Hotărâre nr. 435 din 21.06.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Programului naţional de accelerare

a dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol de

dezvoltare pentru anii 2024-2028

nr. 435  din  21.06.2024

 (în vigoare 28.07.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 275-277 art. 572 din 28.06.2024

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, precum şi în scopul promovării eficiente a politicii statului în domeniul dezvoltării regionale, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de accelerare a dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare pentru anii 2024-2028 (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale cu responsabilităţi în domeniu vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor Programului naţional de accelerare a dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare pentru anii 2024-2028.

3. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale va monitoriza procesul de implementare a Programului naţional de accelerare a dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare pentru anii 2024-2028 şi va prezenta anual, până la data de 15 aprilie a anului următor celui de referinţă, Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Locale şi Guvernului raportul de progres.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.435/2024

PROGRAMUL NAŢIONAL

de accelerare a dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol

de dezvoltare pentru anii 2024-2028

I. INTRODUCERE

Programul naţional de accelerare a dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare pentru anii 2024-2028 (în continuare – Program) reprezintă viziunea Guvernului Republicii Moldova şi priorităţile asumate privind măsurile necesare pe termen mediu pentru susţinerea accelerării dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare şi are scopul să faciliteze parteneriatul dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi municipale, partenerii de dezvoltare şi societatea civilă în vederea conjugării eforturilor individuale şi comune de sprijinire a accelerării dezvoltării socioeconomice a mun. Bălţi.

Dezvoltarea mun. Bălţi în calitate de al doilea centru urban al ţării şi unicul oraş cu statut de municipiu de rangul întâi (în condiţiile în care or. Tiraspol este teritoriul necontrolat de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova) constituie o prioritate strategică naţională în realizarea ţintelor şi obiectivelor Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (în continuare – SND 2030), aprobată prin Legea nr.315/2022 şi ale Strategiei naţionale de dezvoltare regională a Republicii Moldova pentru anii 2022-2028 (în continuare – SNDR 2022-2028), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.40/2022, urmând să contribuie substanţial la reducerea tendinţelor actuale de supraconcentrare a resurselor în mun. Chişinău în detrimentul restului teritoriului naţional.

Necesitatea elaborării Programului este prevăzută de SNDR 2022-2028 şi de Programul Operaţional Regional Nord 2022-2024, aprobat prin Decizia Consiliului Regional pentru Dezvoltare Nord nr.3 din 28 februarie 2022, urmând ca acesta să detalieze şi să concretizeze acţiunile ce vor fi întreprinse în contextul realizării obiectivului general de creştere a competitivităţii şi ocupării forţei de muncă a regiunilor prin consolidarea rolului şi funcţiilor oraşelor în calitate de motoare de creştere economică.

La elaborarea Programului s-a ţinut cont de prevederile titlului IV, capitolul 20 "Dezvoltare regională, cooperarea la nivel transfrontalier şi regional" din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.112/2014. La fel, Programul este corelat şi cu alte politici ale Uniunii Europene:

• Avizul Comitetului Regiunilor privind descentralizarea în Uniunea Europeană şi rolul autonomiei locale şi regionale în elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor UE 2013/C 139/08¹;

• Urban Agenda for the EU Initiative (Futurium)²;

• Politici de dezvoltare urbană sustenabilă ale Comisiei Europene³.

__________________

¹ https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52012AR2214

² https://www.urbanagenda.urban-initiative.eu/

³ https://ec.europa.eu/regional_policy/policy/themes/urban-development_en

Totodată, implementarea prezentului Program urmează să sprijine realizarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată la Summitul Organizaţiei Naţiunilor Unite la 25 septembrie 2015, în special a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD) nr.11 "Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile" şi a următoarelor ţinte naţionale: 11.2 (asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, echitabile, accesibile şi durabile pentru toţi, îmbunătăţirea siguranţei rutiere, în special prin extinderea reţelelor de transport public), 11.3 (susţinerea dezvoltării durabile a regiunilor, asigurarea unui sistem urban policentric şi asigurarea localităţilor cu documentaţie de urbanism), 11.7 (asigurarea accesului universal la spaţii verzi şi publice sigure, incluzive şi accesibile, în special pentru femei şi copii, persoane în etate şi cele cu dizabilităţi) şi 11.a (susţinerea conexiunilor pozitive economice, sociale şi de mediu între zonele urbane, periurbane şi rurale prin consolidarea planificării naţionale şi regionale pentru dezvoltare).

Elaborarea Programului este fundamentată şi de noua paradigmă de dezvoltare regională a Republicii Moldova (aprobată prin Decizia Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale nr.4/20), care impune o aplicare transversală a principiului concentrării asupra tuturor intervenţiilor sectoriale şi intersectoriale, urmărind, în mod special, trei aspecte:

• concentrarea resurselor: cea mai mare parte a resurselor urmează a fi direcţionată către zonele cu cel mai mare potenţial de creştere, care ulterior vor repartiza resursele pentru dezvoltarea zonelor proxime;

• concentrarea efortului: cea mai mare parte a resurselor urmează a fi direcţionată către priorităţile de creştere economică;

• concentrarea cheltuielilor: fondurile alocate urmează a fi valorificate într-o manieră intensivă, pentru galvanizarea eficienţei şi eficacităţii.

Elaborarea Programului se bazează pe prevederile cadrului normativ în vigoare de reglementare a procesului de planificare, elaborare, aprobare, implementare, monitorizare şi evaluare a documentelor de politici publice (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020), şi vizează domeniul de activitate al Guvernului – dezvoltarea regională, stabilit prin Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern.

Programul a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale în comun cu Agenţia de Dezvoltare Regională Nord (în continuare – ADR Nord), cu asistenţa metodologică şi financiară a Proiectului GIZ "Modernizarea serviciilor publice locale" şi cu suportul tehnic al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest din România, în baza unui proces exhaustiv de informare, consultare şi implicare a altor actori locali relevanţi:

• Primăria şi Consiliul municipal Bălţi

• Consiliul Regional pentru Dezvoltare Nord

• Instituţiile administraţiei publice centrale de resort

• Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi

• Zona Economică Liberă Bălţi (în continuare – ZEL Bălţi)

• Camera de Comerţ şi Industrie, filiala Bălţi

• Centrul Contact Bălţi

Orizontul de timp de planificare a Programului îl constituie perioada 2024-2028.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

Tendinţele actuale de dezvoltare a Republicii Moldova continuă să fie dominate de avansarea modelului monopolar de dezvoltare, caracterizat prin concentrarea disproporţionată a resurselor şi asigurarea bunăstării în mun. Chişinău, pe fundalul marginalizării crescânde a regiunilor periferice.

În prezent, produsul regional brut/locuitor în mun. Chişinău este de aproape 5 ori mai mare decât în regiuni⁴, ceea ce influenţează negativ competitivitatea economică a Republicii Moldova şi indicatorii medii de calitate a vieţii cetăţenilor ţării, stimulând perpetuarea migraţiei externe şi interne.

__________________

⁴ Conform datelor SNDR 2022-2028

Experienţa internaţională demonstrează că fără oraşe regionale puternice, o ţară nu poate avea regiuni puternic dezvoltate şi nici o economie naţională robustă. Aceasta deoarece dezvoltarea se manifestă prin concentrarea creşterii în câteva centre şi propagarea acesteia către zonele din jur, până când dezvoltarea ajunge în toate colţurile ţării. În contextul integrării europene, este necesar a crea şi în Republica Moldova astfel de centre urbane, care vor servi drept adevărate poluri de dezvoltare pentru localităţile din regiune, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere educaţional şi cultural. Ca exemple de oraşe regionale puternice pot fi remarcate cele din România, Italia, Franţa.

