Hotărâre nr. 40 din 04.02.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Metodologiei de identificare a iazurilor

şi a lacurilor de acumulare destinate lichidării

nr. 40  din  04.02.2026

 (în vigoare 19.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 84-87 art. 62 din 19.02.2026

* * *

În temeiul art.33 alin.(4) din Legea apelor nr.272/2011 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.46-49, art.70), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia de identificare a iazurilor şi a lacurilor de acumulare destinate lichidării (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

3. Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" este responsabilă pentru implementarea Metodologiei menţionate la pct.1.

4. Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", în termen de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a prezentei hotărâri, va elabora instrucţiunea de implementare a Metodologiei nominalizate la pct.1 şi fişa-tip de inventariere a iazurilor şi a lacurilor de acumulare.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.40/2026

METODOLOGIE

de identificare a iazurilor şi a lacurilor

de acumulare destinate lichidării

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia de identificare a iazurilor şi a lacurilor de acumulare destinate lichidării (în continuare – Metodologie) reglementează procedura de identificare, examinare şi selectare prealabilă a iazurilor şi a lacurilor de acumulare cu risc de impact, analiza multicriterială pentru identificarea iazurilor şi a lacurilor de acumulare care necesită a fi lichidate, procedura de lichidare, măsurile de remediere şi amenajare a terenurilor.

2. Prezenta Metodologie are drept scop evaluarea iazurilor şi a lacurilor de acumulare în baza criteriilor cumulative ce ţin de condiţiile de siguranţă, de mediu, de dezvoltare socioeconomică şi de dimensiuni, pentru stabilirea necesităţii existenţei acestora şi întreprinderea măsurilor corespunzătoare în funcţie de rezultatul obţinut.

3. Prevederile prezentei Metodologii se aplică iazurilor şi lacurilor de acumulare.

4. Prezenta Metodologie este obligatorie pentru utilizare de către Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" în procesul de examinare a siguranţei în exploatare, a impacturilor aduse şi a necesităţii existenţei iazurilor şi a lacurilor de acumulare.

5. În cazul iazurilor şi al lacurilor de acumulare ale căror construcţii hidrotehnice sunt deţinute cu drept de proprietate privată, iar terenurile – cu drept de proprietate publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, procesul de desfiinţare totală sau parţială a barajului se exercită cu respectarea dreptului de proprietate, de superficie şi a altor drepturi de folosinţă a bunurilor imobile şi a părţilor componente ale acestora, conform prevederilor Codului civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, normelor din domeniul amenajării teritoriului şi construcţiilor şi prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

6. Prezenta Metodologie stabileşte următoarele:

6.1. procedura de identificare a iazurilor şi a lacurilor de acumulare cu risc de impact;

6.2. examinarea şi selectarea prealabilă a iazurilor şi a lacurilor de acumulare cu risc de impact;

6.3. analiza multicriterială pentru identificarea iazurilor şi a lacurilor de acumulare care necesită a fi lichidate;

6.4. procedura de lichidare a iazurilor şi a lacurilor de acumulare cu risc de impact;

6.5. măsurile de remediere şi amenajare a terenului după realizarea activităţilor şi a lucrărilor de desfiinţare parţială/totală a construcţiilor hidrotehnice şi de lichidare a iazurilor/lacurilor de acumulare.

7. În sensul prezentei Metodologii se definesc următoarele noţiuni:

lichidarea iazului/lacului de acumulare – ansamblu de acţiuni menite să asigure demontarea instalaţiilor tehnice, demolarea totală sau parţială a barajului, a cuvetei şi a instalaţiilor de protecţie a peştelui, reciclarea echipamentelor şi a deşeurilor;

fitoremediere – proces de utilizare a plantelor pentru stabilizarea, îndepărtarea şi decontaminarea solurilor, a apelor şi a aerului prin absorbţie de diverşi poluanţi rezultaţi din activităţile agricole şi din apele reziduale netratate corespunzător provenite din localităţi.

II. PROCEDURA DE IDENTIFICARE A IAZURILOR ŞI A

LACURILOR DE ACUMULARE CU RISC DE IMPACT

8. Iniţierea procedurii de identificare a iazurilor şi a lacurilor de acumulare cu risc de impact se realizează:

8.1. din oficiu, de către Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", cel puţin o dată la cinci ani;

8.2. la solicitarea proprietarilor construcţiilor hidrotehnice şi/sau ai terenurilor fondului apelor.

9. Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" este entitatea responsabilă de organizarea şi coordonarea procedurii de identificare a iazurilor şi a lacurilor de acumulare cu risc de impact.

10. Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" informează în mod obligatoriu autorităţile administraţiei publice locale şi centrale (care deţin în proprietate/gestiune iazuri/lacuri de acumulare) despre iniţierea inventarierii şi solicită implicarea acestora prin furnizarea de informaţii, corespunzător atribuţiilor stabilite în Legea nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză.

11. Autorităţile administraţiei publice locale şi centrale asigură efectuarea inventarierii anuale şi evaluarea stării construcţiilor hidrotehnice, precum şi completează fişele-tip în termen de trei luni de la data recepţionării solicitării în acest sens din partea Instituţiei Publice Administraţia Naţională "Apele Moldovei".

12. Autorităţile administraţiei publice locale şi centrale care deţin în gestiune iazuri/lacuri de acumulare, în limitele competenţelor funcţionale, comunică Centrului Naţional de Management al Crizelor informaţiile relevante privind riscurile potenţiale identificate, care pot duce la declanşarea unor situaţii de urgenţă şi/sau excepţionale, în conformitate cu prevederile Legii nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză şi ale actelor normative subsecvente.

13. În cadrul procedurii de identificare se realizează colectarea şi analiza datelor disponibile privind iazurile şi lacurile de acumulare existente, utilizând următoarele surse:

13.1. Registrul bunurilor imobile;

13.2. regulamentele de exploatare a iazurilor/lacurilor de acumulare;

13.3. datele din Registrul construcţiilor hidrotehnice, parte a Sistemului informaţional automatizat "Cadastrul de stat al apelor", compartimentul "baraje, starea_construcţiei";

13.4. cărţile tehnice ale construcţiilor hidrotehnice, în cazul lipsei acestora – documentaţia de proiect, procesele-verbale de dare în exploatare şi de recepţie finală;

13.5. paşapoartele tehnice ale iazurilor/lacurilor de acumulare (elaborate până la data intrării în vigoare a Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.977/2016);

13.6. produsele cartografice de pe geoportalurile tematice ale entităţilor publice responsabile de seturile de date spaţiale;

13.7. registrul de observaţii asupra stării construcţiilor, cuvetei şi deformării malurilor lacului de acumulare/iazului, anexa nr.5 la Regulamentul de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.977/2016;

13.8. alte date relevante.

14. În baza datelor obţinute în urma inventarierii, Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" elaborează lista tuturor iazurilor şi lacurilor de acumulare, care conţine, pentru fiecare obiect, următoarele informaţii:

14.1. locaţia (localitate, raion, municipiu);

14.2. numărul cadastral sau sectorul cadastral şi coordonatele în sistemul unic de coordonate MOLDREF 99, în cazul nedelimitării ca bun imobil;

14.3. regimul de proprietate;

14.4. anul estimativ de dare în exploatare a construcţiei;

14.5. aprecierea preliminară a stării tehnice a barajului şi a cuvetei;

14.6. existenţa/lipsa infrastructurii rutiere/feroviare pe coronament.

III. EXAMINAREA ŞI SELECTAREA PREALABILĂ A IAZURILOR

ŞI A LACURILOR DE ACUMULARE CU RISC DE IMPACT

15. Examinarea şi selectarea prealabilă a iazurilor şi a lacurilor de acumulare destinate lichidării se realizează de către Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, prin compararea datelor disponibile, în scopul identificării construcţiilor hidrotehnice care prezintă un potenţial risc pentru siguranţa populaţiei, a bunurilor şi a mediului.

16. Examinarea se desfăşoară etapizat, în baza următoarelor criterii:

16.1. coronamentul barajului îndeplineşte suplimentar şi funcţia de obiect de infrastructură rutieră sau feroviară;

16.2. depăşirea duratei de existenţă a barajului;

16.3. deficienţe structurale sau tehnice care pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă;

16.4. secarea totală sau parţială a iazurilor şi a lacurilor de acumulare pe o perioadă de cel puţin cinci ani consecutivi;

16.5. iazuri şi lacuri de acumulare construite neautorizat;

16.6. cerinţe urbanistice şi prevederi ale documentaţiei de amenajare a teritoriului care impun desfiinţarea construcţiei.

