Hotărâre nr. 513 din 17.07.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind procedura

de stabilire a interdicţiilor definitive şi a interdicţiilor

temporare de construire

nr. 513  din  17.07.2024

 (în vigoare 30.01.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 347-349 art. 679 din 09.08.2024

* * *

În temeiul art.71 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.41-44, art.61), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind procedura de stabilire a interdicţiilor definitive şi a interdicţiilor temporare de construire (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 ianuarie 2025.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.513/2024

REGULAMENT

privind procedura de stabilire a interdicţiilor definitive

şi a interdicţiilor temporare de construire

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind procedura de stabilire a interdicţiilor definitive şi a interdicţiilor temporare de construire (în continuare – Regulament) prevede cauzele şi modul de stabilire a interdicţiilor definitive şi a interdicţiilor temporare de construire prin intermediul documentaţiei de amenajare a teritoriului şi a documentaţiei de urbanism.

2. Prezentul Regulament stabileşte procedura de exercitare unitară a controlului statului privind respectarea prevederilor legislaţiei la stabilirea interdicţiilor temporare şi definitive de construire în etapa de elaborare, de avizare şi de aprobare a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi a documentaţiei de urbanism.

3. Prevederile prezentului Regulament sunt executorii pentru toţi subiecţii participanţi la emiterea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, la conceperea şi proiectarea construcţiilor, la executarea, la utilizarea şi postutilizarea construcţiilor, la producerea şi furnizarea materialelor şi a articolelor pentru construcţii.

4. Prezentul Regulament se aplică de către autorităţile publice cu competenţe în elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi a documentaţiei de urbanism, inclusiv de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică.

II. CAUZELE DE STABILIRE A INTERDICŢIILOR

DEFINITIVE ŞI A INTERDICŢIILOR TEMPORARE

DE CONSTRUIRE

5. Interdicţiile definitive de construire se stabilesc prin intermediul documentaţiei de amenajare a teritoriului şi a documentaţiei de urbanism, în baza studiilor de fezabilitate, în următoarele cazuri:

5.1. existenţa inundaţiilor şi a alunecărilor de teren;

5.2. deformarea terenurilor cauzată de surpări şi de tasări neomogene;

5.3. risc de contaminare radioactivă, chimică sau biologică;

5.4. pericol de deflagraţie;

5.5. pericol de incendiu;

5.6. risc de depăşire a nivelului admisibil de zgomot;

5.7. prezenţa peisajelor cu caracteristici naturale deosebite cu potenţial de valorificare;

5.8. pentru terenurile fondului apelor şi cele adiacente acestora, în condiţiile legislaţiei de mediu;

5.9. zona cu risc seismic asociat cu alte tipuri de calamităţi naturale;

5.10. prezenţa siturilor arheologice înscrise în Registrul arheologic naţional, care urmează a fi conservate/restaurate in situ în baza unui proiect avizat de către Ministerul Culturii;

5.11. existenţa zăcămintelor de substanţe minerale utile, confirmată prin avizul Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale;

5.12. prezenţa riscurilor de siguranţă a zborului, confirmată prin avizul Autorităţii Aeronautice Civile;

5.13. amplasarea obiectivelor în zona de expropriere a infrastructurii feroviare în extravilanul localităţii, care nu sunt parte a procesului tehnologic;

5.14. existenţa riscurilor de afectare a infrastructurii rutiere (amplasarea unor construcţii în nemijlocita apropiere a infrastructurii podurilor, a nodurilor rutiere) şi existenţa riscului de afectare a siguranţei circulaţiei rutiere, fapt ce se manifestă prin amplasarea construcţiilor în nemijlocita apropiere a intersecţiilor la acelaşi nivel, în extravilanul localităţilor, pe drumurile publice naţionale de categoriile M, R, G, unde este necesară asigurarea vizibilităţii;

5.15. instalarea şi exploatarea în fâşiile de protecţie a frontierei de stat a mijloacelor tehnice şi a construcţiilor neprevăzute pentru asigurarea sistemului de control al frontierei, cu excepţia construcţiilor hidrotehnice, precum şi a celor prevăzute de tratatele internaţionale.