În general, oraşele mari (şi în special al doilea oraş după capitală) reprezintă sursa de dinamism a unei ţări şi au un rol esenţial în îmbunătăţirea performanţei economiei naţionale şi a economiilor regionale. Conform Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în prezent, mai mult de jumătate din populaţia lumii trăieşte în oraşe. Până în 2050, se estimează că 7 din 10 oameni vor trăi în zone urbane. Oraşele sunt motoarele creşterii economice şi contribuie cu peste 80% din PIB-ul global. Cu toate acestea, ele sunt, de asemenea, responsabile pentru mai mult de 70% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Dacă este bine planificată şi gestionată, dezvoltarea urbană poate fi durabilă şi poate asigura prosperitatea unei regiuni.

Aşa cum relevă analiza efectuată în contextul elaborării SNDR 2022-2028, unul dintre factorii principali care determină perpetuarea modelului monopolar de dezvoltare teritorială a Republicii Moldova constă în existenţa unui decalaj demografic şi economic foarte mare dintre primul (mun. Chişinău) şi cel de al doilea (mun. Bălţi) centru urban din ţară după mărime, ceea ce subminează foarte mult perspectivele de dezvoltare policentrică a teritoriului naţional. Printre cauzele care au provocat apariţia şi intensificarea acestor dezechilibre în dezvoltare pot fi menţionate următoarele:

- implicarea slabă a autorităţilor administraţiei publice locale la promovarea oportunităţilor de dezvoltare a municipiului;

- neacordarea unui statut special mun. Bălţi, care să-i ofere mai multe oportunităţi de gestionare a impozitelor, de consolidare a capacităţilor administraţiei publice locale etc.;

- capacitatea redusă de finanţare de la bugetul municipal pentru modernizarea infrastructurii;

- concentrarea investiţiilor naţionale şi străine în zona capitalei, în mod majoritar, în timp ce mun. Bălţi suferă de un deficit acut de investiţii.

În acest context, SNDR 2022-2028 evidenţiază în mod direct marginalizarea şi periferizarea economică, socială, culturală, educaţională şi administrativă a mun. Bălţi şi impactul negativ al acestei situaţii asupra echilibrării dezvoltării teritoriale a Republicii Moldova.

Conform celor mai recente date statistice oficiale, numărul populaţiei (cu reşedinţă obişnuită) în mun. Bălţi a coborât deja sub 100 de mii, alcătuind în anul 2022, conform datelor BNS, circa 96 de mii de locuitori, ceea ce constituie doar 60% din totalul populaţiei existente în anul 1990.

Respectiv, putem constata că, pe parcursul ultimilor 30 de ani, populaţia mun. Bălţi s-a redus cu circa 40% (de la 164,800 la 96,370 locuitori), ceea ce reflectă una dintre cele mai mari descreşteri demografice urbane în Republica Moldova.

După un şir de indicatori se înregistrează descreşterea ponderii mun. Bălţi în totalul valorilor pe Republica Moldova:

• ponderea în volumul total al investiţiilor capitale (din toate sursele) s-a redus de la 8,6% în 1995 la 4% în 2022;

• ponderea în totalul lucrărilor de construcţie executate s-a redus de la 6,6% în 2005 la 3,6% în 2022;

• ponderea în cifra de afaceri a comerţului cu amănuntul s-a redus de la 8,9% în 2005 la 3,4% în 2020;

• ponderea în suprafaţa totală de fond locativ nou dat în exploatare s-a redus de la 8,6% în 1995 la 3,7% în 2022.

Tabelul 1

Dinamica ponderii mun. Bălţi în indicatorii naţionali de dezvoltare

Sursa: calculele autorilor în baza datelor BNS

Totodată, este de menţionat că succesul administrării ZEL Bălţi în atragerea unor investitori strategici (deschiderea a 5 uzine noi cu peste 5 mii de angajaţi⁵ de către companiile internaţionale "Draexlmaier Automotive" şi "Gebauer & Griller") a reuşit să compenseze într-o mare măsură declinul industriilor tradiţionale şi a consolidat poziţia mun. Bălţi în calitate de al doilea centru industrial al ţării. Astfel, ponderea mun. Bălţi în totalul volumul producţiei industriale pe ţară a crescut de la circa 10% în anul 2000 la 15,9% în anul 2022. În acelaşi context, în special datorită activităţii ZEL Bălţi, ponderea mun. Bălţi în totalul numărului de salariaţi pe ţară a crescut de la circa 5% în anul 2000 la 6,3% în anul 2022.

___________________

⁵ Inclusiv peste 60% din angajaţi sunt atraşi din raioanele proxime.

Totuşi, creşterea industrială nu a reuşit să soluţioneze problema sistemică de aprofundare graduală a decalajelor de dezvoltare socioeconomică a mun. Bălţi faţă de mun. Chişinău. Astfel, raportat per locuitor, volumul construcţiilor constituie în prezent doar 37% faţă de nivelul Chişinăului, cifra de afaceri a agenţilor economici – 50%, volumul de investiţii capitale – 46%, iar cifra de afaceri a comerţului cu amănuntul – doar 28%.

Tabelul 2

Valoarea per locuitor a indicatorilor de dezvoltare a mun. Bălţi

raportată la nivelul mun. Chişinău

Sursa: calculele autorilor în baza datelor BNS (raportat la populaţia prezentă;

anul 2022 – la populaţia cu reşedinţă obişnuită)

Mai mult decât atât, după valoarea unui şir de indicatori relativi (per locuitor), mun. Bălţi se poziţionează chiar sub media naţională:

• nivelul salariului mediu în mun. Bălţi s-a redus faţă de media naţională de la 114% în anul 2005 la 92% în anul 2022;

• volumul comerţului cu amănuntul per locuitor s-a redus de la 237% faţă de media naţională în 2005 la 89% în anul 2020;

• volumul investiţiilor capitale per locuitor s-a redus de la 141% faţă de media naţională în 2005 la 113% în anul 2022;

• volumul lucrărilor de construcţii per locuitor s-a redus de la 176% faţă de media naţională în 2005 la 95% în anul 2022.

Tabelul 3

Valoarea per locuitor a indicatorilor de dezvoltare a mun. Bălţi

raportată la nivelul mediu al Republicii Moldova

Sursa: calculele autorilor în baza datelor BNS (raportat la populaţia prezentă;

anul 2022 – la populaţia cu reşedinţă obişnuită)

Totodată, analiza detaliată relevă că, după 30 de ani de decădere socioeconomică, în prezent mun. Bălţi nu corespunde nici măcar criteriilor minime de definire a oraşelor cu statut de municipiu de rangul întâi, în conformitate cu prevederile Legii nr.764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, înregistrând carenţe majore pe mai multe dimensiuni (a se vedea anexa).

Astfel, doar 46% din drumurile şi străzile din mun. Bălţi sunt asfaltate, ceea ce este mult sub nivelul minim de 60% solicitat de legislaţia în vigoare pentru o localitate urbană, pentru a corespunde statutului de municipiu. După acest indicator, mun. Bălţi este depăşit chiar de mai multe oraşe – centre raionale (de exemplu: Edineţ – 61%, Orhei – 60%, Teleneşti – 50%, Comrat – 47%).

Mai mult decât atât, peste 80% din drumurile asfaltate din mun. Bălţi sunt de calitate nesatisfăcătoare, iar 6 din 11 poduri municipale se află în stare avansată de avariere.