17. Identificarea barajelor care îndeplinesc şi funcţia suplimentară de obiect al infrastructurii rutiere sau feroviare se realizează prin utilizarea seturilor de date spaţiale puse la dispoziţie de către entităţile publice responsabile (geoportalinds.gov.md şi harta.asd.md).

18. Durata de existenţă a barajelor, construite şi supuse recepţiei conform prevederilor cadrului legal, se determină prin următoarele surse de informaţie:

18.1. cartea tehnică (documentaţia de proiect, procesul-verbal de recepţie finală);

18.2. actele contabile privind înregistrarea în evidenţa contabilă;

18.3. paşaportul tehnic al construcţiei (elaborate până la data intrării în vigoare a Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.977/2016);

18.4. produsele cartografice de pe geoportalurile tematice ale entităţilor publice responsabile de datele spaţiale.

19. În absenţa datelor documentare prevăzute la pct.18, anul estimativ al dării în exploatare a construcţiei se consideră anul în care iazul/lacul de acumulare este reflectat pentru prima dată în surse cartografice sau documente verificabile. Depăşirea duratei utile de funcţionare se stabileşte conform Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale pentru autorităţi/instituţii bugetare, aprobat prin ordin al ministrului finanţelor.

20. În baza datelor din Sistemul informaţional automatizat "Cadastrul de stat al apelor", compartimentul "baraje", Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" verifică anual durata de existenţă a barajelor şi, în situaţia în care aceasta este depăşită, sesizează Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică în vederea efectuării controlului şi a întreprinderii măsurilor de rigoare.

21. În cazul depăşirii duratei de existenţă a barajului, al lipsei unei expertize tehnice valabile, al lipsei unor intervenţii de îmbunătăţire a stării tehnice şi al aprecierii vizuale a stării tehnice drept satisfăcătoare sau nesatisfăcătoare, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică notifică în scris proprietarului construcţiei hidrotehnice obligaţia de a efectua expertiza tehnică, conform prevederilor art.260 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi ale pct.12, 13 şi 41 din Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.977/2016. Concomitent, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică informează în scris Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în scopul notificării şi al evidenţei privind existenţa construcţiilor hidrotehnice aflate în stare tehnică instabilă, care pot genera riscuri majore de surpare sau cedare cu potenţial de declanşare a situaţiilor excepţionale.

22. Identificarea deficienţelor structurale ale barajelor care pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă, inclusiv a celor provocate de factori distructivi cu caracter natural sau antropic, se realizează prin:

22.1. consultarea cărţii tehnice a construcţiei, în care sunt înscrise rezultatele urmăririi curente şi ale urmăririi speciale a comportării în exploatare;

22.2. constatări vizuale directe privind:

22.2.1. degradări ale structurii de rezistenţă;

22.2.2. infiltraţii semnificative ale apei în corpul barajului şi/sau în sistemul de drenaj peste valoarea proiectată;

22.2.3. semne de sufuziune;

22.2.4. deformări sau alunecări ale taluzurilor;

22.2.5. scurgeri prin corpul barajului sau la contactul cu elementele din beton din aval;

22.2.6. alte deficienţe semnificative.

23. Secarea iazurilor/lacurilor de acumulare se stabileşte prin suprapunerea produselor cartografice de pe geoportalurile tematice ale entităţilor publice responsabile de datele spaţiale şi în baza informaţiilor furnizate de către autoritatea executivă a administraţiei publice locale.

24. Legalitatea construcţiei hidrotehnice edificate după anul 1996 se stabileşte prin:

24.1. procesul-verbal de recepţie finală;

24.2. înregistrarea în Registrul bunurilor imobile ca imobil distinct sau ca parte componentă a unui alt bun;

24.3. hotărârea instanţei judecătoreşti.

25. După examinarea tuturor datelor disponibile din lista totală a iazurilor/lacurilor de acumulare, Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" separă pe cele construite neautorizat şi pe cele pentru care există acord de lichidare şi întocmeşte lista preliminară a celor care necesită a fi supuse analizei multicriteriale.

26. Iazurile/lacurile de acumulare construite neautorizat nu se supun analizei multicriteriale. În aceste cazuri, Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" sesizează Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică şi administraţia publică locală, entităţi care deţin calitatea de agenţi constatatori, pentru constatarea ilegalităţii şi dispunerea măsurilor legale.