6. Interdicţia definitivă de construire poate fi revocată în baza deciziei consiliului local, adoptată în temeiul unui studiu de fezabilitate întocmit cu respectarea legislaţiei.

7. Interdicţiile temporare de construire se stabilesc prin intermediul documentaţiei de amenajare a teritoriului şi a documentaţiei de urbanism, în baza studiilor de fezabilitate în următoarele cazuri:

7.1. necesitatea de a elabora anumite tipuri de documentaţie de amenajare a teritoriului şi de documentaţie de urbanism, în vederea stabilirii regulilor de construire pentru zonele respective, avizate de către autorităţile competente, prevăzute în Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi aprobate de consiliul local;

7.2. necesitatea de a elabora proiectul zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice în vederea stabilirii hotarului şi a regulilor de construire pentru aceste zone, avizat de Ministerul Culturii şi aprobat de consiliul local;

7.3. necesitatea de a elabora planul de referinţă istorico-arhitecturală şi proiectul zonelor de protecţie al localităţilor istorice şi al centrelor istorice ale localităţilor, al zonelor construite protejate ale localităţilor, avizate de către Ministerul Culturii şi aprobate de consiliul local;

7.4. necesitatea de reglare (direcţionarea) controlată a apelor pluviale spre sisteme de evacuare a apelor principale (podeţe, poduri, rigole etc.) pentru a evita inundarea gospodăriilor şi/sau acumularea aluviunilor pe drumuri;

7.5. apartenenţa la domeniul public a terenurilor cu anumite moduri de folosinţă: păşune, fâneţe, izlazuri;

7.6. lipsa avizului de mediu asupra documentaţiei de amenajare a teritoriului şi a documentaţiei de urbanism, emis în cadrul procedurii de evaluare strategică de mediu, în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu;

7.7. identificarea zonelor necercetate cu potenţial arheologic în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protecţie;

7.8. nerespectarea procedurii de schimbare a destinaţiei terenurilor dintr-o categorie în altă categorie, cu excepţia terenurilor pe care sunt amplasate obiective de infrastructură agricolă şi a structurilor de primire turistică, conform prevederilor Codul funciar nr.22/2024;

7.9. amplasarea obiectivelor în intravilanul localităţii până la coordonarea (obţinerea avizului favorabil) cu administratorul infrastructurii feroviare în limita a 50 m pe de o parte şi de alta a axei căii ferate, cu respectarea gabaritelor minime de teren pe de o parte şi de alta a axei căii ferate, şi anume dimensiunea de minimum 3,25 m (cumulativ dimensiunea de 6,5 m);

7.10. la delimitarea terenurilor şi/sau formarea acestora se vor preconiza suprafeţe de teren destinate evacuării apelor pluviale provenite din sistemul de evacuare proiectat al drumurilor (poduri, podeţe, rigole etc.).

8. Interdicţia temporară de construire poate fi prelungită din aceeaşi cauză cel mult o dată, pentru un termen de 3 ani, după care interdicţia îşi încetează acţiunea.

III. MĂSURILE TEHNICE DE PROTECŢIE, DE SECURITATE

ECOLOGICĂ, SANITARE ŞI EXIGENŢELE DE REGIM

9. Documentaţia de amenajare a teritoriul şi documentaţia de urbanism se elaborează de către autorităţile administraţiei publice locale în funcţie de măsurile tehnice de protecţie prevăzute de Schema de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1030/2000.

10. Una dintre măsurile de protecţie de primă urgenţă împotriva inundaţiilor este marcarea pe teren a graniţelor zonei inundabile a localităţilor.

11. În documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism se prevăd, în caz de necesitate, măsuri de consolidare tehnică contra inundaţiilor, subinundaţiilor, cursurilor de apă torenţială, precum şi contra alunecărilor şi surpărilor de teren.

12. Pe terenurile localităţilor cu un nivel înalt al apelor freatice, în documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism se prevede scăderea nivelului apelor freatice în zona construcţiilor, prin metoda instalării drenajelor de tip închis.

13. În zonele caselor individuale de locuit din localităţi, pe teritoriile stadioanelor, ale parcurilor şi ale altor teritorii înverzite de uz comun se admite reţeaua de drenaj de tip deschis.