În acest sens, pentru a asigura un nivel minim satisfăcător al calităţii infrastructurii rutiere (ce presupune minimum 60% din drumuri să fie asfaltate de calitate bună), sunt necesare investiţii de aproximativ 1,8 miliarde de lei (reabilitarea capitală a 87 km şi construcţia a 33 km de drumuri).

Totodată, mobilitatea urbană din mun. Bălţi rămâne a fi puternic afectată de starea avariată (cu prăbuşiri pe anumite sectoare) a străzii Kiev (care exercită o funcţie importantă de accesibilitate şi tranzit), ceea ce creează ambuteiaje semnificative şi incomodităţi locuitorilor şi agenţilor economici. Costul realizării acestui proiect depăşeşte 260 de milioane de lei.

Un criteriu legal obligatoriu pentru un oraş cu statut de municipiu de rangul întâi îl constituie existenţa şi funcţionarea unui aeroport operaţional, pentru asigurarea accesibilităţii internaţionale. În acest context, începând cu anul 2015, Aeroportul Internaţional Bălţi-Leadoveni (LUBL) nu mai funcţionează, infrastructura acestuia intrând într-un proces de degradare continuă.

Este de menţionat că Aeroportul Internaţional Bălţi-Leadoveni a fost conceput de la bun început drept al doilea aeroport al ţării, în trecut realizându-se curse regulate naţionale şi internaţionale. Conform studiului de fezabilitate, elaborat în anul 2019 de SC "Regional Air Service" (România), există posibilităţi tehnice de extindere a pistei aeroportului până la 2,900 metri, ceea ce ar permite primirea aeronavelor de toate categoriile.

În prezent, doar 73% din populaţia mun. Bălţi are acces la servicii centralizate de aprovizionare cu apă potabilă, ceea ce este sub nivelul minim de 80% solicitat de legislaţia în vigoare pentru o localitate urbană, pentru a corespunde statutului de municipiu. Acest nivel este mai jos în comparaţie cu toate oraşele regionale cu statut de pol de dezvoltare: Cahul – 98%, Edineţ – 82%, Orhei – 98%, Soroca – 89%, Ungheni – 82%, Comrat – 93%. Mai mult decât atât, sistemul de apeducte se caracterizează printr-un grad avansat de uzură fizică şi morală, pierderile în reţea constituind circa 62%. Situaţia populaţiei din zonele rurale din comunităţile care aparţin mun. Bălţi privind accesul la servicii centralizate de aprovizionare cu apă potabilă este şi mai deplorabilă. Astfel, numărul persoanelor din zona rurală conectate la serviciile centralizate de aprovizionare cu apă potabilă este inferior numărului persoanelor din zona urbană, cele mai afectate fiind persoanele cu vârsta de peste 60 de ani.

Situaţia nu este mai bună nici în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii centralizate de canalizare. Doar 70% din locuitorii mun. Bălţi sunt conectaţi la sistemul municipal de evacuare a apelor uzate, în condiţiile în care minimul stipulat de lege pentru oraşe cu statut de municipiu este de 75%. După acest indicator, mun. Bălţi este depăşit deja de mai multe oraşe regionale (de exemplu, mun. Cahul şi Orhei), care au beneficiat de investiţii majore în acest domeniu din partea partenerilor de dezvoltare.

Staţia de epurare a apelor uzate din mun. Bălţi cunoaşte un grad avansat de uzură fizică şi morală, nedispunând de treapta terţiară de tratare (necesară pentru eliminarea azotului şi fosforului), care este solicitată în corespundere cu legislaţia în vigoare. Pentru construcţia unei noi staţii de epurare a apelor uzate, sunt necesare investiţii de circa 600 de milioane de lei, iar pentru soluţionarea problemelor majore a reţelelor de canalizare – minimum 140 de milioane de lei.

O carenţă majoră în dezvoltarea mun. Bălţi o constituie starea infrastructurii spaţiilor publice şi a infrastructurii urbanistice de bază, acestea fiind construite în perioada sovietică, fără ca să beneficieze ulterior de intervenţii sistemice de reabilitare şi modernizare.

Una dintre cele mai sesizabile probleme urbanistice ale mun. Bălţi se referă la starea centrului civic urban. Dispunând de cea mai extinsă zonă pietonală din ţară (str. Independenţei – Piaţa Vasile Alecsandri), aceasta n-a avut până în prezent o reparaţie de calitate. În cea mai mare parte pavajul, spaţiile verzi, faţadele clădirilor şi mobilierul urban sunt uzate moral şi fizic, sunt inestetice şi de o calitate necorespunzătoare.

La fel, la majoritatea curţilor din cartierele blocurilor de locuinţe nu au avut loc intervenţii de reabilitare pe parcursul ultimilor 30-40 de ani, fiind caracterizate de spaţii publice degradate şi de reţele inginereşti învechite.

Totodată, în ceea ce priveşte calitatea vieţii, mun. Bălţi nu dispune de o infrastructură minimă de facilităţi pentru acoperirea necesităţilor de bază de recreere, sport şi petrecere a timpului liber, pentru a fi atractiv pentru populaţia tânără şi calificată, ceea ce influenţează calitatea vieţii şi oportunităţile de dezvoltare atât pentru copii şi adolescenţi, cât şi pentru populaţia de o vârstă înaintată.

În acest sens, se atestă două carenţe majore: lipsa unei zone de recreere şi lipsa unui complex sportiv multifuncţional.

Municipiul Bălţi nu dispune de o zonă de recreere de o calitate bună (de importanţă regională) care ar trebui considerată un atribut obligatoriu pentru al doilea oraş al ţării. În acest sens, potenţialul enorm pe care îl deţine zona "Caiac-Canoe" rămâne nevalorificată. Costurile estimative de amenajare şi regenerare a zonei (inclusiv cu dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare şi cu facilităţi de distracţie şi recreere) constituie circa 100 de milioane de lei.

De asemenea, mun. Bălţi nu dispune de un complex sportiv multifuncţional de importanţă naţională de tipul "Bălţi Arena" (cerinţă minimă pentru un oraş cu statut de municipiu de rangul întâi, conform prevederilor legale), pentru asigurarea necesităţilor municipale şi regionale, precum şi pentru găzduirea unor competiţii naţionale şi internaţionale. Construcţia unui asemenea obiectiv necesită investiţii minime de circa 400 de milioane de lei.

Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi continuă să exercite un rol esenţial în dezvoltarea municipiului, depunând eforturi susţinute de diversificarea şi modernizarea ofertei educaţionale (inclusiv în domeniile inginereşti, administrarea afacerilor şi TIC). Totuşi, universitatea se confruntă în prezent cu o provocare majoră determinată de descreşterea demografică şi, respectiv, reducerea drastică a numărului de studenţi care, în ultimii 15 ani, s-a diminuat cu circa 2/3. În acest sens, fără găsirea unor soluţii inovative de creştere a numărului de studenţi (şi, în primul rând, prin internaţionalizare), activitatea universităţii va fi într-o perioadă extrem de dificilă de asigurare a continuităţii şi sustenabilităţii.

Dezvoltarea urbanistică a mun. Bălţi este, de asemenea, subminată de capacitatea redusă de finanţare pentru modernizarea infrastructurii din bugetul municipal, capacitatea fiscală per locuitor⁶ constituind în 2020 doar 58% faţă de mun. Chişinău, fiind chiar mai mică decât a mun. Comrat (65% faţă de Chişinău) şi Orhei (81% faţă de Chişinău).

___________________

⁶ Conform datelor Ministerului Finanţelor pentru anul 2021.

