Hotărâre nr. 509 din 09.09.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Planului de măsuri pentru

pregătirea de sezonul de încălzire 2026-2027

nr. 509  din  09.09.2026

 (în vigoare 11.09.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 444-447 art. 515 din 11.09.2026

* * *

În temeiul art.4 alin.(1) lit.e) din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.480-482, art.849), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se instituie Comisia guvernamentală de coordonare a măsurilor de pregătire pentru sezonul de încălzire 2026-2027 şi se aprobă componenţa acesteia, conform anexei nr.1.

2. Comisia menţionată la pct.1 este convocată şi condusă de către preşedintele acesteia. În lipsa preşedintelui, Comisia poate fi convocată şi condusă de către vicepreşedintele acesteia. La decizia preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Comisiei, în funcţie de specificul subiectelor examinate, la şedinţele Comisiei pot fi invitaţi şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, ai societăţii civile sau ai altor entităţi care nu fac parte din componenţa Comisiei sus-menţionate.

3. Ministerul Energiei va asigura ţinerea lucrărilor de secretariat ale Comisiei nominalizate.

4. Se aprobă Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2026-2027, conform anexei nr.2.

5. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi instituţiile publice, în colaborare cu autorităţile publice locale:

5.1. vor asigura, din contul şi în limitele resurselor disponibile şi ale competenţelor acestora, realizarea prezentei hotărâri şi a Planului de măsuri menţionat la pct.4;

5.2. vor prezenta Ministerului Energiei până la datele de 15 septembrie şi 15 octombrie 2026, rapoartele privind executarea măsurilor prevăzute în Planul prenotat.

6. În baza informaţiilor recepţionate conform subpct. 5.2, Ministerul Energiei va prezenta Guvernului, până la datele de 25 septembrie şi 25 octombrie 2026, rapoartele privind progresul înregistrat în realizarea Planului de măsuri nominalizat.

7. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.

8. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.509/2026

COMPONENŢA

Comisiei guvernamentale de coordonare a măsurilor de pregătire

pentru sezonul de încălzire 2026-2027

Prim-ministru, preşedinte al Comisiei

Ministru al energiei, vicepreşedinte al Comisiei

Viceprim-ministru pentru reintegrare

Viceprim-ministru, ministru al infrastructurii şi dezvoltării regionale

Ministru al dezvoltării economice şi digitalizării

Ministru al finanţelor

Ministru al muncii şi protecţiei sociale

Ministru al afacerilor interne

Ministru al mediului

Ministru al agriculturii şi industriei alimentare

Ministru al educaţiei şi cercetării

Ministru al sănătăţii

Director al Centrului Naţional de Management al Crizelor

Reprezentant al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova

Director al Agenţiei Proprietăţii Publice

Director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică

Director al Agenţiei Rezerve Materiale

Director al Agenţiei “Moldsilva”

Director al Agenţiei Achiziţii Publice

Şef al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

Şef al Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică

Şef al Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor

Director al Centrului Naţional pentru Energie Durabilă

Director adjunct al Serviciului Vamal

Director al Serviciului Fiscal de Stat

Director al Societăţii pe Acţiuni (denumită în continuare S.A.) “Administraţia Naţională a Drumurilor”

Director al Întreprinderii de Stat (denumită în continuare Î.S.) “Calea Ferată din Moldova”

Director al Societăţii cu Răspundere Limitată (denumită în continuare S.R.L.) “Vestmoldtransgaz”

Director al S.A. “Energocom”

Director al S.A. “Moldovagaz”

Director al Î.S. “Moldelectrica”

Director al S.A. “RED-Nord”

Director al Întreprinderii cu Capital Străin (denumită în continuare Î.C.S.) “Premier Energy Distribution” S.A.

Director al Î.C.S. “Premier Energy” S.R.L.

Director al S.A. “FEE-Nord”

Director al S.A. “Termoelectrica”

Director al S.A. “CET-Nord”

Director al Î.S. “Nodul Hidroenergetic Costeşti”

Reprezentant al societăţii civile (Comunitatea Watchdog Moldova)

Reprezentant al societăţii civile (Alianţa pentru Eficienţă Energetică şi Regenerabile)

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.509/2026

PLANUL

de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2026-2027

Capitolul I

CONTEXT ŞI FUNDAMENTARE

1. Perturbarea fluxurilor de petrol şi de gaze prin Strâmtoarea Hormuz şi atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina şi din Orientul Mijlociu au implicaţii majore asupra securităţii şi accesibilităţii energetice, precum şi a economiei mondiale. Conflictul din Orientul Mijlociu a distorsionat semnificativ piaţa globală a gazelor naturale şi a petrolului. Acesta a pus presiuni asupra bilanţurilor globale de gaze şi petrol, care se amelioraseră treptat, iar avarierea instalaţiilor regionale de export de gaze naturale lichefiate (denumite în continuare GNL) a modificat prognoza pe termen mediu. Deşi acordul interimar dintre Statele Unite ale Americii (denumite în continuare SUA) şi Iran din luna iunie 2026 a permis o anumită reluare a fluxurilor energetice prin regiune, evoluţiile recente arată că normalizarea integrală şi stabilă a transportului de resurse energetice rămâne incertă. În aceste condiţii, riscul unor noi perturbări ale fluxurilor maritime de petrol, produse petroliere şi GNL persistă, cu potenţiale efecte asupra preţurilor internaţionale, costurilor de aprovizionare şi securităţii energetice regionale.

Atacul militar asupra Ucrainei intră în al cincilea an, exercitând presiune asupra sistemului energetic al Republicii Moldova, în special în ceea ce priveşte energia electrică. Ameninţarea constantă a fost gestionată cu succes în perioada anterioară, însă pe viitor consecinţele rămân imprevizibile şi generează o incertitudine semnificativă privind securitatea alimentării cu energie electrică pe durata conflictului.

2. Escaladarea conflictului din Golful Persic creează un şoc major pentru pieţele globale de GNL, în principal din cauza perturbărilor aprovizionării cu gaze naturale din Qatar şi a riscului crescut pentru Strâmtoarea Hormuz, o rută de tranzit cheie pentru aproximativ 20 % din fluxurile globale de GNL.

Pentru Uniunea Europeană (denumită în continuare UE), impactul direct asupra aprovizionării este relativ limitat - GNL-ul din Qatar a reprezentat aproximativ 8 % din importuri în 2025, deşi acesta nu a fost la fel pentru toate statele membre, unele fiind mai expuse. Totuşi, piaţa rămâne extrem de vulnerabilă la dinamica preţurilor globale şi la concurenţa strânsă pentru încărcăturile de GNL, în special din partea Asiei. Drept urmare, disponibilitatea redusă a GNL duce la creşterea preţurilor la bursa Title Transfer Facility (denumită în continuare TTF), sporind volatilitatea şi complicând procesul de refacere a nivelului de umplere a instalaţiilor de stocare a gazelor naturale înaintea sezonului rece, în special având în vedere nivelurile scăzute ale stocurilor de gaze naturale, de 28 %, în întreaga UE la situaţia din 1 aprilie 2026 (similar cu nivelurile de dinainte de criză).

3. La 11 martie 2026, statele membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie (denumită în continuare AIE) au convenit, în unanimitate, să pună la dispoziţia pieţei aproximativ 400 milioane de barili din rezervele petroliere de urgenţă, în vederea atenuării perturbărilor de pe piaţa petrolului generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Acţiunea colectivă de urgenţă coordonată de către AIE, cea mai mare până în prezent, oferă un instrument temporar de stabilizare a pieţei. Aceasta reprezintă a şasea intervenţie de acest tip întreprinsă de statele membre AIE pentru sprijinirea pieţelor petroliere, după acţiunile colective realizate în 1991, 2005, 2011 şi cele două intervenţii din 2022.

4. Potrivit Raportului AIE privind piaţa gazelor naturale¹, în 2026, furnizarea de gaze de la producătorii din Orientul Mijlociu a scăzut semnificativ, în timp ce alţi furnizori şi-au intensificat eforturile. Între martie şi iunie 2026, încărcăturile de GNL din Qatar şi din Emiratele Arabe Unite au scăzut cu 35 de miliarde m³ (denumite în continaure mlrd.) faţă de anul precedent. Cu toate acestea, scăderea abruptă a fost parţial atenuată de creşterea producţiei de GNL din noile proiecte din America de Nord şi din Africa şi de îmbunătăţirea disponibilităţii aprovizionării cu gaze de la producătorii tradiţionali din Africa, Asia şi Federaţia Rusă. Producţia de GNL din afara Golfului Persic a crescut cu aproape 18 % (sau aproximativ 27 mlrd. m³) faţă de anul precedent în această perioadă, compensând aproximativ trei sferturi din scăderea livrărilor de GNL din Golf în această perioadă. În total, producţia globală de GNL s-a redus din martie până în iunie cu 4 % (sau 8 mlrd. m³) faţă de anul precedent.

_______________________________

¹ https://www.iea.org/reports/gas-market-report-q3-2026 

Cererea globală de gaze se estimează că va scădea în 2026 cu aproximativ 0,5 % (sau 20 mlrd. m³), aceasta fiind a treia diminuare anuală din acest deceniu, după cele din 2020 şi 2022. Impactul conflictului variază în funcţie de regiune. În Orientul Mijlociu, unde instalaţiile locale de producţie şi de prelucrare a gazelor naturale lichefiate au fost avariate, iar producţia industriilor mari consumatoare de gaze naturale, cum ar fi producţia de îngrăşăminte, s-a micşorat, se preconizează că cererea de gaze naturale se va contracta cu aproximativ 4 % în 2026 şi va fi prima scădere anuală a consumului în regiune din 1993.

În Asia, se estimează că cererea de gaze naturale se va reduce cu 0,5 % în 2026, deoarece preţurile mai mari la GNL stimulează trecerea de la gaze naturale la cărbune în sectorul energetic şi duc la rate de operare mai mici în industriile mari consumatoare de gaze şi energie. În Europa, se preconizează că o combinaţie între o creştere puternică a producţiei de energie din surse regenerabile şi preţuri mai mari la gaze naturale va reduce în 2026 cererea de gaze cu peste 2 %.

5. Raportul Reţelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Gaze Naturale (ENTSOG) privind perspectiva aprovizionării pentru vara anului 2026, cu prezentare generală a iernii 2026/2027², scoate în evidenţă faptul că infrastructura de gaze, inclusiv noile proiecte puse în funcţiune în ultimii ani, permite o capacitate de import utilă şi o flexibilitate a sistemului pentru a susţine injecţiile de stocare din timpul verii şi a satisface nevoile de aprovizionare din timpul iernii. Per total, sistemul rămâne suficient de flexibil, cu o capacitate europeană de regazificare a GNL de aproximativ 1.600 TWh pe sezonul de iarnă /~145 mlrd. m³, ceea ce poate compensa parţial nivelurile de stocare mai scăzute de la începutul sezonului de extragere şi poate susţine satisfacerea cererii din timpul iernii.

