM este disponibilă părţilor în cauză timp de 24 de ore şi că unitatea ATFM locală, în mod exclusiv, acoperă o zonă desemnată în ceea ce priveşte spaţiul aerian aflat în responsabilitatea lor în cadrul zonei geografice în care se aplică măsurile ATFM;

12.2. pentru a asigura planificarea, alocarea şi utilizarea eficiente ale spaţiului aerian, precum şi legături directe între managementul spaţiului aerian şi ATFM, sunt stabilite proceduri coerente de cooperare între părţile implicate în funcţia ATFM, unităţile ATS şi entităţile implicate în managementul spaţiului aerian;

12.3. procedurile comune de solicitare a exceptării de la un slot de plecare ATFM respectă dispoziţiile OACI menţionate în apendice. Respectivele proceduri sunt definite în coordonare cu administratorul de reţea prin intermediul unităţii sale centrale de ATFM şi sunt publicate în publicaţiile naţionale de informare aeronautică.

13. Administratorul de reţea:

13.1. optimizează performanţa globală a EATMN prin planificarea, coordonarea şi punerea în aplicare a măsurilor ATFM convenite, inclusiv în ceea ce priveşte planurile de tranziţie pentru punerea în funcţiune a îmbunătăţirilor majore ale spaţiului aerian sau ale sistemelor ATM şi în ceea ce priveşte condiţiile meteorologice nefavorabile, în cadrul procesului decizional în cooperare;

13.2. consultă operatorii în privinţa definirii măsurilor ATFM;

13.3. încheie acorduri de lucru cu unităţile ATFM locale;

13.4. asigură dezvoltarea, disponibilitatea şi punerea efectivă în aplicare a măsurilor ATFM (pentru toate etapele ATFM), împreună cu unităţile ATFM locale; în cazul în care astfel de măsuri ATFM au un impact mai amplu asupra reţelei, administratorul de reţea stabileşte, prin intermediul procesului decizional în cooperare, natura măsurilor ATFM care urmează să fie puse în aplicare;

13.5. identifică, în coordonare cu unităţile ATFM locale, rute alternative pentru a evita sau pentru a descongestiona zonele aglomerate, ţinând seama de performanţa globală a EATMN;

13.6. propune redirecţionarea zborurilor ce ar optimiza efectul menţionat la subpct. 13.5;

13.7. în coordonare cu unităţile ATS şi cu unităţile ATFM locale, determină, coordonează şi asigură punerea în aplicare a măsurilor corespunzătoare menite să asigure capacitatea necesară pentru a răspunde cererii de trafic din ansamblul părţilor relevante din sfera lor de responsabilitate;

13.8. furnizează în timp util operatorilor de aeronave, unităţilor ATFM locale şi unităţilor ATS informaţii privind operaţiunile ATFM, inclusiv privind:

13.8.1. măsurile ATFM planificate;

13.8.2. impactul măsurilor ATFM asupra orei de decolare şi a profilului de zbor al fiecărui zbor;

13.9. monitorizează cazurile de absenţă a planurilor de zbor şi de depunere a unor planuri multiple de zbor;

13.10. suspendă un plan de zbor atunci când, având în vedere marja de timp, slotul de plecare ATFM nu poate fi respectat şi nu se cunoaşte noua oră estimată de punere în mişcare;

13.11. monitorizează numărul de exceptări de la măsurile ATFM acordate;

13.12. elaborează, menţine şi publică planuri de urgenţă care definesc acţiunile care trebuie întreprinse de părţile interesate operaţionale relevante în cazul unei defecţiuni majore a unei componente a funcţiei ATFM la nivel de reţea care ar avea ca rezultat reduceri semnificative ale capacităţii şi/sau perturbări majore ale fluxurilor de trafic;

13.13. transmite tuturor părţilor interesate operaţionale toate analizele şi evaluările postoperaţionale corespunzătoare;

13.14. face posibile pregătirea corespunzătoare şi previzibilitatea EATMN, asigură existenţa unor acorduri de lucru pentru colectarea tempestivă a informaţiilor actualizate privind cererea de trafic pentru toate etapele ATFM de la utilizatorii spaţiului aerian şi comunică aceste informaţii unităţilor ATFM locale.

14. Unităţile ATS:

14.1. se coordonează cu administratorul de reţea în privinţa măsurilor ATFM, prin intermediul unităţii (unităţilor) ATFM locale, pentru a se asigura că măsurile alese urmăresc optimizarea performanţei globale a EATMN;

14.2. se asigură că măsurile ATFM aplicate aeroporturilor sunt aplicate în coordonare cu administratorul aeroportului în cauză, pentru a asigura eficienţa planificării şi a utilizării aeroporturilor în beneficiul tuturor părţilor interesate operaţionale vizate;

14.3. notifică administratorului de reţea, prin intermediul unităţii ATFM locale, toate evenimentele, inclusiv planurile de tranziţie pentru punerea în funcţiune a îmbunătăţirilor majore ale spaţiului aerian sau ale sistemelor ATM şi condiţiile meteorologice nefavorabile, care pot afecta capacitatea de control al traficului aerian sau cererea de trafic aerian, precum şi măsurile de contracarare propuse;

14.4. furnizează în timp util administratorului de reţea şi unităţilor ATFM locale următoarele date şi informări ulterioare, în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic, asigurând calitatea acestora:

14.4.1. structurile spaţiului aerian şi ale rutelor;

14.4.2. disponibilitatea spaţiului aerian şi a rutelor, inclusiv disponibilitatea rezultată din aplicarea conceptului de utilizare flexibilă a spaţiului aerian în conformitate cu reglementările aplicabile;

14.4.3. configuraţiile şi activările sectoarelor unităţilor ATS;

14.4.4. timpii de rulaj la sol şi configuraţiile pistelor aerodromurilor;

14.4.5. sectorul de control al traficului aerian şi capacităţile aerodromului, inclusiv pistele;

14.4.6. poziţiile de zbor actualizate;

14.4.7. devierile de la planurile de zbor;

14.4.8. orele efective de decolare ale zborurilor;

14.4.9. informaţiile privind disponibilitatea operaţională a infrastructurii "comunicaţii, navigaţie, supraveghere" (CNS)/ATM.

15. Datele menţionate la subpct. 14.4 sunt puse la dispoziţie pentru şi de către administratorul de reţea şi părţile interesate operaţionale.

16. Pentru a asigura previzibilitatea reţelei, unitatea ATS de la aeroportul de plecare se asigură că nu primesc autorizarea de decolare zborurile care nu îşi respectă orele estimate de punere în mişcare, ţinând seama de toleranţele de timp stabilite, sau al căror plan de zbor a fost respins sau suspendat.

17. Unităţile ATFM locale:

17.1. acţionează ca punct de contact şi ca interfaţă între administratorul de reţea care asigură ATFM la nivel central, pe de o parte, şi zonele desemnate şi aerodromurile şi unităţile ATS (militare şi civile) asociate acestora din sfera lor de responsabilitate, pe de altă parte, în funcţie de rolurile şi responsabilităţile convenite în cadrul unor acorduri de lucru adecvate cu administratorul de reţea;

17.2. stabilesc proceduri locale adecvate compatibile cu procedurile stabilite de administratorul de reţea care asigură ATFM la nivel central, inclusiv proceduri temporare;

17.3. furnizează administratorului de reţea care asigură ATFM la nivel central toate datele locale necesare pentru executarea funcţiei ATFM;

17.4. asigură, în coordonare cu unităţile ATS relevante şi cu administratorul de reţea care asigură ATFM la nivel central, punerea în aplicare a măsurilor ATFM corespunzătoare pentru obţinerea unui flux optim al traficului şi a unui echilibru între cerere şi capacitate, prin coordonarea utilizării eficiente a capacităţii disponibile. În cazul în care măsurile respective au un impact mai amplu asupra reţelei, se asigură coordonarea regională sub egida administratorului de reţea;

17.5. notifică administratorului de reţea toate evenimentele, inclusiv planurile de tranziţie pentru punerea în funcţiune a îmbunătăţirilor majore ale spaţiului aerian sau ale sistemelor ATM şi condiţiile meteorologice nefavorabile, care pot afecta capacitatea de control al traficului aerian sau cererea de trafic aerian, precum şi măsurile de contracarare propuse;

17.6. asigură, în coordonare cu unităţile ATS relevante şi cu administratorul de reţea, analize postoperaţionale pentru a identifica modalităţi de îmbunătăţire a performanţei reţelei;

17.7. dispun de planuri de urgenţă predefinite actualizate în permanenţă, care detaliază modul în care va fi gestionată zona aflată în responsabilitatea lor, pentru a permite administratorului de reţea să asiste unităţile ATFM locale în operaţiunile de urgenţă. Aceste planuri locale sunt comunicate administratorului de reţea şi stabilite în coordonare cu acesta.

