Hotărâre nr. 477 din 26.08.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului de stabilire a unor modalităţi

practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra

produselor de origine animală destinate consumului uman

nr. 477  din  26.08.2026

 (în vigoare 08.05.2028) 

 (se abrogă la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 435-438 art. 501 din 09.09.2026

* * *

UE

În temeiul art.17 alin.(8) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, 199-201, art.265), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune parţial Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalităţi practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.2074/2005 al Comisiei în ceea ce priveşte controalele oficiale, CELEX: 32019R0627, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 131 din 17 mai 2019, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2241 al Comisiei din 5 noiembrie 2025.

1. Se aprobă Regulamentul de stabilire a unor modalităţi practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

3. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1112/2010 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, 247-251, art.1235), cu modificările ulterioare.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar şi se abrogă la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.477/2026

REGULAMENT

de stabilire a unor modalităţi practice uniforme pentru efectuarea controalelor

oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul de stabilire a unor modalităţi practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman (denumit în continuare Regulament) instituie modalităţi practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale şi a măsurilor referitoare la produsele de origine animală destinate consumului uman. Acestea se efectuează de către autoritatea competentă, luându-se în considerare cerinţele prevăzute la art.17 alin.(8) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar şi procedura prevăzută de Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

2. Prezentul Regulament cuprinde:

2.1. cerinţele specifice şi frecvenţa minimă uniformă a controalelor oficiale asupra oricărui produs de origine animală, în ceea ce priveşte auditurile şi marca de identificare;

2.2. cerinţele specifice şi frecvenţa minimă uniformă a controalelor oficiale asupra cărnii proaspete, inclusiv cerinţele specifice pentru audituri şi sarcini specifice în ceea ce priveşte controalele asupra cărnii proaspete;

2.3. măsurile care trebuie luate în caz de neconformitate a cărnii proaspete cu cerinţele aplicabile legislaţiei alimentare pentru protecţia sănătăţii umane, a sănătăţii şi a bunăstării animalelor;

2.4. cerinţele tehnice şi modalităţile practice în ceea ce priveşte marca de sănătate, conform pct.16 din Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025;

2.5. cerinţele specifice şi frecvenţa minimă uniformă a controalelor oficiale asupra laptelui, colostrului, produselor lactate şi a produselor pe bază de colostru;

2.6. cerinţele specifice pentru efectuarea controalelor oficiale privind moluştele bivalve vii;

2.7. cerinţele specifice şi frecvenţa minimă uniformă a controalelor oficiale asupra produselor pescăreşti.

3. În sensul prezentului Regulament, se utilizează următoarele noţiuni:

3.1. noţiunile "carne proaspătă", "colostru", "produse lactate", "produse pe bază de colostru", "secţie de tranşare", "moluşte bivalve", "produse pescăreşti", "abator ", "ungulate domestice", "unitate de prelucrare a vânatului", "vânat mare", "lagomorfe", "carcasă", "organe comestibile", "vânat mic", "păsări de curte", "viscere", "carne", "vânat de crescătorie", "vânat sălbatic", "exploataţie de producţie a laptelui", "lapte crud", "centru de expediere", "produs pescăresc proaspăt", "produs pescăresc preparat" şi "produs pescăresc prelucrat" se utilizează în sensul definit în Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025;

3.2. noţiunile "operator din domeniul alimentar", "producţie primară", "trasabilitate" şi "introducere pe piaţă" se utilizează în sensul definit în Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor;

3.3. noţiunile "criteriu microbiologic" şi "carne de reptile" se utilizează în sensul definit în Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009;

3.4. noţiunile "abator cu capacitate mică" şi "unitate de prelucrare a vânatului cu capacitate redusă" se utilizează în sensul definit în Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476/2026;

3.5. noţiunea "materiale cu riscuri specificate" se utilizează în sensul definit la subpct. 4.6 din Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.713/2024;

3.6. noţiunea "contaminare" se utilizează în sensul definit în art.2 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare;

3.7. noţiunea "unitate animal viu" se utilizează în sensul definit în pct.5 din Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.369/2015;

3.8. de asemenea, se definesc următoarele noţiuni:

biotoxine marine - substanţe toxice acumulate de moluştele bivalve, în special atunci când se hrănesc cu plancton care conţine toxine;

etape de producţie, prelucrare şi distribuţie - oricare etapă, inclusiv importul, începând cu şi incluzând producţia primară a unui produs alimentar şi terminând cu şi incluzând depozitarea, transportul, vânzarea sau furnizarea acestuia către consumatorul final şi, atunci când este cazul, importul, producţia, fabricarea, depozitarea, transportul, distribuţia, vânzarea şi furnizarea hranei pentru animale;

exploataţie de origine - exploataţie în care animalele au fost crescute cel mai recent;

reptile - animale care aparţin speciilor Alligator mississippiensis, Crocodylus johnstoni, Crocodylus niloticus, Crocodylus porosus, Timon Lepidus, Python reticulatus, Python molurus bivittatus sau Pelodiscus sinensis;

şeptel - totalitate a păsărilor de curte care au acelaşi statut sanitar, ţinute în acelaşi loc sau aceeaşi împrejmuire şi care constituie o unitate epidemiologică;

unitate - oricare unitate a unei întreprinderi din sectorul alimentar;

zonă de relocare - zonă maritimă, din estuare sau lagune, bine delimitată şi semnalizată cu geamanduri, piloni sau orice alt dispozitiv fix şi utilizat, în exclusivitate, pentru purificarea naturală a moluştelor bivalve vii.

Capitolul II

CERINŢE SPECIFICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE

ŞI FRECVENŢA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE

ASUPRA PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Secţiunea 1

Cerinţe specifice pentru auditurile efectuate de către autoritatea competentă

în unităţile care manipulează produse de origine animală

Subsecţiunea 1

Cerinţe care fac obiectul auditării

4. La auditarea bunelor practici de igienă în unităţi, autoritatea competentă verifică dacă operatorii din domeniul alimentar care manipulează produse de origine animală aplică în mod continuu procedurile privind cel puţin următoarele puncte:

4.1. proiectarea şi întreţinerea spaţiilor şi a echipamentelor;

4.2. igiena preoperaţională, operaţională şi postoperaţională;

4.3. igiena personală;

4.4. pregătirea în domeniul igienei şi al procedurilor de lucru;

4.5. combaterea dăunătorilor;

4.6. calitatea apei;

4.7. controlul temperaturii;

4.8. controale ale animalelor sau mărfurilor alimentare care intră şi ies din unitate, precum şi ale documentelor care le însoţesc.

5. La auditarea procedurilor pe baza analizei riscurilor şi a punctelor critice de control (denumite în continuare HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point)), astfel cum se prevede la art.3 alin.(1)-(9) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare, autoritatea competentă verifică dacă operatorii din domeniul alimentar care manipulează produse de origine animală aplică aceste proceduri în mod continuu.

6. Autoritatea competentă stabileşte, în special, dacă procedurile, în măsura posibilului, oferă garanţii că produsele de origine animală:

6.1. sunt în conformitate cu capitolul II din Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009;

6.2. sunt conforme cu normele în ceea ce priveşte:

6.2.1. monitorizarea reziduurilor chimice, în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.298/2011;

6.2.2. limitele maxime de reziduuri pentru substanţele active din punct de vedere farmacologic, conform Regulamentului privind măsurile şi procedurile de stabilire a limitelor maxime admise de reziduuri ale substanţelor farmacologic active în produsele alimentare de origine animală, aprobat Hotărârea Guvernului nr.195/2011;

6.2.3. substanţele interzise şi neautorizate, în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor ß-agoniste în creşterea animalelor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.942/2010;

6.2.4. contaminanţii, conform Regulamentului sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiţi contaminanţi din produse alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.724/2024, şi conform Limitelor maxime pentru prezenţa coccidiostaticelor sau a histomonostaticelor în alimente în urma transferului inevitabil al acestor substanţe în furaje, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.657/2014;

6.2.5. reziduurile de pesticide, în conformitate cu Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2023;

6.3. nu prezintă riscuri fizice, cum ar fi corpurile străine.

7. În cazul în care un operator din domeniul alimentar utilizează procedurile prevăzute de ghidurile de aplicare a principiilor HACCP, în conformitate cu art.1 alin.(1) lit.c) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare, auditul verifică dacă aceste ghiduri sunt utilizate corect.

8. La punerea în aplicare a sarcinilor de audit, autoritatea competentă urmăreşte, în mod special:

8.1. să se asigure că, în toate etapele procesului de producţie, personalul şi activităţile acestuia în unitate respectă cerinţele în materie de practici de igienă şi al sistemului HACCP, prevăzute în capitolul II la Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009, prevederile art.3 alin.(1)-(10) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare, precum şi prevederile capitolului I din anexa nr.1 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025. Pentru a-şi completa auditul, autoritatea competentă efectuează controale de aptitudine pentru a se asigura că personalul deţine un nivel suficient de competenţe;

8.2. să verifice toate înregistrările relevante ale operatorilor din sectorul alimentar;

8.3. să preleve eşantioane pentru analizele de laborator, în cazul în care este necesar;

8.4. să documenteze elementele luate în considerare şi rezultatele auditului.

Subsecţiunea a 2-a

Natura şi frecvenţa auditării

9. Natura şi frecvenţa sarcinilor de audit privind fiecare unitate depind de riscul estimat. În acest sens, autoritatea competentă, în funcţie de gradul de risc, evaluează:

9.1. riscurile pentru sănătatea umană şi, după caz, pentru sănătatea animală;

9.2. în cazul abatoarelor, aspectele legate de bunăstarea animalelor;

9.3. tipul de prelucrare efectuat şi rezultatele acesteia;

9.4. înregistrările anterioare ale operatorului din domeniul alimentar.

10. În cazul în care operatorii din domeniul alimentar care intervin în lanţul alimentar iau măsuri suplimentare pentru a oferi garanţii privind siguranţa alimentelor, prin punerea în aplicare a sistemelor integrate, a sistemelor particulare de control sau a unei proceduri de certificare de către terţi independenţi sau prin alte mijloace şi, în cazul în care aceste măsuri sunt documentate, iar animalele cuprinse în aceste sisteme pot fi identificate cu certitudine, autoritatea competentă ia în considerare aceste măsuri la efectuarea auditurilor pentru verificarea bunelor practici de igienă şi a procedurilor bazate pe sistemul HACCP.

Subsecţiunea a 3-a

Cerinţe specifice pentru marca de identificare

11. Marca de identificare se aplică conform Cerinţelor specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025. Respectarea cerinţelor referitoare la aplicarea mărcilor de identificare se verifică în toate unităţile desemnate în conformitate cu hotărârea sus-menţionată, pe lângă controlul respectării altor cerinţe din domeniul trasabilităţii, în conformitate cu art.11 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

Subsecţiunea a 4-a

Evoluţii ştiinţifice şi tehnologice

12. Autoritatea competentă, desemnată potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, informează celelalte ţări cu privire la evoluţiile ştiinţifice şi tehnologice, astfel cum sunt menţionate la art.16 alin.(2) lit.b) din legea prenotată, în scopul examinării şi adoptării măsurilor corespunzătoare.

Capitolul III

CERINŢE SPECIFICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE ŞI FRECVENŢA

MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE ASUPRA CĂRNII PROASPETE

Secţiunea 1

Cerinţe suplimentare pentru auditurile desfăşurate

în unităţile care manipulează carne proaspătă

13. Pe lângă cerinţele pentru audituri prevăzute în pct.4-9, atunci când efectuează un audit în unităţile care manipulează carne proaspătă, autoritatea competentă verifică conformitatea continuă cu propriile proceduri ale operatorilor din sectorul alimentar cu privire la colectarea, transportul, depozitarea şi manipularea cărnii proaspete, precum şi la utilizarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, inclusiv a materialelor cu riscuri specificate, pentru care sunt responsabile.

