BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

Hotărâre nr. 446 din 19.08.2026

cu privire la aprobarea Programului de implementare a Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030" pentru anii 2026-2030

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
19.08.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului de implementare a Strategiei

de dezvoltare "Educaţia 2030" pentru anii 2026-2030

nr. 446  din  19.08.2026

 (în vigoare 04.09.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 420-423 art. 494 din 04.09.2026

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi al art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de implementare a Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030" pentru anii 2026-2030 (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile publice responsabile:

2.1. vor realiza acţiunile incluse în Planul de acţiuni al Programului de implementare a Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030" pentru anii 2026-2030;

2.2. vor prezenta anual, până la data de 10 februarie, precum şi la solicitare Ministerului Educaţiei şi Cercetării rapoarte privind gradul de realizare a acţiunilor incluse în Planul nominalizat.

2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va prezenta Guvernului:

3.1. anual, până la data de 25 februarie, raportul de progres privind implementarea Programului menţionat;

3.2. până la data de 15 aprilie 2028, raportul de evaluare intermediară pentru anii 2026-2027;

3.3. până la data de 15 aprilie 2031, raportul de evaluare finală.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni al Programului de implementare a Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030" pentru anii 2026-2030 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform cadrului normativ.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.446/2026

PROGRAM

de implementare a Strategiei de dezvoltare

“Educaţia 2030” pentru anii 2026-2030

INTRODUCERE

1. Programul de implementare a Strategiei de dezvoltare “Educaţia 2030” pentru anii 2026-2030 (denumit în continuare Program) reprezintă un document de politici care stabileşte sistemul de acţiuni şi de responsabilităţi pentru factorii de decizie la toate nivelurile sistemului educaţional şi care derivă din angajamentul pentru cea de-a doua etapă de planificare, pentru anii 2026-2030, care vizează asigurarea implementării Strategiei de dezvoltare “Educaţia 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.114/2023.

2. Prezentul Program este elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea strategică, având ca temei Strategia de dezvoltare “Educaţia 2030”, precum şi ţinând cont de lecţiile învăţate din realizarea Programului de implementare a acesteia pentru anii 2023-2025, evaluate prin exerciţii independente de monitorizare şi prin analiză intermediară.

3. Prezentul Program răspunde necesităţilor de adaptare a politicilor educaţionale la provocările cu care se confruntă sistemul educaţional din Republica Moldova, inclusiv:

3.1. discrepanţele existente dintre aşteptările societăţii privind performanţa sistemului educaţional şi nivelul real al calităţii educaţiei;

3.2. tensiunea dintre obiectivele strategice ale educaţiei, cerinţele economice ale dezvoltării societăţii şi capacitatea financiară a statului de a susţine aceste direcţii prioritare;

3.3. incongruenţele dintre tendinţele globale de internaţionalizare, digitalizare şi globalizare a educaţiei şi capacitatea sistemului educaţional din Republica Moldova de a răspunde adecvat, relevant şi eficient acestor transformări complexe;

3.4. discrepanţele dintre opţiunile strategice ale statului şi ale societăţii în direcţia dezvoltării unui sistem educaţional modern şi competitiv la nivel internaţional şi caracterul limitat al resurselor disponibile - umane, financiare, logistice şi instituţionale -, necesare pentru realizarea acestor aspiraţii.

4. Prezentul Program va fi implementat pe parcursul unei perioade de cinci ani (2026-2030), în baza unui plan de acţiuni etapizat, cu obiective clare, cu indicatori de performanţă cuantificabili, aplicând măsuri de monitorizare continuă. Accentul este pus pe eficienţa operaţională, pe digitalizare, pe interacţiunea cu comunitatea şi pe partajarea responsabilităţilor între autorităţile şi instituţiile publice care deţin competenţe în domeniu.

5. Prezentul Program contribuie în mod direct la implementarea obiectivelor Strategiei de dezvoltare “Educaţia 2030” şi, de asemenea, corelează cu documente de politici publice precum:

5.1. Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022;

5.2. Programul naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.306/2025;

5.3. Agenda de reforme aferentă Planului de creştere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.260/2025;

5.4. Programul naţional privind asigurarea respectării drepturilor omului pentru anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.164/2024;

5.5. Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950/2023;

5.6. Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret “Tineret 2030” şi Programul privind implementarea acesteia pentru anii 2023-2026, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.168/2023;

5.7. Strategia de dezvoltare “Sport 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.490/2024, şi Programul de implementare a Strategiei de dezvoltare “Sport 2030” pentru anii 2026-2028, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.198/2026;

5.8. Programul naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1049/2023;

5.9. Strategia de mediu pentru anii 2024-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.409/2024 etc.

6. Totodată, prezentul Program reprezintă un criteriu de manifestare a eficienţei funcţionării şi dezvoltării sistemului educaţional. Prezentul Program a fost elaborat în baza următoarelor principii:

6.1. principiul coerenţei prevederilor strategice şi a acţiunilor operaţionale;

6.2. principiul oportunităţii şi valenţelor resurselor implicate în realizarea acţiunilor prevăzute;

6.3. principiul contextualităţii şi dinamicii schimbărilor sociale, economice, politice, educaţionale, demografice (modificării schimbărilor);

6.4. principiul ierarhizării responsabilităţilor privind realizarea acţiunilor;

6.5. principiul motivării tuturor actorilor implicaţi în realizarea acţiunilor.

7. Corelarea cu Strategia de dezvoltare “Educaţia 2030”. Prezentul Program se fundamentează pe priorităţile definite în Strategia de dezvoltare “Educaţia 2030”, asigurând implementarea în practică a următoarelor obiective generale:

Obiectivul general 1. Racordarea educaţiei la cerinţele şi nevoile pieţei muncii din perspectiva dezvoltării sustenabile, prin restructurarea mecanismelor de dezvoltare a capitalului uman.

Obiectivul general 2. Asigurarea accesului la educaţie de calitate pentru toţi pe întreg parcursul vieţii.

Obiectivul general 3. Asigurarea sistemului educaţional de toate nivelurile şi formele de învăţământ cu personal didactic/ştiinţifico-didactic şi managerial calificat, competent, motivat şi competitiv.

Obiectivul general 4. Consolidarea coeziunii socioeducaţionale pentru educaţie de calitate prin conjugarea eforturilor tuturor actanţilor procesului educaţional.

Obiectivul general 5. Crearea noilor medii, eficiente şi motivante, de dezvoltare şi învăţare pe parcursul vieţii pentru toţi cetăţenii.

Obiectivul general 6. Îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului educaţional prin implementarea eficientă a tehnologiilor digitale pentru asigurarea calităţii şi sustenabilităţii educaţiei.

Obiectivul general 7. Asigurarea oportunităţilor de învăţare şi educaţie pentru toţi cetăţenii pe tot parcursul vieţii în context formal, nonformal şi informal.

Obiectivul general 8. Promovarea inovaţiilor şi a schimbărilor în educaţie prin dezvoltarea cercetării ştiinţifice.

Obiectivul general 9. Creşterea performanţelor sectorului Educaţie prin eficientizarea reţelei, modernizarea infrastructurii şi consolidarea capacităţii manageriale şi a culturii calităţii la toate nivelurile sistemului educaţional.

8. În contextul elaborării prezentului Program, obiectivele acestuia sunt abordate din două perspective:

8.1. identificarea obiectivelor nerealizate sau realizate parţial, a cauzelor care au determinat situaţia respectivă, precum şi a consecinţelor ineficienţelor înregistrate;

8.2. asigurarea continuităţii în promovarea reformelor în sistemul educaţional.

Realizarea prezentului Program ca etapă finală de implementare a Strategiei de dezvoltare “Educaţia-2030” va consacra educaţia drept element-cheie în determinarea reuşitei personale şi profesionale de-a lungul întregii vieţi.

9. Contribuţia prezentului Program la realizarea Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”. Prezentul Program contribuie la implementarea Obiectivului general 3 “Garantarea educaţiei corespunzătoare şi de calitate pentru toţi pe tot parcursul vieţii” din Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022, prin consolidarea şi promovarea reformelor menite să îmbunătăţească atât calitatea educaţiei, cât şi accesul la educaţie pentru fete şi băieţi, astfel încât, până la sfârşitul anului 2027, ratele de înscriere în instituţiile de educaţie antepreşcolară să crească până la 24 %, în instituţiile de învăţământ preşcolar, până la 98 %, în instituţiile de învăţământ primar, până la 105 %, în instituţiile de învăţământ gimnazial, până la 103 %, iar creşterea ratei de înscriere a copiilor romi în instituţiile de învăţământ primar şi secundar, până la cel puţin 65 %. De asemenea, se urmăreşte creşterea ratei de participare a tinerilor şi a adulţilor (15-64 de ani) la educaţia formală şi nonformală pe parcursul vieţii până la 25 %.

10. Prezentul Program contribuie la realizarea Planului naţional “Construim Moldova Europeană”. 20 de acţiuni guvernamentale, şi anume a priorităţii nr.18 “Îmbunătăţirea sistemului de formare şi dezvoltare profesională a resursei umane în educaţie” din planul menţionat, prin intermediul Institutului Naţional pentru Educaţie şi Leadership, instituţie responsabilă de modernizarea proceselor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice şi manageriale, precum şi a activităţii de mentorat în sistemul educaţional.

11. Prezentul Program este în concordanţă cu Agenda de reforme aferentă Planului de creştere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 prin recunoaşterea importanţei educaţiei, digitalizării, infrastructurii, competitivităţii şi dezvoltării forţei de muncă. Educaţia este recunoscută drept sector strategic al Planului de creştere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, în Agenda de reforme fiind prevăzute resurse financiare semnificative pentru educaţie, ceea ce indică asupra angajamentului social şi politic de realizare a reformelor în acest sector şi a posibilităţii reale de implementare a prezentului Program. Mecanismele instituţionale de monitorizare şi de raportare sunt parte a Agendei de reforme, aceasta fiind o premisă esenţială pentru implementarea efectivă a prezentului Program.

12. Contribuţia prezentului Program la realizarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. Prezentul Program este aliniat la Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 şi contribuie la atingerea următoarelor ţinte:

12.1. ţinta naţională 4.1. Până în 2030, asigurarea faptului că toate fetele şi băieţii absolvesc învăţământul primar şi secundar gratuit, echitabil şi de calitate, care să conducă la rezultate relevante şi eficiente ale învăţării;

12.2. ţinta naţională 4.2. Până în 2030, asigurarea faptului că fetele şi băieţii au acces la dezvoltarea timpurie de calitate, îngrijire şi educaţia preşcolară, astfel încât să fie pregătiţi pentru învăţământul primar;

12.3. ţinta naţională 4.3. Până în 2030, creşterea înrolării în învăţământul profesional tehnic şi superior accesibil şi calitativ;

12.4. ţinta naţională 4.4. Până în 2030, creşterea substanţială a numărului de tineri şi adulţi cu competenţe relevante pentru piaţa muncii;

12.5. ţinta naţională 4.5. Până în 2030, asigurarea accesului egal la toate nivelurile de învăţământ şi de formare profesională a persoanelor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi şi a copiilor în situaţii vulnerabile;

12.6. ţinta naţională 4.7. Promovarea dezvoltării durabile, a stilurilor de viaţă durabile, a drepturilor omului, a egalităţii de gen, a culturii păcii şi nonviolenţei, a cetăţeniei globale şi aprecierea diversităţii culturale şi a contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă;

12.7. ţinta naţională 4.a. Construirea şi modernizarea infrastructurii în instituţiile de învăţământ, astfel încât să corespundă necesităţilor copiilor, fetelor şi băieţilor şi persoanelor cu dizabilităţi şi oferirea unui mediu de învăţământ sigur, nonviolent şi incluziv pentru toţi;

12.8. ţinta naţională 4.b. Extinderea substanţială, până în anul 2030, a numărului de burse disponibile pentru înscrierea în învăţământul superior, inclusiv formare profesională şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, programe tehnice, inginereşti şi ştiinţifice;

12.9. ţinta naţională 4.c. Creşterea substanţială, până în anul în 2030, a ofertei de profesori calificaţi, inclusiv prin cooperare internaţională pentru formare a cadrelor didactice;

12.10.ţinta naţională 8.6. Până în 2030, reducerea proporţiei tinerilor fără un loc de muncă, fără educaţie sau formare, până la un nivel similar cu media din ţările Europei Centrale şi de Est.

13. Alinierea cu Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. Prezentul Program reflectă şi transpune în practică angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, în special, în capitolul 23. Cooperarea în materie de învăţământ, formare, multilingvism, tineret şi sport, precum şi în capitolul 24. Cooperarea în domeniul activităţilor de cercetare, de dezvoltare tehnologică şi demonstrative.

14. Aşadar, prezentul Program contribuie la asigurarea alinierii cadrului legislativ la angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova şi la acquis-ul Uniunii Europene în domeniu. Prezentul Program sprijină implementarea prevederilor internaţionale, armonizează legislaţia naţională cu bunele practici europene şi consolidează un sistem de învăţământ de calitate în beneficiul cetăţenilor.

15. Elaborarea prezentului Program a presupus o abordare participativă şi incluzivă în spiritul Obiectivului general 7 “Asigurarea unei guvernări eficiente, incluzive şi transparente” din Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030” şi, totodată, s-a realizat în concordanţă cu principiul “a nu lăsa pe nimeni în urmă” (Leave No One Behind), promovat de Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030.

16. Pe parcursul perioadei de elaborare, prezentul Program a fost discutat în cadrul a numeroase şedinţe plenare şi reuniuni tehnice şi, de asemenea, a fost supus consultărilor publice pe diverse platforme de dialog, în urma procesului participativ fiind elaborat un document de politici publice care reflectă nevoile şi aspiraţiile tuturor părţilor interesate, asigurând legitimitatea şi sustenabilitatea agendei de reforme în domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice din Republica Moldova.

ANALIZA SITUAŢIEI

17. Capitalul social este baza esenţială pentru rezilienţa economică, creşterea favorabilă incluziunii şi bunăstarea societăţii în Republica Moldova. Capitalul social cuprinde valoarea colectivă încorporată în reţelele sociale, în sistemul educaţional, în politicile pieţei muncii şi în mecanismele de protecţie socială care încurajează cooperarea, încrederea şi sprijinul reciproc între cetăţeni. Republica Moldova se confruntă cu provocări structurale în ceea ce priveşte alinierea eficientă a rezultatelor sale educaţionale la cerinţele pieţei muncii, asigurarea unor sisteme solide de protecţie socială, promovarea ocupării forţei de muncă şi prestarea de servicii medicale echitabile. Aceste ineficienţe au generat disparităţi pronunţate în participarea pe piaţa muncii, în special în rândul tinerilor şi al grupurilor vulnerabile, limitând capacitatea ţării de a realiza o convergenţă economică susţinută cu standardele Uniunii Europene.

18. Dimensiunea conexiunii învăţământului cu piaţa muncii. Reducerea decalajului dintre competenţe şi cererea de pe piaţa muncii prin consolidarea învăţământului profesional tehnic şi superior rămâne în continuare o provocare incontestabilă. Persistă neconcordanţe între curricula şi necesităţile reale ale industriei, multe programe din învăţământul profesional tehnic nereuşind să reflecte evoluţia cerinţelor pieţei muncii. Astfel, absolvenţii rămân fără competenţele esenţiale solicitate de angajatori. Ritmul accelerat al progresului tehnologic şi schimbarea continuă a cerinţelor economice şi ocupaţionale accentuează acest decalaj, exercitând presiune asupra capacităţii instituţiilor de învăţământ profesional tehnic de a oferi o pregătire relevantă, actualizată şi adaptată nevoilor pieţei muncii.

