Hotărâre nr. 52 din 05.02.2025
pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru, fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compost
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de
încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru,
fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compost
nr. 52 din 05.02.2025
(în vigoare 20.08.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 62-65 art. 75 din 20.02.2025
* * *
UE
În temeiul art.6 alin.(32) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.260-263, art.373), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru, fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compost (se anexează).
2. Monitorizarea şi implementarea prezentei hotărâri se pun în sarcina Agenţiei de Mediu.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.
4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PRIM-MINISTRU | Dorin RECEAN |
| Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, | |
| ministrul dezvoltării | |
| economice şi digitalizării | Dumitru Alaiba |
| Ministrul mediului | Sergiu Lazarencu |
| Nr.52. Chişinău, 5 februarie 2025. | |
Aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.52/2025
REGULAMENT
privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de
deşeu pentru deşeurile de cupru, fier şi oţel,
aluminiu, cioburile de sticlă şi compost
Regulamentul privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru, fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compost:
– transpune Regulamentul (UE) nr.333/2011 al Consiliului din 31 martie 2011 de stabilire a criteriilor de determinare a condiţiilor în care anumite tipuri de deşeuri metalice nu mai constituie deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 94 din 8 aprilie 2011 (CELEX: 32011R0333);
– transpune Regulamentul (UE) nr.715/2013 al Comisiei din 25 iulie 2013 de stabilire a criteriilor de determinare a condiţiilor în care deşeurile de cupru nu mai constituie deşeuri în sensul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 201 din 26 iulie 2013 (CELEX: 32013R0715);
– transpune Regulamentul (UE) nr.1179/2012 al Comisiei din 10 decembrie 2012 de stabilire a criteriilor de determinare a condiţiilor în care cioburile de sticlă încetează să mai fie deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 337 din 11 decembrie 2012 (CELEX: 32012R1179).
I. DOMENIUL DE APLICARE ŞI NOŢIUNI
1. Regulamentul privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru, fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compost (în continuare – Regulament) stabileşte criteriile de determinare a condiţiilor în care deşeurile de cupru, fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compostul încetează să mai fie deşeuri (se anexează).
2. Scopul prezentului Regulament constă în facilitarea şi promovarea reciclării deşeurilor, în asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a mediului, precum şi în reducerea consumului de resurse naturale şi a cantităţii de deşeuri direcţionate spre eliminare.
3. Obiectivul stabilirii încetării statutului de deşeu este de a promova utilizarea în calitate de materii prime a deşeurilor care au trecut printr-o operaţiune de valorificare, prin transformarea acestora în materiale secundare de calitate superioară, care respectă un şir de criterii tehnice şi de mediu.
4. În sensul prezentului Regulament, se utilizează noţiunile definite în Legea nr.209/2016 privind deşeurile, precum şi următoarele noţiuni:
4.1. cioburi de sticlă – cioburi rezultate din recuperarea deşeurilor de sticlă, constituite din recipiente din sticlă valorificabilă, articole din sticlă plată sau veselă fără plumb;
4.2. deşeuri de cupru – deşeuri metalice constituite în principal din cupru şi aliaje de cupru;
4.3. deşeuri de fier şi oţel – deşeuri metalice constituite în principal din fier şi oţel;
4.4. deşeuri de aluminiu – deşeuri metalice constituite în principal din aluminiu şi aliaje de aluminiu;
4.5. importator – orice persoană fizică sau juridică stabilită în Republica Moldova, care introduce pe teritoriul Republicii Moldova deşeuri ce au încetat să mai fie deşeuri în sensul art.6 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile;
4.6. inspecţie vizuală – inspecţia deşeurilor care acoperă toate părţile unui transport, efectuată prin utilizarea simţurilor umane sau a oricărui echipament nespecializat, cum ar fi lupa, lanterna, sita, instrumentele de răscolire, cu scopul de a sprijini procesul de inspecţie vizuală şi de a spori precizia acesteia;
4.7. personal calificat – personalul care este calificat ca urmare a experienţei sau a pregătirii sale în gestionarea deşeurilor şi care posedă cunoştinţe despre criteriile încetării statutului de deşeu şi capacităţi de evaluare şi control al calităţii, pentru monitorizarea şi evaluarea proprietăţilor deşeurilor care fac obiectul prezentului Regulament;
4.8. producător – deţinătorul care transferă pentru prima dată altui deţinător deşeuri care au încetat să mai fie deşeuri în sensul art.6 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile;
4.9. transport – un lot de deşeuri care se livrează de către un singur producător unui alt deţinător şi care poate fi conţinut în una sau mai multe unităţi de transport, cum ar fi containerele;
4.10. scop util – utilizarea materialului într-o activitate economică sau industrială specifică, care înlocuieşte utilizarea resurselor primare, contribuie la economia circulară şi respectă cerinţele tehnice, de mediu şi de sănătate publică;
4.11. preţ de piaţă – valoarea de tranzacţionare a unui material sau produs pe o piaţă activă, unde cererea şi oferta sunt reale şi documentate, iar preţul este mai mare de zero, acoperind cel puţin costurile de colectare, de procesare şi de transport.