Respectiv, având o economie subdezvoltată (cu un salariu mediu sub media naţională) şi un nivel inferior al calităţii vieţii, mun. Bălţi, nu reprezintă astăzi o alternativă valabilă pentru generaţia tânără şi pentru specialiştii calificaţi, caracterizându-se printr-un un exod continuu al creierelor şi al braţelor de muncă calificate. Astfel, potrivit datelor statistice din 1 ianuarie 2022, populaţia tânără din municipiu a constituit 25 497 de persoane sau 26,0% din numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită, dintre care 52,0% – femei şi 48,0% – bărbaţi. Acest număr este în diminuare permanentă, ca rezultat al proceselor migraţionale din localitate cauzate de lipsa locurilor de muncă bine plătite şi sigure. Subdezvoltarea economică a municipiului şi oportunităţile economice limitate sunt factorii principali care împiedică tinerii din mun. Bălţi să-şi realizeze aspiraţiile profesionale atât în calitate de angajaţi, cât şi în calitate de angajatori.

Totodată, cea mai vulnerabilă categorie de populaţie din municipiu este populaţia cu vârstă înaintată (de la 60 de ani), care a constituit, la data de 1 ianuarie 2022, 20 130 de persoane sau 20,5% din numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită. Din cauza veniturilor modeste, populaţia din categoria respectivă de vulnerabilitate are accesul cel mai scăzut la utilităţi şi la infrastructura tehnico-edilitară (apă, canalizare, trotuare). În acest sens, fără investiţii substanţiale în infrastructura tehnico-edilitară, municipiul va cunoaşte o erodare continuă, având un impact negativ asupra întregii regiuni.

Prin urmare, prezentul Program va avea efecte directe şi indirecte asupra mai multor categorii de beneficiari. Grupul ţintă reprezintă circa 100 000 de locuitori ai mun. Bălţi, care vor beneficia de o infrastructură urbană modernizată, de accesibilitate şi de servicii sociale îmbunătăţite, precum şi de un mediu de afaceri dezvoltat.

Grupul ţintă al Programului este reprezentat de tinerii antreprenori din sectorul ÎMM-urilor, antreprenorii cu potenţial înalt de export, familiile tinere, gospodăriile cu venituri mici, studenţi.

Pentru a asigura un nivel minim de dezvoltare socioeconomică a mun. Bălţi, care ar corespunde criteriilor legale de bază înaintate faţă de oraşe cu statut de municipiu de rangul întâi, sunt necesare investiţii de circa 2,7 miliarde de lei (a se vedea anexa), inclusiv 1,8 miliarde de lei – pentru îmbunătăţirea calităţii spaţiilor publice, confortului urban şi infrastructurii tehnico-edilitare; 0,7 miliarde de lei – pentru îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii urbane; 0,2 miliarde de lei – pentru susţinerea unei creşteri economice inteligente.

Realizarea investiţiilor şi implementarea proiectelor prezentate în Program vor contribui nu doar la îmbunătăţirea nivelului de trai a grupelor vulnerabile (tineri, persoane cu dizabilităţi, persoane cu vârsta de pensionare, familii tinere etc.), dar va consolida poziţia municipiului Bălţi în calitate de pol de dezvoltare şi cel de al doilea centru urban din ţară. Totodată, implementarea Programului va contribui la creşterea PIB-ului regional şi va diminua discrepanţele dintre municipiul Chişinău şi Regiunea de Dezvoltare Nord. În acest sens, Programul va facilita creşterea numărului de studenţi, inclusiv internaţionali, şi va spori oportunităţile pentru atragerea în câmpul muncii a tinerilor specialişti şi a populaţiei apte de muncă în Regiunea de Dezvoltare Nord. Astfel, vor fi create premise favorabile pentru populaţia activă din punct de vedere economic şi va fi impulsionată creşterea demografică la nivelul regiunii.

Evident, aceste investiţii presupun un efort financiar care depăşeşte cu mult capacitatea bugetului municipal şi nu vor putea fi realizate fără un sprijin consistent din partea autorităţilor administraţiei publice centrale şi a partenerilor internaţionali de dezvoltare. Un pas important în vederea consolidării rolului mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare îl constituie promovarea şi aprobarea Legii cu privire la statutul special al mun. Bălţi⁷.

______________________

⁷ Avizul pozitiv al Guvernului la proiectul de lege (cu propuneri de ajustare) a fost aprobat în cadrul Şedinţei Guvernului din 6 iulie 2022, organizată în mun. Bălţi.

III. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

Scopul elaborării Programului, în contextul noului ciclu de planificare strategică regională (SNDR 2022-2028), constă în detalierea şi concretizarea acţiunilor necesare pentru realizarea obiectivului de accelerare a dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare, în continuarea eforturilor conjugate ale autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, sectorului privat, societăţii civile şi partenerilor de dezvoltare, inclusiv în vederea direcţionării alocării resurselor publice şi private în atingerea obiectivelor strategice ale politicii naţionale de dezvoltare regională.

Astfel, în corespundere cu cadrul strategic al SNDR 2022-2028, cu Programul Operaţional Regional Nord (2022-2024) şi cu noua paradigmă de dezvoltare regională a Republicii Moldova¹, obiectivul general al Programului constă în consolidarea rolului mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare şi al doilea centru urban al ţării, atractiv pentru locuitori, antreprenori şi vizitatori, care generează creştere economică, bunăstare şi ocupare a forţei de muncă.

_____________________

⁸ Aprobată de CNCDR a Republicii Moldova la data de 13.02.2020.

Pentru realizarea obiectivului general de accelerare a dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare, implementarea Programului va fi axată pe următoarele 3 obiective specifice, care vor urmări, în principal, depăşirea carenţelor majore în ceea ce priveşte corespunderea mun. Bălţi criteriilor de bază înaintate de cadrul legal faţă de municipii de rangul întâi şi oraşe-poli de dezvoltare:

obiectivul specific 1. Modernizarea urbanistică şi dezvoltarea infrastructurii de servicii şi utilităţi publice;

obiectivul specific 2. Îmbunătăţirea mobilităţii urbane şi a calităţii infrastructurii de acces naţionale şi internaţionale;

obiectivul specific 3. Susţinerea unei creşteri economice inteligente, bazate pe avantajele competitive regionale.

Obiectivul specific 1. Modernizarea urbanistică şi dezvoltarea infrastructurii de servicii şi utilităţi publice

Stabilirea acestui obiectiv specific s-a axat pe importanţa primordială pe care o are calitatea infrastructurii urbanistice şi a dotărilor tehnico-edilitare ale mun. Bălţi în determinarea competitivităţii economice, a atractivităţii investiţionale şi a dinamismului social atât pentru municipiu, cât şi pentru toată regiunea de nord a Republicii Moldova.

După 30 de ani de subdezvoltare şi subfinanţare, infrastructura urbanistică a mun. Bălţi a degradat continuu, fiind afectată de o ruralizare, periferizare şi decădere pronunţată a calităţii spaţiilor publice, a infrastructurii tehnico-edilitare de bază şi a mediului de locuire, în general.

În consecinţă, mun. Bălţi a devenit din ce în ce mai neatrăgător pentru planificarea vieţii şi a carierei generaţiei tinere, şi a specialiştilor cu calificare înaltă, precum şi pentru oamenii de afaceri autohtoni şi investitorii străini.