_______________________________

² https://www.entsog.eu/sites/default/files/2026-04/SO0069-26_Summer%20Supply%20Outlook%202026.pdf 

Atingerea nivelului de stocare de 90 % până la sfârşitul verii anului 2026 necesită importuri de GNL mai mari (aproximativ 943 TWh/~86 mlrd. m³) decât s-a observat anterior şi o utilizare sporită a infrastructurii de gaze, inclusiv volume suplimentare de GNL de 66 TWh/~6 mlrd. m³ pentru a înlocui gazele naturale transportate prin conducte din Federaţia Rusă, în special din Europa de Sud-Est. Un scenariu cu disponibilitate limitată de GNL [cazul LNG (Liquefied Natural Gas) cu ofertă strânsă] subliniază importanţa asigurării unor aprovizionări adecvate pentru a evita riscul unor niveluri insuficiente de stocare până la sfârşitul sezonului de iarnă 2026-2027. Acest risc poate fi atenuat prin răspunsul la cerere în timpul iernii (fie bazat pe preţ, fie bazat pe politici).

Stocarea joacă un rol esenţial în asigurarea securităţii aprovizionării, oferind flexibilitatea sezonieră necesară în timpul sezonului de iarnă. Nivelurile de stocare prea mici şi extragerea timpurie din instalaţiile de stocare a unor volume semnificative vor duce la niveluri scăzute de stocare la sfârşitul sezonului de iarnă. Acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra flexibilităţii sistemului de gaze şi a preţurilor gazelor, în special în perioadele de cerere mare. Din perspectiva securităţii aprovizionării, ar fi important să se injecteze gaze în timpul sezonului de vară şi să se menţină stocarea la un nivel adecvat până la sfârşitul iernii. Cu toate acestea, unele ţări europene îşi rezervă o parte din propriul stoc de gaze, constituit ca rezerve strategice, şi îl utilizează doar în scopul atenuării reducerii cererii. Disponibilitatea rezervelor de stocare strategică depinde de reglementările specifice ţărilor.

6. UE va avea nevoie de importuri mai mari de GNL pentru a restabili înainte de iarnă stocurile de gaze. Cea mai recentă analiză a Agenţiei Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energiei (ACER) privind pieţele europene angro de gaze (iarna 2025/2026)³ confirmă că importurile de GNL ale UE vor trebui să crească cu aproximativ 13 % faţă de nivelurile din 2025 pentru a satisface cererea din vară şi a atinge obiectivul de 90 % de umplere înainte de iarnă, în timp ce obiectivul de 80 % rămâne realizabil dacă se ating nivelurile de import de GNL din 2025. Acest lucru reflectă rolul tot mai mare al GNL în mixul energetic al UE: acesta acoperă aproximativ jumătate din totalul importurilor de gaze, ceea ce face din UE cel mai mare importator de GNL din lume.

_______________________________

³ https://www.acer.europa.eu/sites/default/files/documents/Publications/2026-ACER-Gas-Key-Developments-winter.pdf 

Reumplerea instalaţiilor subterane de stocare a gazelor naturale ar putea deveni mai dificilă în perioadele următoare. Diferenţele nefavorabile de preţuri dintre iarnă şi vară, eliminarea treptată a contractelor pe termen scurt pentru GNL-ul rusesc şi gazele naturale transportate prin conducte în temeiul Regulamentului REPowerEU privind gazele (începând cu 25 aprilie şi, respectiv, 17 iunie 2026) şi volatilitatea continuă din cauza conflictului din Orientul Mijlociu limitează oferta disponibilă pentru stocare, sporind presiunea de a accelera injecţiile înainte de luna noiembrie.

7. În ultimii ani, UE şi-a redus considerabil dependenţa de combustibilii fosili de provenienţă rusă, în urma invaziei nejustificate şi neprovocate a Ucrainei de către Federaţia Rusă şi a transformării energiei în instrument de ameninţare.

Diversificarea este un proces lung şi costisitor, care necesită investiţii în infrastructură, de exemplu, construirea noilor conducte şi terminale GNL. Cu toate acestea, UE şi statele sale membre acţionează rapid. Ponderea Federaţiei Ruse în importurile de gaze prin conducte ale UE a scăzut de la aproximativ 40 % în 2021 la aproximativ 6 % în 2025.

Măsurile luate după lansarea Planului REPowerEU în mai 2022 au condus la reducerea volumelor de gaze naturale importate din Federaţia Rusă, de la 150 mlrd. m³ sau 45% din totalul importat în 2021 la 36 mlrd. m³ sau 12,5 % din totalul importat în 2025. Importurile totale de gaze naturale ale UE au atins 288 mlrd. m³ în 2025, înregistrând o scădere cu 14 % în comparaţie cu volumul importat în 2021 (334 mlrd. m³). În 2025, Norvegia şi SUA au reprezentat fiecare câte o treime din importurile de gaze naturale ale UE, cu 89 mlrd. m³ şi, respectiv 76 mlrd. m³. Cote de circa 13 % fiecare, din totalul importurilor de gaze ale UE în 2025, au atins Africa de Nord şi Federaţia Rusă (a se vedea figura nr.1).

Figura 1

Dependenţa de importuri gaze naturale ale UE în 2021 şi 2025, %

Sursă: energy.ec.europa.eu

În timp ce importurile de gaze naturale prin conducte au scăzut la 158 mlrd. m³ în 2025 (−8 % faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent), importurile de GNL au crescut şi mai mult, până la 131 mlrd. m³, reprezentând 45 % din totalul importurilor de gaze naturale din UE şi o creştere cu 9 % faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Astfel, s-a aprofundat schimbarea structurală a mixului de aprovizionare cu gaze naturale a UE. SUA au rămas cel mai mare furnizor de GNL al UE, cu o cotă de 57,9 %, fiind urmate de Federaţia Rusă (13,5 %), Qatar (8,1 %), Algeria (5,5 %), Nigeria (5,4 %) şi alţii (9,64 %).

8. Conform Raportului trimestrial privind pieţele europene de gaze⁴, în 2025 consumul de gaze naturale din UE a înregistrat 339 mlrd. m³, mai mult cu 2 % faţă de 2024 (332 mlrd. m³). Aceasta este a doua creştere anuală consecutivă, reflectând o uşoară revenire după declinul brusc şi abrupt din 2022-2023, în punctul de vârf al crizei. Cu toate acestea, consumul rămâne sub nivelurile din 2022. În comparaţie cu 2021 (înainte de criză), consumul de gaze naturale în UE a scăzut în 2025 cu 18%, de la 412 mlrd. m³ la 339 mlrd. m³.

_______________________________

⁴ https://webgate.ec.europa.eu/circabc-ewpp/d/d/workspace/SpacesStore/21315070-127f-47e4-a3c9-fdefd09bf820/download 

9. În 2025, UE a fost cel mai mare importator de GNL din lume (24 %), urmată de China (16 %), Japonia (15 %) şi Coreea de Sud (11 %). În comparaţie cu 2024 (564 mlrd. m³), exporturile globale totale de GNL s-au ridicat în 2025 la 603 mlrd. m³, alte 39 mlrd. m³ (+7%) adăugându-se la comerţul global cu GNL.

În 2025, cel mai mare exportator de GNL din lume a rămas SUA (26 %), care şi-a crescut cota cu încă 4 puncte procentuale faţă de anul precedent. În topul exportatorilor s-au plasat şi Australia (17 %), Qatar (16 %), Federaţia Rusă (8 %), Malaezia (7 %) şi Indonezia (4 %).

10. Ca răspuns la războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi în conformitate cu Declaraţia de la Versailles a şefilor de stat şi de guvern, Comisia Europeană a lansat în mai 2022 Planul REPowerEU⁵, care prevedea încetarea dependenţei Europei de energia importată din Federaţia Rusă prin creşterea eficienţei energetice, accelerarea utilizării energiei regenerabile şi diversificarea surselor de aprovizionare.

_______________________________

⁵ https://commission.europa.eu/topics/energy/repowereu_en 

11. Pentru a asigura independenţa completă a UE faţă de combustibilii de provenienţă rusă, la începutul anului 2026 a fost adoptat Regulamentul (UE) nr.2026/261 privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Federaţia Rusă, transformând unul dintre obiectivele Planului REPowerEU într-o lege obligatorie. Regulamentul sus-menţionat stipulează încetarea treptată, dar permanentă, a tuturor importurilor de GNL din Federaţia Rusă până la 01.01.2027, în conformitate cu sancţiunile, şi a tuturor importurilor de gaze ruseşti prin conducte până în noiembrie 2027. Pentru a asigura integritatea acestor măsuri, Regulamentul stabileşte un sistem robust de aplicare a legii, inclusiv sancţiuni şi garanţii armonizate în toate ţările UE.

12. Similar politicii UE de eliminare treptată a dependenţei de importul de resurse energetice din Federaţia Rusă, Guvernul, prin Hotărârea nr.119/2025, a aprobat Planul de măsuri privind consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova, care serveşte drept temei juridic pentru implementarea obiectivului de eliminare completă a dependenţei de livrările de resurse energetice din Rusia, atât în sectorul electroenergetic, cât şi în cel al gazelor naturale şi produselor petroliere.

13. Republica Moldova s-a confruntat cu mai multe provocări critice în sectorul energetic, care au fost accentuate de războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Creşterea economică a ţării nu poate fi atinsă dacă aprovizionarea cu resursele energetice principale este supusă unor întreruperi/limitări permanente şi dacă preţurile energiei sunt instabile şi inaccesibile. Această instabilitate conduce la înrăutăţirea substanţială a climatului investiţional şi la scăderea încrederii în economia naţională, întrucât predictibilitatea este un factor esenţial în luarea deciziilor de investiţii. Situaţia privind aprovizionarea cu resurse energetice a Republicii Moldova este marcată de dependenţa semnificativă faţă de importuri, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuaţiile pieţei energetice internaţionale şi la evenimentele geopolitice din regiune.

14. Republica Moldova este dependentă practic în totalitate de importurile de gaze naturale. În acelaşi timp, Republica Moldova nu dispune de capacităţi de stocare a gazelor naturale, acestea fiind posibil a fi stocate în statele vecine sau în alte ţări care dispun de instalaţii de stocare. Gazele naturale sunt principala resursă utilizată pentru producerea energiei electrice şi termice, ceea ce amplifică fluctuaţia sezonieră a cererii la nivel de ţară.

15. Consumul de gaze naturale în Republica Moldova este caracterizat de o sezonalitate semnificativă: aproximativ 85 % se înregistrează în perioada rece a anului (octombrie-aprilie), fiind, evident, de câteva ori mai mare faţă de cel din perioada de vară (mai-septembrie).

16. În perioadele de tranziţie toamna şi primăvara, cererea de gaze naturale poate creşte brusc sau poate scădea în mod imprevizibil, în funcţie de temperatura aerului atmosferic, ceea ce conduce la fluctuaţii bruşte ale consumului pe parcursul lunii. Prin urmare, mecanismul oportun de echilibrare a consumului de gaze naturale pentru furnizorii acestora îl constituie dispunerea de cantităţi de gaze naturale stocate în instalaţii de stocare din regiune, care ar permite acoperirea vârfurilor de consum prin prelevarea volumelor necesare zilnic.