14. În cadrul auditurilor efectuate în abatoare sau unităţi de prelucrare a vânatului, autoritatea competentă verifică evaluarea informaţiilor privind lanţul alimentar, astfel cum se prevede în secţiunea a 3-a a capitolului I din anexa nr.1 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025.

15. Atunci când efectuează audituri ale procedurilor bazate pe sistemul HACCP, autoritatea competentă verifică dacă se acordă atenţia cuvenită procedurilor prevăzute în secţiunile 1 şi 2 ale capitolului I din anexa nr.1 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, şi dacă procedurile operatorilor din sectorul alimentar garantează, în măsura în care este posibil, că respectiva carne proaspătă:

15.1. nu prezintă anomalii sau alterări patologice;

15.2. nu prezintă:

15.2.1. contaminare cu materii fecale; sau

15.2.2. orice alt tip de contaminare considerată a reprezenta un risc inacceptabil pentru sănătatea umană;

15.3. respectă criteriile microbiologice prevăzute în capitolul II din Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009;

15.4. nu conţine materiale cu riscuri specificate, în conformitate cu cerinţele prevăzute în Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.713/2024.

Subsecţiunea 1

Controale oficiale asupra cărnii proaspete

16. La efectuarea controalelor oficiale în conformitate cu prezentul capitol, medicul veterinar oficial va lua în considerare rezultatele auditurilor efectuate în conformitate cu secţiunea 1. Dacă este cazul, medicul veterinar oficial vizează controalele oficiale în ceea ce priveşte deficienţele constatate în cadrul auditurilor anterioare.

Secţiunea a 2-a

Controale ale documentelor

Subsecţiunea 1

Obligaţiile autorităţii competente privind controalele documentelor, altele decât

verificările informaţiilor privind lanţul alimentar, menţionate la pct.20

17. Autoritatea competentă comunică operatorului din domeniul alimentar al exploataţiei de origine elementele minime ale informaţiilor privind lanţul alimentar, care vor fi furnizate operatorului abatorului sau unităţii de prelucrare a vânatului, în conformitate cu secţiunea a 3-a a capitolului I din anexa nr.1 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025.

18. Autoritatea competentă efectuează controale ale documentelor pentru a verifica dacă:

18.1. informaţiile privind lanţul alimentar sunt comunicate în mod sistematic şi eficient operatorului abatorului sau unităţii de prelucrare a vânatului de către operatorul responsabil de creşterea animalelor sau de păstrarea lor înaintea expediţiei;

18.2. informaţiile privind lanţul alimentar sunt valabile şi fiabile;

18.3. exploataţiei de origine îi sunt comunicate, după caz, informaţiile pertinente în conformitate cu pct.97.

19. Atunci când animalele sunt trimise spre sacrificare în altă ţară, autoritatea competentă de la exploataţia de origine şi de la locul de sacrificare cooperează pentru a se asigura că informaţiile privind lanţul alimentar furnizate de către operatorul din domeniul alimentar al exploataţiei de origine sunt accesibile operatorului abatorului sau unităţii de prelucrare a vânatului care le primeşte.

Subsecţiunea a 2-a

Obligaţiile medicului veterinar oficial privind controalele documentelor

20. Atunci când efectuează inspecţiile ante-mortem, medicul veterinar oficial verifică rezultatele controalelor şi ale evaluărilor informaţiilor privind lanţul alimentar, furnizate de către operatorul abatorului sau al unităţii de prelucrare a vânatului, în conformitate cu secţiunea a 3-a a capitolului I din anexa nr.1 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025. Medicul veterinar oficial ia în considerare aceste controale şi evaluări la efectuarea inspecţiilor ante-mortem şi post-mortem, alături de orice alte informaţii relevante din evidenţele exploataţiei de provenienţă a animalelor.

21. Atunci când efectuează inspecţii ante-mortem şi post-mortem, medicul veterinar oficial ia în considerare certificatul de sănătate prevăzut de Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală, precum şi orice declaraţii ale medicilor veterinari care efectuează controale oficiale sau alte controale la nivelul producţiei primare.

22. În cazul sacrificării de urgenţă a ungulatelor domestice în exteriorul abatorului, medicul veterinar oficial al abatorului examinează certificatul de sănătate prevăzut de Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală şi emis de către medicul veterinar oficial care a efectuat inspecţia ante-mortem în conformitate cu secţiunea a 6-a a capitolului I din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025 şi cu orice alte informaţii relevante furnizate de operatorul din sectorul alimentar.

23. În cazul vânatului mare, medicul veterinar oficial al unităţii de manipulare a vânatului examinează şi ia în considerare declaraţia care însoţeşte corpul animalului, eliberată de o persoană formată, în conformitate cu secţiunea a 2-a a capitolului IV din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025.

Secţiunea a 3-a

Inspecţia ante-mortem

Subsecţiunea 1

Cerinţe privind inspecţia ante-mortem la abator

24. Toate animalele, înainte de sacrificare, sunt supuse inspecţiei ante-mortem. Cu toate acestea, inspecţia poate fi limitată la un eşantion reprezentativ de păsări din fiecare şeptel şi la un eşantion reprezentativ de lagomorfe din fiecare exploataţie de origine de lagomorfe.

25. Inspecţia ante-mortem are loc în termen de 24 de ore după sosirea animalelor la abator şi la mai puţin de 24 de ore înainte de sacrificare. Medicul veterinar oficial poate solicita o inspecţie ante-mortem suplimentară în orice alt moment.

26. Inspecţiile ante-mortem trebuie să determine, în ceea ce priveşte animalul inspectat în cauză, dacă există vreun semn:

26.1. că sănătatea şi bunăstarea animalului au fost compromise;

26.2. al oricărei stări, anomalii sau boli care transformă carnea proaspătă în carne improprie consumului uman sau care ar putea afecta sănătatea animalelor, acordându-se o atenţie specială depistării zoonozelor şi a bolilor animalelor pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală în Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală;

26.3. al utilizării substanţelor interzise sau neautorizate, al utilizării abuzive a medicamentelor de uz veterinar sau al prezenţei reziduurilor chimice sau a contaminanţilor.

27. Inspecţia ante-mortem include verificarea respectării de către operatorii din domeniul alimentar a obligaţiei de a se asigura că animalele au pielea curată şi părul curat, astfel încât să se evite orice risc inacceptabil de contaminare a cărnii proaspete în timpul sacrificării.

28. Medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o inspecţie clinică a tuturor animalelor pe care operatorul din domeniul alimentar sau un membru al personalului auxiliar oficial este posibil să le fi separat de restul animalelor pentru o inspecţie ante-mortem amănunţită.

29. În cazul în care inspecţia ante-mortem se efectuează la exploataţia de origine, în conformitate cu secţiunea a 5-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476/2026, medicul veterinar oficial al abatorului efectuează o inspecţie ante-mortem numai în măsura şi cazurile specificate.

Secţiunea a 4-a

Inspecţia post-mortem

Subsecţiunea 1

Cerinţe pentru inspecţia post-mortem

30. Sub rezerva derogării prevăzute în pct.44-50 din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, carcasele şi organele comestibile care însoţesc animalul sunt supuse inspecţiei post-mortem:

30.1. fără întârziere după sacrificare; sau

30.2. cât mai curând posibil după sosirea la unitatea de manipulare a vânatului.

31. Operatorul din domeniul alimentar pune la dispoziţie instalaţii tehnice speciale şi spaţiu suficient pentru verificarea organelor comestibile.

32. Medicul veterinar oficial:

32.1. verifică toate suprafeţele externe, inclusiv pe cele ale cavităţilor corporale ale carcaselor, precum şi organele comestibile;

32.2. acordă o atenţie deosebită depistării zoonozelor şi a bolilor animalelor pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală în Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală.

33. Este necesar ca viteza liniei de sacrificare şi efectivele personalului de inspecţie prezente să fie adaptate pentru a se putea efectua o inspecţie corespunzătoare.

Subsecţiunea a 2-a

Derogare privind calendarul inspecţiei post-mortem

34. Prin derogare de la pct.30, atunci când nici medicul veterinar oficial, nici membrul personalului auxiliar oficial nu sunt prezenţi în unitatea de manipulare a vânatului sau în abator în timpul sacrificării şi al eviscerării, inspecţia post-mortem poate să fie întârziată cu o durată de maximum 24 de ore de la sacrificare sau de la intrarea în unitatea de manipulare a vânatului, cu condiţia ca:

34.1. animalele în cauză să fie sacrificate într-un abator cu capacitate redusă sau manipulate într-o unitate de manipulare a vânatului cu capacitate redusă care sacrifică sau prelucrează:

34.1.1. mai puţin de 1 000 de unităţi animal viu; sau

34.1.2. mai puţin de 150 000 de păsări de curte, lagomorfe şi vânat mic pe an;

34.2. în cadrul unei unităţi de depozitare a cărnii şi a organelor comestibile proaspete, să existe instalaţii suficiente care să permită examinarea acestora;

34.3. inspecţia post-mortem să fie efectuată de către medicul veterinar oficial.

35. Medicul veterinar oficial poate creşte pragurile prevăzute la subpct.34.1 asigurând aplicarea derogării în cele mai mici abatoare şi unităţi de manipulare a vânatului care corespund definiţiei de abator cu capacitate redusă sau de unitate de manipulare a vânatului cu capacitate redusă şi cu condiţia ca producţia anuală combinată a acestor unităţi să nu depăşească 5 % din cantitatea totală de carne proaspătă produsă într-un stat:

35.1. pentru speciile vizate; sau

35.2. pentru toate ungulatele împreună;

35.3. pentru toate păsările de curte împreună; sau

35.4. pentru toate păsările şi lagomorfele împreună.

36. În sensul subpct.34.1.1 se utilizează ratele de conversie prevăzute în Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.369/2015. Cu toate acestea, în cazul ovinelor şi al caprinelor, precum şi al cervidelor mici (cu o greutate în viu < 100 kg), se utilizează o rată de conversie de 0,05 unităţi animal viu, iar în cazul altor specii de vânat mare, se utilizează o rată de conversie de 0,2 unităţi animal viu.

Subsecţiunea a 3-a

Cerinţe suplimentare de examinare pentru inspecţia post-mortem

37. Dacă este necesar, se efectuează examinări suplimentare, cum sunt palpările şi incizarea anumitor părţi ale carcasei şi ale organelor comestibile, precum şi testări în laborator pentru:

37.1. a pune un diagnostic definitiv cu privire la o suspiciune de pericol; sau

37.2. a depista:

37.2.1. prezenţa unei boli animale pentru care sunt stabilite norme de sănătate animală în Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală;

37.2.2. prezenţa unor reziduuri sau contaminanţi chimici în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.298/2011, în special:

37.2.2.1. reziduuri chimice în cantitate mai mare decât nivelurile stabilite în Lista substanţelor active din punct de vedere farmacologic, autorizate pentru animalele de la care se obţin produse alimentare şi clasificarea lor în funcţie de limitele reziduale maxime (LRM), aprobată prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi în Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2023;

37.2.2.2. contaminanţi în cantitate mai mare decât nivelurile maxime stabilite în Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.724/2024, şi în Limitele maxime pentru prezenţa coccidiostaticelor sau a histomonostaticelor în alimente în urma transferului inevitabil al acestor substanţe în furaje, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.657/2014; sau

37.2.2.3. reziduuri de substanţe care sunt interzise sau neautorizate în conformitate cu Lista substanţelor active din punct de vedere farmacologic, interzise animalelor de la care se obţin produse alimentare, aprobată prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;

37.2.3. nerespectarea criteriilor microbiologice menţionate în pct.5 lit.b) din Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009, sau posibila prezenţă a altor pericole microbiologice care pot transforma carnea proaspătă în carne improprie pentru consumul uman;

37.2.4. prezenţa altor factori care pot duce la situaţia în care carnea proaspătă să fie declarată improprie pentru consumul uman sau în care să fie impuse restricţii privind utilizarea acesteia.