În acest sens, Programul prevede intervenţii sistemice de sprijinire a mun. Bălţi în realizarea următoarelor priorităţi:

• modernizarea urbanistică a centrului civic al mun. Bălţi (zona pietonală str. Independenţei/Piaţa Vasile Alecsandri) şi consolidarea simbolismului acesteia ca nucleu al celui de al doilea oraş al ţării. Intervenţiile vor aborda în ansamblu toate elementele specifice infrastructurii unui centru civic urban de calitate corespunzătoare: pavajul, spaţiile verzi, faţadele clădirilor şi mobilierul urban, precum şi funcţiunile economice, comerciale şi reprezentative;

• regenerarea şi dotarea tehnico-edilitară a zonei "Caiac-Canoe" drept zonă de recreere şi petrecere a timpului liber de importanţă naţională;

• construcţia unui complex sportiv multifuncţional de importanţă naţională de tipul "Bălţi Arena", pentru găzduirea unor competiţii şi evenimente cultural-sportive naţionale şi internaţionale, ceea ce va întări rolul şi funcţiile mun. Bălţi în calitate de al doilea oraş al ţării;

• extinderea reţelelor de apă-canalizare pentru a creşte rata de acoperire cu servicii, în vederea corespunderii criteriilor minime legale înaintate faţă de oraşe cu statut de municipiu: de la 73% la minimum 80% pentru alimentarea cu apă şi de la 70% la minimum 75% pentru canalizare;

• construcţia unei noi staţii regionale de epurare a apelor uzate (SEAU), dotată cu treapta mecanică, biologică şi terţiară de tratare;

• regenerarea şi modernizarea complexă a cartierelor blocurilor de locuinţe multietajate, prin lucrări complexe de amenajare a infrastructurii spaţiilor publice a curţilor, a căilor de acces şi asigurare a măsurilor de eficienţă energetică (termoizolare);

• consolidarea capacităţii administrative şi instituţionale a localităţii pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor de regenerare urbană, mobilitate etc.: activităţi legate de evaluare şi studii, colectare de date, comunicare, informare şi publicitate, planificare, gestionare, monitorizare, evaluare proiecte.

Obiectivul specific 2. Îmbunătăţirea mobilităţii urbane şi a calităţii infrastructurii de acces naţionale şi internaţionale

Stabilirea acestui obiectiv s-a bazat pe importanţa pe care o are accesibilitatea externă şi mobilitatea internă pentru asigurarea precondiţiilor de dezvoltare şi creştere a competitivităţii economice a mun. Bălţi.

În acest context, pe parcursul ultimilor 30 de ani, mun. Bălţi s-a caracterizat prin o înrăutăţire semnificativă a parametrilor de accesibilitate şi mobilitate urbană, determinată, în special, de stoparea activităţii Aeroportului Internaţional Bălţi-Leadoveni (LUBL) şi de scăderea calităţii infrastructurii rutiere (în prezent doar circa 10% din drumurile locale sunt de calitate satisfăcătoare, în condiţiile în care peste 50% din drumuri în general nu sunt asfaltate).

În acest sens, Programul prevede intervenţii sistemice de sprijinire a mun. Bălţi în realizarea următoarelor priorităţi:

• elaborarea unui Plan de mobilitate urbană durabilă, care să promoveze mobilitatea urbană durabilă în oraş, să asigure conexiunea facilă cu localităţile învecinate şi să prioritizeze strategic investiţiile în mobilitate;

• crearea premiselor pentru relansarea activităţii Aeroportului Internaţional Bălţi-Leadoveni (LUBL) prin parteneriat public-privat (PPP), în calitate de al doilea aeroport al ţării, precum şi a unui cargo-terminal. În acest context, urmează actualizarea studiului de fezabilitate şi promovarea extinderii şi consolidării activităţii obiectivului prin dezvoltarea unei infrastructuri complementare de servicii de instruire pentru piloţi şi tehnicieni de aviaţie, precum şi de deservire tehnică a aeronavelor;

• reabilitarea infrastructurii drumurilor în vederea asigurării unui minim de 25% din necesităţi pentru atingerea indicatorului minim de corespundere a localităţii statutului de municipiu (60% din drumuri asfaltate de calitate corespunzătoare);

• reconstrucţia capitală a străzii Kiev ca arteră urbană de legătură şi tranzit a cartierelor Slobozia şi Dacia (unde locuiesc 40% din orăşeni) şi zona centrală a municipiului, pentru descongestionarea traficului urban şi ameliorarea calităţii mobilităţii urbane, ţinând cont de principii ca: prioritizarea în trafic a mijloacelor de transport în comun cu emisii zero şi a altor forme de transport prietenoase cu mediul: bicicleta, mersul pe jos, măsuri de siguranţă, accesul îmbunătăţit la mobilitate pentru toţi membrii societăţii, culoare de protecţie faţă de infrastructură: staţii de monitorizare a poluanţilor atmosferici, educaţie pentru siguranţă rutieră.

Obiectivul specific 3. Susţinerea unei creşteri economice inteligente bazate pe avantajele competitive regionale

Stabilirea acestui obiectiv s-a bazat pe importanţa primordială pe care o are economia locală asupra calităţii vieţii, asupra atractivităţii şi a perspectivelor de dezvoltare a municipiului Bălţi.

În pofida creşterii industriale pozitive (datorate în special activităţii ZEL Bălţi, municipiul se caracterizează încă printr-un nivel scăzut al dezvoltării economice şi a antreprenorialului, în condiţiile în care salariul mediu constituie doar 92% faţă de media naţională. Totodată, pe parcursul ultimilor 20 de ani s-a înregistrat o descreştere pronunţată a indicatorilor relativi de dezvoltare economică, atât în comparaţie cu mun. Chişinău, cât şi în raport cu media pe Republica Moldova.

În prezent, mun. Bălţi are nevoie de asistenţă sistemică din partea autorităţilor administraţiei publice centrale în consolidarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi, în special, în domenii inovative cu valoare adăugată sporită (în primul rând TIC), precum şi în consolidarea şi extinderea rolului Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi ca polarizator al dezvoltării urbane şi a inovaţiilor.

În acest sens, Programul prevede intervenţii sistemice de sprijinire a mun. Bălţi în realizarea următoarelor priorităţi:

• consolidarea şi extinderea activităţii Centrului de Inovare şi Transfer Tehnologic Regional NORTEK în calitate de hub antreprenorial regional, cu accent pe dezvoltarea incubatorului de afaceri şi acceleratorului de afaceri, în strânsă cooperare cu Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului;

• sprijinirea consolidării, extinderii şi internaţionalizării activităţii Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi drept centru universitar internaţional, prin atragerea anuală a circa 50 de studenţi din afara Republicii Moldova, în special din statele din Asia şi Orientul Mijlociu. În acest sens, urmează a fi reformată curricula de specializări şi discipline academice, ţinând cont de noile tendinţe economice europene generate de Green Deal, de digitalizare, de conceptele Industry 4.0/5.0, de includerea unor competenţe-cheie pentru toţi studenţii, în special digitale şi antreprenoriale, de modernizarea facilităţilor campusului universitar, precum şi de consolidarea şi internaţionalizarea potenţialului cadrelor didactice universitare în parteneriat cu un centru universitar din Uniunea Europeană, de dezvoltarea cooperării cu angajatorii regionali şi cu autorităţile administraţiei publice locale, de creşterea participării în proiecte Horizon sau în reţele sau parteneriate internaţionale strategice cu cele mai importante reţele europene de institute de cercetare pentru transferul de tehnologie şi cunoştinţe;

• identificarea sectoarelor economice cu potenţial de dezvoltare din zonă, care pot crea pentru Bălţi un avantaj competitiv la nivel naţional sau faţă de Chişinău, maparea instituţiilor, companiilor, organizaţiilor relevante din fiecare domeniu cu potenţial prin elaborarea unei strategii de specializare inteligentă, care să prioritizeze dezvoltarea şi inovarea în sectoarele identificate;

• dezvoltarea potenţialului local pentru inovare prin:

- consolidarea bazei publice de cercetare prin operaţionalizarea, modernizarea organizaţiilor de cercetare-dezvoltare-inovare (în continuare – CDI) locale existente şi înfiinţarea unor noi organizaţii în domenii conectate cu piaţa regională sau naţională şi cu impact economic direct, dar şi în domenii legate de noile tendinţe globale: reducerea dependenţei de combustibili fosili, siguranţă alimentară, transformare digitală, economie circulară etc. Proiectele pot include achiziţionarea de echipamente/tehnologii adecvate, integrarea de servicii pentru firme, îmbunătăţirea competenţelor personalului, implementarea unui model de afaceri pentru gestionarea organizaţiilor în beneficiul firmelor, susţinerea colaborării dintre organizaţii de CDI, întreprinderi şi universităţi. Parteneriatele industrie-universităţi-organizaţii de CDI sunt esenţiale pentru producerea, valorizarea şi difuzarea noilor cunoştinţe;

- dezvoltarea şi operaţionalizarea unor clustere de inovare în domeniile economice cu potenţial. Se pot susţine: stimularea asocierii ÎMM-urilor în clustere pentru creşterea capacităţii de inovare a întreprinderilor şi dinamizarea transferului tehnologic, implementarea de proiecte pilot, cum ar fi testarea iniţială a noilor tehnologii şi transferul de soluţii inovatoare către alte sectoare, care generează inovare de produs/proces/marketing/organizaţional pentru membri în proiecte derulate în comun;

- dezvoltarea unui sistem de vouchere de inovare, pentru a facilita accesul ÎMM-urilor la resurse externe de cercetare şi cooperarea activă dintre ÎMM-uri şi furnizorii de servicii de inovare – organizaţii de cercetare, universităţi, entităţi de transfer tehnologic etc.;

• scheme de granturi pentru finanţarea ÎMM-urilor din sectoarele cu potenţial identificate, pentru a-şi creşte productivitatea prin dezvoltarea de produse/servicii cu valoare adăugată mai mare, aplicarea tehnologiilor moderne i4.0/i.5.0, dezvoltare organizaţională, implementarea de noi modele de afaceri şi de internaţionalizare, creșterea eficienței energetice în procesele de producție, inclusiv din surse regenerabile de energie şi implementarea principiilor economiei circulare;

• scheme de finanţare pentru start-upuri/spin off-uri/scale-ups. Întreprinderile nou-înfiinţate şi cele scale-up reprezintă un factor-cheie al creşterii economice şi al creării locurilor de muncă, jucând un rol esenţial în promovarea inovării. Investiţiile se pot concentra cu precădere pe dezvoltarea unor ecosisteme de start-up eficiente, care să susţină firmele de la lansare şi ulterior în etapele de creştere, în special în domeniile cu potenţial înalt de creştere (e.g.: TIC);

• suport pentru transformarea digitală a economiei locale prin creşterea gradului de digitalizare a întreprinderilor şi a serviciilor publice. Se pot sprijini ÎMM-urile cu scheme de granturi în vederea atingerii unei intensităţi digitale ridicate, prin investiţii în achiziţia de echipamente IT, licenţe, software, resurse de stocare sau procesare, tehnologii specifice de utilizare a inteligenţei artificiale, susţinerea şi promovarea comerţului electronic. Accelerarea transformării digitale la nivelul ÎMM-urilor din domeniul TIC se poate realiza prin finanţarea dezvoltării de noi tehnologii, servicii, aplicaţii (Blockchain, AI, IOT, automatizare/robotizare etc.) necesare optimizării şi dezvoltării fluxurilor specifice ÎMM-urilor cu nevoi avansate de digitalizare şi care pot avea un impact asupra dezvoltării economice din toate domeniile;

• suport pentru digitalizarea serviciilor publice ale autorităţii administraţiei publice locale şi conectarea acesteia cu întreprinderile prin implementarea unor soluţii digitale inovative;

• reconversiunea halelor industriale, a clădirilor abandonate spre activităţi economice sau pentru dezvoltarea industriilor creative, crearea unei baze de date (platformă online) a activelor şi punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor obţinute;

• dezvoltarea unui portofoliu de locuinţe sociale pentru tinerii specialişti în vederea atragerii de cadre calificate şi a menţinerii acestora în municipiu pentru sectoarele public şi privat;

• promovarea zonelor ce pot fi concesionate de agenţii economici, oferind informaţii detaliate necesare potenţialilor investitori;

• demararea de acţiuni şi înaintarea demersurilor în vederea mediatizării şi promovării avantajelor dezvoltării de afaceri în zonă.

Totodată, măsurile şi proiectele propuse pentru implementare în cadrul acestui Program vor integra în mod imperativ următoarele priorităţi transversale:

ˇ incluziunea socială: se va ţine cont de necesităţile specifice ale locuitorilor din grupurile vulnerabile pentru a evita efectele nedorite de marginalizare socială. În mod special, vor fi abordate necesităţile şi interesele grupurilor de populaţie cu venituri mici, ale populaţiei în vârstă înaintată, ale tinerilor şi persoanelor cu dizabilităţi. Abordările de dezvoltare trebuie să ţină cont inclusiv de necesităţile specifice ale cartierelor urbane defavorizate şi marginalizate;

ˇ bună guvernare: se va urmări promovarea principiilor de transparenţă decizională, reprezentativitate, eficienţă, eficacitate, inovaţie şi orientare pe termen lung în vederea creşterii încrederii în factorii de decizie locali şi naţionali şi dezvoltarea unor parteneriate largi pentru dezvoltare între toţi actorii implicaţi;

ˇ eficienţa energetică şi protecţia mediului: se va pune accent obligatoriu pe găsirea şi implementarea de soluţii tehnice care vor asigura o eficienţă energetică maximă în vederea minimizării efectelor negative ale dezvoltării infrastructurii urbane asupra mediului înconjurător;

ˇ aspecte de gen: proiectarea şi dezvoltarea obiectivelor de infrastructură economică, urbanistică, tehnică şi edilitară vor ţine cont, în mod obligatoriu, de nevoile diferite ale femeilor, bărbaţilor şi copiilor (băieţi şi fete), pentru asigurarea respectării aspectelor specifice de gen.

IV. PROIECTE PRIORITARE

Programul prevede implementarea unui portofoliu de proiecte care reflectă priorităţile individuale specifice ale mun. Bălţi, determinate în baza evaluării necesităţilor minime pentru consolidarea potenţialului de pol de dezvoltare şi celui de al doilea centru urban al ţării. Pe lângă aceste proiecte prioritare, urmează a fi organizate şi alte acţiuni complementare în vederea implementării Programului (descrise în Planul de acţiuni).

Astfel, pentru finanţarea proiectelor prioritare propuse pentru obiectivul specific 1. "Modernizarea urbanistică şi dezvoltarea infrastructurii de servicii şi utilităţi publice" sunt prevăzute costuri în valoare de 1 844 milioane de lei.

Costurile estimative pentru obiectivul specific 2. "Îmbunătăţirea mobilităţii urbane şi a calităţii infrastructurii de acces naţionale şi internaţionale" constituie 719 milioane de lei.

Totodată, pentru obiectivul specific 3. "Susţinerea unei creşteri economice inteligente bazate pe avantajele competitive regionale" sunt preconizate cheltuieli în valoare de 145 milioane de lei.

Pe lângă activităţile ce ţin nemijlocit de implementarea proiectelor investiţionale, Programul prevede şi unele activităţi pregătitoare ce ţin de actualizarea documentaţiei strategice, consolidarea de capacităţi al căror cost este în valoare de 1,0 milioane de lei (activităţile respective sunt reflectate în Planul de acţiuni).