17. Până la finele anului 2022 principala sursă de import al gazelor naturale pentru Republica Moldova a fost S.A.P. “Gazprom” din Federaţia Rusă, prin intermediul furnizorului S.A. “Moldovagaz”. Pe parcursul anului 2022, importul gazelor naturale pe teritoriul Republicii Moldova a fost asigurat în proporţie de 98,7 % din Federaţia Rusă. Anul 2023 s-a remarcat prin diversificarea surselor de achiziţie a gazelor naturale. Astfel, asigurarea cu gaze naturale a consumatorilor Republicii Moldova (fără regiunea transnistreană) s-a realizat preponderent prin importul acestora din ţările UE, iar din Federaţia Rusă importul gazelor naturale prin S.A.P. “Gazprom” a constituit doar 0,2 %. Din anul 2024, importul gazelor naturale, în proporţie de 100 %, se realizează din ţările UE. Volumul total al gazelor naturale importate în anul 2024 a constituit 908,1 mil. m³, iar în anul 2025 - 960,3 mil. m³ sau cu 5,7 % mai mult faţă de anul precedent. Gazele naturale au fost importate preponderent din Romania, Elveţia, Ţările de Jos, Austria, Bulgaria, prin intermediul furnizorilor internaţionali înregistraţi în ţările sus-menţionate.

18. Începând cu anul 2022, pentru a reduce riscurile la adresa securităţii aprovizionării cu energie a Republicii Moldova şi pentru a asigura o mai bună pregătire pentru sezonul de încălzire, Guvernul aprobă anual Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire. Prin urmare, în anii precedenţi, Guvernul a asigurat monitorizarea şi punerea în aplicare a mai multor măsuri de pregătire pentru sezonul de încălzire, stabilite prin hotărârile Guvernului nr.606/2022, nr.566/2023, nr.677/2024 şi nr.516/2025.

19. Pentru asigurarea securităţii aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, Guvernul, prin prezenta hotărâre, vine cu mai multe măsuri de pregătire pentru sezonul de încălzire 2026-2027, precum şi cu un set din 52 de măsuri de eficientizare a consumului de resurse energetice.

20. În figurile de mai jos este prezentat istoricul consumului lunar de energie electrică şi gaze naturale în perioadele reci (octombrie-aprilie) ale anilor precedenţi. Ţinând cont de consumul mediu lunar de gaze naturale din ultimii 7 ani (2019-2026) în perioadele reci, se estimează că în următorul sezon de încălzire, octombrie 2026 - aprilie 2027, consumul de gaze naturale va fi de aproximativ 821 mil. m³, în scădere cu 22 mil. m³ faţă de cel înregistrat în perioada similară a sezonului precedent (a se vedea figurile 3-4).

Figura 2

Consumul lunar de energie electrică înregistrat în perioadele reci

(octombrie-aprilie) ale anilor 2021-2026, mil. kWh "

Sursă: Î.S. “Moldelectrica”

Figura 3

Consumul lunar de gaze naturale înregistrat în perioadele reci

(octombrie-aprilie) ale anilor 2019-2026, mil. m3 "

Surse: Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi S.R.L. “Vestmoldtransgaz”

Figura 4

Consumul de gaze naturale înregistrat în perioadele reci

(octombrie-aprilie) ale anilor 2019-2026 și consumul estimat pentru

sezonul de încălzire octombrie 2026 - aprilie 2027, mil. m3 "

21. În baza datelor disponibile pe platforma Inventarul agregat al stocurilor de gaze naturale (Aggregated Gas Storage Inventory, denumită în continuare AGSI), în figurile 5-8 este prezentat nivelul stocurilor de gaze naturale în UE în diferite perioade pe parcursul anilor 2018-2026 şi evoluţia preţurilor gazelor naturale la bursa TTF.

Figura 5

Nivelul stocurilor de gaze naturale în UE (%) și evoluția prețurilor

gazelor naturale la bursa TTF Futures, euro/MWh "

Sursă: https://agsi.gie.eu/

Figura 6

Evoluţia lunară a preţurilor gazelor naturale la bursa TTF Futures

în perioada 2018-2026, euro/MWh

Sursă: https://www.investing.com/commodities/dutch-ttf-gas-c1-futures 

22. Preţurile spot din Asia şi Europa au reacţionat rapid la întreruperea aprovizionării cauzată de închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz. În martie, acestea au atins cele mai ridicate medii lunare din ianuarie 2023 (în timpul crizei de aprovizionare cu gaze din 2022-2023).

Figura 7

Evoluţia preţurilor gazelor naturale la bursa TTF Futures

în septembrie 2025 - august 2026, euro/MWh

Sursă: https://tradingeconomics.com/commodity/eu-natural-gas 

23. Instalaţiile subterane de stocare a gazelor naturale servesc drept element fundamental al securităţii energetice a UE, în special în timpul sezonului prelungit de iarnă, când cererea de gaze pentru încălzire creşte brusc în sectoarele rezidenţial şi comercial. În ultimii ani, extragerile de gaze din depozite au constituit aproximativ 40 % din totalul aprovizionării cu gaze naturale a UE în luna ianuarie, evidenţiindu-se dependenţa de cazanele pe gaz şi dominaţia continuă a acestora în sectorul încălzirii.

UE a intrat în sezonul de iarnă 2025-2026 cu un minim al stocurilor din ultimii patru ani⁶ de 86 mlrd. m³ - un deficit determinat în principal de relaxarea obligaţiilor de stocare în 2025, în urma cerinţelor mai stricte stabilite în 2022. După retrageri sezoniere în volum total de 58 mlrd. m³, stocurile de la sfârşitul iernii au scăzut la un nivel critic de 28,8 mlrd. m³, constituind doar 27,62 % din capacitatea totală de stocare a blocului comunitar şi marcând al doilea cel mai scăzut nivel de stocare sezonieră din ultimii opt ani. Această poziţie de pornire cu un nivel scăzut al stocurilor a complicat semnificativ următorul ciclu de injecţie a gazelor din vara anului 2026, făcând extrem de dificilă atingerea nivelurilor minime de stocare ţintă, chiar şi fără a lua în considerare presiunea suplimentară severă a întreruperii actuale a aprovizionării cu GNL.

_______________________________

⁶ https://www.gecf.org/Portals/0/xBlog/uploads/2026/4/27/Featurearticle_2026-04_GlobalLNGdisruptionthreatenstoundermineEUgasstorageresilience.pdf 

La situaţia din 20 august 2026, nivelul de umplere a instalaţiilor de stocare a gazelor naturale este de doar 61,8 %, cu 12,7 % mai mic faţă de nivelul de umplere a acestora înregistrat la 20 august 2025, şi cu 28,17 % mai mic faţă de cel înregistrat la 20 august 2024.

Figura 8

Nivelul stocurilor de gaze naturale în UE

la situația din 1 aprilie 2018-2026, %/mlrd. m3 "

Sursă: https://agsi.gie.eu/

24. Ruta Transbalcanică este un coridor prioritar, de importanţă esenţială pentru siguranţa şi diversificarea în aprovizionarea regiunii. În cadrul iniţiativei privind Conectivitatea Energetică în Europa Centrală şi de Sud-Est (denumită în continuare CESEC) şi a iniţiativei South East European Gas (denumită în continuare SEEGAS), Comisia Europeană şi Secretariatul Comunităţii Energetice, împreună cu autorităţile naţionale de reglementare şi cu operatorii de sistem de transport (denumit în continuare OST), abordează barierele rămase pentru utilizarea eficientă a rutei, inclusiv alinierea reglementărilor, armonizarea calităţii gazelor, precum şi obţinerea tarifelor competitive şi previzibile pe întregul traseu.

Începând cu anul gazier 2026-2027 (octombrie 2026), OST-urile din Grecia până în Ucraina vor oferi, pentru prima dată, întreaga gamă de produse de capacitate (zilnice, lunare, trimestriale, anuale) la tarife mai atractive, ceea ce reprezintă un pas important pentru sporirea competitivităţii.

Eforturile coordonate continue ale Secretariatului Comunităţii Energetice, Comisiei Europene, autorităţilor naţionale de reglementare şi OST-urilor vor contribui la operarea Conductei Transbalcanice ca o rută prietenoasă pieţei, lichidă şi aliniată acquis-urilor UE şi al Comunităţii Energetice, care ar putea deveni în curând un coridor esenţial pentru GNL şi alte fluxuri diversificate de gaze.

25. Pentru sezonul de încălzire 2026-2027, S.A. “Termoelectrica” are acces la stocuri de combustibil de rezervă care ar putea fi utilizate în cazul unei eventuale situaţii excepţionale în sectorul gazelor naturale. Totodată, utilizarea combinată a combustibililor gaze naturale-păcură este puţin probabilă în sezonul de încălzire 2026-2027, având în vedere că în această perioadă nu se estimează a fi înregistrat deficit de gaze naturale pentru acoperirea necesităţilor consumatorilor de pe malul drept al râului Nistru, precum şi ţinând cont de stocurile de gaze naturale planificate a fi asigurate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 iunie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/1938 şi (CE) nr.715/2009 în ceea ce priveşte înmagazinarea gazelor naturale.

26. În tabelul 1 este prezentat consumul lunar de gaze naturale estimat al consumatorilor protejaţi şi întreruptibili din Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), evaluat în baza datelor disponibile privind consumul mediu de gaze naturale înregistrat în anii precedenţi. Astfel, în perioada octombrie 2026 - aprilie 2027, se estimează un consum total de gaze naturale de 821,1 mil. m³, dintre care, consumatorii protejaţi - 500,3 mil. m³ sau 61 % şi consumatorii întreruptibili - 320,8 mil. m³ sau 39 % din consumul total de gaze naturale prognozat.

Tabelul 1

Consumul lunar de gaze naturale estimat al consumatorilor protejaţi

şi întreruptibili din Republica Moldova (malul drept al râului Nistru)

pentru perioada octombrie 2026 - aprilie 2027, mil. m³

27. În tabelul 2 este prezentată cantitatea de energie electrică estimată a fi necesară pentru acoperirea consumului malului drept al râului Nistru în perioada octombrie 2026 - aprilie 2027, divizată pe energia electrică produsă local şi cea necesară a fi importată din alte surse, în funcţie de datele înregistrate de facto în perioada similară precedentă.