19. În anul de studii 2025, învăţământul profesional tehnic postsecundar a fost organizat în 14 centre de excelenţă şi în 35 de colegii, menţinându-se reţeaua instituţională din anul precedent. Numărul elevilor a constituit 34,6 mii de persoane, înregistrând o creştere de 3,9 % comparativ cu anul de studii 2024-2025. Majoritatea elevilor (86,0 %) şi-au desfăşurat studiile în instituţiile publice, iar peste jumătate dintre aceştia (53,0 %) au studiat în bază de contract.

În învăţământul profesional tehnic secundar, organizat în 8 centre de excelenţă şi în 32 de şcoli profesionale, numărul elevilor a constituit 15,6 mii de persoane, în creştere cu 8,0 % faţă de anul de studii precedent. Distribuţia pe sexe relevă predominanţa băieţilor, care reprezintă 72,9 % din totalul elevilor, în timp ce fetele deţin o pondere de 27,1 %. În învăţământul profesional tehnic postsecundar, distribuţia elevilor pe sexe indică o uşoară predominanţă a fetelor, acestea reprezentând 52,9 % din totalul elevilor, comparativ cu 47,1 % reprezentate de băieţi.

20. Potrivit Metodologiei de finanţare bugetară a instituţiilor publice de învăţământ profesional tehnic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.628/2023, până la 12 % din volumul alocaţiilor de la bugetul de stat se repartizează pentru finanţare complementară şi până la 3 %, pentru finanţare prin concurs în bază de proiecte. Finanţarea complementară se alocă pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii pentru îmbunătăţirea învăţământului profesional tehnic, procurarea şi repararea activelor, inclusiv a clădirilor şi a altor cheltuieli de capital necesare pentru a asigura buna funcţionare a instituţiei, pentru consolidarea, modernizarea şi dezvoltarea învăţământului profesional, inclusiv pentru creşterea atractivităţii şi pentru acţiuni de promovare şi de implementare a învăţământului dual.

21. Dezvoltarea şi consolidarea cadrului calificărilor din învăţământul profesional tehnic prin elaborarea standardelor de calificare pentru toate programele şi alinierea a cel puţin 50 % din programele de studii din învăţământul profesional tehnic active la curricula bazate pe calificări ar reduce substanţial decalajul dintre competenţe şi cererea de pe piaţa munci. În afară de aceasta, aprobarea unor programe din învăţământul profesional tehnic bazate pe tranziţia către o economie ecologică, elaborate în colaborare cu sectorul privat, ar aduce plus valoare în procesul de dezvoltare durabilă a sectorului.

22. De importanţă majoră în procesul de pregătire a specialiştilor este învăţământul dual, formă alternativă de organizare a învăţământului profesional tehnic. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a aprobat cadrul normativ de punere în aplicare a prevederilor Legii nr.110/2022 cu privire la învăţământul dual, prin aprobarea Planului-cadru pentru învăţământul profesional tehnic1, prin ordinul nr.1003 din 7 august 2023 al ministrului educaţiei şi cercetării, şi a ghidurilor metodologice de perfectare a Acordului de cooperare în învăţământul dual şi a Contractului de formare profesională în învăţământul dual. Totodată, în cadrul Sistemului Informaţional de Management în Educaţie a fost dezvoltat registrul unităţilor economice în învăţământul dual.

__________________________________

1 https://mec.gov.md/sites/default/files/planul_-cadru_0.pdf

Datele furnizate de Biroul Naţional de Statistică, incluse în figura 1, indică asupra creşterii semnificative a numărului de elevi din învăţământul dual în ultimii ani. În anul de studii 2025-2026, în învăţământul dual din Republica Moldova studiază aproximativ 3 340 elevi, cu 923 mai mulţi (+38,2 %) decât în anul de studii precedent şi cu 1 640 mai mulţi (+96,5 %) decât în anul de studii 2023-2024.

Figura 1. Evoluţia numărului de elevi în învăţământul dual, în perioada 2020-2026

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

23. În învăţământul superior au fost realizate acţiuni ţintite pe asigurarea calităţii programelor de studii superioare, astfel încât acestea să răspundă nevoilor pieţei muncii, inclusiv au fost investite peste 500 de milioane de lei în infrastructura universitară. Au fost aprobate peste 300 de standarde de calificare pentru nivelele 6-8 ISCED, fiind ajustate peste 150 de programe de studii superioare de licenţă şi de master la aceste standarde şi elaborate peste 750 de suporturi de curs.

24. Numărul total al studenţilor din învăţământul superior a constituit 62,9 mii de persoane, cu 6,8 % mai mult comparativ cu anul de studii 2024-20252. Dintre aceştia, 53,2 mii de persoane (84,5 %) studiază în instituţiile publice de învăţământ superior, iar 9,8 mii de persoane (15,5 %) în instituţiile private. Numărul studenţilor din instituţiile publice a crescut cu 7,0 %, iar al acelora care se instruiesc în instituţiile private cu 5,5 % comparativ cu anul precedent, datele fiind inserate în figura 2.

__________________________________

2 https://statistica.gov.md/ro/activitatea-institutiilor-de-invatamant-superior-in-anul-de-studii-202526-9454_62181.html.

Figura 2. Evoluţia numărului de studenţi în învăţământul superior pe tipuri de instituţii

şi în funcţie de forma de finanţare, în anii de studii 2024-2025 şi 2025-2026

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Pe cicluri de studii, 46,7 mii (74,2%) de studenţi sunt înscrişi la studii superioare de licenţă, 10,6 mii de studenţi (16,9%) la studii superioare de master şi 5,6 mii de studenţi (8,9%) la studii superioare integrate. Comparativ cu anul de studii 2024-2025, numărul studenţilor a crescut la toate ciclurile de studii, la programele de licenţă, cu 6,6%, la programele de master, cu 7,7%, şi la programele de studii superioare integrate, cu 5,9%, după cum reiese din figura 3.

Figura 3. Evoluţia numărului de studenţi în învăţământul superior, pe cicluri de studii şi

pe tipuri de instituţii, în anii de studii 2024-2025 şi 2025-2026

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

După forma de învăţământ, 39,7 mii (63,1 %) de studenţi se instruiesc în învăţământul cu frecvenţă, 22,6 mii de studenţi (35,9 %), în învăţământul cu frecvenţă redusă şi 629 de studenţi (1,0 %) în învăţământul la distanţă, informaţia fiind redată în figura 4. Comparativ cu anul precedent, numărul studenţilor a crescut cu 6,8 % în învăţământul cu frecvenţă şi cu 4,2 % în învăţământul cu frecvenţă redusă, iar programele la distanţă au înregistrat o creştere semnificativă, de la 77 la 629 de studenţi.

Figura 4. Distribuţia studenţilor în învăţământul superior pe forme

de învăţământ, în anii de studii 2024-2025 şi 2025-2026

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

25. Cu toate acestea, este necesară alinierea tuturor programelor de studii superioare ale celor 3 cicluri de studii superioare la standardele de calificare, pentru ca acestea să satisfacă pe deplin cerinţele pieţei muncii, mediul de afaceri urmând să participe la modernizarea programelor. În acest context, Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea învăţământului dual în cadrul studiilor superioare de licenţă (ciclul I), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.660/2024, şi Regulamentul de organizare şi desfăşurare a învăţământului la distanţă şi cu frecvenţă redusă în cadrul studiilor superioare de licenţă şi de master, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.164/2025, au consolidat cadrul normativ în domeniu.

26. O serie de provocări persistă în formarea profesională precum:

26.1. lipsa unui sistem modern de marketing educaţional şi a mecanismelor de ajustare a ofertei educaţionale la necesitatea pieţei muncii;

26.2. nivelul scăzut de educaţie antreprenorială şi economică a societăţii, în general, şi a tinerei generaţii, în special;

26.3. inerţia pieţei muncii, dar şi a sistemului de învăţământ de a crea structuri comune (de exemplu, parcuri tehnologice, laboratoare ştiinţifice, întreprinderi cu funcţii duble, de producere şi de formare profesională etc.);

26.4. nivelul scăzut de investiţii dinspre agenţii economici în sistemul de pregătire a resurselor umane şi de protecţie legală în acest sens;

26.5. perpetuarea procesului defectuos de ghidare în carieră;

26.6. acţiunile limitate în ce priveşte pregătirea tinerilor pentru viaţă, dezvoltarea rezilienţei la provocările psihoemoţionale şi dezvoltarea abilităţilor de adaptare continuă la nevoile pieţei muncii;

26.7. investiţiile limitate în crearea unui mediu sigur şi prietenos în şcoli, dar şi în timpul practicii profesionale şi, mai târziu, la locul de muncă;

26.8. majoritatea calificărilor oferite de furnizorii de servicii educaţionale nu au la bază standarde de calificare elaborate pe domenii şi pe niveluri de formare profesională.

Acţiunile prezentului Program urmează să răspundă în următorii 5 ani la provocările sus-menţionate.

27. Dimensiunea performanţelor în sistemul de învăţământ: acces, incluziune, rezultate ale învăţării, absenteism şi abandon, grupuri vulnerabile, adaptare psihosocială şi educaţională. Sistemul de învăţământ îşi consolidează capacitatea de sprijin al generaţiei tinere în procesul de tranziţie sigură şi sănătoasă spre maturitate, pentru asigurarea bunăstării copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, precum şi a dezvoltării durabile a societăţii. Astfel, urmează să fie asigurat în continuare accesul la educaţie, în primul rând, al copiilor, elevilor şi studenţilor din mediile vulnerabile, să îmbunătăţim evoluţia indicatorilor de participare şcolară (la testări naţionale şi internaţionale), să fie pusă în practică incluziunea şi integrarea socioemoţională a celor care învaţă prin promovarea egalităţii de gen, a educaţiei pentru pace, sustenabilitate, democraţie, interculturalitate, multilingvism şi cetăţenie activă.

28. În anul de referinţă, rata de accesare a serviciilor de educaţie timpurie de către copiii de 0-2 ani împliniţi şi rata de implicare în educaţia preşcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi până la intrarea în învăţământul primar denotă o tendinţă pozitivă. Rata de accesare a serviciilor de educaţie timpurie de către copiii de 0-2 ani împliniţi a crescut cu 4,2 puncte procentuale, iar rata de implicare a copiilor în educaţia preşcolară, cu 4,1 puncte procentuale, situaţie prezentată în figura 5. Tendinţa de evoluţie pozitivă atestă îmbunătăţirea frecventării instituţiilor educaţionale de către copii şi interesul sporit în acest sens al părinţilor, nivelul calităţii educaţiei timpurii fiind în continuă creştere.

Numărul copiilor înscrişi în instituţiile de educaţie timpurie, în anul 2025, a fost de 122,9 mii de persoane, în scădere cu 4,3 mii de copii sau cu 3,4 %, comparativ cu anul 2024. Totodată, rata de cuprindere în educaţia formală a copiilor în vârstă de 6 ani a crescut faţă de anul 2022 cu 7,7 puncte procentuale, fapt semnificativ pentru acest indicator, şi s-a menţinut aceeaşi în anul 2024 şi în anul 2025.

Figura 5. Rata brută de cuprindere a copiilor în învăţământul preşcolar

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Figura 6. Ponderea copiilor beneficiari ai serviciilor de educaţie timpurie

(0-2 ani împliniţi) şi a celor înscrişi în instituţii de învăţământ preşcolar

(de la vârsta de 3 ani până la intrarea în învăţământul primar), pe regiuni

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Structura participării la educaţia timpurie confirmă predominanţa învăţământului preşcolar, 87,6 % dintre copiii înscrişi fiind cu vârsta de 3 ani şi peste, în timp ce 12,4 % beneficiază de servicii de educaţie antepreşcolară (0-2 ani). La nivel regional, ponderea copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar variază între 84,3 %, în regiunea de sud a Republicii Moldova, şi 90,5 % în municipiul Chişinău, diferenţele fiind relativ reduse şi indicând o distribuţie echilibrată a serviciilor de educaţie timpurie, situaţie ilustrată de figura 6. Totodată, majoritatea copiilor înscrişi în instituţiile de educaţie timpurie provin din mediul urban (52,4 %), iar distribuţia pe grupe de vârstă evidenţiază o concentrare a participării în rândul copiilor de 5 şi 6 ani, ceea ce reflectă o bună cuprindere a copiilor în etapa premergătoare învăţământului primar.

29. Eforturile Ministerului Educaţiei şi Cercetării sunt îndreptate spre crearea de noi locuri în serviciile de educaţie timpurie destinate copiilor de 0-2 ani împliniţi, cu suportul partenerilor externi. Astfel, pe parcursul anilor 2024-2025, au fost reparate şi dotate 15 instituţii de educaţie timpurie, fiind înfiinţată şi dotată câte o grupă de creşă cu capacitatea de 15 locuri pentru copii în fiecare instituţie, ceea ce a contribuit la extinderea accesului copiilor la servicii de educaţie timpurie şi la sprijinirea familiilor în efortul de conciliere a vieţii profesionale cu responsabilităţile parentale.

30. Rata brută de înscriere a copiilor în învăţământul primar şi rata brută de cuprindere a copiilor în învăţământul gimnazial este în creştere, în comparaţie cu anul precedent. Rata de înscriere în învăţământul primar s-a majorat cu 0,9 puncte procentuale, iar rata de înscriere în învăţământul gimnazial cu 2,9 puncte procentuale, în conformitate cu datele prezentate în figura 7.

Figura 7. Rata brută de înscriere a copiilor în învăţământul primar şi rata brută de cuprindere

a copiilor în învăţământul gimnazial, în perioada 2014-2025

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

31. Rata brută de cuprindere în învăţământul secundar de treapta a II-a (nivelul 3), în anul 2025, s-a menţinut la nivelul anului anterior, pe când rata brută de cuprindere în învăţământul terţiar s-a majorat considerabil, atestând o creştere de 5 puncte procentuale, situaţie prezentată în figura 8.

Figura 8. Rata brută de cuprindere în învăţământul secundar de treapta

a II-a şi rata brută de cuprindere în învăţământul terţiar

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

32. Conform datelor operative, în anul 2024, rata de participare a tinerilor şi a adulţilor în educaţia formală şi nonformală pe parcursul vieţii a crescut faţă de anul 2022 cu 1,1 puncte procentuale, nivelul atins menţinându-se în cursul anului 2024, aşa cum reiese din figura 9.

Figura 9. Rata de participare a tinerilor şi a adulţilor în educaţia

formală şi nonformală pe parcursul vieţii

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

33. În scopul asigurării procesului educaţional de calitate pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale (denumite în continuare CES), a fost elaborat Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950/2023, şi, totodată, au fost dezvoltate diferite tipuri de servicii de suport. Acestea sunt instituite în baza unui pachet minim de servicii de educaţie incluzivă, care vizează implicarea cadrului didactic de sprijin, a Centrului de Resurse pentru educaţia incluzivă din instituţia de învăţământ preuniversitar (denumit în continuare CREI), cu educaţie specializată - abilitare/reabilitare, suport în pregătirea temelor, alimentaţie fără plată, manuale, conform legislaţiei, serviciul de asistenţă psihopedagogică (denumit în continuare SAP), Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică (denumit în continuare CRAP).