14. În documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism, pentru terenurile localităţilor amplasate pe sectoare riverane, se proiectează diguri contra viiturilor, contra ridicării nivelului apelor sub influenţa vântului şi contra subinundării cu ape freatice.

15. Pentru protejarea construcţiilor existente în zonele cu pericol de torente de noroi, în documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism se prevede păstrarea maximă a pădurilor, plantarea arborilor şi arbuştilor, terasarea pantelor, consolidarea malurilor râurilor purtătoare de torente de noroi, ridicarea barajelor în zona formării torentului de noroi, precum şi construirea digurilor de direcţionare a torentelor de noroi şi a canalelor de evacuare.

16. În documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism, pentru terenurile localităţilor supuse acţiunii proceselor de eroziuni cu formarea ulterioară a râpelor, se prevede reglarea scurgerilor de ape pluviale, consolidarea albiei râpelor, precum şi terasarea şi împădurirea pantelor.

17. În cazuri separate, se admite lichidarea totală sau parţială a ravenelor prin umplerea lor şi prin instalarea colectoarelor de evacuare a apelor pluviale şi drenate.

18. În documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism, pentru localităţile amplasate pe terenuri supuse alunecărilor de teren, se prevede reglarea cursului apelor pluviale, captarea torenţilor de ape subterane, protejarea contrafortului natural al masivului cu risc de alunecări contra deteriorării, consolidarea pantei prin metode tehnice şi fizico-chimice, precum şi terasarea pantelor şi plantarea zonelor verzi.

19. Măsurile contra alunecărilor de teren se elaborează în temeiul prospecţiunilor geologice şi hidrologice complexe, executate pentru teritoriul predispus acestor procese.

20. În documentaţia de amenajarea a teritoriului şi în documentaţia de urbanism, în procesul de sistematizare urbanistică a localităţilor, de amplasare a construcţiilor care pot avea un impact direct sau indirect asupra stării mediului înconjurător, se realizează măsuri de asigurare a securităţii ecologice şi de protecţie a sănătăţii populaţiei, se prevăd acţiuni de protecţie a naturii, de utilizare raţională şi de regenerare a resurselor naturale, precum şi acţiuni de ameliorare a mediului înconjurător.

21. La elaborarea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi a documentaţiei de urbanism se respectă exigenţele normative şi standardele care determină calitatea aerului atmosferic, a apelor, a solurilor, precum şi indicii admisibili de zgomot, emanările electromagnetice şi de radiaţie şi alţi factori de origine naturală sau tehnogenă.

22. Zonele funcţionale, în documentaţia de urbanism, în funcţie de prezenţa/absenţa interdicţiilor definitive sau temporare, se vor constitui preferenţial: din zone rezidenţiale, din zone mixte rezidenţiale şi comerciale, din zone publice şi comerciale, din zone de infrastructură edilitară şi de transport, din zone de plantaţii verzi de uz comun sau limitat, din zone de plantaţii verzi cu destinaţie specială, din zone ale drumurilor, din zone cu destinaţie industrială sau agricolă, din zone de construcţii cu regim strict de pază, din zone cu destinaţie specială, din zone de amplasare a obiectelor militare, precum şi din zone supuse servituţilor aeronautice civile şi altele.

23. În documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism, în procesul de sistematizare urbanistică a localităţilor, se asigură respectarea exigenţelor de regim stabilite prin legislaţie pentru teritoriile protejate: rezervaţiile naturale şi parcurile naţionale protejate de stat, monumentele naturii, parcurile dendrologice, grădinile botanice, precum şi staţiunile balneoclimaterice.

24. Pentru ocrotirea terenurilor importante protejate de impactul antropogen, în documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism se prevăd zone de protecţie pe terenurile adiacente acestora. Pe terenurile importante protejate, în a căror hotare există areale de abitaţie, de înmulţire şi de migrare a animalelor, a păsărilor şi a peştilor, în special a speciilor rare de plante şi animale sau a celor pe cale de dispariţie introduse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, se prevăd zone de protecţie cu interzicerea, în hotarele acestora, a oricăror activităţi care influenţează negativ complexele naturale.