IV. ANALIZA MULTICRITERIALĂ PENTRU IDENTIFICAREA IAZURILOR

ŞI A LACURILOR DE ACUMULARE CARE NECESITĂ A FI LICHIDATE

27. Analiza multicriterială are drept scop evaluarea necesităţii existenţei iazurilor şi a lacurilor de acumulare, identificate în etapa de examinare şi selectare prealabilă ca fiind cu risc de impact, din perspectiva asigurării regularizării debitelor cursurilor apă în caz de viituri, a impactului acestora asupra mediului şi a dezvoltării socioeconomice.

28. Analiza se efectuează de către Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", în baza unei grile standardizate de punctaj, aplicabilă corespunzător criteriilor prevăzute la pct.29 şi subcriteriilor acestora, utilizând surse oficiale, date din teren şi informaţii transmise de autorităţile competente.

29. Criteriile sunt divizate pe subcriterii conform tabelului 1, iar fiecărui subcriteriu îi corespunde un punctaj de evaluare.

Tabelul 1

Criterii şi subcriterii de evaluare a iazurilor/lacurilor de acumulare

30. În funcţie de importanţă, criteriilor li se atribuie următoarea pondere din punctajul total:

30.1. condiţiile de siguranţă (C₁) – 0,40;

30.2. mediu (C₂) – 0,25;

30.3. dezvoltarea socioeconomică (C₃) – 0,20;

30.4. dimensiuni (C₄) – 0,15.

31. Formula de calcul al punctajului total, cu aplicarea punctajului corespunzător fiecărui subcriteriu şi a ponderii atribuite criteriului, este următoarea:

PT = (0,4 x C₁₎ + (0,25 x C₂) + (0,2 x C₃) + (0,15 x C₄)_,

unde:

PT – punctaj total;

C₁ = (C_1.1+C_1.2+C_1.3);

C₂ = (C_2.1+C_2.2+C_2.3+C_2.4+C_2.5);

C_2.4 = C_2.4.1 x C_2.4.2;

C_2.5 = C_2.5.1 x C_2.5.2;

C₃ = (C_3.1+C_3.2+C_3.3+C_3.4+C_3.5);

C₄ = C_4.1 x C_4.2.

32. Punctajul de evaluare a impactului fiecărui subcriteriu este cuprins în intervalul valoric [-5, +5].

33. Pragurile decizionale sunt următoarele:

33.1. lichidare în cazul în care PT ≤ -3,6;

33.2. remediere/reabilitare în cazul în care -3,59< PT <0,41;

33.3. menţinere în cazul în care PT≥0,41.

34. Selectarea pe criteriul condiţii de siguranţă (C₁) se realizează în funcţie de riscul efectului de cedare a barajului în cazul amplasării în cascadă a iazurilor/lacurilor de acumulare, de riscul de cedare a barajului sub efectul unei acţiuni seismice şi de starea tehnică a barajului.

35. Analiza iazurilor/lacurilor de acumulare pe subcriteriul riscul efectului de cedare a barajului în cazul amplasării în cascadă (C_1.1) se realizează corespunzător tabelului 2, în funcţie de numărul barajelor situate în amonte, de prezenţa bunurilor şi a populaţiei în aval.

Tabelul 2

Grila de punctaj în funcţie de riscul efectului de cedare

a barajului în cazul amplasării în cascadă

36. Analiza riscului de cedare a barajului sub efectul unei acţiuni seismice (C_1.2), cu intensitatea care o depăşeşte pe cea de calcul, se efectuează corespunzător localizării în raport cu zonele de hazard seismic, stabilite conform Hărţii zonării seismice a Republicii Moldova, aprobată prin ordin al ministrului construcţiilor şi dezvoltării teritoriului. Atribuirea punctajului echivalent se face potrivit tabelului 3.

Tabelul 3

Grila de punctaj privind riscul de cedare a barajului

sub efectul unei acţiuni seismice

37. Analiza pe subcriteriul starea tehnică a barajului (C_1.3) se face în baza concluziilor din raportul de expertiză tehnică cu referire la deficienţele structurale ale barajului, ce ţine de starea tehnică a elementelor constructive şi a construcţiei în ansamblu, neconformităţile depistate şi estimarea degradărilor, care pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă. Atribuirea punctajului echivalent se face potrivit tabelului 4.

Tabelul 4

Grila de punctaj privind starea tehnică a barajului

38. Selectarea pe criteriul mediu (C₂) se realizează în funcţie de procesul de evaporaţie a apei de pe suprafaţa iazului/lacului de acumulare, de procentajul de colmatare, de debitul salubru bazat pe densitatea barajelor, de funcţia de fitoremediere şi de contribuţia la reîncărcarea acviferului.