Tabelul 2

Consumul lunar de energie electrică estimat

pentru perioada octombrie 2026 - aprilie 2027, mil. kWh

Sursă: Î.S. “Moldelectrica” (date privind consumul energiei

electrice înregistrat de facto în perioada 2025-2026)

28. Din tabelul 3 şi din figurile 9 şi 10 se observă că energia electrică produsă din surse regenerabile de energie (fără a fi considerată energia electrică produsă pentru consum propriu de către consumatorii care au beneficiat de mecanismul de suport contorizare/facturare netă) în ultimii 5 ani a crescut de 4 ori, majorându-se cu circa 405,6 mil. kWh sau cu 294 %, de la 138,1 mil. kWh în perioada octombrie-aprilie 2021-2022 până la 543,7 mil. kWh în perioada octombrie-aprilie 2025-2026. Din producţia locală de 1247,7 mil. kWh înregistrată în sezonul de încălzire 2025-2026, un volum de 43,6 % sau 543,7 mil. kWh a reprezentat energia electrică produsă din surse regenerabile de energie (inclusiv energia electrică produsă de Î.S. “Nodul Hidroenergetic Costeşti”).

Modificările aprobate la Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, prin care au fost transpuse în legislaţia naţională prevederile Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, au stabilit necesitatea trecerii de la mecanismul de contorizare netă, care în cazul Republicii Moldova poate fi considerat că şi-a atins pe deplin obiectivul primar de a creşte interesul consumatorilor finali pentru dezvoltarea proiectelor de autoconsum, cu mecanismul de facturare netă, care asigură dezvoltarea sustenabilă a acestui segment prin oferirea semnalelor de preţ. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, se aplică mecanismul de facturare netă, în cazul producătorilor de energie verde pentru consumul propriu.

Tabelul 3

Energia electrică produsă din surse regenerabile de energie (SRE)

în perioadele sezoanelor de încălzire ale anilor 2021-2026, mil. kWh

Sursă: Î.S. “Moldelectrica”

Figura 9

Structura consumului de energie electrică în perioadele octombrie-aprilie

ale anilor 2021-2026 din surse locale și din alte surse, mil. kWh "

Sursă: Î.S. “Moldelectrica”

Figura 10

Energie electrică produsă în perioadele octombrie-aprilie 2021-2026

din surse locale (fără mecanismul contorizării/facturării nete), mil. kWh

Sursă: Î.S. “Moldelectrica”

29. Potrivit datelor Centrului Naţional pentru Energie Durabilă (denumit în continuare CNED), în primele cinci luni au fost instalate capacităţi noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu o putere totală de 86,88 MW, înregistrând un total de 1.067,86 MW. Din capacităţile noi instalate în această perioadă, 55,71 MW revin instalaţiilor fotovoltaice, 6 MW instalaţiilor eoliene, iar 1,32 MW instalaţiilor pe biogaz.

Mecanismele de sprijin reglementate de stat, precum contorizarea netă (5.051 de beneficiari) şi facturarea netă (4.608 de beneficiari), au încurajat participarea activă a unui număr de 9.659 de prosumatori la finele lunii mai 2026, contribuind la instalarea unei capacităţi de 215,26 MW, ce constituie 20 % din totalul capacităţilor E-SER instalate. Totodată, 157,25 MW (15 %) din capacităţi au fost instalate în baza mecanismului de sprijin Tarif fix. De asemenea, 33,25 MW (3 %) din capacităţi au fost instalate în baza prevederilor Legii nr.160-XVI/2007 privind energia regenerabilă, iar 60 MW (6 %) din capacităţi - în baza mecanismului Preţ fix.

Repartizarea capacităţilor instalate în funcţie de tehnologia de producere a energiei electrice din surse regenerabile este prezentată în figura nr.11.

Figura 11

Evoluţia capacităţilor surselor regenerabile de energie (SRE)

instalate în perioada 2018 - mai 2026, MW

Evoluţia capacităţilor E-SER instalate în perioada 2018 - mai 2026, MW

Sursă: CNED

30. La 18 iunie 2026, Comisia de licitaţie pentru oferirea statutului de producător eligibil mare a deschis ofertele tehnice depuse în cadrul celei de-a doua licitaţii pentru construirea centralelor electrice eoliene cu o capacitate totală de 170 MW şi a sistemelor de stocare a energiei în baterii cu o capacitate minimă de 44 MWh. Capacitatea totală propusă de ofertanţi depăşeşte semnificativ volumul scos la concurs, fiind depuse oferte pentru peste 423 MW de capacităţi eoliene şi peste 305 MWh de capacităţi de stocare a energiei.

În luna august 2026, Comisia de licitaţie a desemnat câştigătoare şapte oferte pentru dezvoltarea unor centrale electrice eoliene, cu o capacitate sprijinită cumulată de 170 MW. Proiectele includ şi obligaţia instalării unor sisteme de stocare a energiei electrice (BESS), contribuind astfel atât la creşterea producţiei interne de energie regenerabilă, cât şi la flexibilitatea sistemului electroenergetic.

Licitaţia reprezintă un pas important în implementarea obiectivelor asumate de către Republica Moldova privind dezvoltarea surselor regenerabile de energie şi consolidarea securităţii energetice. Spre deosebire de prima rundă de licitaţii, acest exerciţiu include şi obligaţia instalării capacităţilor de stocare a energiei, menite să contribuie la flexibilitatea şi stabilitatea Sistemului Electroenergetic Naţional.

Proiectele selectate vor beneficia de statutul de producător eligibil mare şi de garanţia achiziţionării energiei electrice produse pe o perioadă de 15 ani, mecanism care oferă predictibilitate investiţională şi facilitează atragerea finanţării necesare pentru realizarea investiţiilor. Iar pentru Republica Moldova, noile capacităţi înseamnă diversificarea surselor de energie regenerabilă, aşa cum în prezent circa două treimi din capacităţi constituie energia solară.

31. Conform situaţiei de la sfârşitul lunii iulie 2026, în Republica Moldova, la reţelele electrice, sunt racordate 13 instalaţii de stocare a energiei electrice, cu o capacitate totală de stocare de circa 240 MWh. Sistemele de stocare a energiei electrice în baterii (Battery Energy Storage Systems, denumite în continuare BESS) permit înmagazinarea surplusului de energie produs în perioadele de producţie maximă şi livrarea acestuia în reţea în orele de consum ridicat. Prin acest mecanism, instalaţiile de stocare contribuie la reducerea importurilor de energie electrică în orele de vârf, la diminuarea dezechilibrelor din sistemul electroenergetic şi la consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN SECTORUL ENERGETIC AL REPUBLICII MOLDOVA

32. Republica Moldova este totalmente dependentă de importul gazelor naturale. Circa 72 % din sursele de energie primară sunt importate în Republica Moldova, iar aprovizionarea cu gaze naturale a ţării până în anul 2022 a depins în mod tradiţional de importurile dintr-o singură sursă - S.A.P. “Gazprom”.

33. Începând cu decembrie 2022, a avut loc diversificarea surselor de achiziţie a gazelor naturale pentru malul drept al râului Nistrului. Astfel, asigurarea cu gaze naturale a consumatorilor Republicii Moldova (fără regiunea transnistreană) se realizează din volumele importate din ţările europene.

Sistemul de gaze naturale din Republica Moldova este divizat între malul drept al râului Nistru şi regiunea transnistreană, aceasta nefiind controlată de autorităţile constituţionale ale ţării, şi unde este amplasată cea mai mare centrală termoelectrică consumatoare de gaze naturale - Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (denumită în continuare MGRES), care până în anul 2024 inclusiv, furniza până la 80 % din energia electrică anuală utilizată pe malul drept al râului Nistrului. După ce la 1 ianuarie 2025 S.A.P. “Gazprom” a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană a Republicii Moldova, MGRES nu mai produce energie electrică pentru malul drept al râului Nistru.

34. În contextul situaţiei critice din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din ianuarie 2025, au fost examinate şi propuse de către părţi mai multe scenarii de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene. Datorită intervenţiei autorităţilor statului şi suportului UE şi Secretariatului Comunităţii Energetice, au fost diminuate riscurile apariţiei unei crize umanitare în această regiune.

La 27 ianuarie 2025, UE a anunţat despre oferirea unui pachet de asistenţă de urgenţă în valoare de 30 de milioane de euro (conform pct.1.2 din Dispoziţia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova (CSE) nr.6 din 31 ianuarie 2025: 20 de milioane de euro pentru achiziţia gazelor naturale în calitate de ajutor umanitar destinat regiunii transnistrene a Republicii Moldova şi 10 milioane de euro pentru achiziţia energiei electrice pentru necesităţile malului drept al râului Nistru), ca un prim pas pentru a sprijini Republica Moldova în soluţionarea crizei energetice provocate de S.A.P. “Gazprom”. Prin acest pachet, UE a finanţat achiziţionarea şi transportul de gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova, pentru a contribui la restabilirea alimentării cu energie electrică şi termică a celor peste 350 000 de locuitori ai regiunii până la 10 februarie 2025.

La 4 februarie 2025, Comisia Europeană şi Republica Moldova au convenit asupra unei strategii pe 2 ani pentru independenţa şi rezilienţa energetică a Republicii Moldova. Strategia are un dublu obiectiv: detaşarea Republicii Moldova de nesiguranţa aprovizionării cu gaze naturale din Federaţia Rusă şi integrarea deplină a ţării pe piaţa energetică a UE.

În cadrul acestei strategii, suportul financiar pentru Republica Moldova se estima a fi de până la 250 milioane de euro pentru anul 2025, cu condiţia realizării anumitor măsuri de aliniere la standardele energetice ale UE, consolidării infrastructurii şi promovării securităţii energetice, a eficienţei şi a progresului în materie de energie verde, asumate de către autorităţile Republicii Moldova prin Scrisoarea de intenţie semnată de Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană la 4 februarie 2025.

Adiţional la acest suport financiar şi ca parte a aceleiaşi strategii, la dispoziţia Guvernului a fost pusă, sub rezerva anumitor condiţii, pentru populaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, o ofertă de 60 de milioane de euro. Cu toate acestea, aşa-numitele structuri din regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu au răspuns la ajutorul oferit de UE, livrările de gaze naturale fiind asigurate către regiunea transnistreană prin intermediul companiei MET Gas and Energy Marketing AG, cu condiţia recepţionării de către S.A. “Moldovagaz” a plăţilor în avans de la S.R.L. “Tiraspoltransgaz” pentru gazele naturale şi serviciile de transport.

Începând cu luna februarie 2025, livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană este asigurată prin intermediul contractelor-cadru încheiate de S.A. “Moldovagaz” cu compania MET Gas and Energy Marketing AG.

35. Întru identificarea unui mecanism de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene a Republicii Moldova, unde activează întreprinderi nelicenţiate din sectorul energetic, prin Legea nr.152/2025 pentru modificarea unor acte normative (securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi alte aspecte ce ţin de sectorul gazelor naturale) au fost efectuate modificări la Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, şi anume, completarea acesteia cu art.85¹ care prevede desemnarea de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a unei entităţi ce va livra gaze naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova, crearea graduală şi menţinerea stocurilor de gaze naturale pentru a asigura acoperirea a cel puţin 15 % din consumul mediu anual de gaze naturale al consumatorilor casnici şi al întreprinderilor şi instituţiilor care prestează servicii sociale esenţiale, din regiunea în care operează operatorii de sistem nelicenţiaţi, determinat pentru ultimii 5 ani calendaristici.

36. Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (denumită în continuare Hotărârea ANRE) nr.490/2025 privind desemnarea entităţii de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene, S.A. “Moldovagaz” a fost desemnată în calitate de entitate responsabilă de aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pentru perioada 1 septembrie 2025 - 31 martie 2026, prelungită până la 31 decembrie 2026. Prin Hotărârea ANRE nr.502/2025 privind cantitatea de gaze naturale ce urmează a fi stocată de entitatea de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene pentru perioada rece a anului 2025-2026, a fost aprobată cantitatea de gaze naturale în volum de 57 mil. m³ care urma a fi stocată până la 1 noiembrie 2025 de către S.A. “Moldovagaz”.

Prin Hotărârea ANRE nr.286/2026 a fost aprobată cantitatea de gaze naturale aferentă obligaţiei de stocare pentru perioada rece 2026-2027, în volum de 53,7 mil. m³, care urmează să fie constituită până la 1 noiembrie 2026 de către entitatea desemnată pentru aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene.

37. Continuitatea aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene se caracterizează printr-un grad ridicat de incertitudine, determinat inclusiv de dependenţa de mecanisme externe de achitare a cantităţilor contractate. În aceste condiţii, stocurile de gaze naturale constituie un element esenţial de securitate energetică, inclusiv pentru acoperirea unor eventuale întreruperi totale ale livrărilor.

În sezonul de încălzire 2025-2026, din cauza întârzierilor plăţilor pentru livrările curente de gaze naturale către regiunea transnistreană, entitatea responsabilă de aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene, deja în noiembrie-decembrie 2025, a utilizat, practic integral, stocurile de gaze naturale stabilite conform Hotărârii ANRE nr.502/2025, generând un risc şi mai mare de incertitudine privind asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene în perioada ulterioară din sezonul de încălzire 2025-2026, precum şi de creare a unor dezechilibre ale sistemului de transport de gaze naturale al Republicii Moldova.

Ţinând cont de incertitudinea actuală privind asigurarea continuă a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană, întru asigurarea continuităţii securităţii aprovizionării cu gaze naturale a regiunii şi diminuarea riscurilor de aprovizionare, a fost elaborat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, adoptat în prima lectură de către Parlamentul Republicii Moldova la data de 18 iunie 2026, care prevede modificarea art.85¹ în scopul asigurării monitorizării modului de utilizare a acestor stocuri pe parcursul perioadei sezonului de încălzire, precum şi întru alinierea nivelului obligaţiei de stocare a gazelor naturale impuse entităţii responsabile de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene în conformitate cu prevederile Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 iunie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/1938 şi (CE) nr.715/2009 în ceea ce priveşte înmagazinarea gazelor naturale.

38. În scopul eliminării graduale a discrepanţelor fiscale şi legislative între malul drept al râului Nistru şi regiunea transnistreană, a fost adoptată Legea nr.67/2026 pentru instituirea Fondului de convergenţă şi modificarea unor acte normative (taxa pe valoarea adăugată şi accizele). Legea abrogă alin.(7) al art.4 din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal, şi care prevede scutirea de TVA fără drept de deducere pentru importul şi livrările ulterioare ale gazelor naturale efectuate de către S.A. “Moldovagaz” către S.R.L. “Tiraspoltransgaz” care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova. Scutirea este abrogată deoarece reprezinta o derogare de la sistemul TVA, care generează tratament discriminatoriu pe piaţa gazelor naturale şi nu corespunde principiului neutralităţii TVA.

Totodată, conform prevederilor Legii nr.67/2026 pentru instituirea unui Fond de convergenţă, începând cu 1 ianuarie 2027, livrarea energiei electrice de echilibrare agenţilor economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, importul şi livrările ulterioare ale gazelor naturale consumatorilor şi agenţilor economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova se supun TVA conform modului stabilit de către Guvern.

Suplimentar, Legea nr.67/2026 prevede instituirea unui Fond de convergenţă, ce ar urma să contribuie la reducerea decalajelor economice şi sociale dintre regiunea transnistreană şi restul Republicii Moldova. Din mijloacele acestui Fond se planifică să se sprijine modernizarea infrastructurii, dezvoltarea proiectelor şi a programelor de susţinere a mediului de afaceri şi a cetăţenilor din regiunea transnistreană.

39. În mai 2025, S.A. “Energocom” a fost desemnată de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (denumită în continuare ANRE) pentru o perioadă de 3 ani ca furnizor de ultimă opţiune şi furnizor de serviciu public de gaze, în baza unei proceduri competitive, transparente şi nediscriminatorii. Decizia ANRE în acest sens a intrat în vigoare în septembrie 2025. Ca urmare a neîndeplinirii în termen a procesului de separare a proprietarilor reţelelor de transport al gazelor naturale, în conformitate cu condiţiile stipulate la art.28 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, începând cu 1 septembrie 2025, licenţa S.A. “Moldovagaz” pentru activităţile de furnizare a gazelor naturale, inclusiv obligaţiile de serviciu public impuse, au fost retrase, iar consumatorii acestora au fost preluaţi de către S.A. “Energocom”.

40. Republica Moldova nu dispune, practic, de capacităţi de producere a gazelor naturale, fiind dependentă de importul de resurse energetice, iar lipsa capacităţii de stocare în ţară a gazelor naturale are ca rezultat o dependenţă completă de fluxurile neîntrerupte de gaze naturale prin sistemul de transport al Republicii Moldova, pentru a asigura securitatea energetică şi a satisface cererea curentă.

Conform modificărilor efectuate la Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale prin Legea nr.152/2025 pentru modificarea unor acte normative (securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi alte aspecte ce ţin de sectorul gazelor naturale), dispoziţiile referitoare la obligaţia de stocare a 15 % au fost extinse pe o perioadă nedeterminată şi distribuite între furnizorii de pe piaţa cu amănuntul a gazelor naturale prin mecanisme bazate pe principii de piaţă (conform cotelor de piaţă ale acestora). Gazele naturale stocate în contextul executării obligaţiei de stocare se utilizează de către furnizorii de gaze naturale obligaţi începând cu 1 noiembrie, iar furnizorii de gaze naturale obligaţi urmează să ţină cont de necesitatea asigurării continuităţii livrării gazelor naturale consumatorilor protejaţi pe parcursul perioadei rece a anului.

41. În Republica Moldova, pe malul drept al râului Nistru, se aplică două mecanisme distincte de stocare a gazelor naturale: stocurile de securitate, create şi menţinute de către entitatea desemnată de Guvern pentru crearea şi menţinerea stocurilor de securitate, şi stocurile de gaze naturale care fac obiectul obligaţiei de stocare, constituite de furnizorii de gaze naturale obligaţi, în conformitate cu art.108² şi 108³ din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.

În vederea îndeplinirii exhaustive a obligaţiei de stocare, pentru a suplini până la data de 1 octombrie 2025 stocul de gaze naturale până la 50 mil. m³, în corespundere cu pct.6 din Hotărârea Guvernului nr.668/2022 cu privire la crearea şi menţinerea stocurilor de securitate de gaze naturale, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.302/2025 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.668/2022, S.A. “Energocom” a procurat 2,9 milioane m³. Conform ultimelor modificări efectuate la Hotărârea Guvernului nr.668/2022 prin Hotărârea Guvernului nr.299/2026 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.668/2022, nivelul stocurilor de securitate necesar a fi asigurat de către S.A. “Energocom” până la 1 octombrie 2026, este de 56,3 mil. m³.

În temeiul art.108² şi 108³ din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, prin Hotărârea ANRE nr.426/2025 privind obligaţia de stocare a gazelor naturale pentru perioada rece a anului 2025-2026, a fost aprobată cantitatea totală de gaze naturale care urma să fie stocată până la 1 noiembrie 2025, în mărime de 145,37 mil. m³, precum şi lista furnizorilor de gaze naturale obligaţi să instituie stocuri de gaze naturale şi cantităţile de gaze naturale care fac obiectul obligaţiei de stocare. Prin Hotărârea ANRE nr.285/2026 privind obligaţia de stocare a gazelor naturale pentru perioada rece a anului 2026-2027 a fost aprobată cantitatea de gaze naturale în volum de 140,3 mil. m³ care urmează a fi stocată până la 1 noiembrie 2026.

Raportul Secretariatului Comunităţii Energetice privind stocarea gazelor naturale din 2026⁷, publicat în anul curent, subliniază faptul că Republica Moldova se impune ca model pentru ţările din Europa fără instalaţii de stocare a gazelor naturale în ceea ce priveşte implementarea prevederilor Regulamentului (UE) nr.2022/1032.

_______________________________

⁷ https://www.energy-community.org/news/Energy-Community-News/2026/6/1.html 

42. La 9 iunie 2026, Ministerul Energiei, cu suportul Secretariatului Comunităţii Energetice, în cadrul proiectului Independenţa şi Rezilienţa Energetică a Moldovei finanţat de către UE, a organizat exerciţiul de simulare de tip table-top al Republicii Moldova privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, în conformitate cu art.10 alin.(3) din Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranţei furnizării de gaze naturale şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.994/2010 şi pct.60 din Regulamentul privind situaţiile excepţionale în sectorul gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.728/2024 cu privire la aprobarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale în sectorul gazelor naturale şi a Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul gazelor naturale.

Exerciţiul a vizat testarea aplicării Planului naţional de urgenţă pentru sectorul gazelor naturale prin simularea unor scenarii de risc cu impact mediu şi ridicat, precum şi a răspunsurilor instituţionale în timp real. Obiectivele exerciţiului au constat în verificarea funcţionalităţii mecanismelor prevăzute de Plan, evaluarea capacităţii instituţiilor competente de a preveni, evalua şi gestiona o perturbare majoră a aprovizionării cu gaze naturale printr-un răspuns coordonat şi proporţional, precum şi consolidarea nivelului de pregătire pentru sezoanele reci viitoare, ţinând cont de riscurile regionale, de dependenţa Republicii Moldova de importurile de gaze naturale şi de infrastructura transfrontalieră.

Exerciţiul a confirmat progresele înregistrate de Republica Moldova în dezvoltarea unui cadru naţional aliniat cerinţelor UE privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Totodată, acesta a evidenţiat necesitatea dezvoltării în continuare a procedurilor operaţionale detaliate, a fluxurilor de date, a mecanismelor de coordonare şi a comunicării interinstituţionale. Rezultatele exerciţiului urmează a fi raportate de către Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă, Grupului de coordonare pentru securitatea aprovizionării cu gaze din cadrul Comunităţii Energetice şi vor servi drept bază pentru îmbunătăţirea continuă a cadrului naţional privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

43. În contextul Hotărârii ANRE nr.564/2025 privind aprobarea calendarului de liberalizare a pieţei gazelor naturale, de la 1 aprilie 2026 consumatorii noncasnici mari (cu o cotă de piaţă de aproximativ 55 %), respectiv, de la 1 aprilie 2027 - consumatorii noncasnici mijlocii (cu o cotă de piaţă de aproximativ 6 %), urmează să procure gaze naturale de pe piaţa concurenţială, fiind restricţionat accesul la furnizarea în cadrul obligaţiei de serviciu public prevăzute la art.89 alin.(1) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale. Astfel, de la 1 aprilie 2026, consumatorii noncasnici mari nu mai cumpără gaze naturale la preţuri reglementate, ci îşi aleg singuri furnizorul şi negociază direct condiţiile comerciale. Reforma are drept scop dezvoltarea unei pieţe concurenţiale, transparente şi aliniate regulilor europene.