II. PREVEDERI GENERALE
5. Deşeurile pot înceta să mai fie considerate deşeuri în conformitate cu art.6 alin.(1) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, în sensul pct.9) al art.2 din aceeaşi lege şi îndeplinesc următoarele criterii:
5.1. substanţa sau obiectul rezultat se utilizează în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri specifice;
5.2. există piaţă sau cerere pentru substanţa sau obiectul în cauză;
5.3. substanţa sau obiectul îndeplineşte cerinţele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice şi respectă normele aplicabile produselor;
5.4. utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.
6. În conformitate cu art.6 alin.(4) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, deţinătorul de deşeuri prezintă Agenţiei de Mediu solicitarea privind încetarea statutului de deşeu, în conformitate cu prevederile alin.(1), (2) şi (3) din acelaşi articol, în modul stabilit de lege, odată cu cererea de obţinere a autorizaţiei de mediu pentru gestionarea deşeurilor. Operatorul instalaţiei de valorificare a deşeurilor prezintă suplimentar documentele care atestă conformitatea proceselor prin care deşeurile respective încetează să mai fie deşeuri şi, ulterior, în autorizaţie se menţionează acest lucru.
În cazul solicitării de confirmare a încetării statutului de deşeu după ce a fost solicitată autorizarea, Agenţia de Mediu emite un răspuns confirmativ.
7. Declaraţia de conformitate a încetării statutului de deşeu se eliberează de către Agenţia de Mediu, în baza formularului prevăzut în anexa nr.1 şi reprezintă dovada că un anumit reziduu de producţie încetează să mai fie deşeu.
8. Deşeurile care încetează să mai fie considerate deşeuri în conformitate cu criteriile menţionate la pct.5, încetează de asemenea să mai fie considerate deşeuri în sensul obligaţiilor de raportare anuală către Agenţia de Mediu, dar rămân a fi subiectul evidenţei în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor şi cu anexa nr.1 din secţiunea 1 la Hotărârea Guvernului nr.501/2018 pentru aprobarea Instrucţiunii cu privire la ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi gestionarea acestora.
9. Criteriile de încetare a statutului de deşeu reprezintă toate cerinţele care trebuie îndeplinite de un material derivat din deşeuri, care asigură calitatea materialului, astfel încât utilizarea acestuia să nu dăuneze sănătăţii umane sau mediului.
10. Criteriile iau în considerare orice riscuri de mediu asociate cu utilizarea sau cu transportul materialului sau obiectului şi se stabilesc la nivelul care garantează un grad ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului.
11. Respectarea criteriilor menţionate la pct.5 este asigurată de următoarele condiţii:
11.1. materialul este susceptibil de a fi utilizat într-un scop util, nefiind aruncat;
11.2. materialul vizat are cerere şi piaţă de desfacere, inclusiv un preţ de piaţă pozitiv verificabil;
11.3. utilizarea materialului este legală, fiind reglementată de legislaţia în domeniul materiilor prime şi/sau a produselor;
11.4. utilizarea materialului se realizează cu respectarea standardelor tehnice echivalente şi a specificaţiilor pentru produsele în cauză în formă primară (cupru, fier şi oţel, aluminiu, sticlă şi compost).