34. Experienţa anilor în care au fost dezvoltate serviciile nominalizate a demonstrat că acestea nu sunt suficiente pentru acoperirea tuturor nevoilor copiilor cu CES şi/sau cu dizabilităţi încadraţi în sistemul de învăţământ, înregistrând mai multe probleme. Prin urmare, iese în evidenţă necesitatea reconceptualizării pachetului minim de servicii de educaţie incluzivă.

35. Dotarea cu materiale didactice specializate şi cu echipamente asistive. În cadrul unui studiu sociologic3, cadrele didactice au menţionat necesitatea unor programe educaţionale structurate, a materialelor didactice, a conceptului şi a testelor de evaluare special adaptate pentru diferite categorii de copiii cu CES. Experţii intervievaţi au accentuat necesitatea dotării cu tehnologii şi cu echipamente asistive. Fără aceste resurse, doar cu cerinţe privind curricula modificate şi cu programe individualizate, acestora le este dificil să decidă ce este mai bine pentru un anumit elev. Improvizarea în timpul aplicării metodelor de evaluare, al elaborării testelor, provoacă, de asemenea, frustrarea cadrelor didactice, care şi-ar dori să deţină modele după care să se ghideze.

__________________________________

3 https://www.unicef.org/moldova/media/15376/file/Incluziunea%20copiilor%20cu%20cerin%C8%9Be%20educa%C8%9Bionale%20speciale%20%C3%AEn%20sistemul%20de%20%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt%20(2024).pdf.

36. Republica Moldova a înregistrat succese în asigurarea accesului pentru toţi copiii în instituţiile de învăţământ general. Cu toate acestea, rămâne să fie asigurat mecanismul de finanţare a grădiniţelor, care astăzi lipseşte, şi să fie oferite serviciile necesare copiilor cu dizabilitate severă, în special, prin angajarea cadrelor didactice de sprijin şi prin dotarea instituţiilor cu echipament specific şi cu tehnologii asistive.

37. Totodată, după absolvirea gimnaziului sau a liceului, tinerii trebuie să beneficieze de acces la învăţământul profesional tehnic şi superior, precum şi la alte forme de educaţie pe tot parcursul vieţii, având asigurată tranziţia spre piaţa muncii. Drept răspuns la această provocare, până în 2027, copiii cu dizabilităţi incluşi în învăţământul preşcolar urmează să constituie 5 % din numărul total al copiilor la acest nivel de învăţământ, persoanele cu dizabilităţi urmează să constituie 3 % din numărul total al copiilor/tinerilor incluşi în învăţământul profesional tehnic şi 2 % din numărul total al studenţilor din învăţământul superior. Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2024-2027 prevede asigurarea transportului adaptat pentru copiii cu CES şi/sau cu dizabilităţi, astfel încât, în următorii 3 ani, mijloacele de transport adaptate în aceste scopuri să poată acoperi în proporţie de cel puţin 50 % necesităţile copiilor.

38. Fenomenul bullyingului este o problemă gravă şi persistentă, reflectată atât în datele oficiale raportate de autorităţi, cât şi în percepţiile elevilor. În ultimii ani, amploarea acestuia devenit mai vizibilă, ceea ce evidenţiază necesitatea aplicării unor măsuri coerente şi coordonate de prevenire şi de intervenţie. Potrivit datelor înregistrate de autorităţile naţionale, în anul 2025 au fost raportate aproximativ 1 826 de cazuri de bullying în şcoli, cu 108 cazuri mai multe decât în anul precedent. Creşterea numărului de cazuri raportate este explicată atât prin persistenţa fenomenului, cât şi prin îmbunătăţirea mecanismelor de identificare şi de raportare a situaţiilor de violenţă în mediul şcolar.

Deşi numărul cazurilor de bullying a crescut, datele Ministerului Educaţiei şi Cercetării relevă faptul că numărul total al situaţiilor suspecte de violenţă, de abuz, de neglijare şi de exploatare a copilului raportate în instituţiile de învăţământ a scăzut la aproximativ 7 582 de cazuri, comparativ cu peste 8 000 de cazuri înregistrate în anul 2023. Această evoluţie sugerează că măsurile de prevenire implementate la nivel naţional încep să producă efecte, însă bullyingul continuă să reprezinte o componentă importantă a violenţei şcolare.

39. Comisia europeană împotriva rasismului şi a intoleranţei (European Commission against Racism and Intolerance - ECRI) recomandă autorităţilor să colecteze date dezagregate în funcţie de gen privind incidentele rasiste în şcoli, inclusiv cu privire la motivele specifice comportamentului de bullying. Astfel de date ar trebui să servească drept bază pentru elaborarea unor răspunsuri mai bine direcţionate la bullyingul din şcoli, inclusiv pentru organizarea unor campanii suplimentare de prevenire a bullyingului şi cursuri de formare destinate profesorilor şi altor specialişti care lucrează cu copiii în şcoli.

40. Neintervenţia în cazurile de bullying va avea drept urmări, cu probabilitate ridicată, escaladarea fenomenului atât sub aspectul incidenţei, cât şi al intensităţii manifestărilor, generând prejudicii semnificative sănătăţii psihice şi fizice a copiilor, precum şi degradarea climatului educaţional. În concluzie, se impune elaborarea şi implementarea unor intervenţii integrate cu politicile publice din sectorul educaţiei, bazate pe date statistice şi pe cercetări empirice, care să prevadă mecanisme clare de prevenţie, de intervenţie şi de monitorizare în colaborare cu autorităţile publice din domeniul educaţiei, şi, totodată, a unor măsuri de sprijin pentru victime.

41. Faţă de 2009, decalajul dintre rezultatele Republicii Moldova şi media OECD în cadrul Programului pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (Program for International Student Assessment) (denumit în continuare PISA) s-a redus în toate cele 3 domenii evaluate. Totuşi, această evoluţie trebuie interpretată în contextul modificării performanţelor ambelor grupuri de referinţă: pe de o parte, al evoluţiei rezultatelor Republicii Moldova, iar pe de altă parte, al schimbării mediei OECD, inclusiv al scăderii înregistrate în 2022. La prima participare a Republicii Moldova la testarea PISA 2009, diferenţele dintre media OECD şi punctajul mediu al Republicii Moldova au fost de 99 de puncte la matematică, 105 puncte la citire/lectură şi 88 de puncte la ştiinţe. În cadrul testării PISA 2022, aceste diferenţe s-au redus, faţă de PISA 2009, la 58 de puncte la matematică (o diminuare cu 41 de puncte), 65 de puncte la citire/lectură (o diminuare cu 40 de puncte) şi 68 de puncte la ştiinţe (o diminuare cu 20 de puncte).

Comparativ cu testarea PISA 2018, testarea din anul 2022 indică însă o dinamică diferită între domenii. La matematică, diferenţa dintre media OECD şi punctajul mediu al Republicii Moldova s-a diminuat cu 10 puncte, la citire/lectură a rămas, practic, neschimbată (o creştere de 2 puncte), iar la ştiinţe diferenţa s-a majorat cu 7 puncte, această situaţie fiind prezentată în figura 10. Rezultatele invocate confirmă faptul că reducerea decalajului faţă de anul 2009 nu a fost uniformă în timp şi trebuie analizată atât în raport cu evoluţia performanţelor Republicii Moldova, cât şi cu schimbările înregistrate la nivelul mediei OECD.

Figura 10. Evoluţia diferenţei dintre rezultatele Republicii Moldova

şi media OECD la evaluările PISA, în perioada 2009-2022

42. Cu toate acestea, reducerea decalajului faţă de media OECD nu reflectă în totalitate nivelul de competenţe dobândite de elevii din Republica Moldova, indicatorii absoluţi ai performanţei evidenţiind în continuare provocări semnificative. În acest context, conform rezultatelor OECD PISA 2022, publicate în decembrie 2023, media performanţei în anul 2022 a fost la acelaşi nivel ca şi în anul 2018 la matematică şi mai scăzută în comparaţie cu anul 2018 la lectură şi la ştiinţe, cu scoruri, în general, scăzute în comparaţie cu mediile OECD. Rezultatele arată o proporţie mare din elevii de 15 ani care nu reuşesc să demonstreze competenţa de bază (nivelul 2) la citire (49 %), la matematică (56 %) şi la ştiinţe (49 %). Testarea PISA arată nu doar în ce măsură elevii pot reproduce cunoştinţe, ci şi dacă ei le pot aplica în situaţii noi atât în cadrul şcolii, cât şi în viaţa reală.

43. Prin urmare, rezultatele testării PISA au scos în prim-plan problemele sistemului de învăţământ. Punctajele medii ale elevilor din instituţiile de învăţământ cu un număr mic de elevi sunt semnificativ mai mici decât punctajele medii ale elevilor din instituţiile de învăţământ cu un număr mare de elevi. Elevii avantajaţi din punct de vedere socioeconomic înregistrează performanţe mai înalte în toate domeniile, în comparaţie cu elevii dezavantajaţi. Elevii din instituţiile de învăţământ din mediul urban înregistrează performanţe mai înalte în toate domeniile testării PISA, comparativ cu elevii din instituţiile de învăţământ rurale4. Testarea PISA evidenţiază existenţa decalajului semnificativ dintre instituţiile de învăţământ în funcţie de numărul de elevi al acestora: elevii din şcolile mari, cu peste 400 de elevi, obţin rezultate considerabil mai bune decât elevii din şcolile mici, cu mai puţin de 200 de elevi. Conform metodologiei OECD, diferenţa de punctaj identificată corespunde aproximativ unei diferenţe de 3 ani de şcolarizare. Astfel, la vârsta de 15 ani, elevii din şcolile mici pot avea un nivel de competenţe comparabil cu cel al elevilor aflaţi cu aproximativ 3 ani mai devreme în parcursul şcolar.

__________________________________

4 https://ance.gov.md/sites/default/files/pisa_2022_raport_mda.pdf?fbclid=IwAR3LLQ5xrJ11HAXgOLuoQZsYflvoJTnvlD55s_oetnY_7r22HJc3Pc0fGvo

44. Neintervenţia pe dimensiunea problemelor de acces şi de facilitare, de socializare şi de adaptare psihosocială şi educaţională a persoanelor din diferite medii sociale vulnerabile, inclusiv a copiilor refugiaţilor, a copiilor rămaşi fără îngrijire părintească, a celor cu dizabilităţi sau cu comportament deviant, va condiţiona nerespectarea drepturilor fundamentale ale copiilor şi accesul limitat la educaţie. Sistemul de învăţământ nu-şi va consolida capacitatea de sprijin pentru generaţia tânără în procesul de tranziţie sigură şi sănătoasă spre maturitate, fapt care va avea repercusiuni asupra rezultatelor şcolare, confirmate prin testările naţionale şi internaţionale, fiind un impediment în asigurarea bunăstării copiilor, adolescenţilor şi tinerilor şi în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă a societăţii.

45. Dimensiunea resurselor umane în sistemul de învăţământ. Nivelul de competenţă, motivaţia şi prestaţia cadrelor didactice influenţează în mod direct performanţa sistemului educaţional.

46. Funcţionalitatea şi performanţa sistemului de învăţământ sunt afectate de dezechilibrul cantitativ, calitativ, de gen, de vârstă, de mediu (rural, urban) în domeniul capitalului uman, didactic şi managerial, la toate nivelurile. Se remarcă nivelul scăzut de motivaţie şi de satisfacţie profesională a angajaţilor din sistemul educaţional, fluxul redus al intrărilor în sistem al specialiştilor tineri, în special în mediul rural, fluxul sporit al ieşirilor/abandonului profesional în primii ani de activitate, insuficienţa de profesori şi de manageri calificaţi, ponderea semnificativă a cadrelor didactice cu vârsta sub şi peste 60 de ani, dezechilibrul de gen în structura personalului didactic.

47. După reducerea numărului cadrelor didactice şi de conducere din instituţiile de învăţământ primar şi secundar general de la 26 272 de persoane în anul de studii 2022-2023 la 25 779 de persoane în anul de studii 2024-2025, în anul de studii 2025-2026 s-a înregistrat o uşoară creştere, până la 25 818 persoane, această dinamică fiind prezentată în figura 11. Totuşi, evoluţia consemnată nu inversează tendinţa de diminuare a personalului didactic înregistrată în ultimii ani. În anul de studii 2025-2026, numărul total al cadrelor didactice şi de conducere a constituit aproximativ 25 800 de persoane. Această evoluţie evidenţiază presiunea asupra sistemului educaţional generată de deficitul de personal calificat.

Analiza structurii după nivelul de instruire arată că majoritatea absolută a cadrelor didactice deţin studii superioare (peste 93 %), în timp ce ponderea persoanelor cu studii profesional-tehnice postsecundare continuă să se reducă. De asemenea, categoria “alte studii” rămâne nesemnificativă, confirmând profesionalizarea înaltă a sistemului educaţional, dar şi dificultăţile de reînnoire a corpului profesoral.

Repartizarea pe grupe de vârstă indică menţinerea dezechilibrelor structurale. Cea mai mare pondere este deţinută în continuare de cadrele didactice cu vârsta de 50-59 de ani (aproximativ 26-27 %), în timp ce segmentul tinerilor sub 30 de ani rămâne redus şi în uşoară scădere. În paralel, se observă creşterea ponderii cadrelor didactice cu vârsta de 60 de ani şi peste. Aceste date confirmă accentuarea procesului de îmbătrânire a personalului din sistemul educaţional.

Figura 11. Cadre didactice şi de conducere în instituţiile de învăţământ

primar şi secundar general după nivelul de instruire

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

48. Insuficienţa cadrelor didactice în învăţământul general din Republica Moldova rămâne în continuare o provocare majoră. Deficitul de cadre didactice în învăţământul general este semnificativ, 1 589 de posturi fiind vacante la începutul anului şcolar 2025-2026 şi observându-se o diminuare până la 1 365 de posturi vacante la începutul anului bugetar 2026.

49. Se atestă insuficienţa cadrelor didactice de sprijin, a fluctuaţiei lor frecvente, cauzate în mod special de dependenţa instituirii poziţiei respective de numărul copiilor cu CES incluşi în noul an de învăţământ. Această dinamică, relevată în figura 12, sugerează şi existenţa problemei legate de pregătirea insuficientă a cadrelor didactice de sprijin, mai cu seamă în domeniul organizării asistenţei individualizate a copiilor care prezintă nevoi complexe (copii cu deficienţe intelectuale, senzoriale, cu dizabilităţi severe, tulburări de spectru autist, asociate, în timp ce normativul este de un cadru didactic de sprijin la 5 copii).

Figura 12. Cadre didactice de sprijin în instituţiile din învăţământul

primar şi gimnazial secundar, ciclul I şi II, în perioada 2013-2025

Sursa: Ministerul Educaţiei şi Cercetării

50. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a întreprins măsuri ţintite pentru îmbunătăţirea performanţei cadrelor didactice. Programele “Investim în educatori” şi “Investim în profesori” vor fi extinse pentru a include şi alte categorii de personal didactic precum cadrele de sprijin, psihologii şi logopezii. Acţiunile desfăşurate în acest sens contribuie la profesionalizarea şi la responsabilizarea actorilor educaţionali în vederea asigurării educaţiei de calitate şi la asigurarea sustenabilităţii reformelor în educaţie, precum şi la creşterea performanţei. În paralel, 6 000 de profesori au beneficiat de programe de formare a competenţelor digitale, acordate fără plată. Au fost formaţi circa 1 000 de mentori la nivel naţional.