De asemenea, Programul prevede unele activităţi nonfinanciare care includ: crearea Unităţii consolidate de dezvoltare urbană în cadrul Primăriei mun. Bălţi, activităţi de monitorizare şi evaluare a rezultatelor Programului, acţiuni în vederea identificării şi atragerii de resurse adiţionale din partea partenerilor de dezvoltare.

V. IMPACT

Implementarea Programului urmăreşte soluţionarea problemelor fundamentale de dezvoltare socioeconomică a mun. Bălţi, sprijinind autorităţile administraţiei publice municipale să depăşească principalele restanţe şi carenţe urbanistice în vederea corespunderii indicatorilor legali minimi înaintaţi faţă de un oraş cu statut de municipiu de gradul întâi.

Ca urmare a implementării Programului, pot fi identificate câteva tipuri de beneficii (efecte) obţinute pentru populaţia mun. Bălţi şi din regiune:

efecte economice: crearea locurilor de muncă şi sprijinirea dezvoltării economiei locale şi regionale, promovarea iniţiativei private şi crearea de noi oportunităţi de afaceri cu accent pe utilizarea potenţialului inovativ al domeniilor prioritare, optimizarea costurilor, ca urmare a reconstrucţiei şi reabilitării drumurilor locale;

efecte sociale: creşterea bunăstării locuitorilor din municipiu şi din regiune prin sporirea mobilităţii şi asigurarea accesibilităţii urbane, sporirea gradului de siguranţă a traficului rutier, revitalizarea cartierelor urbane din municipiu, scăderea poluării aerului;

efecte administrative: implementarea Programului va permite administraţiei publice locale să valorifice în mod eficient potenţialul local, care va crea condiţii pentru îmbunătăţirea situaţiei social-economice din municipiu cu impact asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor;

efecte de mediu: proiectele din Program vor contribui la asigurarea protecţiei mediului prin construcţia unei noi staţii de epurare, prin investiţii în infrastructura de alimentare cu apă, prin îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de acces, prin utilizarea mijloacelor de transport în comun cu emisii zero şi a altor forme de transport prietenoase cu mediul etc;

Respectiv, impactul agregat al implementării Programului va consta în asigurarea conformării nivelului de dezvoltare a mun. Bălţi cu cerinţele legale minime înaintate faţă de oraşe cu statut de municipiu de rangul întâi şi pol de dezvoltare.

Indicatori de rezultat

Obiectivul specific 1. Modernizarea urbanistică şi dezvoltarea infrastructurii de servicii şi utilităţi publice

Obiectivul specific 2. Îmbunătăţirea mobilităţii urbane şi a calităţii infrastructurii de acces naţionale şi internaţionale

Obiectivul specific 3. Susţinerea unei creşteri economice inteligente bazate pe avantajele competitive regionale

VI. ESTIMAREA COSTURILOR

Pentru perioada 2024-2028, ţinând cont de posibilităţile investiţionale actuale ale FNDRL, precum şi de cadrul de colaborare cu partenerii externi de dezvoltare, Programul abordează acoperirea necesităţilor prioritare de investiţii în mun. Bălţi în valoare de 2 709,0 milioane de lei (inclusiv activităţi pregătitoare, actualizarea documentaţiei strategice, de consolidare a capacităţilor, de monitorizare şi evaluare) cu finanţare din următoarele surse:

• bugetul de stat:

- Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală (în continuare – FNDRL);

- Fondul rutier;

- măsuri de eficienţă energetică în sectorul rezidenţial;

- bugetul local (APL Bălţi);

• cu sprijinul partenerilor de dezvoltare (donatori, instituţii financiare internaţionale şi parteneri privaţi), care urmează a fi identificaţi în proces.

Prin urmare, o parte din proiectele prioritare vor putea fi aplicate spre finanţare în cadrul apelurilor competitive organizate de Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi în cadrul resurselor financiare disponibile din FNDRL.

Tabelul 4

Surse financiare de acoperire a costurilor Programului

Contribuţia APL Bălţi va constitui 21,2 milioane de lei şi se va referi la realizarea acţiunilor pregătitoare sub formă de elaborare parţială a documentaţiei selective aferente proiectelor (studii de fezabilitate şi documentaţie tehnică). Totodată, APL îşi va asuma cofinanţarea obligatorie pentru implementarea proiectelor finanţate din FNDRL (min. 10%), ceea ce va constitui 26,0 milioane de lei (respectiv contribuţia totală a APL va fi de 47,2 milioane de lei (21,2 milioane de lei + 26,0 milioane de lei). De asemenea, APL va cofinanţa şi proiectele aplicate spre finanţare din sursele externe.

În vederea asigurării finanţării necesităţilor neacoperite financiar, autorităţile administraţiei publice centrale în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale din mun. Bălţi urmează să depună eforturi sistemice pentru identificarea suplimentară a 2 427,8 milioane de lei din alte surse publice naţionale şi din partea partenerilor de dezvoltare (donatori, instituţii financiare internaţionale şi investitori privaţi).

Cu referire la bugetul estimativ ce urmează a fi alocat pentru implementarea proiectelor de eficienţă energetică, ţinem să menţionăm că acesta nu poate fi calculat separat pentru mun. Bălţi, deoarece Programul de finanţare "Fondul pentru eficienţă energetică în sectorul rezidenţial din Republica Moldova" este prevăzut pentru a fi aplicat la nivel naţional, respectiv mijloacele financiare vor fi alocate în funcţie de criteriile de eligibilitate ale beneficiarilor în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.251/2024 cu privire la aprobarea Programului de finanţare "Fondul pentru eficienţă energetică în sectorul rezidenţial din Republica Moldova".

Pentru finanţarea proiectelor de reabilitare a infrastructurii drumurilor vor fi atrase mijloace financiare din sursele fondului rutier, conform Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier, aprobat anual prin hotărâre a Guvernului.

De asemenea, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale în cooperare cu ADR Nord şi Primăria mun. Bălţi vor asigura coordonarea activităţilor necesare în vederea identificării şi atragerii de resurse adiţionale din partea partenerilor de dezvoltare pentru implementarea proiectelor determinate spre finanţare cu ajutorul donatorilor. În acest context, vor fi organizate mese rotunde, vizite directe la donatori potenţiali, corespondenţă de solicitare a asistenţei, abordări bilaterale iniţiate, negocieri petrecute pentru identificarea şi atragerea de resurse financiare. Anual va fi organizată conferinţa cu toţi donatorii prezenţi în Republica Moldova pentru prezentarea necesităţilor şi a progreselor de implementare a Programului.

VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

Implementarea prezentului Program poate fi periclitată de următoarele riscuri:

Pentru riscurile prezentate sunt prevăzute măsuri de atenuare în vederea diminuării impactului acestora.

Măsuri de atenuare a riscurilor de implementare a Programului

VIII. AUTORITĂŢI RESPONSABILE

Cadrul instituţional de implementare a prezentului Program va păstra, în principiu, configurarea stabilită în cadrul implementării SNDR 2022-2028 şi va fi constituit din instituţii centrale, regionale şi locale.

Astfel, la nivel central, Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Locale (în continuare – CNCDRL) va continua să asigure rolul de organ decident principal al programării, implementării, monitorizării şi evaluării prezentului Program. În acest sens, CNCDRL va asigura coordonarea instrumentelor de implementare şi a mecanismelor financiare, supravegherea şi controlul modului de utilizare a mijloacelor financiare alocate.

Tot la nivel central, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, în calitate de autoritate naţională de implementare a politicii de dezvoltare regională, va realiza atribuţiile şi competenţele stabilite de Regulamentul său de organizare şi funcţionare.