25. În procesul de identificare a zonelor funcţionale, în documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism se iau în considerare restricţiile pentru activităţile urbanistice condiţionate de regimul de reglementare a următoarelor zone:

25.1. zonele/ariile protejate construite (monumente, ansambluri, situri, inclusiv arheologice);

25.2. zonele de protecţie a monumentelor, a ansamblurilor, a siturilor, inclusiv arheologice;

25.3. zonele/ariile naturale protejate;

25.4. zonele de protecţie strictă a zonelor/ariilor naturale protejate;

25.5. zonele de protecţie sanitară;

25.6. zonele de protecţie a apelor şi a fâşiilor riverane de protecţie;

25.7. zonele de protecţie a obiectelor cu regim special;

25.8. zonele minereurilor;

25.9. zonele cu interdicţii de construire dictate de riscuri naturale sau riscuri tehnogene (seisme, alunecări de teren, inundaţii şi subinundaţii, soluri tasabile, teritorii excavate etc.);

25.10. fâşia de protecţie a frontierei de stat;

25.11. zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale;

25.12. zonele drumurilor.

26. Zonele de protecţie sanitară ale întreprinderilor industriale şi ale altor construcţii care exercită funcţii de protecţie a mediului reprezintă teritorii cu destinaţie specială, inclusiv spaţii verzi cu destinaţie specială care separă partea rezidenţială a oraşelor de întreprinderile industriale şi de alte construcţii pentru care, conform legislaţiei, se impune stabilirea zonei sanitare de protecţie în funcţie de caracterul şi de impactul negativ al construcţiei asupra mediului înconjurător.

27. Utilizarea terenurilor şi valorificarea sub construcţii a zonelor sanitare de protecţie se stabilesc în conformitate cu legislaţia, cu reglementările sanitare şi ecologice, precum şi prin coordonare cu autorităţile administraţiei publice locale de sănătate publică şi subdiviziunea teritorială de sănătate publică.

28. Pentru raioanele supuse acţiunilor fenomenelor naturale periculoase (cutremure de pământ, alunecări de teren, inundaţii) zonificarea terenurilor localităţilor se prevede cu diminuarea gradului de risc şi cu asigurarea durabilităţii de funcţionare.

29. În raioanele cu seismicitatea 7, 8 şi 9 grade, zonificarea terenurilor localităţilor se prevede conform microraionării seismice. Pentru zonele construcţiilor locative se utilizează terenuri cu seismicitate redusă.

30. În documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism se prevăd măsuri necesare de diminuare a nivelului poluării, inclusiv de amenajare a zonelor de protecţie sanitară.

31. Amplasarea construcţiilor pe terenurile poluate cu substanţe radioactive periculoase, cu metale grele şi cu pesticide se permite numai după realizarea măsurilor de sanare şi dezinfectare a terenului, care vor asigura nivelul sanitar admisibil de poluare, şi cu avizul centrelor de sănătate publică.

32. În documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism, la elaborarea sistematizării urbanistice a localităţilor, se asigură respectarea exigenţelor de regim protejat de stat, stabilit prin legislaţia cu privire la funcţionarea monumentelor istorice pentru teritoriile cu statut de localităţi urbane şi rurale istorice, centre orăşeneşti şi rurale istorice, arii construite protejate, rezervaţii cultural-istorice şi cultural-naturale, ansambluri arhitecturale şi arhitectural-peisagistice, situri arheologice, inclusiv respectarea exigenţelor referitoare la zonele drumurilor publice.

33. Documentaţia de amenajare a teritoriului şi documentaţia de urbanism nu prevede desfiinţarea şi modificarea aspectului şi a structurii spatial-volumetrice originare a construcţiilor cu statut de monument istoric. Strămutarea integrală sau parţială a oricărui monument protejat se admite doar în cazul necesităţii salvării fizice a acestuia de fenomene care nu pot fi controlate de om (inundaţii permanente, alunecări sau prăbuşiri de teren), în baza unui aviz pozitiv al Ministerului Culturii.

34. În documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism, în procesul de sistematizare a teritoriului localităţilor, la amplasarea construcţiilor care pot avea un impact direct sau indirect asupra stabilităţii şi integrităţii monumentelor de istorie şi cultură, se vor prevedea acţiuni de protecţie a monumentelor.