18. În cazul în care este înfiinţat un birou de raportare al ATS, acesta facilitează schimbul de informaţii între piloţi sau operatori şi unitatea ATFM locală sau administratorul de reţea care asigură ATFM la nivel central.

19. Operatorii de aeronave:

19.1. furnizează un singur plan de zbor pentru fiecare zbor avut în vedere. Planul de zbor depus trebuie să reflecte în mod corect profilul de zbor avut în vedere;

19.2. se asigură că toate măsurile ATFM relevante şi modificările aduse acestora sunt încorporate în operaţiunea de zbor planificată;

19.3. participă la structurile de lucru stabilite de administratorul de reţea, facilitând furnizarea în timp util de informaţii actualizate referitoare la cererea de trafic aerian pentru toate etapele ATFM.

20. Administratorii de aeroporturi:

20.1. încheie acorduri cu unitatea ATS locală:

20.1.1. pentru a comunica şi pentru a se coordona cu unităţile ATFM locale relevante şi cu administratorul de reţea în privinţa tuturor informaţiilor referitoare la capacitate şi la cererea de trafic aerian, precum şi la evoluţia acestora pentru toate etapele ATFM, în special înainte de publicarea orarului de zbor;

20.1.2. pentru a notifica unităţilor ATFM locale relevante şi administratorului de reţea toate evenimentele care pot afecta capacitatea de control al traficului aerian sau cererea de trafic aerian;

20.2. instituie procese de evaluare a cererii şi a impactului evenimentelor speciale asupra cererii aplicabile tuturor etapelor ATFM.

21. În ceea ce priveşte coerenţa dintre planurile de zbor şi sloturile orare:

21.1. la cererea unui coordonator de sloturi orare sau a unui administrator de aeroport al unui aeroport coordonat, administratorul de reţea sau unitatea ATFM locală le furnizează acestora planul de zbor al unui zbor care operează pe aeroportul respectiv înainte ca zborul respectiv să aibă loc. Coordonatorii de sloturi orare sau administratorii de aeroport ai aeroporturilor coordonate pun la dispoziţie infrastructura necesară pentru primirea planurilor de zbor furnizate de administratorul de reţea sau de unitatea ATFM locală;

21.2. înaintea zborului, operatorii de aeronave transmit aerodromurilor de plecare şi de sosire informaţiile necesare pentru a permite realizarea unei corelări între indicativul de zbor specificat în planul de zbor şi cel notificat pentru slotul orar corespunzător; această corelare este asigurată de administratorul de reţea, de unitatea ATFM locală, de unitatea ATS locală sau de administratorul aeroportului, după caz;

21.3. orice operator de aeronave, administrator de aeroport şi unitate ATS raportează coordonatorului de sloturi orare cazurile de operare repetată a serviciilor aeriene la ore cu mult diferite faţă de sloturile orare alocate sau de utilizare a sloturilor orare într-un mod substanţial diferit faţă de cel indicat în momentul alocării, dacă acest lucru aduce prejudicii aeroportului sau operaţiunilor de trafic aerian;

21.4. administratorul de reţea raportează coordonatorilor de sloturi orare cazurile de operare repetată a serviciilor aeriene la ore cu mult diferite faţă de sloturile orare alocate sau de utilizare a sloturilor orare într-un mod substanţial diferit faţă de cel indicat în momentul alocării, dacă acest lucru aduce prejudicii ATFM.

22. Atunci când implementează informaţiile privind planificarea sosirilor şi a plecărilor, părţile interesate operaţionale de la nivel local ale aeroportului asigură coordonarea deplină cu administratorul de reţea în instituirea şi exploatarea respectivei funcţionalităţi, precum şi schimbul de date aferent.

23. În ceea ce priveşte evenimentele critice:

23.1. administratorul de reţea elaborează, menţine şi publică procedurile ATFM aplicabile gestionării evenimentelor critice la nivel de reţea. Procedurile ATFM definesc acţiunile care trebuie întreprinse de părţile interesate operaţionale relevante în cazul unei perturbări majore a unei componente a funcţiei ATFM la nivel de reţea, care ar avea ca rezultat reduceri semnificative ale capacităţii şi/sau perturbări majore ale fluxurilor de trafic;

23.2. pentru a face faţă evenimentelor critice, unităţile ATS şi administratorii de aeroporturi se coordonează în privinţa relevanţei şi a conţinutului procedurilor de urgenţă, inclusiv în privinţa eventualelor ajustări aduse regulilor de prioritate, cu administratorul de reţea şi cu unităţile ATFM locale, cu operatorii de aeronave afectaţi de evenimentele critice şi, după caz, cu coordonatorii de sloturi orare. Printre procedurile de urgenţă se numără:

23.2.1. măsuri de organizare şi de coordonare;

23.2.2. măsuri ATFM de gestionare a accesului la zonele afectate pentru a preveni cererea excesivă de trafic aerian în comparaţie cu capacitatea declarată a ansamblului sau a unor părţi ale spaţiului aerian sau ale aeroporturilor vizate;

23.2.3. circumstanţe, condiţii şi proceduri pentru aplicarea regulilor de prioritate pentru zboruri, care respectă interesele esenţiale ale politicii de securitate sau de apărare a statelor membre;

23.2.4. măsuri de redresare.

Partea C

Monitorizarea funcţiei ATFM

24. Pentru a asigura previzibilitatea şi, astfel, performanţa EATMN, informaţiile referitoare la operaţiunile planificate şi măsurile ATFM, precum şi respectarea acestora sunt de o importanţă capitală. Prin urmare, se instituie o monitorizare specifică a funcţiei ATFM.

25. Atunci când procentul de respectare a sloturilor de plecare ATFM de pe un aeroport de plecare identificat de administratorul de reţea este de 80% sau mai mic pe parcursul unui an, unitatea ATS de pe aeroportul respectiv furnizează autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile informaţii relevante cu privire la nerespectarea respectivă şi la măsurile luate pentru a asigura respectarea sloturilor de plecare ATFM. Aceste măsuri se indică într-un raport şi se prezintă organului central de specialitate în domeniul aviaţiei civile spre coordonare. După coordonarea cu organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile îl prezintă Comisiei.

26. În cazul oricărei nerespectări a respingerii sau a suspendării unui plan de zbor, unitatea ATS de pe aeroportul în cauză furnizează informaţii relevante administratorului de reţea cu privire la nerespectarea respectivă şi la măsurile luate pentru a asigura respectarea respingerii sau a suspendării unui plan de zbor. Aceste măsuri se indică într-un raport pe care administratorul de reţea îl prezintă Comisiei.

27. În cazul în care exceptările acordate depăşesc 0,6% din plecările anuale ale unui stat, administratorul de reţea notifică această informaţie respectivului stat. În cazul în care Republica Moldova primeşte o astfel de notificare, autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile întocmeşte un raport cu informaţii detaliate despre exceptările acordate şi, după coordonarea cu organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, îl înaintează Comisiei.