Totodată, prin intermediul direcţiilor specializate specifice implementării prezentului Program, ministerul va asigura:

• coordonarea planului operaţional de implementare a Programului cu mijloacele financiare disponibile;

• prezentarea analizei consolidate privind profilul de dezvoltare şi tendinţele anuale de dezvoltare ale mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare, în coordonare cu Biroul Naţional de Statistică şi ADR Nord;

• examinarea şi aprobarea rapoartelor ADR Nord de implementare a Programului;

• asigurarea elaborării raportului anual privind implementarea politicii publice de dezvoltare a mun. Bălţi în calitate de pol de dezvoltare şi înaintarea lor spre examinare de către CNCDRL;

• asigurarea funcţionării mecanismelor şi a proceselor de monitorizare şi evaluare şi prezentarea, în adresa instituţiilor responsabile ale statutului, a informaţiilor necesare pentru efectuarea auditului extern al implementării Programului, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

ADR Nord va exercita rolul de facilitator şi coordonator metodologic pentru activitatea Unităţii consolidate de dezvoltare urbană din cadrul Primăriei mun. Bălţi, realizând următoarele atribuţii:

• acordarea de suport Unităţii consolidate de dezvoltare urbană în pregătirea proiectelor pentru finanţare şi monitorizarea implementării lor;

• acordarea de suport tehnic şi metodologic Unităţii consolidate de dezvoltare urbană Bălţi în asigurarea managementului operaţional aferent implementării proiectelor din cadrul Programului;

• acordarea de suport tehnic şi metodologic Unităţii consolidate de dezvoltare urbană Bălţi în identificarea şi atragerea de finanţări adiţionale din partea donatorilor pentru implementarea proiectelor din cadrul Programului.

La nivel local, rolul principal în implementarea Programului va fi asigurat de Unitatea consolidată de dezvoltare urbană, creată în cadrul Primăriei mun. Bălţi, care va avea următoarele atribuţii:

• elaborarea în pregătirea proiectelor pentru finanţare şi monitorizarea implementării lor;

• asigurarea managementului operaţional aferent implementării proiectelor din cadrul Programului;

• organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor şi/sau a concursurilor investiţionale, reglementate de legislaţia privind achiziţiile publice, conform procedurilor stabilite pentru implementarea proiectelor de dezvoltare urbană;

• asigurarea managementului şi a monitorizării operaţionale a implementării proiectelor de dezvoltare urbană;

• asigurarea managementului operaţional, în sprijinul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi al ADR Nord, şi în vederea identificării, negocierii şi atragerii de finanţări adiţionale din partea donatorilor pentru implementarea proiectelor din cadrul Programului;

• coordonarea procesului de actualizare a documentaţiei strategice şi urbanistice a mun. Bălţi (pentru incorporarea proiectelor prioritare prevăzute în prezentul Program).

În acest sens, Unitatea consolidată de dezvoltare urbană va fi condusă de primarul mun. Bălţi şi va fi compusă din reprezentanţii principalilor actori locali şi naţionali implicaţi direct sau indirect în realizarea proiectelor propuse:

• direcţiile şi serviciile specializate din cadrul Primăriei mun. Bălţi

• Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi

• administraţia ZEL Bălţi

• Camera de Comerţ şi Industrie (filiala Bălţi)

• organizaţii nonguvernamentale locale, active în domeniul dezvoltării urbane.

Primăria mun. Bălţi va fi responsabilă de organizarea şi buna funcţionare a Unităţii consolidate de dezvoltare urbană, exercitând atât activităţile de coordonare operaţională, cât şi pe cele de secretariat tehnic.

Procedura de implementare a Programului vizează următoarele acţiuni:

• Unitatea consolidată de dezvoltare urbană din cadrul Primăriei mun. Bălţi, cu sprijinul tehnic şi metodologic al ADR Nord, va elabora propunerile de proiecte din cadrul prezentului Program (cu finanţare prin intermediul bugetului de stat) şi le va transmite Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale spre examinare şi avizare;

• Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale va propune CNCDRL aprobarea finanţării proiectelor avizate. Proiectele aprobate de către CNCDRL spre finanţare din contul FNDRL vor fi incluse în documentul unic de program;

• Unitatea consolidată de dezvoltare urbană din cadrul Primăriei mun. Bălţi, cu sprijinul tehnic şi metodologic al ADR Nord, va asigura implementarea, managementul şi prezentarea rapoartelor de progres a proiectelor;

• ADR Nord va asigura monitorizarea operaţională a implementării proiectelor.

Coordonarea activităţilor privind crearea premiselor pentru relansarea Aeroportului Internaţional Bălţi-Leadoveni (prin parteneriat public-privat) urmează a fi asigurată direct de către Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

În mod schematic, cadrul instituţional de coordonare şi implementare a Programului se prezintă după cum urmează:

IX. PROCEDURI DE RAPORTARE

Procedurile de raportare aferente implementării prezentului Program se vor baza pe mecanismul şi procedurile complexe de monitorizare şi evaluare a implementării SNDR 2022-2028 constituite din două niveluri:

• Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Locale va fi responsabil de monitorizarea şi evaluarea complexă a rezultatelor obţinute la nivel de impact strategic;

• Consiliul Regional pentru Dezvoltare Nord va fi responsabil de monitorizarea şi evaluarea complexă a rezultatelor obţinute la nivel operaţional (de proiecte);

• Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale va fi responsabil de organizarea şi coordonarea întregului proces de monitorizare şi evaluare, inclusiv de pregătirea şi prezentarea rapoartelor anuale Cancelariei de Stat.

Monitorizarea implementării prezentului Program se va baza pe un sistem de raportare anuală, care urmează a fi prezentat cel târziu până la data de 15 aprilie a anului următor perioadei de implementare.

Rapoartele de monitorizare anuale vor fi pregătite în prima etapă de către ADR Nord şi vor fi prezentate Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, CRD Nord şi CNCDRL.

Rapoartele anuale privind evoluţia implementării Programului vor fi prezentate, de asemenea, Cancelariei de Stat, pentru a fi ulterior discutate şi prezentate la nivel de Guvern.

Pe durata implementării prezentului Program, Primăria mun. Bălţi va asigura suportul informaţional pentru Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi va prezenta, în mod sistematic, datele conform indicatorilor de dezvoltare urbană. La fel, în scopul asigurării evaluării dinamicii de dezvoltare a mun. Bălţi, vor fi utilizate datele oficiale statistice oferite de Biroul Naţional de Statistică.

Luând în considerare setul de indicatori determinaţi, prezentul Program va fi supus unei evaluări complexe a impactului (evaluare intermediară şi ex post), în conformitate cu procedurile recomandate de Cancelaria de Stat. În caz de necesitate, vor fi efectuate studii şi evaluări specifice sectoriale. Rezultatele finale şi recomandările evaluărilor vor fi incluse într-un raport de evaluare care se va prezenta CNCDRL şi Cancelariei de Stat.

Toate proiectele finanţate de FNDRL în cadrul acestui Program vor fi supuse auditului conform procedurilor de auditare a proiectelor finanţate din Fond. Totodată, în cazul implementării proiectelor cu suportul partenerilor de dezvoltare, corectitudinea utilizării mijloacelor pentru implementarea proiectelor vor fi supuse auditului din partea donatorilor internaţionali.

Anexă

la Programul naţional de accelerare

a dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol

de dezvoltare pentru anii 2024-2028

PLANUL DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional de accelerare

a dezvoltării mun. Bălţi în calitate de pol

de dezvoltare pentru anii 2024-2028