12. Pentru încetarea statutului de deşeu, un deşeu trebuie să îndeplinească în acelaşi timp toate criteriile şi condiţiile menţionate la pct.5 şi 11, ceea ce asigură calitatea materiei astfel încât utilizarea acesteia să nu dăuneze sănătăţii umane sau mediului.
13. Încetarea statutului de deşeu se referă la deşeul specific generat de deţinătorul care a solicitat încetarea statutului de deşeu, nefiind aplicabilă deşeurilor similare generate de alţi deţinători.
III. CRITERII PENTRU ÎNCETAREA STATUTULUI DE DEŞEU
14. Criteriile de încetare a statutului de deşeu se stabilesc individual pentru fiecare tip de deşeu, pe baza condiţiilor menţionate la pct.11, aplicând Declaraţia de conformitate a încetării statului de deşeu, prezentată în anexa nr.2.
15. Deşeurile de cupru nu mai constituie deşeuri dacă, la transferul de la producător către alt deţinător, sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:
15.1. deşeurile de cupru rezultate din operaţiunea de valorificare respectă criteriile stabilite în partea 1 a secţiunii 1 din anexa nr.3;
15.2. deşeurile utilizate ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare respectă criteriile stabilite în partea a 2-a a secţiunii 1 din anexa nr.3;
15.3. deşeurile utilizate ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare au fost tratate conform criteriilor stabilite în partea a 3-a a secţiunii 1 din anexa nr.3;
15.4. producătorul a îndeplinit cerinţele prevăzute în capitolele IV şi V.
16. Deşeurile de fier şi deşeurile de oţel nu mai constituie deşeuri dacă, la transferul de la producător la alt deţinător, sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:
16.1. deşeurile de fier şi oţel care rezultă din operaţiunea de valorificare respectă criteriile stabilite în partea 1 a secţiunii a 2-a din anexa nr.3;
16.2. deşeurile folosite ca input pentru operaţiunea de valorificare respectă criteriile stabilite în partea a 2-a a secţiunii 2 din anexa nr.3;
16.3. deşeurile folosite ca materiale de intrare pentru operaţiunea de valorificare au fost tratate în conformitate cu criteriile stabilite în partea a 3-a a secţiunii a 2-a din anexa nr.3;
16.4. producătorul îndeplineşte cerinţele prevăzute în capitolele IV şi V.
17. Deşeurile de aluminiu, inclusiv deşeurile de aliaje de aluminiu, nu mai constituie deşeuri dacă, la transferul de la producător la alt deţinător, sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:
17.1. deşeurile de aluminiu care rezultă din operaţiunea de valorificare respectă criteriile stabilite în partea 1 a secţiunii a 3-a din anexa nr.3;
17.2. deşeurile folosite ca materiale de intrare pentru operaţiunea de valorificare respectă criteriile stabilite în partea a 2-a a secţiunii a 3-a din anexa nr.3;
17.3. deşeurile folosite ca materie primă pentru operaţiunea de valorificare au fost tratate în conformitate cu criteriile stabilite în partea a 3-a a secţiunii a 3-a din anexa nr.3;
17.4. producătorul îndeplineşte cerinţele prevăzute în capitolele IV şi V.
18. Cioburile de sticlă încetează să mai fie deşeuri dacă, la transferul de la producător la alt deţinător, sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:
18.1. cioburile care rezultă din operaţiunea de valorificare respectă criteriile stabilite în partea 1 a secţiunii a 4-a din anexa nr.3;
18.2. deşeurile folosite ca materie primă pentru operaţiunea de valorificare respectă criteriile stabilite în partea a 2-a a secţiunii a 4-a din anexa nr.3;
18.3. deşeurile folosite ca materie primă pentru operaţiunea de valorificare au fost tratate în conformitate cu criteriile stabilite în partea a 3-a a secţiunii a 4-a din anexa nr.3;
18.4. producătorul îndeplineşte cerinţele stabilite în capitolele IV şi V;
18.5. cioburile de sticlă sunt destinate producţiei de substanţe sau articole din sticlă în urma procesului de retopire.