35. În documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism se includ în mod obligatoriu zonele de protecţie a monumentelor istorice, ale siturilor areologice şi ale monumentelor de for public, precum şi zonele de reglementare a regimului de construire, cu reglementările specifice de amenajare şi de intervenţie la imobilele existente, precum şi construcţiile noi în această zonă, în baza proiectului zonei de protecţie, avizat de Ministerul Culturii.

36. Toate tipurile de documentaţie de amenajare a teritoriului şi de documentaţie de urbanism pentru localităţile urbane sau rurale istorice cu statut de monument se elaborează în baza planului de referinţă istorico-arhitecturală şi în baza proiectului zonelor de protecţie a localităţilor istorice, avizat de Ministerul Culturii şi aprobat de către autoritatea publică locală.

37. În cazurile în care documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism a localităţilor istorice se aprobă fără a fi stabilite hotarele monumentelor-peisaje culturale sau naturale, centrelor orăşeneşti şi rurale istorice, ariilor construite protejate, ansamblurilor urbanistice şi arhitectural-peisajere, fragmentelor de ţesut urban istoric, siturilor arheologice şi zonelor cu potenţial arheologic create/stabilite prin acte normative, precum şi a zonelor de protecţie a acestora, prin documentaţia de urbanism se stabilesc interdicţii temporare de construire până la aprobarea planului urbanistic zonal pentru acestea.

38. În cazul unor localităţi, altele decât cele istorice, se stabilesc interdicţii temporare de construire pentru terenurile situate în jurul monumentelor de istorie şi cultură pe o rază de 100 m în intravilanul localităţilor urbane, pe o rază de 200 m în intravilanul localităţilor rurale şi pe o rază de 500 m în extravilan, în conformitate cu art.12 din Legea nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor. Interdicţia se stabileşte până la elaborarea şi aprobarea proiectelor zonelor de protecţie şi până la includerea hotarului acestora în documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism.

39. În documentaţia de amenajare a teritoriului şi în documentaţia de urbanism, sistematizarea teritoriului localităţilor se efectuează ţinând cont de exigenţele de securitate împotriva incendiilor, prevăzute de normativele tehnice în construcţii.

IV. CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIU

40. Controlul de stat se realizează de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică în conformitate cu prevederile art.31 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi ale capitolului IV din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, în temeiul listelor de verificare, aprobate prin ordin al ministrului infrastructurii şi dezvoltării regionale.

41. În cazurile în care documentaţia de urbanism a fost avizată de arhitectul-şef al consiliului raional sau al consiliului municipal, se solicită şi participarea acestuia la controlul planificat.

42. La control pot participa mai mulţi inspectori, în funcţie de complexitatea documentaţiei verificate.

43. Listele de verificare completate se includ în Registrul de stat al controalelor.

44. În cazurile depistării neconformităţilor în documentaţia verificată, fotocopiile documentelor probatoare se păstrează în arhiva Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică în conformitate cu prevederile "Indicatorului documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru instituţiile şi organizaţiile şi întreprinderile Republicii Moldova", aprobat prin Ordinul directorului Agenţiei Naţionale a Arhivelor nr.57/2016.

45. Inspectorii cu atribuţii de control au următoarele competenţe:

45.1. pregătesc controlul şi înştiinţează efectuarea acestuia;

45.2. exercită controlul;

45.3. întocmesc procesul-verbal de control;

45.4. semnează procesul-verbal de control exclusiv prin aplicarea semnăturii electronice;

45.5. prezintă autorităţii publice supuse controlului procesul-verbal de control.

46. Interdicţiile definitive şi cele temporare de construire pot fi contestate la Consiliul Naţional de Amenajare a Teritoriului, a cărui opinie serveşte drept temei pentru reexaminarea şi, după caz, revizuirea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi a documentaţiei de urbanism prin care au fost stabilite interdicţiile.

47. La examinarea contestaţiilor sunt prezenţi autorii studiilor de fezabilitate în temeiul cărora s-a stabilit interdicţia.

48. În procesul de soluţionare a contestaţiilor se examinează studiul de fezabilitate şi actele în baza cărora a fost elaborat studiul respectiv. După caz, sunt invitaţi autorii acestora.

49. Încălcarea prevederilor prezentului Regulament atrage răspundere contravenţională sau penală, după caz.