44. Cu referire la sectorul electroenergetic, este necesar a fi menţionat că sincronizarea de urgenţă a sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei cu reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (denumită în contnuare ENTSO-E), din data de 16 martie 2022, a permis asigurarea stabilităţii sistemului electroenergetic şi a oferit posibilitatea de a realiza schimburi comerciale de energie electrică de pe piaţa de energie electrică europeană. Prin urmare, chiar şi în contextul geopolitic complicat a fost asigurată continuitatea aprovizionării cu energie electrică.

45. Pentru a menţine gradul de siguranţă în aprovizionarea cu energie electrică, au fost diversificate sursele de aprovizionare cu energie electrică prin încheierea mai multor contracte bilaterale, atât cu producători din Ucraina, cât şi cu producători şi furnizori din România. Datorită intensificării relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi România, a fost posibilă înregistrarea S.A. “Energocom” pe plaftormele Operatorului Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale OPCOM S.A. (denumit în continuare OPCOM) şi ale Bursei Române de Mărfuri (denumită în continuare BRM) şi efectuarea tranzacţiilor pe aceste platforme.

46. Pentru a avansa reforma pieţei şi funcţionarea pieţelor organizate, ANRE a desemnat S.R.L. “Operatorul Pieţei de Energie M” (denumit în continuare OPEM) în calitate de operator al pieţei energiei electrice, responsabil de realizarea cuplării internaţionale a pieţei pentru ziua următoare (denumită în continuare PZU) şi a pieţei intrazilnice (denumită în continuare PI). PZU şi PI au fost lansate oficial de către OPEM în luna decembrie 2025 şi reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea pieţelor organizate de energie electrică, dar şi un pas esenţial pentru integrarea Republicii Moldova în piaţa regională de energie electrică.

Prin participarea tot mai activă a companiilor înregistrate la piaţă se reflectă beneficiile incontestabile ale funcţionării mecanismelor de piaţă, asigurându-se, astfel, o formare corectă şi transparentă a preţurilor la energia electrică.

Mecanismul PZU, dezvoltat în conformitate cu prevederile legislaţiei primare şi secundare aplicabile, elaborate în conformitate cu legislaţia UE aplicabilă, şi cu procedurile operaţionale ale OPEM, sprijină participanţii la piaţa de energie electrică din Republica Moldova în satisfacerea obligaţiilor şi a oportunităţilor prin punerea la dispoziţia acestora a unui acces transparent şi sigur la piaţă, cu o platformă de tranzacţionare robustă, precum şi cu proceduri clare, conforme, privind activităţile pre- şi post-tranzacţionare. De menţionat că, în urma modificărilor Regulilor pieţei energiei electrice, aprobate prin Hotărârea ANRE nr.283/2020, cu referire la ora de închidere a PZU se observă o participare tot mai activă a companiilor înregistrate la piaţă, ceea ce reflectă beneficiile funcţionării mecanismelor de piaţă şi asigură o formare corectă şi transparentă a preţurilor la energia electrică.

Rezultatele înregistrate începând cu 1 iulie 2026 prin care se observă că pe piaţa organizată de energie electrică operată de către OPEM se atestă creşterea lichidităţii, cantităţile tranzacţionate ajungând între 8-16 % din consumul zilnic, demonstrează că pentru atingerea obiectivului ca mecanismele de tranzacţionare lansate să sprijine participanţii la piaţa de energie electrică în maximizarea beneficiilor şi stabilirea unui preţ consistent al energiei electrice, este nevoie de un interes susţinut al participanţilor, pentru a creşte posibilitatea de stabilire a tranzacţiilor pentru construirea şi consolidarea lichidităţii care să asigure premisele unui preţ corect şi transparent al energiei electrice. De mneţionat că, pe parcursul lunii iulie 2026, cantitatea totală de energie electrică tranzacţionată pe pieţele organizate de energie electrică a acoperit circa 15 % din consumul total de energie electrică.

47. În continuarea reformelor pieţei energiei electrice din Republica Moldova, prin Hotărârea ANRE nr.851/2025, a fost aprobat calendarul privind excluderea centralelor electrice de termoficare urbane de la mecanismul de sprijin, decizie fundamentată pe analiza gradului de maturitate şi lichiditate al pieţei energiei electrice. Potrivit calendarului, excluderea de la mecanismul de sprijin este stabilită pentru data de 1 mai 2027, fiind luat în considerare specificul sezonier al activităţii centralelor electrice de termoficare urbane. Totodată, prin Hotărârea ANRE nr.852/2025, a fost aprobat calendarul privind restricţionarea accesului la preţuri reglementate pentru alte categorii de consumatori decât consumatorii casnici, societăţile comerciale micro şi societăţile comerciale mici. Decizia are la bază analiza structurii şi a gradului de concentrare a pieţei de energie electrică, precum şi nivelul actual de dezvoltare a pieţelor angro şi cu amănuntul, urmând a fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2027, cu scopul de a asigura o tranziţie predictibilă pentru participanţii la piaţă.

48. În conformitate cu prevederile Legi nr.164/2025 cu privire la energia electrică, în trimestrul al II-lea al anului 2026, ANRE a organizat prin procedură competitivă selectarea furnizorilor de energie electrică care urmează să asigure obligaţiile de serviciu public privind prestarea serviciului universal şi furnizarea energiei electrice de ultimă opţiune.

Având în vedere că pentru fiecare teritoriu autorizat prin licenţele operatorilor sistemelor de distribuţie a fost depusă câte o singură cerere de participare, s-a constatat imposibilitatea finalizării procedurii competitive de selectare.

Astfel, prin Hotărârea ANRE nr.410/2026 privind impunerea obligaţiilor de serviciu public, au fost impuse obligaţiile de serviciu public prevăzute la art.114 şi 115 din Legea nr.164/2025 cu privire la energia electrică pentru un termen de 3 ani, începând cu 9 iulie 2026, Î.C.S. “Premier Energy” S.R.L. pentru teritoriul autorizat al operatorului sistemului de distribuţie Î.C.S. “Premier Energy Distribution” S.A., şi S.A. “Furnizarea Energiei Electrice Nord” pentru teritoriul autorizat al operatorului sistemului de distribuţie S.A. “Reţele Electrice de Distribuţie Nord”.

49. Totodată, în cadrul reformei pieţei energiei electrice, a fost consolidat mecanismul de echilibrare şi a fost operaţionalizată Piaţa energiei electrice de echilibrare, precum şi Piaţa serviciilor de sistem, gestionate de către Î.S. “Moldelectrica” în calitate de operator al sistemului de transport.

Achiziţia rezervelor de echilibrare se realizează prin proceduri concurenţiale, în baza ofertelor depuse de către furnizorii de servicii de echilibrare, pentru rezervele necesare majorării sau reducerii puterii.

Pentru a remedia lipsa resurselor de echilibrare şi a încuraja investiţiile în noi capacităţi de echilibrare, în 2025 ANRE a impus o obligaţie de serviciu public, în baza căreia Î.S. “Moldelectrica” a organizat o licitaţie dedicată achiziţiei de noi capacităţi de echilibrare. La 14 mai 2026, operatorul sistemului de transport a anunţat rezultatele pentru 6 loturi licitate şi a încheiat contracte de capacitate de echilibrare cu ofertanţii câştigători pentru perioada de până la 31 decembrie 2030.

Aceste măsuri, concomitent cu dezvoltarea unor resurse suplimentare de flexibilitate, vor permite operatorului sistemului de transport să gestioneze mai eficient variaţiile dintre producerea şi consumul de energie electrică, abaterile participanţilor la piaţă, fluctuaţiile producţiei din surse regenerabile şi eventualele dezechilibre apărute în perioadele de consum sporit. Consolidarea mecanismelor de echilibrare reprezintă, astfel, un element esenţial pentru securitatea alimentării cu energie electrică şi pentru reducerea riscurilor privind aprovizionarea cu energie electrică în sezonul de încălzire 2026-2027.

50. Pe partea de produse petroliere este necesar de menţionat că, acestea reprezintă un element relevant al securităţii energetice în sezonul rece, având în vedere rolul motorinei, benzinei, gazului petrolier lichefiat şi al altor combustibili lichizi în asigurarea mobilităţii, funcţionarea serviciilor publice, activitatea economică, intervenţiile de urgenţă, precum şi asigurarea surselor de rezervă ale instituţiilor şi infrastructurilor critice. Republica Moldova este total dependentă de importurile de produse petroliere, iar piaţa internă rămâne expusă la evoluţiile preţurilor de pe pieţele regionale şi internaţionale, inclusiv la volatilitatea cotaţiilor la petrol, disponibilitatea produselor în statele furnizoare şi funcţionarea lanţurilor logistice de import.

În anul 2026, pe fondul riscurilor externe asupra aprovizionării cu resurse energetice, prin Hotărârea Guvernului nr.81/2026 cu privire la declararea stării de alertă în sectorul energetic, a fost instituită stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, măsură preventivă orientată spre protejarea consumului intern şi menţinerea stabilităţii sistemului energetic. În cadrul acestui regim, au fost aplicate măsuri temporare privind menţinerea disponibilităţii produselor petroliere pe piaţa internă, inclusiv condiţionarea exportului şi reexportului produselor petroliere principale din Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti de menţinerea unor plafoane minime de stoc şi limitarea comercializării cu amănuntul a motorinei în recipiente de consum în cantitate de cel mult 20 de litri.

51. Experienţa sezonului precedent a relevat şi riscuri specifice perioadei reci, în special dificultăţi asociate funcţionării motorinei la temperaturi scăzute, prin pierderea filtrabilităţii combustibilului şi blocarea sistemelor de alimentare ale autovehiculelor, utilajelor, generatoarelor şi altor echipamente utilizate de către consumatorii critici. În acest context, pentru perioada rece 2026-2027 este necesară asigurarea tranziţiei organizate către motorina corespunzătoare perioadei de iarnă, inclusiv prin împrospătarea stocurilor comerciale existente la depozitele petroliere şi la staţiile de alimentare, precum şi prin verificarea conformităţii motorinei comercializate în perioada de iarnă.

Totodată, riscurile externe privind aprovizionarea cu produse petroliere rămân actuale. Evoluţiile recente din zona Strâmtorii Hormuz confirmă vulnerabilitatea pieţelor internaţionale la perturbări ale rutelor maritime strategice şi pot genera presiuni asupra cotaţiilor petrolului, costurilor logistice şi disponibilităţii produselor petroliere în regiune. În condiţiile dependenţei Republicii Moldova de importuri şi ale concentrării aprovizionării dintr-un număr limitat de pieţe regionale, se impune monitorizarea preventivă a importurilor, a stocurilor comerciale şi a rutelor logistice de aprovizionare pe durata sezonului rece.