28. Administratorul de reţea se asigură că operatorului de aeronave i se notifică nerespectarea măsurilor ATFM ce rezultă din aplicarea cerinţelor legate de lipsa planurilor de zbor şi de planurile de zbor multiple. În cazul în care a primit o astfel de notificare, operatorul de aeronave prezintă un raport care oferă detalii despre circumstanţele şi măsurile luate pentru a corecta o astfel de nerespectare. Administratorul de reţea întocmeşte un raport anual pe care îl prezintă Comisiei şi care include detalii referitoare la planurile de zbor care lipsesc sau la planurile de zbor multiple care au fost depuse.

29. Administratorul de reţea analizează anual respectarea măsurilor ATFM pentru a garanta că toate părţile interesate operaţionale îşi îmbunătăţesc gradul de respectare a măsurilor în cauză.

30. Administratorul de reţea întocmeşte rapoarte anuale pe care le transmite Comisiei. În respectivele rapoarte se precizează calitatea funcţiei ATFM şi se includ detalii cu privire la:

30.1. cauzele măsurilor ATFM;

30.2. impactul măsurilor ATFM;

30.3. respectarea măsurilor ATFM;

30.4. contribuţiile tuturor părţilor interesate operaţionale la optimizarea efectului global al reţelei;

30.5. recomandările formulate în privinţa acestor puncte diferite în vederea îmbunătăţirii performanţei reţelei.

Apendice

Lista dispoziţiilor OACI pentru managementului fluxurilor de trafic aerian

1. Capitolul 3 pct.3.7.5 (Air Traffic Flow Management) din anexa nr.11 la Convenţia de la Chicago – Air Traffic Services (a 14-a ediţie – iulie 2016, care încorporează modificarea nr.50A).

2. Capitolul 3 (ATS Capacity and Air Traffic Flow Management) din Doc. 4444 al OACI, intitulat Procedures for Air Navigation Services – Air Traffic Management (PANS-ATM) (a 16-a ediţie – 2016, care încorporează modificarea nr.7A).

3. Capitolele 2 şi 8 (Air Traffic Flow Management) din Doc. 7030 al OACI, intitulat European (EUR) Regional Supplementary Procedures (a 5-a ediţie, 2007).

Anexa nr.3

la Regulamentul privind stabilirea unor

norme pentru aplicarea funcţiilor reţelei

de management al traficului aerian

FUNCŢIA PRIVIND FRECVENŢELE RADIO

Partea A

Obiectivul şi domeniul de aplicare

1. Obiectivele acestei funcţii sunt:

1.1. de a maximiza utilizarea spectrului radio aeronautic european prin îmbunătăţirea procedurilor de gestionare şi a criteriilor de planificare a frecvenţelor pentru a preveni deficitul de frecvenţe care ar reduce capacitatea reţelei;

1.2. de a spori transparenţa practicilor de gestionare a frecvenţelor, astfel încât să se poată realiza o evaluare precisă a utilizării eficiente a frecvenţelor şi să se poată determina soluţiile potrivite pentru a răspunde cererilor viitoare de frecvenţe;

1.3. de a spori eficacitatea proceselor de gestionare a frecvenţelor prin promovarea celor mai bune practici şi prin dezvoltarea instrumentelor corespunzătoare.

2. Administratorul de reţea şi administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe stabilesc de comun acord priorităţile generale ale funcţiei pentru a îmbunătăţi configurarea şi funcţionarea reţelei aviatice europene. Priorităţile respective trebuie documentate într-o secţiune referitoare la frecvenţe în cadrul planului strategic al reţelei şi în cadrul planului de administrare a reţelei şi trebuie să facă obiectul unor consultări cu părţile interesate. În mod particular, stabilirea priorităţilor poate să ţină seama de anumite benzi, zone şi servicii.

Partea B

Cerinţe privind exercitarea funcţiei

3. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile în calitate de administrator naţional al spectrului de frecvenţe are responsabilitatea de a asigura că asignările de frecvenţe sunt realizate, modificate şi anulate în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului. Autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, la cerere, transmite Comisiei şi administratorului de reţea numele şi adresele administratorilor naţionali ai spectrului de frecvenţe şi notifică în timp util orice modificare a numirilor în această funcţie.

4. Administratorul de reţea elaborează şi coordonează aspectele strategice legate de reţea ale spectrului de frecvenţe, care trebuie documentate în mod corespunzător în cadrul planului strategic al reţelei şi în cadrul planului de administrare a reţelei. Administratorul de reţea asistă Comisia şi statele la elaborarea poziţiilor comune în sectorul aviaţiei în vederea coordonării contribuţiilor statelor membre în cadrul forurilor internaţionale şi, mai ales, în cadrul Conferinţei europene a administraţiilor de poştă şi telecomunicaţii (CEPT) şi al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT).

5. La cererea statelor, administratorul de reţea informează Comisia şi ia măsuri împreună cu Comisia şi cu Conferinţa europeană a administraţiilor de poştă şi telecomunicaţii (CEPT) pentru a soluţiona orice preocupare legată de alte sectoare industriale.

6. Administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe raportează administratorului de reţea cazurile de interferenţe radio care afectează reţeaua aviatică europeană. Administratorul de reţea înregistrează apariţia cazurilor de interferenţe radio şi oferă sprijin administratorilor naţionali ai spectrului de frecvenţe în evaluarea lor. La cererea administratorilor naţionali ai spectrului de frecvenţe, administratorul de reţea coordonează acţiunile sau oferă orice sprijin necesar pentru a soluţiona sau pentru a combate astfel de cazuri.

7. Administratorul de reţea şi administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe continuă să dezvolte şi să îmbunătăţească procedurile de gestionare a spectrului de frecvenţe, criteriile de planificare, seturile de date şi procesele pentru a îmbunătăţi utilizarea şi ocuparea spectrului de frecvenţe radio de către utilizatorii traficului aerian general. La cererea statelor membre, administratorul de reţea propune extinderea aplicării acestor îmbunătăţiri la nivel regional.

8. Atunci când este necesară asignarea unei frecvenţe, persoana sau organizaţia care solicită utilizarea unei frecvenţe înaintează o cerere administratorului naţional corespunzător al spectrului de frecvenţe, însoţită de toate datele şi justificările relevante.

9. Administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe şi administratorul de reţea evaluează cererile de frecvenţe şi stabilesc ordinea lor de prioritate pe baza cerinţelor operaţionale şi a criteriilor convenite. Administratorul de reţea, în cooperare cu administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe, stabileşte impactul cererilor de frecvenţă asupra reţelei. Administratorul de reţea stabileşte criteriile de evaluare şi de stabilire a ordinii de prioritate în consultare cu administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe şi, ulterior, le menţine şi le actualizează, după necesităţi.

10. În cazul în care cererea nu are niciun impact asupra reţelei, administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe determină frecvenţa sau frecvenţele adecvate pentru a da curs cererii, ţinând seama de cerinţele prevăzute la pct.14.

11. În cazul în care cererea are impact asupra reţelei, administratorul de reţea determină frecvenţa sau frecvenţele adecvate pentru a da curs cererii, ţinând seama de următoarele cerinţe:

11.1. necesitatea de a furniza servicii sigure de infrastructură de comunicaţii, de navigaţie şi de supraveghere;

11.2. necesitatea de a optimiza utilizarea resurselor limitate ale spectrului de frecvenţe radio;

11.3. necesitatea unui acces rentabil, echitabil şi transparent la spectrul de frecvenţe radio;

11.4. cerinţele operaţionale ale solicitantului sau solicitanţilor şi ale părţilor interesate operaţionale;

11.5. previziunile cu privire la cererea viitoare de spectru de frecvenţe radio;

11.6. dispoziţiile din manualul OACI de gestionare a frecvenţelor în regiunea europeană.