19. Compostul încetează să mai fie deşeu dacă, la transferul de la producător la alt deţinător, sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:
19.1. compostul care rezultă din operaţiunea de valorificare respectă criteriile stabilite în partea 1 a secţiunii a 5-a din anexa nr.3;
19.2. deşeurile folosite ca materie primă pentru operaţiunea de valorificare respectă criteriile stabilite în partea a 2-a a secţiunii a 5-a din anexa nr.3;
19.3. deşeurile folosite ca materie primă pentru operaţiunea de valorificare au fost tratate în conformitate cu criteriile stabilite în partea a 3-a a secţiunii a 5-a din anexa nr.3;
19.4. producătorul îndeplineşte cerinţele stabilite în capitolele IV şi V;
19.5. compostul este destinat utilizării în modul prescris de legislaţia care reglementează îngrăşămintele şi amelioratorii de sol.
IV. DECLARAŢIA DE CONFORMITATE
20. Producătorul sau importatorul emite, pentru fiecare transport de deşeuri care fac obiectul prezentului Regulament, o declaraţie de conformitate care respectă modelul stabilit în una din secţiunile relevante din anexa nr.4.
21. Producătorul sau importatorul transmite declaraţia de conformitate următorului deţinător al transportului de deşeuri care fac obiectul prezentului Regulament. Producătorul sau importatorul păstrează o copie a declaraţiei de conformitate timp de cel puţin un an de la data emiterii sale şi o pune la dispoziţia autorităţilor competente, la cererea acestora.
22. Declaraţia de conformitate poate fi emisă şi în formă electronică.
V. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII
23. Producătorul aplică un sistem de management al calităţii care să poată demonstra conformitatea cu criteriile menţionate în capitolul III.
24. Sistemul de management al calităţii include un set de proceduri documentate referitoare la fiecare dintre următoarele aspecte::
24.1. pentru deşeurile de cupru:
24.1.1. monitorizarea calităţii deşeurilor de cupru rezultate din operaţiunea de valorificare, astfel cum se prevede în partea 1 a secţiunii 1 din anexa nr.3 (inclusiv prelevarea probelor şi analiza acestora);
24.1.2. eficacitatea monitorizării radiaţiilor, astfel cum se prevede la pct.5 din partea 1 a secţiunii 1 din anexa nr.3;
24.1.3. controlul de acceptare a deşeurilor utilizate ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare, conform criteriilor din partea a 2-a a secţiunii 1 din anexa nr.3;
24.1.4. monitorizarea proceselor şi tehnicilor de tratare descrise la pct.3 din partea a 3-a a secţiunii 1 din anexa nr.3;
24.1.5. înregistrarea rezultatelor monitorizării realizate în temeiul subpunctelor 24.1.1-24.1.4;
24.1.6. opiniile solicitanţilor în privinţa respectării nivelului de calitate a deşeurilor de cupru;
24.1.7. revizuirea şi îmbunătăţirea sistemului de management al calităţii;
24.1.8. formarea personalului;
24.2. pentru deşeurile de fier, oţel şi aluminiu:
24.2.1. monitorizarea calităţii deşeurilor metalice care rezultă din operaţiunea de valorificare, conform criteriilor din partea 1 a secţiunilor a 2-a şi a 3-a din anexa nr.3 (inclusiv prelevarea şi analiza probelor);
24.2.2. controlul de acceptare a deşeurilor utilizate ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare, conform criteriilor din partea a 2-a a secţiunilor a 2-a şi a 3-a din anexa nr.3;
24.2.3. monitorizarea proceselor şi tehnicilor de tratare prezentate în partea a 3-a a secţiunilor a 2-a şi a 3-a din anexa nr.3;
24.2.4. eficacitatea monitorizării radiaţiilor, conform pct.5 din partea 1 a secţiunilor a 2-a şi a 3-a din anexa nr.3;
24.2.5. înregistrarea rezultatelor monitorizării realizate în temeiul subpunctelor 24.2.1-24.2.4;
24.2.6. opiniile solicitanţilor referitoare la conformitatea cu calitatea deşeurilor metalice;
24.2.7. revizuirea şi îmbunătăţirea sistemului de management al calităţii;
24.2.8. formarea personalului;
24.3. pentru cioburile de sticlă:
24.3.1. monitorizarea calităţii cioburilor de sticlă care rezultă din operaţiunea de valorificare, conform criteriilor din partea 1 a secţiunii a 4-a din anexa nr.3 (inclusiv prelevarea şi analiza probelor);