51. Crearea Institutului Naţional pentru Educaţie şi Leadership reprezintă o măsură strategică esenţială pentru profesionalizarea sistemului educaţional din Republica Moldova5. Institutul este răspunsul instituţional la necesitatea consolidării leadershipului educaţional, a asigurării continuităţii în cariera didactică şi a corelării politicilor de formare cu realităţile din teren. Rolul său capătă o importanţă deosebită în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi al reformelor structurale necesare în educaţie.

__________________________________

5 https://inel.md/ro.

52. Campania naţională “Fii Pro! Alege să fii profesor!” a fost una de bun augur pentru atragerea studenţilor la programele de Ştiinţe ale educaţiei, iar, ulterior, pentru repartizarea absolvenţilor acestor programe în şcoli. Un număr-record de 426 de tineri specialişti6 s-au angajat în şcoli şi în grădiniţe, în anul 2025, la îndemnul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, marcând, astfel, cea mai numeroasă afiliere la sistemul educaţional. În anul 2024, în instituţiile de învăţământ s-au angajat 404 tineri, în anul 2023, 365 de tineri, iar în anul 2022, 296 de tineri. Din totalul tinerilor angajaţi, cei mai mulţi au optat pentru postul de învăţător (89), de educator (74), de profesor de limbă română (36) şi de profesor de istorie (23). În ceea ce priveşte distribuţia regională, majoritatea absolvenţilor au ales să activeze în instituţiile din municipiul Chişinău, UTA Găgăuzia, municipiul Bălţi, oraşele Orhei şi Ialoveni.

__________________________________

6 https://mec.gov.md/sites/default/files/ordin_modificari.pdf.

53. Rezultatele se datorează majorării indemnizaţiei de repartizare (200 de mii de lei), dublării burselor pentru studenţii care au optat pentru domeniul Ştiinţe ale educaţiei, reducerii până la 75 % din norma didactică în primii 5 ani de la angajare, compensaţiilor pentru materiale didactice, sprijinului pentru cheltuielile de locuinţă şi utilităţi în mediul rural sau în centrele raionale, concediului anual până la 62 de zile şi asistenţei din partea unui cadru didactic mentor.

54. În învăţământul profesional tehnic, multe cadre didactice nu au experienţă practică în sectorul industrial şi nu au acces la dezvoltare profesională continuă. În lipsa formărilor periodice în domeniul tehnologiilor emergente şi al practicilor industriale, cadrele didactice pot întâmpina dificultăţi în a le dezvolta elevilor competenţe practice moderne, diminuând astfel eficienţa generală a învăţământului profesional.

55. Neintervenţia pe dimensiunea deficitului de cadre didactice performante poate determina calitatea joasă a procesului educaţional. Problema poate fi soluţionată în continuare prin acţiuni sistemice, cu caracter intersectorial, care să cuprindă toate procesele (recrutare, selecţie, integrare, motivare, formare iniţială şi continuă, evaluare şi salarizare), toate categoriile de personal, de la toate nivelurile sistemului (educaţie timpurie, învăţământ general, profesional-tehnic, superior şi formare continuă). Modificările la Codul educaţiei nr.152/2014 pot susţine şi cadrele didactice din instituţiile de învăţământ profesional tehnic. Aceasta ar presupune extinderea mecanismului de acordare a compensaţiei anuale de 4 000 de lei pentru materiale didactice la cadrele din instituţiile de învăţământ profesional tehnic. În prezent, de acest sprijin beneficiază doar cadrele didactice din învăţământul general. După aprobarea modificărilor la Codul educaţiei nr.152/2014, aproximativ 3 600 de profesori din colegii şi din şcoli profesionale ar putea beneficia de aceste plăţi.

56. Dimensiunea societatea, comunitatea şi familia pentru educaţie de calitate. În sistemul educaţional sunt încurajate parteneriatele instituţiilor de învăţământ cu organizaţiile din domeniile cercetării şi inovării, cu sindicatele, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă şi cu mass-media, precum şi dialogul social, însă aceste oportunităţi rămân insuficient valorificate. Promovarea insuficientă, din perspectiva asigurării calităţii educaţiei, a politicilor sociale şi comunitare în educaţie, mai ales în privinţa serviciilor sociale pentru grupurile dezavantajate, precum şi a celor educaţi în şi prin familie şi a cooperării între şcoală, autorităţi şi familie, solicită eforturi mai complexe şi substanţiale din partea sistemului educaţional.

57. Problema corupţiei şi a educaţiei anticorupţie continuă să fie prioritară pentru sistemul de învăţământ din Republica Moldova, deşi în datele Centrului Naţional Anticorupţie instituţiile educaţionale nu apar în topul fraudelor academice şi al indicatorilor de integritate. Pe parcursul implementării Planului sectorial anticorupţie pentru anul 20247 s-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte reducerea fraudei academice şi consolidarea eticii în sectorul educaţiei, inclusiv prin monitorizarea mai strictă a examenului de bacalaureat, prin aprobarea şi implementarea Codul educaţiei nr.152/2014, după care a urmat aprobarea Codului de etică al cadrului didactic prin Ordinul ministrului educaţiei nr.861/2015 şi implementarea acestuia, precum şi prin înfiinţarea consiliilor de etică în şcoli. Totuşi, în sistemul de învăţământ se mai întâlnesc cazuri de favoritism, de încălcare a integrităţii, politici nocive de ocupare a posturilor vacante, de angajare în schimbul dării/luării de mită.

__________________________________

7 https://mec.gov.md/sites/default/files/ordin_aprobare_plan.pdf

58. Barometrul situaţiei în învăţământul general inferior şi superior, realizat de CIVIS, denotă faptul că în medie pe an un părinte este solicitat să achite plăţi către asociaţia şcolară de 2,6 ori, iar plăţi neformale, de 2,9 ori. Contribuţiile părinţilor constituie anual circa 33,7 milioane de lei, dintre care plăţile neformale sunt evaluate la circa 20 de milioane de lei.

59. Urmează să fie consolidate consiliile de etică şi integritate din învăţământul general şi superior8. Ministerul Educaţiei şi Cercetării încurajează părinţii şi cadrele didactice să sesizeze ministerul în privinţa abaterilor de la etica şi integritatea profesională, inclusiv în privinţa colectării plăţilor informale. Consiliul de etică şi integritate are competenţa de a solicita retragerea gradelor didactice pentru abateri de etică şi integritate. Va fi desfăşurată o campanie naţională de informare privind combaterea plăţilor informale şi va continua implementarea sistemului guvernamental de plăţi pentru implicarea legală, transparentă şi anonimă a părinţilor în finanţarea şcolilor şi a grădiniţelor.

__________________________________

8 https://mec.gov.md/sites/default/files/20240708133913_0.pdf

60. Corupţia rămâne una dintre problemele sistemului de învăţământ superior din Republica Moldova, sugerează un sondaj comandat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, realizat în 7 universităţi. Potrivit datelor sondajului, 36 % din respondenţi au spus că fie nu s-au întreprins măsuri în cazurile de corupţie pe care le-au raportat anterior, fie că nu au fost informaţi despre finalitatea lor. Alte 43 % au afirmat că unele cadre didactice ar fi fost pedepsite. În baza rezultatelor studiului, instituţiile participante la sondaj au lansat campania de informare “Toleranţă zero faţă de corupţia din universităţi”9.

__________________________________

9 https://mec.gov.md/sites/default/files/sondaj-universitati_final_3.pdf

61. Sistemul de învăţământ se confruntă cu problema educaţiei în şi pentru familie, a cooperării şcolii cu familia în educaţia copiilor. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale pentru anii 2016-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1106/201610, implementată cu sprijinul societăţii civile şi al partenerilor de dezvoltare, a impulsionat, în general, educaţia părinţilor, însă multitudinea de probleme nu a fost soluţionată.

__________________________________

10 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=95476&lang=ro.

62. Tradiţiile şi credinţele despre parenting sunt învechite, încă se crede că de educaţia copilului se ocupă doar mama, iar rolul tatălui este de a aduce acasă resurse. Este justificat abuzul în educarea copilului prin expresiile “bătaia e din rai”, “părinţii m-au bătut, dar am crescut om”, “adultul e mare şi ştie mai bine, trebuie ascultat”, “nu laud copilul să nu se urce în cap” etc.

63. Există practici episodice privind finanţarea programelor de parenting pentru specialişti şi părinţi în cadrul serviciilor sociale universale. Programele de parenting se desfăşoară în cadrul unor proiecte internaţionale cu caracter temporar. Majoritatea programelor sunt oferite gratis, cu câteva excepţii de achitare a acestui serviciu de către părinţi.

64. Programul de educaţie parentală “Mellow Parenting” este un program implementat de UNICEF, în care părinţii învaţă cum să-şi crească copiii în mod sănătos. Programul menţionat, care are drept grup-ţintă copiii de vârsta preşcolară, este format din 14 sesiuni de grup şi este organizat în scopul de a sprijini părinţii în dezvoltarea competenţelor parentale la diferite etape de dezvoltare a copilului, începând cu cea prenatală şi până la vârsta preşcolară, şi se bazează pe principiul ataşamentului, al învăţării sociale şi pe teoria comportamentului cognitiv. Comportamentul cognitiv pune accent pe facilitarea relaţiilor pozitive între părinţi şi copii, pe îmbunătăţirea stării lor de bine, pe învăţarea din experienţe şi pe înţelegerea modului în care acestea influenţează comportamentele11.

__________________________________

11 https://www.unicef.org/moldova/documents/programul-de-educa%C8%9Bie-parental%C4%83-%E2%80%9Emellow-parenting.

65. Neintervenţia în crearea unui serviciu social de parenting pozitiv, finanţat de către stat şi de către partenerii de dezvoltare, în elaborarea programelor acreditate pentru diverse grupuri de beneficiari (meniu de programe), în formarea specialiştilor certificaţi, introduşi în baza de date naţională, unificată şi funcţională, vor menţine în continuare problema educaţiei în şi pentru familie.

66. Participarea părinţilor la administrarea instituţiilor de învăţământ se rezumă, de regulă, la discutarea în cadrul adunărilor de părinţi a problemelor ce ţin de drepturile şi obligaţiile elevilor şi ale părinţilor, de îmbunătăţirea condiţiilor fizice din şcoală şi de susţinerea financiară a şcolii, la care se adaugă situaţia elevilor aflaţi în situaţie de risc şi realizările celor capabili de performanţe. Şcolile sunt, în general, reticente faţă de implicarea părinţilor şi a comunităţii în angajarea, evaluarea, promovarea şi stimularea cadrelor didactice şi a celor manageriale, în alegerea disciplinelor opţionale şi a tematicii cercurilor şcolare, în combaterea plăţilor informale şi în lupta cu corupţia din învăţământ. Părinţii sunt puţin interesaţi să participe la activităţi concrete din viaţa şcolii, iar administraţiile publice locale neglijează deseori problemele instituţiilor de învăţământ. Aceste împrejurări cumulate subminează statutul educaţiei în societate şi o menţin la un nivel scăzut de credibilitate.

67. Dimensiunea medii de învăţare şi dezvoltare. Republica Moldova a făcut paşi importanţi în direcţia modernizării mediilor de învăţare, dar în societate persistă disparităţi semnificative între urban şi rural, lipsa resurselor moderne şi provocări legate de incluziune şi de digitalizare echitabilă. Pentru a crea medii de învăţare care sprijină dezvoltarea deplină a elevilor este necesară o abordare integrată - infrastructurală, digitală şi socioemoţională - susţinută de politici publice coerente şi de investiţii sustenabile.

68. Tranziţia de la curriculumul bazat pe cunoştinţe la curriculumul bazat pe competenţe şi evaluări corespunzătoare necesită atenţie suplimentară. O parte a provocării constă în faptul că mulţi profesori au fost pregătiţi iniţial în baza curriculumului bazat pe cunoştinţe şi se ghidează de el mulţi ani. Pentru aceste cadre didactice, tranziţia necesită mult timp şi eforturi susţinute în dezvoltarea profesională.

69. Printre problemele generale ale curriculumului naţional aprobat în anii 2018-2019 sunt de menţionat prioritatea conţinuturilor în procesul de predare-învăţare-evaluare, predominarea componentei teoretice în raport cu cea praxiologică, excesul abordării disciplinare în defavoarea celei transdisciplinare şi interdisciplinare, lipsa experienţei în cazul unor autori de curricula de a valorifica noţiunile moderne privind dezvoltarea curriculară, inclusiv de a asigura conexiuni intra- şi interdisciplinare, valorificarea insuficientă a competenţelor pentru secolul al XXI-lea, a competenţelor-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi a competenţelor-cheie de dezvoltare durabilă.

70. Pentru a răspunde la problemele privind relevanţa curriculumului naţional, a avut loc un proces amplu de evaluare a curricula disciplinare din Planul-cadru de învăţământ, din perspectiva integrării valorilor, a noilor educaţii precum educaţia pentru pace, educaţia pentru cetăţenie globală, educaţia financiară şi antreprenorială etc. Procesul de evaluare a curricula disciplinare a scos la iveală lacunele calităţii şi ale implementării curriculumului naţional.

71. În anul 2025, au fost aprobate Concepţia dezvoltării curriculumului şcolar12 şi noul Cadru de Referinţă al Curriculumului Naţional 202513, precum şi noul Cadru de referinţă al educaţiei timpurii14, care stabilesc principiile, valorile şi direcţiile de dezvoltare ale educaţiei generale din Republica Moldova, având ca obiective formarea competenţelor-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi alinierea sistemului educaţional la standardele europene.

__________________________________

12 https://mec.gov.md/sites/default/files/last_version_copy_compressed_1_0.pdf.

13 https://mec.gov.md/sites/default/files/crcn_aprobat.pdf.

14 https://mec.gov.md/sites/default/files/document/cadrul_de_referinta_al_educatiei_timpurii_2025_.pdf.

72. Pentru a pune în aplicare noile documente curriculare, este necesară implementarea unui şir de măsuri precum formarea autorilor de curriculum în baza evaluărilor realizate, dezvoltarea noilor curricula disciplinare şi a ghidurilor metodologice, formarea cadrelor didactice în domeniul implementării noilor curricula, consolidarea sistemului de evaluare bazat pe dovezi. În cazul nerealizării acţiunilor sus-menţionate, persistă riscul utilizării în continuare a unui curriculum irelevant, al nepromovării inovaţiilor curriculare şi al diminuării rolului acestora în asigurarea educaţiei de calitate.

73. Dimensiunea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în sistemul educaţional. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a realizat paşi concreţi în ceea ce priveşte prioritizarea şi informatizarea/digitalizarea educaţiei în documentele de politici, a elaborat o viziune sistemică privind echipamentele şi produsele de program utilizate în instituţiile de învăţământ de toate nivelurile, concentrându-şi eforturile în direcţia formării iniţiale şi continue a angajaţilor din sectorul educaţiei şi “alfabetizării digitale”.