12. Dacă nu se poate determina o frecvenţă adecvată după cum se menţionează la pct.13 şi 14, administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe pot solicita administratorului de reţea să realizeze o căutare specifică de frecvenţe. Pentru a soluţiona cererea administratorilor naţionali ai spectrului de frecvenţe, administratorul de reţea, asistat de aceştia, poate efectua o examinare specifică a situaţiei utilizării frecvenţelor în aria geografică vizată.

13. Administratorul naţional al spectrului de frecvenţe asignează frecvenţa sau frecvenţele adecvate, determinate în conformitate cu pct.14 sau 15.

14. Administratorul naţional al spectrului de frecvenţe înregistrează fiecare asignare de frecvenţe în registrul central, incluzând următoarele informaţii:

14.1. datele specificate în manualul OACI de gestionare a frecvenţelor în regiunea europeană, inclusiv datele tehnice şi operaţionale conexe relevante;

14.2. cerinţe consolidate în materie de date, astfel cum se menţionează la pct.8;

14.3. descrierea utilizării operaţionale a asignării frecvenţelor;

14.4. datele de contact ale părţii interesate operaţionale care utilizează frecvenţele asignate.

Registrul central se utilizează de către administratorul naţional al spectrului de frecvenţe pentru a îndeplini obligaţiile administrative ale Republicii Moldova faţă de OACI în materie de înregistrare a asignărilor de frecvenţe.

15. Atunci când asignează frecvenţe solicitantului, administratorul naţional al spectrului de frecvenţe menţionează şi condiţiile de utilizare. Respectivele condiţii trebuie să specifice cel puţin că asignarea frecvenţelor:

15.1. rămâne valabilă câtă vreme frecvenţele sunt utilizate pentru îndeplinirea cerinţelor operaţionale descrise de către solicitant;

15.2. poate face obiectul unei cereri de schimb de frecvenţe şi că este necesar ca astfel de schimburi să se realizeze într-un termen limitat;

15.3. trebuie modificată de îndată ce se modifică utilizarea operaţională descrisă de solicitant.

16. Administratorul sau administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe se asigură că orice schimb, modificare sau anulare se realizează de către persoana sau organizaţia căreia i-a fost asignată frecvenţa în cauză în termenul convenit şi că registrul central este actualizat în consecinţă. Atunci când aceste acţiuni nu pot fi realizate, administratorul sau administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe prezintă administratorului de reţea o justificare corespunzătoare.

17. Administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe se asigură că informaţiile menţionate la pct.14 legate de toate asignările de frecvenţe utilizate în reţeaua aviatică europeană sunt disponibile în registrul central.

18. Administratorul de reţea şi administratorul sau administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe realizează activităţi de monitorizare şi evaluări ale benzilor de frecvenţe şi ale asignărilor de frecvenţe aeronautice pe baza unor proceduri transparente, pentru a garanta o utilizare corectă şi eficientă. Administratorul de reţea instituie procedurile respective în consultare cu administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe şi, ulterior, le menţine şi le actualizează, după necesităţi. Administratorul de reţea identifică îndeosebi eventualele discrepanţe dintre registrul central, scopul operaţional şi utilizarea efectivă a frecvenţelor asignate care pot avea un impact negativ asupra funcţiei privind frecvenţele radio. Administratorul de reţea comunică discrepanţele respective administratorului naţional al spectrului de frecvenţe în vederea soluţionării acestora, într-un termen convenit.

19. Administratorul de reţea asigură disponibilitatea unor instrumente comune care să sprijine activităţile de planificare, coordonare, înregistrare, auditare şi optimizare la nivel central şi naţional. În speţă, administratorul de reţea elaborează instrumente care să sprijine analizarea datelor din registrul central în vederea monitorizării eficienţei funcţiei şi în scopul configurării şi punerii în aplicare a procesului de optimizare a frecvenţelor prevăzut la pct.9.

Partea C

Cerinţe privind organizarea funcţiei privind frecvenţele

20. Procesul decizional în cooperare dintre administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe şi administratorul de reţea se bazează pe acorduri care precizează cel puţin:

20.1. criteriile de evaluare a cerinţelor operaţionale şi de stabilire a ordinii de prioritate a acestora;

20.2. termenele minime pentru coordonarea asignărilor noi sau modificate de frecvenţe radio;

20.3. mecanismele prin care se garantează îndeplinirea obiectivelor relevante de performanţă la nivelul Uniunii Europene de către administratorul de reţea şi de către administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe;

20.4. că procedurile, criteriile şi procesele îmbunătăţite de gestionare a spectrului de frecvenţe nu au efecte negative asupra celor aplicate de alte ţări în contextul procedurilor regionale ale OACI;

20.5. cerinţe care să asigure o consultare corespunzătoare între statele membre şi toate părţile interesate vizate de la nivel naţional şi european în privinţa structurilor de gestionare noi sau modificate.

21. Evoluţia demersurilor de coordonare a frecvenţelor radio se specifică în cooperare cu administratorii naţionali ai spectrului de frecvenţe şi urmăreşte să reducă cheltuielile indirecte pe cât de mult posibil.

22. În ceea ce priveşte utilizarea strategică şi tactică a frecvenţelor radio, coordonarea cu ţările terţe care nu participă la activitatea administratorului de reţea se face prin intermediul structurilor de lucru regionale ale OACI. Acest lucru se realizează cu scopul de a permite accesul ţărilor terţe la activitatea administratorului de reţea.

23. Administratorul naţional al spectrului de frecvenţe se asigură că utilizarea benzilor de frecvenţe aeronautice de către utilizatori militari este coordonată în mod corespunzător printr-un proces decizional în cooperare cu administratorul de reţea.

Anexa nr.4

la Regulamentul privind stabilirea unor

norme pentru aplicarea funcţiilor reţelei

de management al traficului aerian

FUNCŢIA PRIVIND CODURILE DE TRANSPONDER RADAR

Partea A

Obiective şi cerinţe generale

Cod de transponder:

1. Obiectivele acestei funcţii sunt:

1.1. de a consolida procedura de alocare a codurilor prin alocarea de roluri şi responsabilităţi clare tuturor părţilor interesate implicate, performanţa globală a reţelei fiind elementul central în determinarea modului de alocare a codurilor;

1.2. de a creşte transparenţa alocării codurilor şi a utilizării lor efective, permiţând cea mai bună evaluare a eficienţei globale a reţelei.

2. Administratorul de reţea alocă statelor membre şi furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană codurile de transponder SSR (radar secundar de supraveghere) în aşa fel încât să se optimizeze repartizarea sigură şi eficientă a acestora, luând în considerare următoarele:

2.1. cerinţele operaţionale ale tuturor părţilor interesate operaţionale;

2.2. nivelul real şi cel previzionat al traficului aerian;

2.3. utilizarea necesară a codurilor de transponder SSR în conformitate cu dispoziţiile relevante prevăzute în planul regional de navigaţie aeriană, documentul privind implementarea instalaţiilor şi a serviciilor în regiunea europeană şi materialele de îndrumare ale OACI.

3. Administratorul de reţea pune în orice moment la dispoziţia statelor şi a furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană o listă de alocare a codurilor de transponder SSR care descrie alocarea completă şi la zi a codurilor SSR.

4. Ţinând seama de toate utilizările civile şi militare necesare ale codurilor de transponder SSR, administratorul de reţea aplică o procedură oficială de stabilire, evaluare şi coordonare a cerinţelor de alocare a codurilor de transponder SSR.