39. Estimarea pe subcriteriul evaporaţie se face ţinând cont de pierderile cantităţilor de apă prin evaporare şi transpiraţie, raportate la suprafaţa oglinzii apei. Subscorurile se acordă în baza datelor de pe site-ul web oficial al Serviciului Hidrometeorologic de Stat (portalul schimbărilor climatice, scenariul pentru perioada 2021-2040, parametrul “evaporaţia maximă”). Atribuirea punctajului echivalent se face potrivit tabelului 5.

Tabelul 5

Grila de punctaj privind evaporaţia

40. Analiza în funcţie de colmatare (C_2.2) se face ţinând cont de procentajul de colmatare a cuvetei, care exprimă proporţia volumului de retenţie pierdut prin depuneri sedimentare, ce influenţează asupra utilităţii funcţionale şi a presiunii ecologice a iazului/lacului de acumulare.

41. Procentajul de colmatare se calculează în baza datelor ce ţin de suprafaţa, adâncimea, nivelul normal de retenţie a apei şi de volumul la cota nivelului normal de retenţie a apei la data dării în exploatare a iazului/lacului de acumulare în raport cu aceste date la zi.

42. Volumul aproximativ al sedimentelor acumulate este determinat ca diferenţa dintre volumul apei la cota nivelului normal de retenţie şi volumul total al apei la zi sau prin sondaje batimetrice. Atribuirea punctajului echivalent se face potrivit tabelului 6.

Tabelul 6

Grila de punctaj privind procentajul de colmatare

43. Pentru analiza pe subcriteriul debitul salubru bazat pe densitatea barajelor (C_2.3), se apreciază densitatea de baraje raportată la suprafaţa bazinului de recepţie a cursului apă pe care sunt amplasate acestea, prin intermediul sistemelor geografice informaţionale. Atribuirea punctajului echivalent se face potrivit tabelului 7.

Tabelul 7

Grila de punctaj în funcţie de debitul

salubru bazat pe densitatea barajelor

44. Analiza pe subcriteriul de fitoremediere (C_2.4) se face apreciind măsura în care vegetaţia acvatică şi riverană poate contribui la procesele de epurare naturală a apei şi la menţinerea echilibrului ecologic al iazului/lacului de acumulare în cazuri de posibile poluări difuze.

45. Aprecierea importanţei existenţei iazului/lacului de acumulare ce serveşte sau poate servi în scopuri de filtrare naturală a apei în cazuri de poluări difuze, provenite din diverse activităţi umane, se efectuează în funcţie de numărul de locuitori din localităţile situate în amonte de baraj, iar ponderile se bazează pe distanţa medie dintre baraj şi localitate. Estimarea se realizează prin înmulţirea punctajului din tabelul 8 cu coeficientul corespunzător din tabelul 9.

Tabelul 8

Grila de punctaj în funcţie de numărul populaţiei

Tabelul 9

Grila de punctaj în funcţie de distanţa până la localitate

46. Analiza pe subcriteriul de reîncărcare a acviferului (C_2.5) se face prin evaluarea contribuţiei iazului/lacului de acumulare la alimentarea apelor subterane, în funcţie de existenţa sondelor de apă în adiacenţa de un kilometru şi de permeabilitatea rocilor sedimentare. Estimarea se realizează prin înmulţirea punctajului din tabelul 10 cu coeficientul corespunzător din tabelul 11.

47. Existenţa sondelor se confirmă de către autorităţile executive ale administraţiilor publice locale, la solicitarea Instituţiei Publice Administraţia Naţională “Apele Moldovei”.

Tabelul 10

Grila de punctaj privind densitatea sondelor de apă

Tabelul 11

Grila de punctaj privind permeabilitatea rocilor sedimentare

48. Selectarea pe criteriul de dezvoltare socioeconomică (C₃) se realizează în funcţie de necesitatea utilizării resursei de apă pentru irigaţii, acvacultură, alimentare cu apă, recreaţie şi îmbinare a infrastructurii rutiere/feroviare în coronament. Asupra acestor utilizări îşi expune opinia autoritatea executivă a administraţiei publice locale, la solicitarea Instituţiei Publice Administraţia Naţională “Apele Moldovei”.