74. Este important să menţionăm că sistemul educaţional este dotat la toate nivelurile cu sisteme informaţionale dezvoltate, care sunt şi interoperabile, după cum reiese din figura 13. Astfel, sunt de menţionat Sistemul Informaţional de Management în Educaţie (denumit în continuare SIME), Sistemul Informaţional pentru Personalizarea Documentelor de Studiu (denumit în continuare SIPAS), sistemul e-Admitere în învăţământul general, profesional tehnic şi superior, Sistemul Informaţional de Management al Datelor în Domeniul Educaţiei Incluzive (denumit în continuare SIMDDEI) etc.

Figura 13. Interoperabilitatea sistemelor informaţionale în educaţie

Sursa: screening bilateral Republica Moldova - Uniunea Europeană

75. În învăţământul general funcţionează SIME. Implementarea Sistemului Informaţional Catalogul Electronic (denumit în continuare SICE) continuă să se extindă. Conform datelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în anul de studii 2025-2026, 700 de instituţii de învăţământ general utilizează registrul electronic. Datele prezentate în figura 14 evidenţiază o creştere constantă a numărului instituţiilor care utilizează registrul electronic, de la 480 de instituţii în anul de studii 2023-2024, la 604 instituţii în anul de studii 2024-2025 şi la 700 de instituţii în anul de studii 2025-2026. În aceeaşi perioadă, ponderea instituţiilor care utilizează SICE a crescut de la 39,8 % la 51,0 %, iar ulterior la 69,2 %, conform seriei de date analizate. Faţă de anul de studii 2024-2025, numărul instituţiilor care utilizează SICE a crescut cu aproximativ 16 %, iar ponderea acestora s-a majorat cu 18,2 puncte procentuale. În paralel, numărul instituţiilor care nu utilizează încă SICE a scăzut de la 725 în anul de studii 2023-2024 la 312 în anul de studii 2025-2026, ceea ce indică extinderea continuă a utilizării SICE.

Figura 14. Dinamica utilizării SICE în instituţiile

de învăţământ general, în perioada 2023-2026

76. În anul 2025 a fost lansat un amplu program de alfabetizare digitală pentru cadrele didactice. Constatăm formarea a peste 75 % din cadrele didactice în sensul obţinerii şi certificării competenţelor digitale în învăţământul primar şi secundar general.

77. Digitalizarea impune contexte de învăţare virtuală care influenţează nemijlocit calitatea capitalului uman. Un absolvent care deţine competenţe şi aptitudini digitale avansate este mai bine pregătit pentru piaţa muncii moderne. Digitalizarea oferă şanse ambelor sexe, în măsură egală. În acest sens, promovarea egalităţii de gen în/prin educaţie, inclusiv prin educaţie digitală, reprezintă un factor care contribuie la echitatea socială şi la diminuarea dezechilibrelor de gen.

78. În învăţământul general au fost puse în aplicare Standardele de competenţe digitale ale elevilor din ciclul primar, gimnazial şi liceal15 şi Standardele pentru protecţia şi siguranţa copiilor/elevilor în mediul online16, în scopul de a preveni expunerea tot mai mare a copiilor la riscurile din mediul online, precum şi la proliferarea unor comportamente iresponsabile în acest mediu (cyberbullying).

__________________________________

15 https://mecc.gov.md/sites/default/files/cnc4_final_competente_digitale_elevi_22iulie2015_1.pdf.

16 https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_aprobare_sso_2022_0.pdf.

79. Elemente fundamentale care necesită a fi luate în considerare pentru a asigura o dinamică pozitivă în domeniul educaţiei digitale în Republica Moldova sunt reducerea decalajului digital, urmărindu-se ca Republica Moldova să se claseze în top 50 de state la acest indicator, inclusiv prin infrastructură digitală îmbunătăţită în instituţiile educaţionale şi prin extinderea accesului la internet. Promovarea educaţiei digitale este esenţială, inclusiv prin schimbul de bune practici, creşterea participării la programe de educaţie digitală timpurie, formarea adulţilor în domeniul digital, modernizarea curriculumului educaţional, integrarea competenţelor digitale în formarea profesională a cadrelor didactice. Republica Moldova trebuie să implementeze sisteme digitale moderne şi aplicaţii mobile în sectorul educaţional, dar şi laboratoare digitale în instituţiile de învăţământ, cu evaluarea constantă şi reevaluarea funcţionalităţilor acestora. Planurile naţionale de dezvoltare trebuie să prioritizeze digitalizarea serviciilor şi modernizarea infrastructurii educaţionale, fiind necesară asigurarea coerenţei şi cooperării dintre instituţiile de stat şi sectorul privat.

80. Dimensiunea învăţării şi educaţiei adulţilor pentru calitatea vieţii. Dezvoltarea sistemului de învăţare şi educaţie a adulţilor şi diversificarea formelor şi a serviciilor de formare continuă a adulţilor, crearea centrelor de educaţie nonformală a adulţilor, inclusiv prin campanii de comunicare şi prin implicarea operatorilor economici, dispun de un cadru normativ şi conceptual dezvoltat insuficient, de finanţare slabă, direcţionată într-un mod lipsit de relevanţă pentru evoluţia domeniului, de monitorizare precară a datelor statistice comparative privind educaţia profesională şi generală a adulţilor, de puţine cercetări axate pe această problematică.

81. Pentru a asigura incluziunea tuturor cetăţenilor şi a oferi sprijin grupurilor vulnerabile, Regulamentul privind educaţia adulţilor, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.222/2024, instituie proceduri care vizează accesul la măsurile de angajare precum formarea profesională a şomerilor prin cursuri pe bază de bonuri, formarea la locul de muncă în cadrul unităţii, stagiul profesional, certificarea cunoştinţelor şi a aptitudinilor dobândite în contexte de educaţie nonformală şi informală.

82. Educaţia şi formarea profesională a adulţilor se pot realiza în cadrul programelor de recalificare, de perfecţionare, de specializare, de microcalificare etc. Durata programelor de formare profesională a adulţilor, în contextul educaţiei formale, sunt cuantificate în credite de studii.

83. Programele descrise fac parte din Cadrul Naţional al Calificărilor. În funcţie de tipul şi de nivelul Cadrului Naţional al Calificărilor, durata programelor poate varia de la 3 la 120 de credite de studiu.

84. Cu toate acestea, este necesară extinderea şi consolidarea procesului de validare a competenţelor profesionale dobândite de către adulţi în contexte de educaţie nonformală şi informală din perspectiva asigurării integrării acestora pe piaţa muncii şi a reintegrării migranţilor moldoveni în viaţa socială şi economică a ţării.

85. Până în prezent, sistemul de învăţare şi educaţie a adulţilor nu are o foaie de parcurs care ar contribui la accesul şi la motivarea adulţilor pentru formare continuă, profesională şi generală. Diversitatea programelor acreditate şi a certificatelor eliberate adulţilor poate fi urmărită în figura 15.

Figura 15. Evoluţia numărului de certificate eliberate de sistemul de învăţare

a adulţilor pe tipuri de programe, în perioada 2020-2025

86. Dimensiunea cercetării ştiinţifice relevante pentru inovaţie şi calitate în educaţie. Peisajul cercetării şi inovării în Republica Moldova se confruntă cu provocări semnificative, care împiedică alinierea sa la standardele Uniunii Europene şi îi limitează competitivitatea. Deşi Programul naţional de specializare inteligentă al Republicii Moldova pentru anii 2024-2027 “Smart Moldova”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.588/2024, stabileşte cadrul pentru dezvoltarea cercetării, inovării şi specializării inteligente, implementarea sa practică rămâne incompletă, evidenţiind vulnerabilităţile structurale ale infrastructurii de cercetare şi inovare, colaborarea public-privat limitată şi mecanismele inadecvate pentru transferul de tehnologie. Laboratoarele, centrele de cercetare şi departamentele universitare sunt slab echipate şi subfinanţate, ceea ce limitează capacitatea de a efectua cercetări avansate, în special în domenii strategice, identificate ca avantaje competitive precum agricultura şi prelucrarea alimentelor, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (denumită în continuare TIC), energia durabilă, biomedicina şi produsele biofarmaceutice.

87. În plus, Republica Moldova se confruntă cu interacţiunea slabă dintre instituţiile publice de cercetare şi entităţile din sectorul privat, fapt care subminează potenţialul de inovare şi are drept efect comercializarea lentă a rezultatelor cercetării. Lipsa instrumentelor de finanţare axate pe inovare cum ar fi voucherele pentru inovare şi parteneriatele public-privat specifice împiedică în continuare întreprinderile mici şi mijlocii şi întreprinderile nou-înfiinţate să dezvolte soluţii inovatoare ori să acceseze tehnologii avansate. În consecinţă, Republica Moldova este devansată de concurenţii regionali, nefiind în măsură să îşi valorifice pe deplin potenţialul în sectoarele prioritare identificate.

88. Starea precară a infrastructurii de cercetare subminează atractivitatea domeniului cercetării, creează obstacole în dezvoltarea dimensiunii experimentale, în cooperarea cu sectorul de afaceri şi în valorizarea capitalului intelectual acumulat. Numărul de talente din cercetare implicate în mediul de afaceri reprezintă doar 6,2 %, conform indicelui global al inovării 2022 (Global Innovation Index - GII)17, datele fiind prezentate în figura 16.

__________________________________

17 https://www.wipo.int/en/web/global-innovation-index/2022/index#:~:text=Switzerland%20is%20the%20most%20innovative,according%20to%20the%20GII%202022

Figura 16. Evoluţia poziţiei Republicii Moldova în indicele global al inovării

şi a subindicilor de intrare şi de rezultate, în perioada 2022-2025

Sursa: https://www.wipo.int/gii-ranking/en/republic-of-moldova

În funcţie de indicele global al inovării, Republica Moldova s-a plasat pe locul 56, în anul 2022, şi pe locul 74, în anul 2025, ceea ce reprezintă o coborâre nominală de 18 poziţii în clasamentul general. Această evoluţie trebuie interpretată cu prudenţă, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (World Intellectual Property Organization - WIPO) semnalând faptul că modificările metodologice şi schimbările privind disponibilitatea datelor limitează comparabilitatea directă a rezultatelor dintre ediţiile indicelui. În pofida acestor limitări, profilul Republicii Moldova în cadrul indicelui global al inovării continuă să evidenţieze o diferenţă între factorii de intrare şi rezultatele procesului de inovare. Astfel, principala vulnerabilitate a ecosistemului naţional de inovare rămâne nivelul relativ redus al factorilor de intrare în procesul inovativ, în timp ce performanţele înregistrate la nivelul rezultatelor indică o capacitate relativ ridicată de valorificare a resurselor disponibile.

89. În anul 2025, Republica Moldova a semnat 56 de acorduri de granturi pentru cercetare în cadrul Programului Uniunii Europene “Orizont Europa” - Programul-cadru pentru cercetare şi inovare (denumit în continuare Programul “Orizont Europa”). Valoarea totală a suportului se ridică la 6,35 milioane de euro, bani oferiţi de Uniunea Europeană.

90. Cercetătorii din Republica Moldova şi din România implementează 62 de proiecte comune. Bugetul alocat este de 10 milioane de euro, dintre care 8 milioane de euro constituie finanţarea din partea României şi 2 milioane de euro finanţarea din partea Republicii Moldova. În primul apel de proiecte, lansat în anul 2023, au fost câştigătoare 38 de proiecte bilaterale, care în prezent sunt în desfăşurare.

91. Pentru susţinerea tinerilor cercetători au fost oferite 5 tipuri de proiecte, în scopul de a stimula dezvoltarea cercetării şi a colaborării internaţionale:

91.1. “Stimularea excelenţei cercetărilor ştiinţifice”, cu un buget de 24 de milioane de lei, cu finanţări de până la 600 de mii de lei per proiect;

91.2. “Tinerii cercetători”, cu un buget de 22,5 milioane de lei, care va acorda până la 900 de mii de lei per proiect pentru tineri;

91.3. “Program de proiecte comune de colaborare dintre diaspora ştiinţifică şi organizaţiile de cercetare din Republica Moldova” (Programul ReBRAIN), cu un buget de 10 milioane de lei pentru atragerea diasporei ştiinţifice;

91.4. “Vouchere inovaţionale pentru anul 2025”, cu un fond de 2 milioane de lei, destinat susţinerii transferului de cunoştinţe între cercetare şi mediul de afaceri;

91.5. “Proiecte pentru dezvoltarea capacităţilor de participare la Programul «Orizont Europa», cu finanţare de 2 milioane lei pentru facilitarea integrării în programele europene18.

__________________________________

18 https://mec.gov.md/ro/content/mec-si-ancd-lanseaza-noi-concursuri-de-proiecte-de-cercetare-pentru-perioada-2025-2026?fbclid=IwY2xjawIkFoxleHRuA2FlbQIxMAABHQ5MUJ05_dDJIzZd4xijTl3b1YMNaTyLgAfspvkXIJZez50M2-Ru2tX3yw_aem_ftiHxRtP4xm4Ry-GLJltzg

92. Capacităţile de cercetare şi inovare urmează să fie consolidate prin implementarea Programului naţional de specializare inteligentă al Republicii Moldova pentru anii 2024-2027 “Smart Moldova”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.588/2024, prin acordarea programelor de infrastructuri de cercetare şi inovare, a voucherelor de inovare şi a programelor de transfer tehnologic, precum şi prin instituirea parteneriatelor public-private colaborative pentru activităţi de cercetare şi inovare.

93. În anul 2025, a continuat dezvoltarea şi modernizarea sistemului naţional de cercetare. Cercetătorii beneficiază de oportunităţi precum stimularea excelenţei academice, sprijinirea cercetătorilor tineri, inclusiv prin finanţări dedicate şi prin majorarea burselor doctoranzilor până la 4 400 de lei.

94. În anul curent, a fost lansat Fondul Naţional pentru Inovare şi Tehnologie cu un buget de 35 de milioane de lei, pentru a stimula colaborarea dintre cercetători şi mediul economic. Totodată, din proiectul “Învăţământul Superior din Moldova”, finanţat de Banca Mondială, suma de 8 milioane de euro este destinată în premieră dotării şi modernizării instituţiilor de cercetare şi inovare din ţară.

95. Prin sprijinirea proiectelor de cercetare colaborativă, dotarea şi modernizarea infrastructurilor de cercetare, oferirea voucherelor de inovare pentru stimularea inovării în afaceri şi îmbunătăţirea mecanismelor de transfer tehnologic, Republica Moldova îşi propune să stimuleze cercetarea orientată spre piaţă şi să promoveze un mediu inovativ vibrant. În cele din urmă, reforma urmăreşte alinierea sistemului de cercetare şi inovare al Republicii Moldova la cele mai bune practici ale Uniunii Europene, asigurând integrarea în reţelele europene de inovare şi sporind atractivitatea Republicii Moldova ca destinaţie de investiţii pentru industriile de înaltă tehnologie.

96. Dimensiunea bunei guvernări şi infrastructura modernă pentru educaţie de calitate. Investiţiile în educaţie care nu asigură un nivel înalt de calitate şi de funcţionalitate a sistemului de învăţământ nu vor asigura nici dezvoltarea durabilă a economiei şi nici a societăţii în general, fiind una dintre principalele vulnerabilităţi. Fără o salarizare adecvată, atractivitatea ocupaţiei de profesor va rămâne redusă, indiferent de calitatea formării profesionale. În acest context, prioritatea trebuie acordată cheltuielilor legate de formarea la locul de muncă, de creşterea salariilor pe bază de merit, de modernizarea echipamentelor şi a materialelor, de instruirea pedagogică, de formarea specială pentru susţinerea persoanelor cu CES şi a altor persoane vulnerabile, precum şi de îmbunătăţirea managementului şcolar.