38. În timpul inspecţiei post-mortem se asigură reducerea la minimum a riscului de contaminare a cărnii proaspete prin operaţiuni cum sunt palparea, tranşarea sau incizarea.

Subsecţiunea a 4-a

Cerinţe pentru inspecţia post-mortem a solipedelor domestice, a bovinelor

în vârstă de peste opt luni şi a porcilor domestici în vârstă de peste

cinci săptămâni, precum şi a vânatului sălbatic

39. Cerinţele prevăzute în prezenta subsecţiune se aplică în mod suplimentar faţă de cerinţele de la subsecţiunile 1 şi a 3-a la prezenta secţiune.

40. Este necesar ca medicul veterinar oficial să ceară despicarea longitudinală în două semicarcase, urmând coloana vertebrală, a carcaselor de solipede domestice, de bovine în vârstă de peste opt luni şi de porci domestici în vârstă de peste cinci săptămâni, în vederea inspecţiei post-mortem.

41. În cazul în care este necesar pentru inspecţia post-mortem, medicul veterinar oficial poate, de asemenea, cere ca orice cap sau carcasă să fie despicate în lungime. Cu toate acestea, pentru a se ţine seama de obiceiurile alimentare specifice, de dezvoltarea tehnologică sau de situaţii specifice privind sănătatea animală, medicul veterinar oficial poate permite să nu fie despicate în două carcasele de solipede domestice, de bovine în vârstă de peste opt luni şi de porci domestici în vârstă de peste cinci săptămâni destinate inspecţiei post-mortem.

42. În cazul abatoarelor cu capacitate redusă sau al unităţilor de manipulare a vânatului cu capacitate redusă care manipulează mai puţin de 1 000 de unităţi animal viu pe an, medicul veterinar oficial poate permite, din motive sanitare, tranşarea în sferturi de carcase a solipedelor domestice adulte, a bovinelor adulte şi a vânatului mare adult înainte de inspecţia post-mortem.

Subsecţiunea a 5-a

Cerinţe suplimentare pentru inspecţia post-mortem în caz de sacrificare de urgenţă

43. În cazul sacrificării de urgenţă, carcasa face obiectul, cât mai rapid posibil, al unei inspecţii post-mortem în conformitate cu subsecţiunile 1-4 din prezenta secţiune, înainte de a fi declarată corespunzătoare pentru consumul uman.

Subsecţiunea a 6-a

Modalităţi practice pentru inspecţia post-mortem a bovinelor domestice, a ovinelor

şi caprinelor domestice, a solipedelor domestice şi a porcinelor domestice

44. În cazul în care inspecţia post-mortem este efectuată de un medic veterinar oficial, sub supravegherea medicului veterinar oficial sau, atunci când se oferă la faţa locului suficiente garanţii, sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar şi în conformitate cu secţiunea a 7-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476/2026, autoritatea competentă se asigură că modalităţile practice prevăzute în subsecţiunile 7-13 sunt respectate în cazul bovinelor domestice, al ovinelor şi caprinelor domestice, al solipedelor domestice şi al porcinelor domestice, pe lângă cerinţele prevăzute în subsecţiunile 1-4.

Subsecţiunea a 7-a

Animale tinere din specia bovină

45. Sunt supuse procedurilor de inspecţie post-mortem prevăzute la pct.46, carcasele şi organele comestibile ale următoarelor animale din specia bovină:

45.1. animale în vârstă de sub opt luni; şi

45.2. animale în vârstă de sub 20 de luni, dacă au fost ţinute fără acces la păşuni pe parcursul întregii lor vieţi dintr-o altă ţară sau într-o zonă a acesteia declarate oficial indemne de tuberculoză.

46. Procedurile de inspecţie post-mortem includ cel puţin o examinare vizuală:

46.1. a capului şi a gâtului; împreună cu palparea şi examinarea ganglionilor limfatici retrofaringieni (Lnn. retropharyngiales);

46.2. a plămânilor, a traheii şi a esofagului; palparea plămânilor; palparea şi examinarea ganglionilor limfatici bronhici şi mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales şi mediastinales);

46.3. a pericardului şi a inimii;

46.4. a diafragmei;

46.5. a ficatului şi a nodulilor limfatici hepatici şi pancreatici (Lnn. portales);

46.6. a tractului gastrointestinal, a mezenterului şi a nodulilor limfatici stomacali şi mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales şi caudales);

46.7. a splinei;

46.8. a rinichilor;

46.9. a pleurei şi a peritoneului;

46.10. a regiunii ombilicale şi a articulaţiilor la animalele tinere.

47. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecţiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecţie post-mortem care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar şi în conformitate cu secţiunile a 7-a şi a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476/2026, utilizând incizia şi palparea carcasei şi a organelor comestibile:

47.1. incizia ganglionilor limfatici retrofaringieni (Lnn. retropharyngiales); palparea limbii;

47.2. incizia ganglionilor limfatici bronhici şi mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales şi mediastinales); deschiderea longitudinală a traheii şi a principalelor ramificaţii bronhice; plămânii trebuie să fie incizaţi în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; aceste incizii nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluşi de la consumul uman;

47.3. incizia longitudinală a inimii, astfel încât să fie deschise ventriculele şi să fie secţionat septul interventricular;

47.4. incizia nodulilor limfatici stomacali şi mezenterici;

47.5. palparea splinei;

47.6. incizia rinichilor şi a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

47.7. palparea regiunii ombilicale şi a articulaţiilor. Regiunea ombilicală trebuie să fie incizată şi articulaţiile trebuie să fie deschise; este necesară examinarea lichidului sinovial.

Subsecţiunea a 8-a

Alte animale din specia bovină

48. Carcasele şi organele comestibile ale bovinelor, altele decât cele menţionate la pct.45, sunt supuse următoarelor proceduri de inspecţie post-mortem:

48.1. examinarea vizuală a capului şi a gâtului; incizia şi examinarea ganglionilor limfatici retrofaringieni (Lnn. retropharyngiales); inspectarea maseterilor externi, unde sunt necesare două incizii paralele ale mandibulei, precum şi ale maseterilor interni (muşchii interni pterigoizi), care sunt incizaţi într-un singur plan. Limba este detaşată în prealabil pentru a permite o examinare detaliată a cavităţii bucale şi a orofaringelui;

48.2. inspecţia traheii şi a esofagului; inspecţia vizuală şi palparea plămânilor; incizia şi examinarea ganglionilor limfatici bronhici şi mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales şi mediastinales);

48.3. examinarea vizuală a pericardului şi a inimii, aceasta din urmă făcând obiectul unei incizii longitudinale, astfel încât să fie deschise ventriculele şi să fie secţionat septul interventricular;

48.4. examinarea vizuală a diafragmei;

48.5. examinarea vizuală a ficatului şi a ganglionilor limfatici hepatici şi pancreatici (Lnn. portales);

48.6. examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a ganglionilor limfatici stomacali şi mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales şi caudales);

48.7. examinarea vizuală a splinei;

48.8. examinarea vizuală a rinichilor;

48.9. examinarea vizuală a pleurei şi a peritoneului;

48.10. examinarea vizuală a organelor genitale (cu excepţia penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat);

48.11. examinarea vizuală a ugerului şi a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii).

49. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecţiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecţie post-mortem, care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar şi în conformitate cu secţiunile a 7-a şi a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476/2026, utilizând incizia şi palparea carcasei şi a organelor comestibile:

49.1. incizia şi examinarea ganglionilor limfatici submaxilari şi parotidieni (Lnn. mandibulares şi parotidei); palparea limbii şi a orofaringelui;

49.2. deschiderea longitudinală a traheii şi a principalelor ramificaţii bronhice; plămânii trebuie să fie incizaţi în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; aceste incizii nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluşi de la consumul uman;

49.3. palparea ficatului şi a nodulilor limfatici hepatici şi pancreatici (Lnn. portales); incizia suprafeţei gastrice a ficatului şi a bazei lobului caudat pentru a examina canalele biliare;

49.4. incizia nodulilor limfatici stomacali şi mezenterici;

49.5. palparea splinei;

49.6. incizia rinichilor şi a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

49.7. palparea şi incizia ugerului şi a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii) la vaci. Este deschisă fiecare jumătate a ugerului printr-o incizie longitudinală şi profundă până la sinusurile lactofore (sinus lactiferes), iar ganglionii limfatici ai ugerului sunt incizaţi, cu excepţia cazului în care ugerul este exclus de la consumul uman.

Subsecţiunea a 9-a

Animale domestice tinere din speciile ovină şi caprină

50. Carcasele şi organele comestibile de ovine şi caprine fără incisivi permanenţi sau de ovine şi caprine în vârstă de până la 12 luni trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecţie post-mortem:

50.1. examinarea vizuală a capului, inclusiv a gâtului, a gurii, a limbii şi a ganglionilor limfatici parotidieni şi retrofaringieni. Aceste examinări nu sunt necesare dacă capul, inclusiv limba şi creierul, sunt excluse de la consumul uman;

50.2. examinarea vizuală a plămânilor, a traheii şi a esofagului, precum şi a ganglionilor limfatici bronhici şi mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales şi mediastinales);

50.3. examinarea vizuală a pericardului şi a inimii;

50.4. examinarea vizuală a diafragmei;

50.5. examinarea vizuală a ficatului şi a ganglionilor limfatici hepatici şi pancreatici (Lnn. portales);

50.6. examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a nodulilor limfatici stomacali şi mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales şi caudales);

50.7. examinarea vizuală a splinei;

50.8. examinarea vizuală a rinichilor;

50.9. examinarea vizuală a pleurei şi a peritoneului;

50.10. examinarea vizuală a regiunii ombilicale şi a articulaţiilor.

51. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecţiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecţie post-mortem care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar şi în conformitate cu secţiunile a 7-a şi a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476/2026, utilizând incizia şi palparea carcasei şi a organelor comestibile:

51.1. palparea gâtului, a gurii, a limbii şi a ganglionilor limfatici parotidieni. Cu excepţia cazului în care normele de sănătate animală prevăd altfel, aceste examinări nu sunt necesare dacă capul, inclusiv limba şi creierul, sunt excluse de la consumul uman;

51.2. palparea plămânilor; incizia plămânilor, a traheii, a esofagului şi a ganglionilor limfatici bronhici şi mediastinali;

51.3. incizia inimii;

51.4. palparea ficatului şi a nodulilor limfatici ai acestuia; incizia suprafeţei gastrice a ficatului pentru examinarea canalelor biliare;

51.5. palparea splinei;

51.6. incizia rinichilor şi a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

51.7. palparea regiunii ombilicale şi a articulaţiilor; regiunea ombilicală trebuie să fie incizată şi articulaţiile trebuie să fie deschise; este necesar să fie examinat lichidul sinovial.