49. Analiza pe subcriteriul irigaţii se face prin evaluarea utilizării resursei de apă la irigarea terenurilor agricole în funcţie de tipul sistemului şi de amploarea irigării (suprafaţa deservită). Informaţia necesară procesului de analiză este furnizată de către autoritatea executivă a administraţiei publice locale şi de către agentul economic deţinător al autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei pentru irigare. Atribuirea punctajului echivalent se face potrivit tabelului 12.

Tabelul 12

Grila de punctaj privind irigarea

50. Analiza pe subcriteriul acvacultură se face prin cuantificarea modului în care iazul/lacul de acumulare este utilizat în scopuri piscicole şi prin evaluarea contribuţiei acestei utilizări la dezvoltarea economică locală. Informaţia necesară procesului de analiză este furnizată de către autoritatea executivă a administraţiei publice locale şi de către agentul economic care desfăşoară activitatea de acvacultură. Atribuirea punctajului echivalent se face potrivit tabelului 13.

Tabelul 13

Grila de punctaj privind acvacultura

51. Analiza pe subcriteriul alimentare cu apă presupune verificarea măsurii în care iazul/lacul de acumulare serveşte ca sursă de alimentare cu apă potabilă sau tehnologică pentru comunităţi, ferme ori unităţi industriale. În procesul de evaluare se utilizează datele furnizate de către autorităţile executive ale administraţiilor publice locale, operatorii de apă, entitatea emitentă de autorizaţii de mediu pentru folosinţa specială a apei, precum şi datele rezultate din observaţiile din teren sau informaţiile din documentaţia tehnică. Atribuirea punctajului echivalent se face potrivit tabelului 14.

Tabelul 14

Grila de punctaj privind alimentarea cu apă

52. Aplicarea subcriteriului recreaţie (C_3.4) constă în evaluarea măsurii în care iazul/lacul de acumulare are potenţial pentru desfăşurarea activităţilor de agrement şi turism în coraport cu numărul populaţiei în raza de 10 km. Se verifică existenţa şi tipologia utilizărilor recreative de pescuit sportiv, plajă şi scăldat, camping, sporturi nautice, amenajări turistice sau zone de promenadă. Datele cu referire la desfăşurarea unor astfel de activităţi economice se furnizează de către autorităţile executive ale administraţiilor publice locale, ca entităţi coordonatoare ale activităţilor de comerţ desfăşurate în teritoriu. Atribuirea punctajului echivalent se face potrivit tabelului 15.

Tabelul 15

Grila de punctaj privind recreaţia

53. Analiza pe subcriteriul îmbinarea în coronament a funcţiei de obiect de infrastructură rutieră/feroviară se realizează prin verificarea existenţei pe coronament a infrastructurii rutiere (a drumurilor, a podurilor) sau feroviare. Evaluarea se realizează în funcţie de importanţa infrastructurii rutiere/feroviare ca fiind de interes local, naţional sau european. Atribuirea punctajului echivalent se face potrivit tabelului 16.

Tabelul 16

Grila de punctaj privind îmbinarea în coronament a funcţiei

de obiect de infrastructură rutieră/feroviară

54. Selectarea pe criteriul dimensiuni (C₄) se realizează în funcţie de suprafaţa terenului pe care este amplasat iazul/lacul de acumulare şi de adâncimea medie a apei (se calculează adâncimea medie a apei până la stratul de nămol), cu scopul de redare mai complexă a capacităţii funcţionale şi a riscurilor asociate.

55. Datele cu referire la suprafaţa terenului pe care este amplasat iazul/lacul de acumulare pot fi obţinute din următoarele surse:

55.1. Registrul bunurilor imobile (în cazul delimitării corespunzătoare);

55.2. planurile cadastrale;

55.3. documentaţia de proiect;

55.4. regulamentul de exploatare a iazului/lacului de acumulare;

55.5. ortofotoplanurile de pe geoportalurile tematice ale entităţilor publice responsabile de datele spaţiale.

56. Adâncimea medie a apei se stabileşte în baza datelor tehnice din documentaţia de proiect existentă, regulamentul de exploatare ori prin sondaje batimetrice sau prin măsurători în teren. Evaluarea în baza dimensiunilor se realizează prin înmulţirea punctajului din tabelul 17 cu coeficientul corespunzător din tabelul 18.