97. Numărul mare de instituţii de învăţământ de toate nivelurile, liceele cu o singură clasă, infrastructura depăşită, departe de valorile şcolii prietenoase elevului/elevei, afectează calitatea studiilor. Capacităţile instituţionale sunt diminuate de lipsa condiţiilor de învăţare, a laboratoarelor echipate cu utilaj modern, a claselor de computere. Instituţiile de învăţământ profesional tehnic şi superior încă nu reuşesc să asigure baza tehnico-materială în conformitate cu evoluţia tehnologiilor în diverse domenii ale economiei, fapt ce determină caracterul inactual al programelor, calitatea mediului şi capacităţile instituţionale de asigurare a procesului educaţional.

98. Resursele publice destinate educaţiei şi formării au reprezentat 5,5 % din PIB în anul 2025, constituind 1 023 600 000 de euro. Conform cadrului bugetar pe termen mediu, în anul 2027 sunt planificate pentru educaţie cheltuieli în valoare de 1 025 800 000 de euro19 (structura şi evoluţia cheltuielilor publice pentru învăţământ pe niveluri de educaţie în perioada 2020-2027 sunt prezentate în figura 17).

__________________________________

19 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=144721&lang=ro.

În anul 2025, Republica Moldova a continuat să prioritizeze finanţarea educaţiei prin investiţii în infrastructura şcolară şi universitară, extinderea alimentaţiei fără plată pentru elevi, susţinerea cadrelor didactice şi dezvoltarea cercetării. Printre cele mai importante măsuri s-au numărat alocarea a 200 de milioane lei pentru cantinele şcolare, modernizarea a sute de instituţii de învăţământ şi atragerea unor finanţări externe de peste 100 de milioane euro pentru şcoli, universităţi şi cercetare.

Figura 17. Structura şi evoluţia cheltuielilor publice pentru învăţământ pe niveluri de educaţie

şi ca pondere în PIB (executat, aprobat şi planificat), în perioada 2020-2027

99. În acelaşi timp, eforturile Guvernului au fost îndreptate spre creşterile salariale ale angajaţilor din sistem. Astfel, au crescut salariile educatorilor din învăţământul preşcolar20, creşterea fiind reprezentată grafic în figura 18. Totodată, angajaţii beneficiază lunar de sporul pentru performanţă şi de sporuri cu caracter specific.

__________________________________

20 https://mec.gov.md/sites/default/files/raport_mec_2024.pdf.

Figura 18. Creşterile salariale ale cadrelor didactice din instituţiile

de educaţie timpurie (salariul lunar brut)

100. Creşteri salariale au avut loc şi în învăţământul primar şi secundar general21, acestea fiind prezentate în figura 19.

__________________________________

21 https://mec.gov.md/sites/default/files/raport_mec_2024.pdf.

Figura 19. Salarizarea cadrelor didactice în funcţie de nivelul de calificare

şi de vechimea în muncă, în perioada 2022-2024

101. Începând cu 1 ianuarie 2025, salariile cadrelor didactice din învăţământul profesional tehnic şi superior au crescut conform grilei salariale anunţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Creşterile variază în funcţie de categoria didactică, dar partea fixă a salariului (salariul de bază + sporul de 1300 de lei) acordat, de exemplu, cadrelor didactice care deţin gradul II a crescut de la aproximativ 9 718 lei la minimum 11 025 de lei, iar al cadrelor didactice care deţin gradul superior, de la 12 570 de lei la minimum 14 250 de lei.

102. Sporul lunar pentru titlul de doctor habilitat sau de profesor universitar a crescut de la 1 100 de lei la 4 500 de lei, iar pentru titlul de doctor în ştiinţe sau de conferenţiar universitar, de la 600 de lei la 4 000 de lei. Sporul lunar pentru titlul ştiinţific sau ştiinţifico-didactic se acordă proporţional timpului lucrat, inclusiv în cazul în care personalul din universităţi exercită prin cumul funcţia ştiinţifico-didactică sau ştiinţifică suplimentar unei norme de bază. Astfel, salariile au fost majorate cu peste 20 %, iar cuantumurile acestora pentru o normă didactică constituie până la 21 400 de lei pentru un post de profesor universitar şi 19 960 de lei pentru un post de conferenţiar universitar22, cu includerea sporului pentru performanţă de 10 %. În total, de aceste majorări beneficiază 2 470 de cadre ştiinţifico-didactice şi 1 487 de cercetători.

__________________________________

22 https://gov.md/sites/default/files/media/documents/sedinte-de-guvern/2025-05/NU-212-MEC-2025_0.pdf.

103. Finanţarea învăţământului per copil, elev, student, cu mult mai joasă decât media europeană, şi-a lăsat amprenta în sensul că numărul elevilor şi al studenţilor în instituţiile de învăţământ s-a micşorat. Totodată, se remarcă discrepanţe evidente în privinţa finanţării diferitelor niveluri ale sistemului de învăţământ, precum şi a salarizării categoriilor de personal didactic (educatori, cadre didactice din educaţia timpurie, din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, din învăţământul profesional tehnic şi din învăţământul superior).

104. Raţionalizarea cheltuielilor publice pentru învăţământ nu este asociată cu eforturile de îmbunătăţire a calităţii. Una dintre provocările majore cu impact financiar puternic este utilizarea ineficientă a capacităţilor de proiect ale instituţiilor de învăţământ ca urmare a diminuării contingentului de elevi/ studenţi. În consecinţă, creşterea constantă a finanţării de la stat, însoţită de scăderea numărului de elevi/studenţi, determină în mod frecvent creşterea exagerată a cheltuielilor unitare, fără o ameliorare corespunzătoare a calităţii procesului educaţional. Aplicarea unor mecanisme de finanţare neadecvate determină utilizarea ineficientă a resurselor la nivelul instituţiilor de învăţământ. În special, această deficienţă este caracteristică instituţiilor de învăţământ preşcolar, extraşcolar şi de educaţie incluzivă, dar şi învăţământului superior.

105. Reorganizarea instituţiilor de învăţământ general în scopul consolidării reţelei şcolare ar trebui să se conducă de următoarele principii: accentul pe calitate, nu pe economii, reinvestirea resurselor eliberate în educaţie, menţinerea şcolilor primare în toate localităţile, în limite raţionale, dezvoltarea transportului şcolar şi acordarea sprijinului financiar, suportul pentru cadrele didactice şi respectarea drepturilor minorităţilor etnice. O analiză recentă realizată în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării propune reorganizarea instituţiilor cu un număr mai mic de 35 de elevi în clasele gimnaziale în şcoli primare, a celor cu un număr mai mic de 30 de elevi în şcoli primare/grădiniţe, transformarea şcolilor primare/grădiniţelor cu un număr mai mic de 10 elevi în grădiniţe.

OBIECTIVE

106. Obiectivele generale ale prezentului Program derivă din Strategia de dezvoltare “Educaţia 2030” pentru anii 2023-2030, contribuind, totodată, în mod direct la realizarea obiectivelor şi a indicatorilor de evaluare ai Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022.

107. Obiectivul general 1. Racordarea educaţiei la cerinţele şi nevoile pieţei muncii din perspectiva dezvoltării sustenabile prin restructurarea mecanismelor de dezvoltare a capitalului uman

În mod corespunzător, în vederea atingerii obiectivului general stabilit, prezentul Program îşi propune 6 obiective specifice, care vor contribui la implementarea cu succes a activităţilor planificate în domeniul de referinţă, şi anume:

107.1. Obiectivul specific 1.1. Asigurarea alinierii Cadrului Naţional al Calificărilor la Cadrul European al Calificărilor, în vederea recunoaşterii automate a calificărilor şi facilitării mobilităţii educaţionale şi profesionale;

107.2. Obiectivul specific 1.2. Îmbunătăţirea calităţii, integrităţii şi atractivităţii învăţământului superior, astfel încât, până în anul 2030, cel puţin 70 % dintre absolvenţii de liceu să îşi continue studiile în instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova;

107.3. Obiectivul specific 1.3. Reducerea decalajului dintre competenţele absolvenţilor şi cerinţele pieţei muncii prin modernizarea învăţământului profesional tehnic şi extinderea programelor de formare duală;

107.4. Obiectivul specific 1.4. Creşterea cu cel puţin 10 % a ratei de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ profesional tehnic şi superior, până la sfârşitul anului 2030, prin dezvoltarea şi operaţionalizarea unui mecanism naţional integrat de monitorizare a angajării, bazat pe interconectarea sistemelor informaţionale;

107.5. Obiectivul specific 1.5. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, economice şi financiare ale elevilor şi studenţilor, astfel încât toţi educabilii să dobândească competenţele corespunzătoare nivelului de studiu;

107.6. Obiectivul specific 1.6. Consolidarea sistemului de orientare şi de ghidare în carieră, în vederea corelării cererii şi ofertei educaţionale cu nevoile pieţei muncii şi cu particularităţile individuale ale beneficiarilor.

108. Realizarea Obiectivului general 1 va contribui la racordarea sistemului de învăţământ profesional tehnic şi superior la cerinţele şi la nevoile actuale şi viitoare ale pieţei muncii, în scopul ca, până în anul 2030, să crească relevanţa, portabilitatea şi corespondenţa calificărilor la nevoile pieţei muncii prin elaborarea/actualizarea a cel puţin 80 % din standardele de calificare pentru toate nivelurile şi domeniile de formare profesională din învăţământul superior şi profesional tehnic, conform Cadrului Naţional al Calificărilor, armonizat cu Cadrul European al Calificărilor.

Atingerea obiectivului general sus-menţionat implică consolidarea rezultatelor educaţionale, ridicarea nivelului calităţii şi integrităţii învăţământului superior prin dezvoltarea capacităţilor instituţiilor de învăţământ superior şi prin alinierea la cerinţele pieţei muncii, astfel încât 7 din 10 absolvenţi de liceu să-şi continue studiile în universităţile din Republica Moldova. Drept rezultat al realizării Obiectivului general 1, urmează să se reducă neconcordanţele dintre competenţe şi cerinţele pieţei muncii către învăţământul profesional tehnic, prin sporirea calităţii şi atractivităţii acestuia în urma dezvoltării sistemului, asigurând o creştere a numărului total de studenţi înscrişi în programe de învăţământ profesional tehnic dual etc.

109. Obiectivul general 2. Asigurarea accesului la educaţie de calitate pentru toţi pe întreg parcursul vieţii

În mod corespunzător, în vederea atingerii obiectivului general stabilit, prezentul Program îşi propune 8 obiective specifice, care vor contribui la implementarea cu succes a activităţilor planificate în domeniul de referinţă, şi anume:

109.1. Obiectivul specific 2.1. Creşterea participării copiilor la serviciile de educaţie timpurie, astfel încât, până în anul 2030, cel puţin 30 % din copiii cu vârsta de până la 3 ani să participe la educaţia timpurie şi cel puţin 3 % din copiii cu vârsta de la 0 la 2 ani să participe la educaţia antepreşcolară;

109.2. Obiectivul specific 2.2. Asigurarea, până în anul 2030, a condiţiilor necesare pentru ca 100 % din fete şi băieţi să finalizeze învăţământul primar şi minimum 98 % să finalizeze învăţământul secundar fără plată, echitabil şi de calitate;

109.3. Obiectivul specific 2.3. Sincronizarea ratei de participare în învăţământul superior în raport cu domeniile prioritare pentru dezvoltarea socioeconomică a ţării şi cu necesităţile actuale ale populaţiei de vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani, ajungând, până în anul 2030, la 25 %;

109.4. Obiectivul specific 2.4. Asigurarea, până în anul 2030, a educaţiei incluzive de calitate pentru toţi copiii şi tinerii, astfel încât 100 % din copii/elevi, indiferent de apartenenţa la un grup-ţintă, să fie integraţi în instituţiile de învăţământ general, iar absolvenţii din aceste grupuri să aibă acces la învăţământul profesional tehnic, superior şi la alte forme de educaţie pe tot parcursul vieţii, precum şi oportunităţi reale de inserţie pe piaţa muncii;

109.5. Obiectivul specific 2.5. Sprijinirea progresului în învăţare/dezvoltare pentru toţi elevii şi studenţii prin remedierea, recuperarea şi depăşirea repercusiunilor situaţiei pandemice, climaterice, de dezinformare, a altor situaţii de risc;

109.6. Obiectivul specific 2.6. Reducerea, până în anul 2030, a fenomenelor de abandon şcolar, de bullying şi de violenţă, inclusiv violenţă de gen, în instituţiile de învăţământ şi în comunităţi, în special în rândul copiilor din grupurile vulnerabile, prin creşterea cu minimum 40 % a numărului de cazuri identificate şi asistate şi prin integrarea mecanismelor de identificare timpurie a dificultăţilor emoţionale şi comportamentale, precum şi prin facilitarea accesului la servicii de suport psihologic şi de sănătate mintală pentru toţi elevii;

109.7. Obiectivul specific 2.7. Asigurarea incluziunii prin activităţi extraşcolare şi de petrecere a timpului liber, astfel încât, până în anul 2030, cel puţin 60 % din copii, în special cei din familii vulnerabile, aflaţi în situaţii de risc şi/sau cu comportament deviant, cei cu nevoi speciale, precum şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale să fie incluşi în activităţi extraşcolare;

109.8. Obiectivul specific 2.8. Dezvoltarea şcolilor de arte şi a celor sportive, astfel încât numărul elevilor, în special al celor din familii vulnerabile, aflaţi în situaţii de risc şi/sau al celor cu comportament deviant, precum şi al celor cu nevoi speciale în aceste şcoli să crească cu 3 % anual.

110. Realizarea Obiectivului general 2 va asigura accesul la educaţie de calitate şi la condiţii echitabile tuturor şi, în primul rând, copiilor, elevilor şi studenţilor din mediile vulnerabile. În urma acţiunilor subordonate acestui obiectiv urmează să se îmbunătăţească evoluţia indicatorilor de participare şcolară la testări naţionale şi internaţionale, să fie realizate cu succes incluziunea şi integrarea socioemoţională a celor care învaţă prin promovarea egalităţii de gen, a educaţiei pentru sustenabilitate, a democraţiei, a interculturalităţii, a multilingvismului, a păcii şi a cetăţeniei active.