Subsecţiunea a 10-a

Alte animale domestice din speciile ovină şi caprină

52. Carcasele şi organele comestibile de ovine şi caprine cărora le-a ieşit un incisiv permanent sau de ovine şi caprine în vârstă de 12 luni sau mai mult trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecţie post-mortem:

52.1. examinarea vizuală a capului, inclusiv a gâtului, a gurii, a limbii şi a ganglionilor limfatici parotidieni, şi palparea ganglionilor limfatici retrofaringieni. Aceste examinări nu sunt necesare dacă capul, inclusiv limba şi creierul, sunt excluse de la consumul uman;

52.2. inspecţia vizuală a plămânilor, a traheii şi a esofagului; palparea plămânilor şi a ganglionilor limfatici bronhici şi mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales şi mediastinales);

52.3. examinarea vizuală a pericardului şi a inimii;

52.4. examinarea vizuală a diafragmei;

52.5. examinarea vizuală a ficatului şi a ganglionilor limfatici hepatici şi pancreatici (Lnn. portales); palparea ficatului şi a nodulilor limfatici ai acestuia; incizia suprafeţei gastrice a ficatului pentru examinarea canalelor biliare;

52.6. examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a nodulilor limfatici stomacali şi mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales şi caudales);

52.7. examinarea vizuală a splinei;

52.8. examinarea vizuală a rinichilor;

52.9. examinarea vizuală a pleurei şi a peritoneului;

52.10. examinarea vizuală a organelor genitale (cu excepţia penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat);

52.11. examinarea vizuală a ugerului şi a ganglionilor limfatici ai acestuia.

53. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecţiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecţie post-mortem care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar şi în conformitate cu secţiunile a 7-a şi a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476/2026, utilizând incizia şi palparea carcasei şi a organelor comestibile:

53.1. palparea gâtului, a gurii, a limbii şi a ganglionilor limfatici parotidieni. Cu excepţia cazului în care normele de sănătate animală prevăd altfel, aceste examinări nu sunt necesare dacă capul, inclusiv limba şi creierul, sunt excluse de la consumul uman;

53.2. incizia plămânilor, a traheii şi a ganglionilor limfatici bronhici şi mediastinali;

53.3. incizia inimii;

53.4. palparea splinei;

53.5. incizia rinichilor şi a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales).

Subsecţiunea a 11-a

Solipede domestice

54. Carcasele şi organele comestibile ale solipedelor domestice sunt supuse următoarelor proceduri de inspecţie post-mortem:

54.1. examinarea vizuală a capului şi, după detaşarea limbii, examinarea gâtului; limba, detaşată în prealabil pentru a permite o examinare vizuală detaliată a cavităţii bucale şi a orofaringelui, trebuie să facă obiectul unei examinări vizuale separate;

54.2. examinarea vizuală a plămânilor, a traheii, a esofagului, precum şi a ganglionilor limfatici bronhici şi mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales şi mediastinales);

54.3. inspecţia vizuală a pericardului şi a inimii;

54.4. examinarea vizuală a diafragmei;

54.5. examinarea vizuală a ficatului şi a ganglionilor limfatici hepatici şi pancreatici (Lnn. portales);

54.6. examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a nodulilor limfatici stomacali şi mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales şi caudales);

54.7. examinarea vizuală a splinei;

54.8. examinarea vizuală a rinichilor;

54.9. examinarea vizuală a pleurei şi a peritoneului;

54.10. examinarea vizuală a organelor genitale ale armăsarilor (cu excepţia penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat) şi ale iepelor;

54.11. examinarea vizuală a ugerului şi a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii);

54.12. examinarea vizuală a regiunii ombilicale şi a articulaţiilor la animalele tinere;

54.13. examinarea muşchilor şi a ganglionilor limfatici subromboidali (Lnn. subrhomboidei) de sub cartilajul scapular, prin secţionarea inserţiei unui umăr, în cazul cailor suri, pentru a depista prezenţa melanozei şi a melanomatozei. Rinichii trebuie să fie scoşi.

55. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecţiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecţie post-mortem care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar şi în conformitate cu secţiunile a 7-a şi a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476/2026, utilizând incizia şi palparea carcasei şi a organelor comestibile:

55.1. palparea şi incizia ganglionilor limfatici submaxilari, retrofaringieni şi parotidieni (Lnn. retropharyngiales, mandibulares şi parotidei); palparea limbii;

55.2. palparea plămânilor; palparea şi incizia ganglionilor limfatici bronhici şi mediastinali. Traheea şi principalele ramificaţii bronhice trebuie să fie deschise longitudinal, iar plămânii trebuie să fie incizaţi în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; cu toate acestea, inciziile respective nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluşi de la consumul uman;

55.3. incizia longitudinală a inimii, astfel încât să fie deschise ventriculele şi să fie secţionat septul interventricular;

55.4. palparea şi incizia ficatului şi a nodulilor limfatici hepatici şi pancreatici (Lnn. portales);

55.5. incizia nodulilor limfatici stomacali şi mezenterici;

55.6. palparea splinei;

55.7. palparea rinichilor şi incizia rinichilor şi a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

55.8. incizia nodulilor limfatici supramamari;

55.9. palparea regiunii ombilicale şi a articulaţiilor la animalele tinere. În cazul unor suspiciuni, regiunea ombilicală trebuie să fie incizată şi articulaţiile trebuie să fie deschise; este necesar să fie examinat lichidul sinovial;

55.10. la caii suri, incizia rinichilor pe toată lungimea lor.

Subsecţiunea a 12-a

Animale domestice din specia porcină

56. Carcasele şi organele comestibile ale porcinelor domestice sunt supuse următoarelor proceduri de inspecţie post-mortem:

56.1. examinarea vizuală a capului şi a gâtului;

56.2. examinarea vizuală a cavităţii bucale, a orofaringelui şi a limbii;

56.3. inspecţia vizuală a plămânilor, a traheii şi a esofagului;

56.4. examinarea vizuală a pericardului şi a inimii;

56.5. examinarea vizuală a diafragmei;

56.6. examinarea vizuală a ficatului şi a ganglionilor limfatici hepatici şi pancreatici (Lnn. portales); examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a ganglionilor limfatici stomacali şi mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales şi caudales);

56.7. examinarea vizuală a splinei; examinarea vizuală a rinichilor; examinarea vizuală a pleurei şi a peritoneului;

56.8. examinarea vizuală a organelor genitale (cu excepţia penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat);

56.9. examinarea vizuală a ugerului şi a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii);

56.10. examinarea vizuală a regiunii ombilicale şi a articulaţiilor la animalele tinere.

57. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecţiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecţie post-mortem care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar şi în conformitate cu secţiunile a 7-a şi a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476/2026, utilizând incizia şi palparea carcasei şi a organelor comestibile:

57.1. incizia şi examinarea ganglionilor limfatici submaxilari (Lnn. mandibulares);

57.2. palparea plămânilor şi a ganglionilor limfatici bronhici şi mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales şi mediastinales). Traheea şi principalele ramificaţii bronhice trebuie să fie deschise longitudinal, iar plămânii trebuie să fie incizaţi în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; inciziile respective nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluşi de la consumul uman;

57.3. incizia longitudinală a inimii, astfel încât să fie deschise ventriculele şi să fie secţionat septul interventricular;

57.4. palparea ficatului şi a nodulilor limfatici ai acestuia;

57.5. palparea şi, în cazul în care este necesar, incizia ganglionilor limfatici stomacali şi mezenterici;

57.6. palparea splinei;

57.7. incizia rinichilor şi a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

57.8. incizia nodulilor limfatici supramamari;

57.9. palparea regiunii ombilicale şi a articulaţiilor la animalele tinere şi, în cazul în care este necesar, incizia regiunii ombilicale şi deschiderea articulaţiilor.

Subsecţiunea a 13-a

Indicii unor riscuri potenţiale pentru sănătatea umană, sănătatea sau

bunăstarea animalelor la bovinele domestice, ovinele şi caprinele

domestice, solipedele domestice şi porcinele domestice

58. Procedurile suplimentare de inspecţie post-mortem prevăzute la pct.47, 49, 51, 53, 55 şi 57 se efectuează prin incizia şi palparea carcasei şi a organelor, în cazul în care, în opinia medicului veterinar oficial, unul dintre următoarele elemente indică existenţa unui risc potenţial pentru sănătatea umană, sănătatea sau bunăstarea animalelor:

58.1. verificările şi analiza controalelor documentelor efectuate în conformitate cu subsecţiunile 1 şi a 2-a din secţiunea a 2-a;

58.2. constatările inspecţiei ante-mortem efectuate în conformitate cu subsecţiunea 1 din secţiunea a 3-a;

58.3. rezultatele verificărilor privind respectarea normelor de bunăstare animală, efectuate în conformitate cu subsecţiunea a 10-a din secţunea a 5-a;

58.4. constatările inspecţiei post-mortem efectuate în conformitate cu subsecţiunile 1-13 din secţiunea a 4-a;

58.5. datele epidemiologice suplimentare sau alte date provenite de la exploataţia de origine a animalelor.

Subsecţiunea a 14-a

Modalităţi practice pentru inspecţia post-mortem a

păsărilor de curte şi a lagomorfelor de crescătorie

59. Toate păsările de curte sunt supuse unei inspecţii post-mortem care poate include asistenţa personalului abatorului, în conformitate cu art.17 alin.(3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar. În conformitate cu art.17 alin.(2) pct.3) din legea sus-menţionată, medicul veterinar oficial sau membrul personalului auxiliar oficial efectuează în mod personal următoarele controale:

59.1. inspecţia zilnică a viscerelor şi a cavităţilor corporale ale unui eşantion reprezentativ din fiecare şeptel;

59.2. inspecţia detaliată a unui eşantion aleatoriu a părţilor de păsări sau a păsărilor întregi declarate improprii pentru consumul uman în urma inspecţiei post-mortem din fiecare şeptel;

59.3. orice examinare suplimentară necesară în cazul în care există motive pentru a suspecta că păsările de curte în cauză pot fi improprii pentru consumul uman.

60. Prin derogare de la pct.59, medicul veterinar oficial poate decide că numai un eşantion reprezentativ de păsări de curte din fiecare şeptel să fie supus unei inspecţii post-mortem dacă:

60.1. operatorii din domeniul alimentar au pus în aplicare un sistem, cu avizul medicului veterinar oficial, care permite depistarea şi separarea păsărilor cu anomalii, contaminări sau defecte;

60.2. abatorul are o istorie îndelungată de conformitate cu cerinţele referitoare la:

60.2.1. cerinţele în conformitate cu art.3 alin.(1)-(6) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare, inclusiv criteriile microbiologice aplicabile la subpct. 1.28 şi 2.1.5 din anexa la Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009;

60.2.2. procedurile bazate pe principiile HACCP în conformitate cu art.3 alin.(7)-(10) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare;

60.2.3. normele specifice de igienă în conformitate cu secţiunea 1 a capitolului I din anexa nr.1 şi secţiunea 1 a capitolului II din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025;

60.3. în cadrul inspecţiei ante-mortem şi al verificării informaţiilor privind lanţul alimentar, nu s-au constatat anomalii care să indice o problemă gravă pentru sănătatea umană sau animală, şi care ar putea justifica necesitatea adoptării măsurilor prevăzute la subsecţiunile 2-6 din secţiunea a 6-a a capitolului III.

61. În ceea ce priveşte păsările de curte crescute pentru producţia de foie-gras şi păsările de curte cu eviscerare amânată, obţinute în exploataţia de origine, în conformitate cu subpct. 28.8 şi 28.9 din secţiunea a 6-a a capitolului II din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, inspecţia post-mortem are loc la secţia de tranşare unde aceste carcase sunt transportate direct de la exploataţia de origine.