5. Procedura oficială prevăzută la pct.4 include cel puţin procedurile, termenele şi obiectivele de performanţă relevante stabilite de comun acord în vederea realizării următoarelor activităţi:

5.1. depunerea cererilor de alocare a codurilor de transponder SSR;

5.2. evaluarea cererilor de alocare a codurilor de transponder SSR;

5.3. coordonarea propunerilor de modificare a alocărilor de coduri de transponder SSR cu statele membre în conformitate cu cerinţele prevăzute în partea B;

5.4. auditarea periodică a alocărilor şi a necesarului de coduri în vederea optimizării situaţiei, inclusiv realocarea codurilor existente deja alocate;

5.5. modificarea, aprobarea şi distribuirea periodică a listei generale a alocărilor de coduri de transponder SSR menţionată la pct.3;

5.6. notificarea, evaluarea şi soluţionarea conflictelor neprevăzute la nivelul alocărilor de coduri de transponder SSR;

5.7. notificarea, evaluarea şi soluţionarea alocărilor greşite de coduri de transponder SSR, depistate cu ocazia verificărilor în vederea păstrării codurilor;

5.8. notificarea, evaluarea şi rezolvarea deficienţelor neprevăzute în ceea ce priveşte alocările de coduri de transponder SSR;

5.9. furnizarea de date şi informaţii în conformitate cu cerinţele prevăzute în partea C.

6. Administratorul de reţea verifică conformitatea cererilor de alocare a codurilor de transponder SSR, primite în cadrul procedurii prevăzute la pct.4, cu cerinţele procedurale privind convenţiile în materie de format şi de date, exhaustivitatea, acurateţea, transmiterea la timp şi justificarea.

7. Furnizorul de servicii de navigaţie aeriană se asigură că codurile de transponder SSR se alocă unei aeronave în conformitate cu lista de alocare a codurilor de transponder SSR menţionată la pct.3.

8. Administratorul de reţea operează, în numele furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană, un sistem centralizat de alocare şi de gestionare a codurilor de transponder SSR pentru alocarea automată a codurilor de transponder SSR traficului aerian general.

9. Administratorul de reţea implementează proceduri şi instrumente de evaluare periodică a utilizării efective a codurilor de transponder SSR de către furnizorii de servicii de navigaţie aeriană.

10. Administratorul de reţea şi furnizorii de servicii de navigaţie aeriană se pun de acord asupra planurilor şi procedurilor necesare pentru a sprijini analizarea şi identificarea periodică a viitoarelor cerinţe privind codurile de transponder SSR. Analiza respectivă include identificarea efectelor potenţiale asupra performanţei, create de eventualele deficienţe previzionate în ceea ce priveşte alocarea codurilor de transponder SSR.

11. Administratorul de reţea elaborează şi menţine manuale de operaţiuni care conţin instrucţiunile şi informaţiile necesare pentru a permite exercitarea funcţiei de reţea în conformitate cu cerinţele prezentului Regulament. Respectivele manuale de operaţiuni se distribuie şi se menţin în conformitate cu procedurile corespunzătoare de management al calităţii şi de gestionare a documentelor.

Codul de interogator de Mod S (MIC):

12. Obiectivele acestui proces sunt următoarele:

12.1. efectuarea unei alocări coordonate a codurilor de interogator de Mod S care să permită eficienţa globală a reţelei;

12.2. furnizarea bazei de reglementare care să permită o mai bună asigurare a aplicării legislaţiei şi o mai bună supraveghere.

13. Administratorul de reţea alocă interogatoarelor de Mod S civile şi militare codurile de interogator în aşa fel încât să se optimizeze funcţionarea supravegherii traficului aerian şi coordonarea civil-militară în condiţii de siguranţă şi de eficienţă, luând în considerare următoarele:

13.1. cerinţele operaţionale ale tuturor părţilor interesate operaţionale;

13.2. prevederile regulamentelor europene specifice;

13.3. gestionarea necesară a codurilor de interogator de Mod S în conformitate cu dispoziţiile documentului European principles and procedures for the allocation of Secondary Surveillance Radar Mode S Interrogator Codes (IC) (doc. EUR 024 al OACI).

14. Administratorul de reţea operează, în numele statelor, un sistem centralizat de alocare a codurilor de interogator pentru alocarea coordonată a codurilor de interogator interogatoarelor de Mod S.

15. Statele membre furnizează operatorilor de Mod S un serviciu centralizat de alocare a codurilor de interogator prin sistemul de alocare a codurilor de interogator.

16. Administratorul de reţea pune în orice moment la dispoziţia statelor, a operatorilor de Mod S un plan de alocare a codurilor de interogator care oferă cel mai recent set complet aprobat de alocări de coduri de interogator din regiunea europeană OACI.

17. Ţinând seama de toate utilizările civile şi militare necesare ale codurilor de interogator, administratorul de reţea aplică o procedură oficială de stabilire, de evaluare şi de coordonare a cerinţelor aplicabile alocărilor de coduri de interogator.

18. Procedura oficială prevăzută la pct.17 include cel puţin procedurile, termenele şi obiectivele de performanţă relevante stabilite de comun acord în vederea realizării următoarelor activităţi:

18.1. depunerea cererilor de alocare a codurilor de interogator;

18.2. evaluarea cererilor de alocare a codurilor de interogator;

18.3. coordonarea propunerilor de modificare a alocărilor de coduri de interogator cu statele în conformitate cu cerinţele prevăzute în partea B;

18.4. auditarea periodică a alocărilor şi a necesarului de coduri de interogator în vederea îmbunătăţirii situaţiei, inclusiv realocarea codurilor de interogator existente deja alocate;

18.5. modificarea, aprobarea şi distribuirea periodică a planului general de alocare a codurilor de interogator menţionat la pct.16;

18.6. notificarea, evaluarea şi soluţionarea conflictelor neprevăzute în materie de coduri de interogator între interogatoarele de Mod S;

18.7. notificarea, evaluarea şi rezolvarea deficienţelor neprevăzute în ceea ce priveşte alocarea codurilor de interogator;

18.8. furnizarea de date şi informaţii în conformitate cu cerinţele prevăzute în partea C.

19. Administratorul de reţea verifică conformitatea cererilor de alocări de coduri de interogator, primite în cadrul procedurii prevăzute la pct.18, cu cerinţele procedurale privind convenţiile în materie de format şi de date, exhaustivitatea, acurateţea, transmiterea la timp şi justificarea.

20. În cadrul procedurii prevăzute la pct.18, administratorul de reţea:

20.1. execută simulări de actualizare a planului de alocare a codurilor de interogator pe baza cererilor care urmează să fie soluţionate;

20.2. elaborează o propunere de actualizare a planului de alocare a codurilor de interogator în vederea aprobării de către statele membre vizate de respectiva actualizare;

20.3. se asigură că actualizarea propusă a planului de alocare a codurilor de interogator îndeplineşte, în cea mai mare măsură posibilă, cerinţele operaţionale ale cererilor de coduri de interogator;

20.4. actualizează şi comunică statelor membre planul de alocare a codurilor de interogator imediat după aprobarea acestuia, fără a aduce atingere procedurilor naţionale de comunicare a informaţiilor privind interogatoarele de Mod S operate de sectorul militar.

21. Administratorul de reţea implementează proceduri şi instrumente de evaluare periodică a utilizării efective a codurilor de interogator de Mod S de către operatorii de Mod S civili şi militari.

22. Administratorul de reţea, statele membre şi operatorii de Mod S se pun de acord asupra planurilor şi procedurilor necesare pentru a sprijini analizarea şi identificarea periodică a viitoarelor cerinţe privind codurile de interogator de Mod S. Analiza respectivă include identificarea efectelor potenţiale asupra performanţei, create de eventualele deficienţe previzionate în ceea ce priveşte alocările de coduri de interogator.

23. Administratorul de reţea elaborează şi menţine manuale de operaţiuni care conţin instrucţiunile şi informaţiile necesare pentru a permite exercitarea funcţiei de reţea în conformitate cu cerinţele Regulamentului. Respectivele manuale de operaţiuni se distribuie şi se menţin în conformitate cu procedurile corespunzătoare de management al calităţii şi de gestionare a documentelor.