52. În tabelul 4 sunt prezentate cantităţile estimate a fi necesar de livrat în sezonul de încălzire 2026-2027 pentru acoperirea consumului de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor malului drept al râului Nistru. Totodată, în tabelul 5 sunt prezentate cantităţile livrate de facto în sezonul de încălzire 2025-2026 pentru acoperirea consumului de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor regiunii transnistrene, care pot servi ca referinţă pentru estimarea consumului de energie electrică şi gaze naturale al acestora în următorul sezon de încălzire.

Tabelul 4

Cantităţi estimate a fi necesare de livrat în sezonul de încălzire 2026-2027

pentru acoperirea consumului de energie electrică şi gaze naturale

al consumatorilor malului drept al râului Nistru

_______________________________

⁸ Datele prezentate în tabelul 4 sunt estimative şi bazate pe consumurile de facto ale gazelor naturale şi ale energiei electrice în anii precedenţi, precum şi pe estimările disponibile pentru sezonul de încălzire 2026-2027.

Prognoza consumului lunar de gaze naturale în perioada octombrie 2026 - aprilie 2027 la nivel de ţară nu poate servi drept reper unic pentru achiziţiile de gaze naturale efectuate de furnizori, în contextul în care aceasta în perioada sezonului de încălzire poate fi influenţată de mai mulţi factori, cum ar fi: temperatura aerului atmosferic, preţurile de achiziţie a gazelor naturale, funcţionarea sau nu pe păcură a marilor consumatori de gaze naturale, nivelul preţurilor reglementate şi capacitatea de plată a consumatorilor finali, cota de piaţă a furnizorilor etc. Astfel, titularii de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale urmează să-şi ajusteze individual lunar prognoza consumului de gaze naturale pentru următorul sezon de încălzire 2026-2027 în funcţie de evoluţia mai multor factori ce pot influenţa nivelul consumului de gaze naturale al consumatorilor finali.

Tabelul 5

Cantităţi livrate în sezonul de încălzire 2025-2026 pentru

acoperirea consumului de energie electrică şi gaze naturale

al consumatorilor regiunii transnistrene

Surse: S.R.L. “Vestmoldtransgaz”, S.A. “Moldovagaz” şi Î.S. “Moldelectrica”

_______________________________

⁹ Consumul de energie electrică al regiunii transnistrene prezentat nu include cantităţile de energie electrică livrate de către CET Tirotex şi produse din surse regenerabile de energie, din lipsa datelor lunare. Conform informaţiilor disponibile, cantităţile de energie electrică livrate de către CET Tirotex în anul 2025 reprezintă 150 mil. kWh şi în semestrul I al anului 2026 - 90 mil. kWh. Cantităţile de energie electrică livrate din surse regenerabile de energie în anul 2025 reprezintă 3,5 mil. kWh şi în semestrul I al anului 2026 - 4,5 mil. kWh.

53. Volumele lunare de gaze naturale prognozate pentru perioada octombrie 2026 - aprilie 2027 se bazează pe consumul mediu lunar înregistrat în aceeaşi perioadă în anii precedenţi (2019-2026), şi reprezintă valori estimative, care pot fi influenţate de mai mulţi factori.

Totodată, este de remarcat faptul că, prognoza consumului lunar de gaze naturale prezentată pentru perioada octombrie 2026 - aprilie 2027 nu poate servi drept reper unic pentru achiziţiile de gaze naturale planificate de titularii de licenţe pentru furnizarea gazelor naturale, ţinând cont de faptul că consumul estimat pentru perioada sezonului de încălzire poate fi influenţat de mai mulţi factori, cum ar fi: temperatura aerului atmosferic, preţurile de achiziţie a gazelor naturale, funcţionarea sau nu pe păcură a marilor consumatori de gaze naturale, nivelul preţurilor reglementate şi capacitatea de plată a consumatorilor finali, cota de piaţă a furnizorilor etc. Astfel, titularii de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale urmează să-şi ajusteze individual cel puţin lunar prognoza consumului de gaze naturale pentru următorul sezon de încălzire 2026-2027 în funcţie de evoluţia mai multor factori ce pot influenţa nivelul consumului de gaze naturale al consumatorilor finali.

54. Pornind de la situaţia actuală în sectorul gazelor naturale din Republica Moldova, se poate conchide că, în condiţiile în care vor fi realizate toate măsurile de pregătire pentru sezonul de încălzire 2026-2027 enumerate în Planul de măsuri pentru pregătirea de sezonul de încălzire 2026-2027, nu se estimează înregistrarea unui deficit de gaze naturale pentru consumatorii malului drept al râului Nistru şi, respectiv, nu vor fi necesare măsuri de întrerupere a livrării gazelor naturale către consumatorii întreruptibili stabiliţi de către operatorii de sistem în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.728/2024 cu privire la aprobarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale în sectorul gazelor naturale şi a Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul gazelor naturale, S.A. “Energocom” având asigurate capacităţile/instrumentele necesare pentru procurarea, la necesitate, a volumelor suplimentare de gaze naturale din alte surse sau de pe piaţa spot pentru acoperirea consumului estimat.

55. Sistarea furnizării gazelor naturale către regiunea transnistreană a Republicii Moldova de către S.A.P. “Gazprom”, în baza Contractului privind furnizarea gazelor naturale încheiat între S.A. “Moldovagaz” şi S.A.P. “Gazprom”, a condus la o situaţie critică în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, precum şi la riscuri majore pentru asigurarea funcţionării fiabile a sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

56. Începând cu luna februarie 2025, livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană este asigurată prin intermediul contractelor-cadru încheiate de S.A. “Moldovagaz” cu compania MET Gas and Energy Marketing AG, cu condiţia recepţionării plăţilor în avans pentru gazele naturale şi serviciile de transport. Cu toate că acest mecanism este în prezent funcţional, există în continuare riscuri de întrerupere neaşteptată a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană pe parcursul anului, riscuri care ar putea crea dezechilibre majore atât în sistemul de gaze naturale, cât şi în sistemul electroenergetic al Republicii Moldova.

Chiar dacă infrastructura existentă de transport a gazelor naturale permite asigurarea transportului de gaze naturale necesare pentru acoperirea consumului Republicii Moldova, există riscuri privind capacitatea consumatorilor din regiunea transnistreană de a achiziţiona gaze naturale la preţuri de piaţă.

57. Securitatea aprovizionării cu energie electrică a malului drept al râului Nistru este cea mai vulnerabilă. În comparaţie cu anul 2022, riscurile sunt crescute din cauza pierderii capacităţilor importante de generare din Ucraina, care a schimbat situaţia regională, Ucraina devenind o ţară importatoare de energie electrică cu care Republica Moldova trebuie să concureze la importul energiei electrice.

Accesarea surselor (alternative) sigure şi competitive pentru achiziţionarea energiei electrice la preţuri rezonabile şi transportul acesteia către Republica Moldova rămâne o provocare în condiţiile în care disponibilitatea accesării importurilor de energie electrică din Ucraina este incertă, ca urmare a bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice. Importul de energie electrică din România (OPCOM sau contracte directe cu anumiţi producători) nu garantează preţuri accesibile, România fiind, la fel, un importator de energie electrică în perioada rece a anului. Din cauza capacităţii insuficiente a interconexiunilor cu sistemul electroenergetic din România, limitată în medie la circa 3315 MW pentru direcţia România-Republica Moldova, există riscuri atât de ordin tehnic, cât şi de ordin comercial. Apar riscuri suplimentare din cauza topologiei reţelei de transport a energiei electrice, existând doar o linie de 400 kV către România şi o linie de 330 kV către Ucraina şi care nu tranzitează regiunea transnistreană, împreună cu configuraţia radială a reţelei de transport de 330 kV pe malul drept. De menţionat, de asemenea, că porţiuni semnificative ale liniilor Isaccea-Vulcăneşti şi Vulcăneşti-MGRES traversează teritoriul ucrainean expus atacurilor militare, aspect descris la punctul 66.

58. În perioada 2022-2026, achiziţiile de energie electrică pentru necesităţile furnizorilor serviciului universal, de ultimă opţiune, şi ale operatorilor de sistem au fost efectuate de către S.A. “Energocom” în baza obligaţiei de serviciu public impuse prin Hotărârea Guvernului nr.1059/2023 cu privire la impunerea obligaţiei de serviciu public în vederea asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică. Pentru îndeplinirea acestei obligaţii de serviciu public şi a rolului de furnizor central de energie electrică, S.A. “Energocom” a achiziţionat energie electrică de la producătorii locali (centralele electrice cu termoficare din Chişinău şi Bălţi şi din surse regenerabile), precum şi prin importuri din România şi Ucraina în baza contractelor bilaterale sau de pe bursele OPCOM şi BRM. Obligaţia de serviciu public impusă S.A. “Energocom” prin Hotărârea sus-menţionată expiră la 31 decembrie 2026.

59. Până la 31 decembrie 2024, cea mai mare pondere a consumului de energie electrică a fost asigurată de către MGRES. Începând cu 1 ianuarie 2025, în urma stopării livrărilor de gaze naturale de către S.A.P. “Gazprom”, MGRES nu mai produce energie electrică pentru malul drept al râului Nistru, astfel că acoperirea consumului de energie electrică are loc din surse alternative, prin importuri din România, Ucraina, precum şi prin producţia locală de energie electrică, care este în creştere ca urmare a majorării capacităţii interne de generare a energiei electrice.

60. Luând în considerare riscurile care se menţin în privinţa securităţii aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene a Republicii Moldova şi în privinţa asigurării stabilităţii sectorului electroenergetic al Republicii Moldova, s-a impus elaborarea unui plan de măsuri care să asigure îmbunătăţirea rezilienţei şi a securităţii energetice prin investiţii şi reforme în sectorul energetic şi prin eliminarea completă a dependenţei în aprovizionarea cu resurse energetice dintr-o singură sursă. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr.119/2025 a fost aprobat Planul de măsuri privind consolidarea independenţei energetice a Republicii Moldova.

61. Întreruperea furnizării gazelor naturale către regiunea transnistreană a accentuat riscurile privind asigurarea fiabilităţii sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Dependenţa ridicată de MGRES implică vulnerabilităţi în contextul sistării livrărilor de gaze naturale către centrala electrică începând cu 1 ianuarie 2025.

După sistarea livrărilor de energie electrică de la MGRES începând cu 1 ianuarie 2025, asigurarea cu energie electrică a consumatorilor a fost realizată prin diversificarea surselor de aprovizionare. Astfel, un rol esenţial l-au avut importurile de energie electrică din România şi din Ucraina, precum şi producţia internă a centralelor de termoficare şi a surselor regenerabile. Pe durata sezonului de încălzire, consumul a fost acoperit în totalitate, inclusiv în condiţiile unei creşteri estimate a cererii de până la 10 %. S.A. “Energocom” a asigurat rezervarea capacităţilor comerciale necesare la interconexiunea cu România, garantând stabilitatea aprovizionării cu energie electrică pentru malul drept al Nistrului, inclusiv datorită suportului partenerilor din UE care au permis majorarea capacităţii comerciale de interconexiune, ceea ce a avut ca rezultat acoperirea comercială a fluxurilor de energie electrică.