Tabelul 17

Grila de punctaj privind suprafaţa terenului

pe care este amplasat iazul/lacul de acumulare

Tabelul 18

Grila de punctaj privind adâncimea medie

a iazului/lacului de acumulare

57. În baza analizei multicriteriale, Instituţia Publică Administraţia Naţională “Apele Moldovei” transmite recomandarea privind lichidarea/reabilitarea/menţinerea iazului/lacului de acumulare proprietarului barajului, cu notificarea autorităţii administraţiei publice locale şi a Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică.

V. PROCEDURA DE LICHIDARE

58. Procedura de lichidare se aplică iazurilor şi lacurilor de acumulare construite neautorizat sau pentru care există acord de lichidare ori care, în urma analizei multicriteriale, deţin un punctaj total mai mic sau egal cu -3,6.

59. Lichidarea se realizează prin:

59.1. procedură benevolă, de către proprietarul/proprietarii iazului/lacului de acumulare;

59.2. procedură în mod silit, de dezafectare, asigurată de către autorităţile administraţiei publice locale, în temeiul prevederilor art.303 şi art.328 alin.(2) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi conform Regulamentului cu privire la modul de demolare a construcţiilor neautorizate şi de defrişare a arborilor şi arbuştilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.582/2022, inclusiv prin expropriere pentru cauză de utilitate publică.

60. În cazul exprimării acordului scris al proprietarului/proprietarilor iazului/lacului de acumulare privind lichidarea, procedura se derulează după cum urmează:

60.1. proprietarul/proprietarii barajului asigură elaborarea documentaţiei de desfiinţare totală/parţială a barajului de către un proiectant atestat. În caz de superficie, proprietarul/proprietarii barajului şi proprietarul/proprietarii terenului/terenurilor iazului/lacului de acumulare încheie un contract de societate civilă în condiţiile legii, cu scopul de contribuire cu resurse financiare din partea administraţiei publice locale, inclusiv prin aplicarea la finanţare din fondurile naţionale sau de atragere a altor surse externe;

60.2. proprietarul/proprietarii barajului depun cerere la Agenţia de Mediu pentru ca aceasta să-şi expună opinia privind necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;

60.3. proprietarul/proprietarii barajului asigură obţinerea autorizaţiei de desfiinţare totală sau parţială a barajului, în conformitate cu prevederile art.153 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

61. În cazul în care barajul nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, lucrările de demolare se execută fără autorizaţie de desfiinţare, conform art.155 alin.(7) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

62. În lipsa acordului de desfiinţare a barajului din partea proprietarului/proprietarilor, autorităţile executive ale administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe al căror teritoriu administrativ se află iazul/lacul de acumulare, în comun cu Instituţia Publică Administraţia Naţională “Apele Moldovei”, întreprind următoarele:

62.1. sesizează Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică pentru notificarea proprietarului barajului, corespunzător pct.21, cu referire la necesitatea efectuării expertizei tehnice a construcţiei;

62.2. notifică/solicită desfiinţarea barajului în temeiurile prevăzute la art.304 şi art.306 alin.(2) lit.c) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023, ca urmare a recomandărilor din raportul de expertiză tehnică;

62.3. iniţiază procesul de expropriere pentru utilitate publică de interes local, în conformitate cu prevederile Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999.

63. Modul de cercetare prealabilă pentru declararea utilităţii publice a obiectului exproprierii şi stabilirea cuantumului despăgubirii se efectuează conform prevederilor Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999 şi ale Regulamentului privind modul de cercetare prealabilă pentru declararea utilităţii publice a obiectului exproprierii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.660/2006.

64. Pentru situaţiile în care proprietarul barajului nu este identificat, autorităţile administraţiei publice locale asigură dezafectarea construcţiei hidrotehnice în temeiul prevederilor art.303 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

65. În urma obţinerii acordului de mediu, în cazul iazului/lacului de acumulare care dispune de resursă de apă, se procedează la evacuarea apei, care se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.977/2016.

66. Desfiinţarea totală sau parţială a barajului se realizează în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023, iar pentru construcţiile neautorizate se vor respecta şi prevederile Regulamentului cu privire la modul de demolare a construcţiilor neautorizate şi de defrişare a arborilor şi arbuştilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.582/2022.