Partea B

Cerinţe privind mecanismele specifice de consultare

Cod de transponder:

24. Administratorul de reţea stabileşte un mecanism specific pentru coordonarea şi consultarea modalităţilor detaliate de alocare a codurilor de transponder SSR. Respectivul mecanism:

24.1. garantează că impactul utilizării codurilor de transponder SSR în ţările terţe este luat în considerare prin participarea la structurile de lucru pentru gestionarea codurilor de transponder SSR, prevăzute în dispoziţiile relevante ale OACI din planul regional de navigaţie aeriană, documentul privind implementarea instalaţiilor şi serviciilor în regiunea europeană;

24.2. garantează compatibilitatea listelor de alocare a codurilor de transponder SSR menţionate la pct.3 din partea A cu planul de gestionare a codurilor prevăzut în dispoziţiile relevante ale OACI din planul regional de navigaţie aeriană, documentul privind implementarea instalaţiilor şi serviciilor în regiunea europeană;

24.3. specifică cerinţe menite să asigure că se organizează o consultare corespunzătoare cu statele membre vizate cu privire la structurile noi sau modificate de gestionare a codurilor de transponder SSR;

24.4. specifică cerinţe menite să asigure că statele membre organizează consultări corespunzătoare cu toate părţile interesate vizate de la nivel naţional în privinţa structurilor noi sau modificate de gestionare a codurilor de transponder SSR;

24.5. garantează că coordonarea cu ţările terţe în ceea ce priveşte utilizarea strategică şi tactică a codurilor de transponder SSR se face prin intermediul structurilor de lucru pentru gestionarea codurilor de transponder SSR, prevăzute în dispoziţiile relevante ale OACI din planul regional de navigaţie aeriană, documentul privind implementarea instalaţiilor şi serviciilor în regiunea europeană;

24.6. precizează termenul minim pentru coordonarea şi consultarea cu privire la alocările noi sau modificate de coduri de interogator de supraveghere şi de coduri de transponder SSR;

24.7. garantează că modificările aduse listei de alocare a codurilor de transponder SSR sunt supuse aprobării de către statele membre vizate de modificările respective;

24.8. specifică cerinţe destinate să garanteze că modificările aduse listei de alocare a codurilor de transponder SSR sunt comunicate tuturor părţilor interesate imediat după aprobarea sa, fără a aduce atingere procedurilor naţionale de comunicare a informaţiilor privind utilizarea codurilor de transponder SSR de către autorităţile militare.

25. Administratorul de reţea, în coordonare cu autorităţile militare naţionale, se asigură că se iau măsurile necesare pentru a se garanta că alocarea şi utilizarea codurilor de transponder SSR destinate necesităţilor de ordin militar nu au efecte negative asupra siguranţei sau eficienţei fluxului de trafic aerian general.

Codul de interogator de Mod S:

26. Administratorul de reţea stabileşte un mecanism specific pentru coordonarea şi consultarea modalităţilor detaliate de alocare a codurilor de interogator de Mod S. Respectivul mecanism:

26.1. precizează termenele pentru coordonarea şi consultarea cu privire la propunerile de alocări noi sau modificate de coduri de interogator de Mod S;

26.2. garantează că modificările aduse planului de alocare a codurilor de interogator de Mod S sunt supuse aprobării de către statele membre vizate de modificările respective;

26.3. garantează că coordonarea cu ţările terţe în ceea ce priveşte utilizarea strategică şi tactică a codurilor de interogator de Mod S se face prin intermediul structurilor de lucru pentru gestionarea codurilor de interogator de Mod S;

26.4. specifică cerinţe destinate să garanteze că modificările aduse planului de alocare a codurilor de interogator de Mod S sunt comunicate tuturor părţilor interesate imediat după aprobarea sa, fără a aduce atingere procedurilor naţionale de comunicare a informaţiilor privind utilizarea codurilor de interogator de Mod S şi a codurilor de transponder SSR de către autorităţile militare.

27. Administratorul de reţea asigură, prin intermediul procesului decizional în cooperare, organizarea unei consultări corespunzătoare cu statele membre în privinţa structurilor noi sau modificate de gestionare a codurilor de interogator.

28. Administratorul de reţea, în coordonare cu autorităţile militare naţionale, se asigură că se iau măsurile necesare pentru a se garanta că alocarea şi utilizarea codurilor de interogator de Mod S destinate necesităţilor de ordin militar nu au efecte negative asupra siguranţei sau eficienţei fluxului de trafic aerian general.

Partea C

Cerinţe privind furnizarea datelor

Cod de transponder:

29. Cererile de alocări noi sau modificate de coduri de transponder SSR trebuie să respecte cerinţele procedurale privind convenţiile în materie de format şi de date, exhaustivitatea, acurateţea, transmiterea la timp şi justificarea, prevăzute la pct.4 din partea A.

30. Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană furnizează administratorului de reţea următoarele date şi informaţii în termenele convenite prevăzute de administratorul de reţea pentru a sprijini exercitarea funcţiei de reţea privind codurile de transponder SSR:

30.1. un registru la zi al alocării şi utilizării tuturor codurilor de transponder SSR din sfera lor de responsabilitate, sub rezerva constrângerilor în materie de securitate referitoare la dezvăluirea în întregime a anumitor alocări de coduri în scopuri militare, neutilizate pentru traficul aerian general;

30.2. justificări ale faptului că alocările existente şi cele solicitate de coduri de transponder SSR reprezintă minimul necesar pentru îndeplinirea cerinţelor operaţionale;

30.3. detalii cu privire la alocările de coduri de transponder SSR care nu mai sunt necesare din punct de vedere operaţional şi care pot fi eliberate pentru a fi realocate în cadrul reţelei;

30.4. rapoarte cu privire la eventualele deficienţe reale neprevăzute în ceea ce priveşte alocările de coduri de transponder SSR;

30.5. detalii cu privire la eventualele modificări aduse planificării instalaţiilor sau statutului operaţional al sistemelor sau componentelor care pot avea un impact asupra alocărilor de coduri de transponder SSR pentru zboruri.

31. Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană furnizează administratorului de reţea următoarele date şi informaţii în termenele convenite prevăzute de administratorul de reţea pentru a sprijini exercitarea funcţiei de reţea privind codurile de transponder SSR:

31.1. rapoarte de poziţie corelate ale sistemului îmbunătăţit de management tactic al fluxurilor, care să cuprindă alocările de coduri de transponder SSR pentru zborurile efectuate în cadrul traficului aerian general în conformitate cu regulile de zbor instrumental;

31.2. rapoarte cu privire la orice conflict sau pericol real neprevăzut, cauzate de o alocare a unui cod de transponder SSR operaţional real, inclusiv informaţii privind modul de soluţionare a conflictului.

32. Răspunsurile furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană la coordonarea modificărilor propuse în ceea ce priveşte alocările de coduri de transponder SSR şi a actualizărilor listei de alocare a codurilor de transponder SSR trebuie, cel puţin:

32.1. să precizeze dacă se prevede sau nu vreun conflict sau pericol la nivelul alocărilor de coduri de transponder SSR;

32.2. să confirme dacă cerinţele operaţionale sau eficienţa vor fi sau nu afectate în mod negativ;

32.3. să confirme dacă modificările aduse alocărilor de coduri de transponder SSR pot fi aplicate în termenele stabilite.

Codul de interogator de Mod S:

33. Cererile de alocări noi sau modificate de coduri de interogator trebuie să respecte cerinţele procedurale privind convenţiile în materie de format şi de date, exhaustivitatea, acurateţea, transmiterea la timp şi justificarea, prevăzute la pct.17 din partea A.

34. Furnizorii de servicii de navigaţie aeriană furnizează administratorului de reţea următoarele date şi informaţii în termenele convenite prevăzute de administratorul de reţea pentru a sprijini furnizarea serviciului de alocare a codurilor de interogator:

34.1. caracteristicile interogatoarelor de Mod S

34.2. detalii cu privire la eventualele modificări aduse planificării instalaţiilor sau statutului operaţional al interogatoarelor de Mod S sau al componentelor care pot avea un impact asupra alocărilor de coduri de interogator pentru interogatoarele de Mod S;

34.3. justificări care să demonstreze faptul că alocările existente şi cele solicitate de coduri de interogator reprezintă minimul necesar pentru îndeplinirea cerinţelor operaţionale;

34.4. alocările de coduri de interogator care nu mai sunt necesare din punct de vedere operaţional şi care pot fi eliberate pentru a fi realocate în cadrul reţelei;

34.5. rapoarte cu privire la eventualele deficienţe reale neprevăzute în ceea ce priveşte alocările de coduri de interogator.