62. Dispoziţiile aplicabile unui singur şeptel de păsări de curte se extind şi asupra lagomorfelor de crescătorie sacrificate în aceeaşi zi dintr-o singură exploataţie de origine.

Subsecţiunea a 15-a

Modalităţi practice pentru inspecţia post-mortem a vânatului de crescătorie

63. Pentru vânatul de crescătorie se aplică următoarele proceduri de inspecţie post-mortem :

63.1. în cazul cervidelor mici (< 100 kg), procedurile post-mortem pentru ovine prevăzute la subsecţiunea a 10-a cu toate acestea; în cazul renilor, procedurile post-mortem pentru ovine prevăzute la subsecţiunea a 9-a, iar limba poate fi utilizată pentru consumul uman fără inspecţia capului;

63.2. în cazul vânatului din familia Suidae, procedurile post-mortem pentru porcine domestice prevăzute la subsecţiunea a 12-a;

63.3. în cazul altor ungulate de vânat care nu intră sub incidenţa subpct. 63.1 şi 63.2, procedurile post-mortem pentru bovine prevăzute la subsecţiunea a 8-a;

63.4. în cazul ratitelor, procedurile post-mortem pentru păsări de curte prevăzute la pct.59.

64. În cazul în care animalele au fost sacrificate în afara abatorului, medicul veterinar oficial al abatorului sau al unităţii de prelucrare a vânatului trebuie să verifice certificatul de sănătate, aprobat de către autoritatea competentă, în conformitate cu art.74 din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar.

Subsecţiunea a 16-a

Modalităţi practice pentru inspecţia post-mortem a vânatului sălbatic

65. Medicul veterinar oficial verifică dacă vânatul sălbatic mare nejupuit transportat la unitatea de manipulare a vânatului din altă ţară este însoţit de o declaraţie conform subpct. 54.2 din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025. Medicul veterinar oficial trebuie să ţină seama de conţinutul certificatului sau al declaraţiei respective.

66. La inspecţia post-mortem, medicul veterinar oficial trebuie să procedeze la:

66.1. inspecţia vizuală a carcasei, a cavităţilor acesteia şi, după caz, a organelor în scopul:

66.1.1. detectării eventualelor anomalii care nu rezultă din activitatea de vânătoare. În acest scop, diagnosticul se poate baza pe informaţiile furnizate eventual de către persoana calificată privind comportamentul animalului înainte de a fi ucis;

66.1.2. verificării dacă moartea nu a fost cauzată de alte motive decât vânătoarea;

66.2. identificarea unor anomalii organoleptice;

66.3. palparea şi inciziile organelor, după caz;

66.4. în cazul în care motive serioase duc la suspiciunea privind prezenţa unor reziduuri sau contaminanţi, analiza prin sondaj a reziduurilor care nu rezultă din activitatea de vânătoare, inclusiv a contaminanţilor mediului înconjurător. În cazul în care este efectuată o inspecţie mai amănunţită pe baza acestor suspiciuni, medicul veterinar oficial trebuie să aştepte concluzia acestei inspecţii înainte de a proceda la evaluarea întregului vânat sălbatic ucis la o anumită vânătoare sau a părţilor despre care se poate presupune că prezintă aceleaşi anomalii;

66.5. identificarea elementelor caracteristice care indică prezenţa unui risc pentru sănătate din punctul de vedere al cărnii, în special:

66.5.1. un comportament anormal sau o perturbare a stării generale a animalului viu semnalate de vânător;

66.5.2. prezenţa generalizată a unor tumori sau abcese în diferite organe interne sau în muşchi;

66.5.3. prezenţa artritei, a orhitei, o alterare patologică a ficatului sau a splinei, o inflamare a intestinelor sau a regiunii ombilicale;

66.5.4. prezenţa unor corpuri străine care nu rezultă din activitatea de vânătoare în cavităţile corporale, în interiorul stomacului, al intestinelor sau în urină, în cazul în care culoarea pleurei sau a peritoneului prezintă o alterare (în cazul în care viscerele respective sunt prezente);

66.5.5. prezenţa paraziţilor;

66.5.6. formarea unei cantităţi importante de gaz în tractul gastrointestinal cu alterarea culorii organelor interne (în cazul în care viscerele respective sunt prezente);

66.5.7. prezenţa unor anomalii de culoare, de consistenţă sau de miros accentuate în musculatură sau în organe;

66.5.8. prezenţa unor fracturi mai vechi deschise;

66.5.9. o stare de emaciere şi/sau un edem generalizat sau localizat;

66.5.10. aderenţe recente în cazul pleurei sau al peritoneului;

66.5.11. alte alterări importante evidente, cum este putrefacţia.

67. La cererea medicului veterinar oficial, coloana vertebrală şi capul trebuie despicate în lungime.

68. În cazul bucăţilor întregi de vânat mic care nu au făcut obiectul unei eviscerări imediat după ucidere, medicul veterinar oficial trebuie să supună un eşantion reprezentativ de animale de aceeaşi provenienţă unei inspecţii post-mortem. În cazul în care inspecţia dezvăluie o boală transmisibilă oamenilor sau una dintre caracteristicile enumerate la subpct. 66.5, este necesar ca medicul veterinar oficial să supună întregul lot unor verificări suplimentare pentru a determina dacă acesta trebuie să fie declarat impropriu pentru consumul uman sau dacă este cazul să fie inspectată fiecare carcasă individual.

69. Medicul veterinar oficial poate practica alte tranşări şi inspecţii pe părţi ale animalelor pe care este necesar să le examineze pentru a pune un diagnostic definitiv. În cazul în care modalităţile practice prevăzute la pct.66 nu permit evaluarea, este necesar să se efectueze examinări suplimentare într-un laborator.

70. Carnea este declarată improprie pentru consumul uman în cazurile menţionate la subsecţiunea a 7-a din secţiunea a 6-a, precum şi în cazul în care prezintă, la inspecţia post-mortem, una dintre caracteristicile enumerate la subpct. 66.5.

Secţiunea a 5-a

Controale oficiale referitoare la riscuri specifice şi testări în laborator

Subsecţiunea 1

Modalităţi practice pentru controalele oficiale efectuate

privind encefalopatiile spongiforme transmisibile

71. Pe lângă cerinţele prevăzute în secţiunea a 4-a din capitolul III al Normei privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.713/2024, la efectuarea controalelor oficiale în legătură cu encefalopatiile spongiforme transmisibile (denumite în continuare EST), medicul veterinar oficial verifică eliminarea, separarea şi, după caz, marcarea materialelor cu riscuri specificate şi în conformitate cu normele prevăzute la art.14 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

72. Medicul veterinar oficial trebuie să se asigure că operatorul din domeniul alimentar ia toate măsurile necesare pentru a evita, în timpul sacrificării şi al asomării, contaminarea cărnii prin intermediul materialelor cu riscuri specificate, inclusiv eliminarea acestor materiale.

Subsecţiunea a 2-a

Modalităţi practice pentru controalele oficiale privind prezenţa cisticercozei

în cadrul inspecţiei post-mortem la bovine domestice şi Suidae

73. Procedurile de inspecţie post-mortem descrise la subsecţiunile a 7-a, a 8-a şi a 12-a din secţiunea a 4-a constituie cerinţele minime pentru identificarea cisticercozei la bovine şi Suidae (porci domestici, vânat de crescătorie şi vânat sălbatic). În ceea ce priveşte bovinele menţionate la subsecţiunea a 8-a din secţiunea a 4-a, medicul veterinar oficial poate decide ca incizia maseterilor la inspecţia post-mortem să nu fie obligatorie dacă:

73.1. se utilizează un test serologic specific;

73.2. animalele au fost crescute într-o exploataţie de origine declarată oficial indemnă de cisticercoză; sau

73.3. prevalenţa populaţiei sursă sau, în cadrul unei subpopulaţii bine definite, este mai mică de unu la un milion, ceea ce a fost demonstrat cu o certitudine de 95 %, sau nu au fost detectate cazuri la toate animalele sacrificate în ultimii cinci ani (sau doi ani în cazul în care acest lucru a fost susţinut şi justificat de analiza de risc a autorităţii competente) pe baza datelor provenite din rapoartele realizate în conformitate cu capitolul VII din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.264/2011.

74. Carnea care prezintă o infestare cu cisticercoză este declarată improprie pentru consumul uman. Cu toate acestea, în cazul în care această infestare nu este generalizată, părţile neinfectate pot fi declarate corespunzătoare pentru consumul uman după ce au fost supuse unui tratament la temperaturi joase.

Subsecţiunea a 3-a

Modalităţi practice pentru controalele oficiale privind

prezenţa de Trichinella în cadrul inspecţiei post-mortem

75. Carcasele de Suidae, solipede şi alte specii susceptibile de infestare cu Trichinella trebuie să fie examinate în scopul detectării prezenţei acesteia în conformitate cu Regulamentul sanitar-veterinar cu privire la stabilirea normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1086/2017, cu excepţia cazului în care se aplică una dintre derogările prevăzute la pct.6 şi 7 din aceeaşi hotărâre.

76. Carnea care provine de la animale infectate cu Trichinella este declarată improprie pentru consumul uman.

Subsecţiunea a 4-a

Modalităţi practice pentru controalele oficiale privind

prezenţa morvei în cadrul inspecţiei post-mortem la solipede

77. Carnea proaspătă de solipede nu poate fi introdusă pe piaţă decât dacă a fost obţinută de la solipede ţinute timp de cel puţin 90 de zile înainte de data sacrificării într-o ţară sau o regiune a acesteia din care este autorizată aducerea de solipede în Republica Moldova.

78. În cazul solipedelor care provin dintr-o ţară sau o regiune a acesteia care nu îndeplinesc criteriile Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor pentru ţări indemne de morvă, solipedele sunt inspectate în scopul depistării morvei printr-o examinare atentă a mucoaselor traheii, a laringelui, a cavităţilor nazale, a sinusurilor şi a ramificaţiilor acestora, după despicarea capului în plan median şi excizia septului nazal.

79. Carnea obţinută de la solipede la care a fost diagnosticată prezenţa morvei este declarată improprie pentru consumul uman.

Subsecţiunea a 5-a

Modalităţi practice pentru controalele oficiale privind

prezenţa tuberculozei în cadrul inspecţiei post-mortem

80. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul în care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate sau manipulate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de producţie şi a personalului prezent în abator sau în unitatea de prelucrare a vânatului.

81. Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a pus în evidenţă leziuni localizate similare leziunilor tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei este declarată improprie pentru consumul uman. Cu toate acestea, în cazul în care a fost evidenţiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociaţi trebuie să fie declaraţi improprii pentru consumul uman.

Subsecţiunea a 6-a

Modalităţi practice pentru controalele oficiale privind

prezenţa brucelozei în cadrul inspecţiei post-mortem

82. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul în care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate sau manipulate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de producţie şi a personalului prezent în abator sau în unitatea de prelucrare a vânatului.

83. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a pus în evidenţă leziuni care indică prezenţa brucelozei acute este declarată improprie pentru consumul uman. La animalele la care a fost depistată o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei, ugerul, tractul genital şi sângele trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, chiar dacă nu a fost depistată nicio leziune de acest tip.