111. Obiectivul general 3. Asigurarea sistemului educaţional de toate nivelurile şi formele de învăţământ cu personal didactic/ştiinţifico-didactic şi managerial calificat, competent, motivat şi competitiv

În mod corespunzător, în vederea atingerii obiectivului general stabilit, prezentul Program îşi propune 7 obiective specifice, care vor contribui la implementarea cu succes a activităţilor planificate în domeniul de referinţă, şi anume:

111.1. Obiectivul specific 3.1. Până în anul 2030, integrarea în sistemul educaţional a minimum 500 de tineri pedagogi anual, dintre care cel puţin 250 de absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior, iar minimum 25% din aceştia specializaţi în domeniile STEM;

111.2. Obiectivul specific 3.2. Asigurarea, din partea Institutului Naţional pentru Educaţie şi Leadership, a suportului în procesul de inserţie profesională şi a sprijinului profesional specialiştilor tineri, astfel încât rata angajării şi a menţinerii acestora în sistemul educaţional să crească cu cel puţin 5 % anual;

111.3. Obiectivul specific 3.3. Reducerea, până în anul 2030, cu cel puţin 10 % a nivelului de ardere profesională în rândul cadrelor didactice prin implementarea politicilor coerente, consolidarea autonomiei profesionale, asigurarea sprijinului psihologic şi promovarea echilibrului dintre viaţa personală şi cea profesională;

111.4. Obiectivul specific 3.4. Alinierea a 100% din programele de formare iniţială a cadrelor didactice la standardele de calitate prin integrarea competenţelor transversale, a pedagogiei digitale, a educaţiei incluzive şi a mecanismelor de cooperare în educaţie şi în cercetare;

111.5. Obiectivul specific 3.5. Până în anul 2030, reconceptualizarea sistemului de formare profesională continuă a personalului didactic, ştiinţifico-didactic şi managerial din perspectiva dezvoltării durabile;

111.6. Obiectivul specific 3.6. Până în anul 2030, racordarea ofertei de formare profesională continuă a personalului didactic şi managerial la nevoile formabililor, astfel încât rata de participare la stagii de formare continuă să crească cu minimum 50 %;

111.7. Obiectivul specific 3.7. Dezvoltarea sistemului de management al performanţei în cariera didactică şi managerială, orientat spre inovaţie, excelenţă şi meritocraţie, astfel încât numărul cadrelor didactice şi manageriale cu grade, cu titluri ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice să crească cu minimum 10 %.

112. Realizarea Obiectivului general 3 va determina asigurarea sistemului educaţional cu personal didactic/ştiinţifico-didactic şi managerial calificat. Obiectivul sus-menţionat vizează următoarele aspecte:

112.1. modernizarea curriculumului de formare profesională iniţială a cadrelor didactice, manageriale, a psihologilor şcolari şi a altor categorii de specialişti din sistemul educaţional din perspectiva dezvoltării competenţelor transversale, a pedagogiei digitale, a educaţiei incluzive şi de gen;

112.2. asigurarea instituţiilor de învăţământ cu profil pedagogic cu echipamente şi cu infrastructură digitală, conectivitate, resurse educaţionale deschise şi digitale, procese de suport pentru formarea durabilă a competenţelor profesionale a viitorilor pedagogi;

112.3. majorarea burselor pentru studenţii de la specialităţile pedagogice deficitare (matematică, fizică, chimie, biologie etc.), precum şi a indemnizaţiei de repartizare pentru absolvenţii de la specialităţile critice sus-menţionate, care va fi acordată inclusiv absolvenţilor care aleg să se angajeze în şcoli profesionale, în colegii, în universităţi sau în sfera cercetării, acordarea facilităţilor în Programul de stat “Prima casă” pentru tinerii profesori şi cercetători sub 35 de ani, inclusiv prin finanţarea tranşei iniţiale de 10 % etc.

113. Obiectivul general 4. Consolidarea coeziunii socioeducaţionale pentru educaţie de calitate prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor şi actanţilor procesului educaţional

În mod corespunzător, în vederea atingerii obiectivului general stabilit, prezentul Program îşi propune 3 obiective specifice, care vor contribui la implementarea cu succes a activităţilor planificate în domeniul de referinţă, şi anume:

113.1. Obiectivul specific 4.1. Sporirea percepţiei pozitive a societăţii faţă de educaţie prin atingerea unui nivel înalt de activism civic şi de integritate în urma dezvoltării mecanismelor de implicare a societăţii, a comunităţii şi a familiei în rezolvarea problemelor care ţin de educaţie, măsurată în sondaje de opinie şi confirmată de cercetările sociologice;

113.2. Obiectivul specific 4.2. Asigurarea, până în anul 2030, a tuturor copiilor, studenţilor şi tinerilor din grupurile dezavantajate, aflate în situaţii de risc, de protecţie socială prin măsuri adaptate nevoilor individuale;

113.3. Obiectivul specific 4.3. Asigurarea unui parteneriat eficient cu familia prin elaborarea şi valorificarea programelor specifice de activitate.

114. Realizarea acestui obiectiv general va contribui la implicarea sporită şi responsabilă a familiei şi a comunităţii în procesul educaţional prin lansarea unui program naţional-pilot de educaţie parentală, prin facilitarea integrării în sistemul educaţional a copiilor reveniţi din diasporă, care au un nivel scăzut de cunoaştere a limbii române, prin programe/proiecte sociale de cooperare la nivel de societate, comunitate, instituţie de învăţământ etc.

115. Obiectivul general 5. Crearea noilor medii, eficiente şi motivante, de dezvoltare şi învăţare pe parcursul vieţii pentru toţi cetăţenii

În mod corespunzător, în vederea atingerii obiectivului general stabilit, prezentul Program îşi propune 7 obiective specifice, care vor contribui la implementarea cu succes a activităţilor planificate în domeniul de referinţă, şi anume:

115.1. Obiectivul specific 5.1. Dezvoltarea curriculumului pentru educaţia timpurie în conformitate cu bunele practici internaţionale, astfel încât, până în anul 2030, să fie actualizate toate produsele curriculare pentru educaţia timpurie şi să fie implementat curriculumul nou pentru educaţia copiilor de la naştere până la vârsta de 6 (7) ani;

115.2. Obiectivul specific 5.2. Dezvoltarea curriculumului pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, astfel încât 100 % din curricula să fie elaborate şi implementate din perspectiva competenţelor-cheie pentru învăţare pe tot parcursul vieţii;

115.3. Obiectivul specific 5.3. Dezvoltarea şi actualizarea curriculumului pentru învăţământul profesional tehnic, în conformitate cu standardele ocupaţionale, competenţele-cheie şi cerinţele pieţei muncii, astfel încât, până în anul 2030, să fie revizuite şi modernizate cel puţin 50 % din pachetele curriculare pentru toate specialităţile şi meseriile;

115.4. Obiectivul specific 5.4. Dezvoltarea continuă a curriculumului universitar, în condiţiile autonomiei instituţionale, din perspectiva standardelor de calificare, a competenţelor-cheie de învăţare pe tot parcursul vieţii, a competenţelor-cheie sustenabile, precum şi a nevoilor pieţei muncii;

115.5. Obiectivul specific 5.5. Îmbunătăţirea evaluării în educaţia timpurie prin instrumente integrate domeniilor de studii şi specialităţilor Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Arte şi Matematică, în scopul stimulării creativităţii, a gândirii logice şi a încrederii în sine a copiilor;

115.6. Obiectivul specific 5.6. Dezvoltarea şi consolidarea sistemului de evaluare a rezultatelor învăţării în cadrul învăţământului primar, gimnazial şi liceal bazat pe dovezi, inclusiv a sistemului de evaluare a progresului elevilor cu CES;

115.7. Obiectivul specific 5.7. Dezvoltarea unui sistem de evaluare a rezultatelor învăţării în învăţământul profesional tehnic, centrat pe aprecierea progresivă a competenţelor generale şi profesionale, în contexte reale şi simulate, cu accent pe aplicabilitate şi pe abilităţi practice.

116. Realizarea acestui obiectiv general va contribui la asigurarea mediilor de învăţare motivante şi dezvoltative, prietenoase, sigure şi sănătoase prin creşterea relevanţei ofertei curriculare din perspectiva competenţelor-cheie, a competenţelor profesionale, dar şi din perspectiva provocărilor dezvoltării durabile, precum şi prin revizuirea continuă a documentelor de politici curriculare, valorificând exerciţii participative de evaluare şi de previziune economică şi tehnologică, cu implicarea actorilor interesaţi. Obiectivul general sus-numit vizează editarea unei generaţii noi de manuale în format clasic şi digital, cu conţinuturi atractive şi accesibile, adaptând la necesităţile locale, pentru unele discipline, manuale din ţări cu scoruri excelente la testarea PISA. Atingerea Obiectivului general 5 implică implementarea unui program naţional de promovare a educaţiei în domeniile de studii şi în specialităţile Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Arte şi Matematică (denumite în continuare STEAM), inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum opţional, formare, competiţii regionale şi naţionale, dotarea laboratoarelor de fizică, chimie, biologie etc.

117. Obiectivul general 6. Îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului educaţional prin implementarea eficientă a tehnologiilor digitale pentru asigurarea calităţii şi sustenabilităţii educaţiei

În mod corespunzător, în vederea atingerii obiectivului general stabilit, prezentul Program îşi propune 4 obiective specifice, care vor contribui la implementarea cu succes a activităţilor planificate în domeniul de referinţă, şi anume:

117.1. Obiectivul specific 6.1. Dezvoltarea şi implementarea sistemelor digitale moderne, a aplicaţiilor mobile şi a laboratoarelor digitale în educaţie, cu evaluarea periodică a funcţionalităţii acestora, pentru asigurarea integrală a serviciilor publice educaţionale;

117.2. Obiectivul specific 6.2. Asigurarea implementării standardelor DigCompEdu în formarea iniţială şi continuă, astfel încât, până în anul 2030, toţi actorii din sistemul educaţional să dobândească competenţe digitale relevante;

117.3. Obiectivul specific 6.3. Dotarea cu echipamente, cu software şi cu alte tehnologii informaţionale şi comunicaţionale a 100 % din unităţile de învăţământ, conform standardelor naţionale minime de dotare pentru fiecare nivel de învăţământ şi tip de unitate;

117.4. Obiectivul specific 6.4. Promovarea educaţiei digitale prin crearea, utilizarea şi evaluarea mijloacelor digitale de învăţare, ceea ce va asigura digitalizarea a 100% din serviciile publice educaţionale, până în anul 2030.

118. Realizarea acestui obiectiv general va determina performanţa crescută a sistemului educaţional în baza tehnologiilor digitale, implementarea pedagogiilor moderne bazate pe învăţarea constructivistă, asigurarea domeniului de educaţie cu soluţii sistemice TIC, implementarea unor suporturi digitale unitare, destinate instruirii asistate de calculator şi managementului educaţional informaţional, utilizarea eficientă a resurselor materiale şi financiare în scopul informatizării sistemului educaţional, rezilienţa şi capacitatea sporită de restabilire a domeniului educaţie după eventuale crize pandemice şi/sau de altă natură, extinderea educaţiei pe parcursul întregii vieţi, în special, dezvoltarea învăţământului la distanţă, elaborarea măsurilor de avertizare a copiilor referitor la riscurile existente în mediul online, dar şi la proliferarea comportamentelor iresponsabile în acest mediu (cyberbullying).

119. Obiectivul general 7. Asigurarea oportunităţilor de învăţare şi educaţie pentru toţi cetăţenii pe tot parcursul vieţii în context formal, nonformal şi informal

În mod corespunzător, în vederea atingerii obiectivului general stabilit, prezentul Program îşi propune 4 obiective specifice, care vor contribui la implementarea cu succes a activităţilor planificate în domeniul de referinţă, şi anume:

119.1. Obiectivul specific 7.1. Dezvoltarea şi implementarea cadrului normativ, până în anul 2030, pentru asigurarea oportunităţilor de învăţare şi de educaţie pe tot parcursul vieţii în context formal, nonformal şi informal, în scopul de a asigura 90 % din nevoile de pe piaţa forţei de muncă;

119.2. Obiectivul specific 7.2. Asigurarea accesului la oferte educaţionale de calitate în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii, în concordanţă cu nevoile pieţei forţei de muncă, a cel puţin 10 % din populaţia adultă (cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani);

119.3. Obiectivul specific 7.3. Recunoaşterea învăţării anterioare, inclusiv a competenţelor obţinute în străinătate, precum şi validarea şi certificarea competenţelor profesionale obţinute în contexte de educaţie nonformală şi informală, astfel încât, până în anul 2030, numărul acestora să acopere cel puţin 60 % din necesităţile de validare solicitate de piaţa muncii;

119.4. Obiectivul specific 7.4. Promovarea educaţiei informale prin valorificarea resurselor specifice precum mass-media, asociaţiile profesionale etc., astfel încât, până în anul 2030, numărul activităţilor educaţionale informale promovate de mass-media şi de alte instituţii să crească cu 10 %.

120. Realizarea acestui obiectiv general va determina elaborarea unui cadru normativ şi conceptual clar, finanţarea bine direcţionată a sistemului educaţional, monitorizarea corectă a datelor statistice comparative privind educaţia profesională şi generală a adulţilor, pentru stabilirea strategiilor de dezvoltare a acestui sistem, dezvoltarea cercetării axate pe această problematică, creşterea accesului şi a motivării adulţilor pentru formarea profesională şi generală continuă, cu impact asupra calităţii şi a performanţelor în diferite domenii etc.

121. Obiectivul general 8. Promovarea inovaţiilor şi a schimbărilor în educaţie prin dezvoltarea cercetării ştiinţifice

În mod corespunzător, în vederea atingerii obiectivului general stabilit, prezentul Program îşi propune 4 obiective specifice, care vor contribui la implementarea cu succes a activităţilor planificate în domeniul de referinţă, şi anume:

121.1. Obiectivul specific 8.1. Îmbunătăţirea capacităţilor de cercetare şi de inovare în domeniile prioritare ale Programului naţional de specializare inteligentă al Republicii Moldova pentru anii 2024-2027 “Smart Moldova” prin dezvoltarea infrastructurii de cercetare şi inovare, a parteneriatelor public-private, inclusiv pentru activităţi de cercetare şi inovare şi vouchere pentru inovare;

121.2. Obiectivul specific 8.2. Integrarea, până în anul 2030, în Spaţiul European al Cercetării prin asigurarea competitivităţii internaţionale a cercetării şi a învăţământului superior, astfel încât cel puţin 80 % din planul de acţiuni al acestuia să fie implementat;

121.3. Obiectivul specific 8.3. Actualizarea, până în anul 2030, a concepţiei studiilor doctorale şi postdoctorale prin abordare inter- şi transdisciplinară, inclusiv prin reorganizarea sistemului de şcoli doctorale şi a specialităţilor, astfel încât 50 % din programele de doctorat active să fie acreditate internaţional de către agenţii înregistrate în Registrul European al Agenţiilor de Asigurare a Calităţii în învăţământul superior;

121.4. Obiectivul specific 8.4. Implementarea, până în anul 2030, a cel puţin 75 % din acţiunile Programului de susţinere a iniţiativelor şi proiectelor pentru implicarea diasporei prin sprijinirea iniţiativelor educaţionale desfăşurate atât în comunităţile de peste hotare, cât şi în Republica Moldova.

122. Atingerea acestui obiectiv general atrage după sine valorificarea reperelor conceptuale ale cercetării şi inovării, finanţarea corespunzătoare a domeniului de cercetare şi inovare, creşterea prestigiului celor care activează în domeniu, dezvoltarea conexiunii dintre învăţământul superior, cercetare şi piaţa muncii, punerea în aplicare a unui sistem informaţional de management în domeniul cercetării, evaluarea calităţii cercetărilor, ţinând cont de impactul real al acestora asupra economiei, şi a dezvoltării resurselor pentru piaţa muncii.