35. Administratorul de reţea utilizează răspunsurile oferite de statele membre la propunerea de plan de alocare a codurilor de interogator, inclusiv:

35.1. identificarea oricărui conflict sau pericol prevăzut la nivelul alocărilor de coduri de interogator de Mod S;

35.2. confirmarea că cerinţele operaţionale sau eficienţa vor fi sau nu afectate în mod negativ;

35.3. confirmarea că modificările aduse alocărilor de coduri de interogator de Mod S pot fi aplicate în termenele stabilite.

36. Administratorul de reţea asistă statele membre în soluţionarea conflictelor de coduri de interogator de Mod S raportate de statele membre sau de operatorii de Mod S.

Anexa nr.5

la Regulamentul privind stabilirea unor

norme pentru aplicarea funcţiilor reţelei

de management al traficului aerian

MODEL PENTRU PLANUL STRATEGIC AL REŢELEI

Planul strategic al reţelei se bazează pe următoarea structură:

1. INTRODUCERE

1.1. Domeniul de aplicare al planului strategic al reţelei (geografic şi temporal).

1.2. Elaborarea planului şi procesul de validare.

2. CONTEXT ŞI CERINŢE GENERALE

2.1. Descrierea situaţiei curente şi a celei planificate a reţelei, inclusiv ERND, ATFM, aeroporturile şi resursele limitate.

2.2. Provocări şi oportunităţi legate de durata planului (inclusiv previziunile legate de cererea de trafic şi evoluţia acesteia la nivel mondial).

2.3. Obiectivele de performanţă şi cerinţele comerciale formulate de diferitele părţi interesate, precum şi obiectivele de performanţă.

3. VIZIUNE STRATEGICĂ

3.1. Descrierea modului strategic de dezvoltare şi evoluţie a reţelei pentru a răspunde cu succes obiectivelor de performanţă şi cerinţelor comerciale.

3.2. Coerenţa cu sistemul de performanţă.

3.3. Coerenţa cu Planul general european de management al traficului aerian.

3.4. Coerenţa cu proiectele comune instituite.

4. OBIECTIVE STRATEGICE

4.1. Descrierea obiectivelor strategice ale reţelei:

4.1.1. inclusiv aspectele cooperării părţilor interesate operaţionale participante, din perspectiva rolurilor şi a responsabilităţilor;

4.1.2. indicarea modului în care obiectivele strategice vor răspunde cerinţelor;

4.1.3. identificarea modului în care vor fi cuantificate progresele înregistrate în direcţia atingerii respectivelor obiective;

4.1.4. indicarea efectelor obiectivelor strategice asupra industriei şi a altor sectoare vizate.

5. PLANIFICAREA STRATEGICĂ

5.1. Descrierea planificării pe termen scurt şi mediu:

5.1.1. priorităţile pentru fiecare obiectiv strategic;

5.1.2. punerea în aplicare a fiecărui obiectiv strategic din perspectiva implementării tehnologiilor necesare, a impactului structural, a aspectelor umane, a costurilor implicate, a beneficiilor, precum şi a guvernanţei, a resurselor şi a reglementării necesare;

5.1.3. participarea necesară a părţilor interesate operaţionale la fiecare element al planului, inclusiv rolurile şi responsabilităţile acestora;

5.1.4. nivelul convenit de implicare a administratorului de reţea pentru a sprijini aplicarea fiecărui element al planului pentru fiecare funcţie individuală.

5.2. Descrierea planificării pe termen lung:

5.2.1. intenţia de a realiza fiecare obiectiv strategic din perspectiva tehnologiei necesare şi a aspectelor de cercetare şi dezvoltare corespunzătoare, a impactului structural, a aspectelor umane, a argumentelor economice, a guvernanţei şi reglementării necesare, precum şi justificarea respectivelor investiţii din punct de vedere economic şi din perspectiva siguranţei;

5.2.2. participarea necesară a părţilor interesate operaţionale la fiecare element al planului, inclusiv rolurile şi responsabilităţile acestora.

6. EVALUAREA RISCURILOR

6.1. Descrierea riscurilor aferente punerii în aplicare a planului.

6.2. Descrierea procesului de monitorizare (inclusiv eventualele devieri de la obiectivele iniţiale).

7. RECOMANDĂRI

Identificarea măsurilor care trebuie luate de Uniunea Europeană şi de statele membre pentru a sprijini punerea în aplicare a planului.

Anexa nr.6

la Regulamentul privind stabilirea unor

norme pentru aplicarea funcţiilor reţelei

de management al traficului aerian

MODEL PENTRU PLANUL DE ADMINISTRARE A REŢELEI

Planul de administrare a reţelei se bazează pe următoarea structură generală (care se adaptează în funcţie de diversele funcţii individuale şi de orizontul de timp al planului de administrare a reţelei, pentru a reflecta caracterul său continuu şi duratele sale de trei-cinci ani, de un an, de un trimestru, de o săptămână şi de o zi):

1. INTRODUCERE

1.1. Domeniul de aplicare al planului de administrare a reţelei (geografic şi temporal).

1.2. Elaborarea planului şi procesul de validare.

2. DESCRIEREA PLANULUI DE ADMINISTRARE A REŢELEI, OBIECTIVE OPERAŢIONALE ŞI OBIECTIVE GENERALE

2.1. Aspectul colaborării părţilor interesate operaţionale participante, din perspectiva rolurilor şi a responsabilităţilor.

2.2. Indicarea modului în care vor fi acoperite obiectivele operaţionale şi cele generale în etapele tactice, pre-tactice, pe termen scurt şi pe termen mediu ale planului de administrare a reţelei, precum şi alte obiective de performanţă stabilite în temeiul sistemului de performanţă.

2.3. Priorităţile stabilite şi resursele necesare pentru perioada de planificare.

2.4. precizarea impactului asupra sectorului ATM şi a altor sectoare vizate.

3. PROCESUL GLOBAL DE PLANIFICARE A ADMINISTRĂRII REŢELEI

3.1. Descrierea procesului global de planificare a administrării reţelei.

3.2. Descrierea modului strategic în care planul de administrare a reţelei va evolua şi va înregistra progrese pentru a răspunde cu succes cerinţelor operaţionale de performanţă şi altor obiective de performanţă stabilite în temeiul sistemului de performanţă.

3.3. Descrierea instrumentelor şi a datelor utilizate.

4. CONTEXT GENERAL ŞI CERINŢE OPERAŢIONALE

4.1. Descrierea succintă a performanţei operaţionale din trecut a reţelei.

4.2. Provocări şi oportunităţi legate de durata planului.

4.3. Previziuni referitoare la traficul din reţea, în conformitate cu apendicele 1 şi 2, inclusiv:

4.3.1. previziuni referitoare la reţea;

4.3.2. previziuni referitoare la furnizorii de servicii de navigaţie aeriană, blocurile funcţionale de spaţiu aerian şi centrele regionale de control (ACC);

4.3.3. previziuni referitoare la aeroporturile principale;

4.3.4. analiza previziunilor referitoare la trafic, inclusiv o serie de scenarii;

4.3.5. analiza impactului evenimentelor speciale.