Subsecţiunea a 7-a

Modalităţi practice pentru controalele oficiale privind prezenţa de Salmonella

84. Autoritatea competentă verifică punerea în aplicare corectă de către operatorii din domeniul alimentar a subpct.2.1.3-2.1.5 din anexa la Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009, prin aplicarea următoarelor măsuri:

84.1. eşantionare oficială, folosind aceeaşi metodă şi spaţiu de eşantionare ca operatorii din domeniul alimentar. Cel puţin 49 de eşantioane aleatorii trebuie prelevate anual din fiecare abator. Acest număr de eşantioane poate fi redus în abatoarele mici, pe baza unei evaluări a riscului;

84.2. colectarea tuturor informaţiilor privind numărul total şi numărul de eşantioane pozitive la Salmonella, prelevate de către operatorii din domeniul alimentar, în conformitate cu capitolul IV şi pct.2.1.3-2.1.5 din anexa la Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009.

85. În cazul în care operatorul din domeniul alimentar nu respectă, în repetate rânduri, criteriul de igienă a procedeelor, autoritatea competentă îi solicită acestuia să prezinte un plan de acţiuni şi controlează cu stricteţe rezultatul acestuia.

86. Numărul total şi numărul de eşantioane pozitive la Salmonella, diferenţiate între eşantioane prelevate în temeiul subpct. 84.1 şi 84.2 atunci când se aplică, se comunică astfel cum este menţionat în capitolul VII din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.264/2011.

Subsecţiunea a 8-a

Modalităţi practice pentru controalele oficiale privind prezenţa de Campylobacter

87. Autoritatea competentă verifică punerea în aplicare corectă de către operatorii din domeniul alimentar a pct.2.1.9 din anexa la Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009, prin aplicarea următoarelor măsuri:

87.1. eşantionare oficială, folosind aceeaşi metodă şi spaţiu de eşantionare ca operatorii din domeniul alimentar. Cel puţin 49 de eşantioane aleatorii trebuie prelevate anual din fiecare abator. Acest număr de eşantioane poate fi redus în abatoarele mici, pe baza unei evaluări a riscului; sau

87.2. colectarea tuturor informaţiilor privind numărul total şi numărul de eşantioane de Campylobacter cu peste 1 000 ufc/g prelevate de către operatorii din domeniul alimentar în conformitate cu pct.2.1.9 din anexa la Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009.

88. În cazul în care operatorul din domeniul alimentar nu respectă, în repetate rânduri, criteriul de igienă a procedeelor, autoritatea competentă îi solicită acestuia să prezinte un plan de acţiuni şi controlează cu stricteţe rezultatul acestuia.

89. Numărul total şi numărul de eşantioane de Campylobacter cu peste 1000 ufc/g, diferenţiate între eşantioane prelevate în temeiul subpct. 87.1 şi 87.2, atunci când se aplică, se comunică în conformitate cu capitolul VII din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărârii Guvernului nr.264/2011.

Subsecţiunea a 9-a

Cerinţe speciale cu privire la testele de laborator

90. La efectuarea testelor de laborator în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.4) lit.a) şi d) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, medicul veterinar oficial asigură, în cadrul efectuării eşantionării, identificarea şi manipularea corectă a eşantioanelor şi trimiterea acestora la laboratorul corespunzător pentru:

90.1. supravegherea şi controlul zoonozelor şi al agenţilor acestora;

90.2. monitorizarea programului anual de EST, în conformitate cu secţiunea 1 a capitolului III din Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.713/2024;

90.3. detectarea substanţelor sau a produselor active din punct de vedere farmacologic fie interzise, fie neautorizate, precum şi în cadrul controalelor privind substanţele farmacologic active reglementate, pesticidele, aditivii din hrana pentru animale şi contaminanţii care depăşesc limitele maxime aplicabile ale Republicii Moldova, în conformitate cu pct.5 şi 6 din Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.298/2011;

90.4. depistarea unor boli animale pentru care sunt stabilite norme de sănătate animală conform Legii nr.196/2024 privind sănătatea animală.

91. Medicul veterinar oficial se asigură că toate testările suplimentare în laborator, considerate necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art.17 alin.(2) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, au loc în funcţie de necesităţi.

Subsecţiunea a 10-a

Controale oficiale privind bunăstarea animalelor

în timpul transportului şi al sacrificării

92. Medicul veterinar oficial verifică respectarea normelor privind protecţia animalelor în timpul transportului în conformitate cu Norma sanitară veterinară privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.35/2025, şi în momentul sacrificării, în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.369/2015, şi cu normele naţionale privind bunăstarea animalelor.

Secţiunea a 6-a

Comunicarea rezultatelor inspecţiilor şi măsurile care trebuie luate

de către autoritatea competentă în cazul încălcării specifice a cerinţelor

privind carnea proaspătă şi bunăstarea animalelor

Subsecţiunea 1

Măsuri privind comunicarea rezultatelor controalelor oficiale

93. Medicul veterinar oficial înregistrează şi evaluează rezultatele controalelor oficiale efectuate în conformitate cu secţiunile 1-5.

94. În cazul în care inspecţiile pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea umană sau animală ori ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial ia următoarele măsuri:

94.1. informează operatorul abatorului sau al unităţii de prelucrare a vânatului;

94.2. atunci când problema menţionată la prezentul alineat a apărut în cursul producţiei primare şi se referă la sănătatea umană, sănătatea animală, bunăstarea animalelor sau la reziduuri de medicamente de uz veterinar, substanţe neautorizate sau interzise, reziduuri de pesticide, aditivi din hrana animalelor sau contaminanţi, medicul veterinar oficial informează:

94.2.1. medicul veterinar care se ocupă de animalele din exploataţia de origine;

94.2.2. medicul veterinar oficial care a efectuat orice inspecţie ante-mortem în exploataţia de origine, în cazul în care este diferit de cel de la subpct. 94.2.1;

94.2.3. operatorul din domeniul alimentar care răspunde de exploataţia de origine (cu condiţia ca aceste informaţii să nu fie de natură a compromite o procedură judiciară ulterioară); şi

94.2.4. autoritatea competentă responsabilă de supravegherea exploataţiei de origine sau a teritoriului de vânătoare respectiv;

94.3. în cazul în care animalele în cauză au fost crescute într-o altă ţară, medicul veterinar oficial asigură informarea autorităţii competente din ţara respectivă.

95. Autoritatea competentă pune la dispoziţia publicului rapoarte privind rezultatele controalelor oficiale, cel puţin atunci când colectarea acestor informaţii este necesară, conform capitolului II din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.264/2011; conform capitolului II din Regulamentul privind notificarea şi raportarea bolilor listate, la formatele şi procedurile de transmitere şi de raportare a programelor de supraveghere şi a programelor de eradicare şi pentru cererea de recunoaştere a statutului de indemn de boală, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi conform capitolului VI din Norma sanitar-veterinară privind protecţia puilor destinaţi producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.415/2009.

96. În cazul în care medicul veterinar oficial suspectează, în cursul inspecţiei ante-mortem sau post-mortem sau al oricărui alt control oficial, prezenţa unei boli la animale pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală, conform Legii nr.196/2024 privind sănătatea animală, acesta notifică autoritatea competentă. Medicul veterinar oficial şi autoritatea competentă, în cadrul domeniilor lor de competenţe, iau toate măsurile şi precauţiile necesare pentru a preveni eventuala răspândire a agentului patogen.

97. Medicul veterinar oficial poate utiliza modelul de document prezentat în anexa nr.1 în scopul comunicării rezultatelor relevante ale inspecţiilor ante-mortem şi post-mortem către exploataţia de origine în care au fost ţinute animalele înainte de sacrificare.

98. În cazul în care animalele au fost ţinute într-o exploataţie de origine din altă ţară, autoritatea competentă poate solicita informaţii privind rezultatele inspecţiilor ante-mortem şi post-mortem de la autoritatea competentă din ţara respectivă, pe baza acordurilor bilaterale sau a mecanismelor de cooperare internaţională existente. În acest scop, poate fi utilizat modelul de document prevăzut în anexa nr.1 în limbile oficiale ale altor ţări implicate sau într-o limbă aprobată.

Subsecţiunea a 2-a

Măsuri în caz de nerespectare a cerinţelor privind informaţiile referitoare la lanţul alimentar

99. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele nu sunt sacrificate decât dacă operatorul abatorului a primit, a verificat şi a evaluat informaţiile relevante privind lanţul alimentar în conformitate cu subpct. 18.1 şi 18.2.

100. Prin derogare de la pct.99, medicul veterinar oficial poate autoriza ca animalele să fie sacrificate la abator dacă nu sunt disponibile toate informaţiile relevante privind lanţul alimentar. În astfel de cazuri, informaţiile sunt furnizate înainte de declararea cărnii ca fiind corespunzătoare pentru consumul uman, iar carcasele şi organele comestibile care provin de la acestea sunt depozitate separat de alte tipuri de carne în aşteptarea acestei declaraţii.

101. În cazul în care informaţiile relevante privind lanţul alimentar nu sunt disponibile în termen de 24 de ore după sosirea animalului la abator, medicul veterinar oficial declară orice carne care provine de la acest animal improprie pentru consumul uman. În cazul în care acest animal nu a fost încă sacrificat, acesta va fi ucis separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru protejarea sănătăţii umane şi animale.

102. Medicul veterinar oficial se asigură, de asemenea, că animalele vor fi sacrificate doar după ce a verificat informaţiile relevante privind lanţul alimentar, în conformitate cu subpct. 18.2, în cazul:

102.1. sacrificării de urgenţă în afara abatorului, în conformitate cu secţiunea a 6-a a capitolului I din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025;

102.2. sacrificării, alta decât sacrificarea de urgenţă, în exploataţia de provenienţă a bovinelor domestice, altele decât bizonii, ovinele, caprinele, porcinele şi solipedele domestice, în conformitate cu secţiunea a 7-a a capitolului I din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025;

102.3. sacrificării în exploataţia de provenienţă a ratitelor de crescătorie şi a ungulatelor vânat de crescătorie paricopitate, în conformitate cu pct.32 din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, şi al bizonilor, în conformitate cu pct.34 din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025.

Subsecţiunea a 3-a

Măsuri în caz de neconformitate înregistrată în informaţiile privind lanţul alimentar

103. Medicul veterinar oficial se asigură că operatorul abatorului nu acceptă animalele destinate sacrificării în cazul în care informaţiile privind lanţul alimentar sau orice alte înregistrări, documente sau informaţii care le însoţesc indică faptul că:

103.1. animalele provin dintr-o exploataţie de origine sau dintr-o regiune unde sunt interzise deplasările de animale ori fac obiectul altor restricţii din motive de sănătate animală sau umană;

103.2. normele privind utilizarea medicamentelor de uz veterinar nu au fost respectate, animalele au fost tratate cu substanţe interzise sau neautorizate, ori limitele legale pentru reziduurile chimice sau contaminanţi nu au fost respectate; sau

103.3. este prezentă orice altă condiţie care poate periclita sănătatea umană sau animală.

104. În cazul în care animalele se află deja la abator, acestea vor fi sacrificate separat şi declarate improprii pentru consumul uman, asigurându-se luarea unor precauţii pentru protejarea sănătăţii umane şi animale. În cazul în care medicul veterinar oficial consideră că este necesar, vor fi efectuate controale oficiale în exploataţia de origine.

Subsecţiunea a 4-a

Măsuri în cazul unor informaţii înşelătoare privind lanţul alimentar

105. Autoritatea competentă întreprinde măsurile corespunzătoare în cazul în care descoperă că înregistrările, documentele sau orice alt tip de informaţii care însoţesc animalele nu corespund cu situaţia reală a exploataţiei de origine sau cu starea reală a animalelor sau că urmăresc să înşele deliberat medicul veterinar oficial.