67. Proiectul de desfiinţare a construcţiei conţine soluţia tehnică de desfiinţare totală sau parţială a barajului, cea de postutilizare a construcţiilor hidrotehnice şi măsurile de remediere şi amenajare a terenului după realizarea activităţilor şi a lucrărilor de desfiinţare. Conţinutul proiectului de desfiinţare a construcţiei pentru lucrările aferente postutilizării, etapele şi condiţiile de desfăşurare ale acestora trebuie să corespundă prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

68. Proiectul tehnic de lichidare a iazului/lacului de acumulare include suplimentar:

68.1. planul de golire controlată;

68.2. managementul sedimentelor (evacuare, erodare controlată, depozitare controlată);

68.3. dezafectarea barajului şi a anexelor;

68.4. consolidări;

68.5. reprofilarea cuvetei;

68.6. protecţia habitatelor;

68.7. planul de monitorizare.

69. Cerinţele tehnice postlichidare includ următoarele etape:

69.1. reabilitarea albiei cursului de apă pe traseul natural;

69.2. stabilizarea malurilor;

69.3. reconstrucţia ecologică (plantări, însămânţări);

69.4. construcţia/amenajarea corespunzătoare pentru protecţie antierozională;

69.5. refacerea zonelor de reproducere a ihtiofaunei, după caz.

70. În cazul iazurilor/lacurilor de acumulare ale căror coronamente ale barajelor îndeplinesc şi funcţia suplimentară de obiecte de infrastructură rutieră sau feroviară, se întreprind următoarele măsuri suplimentare:

70.1. decizia privind desfiinţarea totală, parţială sau reconstrucţia corpului barajului se ia de comun acord de către proprietarul acestuia şi administratorul infrastructurii rutiere/feroviare, drept rezultat fiind lichidarea corpului de apă unic şi indivizibil;

70.2. în cazul desfiinţării parţiale sau al reconstrucţiei barajului, administratorul infrastructurii rutiere/feroviare efectuează expertiza tehnică a părţilor componente ale barajului care servesc la asigurarea curgerii cursului de apă. Expertiza conţine şi soluţia tehnică corespunzătoare;

70.3. intervenţiile se coordonează cu autorităţile executive ale administraţiei publice locale şi cu Instituţia Publică Administraţia Naţională “Apele Moldovei”.

71. După finalizarea lucrărilor de desfiinţare totală sau parţială a barajului şi de lichidare a iazului/lacului de acumulare, proprietarul construcţiei notifică Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică începerea activităţilor şi a lucrărilor aferente postutilizării şi asigură executarea acestora conform prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

72. Monitorizarea regională postintervenţie este obligatorie pentru o perioadă de minimum 12 luni de la data finalizării executării.

73. Monitorizarea regională postintervenţie include:

73.1. observaţii asupra stabilităţii geologice a zonei;

73.2. impactul asupra cursului de apă;

73.3. evoluţia biodiversităţii.

74. Rezultatele monitorizării sunt raportate anual Ministerului Mediului de către Instituţia Publică Administraţia Naţională “Apele Moldovei”.

VI. MĂSURILE DE REMEDIERE ŞI AMENAJARE A TERENULUI

75. Măsurile de remediere şi amenajare a terenului fondului apelor includ un ansamblu de acţiuni ce se întreprind ulterior desfiinţării totale sau parţiale a barajului şi a cuvetei iazului/lacului de acumulare.

76. După desfiinţarea totală sau parţială a barajului, după lichidarea iazului/lacului de acumulare, corespunzător proiectului de desfiinţare, terenul fondului apelor intră în regim de remediere şi amenajare, în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi ale Legii apelor nr.272/2011.

77. În urma lichidării iazului/lacului de acumulare, categoria de destinaţie a terenurilor fondului apelor rămâne neschimbată. Categoria de destinaţie a terenurilor poate fi modificată doar în cazurile prevăzute la art.58 alin.(6¹) din Codul funciar nr.22/2024.

78. Pentru remedierea şi amenajarea terenului, în funcţie de particularităţile hidrologice, de relief, de tipul solului şi corespunzător planului de gestionare a riscurilor de inundaţii, se realizează următoarele măsuri:

78.1. asigurarea cursului natural al apei, după caz, regularizarea sau reabilitarea albiei cursului de apă;

78.2. crearea perdelelor forestiere;

78.3. plantarea vegetaţiei specifice;

78.4. crearea/restabilirea locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile;

78.5. crearea/refacerea zonei umede;

78.6. aducerea terenului la starea iniţială;

78.7. alte intervenţii, conform prevederilor cadrului legal tangenţial, pentru asigurarea protecţiei resursei de apă, a dezvoltării biodiversităţii şi a prevenirii riscurilor de inundaţii cu impact negativ.