62. Î.S. “Moldelectrica” dispune de două contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice în regim de urgenţă, semnate în anul 2022 cu NEK “Ukrenergo” şi CNTEE “Transelectrica” S.A., care pot fi activate în funcţie de necesităţile sistemului electroenergetic şi în limita disponibilităţii energiei electrice în sistemele electroenergetice vecine.

Totodată, abaterile neintenţionate ale sistemului electroenergetic al Republicii Moldova au fost decontate financiar prin mecanismul FSkar, în baza acordului încheiat între operatorii de transport şi de sistem Î.S. “Moldelectrica” şi NEK “Ukrenergo”. Începând cu 1 august 2026, Î.S. “Moldelectrica” a trecut la decontarea directă a mecanismului FSkar.

În perioada ce cuprinde sfârşitul lunii ianuarie - februarie 2026, Î.S. “Moldelectrica” a recurs la energia electrică în regim de urgenţă în baza contractului bilateral încheiat cu CNTEE “Transelectrica” S.A., resursa fiind utilizată, în anumite zile, până la 15 ore pe zi. În luna februarie 2026, puterea activată a atins, în anumite intervale orare, până la 250 MW. Utilizarea frecventă a energiei electrice în regim de urgenţă generează costuri suplimentare pentru consumatorii finali şi confirmă necesitatea diversificării instrumentelor de sprijin disponibile operatorului sistemului de transport pentru gestionarea situaţiilor de deficit sau dezechilibru semnificativ.

63. Contractul multilateral privind furnizarea energiei electrice în situaţii de urgenţă cu operatorii sistemului de transport din Ucraina şi din România, precum şi cu OST-urile ţărilor care se învecinează cu Ucraina şi România, respectiv Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi Serbia, a fost semnat. TSCNET şi “Amprion” vor acţiona ca administratori ai contractului, responsabili de coordonarea operaţională şi de decontare. Acest instrument este necesar pentru extinderea opţiunilor de sprijin disponibile Î.S. “Moldelectrica” în cazurile apariţiei unor deficite neprevăzute, a lipsei adecvării sistemului în orizontul ziua următoare sau intrazilnic ori în alte situaţii care pot afecta funcţionarea sigură şi stabilă a sistemului electroenergetic.

Semnarea contractului permite accesarea, în condiţiile stabilite între operatorii de transport şi de sistem participanţi, a energiei electrice de urgenţă din mai multe sisteme interconectate, astfel fiind redusă dependenţa de mecanismele bilaterale existente şi fiind diversificate sursele potenţiale de sprijin în situaţii critice.

64. Pentru importul energiei electrice din zona ENTSO-E, capacitatea netă de transfer (Net Transfer Capacity, denumită în continuare NTC) este alocată ţărilor din cadrul blocului de control comun Ucraina-Republica Moldova proporţional cu numărul de interconexiuni dintre blocul UA-MD şi sistemul ENTSO-E al fiecărei ţări: Ucraina dispune de 7 interconexiuni cu state membre UE, precum Polonia (2 linii electrice aeriene), Ungaria (3 linii electrice aeriene), Slovacia (o linie electrică aeriană) şi România (o linie electrică aeriană), iar Republica Moldova dispune doar de o singură linie electrică de interconexiune cu stat membru UE de 400 kV Isaccea (RO)-Vulcăneşti (MD). Astfel, Republicii Moldova i se alocă doar 15 % din valoarea totală disponibilă pentru blocul UA-MD.

Suplimentar cotei de 15 %, începând cu 1 ianuarie 2025, ENTSO-E a permis realocarea a până la 21 % din capacitatea neutilizată de Ucraina pentru a fi utilizată de către Republica Moldova, fapt ce a permis alocarea suplimentară a până la 300 MW orar în fiecare zi pentru importul energiei electrice de către S.A. “Energocom”, adiţional la capacitatea comercială garantată. Această cotă este incertă din cauza aplicării de către NEK “Ukrenergo” a mecanismului de alocare intrazilnică a capacităţii transfrontaliere pe interconexiunile cu Ungaria, Polonia, Slovacia şi România.

65. Pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova, în timpul sezonului de încălzire, Republica Moldova are nevoie de importuri de energie electrică de aproximativ 400-450 MW în orele de vârf. Începând cu luna aprilie, necesarul de import al energiei electrice creşte la aproximativ 600 MW în orele de vârf. Această evoluţie este cauzată de reducerea semnificativă a capacităţii de producere a energiei electrice de către centralele electrice cu termoficare (denumite în continuare CET), care depinde în mare parte de sarcina termică de consum.

66. Un alt element de vulnerabilitate îl constituie faptul că linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES traversează atât teritoriul Ucrainei, cât şi staţia electrică de pe teritoriul MGRES aflată în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Prin urmare, există riscul întreruperii fluxului de energie electrică de către MGRES. În cazul avarierii sau indisponibilităţii LEA 400 kV Isaccea-Vulcăneşti, Republica Moldova este expusă riscului de a nu putea importa direct volumele necesare de energie electrică din România, ceea ce poate conduce la apariţia unui deficit semnificativ în perioada sezonului de încălzire, estimat la circa 50 % din necesarul de consum de energie electrică.

67. Materializarea acestui risc a fost demonstrată inclusiv de situaţia înregistrată în luna martie 2026, când, în urma atacurilor Federaţiei Ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina, a fost deconectată linia electrică Isaccea-Vulcăneşti. Incidentul a limitat semnificativ posibilităţile de import al energiei electrice din România şi a generat un deficit de putere de până la 400 MW în orele de vârf. Pentru gestionarea riscurilor privind continuitatea aprovizionării şi menţinerea funcţionării stabile a sistemului electroenergetic, prin Hotărârea Parlamentului nr.38/2026 privind declararea stării de urgenţă, acest regim a fost instituit în sectorul energetic pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie, iar prin Hotărârea Guvernului nr.141/2026 pentru aplicarea măsurilor în contextul stării de urgenţă, au fost dispuse măsurile necesare.

Situaţia respectivă a confirmat caracterul critic al dependenţei sistemului electroenergetic naţional de o singură infrastructură de interconexiune de mare capacitate cu România. În acest context, devine esenţială diversificarea rutelor de interconexiune cu sistemul electroenergetic european, finalizarea noilor linii electrice de transport, consolidarea capacităţilor interne de producere şi dezvoltarea mecanismelor regionale de sprijin şi de furnizare a energiei electrice în situaţii de criză.

68. Astfel, construcţia şi darea în exploatare a LEA 400 kV Vulcăneşti-Chişinău reprezintă o prioritate pentru asigurarea securităţii energetice a ţării. Lucrările de construcţie a acesteia şi a infrastructurii aferente au fost finalizate la sfârşitul lunii iunie 2026, linia independenţei energetice intrând în etapa finală de testare înainte de punerea în exploatare comercială.

69. Pentru sezonul de încălzire 2026-2027 este necesară consolidarea managementului energetic în clădirile publice prin desemnarea persoanelor responsabile, standardizarea raportării lunare a consumului de resurse energetice şi de apă, instruirea persoanelor desemnate şi elaborarea de către CNED a unui raport de sezon privind consumul în sectorul public. Datele colectate urmează să includă cel puţin informaţii privind instituţia, clădirea, suprafaţa încălzită, resursele energetice utilizate, consumul lunar pe fiecare vector energetic, consumul de apă, sursa datelor şi persoana responsabilă de raportare. În cazul instituţiilor educaţionale, fluxul de raportare va fi organizat prin direcţiile de învăţământ, iar în raioanele-pilot vor putea fi utilizate instrumentele de monitorizare testate în cadrul proiectului de management energetic.

70. Managementul energetic al clădirilor publice constituie o componentă necesară a pregătirii sezonului de încălzire 2026-2027, având în vedere potenţialul de optimizare a consumului de resurse energetice prin aplicarea măsurilor mici: monitorizarea consumului de resurse energetice şi de apă, identificarea abaterilor semnificative de consum şi aplicarea măsurilor de exploatare eficientă a clădirilor publice. Experienţa internaţională arată că simpla aplicare sistematică a managementului energetic - monitorizarea consumului, exploatarea corectă a instalaţiilor şi corectarea operativă a abaterilor, fără investiţii majore de capital - generează economii de energie de circa 5-15 %. La nivelul cheltuielilor bugetelor locale pentru energie şi apă (≈1,4 mld. lei în 2025), aceasta înseamnă economii anuale de circa 70-200 milioane lei.

În perioadele precedente, măsurile de eficienţă energetică aplicate în sectorul public au avut preponderent caracter general, fără un mecanism uniform de raportare, verificare şi analiză comparabilă a consumurilor la nivel de clădire.

71. Agricultura şi industria agroalimentară sunt sectoare direct afectate de crizele energetice, întrucât costurile la produsele petroliere, energia electrică, gazele naturale şi la inputurile de producţie, inclusiv fertilizanţi, se reflectă asupra costurilor de producţie, procesare şi de transport, cu impact asupra disponibilităţii şi a accesibilităţii produselor alimentare. În acest context, se impune promovarea unor măsuri de eficientizare energetică şi de sporire a rezilienţei lanţului agroalimentar, în vederea diminuării vulnerabilităţilor şi a riscurilor pentru securitatea alimentară. Astfel de măsuri urmează a fi promovate şi în cadrul Programului naţional de rezilienţă în agricultură pentru anii 2027-2030, aflat în proces de elaborare şi promovare.

Capitolul III

MĂSURI DE PREGĂTIRE PENTRU SEZONUL DE ÎNCĂLZIRE 2026-2027

72. În scopul întreprinderii paşilor necesari pentru punerea în aplicare a măsurilor de pregătire pentru sezonul de încălzire 2026-2027 şi a măsurilor de eficientizare a consumului de resurse energetice, cu titlu de recomandare, se propune o serie de măsuri necesare a fi întreprinse de către autorităţile şi entităţile competente, conform celor prevăzute în tabelul 6.

Mai jos se prezintă tabelul cu măsurile preventive, termenul de realizare şi responsabilii, necesare a fi întreprinse în vederea pregătirii pentru sezonul de încălzire 2026-2027.

Tabelul 6

Măsuri de pregătire pentru sezonul de încălzire 2026-2027

73. Persoana desemnată responsabilă conform măsurii nr.50 din tabelul 6 va asigura monitorizarea şi controlul zilnic al consumului raţional de resurse energetice şi asigurarea menţinerii temperaturii interioare recomandate în cadrul clădirilor, conform Planului-model prezentat în tabelul 7.

Tabelul 7

PLANUL-MODEL

al măsurilor de eficientizare a consumului de energie în clădiri publice,

conform recomandărilor autorităţii responsabile de implementarea

politicilor în domeniul eficienţei energetice