106. Autoritatea competentă întreprinde măsuri împotriva operatorului din domeniul alimentar responsabil de exploataţia de origine a animalelor, sau împotriva oricărei alte persoane implicate, inclusiv împotriva operatorului abatorului sau al unităţii de prelucrare a vânatului. În special, aceste măsuri pot avea forma unor controale suplimentare. Operatorul din domeniul alimentar care răspunde de exploataţia de origine a animalelor sau orice altă persoană în cauză trebuie să suporte costul acestor controale suplimentare.

Subsecţiunea a 5-a

Măsuri în caz de nerespectare a cerinţelor privind animalele vii

107. Medicul veterinar oficial verifică respectarea de către operatorul din domeniul alimentar a obligaţiilor care sunt în corespundere cu pct.12.5 din Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, pentru a oferi garanţii că animalele acceptate la sacrificare pentru consumul uman sunt corect identificate. Este necesar ca acesta să se asigure că animalele a căror identitate nu este verificabilă sunt sacrificate separat şi declarate improprii pentru consumul uman. În cazul în care medicul veterinar oficial consideră că este necesar, se efectuează controale oficiale în exploataţia de origine.

108. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele care prezintă un risc inacceptabil de contaminare a cărnii în timpul sacrificării, astfel cum se prevede la pct.27, nu sunt sacrificate pentru consumul uman cu excepţia cazului în care sunt curăţate în prealabil.

109. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele afectate de o boală sau care prezintă o stare patologică transmisibilă animalelor sau oamenilor în timpul manipulării sau la consumarea cărnii acestora şi, de regulă, animalele care prezintă simptome clinice de boală sistemică sau de emaciere sau orice altă stare patologică din cauza căreia carnea devine improprie consumului uman nu sunt sacrificate pentru consumul uman. Este necesar ca aceste animale să fie sacrificate separat, în condiţii care să nu permită contaminarea celorlalte animale sau carcase, şi să fie declarate improprii pentru consumul uman.

110. Medicul veterinar oficial amână sacrificarea animalelor suspecte de a fi afectate de o boală sau care prezintă o stare patologică care poate avea efecte nocive asupra sănătăţii umane sau animale. Aceste animale sunt supuse unei examinări ante-mortem detaliate de către medicul veterinar oficial în vederea stabilirii unui diagnostic. De asemenea, medicul veterinar oficial poate decide completarea inspecţiei post-mortem cu o prelevare de probe şi teste de laborator. Dacă este necesar pentru evitarea contaminării altor loturi de carne, animalele sunt sacrificate separat sau la încheierea operaţiunilor normale de sacrificare, luându-se toate celelalte precauţii necesare.

111. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele care pot conţine reziduuri de substanţe farmacologic active interzise sau neautorizate sau reziduuri de substanţe farmacologic active autorizate, pesticide sau contaminanţi care depăşesc nivelul limitei admisibile de astfel de substanţe sunt tratate în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.298/2011. Medicul veterinar oficial impune condiţiile în care, sub directa lui supraveghere, trebuie să fie tratate animalele în cadrul unui plan specific de eradicare sau de combatere a unei anumite boli, cum este bruceloza sau tuberculoza, sau a agenţilor zoonotici precum salmonela. Autoritatea competentă determină condiţiile în care pot fi sacrificate animalele în cauză. Aceste condiţii au rolul să reducă la minimum riscul de contaminare a celorlalte animale şi a cărnii acestor animale.

112. În general, animalele prezentate pentru sacrificare într-un abator trebuie să fie sacrificate în acel loc. Cu toate acestea, în circumstanţe excepţionale, cum este o defecţiune gravă la echipamentul de sacrificare, medicul veterinar oficial poate autoriza deplasări directe spre un alt abator. În cazul în care, în cursul inspecţiei ante-mortem la exploataţia de origine, se constată neconformitatea care are ca rezultat un risc pentru sănătatea animală sau umană sau bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial nu va permite transportul animalelor către abator şi se vor aplica măsurile corespunzătoare privind comunicarea rezultatelor inspecţiei în conformitate cu subpct. 94.2.1 şi 94.2.3.

Subsecţiunea a 6-a

Măsuri în caz de nerespectare a cerinţelor privind bunăstarea animalelor

113. În cazul nerespectării normelor privind protecţia animalelor în momentul sacrificării sau al uciderii, prevăzute în capitolele II şi III din Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.369/2015, medicul veterinar oficial se asigură că operatorul din sectorul alimentar ia imediat măsurile corective necesare şi evită repetarea acestei situaţii.

114. Medicul veterinar oficial adoptă o abordare proporţională şi progresivă faţă de măsurile coercitive, care pot fi de la simple instrucţiuni până la decizia de a încetini sau chiar de a opri procesele de producţie, în funcţie de natura şi de gravitatea problemei.

115. După caz, medicul veterinar oficial informează autoritatea competentă despre problemele privind bunăstarea animalelor.

116. În cazul în care medicul veterinar oficial constată nerespectarea normelor privind protecţia animalelor în timpul transportului prevăzute în Norma sanitară veterinară privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.35/2025, acesta ia măsurile necesare în conformitate cu capitolul IV din hotărârea sus-menţionată.

117. În cazul în care un membru al personalului auxiliar oficial efectuează controale privind bunăstarea animalelor, în cadrul cărora se identifică nerespectarea normelor privind protecţia animalelor, acesta informează imediat medicul veterinar oficial, iar în caz de urgenţă, ia măsurile necesare prevăzute la pct.113-116 până la sosirea medicului veterinar oficial.

Subsecţiunea a 7-a

Măsuri în caz de nerespectare a cerinţelor privind carnea proaspătă

118. Medicul veterinar oficial declară carnea proaspătă improprie pentru consumul uman dacă aceasta:

118.1. provine de la animale care nu au fost supuse unei inspecţii ante-mortem în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.1) sau 2) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, cu excepţia vânatului sălbatic;

118.2. provine de la animale ale căror organe comestibile nu au fost supuse unei inspecţii post-mortem în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, cu excepţia viscerelor vânatului mare care nu este necesar să însoţească corpul către o unitate de manipulare a vânatului, în conformitate cu pct.44-50 din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025;

118.3. provine de la animale moarte înainte de sacrificare, fătate moarte, moarte intrauterin sau sacrificate înainte de vârsta de şapte zile;

118.4. rezultă din excizia rănilor provocate de sângerare;

118.5. provine de la animale afectate de boli ale animalelor pentru care sunt stabilite norme de sănătate animală sau sunt adoptate astfel de norme, în conformitate cu partea a VII-a a secţiunii 1 din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală; în special provine de la animale afectate de boli ale animalelor pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală în Norma sanitară veterinară privind prevenirea, controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.73/2025, cu excepţia cazului în care este obţinut în conformitate cu cerinţele specifice prevăzute în Legea nr.196/2024 şi în Norma sanitară veterinară privind prevenirea, controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.73/2025; această excepţie nu se aplică dacă există o indicaţie contrară cerinţelor referitoare la controalele oficiale cu privire la tuberculoză şi bruceloză prevăzute la pct.80-83;

118.6. provine de la animale afectate de o boală generalizată, cum sunt septicemia, piemia, toxemia sau viremia generalizate;

118.7. nu este în conformitate cu criteriile de siguranţă a produselor alimentare stabilite în anexa la Cerinţele privind criteriile microbiologice prentru produse alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009 pentru determinarea posibilităţii de a introduce pe piaţă un aliment;

118.8. prezintă o infestaţie parazitară, cu excepţia cazului în care se prevede altfel decât în cerinţele referitoare la controalele oficiale cu privire la cisticercoză prevăzute la subsecţiunea a 2-a din secţiunea a 6-a;

118.9. conţine reziduuri sau contaminanţi chimici în cantitate mai mare decât nivelurile stabilite în Lista substanţelor active din punct de vedere farmacologic, autorizate pentru animalele de la care se obţin produse alimentare şi clasificarea lor în funcţie de limitele reziduale maxime (LRM), şi în Lista substanţelor active din punct de vedere farmacologic, interzise animalelor de la care se obţin produse alimentare, aprobate prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi în Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2023, în Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.724/2024, în Limitele maxime pentru prezenţa coccidiostaticelor sau a histomonostaticelor în alimente în urma transferului inevitabil al acestor substanţe în furaje, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.657/2014, şi în Norma sanitar-veterinară privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.942/2010;

118.10. este compusă din ficat şi rinichi de animale în vârstă de peste doi ani originare din regiunile în care aplicarea planurilor aprobate în conformitate cu pct.6 din Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârii Guvernului nr.298/2011, a pus în evidenţă prezenţa generalizată în mediul înconjurător a unor metale grele;

118.11. a fost tratată ilegal cu substanţe decontaminante;

118.12. a fost tratată ilegal cu raze ionizante sau cu raze ultraviolete;

118.13. conţine corpuri străine, cu excepţia, în cazul vânatului sălbatic, a instrumentelor care au servit la vânarea animalului;

118.14. depăşeşte nivelurile maxime de radioactivitate permise prevăzute de legislaţia naţională;

118.15. indică alterări patologice sau organoleptice, în special miros sexual pronunţat sau sângerare insuficientă (cu excepţia vânatului sălbatic);

118.16. provine de la animale emaciate;

118.17. conţine materiale cu riscuri specificate, cu excepţia cazului în care se permite eliminarea într-o altă unitate în conformitate cu pct.7 din Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.713/2024 şi carnea proaspătă rămâne sub controlul autorităţii competente;

118.18. prezintă o contaminare cu materii fecale, prin murdărire sau în alt fel;

118.19. este compusă din sânge care poate prezenta un risc pentru sănătatea umană sau animală, având în vedere statutul sanitar al animalului de la care provine, indiferent care este acesta, sau poate provoca o contaminare în cursul procesului de sacrificare;

118.20. poate, conform avizului medicului veterinar oficial, după examinarea tuturor informaţiilor relevante, constitui un risc pentru sănătatea umană sau animală sau este, din orice alt motiv, improprie pentru consumul uman;

118.21. generează riscuri specifice în conformitate cu subsecţiunile 1-8 din secţiunea a 5-a.

Subsecţiunea a 8-a

Măsuri în caz de nerespectare a cerinţelor privind bunele practici de igienă

119. Atunci când consideră necesar, medicul veterinar oficial solicită operatorului din domeniul alimentar să ia măsuri corective imediate, inclusiv o reducere a vitezei sacrificării, în special:

119.1. când se detectează contaminarea pe suprafeţele externe ale unei carcase sau ale cavităţilor acesteia, iar operatorul din domeniul alimentar nu ia măsurile necesare pentru remedierea situaţiei; sau

119.2. când autoritatea competentă constată că bunele practici de igienă sunt compromise.

120. În astfel de cazuri, autoritatea competentă intensifică numărul controalelor oficiale până în momentul în care se asigură că operatorul din domeniul alimentar a redobândit controlul asupra procesului.

Subsecţiunea a 9-a

Restricţii pentru anumite tipuri de carne proaspătă

121. Medicul veterinar oficial poate impune cerinţe privind utilizarea cărnii proaspete care provine de la animale:

121.1. supuse unei sacrificări de urgenţă în exteriorul abatorului; sau

121.2. care provin din efective în care se aplică tratamentul cărnii conform secţiunii a 5-a a capitolului XI din Norma sanitar-veterinară privind controlul salmonelei şi al altor agenţi zoonotici specifici circuitului alimentar, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.398/2012.