4.4. Cerinţele de performanţă operaţională a reţelei, inclusiv:

4.4.1. cerinţele privind capacitatea globală a reţelei;

4.4.2. cerinţe privind capacitatea furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană, a blocurilor funcţionale de spaţiu aerian şi a ACC;

4.4.3. capacitatea aeroporturilor;

4.4.4. analiza cerinţelor privind capacitatea;

4.4.5. cerinţe în materie de mediu înconjurător/eficienţă a zborurilor la nivelul întregii reţele;

4.4.6. cerinţe de siguranţă la nivelul întregii reţele;

4.4.7. cerinţe privind situaţiile de urgenţă şi continuitatea serviciilor care afectează reţeaua.

4.5. Necesităţi operaţionale formulate de diferite părţi interesate, inclusiv din sectorul militar.

5. PLANURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PERFORMANŢEI OPERAŢIONALE A REŢELEI ŞI MĂSURI LA NIVEL DE REŢEA

5.1. Descrierea planurilor şi a măsurilor care se aşteaptă să fie puse în aplicare la nivel de reţea, inclusiv în materie de spaţiu aerian, resurse limitate şi ATFM.

5.2. Descrierea contribuţiilor fiecărui plan şi ale fiecărei măsuri la performanţa operaţională.

6. PLANURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PERFORMANŢEI OPERAŢIONALE A REŢELEI ŞI MĂSURI OPERAŢIONALE LA NIVEL LOCAL

6.1. Inclusiv descrierea fiecărui plan şi a fiecărei măsuri operaţionale care se aşteaptă să fie puse în aplicare la nivel local.

6.2. Descrierea contribuţiilor fiecărui plan şi ale fiecărei măsuri la performanţa operaţională.

6.3. Descrierea relaţiilor cu ţările terţe şi a activităţii legate de OACI.

7. EVENIMENTE SPECIALE

7.1. Imagine de ansamblu a evenimentelor speciale cu impact semnificativ asupra ATM.

7.2. Evenimente speciale individuale şi abordarea acestora din perspectiva reţelei.

7.3. Exerciţii militare de anvergură.

8. CERINŢE DE NATURĂ MILITARĂ CU PRIVIRE LA SPAŢIUL AERIAN

8.1. Disponibilitatea spaţiului aerian: zile/ore în care spaţiul aerian rezervat este disponibil în mod implicit.

8.2. Cerinţe ad-hoc pentru utilizarea neplanificată a spaţiului aerian rezervat.

8.3. Eliberarea spaţiului aerian rezervat, în scopul utilizării sale de către aviaţia civilă, ori de câte ori este dispensabil, anunţând acest lucru cu cât mai mult timp înainte posibil.

9. PREVIZIUNI ŞI ANALIZE CONSOLIDATE PRIVIND PERFORMANŢA OPERAŢIONALĂ A REŢELEI

9.1. Obiective şi previziuni în materie de întârzieri/capacitate ATFM la nivel de reţea, de furnizor de servicii de navigaţie aeriană, de bloc funcţional de spaţiu aerian şi de ACC.

9.2. Performanţa operaţională a aeroporturilor.

9.3. Obiectiv şi previziuni de performanţă a reţelei în materie de mediu înconjurător/eficienţă a zborurilor.

9.4. Impactul evenimentelor speciale.

9.5. Analiza obiectivelor şi previziunilor de performanţă operaţională.

10. IDENTIFICAREA ZONELOR DE BLOCAJE OPERAŢIONALE ŞI SOLUŢII DE ATENUARE LA NIVEL DE REŢEA ŞI LA NIVEL LOCAL

Identificarea blocajelor operaţionale (în materie de siguranţă, de capacitate, de eficienţă a zborurilor) şi a blocajelor potenţiale, a cauzelor acestora şi a soluţiilor sau a măsurilor de atenuare convenite, inclusiv opţiuni de obţinere a unui echilibru între cerere şi capacitate.

Apendicele 1

Centrele regionale de control (ACC)

1. Planul de administrare a reţelei trebuie să descrie amănunţit, pentru fiecare ACC, toate domeniile identificate în apendice, prezentând măsurile operaţionale de îmbunătăţire planificate de acestea, perspectivele pentru perioada respectivă, previziunile cu privire la trafic, obiectivul şi previziunile în materie de întârzieri, evenimentele semnificative care pot afecta traficul, contactele operaţionale.

2. Administratorul de reţea include, pentru fiecare ACC:

2.1. previziunile cu privire la trafic;

2.2. analiza performanţei operaţionale actuale;

2.3. evaluarea cuantificată a capacităţii atinse (capacitatea de referinţă);

2.4. evaluarea cuantificată a capacităţii necesare pentru diverse scenarii de evoluţie a traficului (profilul necesar de capacitate);

2.5. evaluarea cuantificată a măsurilor operaţionale de îmbunătăţire planificate la nivel de ACC, convenite cu furnizorii de servicii de navigaţie aeriană;

2.6. obiectivul şi previziunile în materie de întârzieri;

2.7. analiza performanţei operaţionale preconizate (în materie de siguranţă, capacitate, mediu).

3. Fiecare furnizor de servicii de navigaţie aeriană transmite administratorului de reţea următoarele informaţii, spre a fi incluse în descrierea fiecărui ACC:

3.1. obiectivul local în materie de întârzieri;

3.2. evaluarea/confirmarea previziunilor cu privire la trafic, ţinând seama de informaţiile locale;

3.3. numărul sectoarelor disponibile: configuraţia/regimul de deschidere a sectoarelor per sezon/zi a săptămânii/moment al zilei;

3.4. capacităţile/valorile de monitorizare pentru fiecare sector/volum de trafic per configuraţie/regim de deschidere;

3.5. evenimentele speciale planificate sau cunoscute, inclusiv datele/orele şi impactul aferent asupra performanţei operaţionale;

3.6. detaliile privind măsurile operaţionale de îmbunătăţire planificate, calendarul punerii lor în aplicare şi impactul negativ/pozitiv aferent asupra capacităţii şi/sau a eficienţei;

3.7. detaliile privind modificările propuse şi cele confirmate aduse structurii şi utilizării spaţiului aerian;

3.8. măsurile suplimentare convenite cu administratorul de reţea;

3.9. contactele operaţionale ale centrului regional de control.

Apendicele 2

Aeroporturi

1. Pentru aeroporturile care au un impact asupra performanţei reţelei, planul de administrare a reţelei trebuie să descrie amănunţit toate domeniile identificate în apendice şi să prezinte măsurile operaţionale de îmbunătăţire planificate, perspectivele pentru perioada respectivă, previziunile cu privire la trafic şi la întârzieri, evenimentele semnificative care pot afecta traficul şi contactele operaţionale.

2. Administratorul de reţea include, pentru fiecare aeroport în parte, şi anume pe baza informaţiilor primite de administratorii de aeroporturi şi de furnizorii de servicii de navigaţie aeriană:

2.1. previziunile cu privire la trafic;

2.2. analiza performanţei operaţionale preconizate pe baza măsurilor operaţionale de îmbunătăţire planificate (în materie de siguranţă, capacitate, mediu).

3. Pentru fiecare aeroport inclus în planul de administrare a reţelei, administratorul de aeroport şi unitatea ATS locală trebuie să dispună de modalităţi de a furniza administratorului de reţea următoarele informaţii care trebuie incluse în descrierea fiecărui aeroport în parte:

3.1. evaluarea/confirmarea previziunilor cu privire la trafic, ţinând seama de informaţiile locale;

3.2. capacitatea pistelor pentru fiecare configuraţie a pistelor, sosirile şi plecările actuale şi planificate;

3.3. specificarea capacităţii pentru perioada de noapte şi durata acestei perioade, dacă este cazul;

3.4. detaliile privind măsurile operaţionale de îmbunătăţire planificate, calendarul punerii lor în aplicare şi impactul negativ/pozitiv aferent asupra capacităţii şi/sau a eficienţei;

3.5. evenimentele speciale planificate sau cunoscute, inclusiv datele/orele şi impactul aferent asupra performanţei operaţionale;

3.6. alţi factori prevăzuţi de consolidare a capacităţilor;

3.7. măsurile suplimentare convenite cu administratorul de reţea.