123. Obiectivul general 9. Creşterea performanţelor sectorului Educaţie prin eficientizarea reţelei, modernizarea infrastructurii şi consolidarea capacităţii manageriale şi a culturii calităţii la toate nivelurile sistemului educaţional

În mod corespunzător, în vederea atingerii obiectivului general stabilit, prezentul Program îşi propune 5 obiective specifice, care vor contribui la implementarea cu succes a activităţilor planificate în domeniul de referinţă, şi anume:

123.1. Obiectivul specific 9.1. Reformarea, până în anul 2030, a managementului la toate nivelurile sistemului de învăţământ din perspectiva conducerii strategice, a gestionării eficiente şi transparente, a responsabilităţii publice, a autoguvernării elevilor şi studenţilor, în vederea asigurării calităţii sistemului educaţional;

123.2. Obiectivul specific 9.2. Ajustarea, până în anul 2030, a reţelei instituţiilor de învăţământ de toate nivelurile la numărul de copii, de elevi şi de studenţi şi la nevoile sociale şi economice ale ţării;

123.3. Obiectivul specific 9.3. Modernizarea, până în anul 2030, a infrastructurii instituţiilor de învăţământ de toate nivelurile, în vederea extinderii ariilor de activitate şi a adaptării la nevoile educaţionale ale copiilor, elevilor şi studenţilor;

123.4. Obiectivul specific 9.4. Asigurarea unei finanţări sustenabile, echitabile şi eficiente a sistemului educaţional din Republica Moldova, în scopul îmbunătăţirii calităţii educaţiei, reducerii inegalităţilor şi dezvoltării capitalului uman;

123.5. Obiectivul specific 9.5. Eficientizarea, până în anul 2030, a activităţii instituţiilor cu atribuţii de evaluare a calităţii în educaţie la nivel de sistem educaţional/treaptă/domeniu de formare profesională/ciclu de studii.

124. Realizarea acestui obiectiv general va determina elaborarea unor politici în domeniul dezvoltării capacităţilor instituţionale din sistemul educaţional în raport cu cerinţele moderne şi cu nevoile celor care învaţă, eficientizarea utilizării resurselor financiare pentru asigurarea funcţionalităţii instituţiilor, progresul semnificativ privind modernizarea condiţiilor tehnico-materiale din instituţiile de învăţământ, creşterea siguranţei mediului de învăţare, asigurarea calităţii înalte a educaţiei, cu impact major asupra sănătăţii fizice şi psihice a generaţiilor în creştere.

INDICATORI DE MONITORIZARE

IMPACT

125. În urma implementării prezentului Program, educaţia va deveni cel mai important factor care determină succesul oamenilor la toate etapele vieţii. Prezentul Program va produce un impact social semnificativ, ridicând nu doar calitatea educaţiei, ci şi bunăstarea comunităţilor, consolidând echitatea şi coeziunea socială. Prin modernizarea sistemului educaţional, prezentul Program va contribui direct la dezvoltarea capitalului uman şi la reducerea disparităţilor sociale.

125.1. Reducerea inegalităţilor sociale se va realiza prin:

125.1.1. asigurarea accesului egal la educaţie pentru copiii din medii defavorizate, din spaţiile rural şi urban, din familii vulnerabile şi din grupuri marginalizate;

125.1.2. creşterea numărului programelor de incluziune pentru elevii cu CES;

125.1.3. sprijinul pentru prevenirea şi reducerea abandonului şcolar;

125.2. dezvoltarea capitalului uman şi creşterea mobilităţii sociale se vor realiza prin:

125.2.1. educaţia modernă şi orientată spre competenţe, care să le permită tinerilor să aibă şanse mai mari de angajare şi venituri mai bune;

125.2.2. o educaţie mai bună, care favorizează mobilitatea socială ascendentă;

125.3. îmbunătăţirea coeziunii sociale şi creşterea participării comunitare se vor realiza prin:

125.3.1. promovarea valorilor civice, a toleranţei şi a participării democratice;

125.3.2. transformarea şcolii în spaţiu de dezvoltare a comunităţii şi de promovare a incluziunii culturale;

125.3.3. implicarea părinţilor, a autorităţilor locale şi a societăţii civile în procesul educaţional;

125.3.4. parteneriatele şcoală - comunitate, care vor consolida responsabilitatea socială şi sprijinul local;

125.4. dezvoltarea competenţelor pentru viaţă se va realiza prin dobândirea de către elevi a competenţelor sociale, emoţionale, digitale şi civice, necesare pentru integrarea armonioasă în societate;

125.5. promovarea educaţiei pentru sănătate, media literacy şi a educaţiei pentru dezvoltare durabilă;

125.6. prevenirea excluziunii şi a riscurilor sociale se va realiza prin:

125.6.1. accesul la educaţie de calitate, care va reduce riscurile de delincvenţă juvenilă, de sărăcie şi de marginalizare socială;

125.6.2. programele de suport psihologic, de consiliere şi de mentoring, care vor avea un impact pozitiv asupra stării de bine a copiilor şi a cadrelor didactice;

125.7. promovarea echităţii de gen se va realiza prin:

125.7.1. susţinerea accesului egal al fetelor şi al băieţilor la resurse, la tehnologii şi la oportunităţi educaţionale;

125.7.2. eliminarea stereotipurilor şi creşterea participării femeilor în domenii STEM.

Astfel, sistemul educaţional va genera o creştere economică de calitate şi sustenabilă.

126. Aşadar, până în anul 2030, în urma implementării prezentului Program:

126.1. vor fi asigurate condiţiile necesare pentru ca toate fetele şi toţi băieţii să absolvească învăţământul primar şi secundar fără plată, echitabil şi calitativ, condiţii care să genereze rezultate relevante şi eficiente ale învăţării (Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4.1);

126.2. va creşte încadrarea în învăţământul profesional tehnic şi superior accesibil şi de calitate (Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4.3);

126.3. va creşte substanţial numărul tinerilor şi al adulţilor care deţin competenţe relevante pentru angajare (Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4.4);

126.4. va fi asigurat accesul egal la toate nivelurile de învăţământ şi de formare profesională a persoanelor vulnerabile (Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4.5);

126.5. toţi elevii/studenţii vor obţine competenţe, inclusiv transformative, necesare pentru promovarea dezvoltării durabile şi a stilurilor de viaţă durabile, a protecţiei mediului, a modului sănătos de viaţă, a drepturilor omului, a egalităţii de gen, a culturii păcii şi nonviolenţei, a cetăţeniei globale şi a aprecierii diversităţii culturale, precum şi pentru promovarea contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă (Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4.7);

126.6. va creşte calitatea sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, precum şi atractivitatea carierei didactice şi a statutului cadrului didactic, ceea ce va asigura sistemul de învăţământ cu numărul necesar de cadre didactice şi cu alţi specialişti, prin restructurarea formării profesionale iniţiale şi continue;

126.7. va fi modernizată infrastructura instituţiilor de învăţământ în aşa fel încât să corespundă necesităţilor copiilor, fetelor, băieţilor, persoanelor cu dizabilităţi, oferindu-le tuturor un mediu de învăţământ sigur, nonviolent şi incluziv pentru toţi;

126.8. va fi dezvoltat un sistem sinergic de integrare a noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale cu cele didactice, ceea ce va asigura un nivel de performanţă al educabililor;

126.9. va fi asigurat un nivel maxim de conexiune şi de interconexiune cu piaţa muncii şi cu comunitatea, drept condiţie de eficientizare a funcţionalităţii sistemului de învăţământ;

126.10. vor fi create medii favorabile de învăţare, care vor asigura dezvoltarea celor care învaţă în raport cu potenţialul, cu oportunităţile şi cu interesele proprii (promovarea educaţiei centrate pe cel care învaţă);

126.11. va fi constituit şi dezvoltat un sistem de educaţie nonformală a copiilor, a elevilor, a tinerilor şi a adulţilor ca formă de realizare a educaţiei pe parcursul întregii vieţi;

126.12. va fi dezvoltat un sistem de realizare a conexiunii inverse în educaţie şi de cercetare pedagogică ca factor de asigurare a calităţii procesului şi a rezultatelor învăţării;

126.13. va fi valorificată coeziunea şi protecţia socială pentru oferirea educaţiei de calitate şi va creşte responsabilitatea societăţii, a comunităţii şi a familiei privind educaţia şi învăţământul;

126.14. va fi fundamentat un concept şi un mecanism de dezvoltare ciclică şi continuă a curriculumului educaţional, axat pe context, pe cererea pieţei muncii, pe necesităţile şi pe oportunităţile celor care învaţă;

126.15. vor fi create condiţiile de dezvoltare a instituţiilor de învăţământ incluzive, cu o cultură organizaţională şi educaţională înaltă;

126.16. va fi promovat managementul educaţional efectiv, democratic, deschis spre schimbare;

126.17. va fi valorificată paradigma educaţiei antreprenoriale şi economice, care va cuprinde majoritatea populaţiei;

126.18. va fi creat un sistem de marketing educaţional, care va regla necesităţile pieţei muncii, oferta educaţională, oportunităţile şi perspectivele învăţământului profesional tehnic, mediu de specialitate şi ale celui superior;

126.19. vor fi promovate politici echilibrate de educaţie inter- şi multiculturală, precum şi condiţii de integrare a minorităţilor conlocuitoare în societatea moldovenească;

126.20. vor fi îmbunătăţite relaţiile de gen în cadrul educaţional şi prin educaţie la nivel de societate.

127. Beneficiarii direcţi ai prezentului Program − copiii de vârstă preşcolară, elevii din învăţământul general, studenţii, cursanţii − vor avea oportunităţi extinse de a-şi realiza capabilităţile educaţionale, de a-şi trasa şi a-şi urma propriile trasee educaţionale, de a se realiza în plan personal şi profesional. Beneficiarii indirecţi ai educaţiei − cadrele didactice din sistem de la toate nivelurile, cercetătorii, părinţii, comunităţile locale, angajatorii, alţi actori sociali, atât din domeniul educaţiei, cât şi din domeniile aferente - vor putea contribui
într-o măsură mai mare la edificarea unei societăţi incluzive, bazate pe cunoaştere.

COSTURI

128. Punerea în practică a prezentului Program se va efectua prin implementarea planului de acţiuni şi prin programe sectoriale corespunzătoare. Finanţarea prezentului Program se va realiza din:

128.1. bugetul de stat, prin alocaţii anuale prevăzute în Cadrul bugetar pe termen mediu şi în bugetele autorităţilor publice implicate;

128.2. surse externe, inclusiv din asistenţa tehnică şi financiară oferită de partenerii de dezvoltare internaţionali şi din proiectele de cooperare bilaterală şi multilaterală, precum şi prin instrumentele de cooperare ale Uniunii Europene.

129. Estimarea costurilor este realizată în conformitate cu metodologia de elaborare a politicilor publice, utilizând instrumentele standard de calcul al bugetului prevăzute de cadrul normativ, fiind aplicată o abordare riguroasă bazată pe mai mulţi factori:

129.1. experienţa de realizare a Programului de implementare a strategiei de dezvoltare “Educaţia 2030” pentru anii 2023-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.114/2023;

129.2. normativele privind dotarea structurilor instituţiilor de învăţământ;

129.3. necesarul calculat de personal, de echipamente şi de infrastructură, raportat la nivelul actual de acoperire;

129.4. costurile de referinţă pentru instruiri, renovări, achiziţii tehnice şi digitalizare;

129.5. proiecţiile de creştere a capacităţilor instituţionale, corelate cu obiectivele asumate pentru anul 2030.

În ansamblu, impactul financiar al prezentului Program este justificat de amploarea reformelor necesare, de complexitatea intervenţiilor planificate şi de necesitatea urgentă de a corecta deficienţele structurale semnalate în domeniul educaţiei.

Costul total al prezentului Program este de aproximativ 13 464 885 de mii de lei, dintre care suma de 3 705 249 de mii de lei urmează să fie acoperită din bugetul de stat, conform Cadrului bugetar pe termen mediu, iar suma de 9 759 636 de mii de lei din mijloacele partenerilor de dezvoltare externi.

RISCURI DE IMPLEMENTARE

AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

130. Responsabilitatea primară pentru monitorizarea şi implementarea prezentului Program îi revine Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi ministerelor de ramură precum Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi altor ministere care au în subordine instituţii de învăţământ. În scopul atingerii obiectivelor prezentului Program, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi ministerele de ramură vor planifica anual mijloace financiare în bugetele instituţionale, în conformitate cu atribuţiile şi cu responsabilităţile domeniilor de implicare.

131. Planificarea mijloacelor financiare pe termen mediu se efectuează prin intermediul Cadrului bugetar pe termen mediu. Utilizarea resurselor umane şi bugetare necesare pentru implementarea prezentului Program se realizează din contul statelor-limită de personal şi al programelor bugetare aprobate. Pentru eficientizarea implementării prezentului Program vor fi atrase şi sursele partenerilor externi.

132. La nivel local, responsabilitatea implementării prezentului Program revine organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului, administraţiei publice locale, instituţiilor de învăţământ, comunităţii şi familiei, cu implicarea organizaţiilor societăţii civile şi a partenerilor de dezvoltare.

PROCEDURI DE MONITORIZARE, DE EVALUARE ŞI DE RAPORTARE

133. În contextul implementării prezentului Program se va desfăşura procesul de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor obţinute. Procesul de monitorizare şi de evaluare va asigura îndeplinirea acţiunilor prioritare ale prezentului Program, atingerea obiectivelor formulate şi punerea în practică a viziunii din Strategia de dezvoltare “Educaţia 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.114/2023.

134. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va coordona toate acţiunile pe termen scurt şi mediu ale prezentului Program. Monitorizarea implementării prezentului Program se va efectua continuu prin elaborarea rapoartelor anuale, dar şi prin includerea acţiunilor prezentului Program în planurile anuale de activitate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi prin monitorizarea realizării acestora. În rapoartele sus-menţionate se va analiza în ce măsură sunt detaliate, planificate şi îndeplinite acţiunile prioritare ale prezentului Program. La finalul implementării prezentului Program, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora un raport amplu în baza următoarelor criterii:

134.1. gradul de realizare a acţiunilor în baza indicatorilor de monitorizare planificaţi;

134.2. gradul de conformitate a acţiunilor întreprinse cu cele planificate;

134.3. resursele utilizate în raport cu cele planificate;

134.4. cauzele întârzierilor şi modificările necesare pentru îmbunătăţirea procesului de implementare.

La încheierea implementării prezentului Program vor fi organizate, de asemenea, sondaje sociologice privind calitatea realizării acestuia.

135. Activităţile de monitorizare reprezintă un proces continuu, desfăşurându-se pe toată perioada de implementare a prezentului Program. Ele includ atât colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, cât şi eventualele rectificări de conţinut şi de formă în măsurile şi activităţile planificate.

136. Transparenţa procesului de implementare a prezentului Program este asigurată prin publicarea informaţiilor de referinţă pe site-ul web oficial al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în rapoartele anuale de activitate ale acestuia, precum şi în raportul final de evaluare, la finalizarea implementării prezentului Program. Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură mediatizarea largă a procesului de realizare a prezentului Program şi furnizarea informaţiilor relevante partenerilor din ţară şi de peste hotare.

PLAN DE ACŢIUNI AL PROGRAMULUI DE IMPLEMENTARE

A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE “EDUCAŢIA 2030” PENTRU ANII 2026-2030

Legendă