Secţiunea a 7-a

Marca de sănătate pentru carnea adecvată pentru consumul uman

după inspecţia ante-mortem şi cea post-mortem

Subsecţiunea 1

Cerinţe tehnice ale mărcii de sănătate şi modalităţi practice de aplicare a acesteia

122. Medicul veterinar oficial controlează marca de sănătate şi mărcile utilizate.

123. Medicul veterinar oficial se asigură, în special, că:

123.1. marca de sănătate se aplică numai ungulatelor domestice şi mamiferelor din vânatul de crescătorie, cu excepţia lagomorfelor, care au fost supuse unor inspecţii ante-mortem şi post-mortem, precum şi vânatului mare care a fost supus unei inspecţii post-mortem, în conformitate cu art.17 alin.(2) pct.1)-3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar în cazul în care nu există niciun motiv de a declara carnea improprie pentru consumul uman. Cu toate acestea, marca poate fi aplicată înainte ca rezultatele oricărei examinări privind Trichinella şi/sau ale testului pentru depistarea EST să fie disponibile, în conformitate cu pct.10 din Regulamentul sanitar-veterinar cu privire la stabilirea normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1086/2017, şi conform capitolului I din anexa nr.2 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.713/2024;

123.2. marca de sănătate se aplică cu o ştampilă cu tuş sau cu fierul roşu pe faţa exterioară a carcaselor, astfel încât, în cazul în care carcasele sunt tranşate la abator sau la unitatea de prelucrare a vânatului în semicarcase sau în sferturi ori în cazul în care semicarcasele sunt tranşate în trei bucăţi, fiecare bucată să poarte o marcă de sănătate.

124. Medicul veterinar oficial se asigură că modalităţile practice privind marca de sănătate se aplică în conformitate cu anexa nr.2. Cerinţele privind forma mărcii de sănătate din anexa nr.2 pot fi înlocuite cu cerinţele privind marca de sănătate specială stabilite în temeiul art.67 alin.(2) lit a) sau art.257 din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală.

125. Medicul veterinar oficial se asigură că carnea care provine de la vânatul sălbatic nejupuit nu poartă o marcă de sănătate înainte ca, după jupuirea într-o unitate de manipulare a vânatului, să fi fost supusă unei inspecţii post-mortem şi să fi fost declarată corespunzătoare pentru consumul uman.

Capitolul IV

CERINŢE SPECIFICE ŞI FRECVENŢA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE

ASUPRA LAPTELUI CRUD, COLOSTRULUI, PRODUSELOR LACTATE ŞI PRODUSELOR PE

BAZĂ DE COLOSTRU, DUPĂ CUM ESTE NECESAR PENTRU A RĂSPUNDE

LA PERICOLELE ŞI RISCURILE UNIFORME RECUNOSCUTE

Secţiunea 1

Controale ale exploataţiilor care produc lapte şi colostru

126. Medicul veterinar oficial verifică respectarea cerinţelor de sănătate pentru producţia de lapte crud şi de colostru prevăzute în secţiunea 1 a capitolului IX din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025. În special, medicul veterinar oficial verifică:

126.1. starea de sănătate a animalelor;

126.2. absenţa utilizării substanţelor farmacologic active interzise sau neautorizate; şi

126.3. dacă prezenţa posibilă a reziduurilor de substanţe farmacologic active autorizate, pesticide sau contaminanţi depăşeşte nivelurile stabilite în Lista substanţelor active din punct de vedere farmacologic, autorizate pentru animalele de la care se obţin produse alimentare şi clasificarea lor în funcţie de limitele reziduale maxime (LRM), aprobată prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2023, şi în Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.724/2024.

127. Controalele oficiale menţionate la pct.126 pot fi efectuate în paralel cu controalele sanitare veterinare, realizate în conformitate cu Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

128. În cazul în care există motive de a suspecta că nu sunt respectate cerinţele de sănătate animală prevăzute la pct.126, medicul veterinar oficial verifică starea generală de sănătate a animalelor.

129. Exploataţiile care produc lapte şi colostru fac obiectul unor controale oficiale efectuate de către autoritatea competentă pentru a verifica respectarea cerinţelor de igienă stabilite în secţiunea 1 a capitolului IX din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025.

Secţiunea a 2-a

Controale ale laptelui şi al colostrului

130. În cazul laptelui crud şi al colostrului, autoritatea competentă monitorizează controalele efectuate în conformitate cu prevederile din partea a III-a a secţiunii 1 a capitolului IX din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025. Atunci când se utilizează testele, autoritatea competentă aplică metodele analitice prevăzute în anexa nr.3 pentru a verifica respectarea limitelor stabilite pentru laptele crud şi colostru, în conformitate cu hotărârea sus-menţionată.

131. În cazul în care operatorul din domeniul alimentar al exploataţiei de producţie nu a remediat situaţia în termen de trei luni de la prima notificare către autoritatea competentă cu privire la nerespectarea criteriilor privind conţinutul de germeni şi/sau de celule somatice pentru laptele crud şi colostru, autoritatea verifică dacă:

131.1. livrarea laptelui crud şi a colostrului din exploataţia de producţie este suspendată; sau

131.2. laptele crud şi colostrul trebuie să facă obiectul unor cerinţe privind tratamentul şi utilizarea acestora, necesare pentru protejarea sănătăţii umane, în conformitate cu o autorizaţie specifică sau cu instrucţiuni generale din partea autorităţii competente. Suspendarea sau cerinţele respective sunt menţinute în vigoare de către autoritatea competentă până în momentul în care operatorul din domeniul alimentar dovedeşte că laptele crud şi colostrul îndeplinesc din nou criteriile de siguranţă.

132. Autoritatea competentă utilizează metodele analitice prevăzute în anexa nr.3 pentru a verifica aplicarea corespunzătoare a procesului de pasteurizare la produsele lactate, în conformitate cu secţiunea a 2-a a capitolului IX din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025.

Capitolul V

CERINŢE SPECIFICE PENTRU EFECTUAREA CONTROALELOR

OFICIALE PRIVIND MOLUŞTELE BIVALVE VII

133. Prezentul capitol se aplică moluştelor bivalve vii, echinodermelor vii, tunicatelor vii şi gasteropodelor marine vii. Prezentul capitol nu se aplică gasteropodelor marine vii şi echinodermelor vii care nu se hrănesc prin filtrare.

134. Autoritatea competentă efectuează controale asigurându-se că produsele de origine animală nocive pentru sănătatea umană nu sunt introduse pe piaţă. Controalele cuprind testări de laborator pentru a verifica dacă operatorii din domeniul alimentar respectă cerinţele care se aplică produselor finale, inclusiv moluştelor bivalve vii şi oricăror produse provenite din acestea, în toate etapele producţiei, prelucrării şi distribuţiei.

135. Autoritatea competentă verifică, după caz, conţinuturile de biotoxine marine şi de contaminanţi, care nu trebuie să fie mai mari decât limitele de siguranţă, precum şi calitatea microbiologică a moluştelor, care nu trebuie să prezinte niciun pericol pentru sănătatea umană, în conformitate cu secţiunea 1 a capitolului VII din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025.

Capitolul VI

CERINŢE SPECIFICE ŞI FRECVENŢA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR

OFICIALE CU PRIVIRE LA PRODUSELE PESCĂREŞTI

Secţiunea 1

Controale oficiale ale produselor pescăreşti

şi a introducerii acestora pe piaţă

136. Controalele oficiale privind producţia şi introducerea pe piaţă a produselor pescăreşti includ verificarea respectării cerinţelor stabilite în capitolul VIII din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, în special:

136.1. un control al condiţiilor de igienă la debarcare şi la prima vânzare;

136.2. inspecţii ale navelor şi unităţilor terestre, inclusiv ale halelor de vânzare prin licitaţie şi ale pieţelor de comerţ cu ridicata, pentru a verifica:

136.2.1. dacă sunt încă respectate condiţiile autorizării;

136.2.2. dacă produsele pescăreşti sunt manipulate corect;

136.2.3. respectarea cerinţelor în ceea ce priveşte igiena şi temperatura;

136.2.4. starea de igienă a unităţilor, inclusiv a navelor, a instalaţiilor şi a echipamentelor acestora şi igiena personalului;

136.3. controale ale condiţiilor de depozitare şi de transport.

Secţiunea a 2-a

Locaţia controalelor oficiale

137. Autoritatea competentă efectuează controale oficiale asupra navelor atunci când acestea fac o escală ori sunt descărcate, cu sau fără depozitare în portul unui stat. Aceste controale vizează toate navele care debarcă produse pescăreşti în porturile Republicii Moldova, indiferent de pavilionul sub care navighează.

Secţiunea a 3-a

Controale oficiale ale produselor pescăreşti

138. Controalele oficiale ale produselor pescăreşti trebuie să cuprindă cel puţin modalităţile practice prevăzute în anexa nr.4 în ceea ce priveşte:

138.1. examinările organoleptice;

138.2. indicatorii de prospeţime;

138.3. histamina;

138.4. reziduurile şi contaminanţii;

138.5. controalele microbiologice;

138.6. paraziţii;

138.7. produsele pescăreşti toxice.

Secţiunea a 4-a

Decizii în urma efectuării controalelor

139. Autoritatea competentă declară produsele pescăreşti improprii pentru consumul uman dacă:

139.1. controalele oficiale efectuate în conformitate cu pct.138 indică faptul că acestea nu respectă cerinţele organoleptice, chimice, fizice sau microbiologice sau cerinţele pentru identificarea paraziţilor, astfel cum sunt stabilite în capitolul VIII din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025 sau în Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009;

139.2. conţin în părţile comestibile reziduuri sau contaminanţi chimici în cantitate mai mare decât nivelurile stabilite în Lista substanţelor active din punct de vedere farmacologic, autorizate pentru animalele de la care se obţin produse alimentare şi clasificarea lor în funcţie de limitele reziduale maxime (LRM), aprobată prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2023, în Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.724/2024, şi în Norma sanitar-veterinară privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.942/2010;

139.3. provin din:

139.3.1. peşti toxici;

139.3.2. produse pescăreşti care nu respectă cerinţele privind biotoxinele marine;

139.3.3. moluşte bivalve vii, echinoderme, tunicieri sau gasteropode marine care conţin o cantitate totală de biotoxine marine care depăşeşte limitele prevăzute în secţiunea 1 a capitolului VII din anexa nr.2 la Cerinţele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025; sau

139.4. autoritatea competentă consideră că acestea pot constitui un risc pentru sănătatea umană sau animală sau sunt, din orice alt motiv, improprii pentru consumul uman.

Secţiunea a 5-a

Cerinţe referitoare la controalele oficiale privind produsele pescăreşti capturate

de nave care arborează pavilionul unui stat şi introduse în Republica Moldova

după ce au fost transferate în alte ţări, cu sau fără depozitare

140. Produsele pescăreşti destinate consumului uman, capturate de nave care arborează pavilionul unui alt stat şi descărcate, cu sau fără depozitare, într-o ţară inclusă în lista prevăzută la art.85 alin.(2) lit.a) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, înainte de a intra în Republica Moldova printr-un alt mijloc de transport, sunt însoţite de un certificat de sănătate animală emis de autoritatea competentă a ţării respective şi completat în conformitate cu modelul de certificat de sănătate.

Capitolul VII

CERINŢE SPECIFICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE ŞI FRECVENŢA

MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE ASUPRA CĂRNII DE REPTILE

Secţiunea 1

Inspecţia ante-mortem şi cea post-mortem a reptilelor

141. Inspecţia ante-mortem a reptilelor se aplică în conformitate cu subsecţiunea 1 a secţiunii a 3-a din capitolul III.

142. Inspecţia post-mortem a reptilelor se aplică conform subsecţiunilor 1-3 ale secţiunii a 4-a din capitolul III. În sensul subpct.34.1.1 din subsecţiunea a 2-a a secţiunii a 4-a din capitolul III o reptilă este considerată ca fiind 0,5 unităţi animal viu.