24.3.2. controlul de acceptare a deşeurilor utilizate ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare, conform criteriilor din partea a 2-a a secţiunii a 4-a din anexa nr.3;
24.3.3. monitorizarea proceselor şi tehnicilor de tratare descrise în partea a 3-a a secţiunii a 4-a din anexa nr.3;
24.3.4. înregistrarea rezultatelor monitorizării realizate în temeiul subpunctelor 24.3.1-24.3.3;
24.3.5. opiniile solicitanţilor referitoare la respectarea cerinţelor de calitate aplicabile cioburilor de sticlă;
24.3.6. revizuirea şi îmbunătăţirea sistemului de management al calităţii;
24.3.7. formarea personalului;
24.4. pentru compost:
24.4.1. monitorizarea calităţii compostului care rezultă din operaţiunea de valorificare, conform criteriilor din partea 1 a secţiunii a 5-a din anexa nr.3 (inclusiv prelevarea şi analiza probelor);
24.4.2. controlul de acceptare a deşeurilor ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare, conform criteriilor din partea a 2-a a secţiunii a 5-a din anexa nr.3;
24.4.3. monitorizarea proceselor şi tehnicilor de tratare descrise în partea a 3-a a secţiunii a 5-a din anexa nr.3;
24.4.4. înregistrarea rezultatelor monitorizării realizate în temeiul subpunctelor 24.4.1-24.4.3;
24.4.5. opiniile solicitanţilor referitoare la respectarea cerinţelor de calitate aplicabile compostului;
24.4.6. revizuirea şi îmbunătăţirea sistemului de management al calităţii;
24.4.7. formarea personalului.
25. Sistemul de management al calităţii stabileşte, de asemenea, cerinţe de monitorizare specifice fiecărui criteriu din anexa nr.3.
26. Dacă oricare dintre operaţiunile de gestionare a deşeurilor menţionate în partea a 3-a din secţiunile 1-5 ale anexei nr.3 este efectuată de un deţinător anterior, producătorul se asigură că furnizorul aplică un sistem de gestionare care respectă cerinţele prevăzute de prezentul capitol.
27. Un organism de evaluare a conformităţii, astfel cum este definit în Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii, în ceea ce ţine de comercializarea produselor nealimentare, care a obţinut acreditare în conformitate cu respectiva lege, sau un verificator de mediu acreditat în conformitate cu cerinţele sistemului de management de mediu şi audit (EMAS) verifică dacă sistemul de gestionare respectă cerinţele prezentului capitol. Verificarea se efectuează între unu şi cinci ani, în funcţie de istoricul de conformitate, de riscuri şi de tipul materialelor gestionate. Nerespectarea cerinţelor de gestionare se sancţionează contravenţional.
28. Se consideră că numai verificatorii a căror acreditare acoperă următoarele domenii conform codurilor CAEM, aprobate prin Ordinul Biroului Naţional de Statistică nr.28/2019 cu privire la aprobarea Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei, au suficientă experienţă specifică pentru a efectua verificarea menţionată în prezentul Regulament:
28.1. Cod CAEM 38 (colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile);
28.2. Cod CAEM 24 (industria metalurgică), incluzând, în special, subcodul 24.44 (producţia cuprului);
28.3. Cod CAEM 23.1 (fabricarea sticlei şi a articolelor din sticlă);
28.4. Cod CAEM 20.15 (fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase).
29. În cazul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a deşeurilor care au încetat să mai fie deşeuri în sensul art.6 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, importatorul solicită furnizorilor să aplice un sistem de gestionare care să respecte cerinţele menţionate la pct.20, 21 şi 22 şi care a fost verificat de un organ de verificare extern.
30. În cazul aplicării prezentului punct, sistemul de gestionare al furnizorului trebuie să fie certificat de un organ de evaluare a conformităţii care este acreditat de una dintre următoarele entităţi:
30.1. un organ de acreditare care a fost evaluat la nivelul Uniunii Europene pentru această activitate, în conformitate cu cerinţele Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii;
30.2. un verificator de mediu acreditat sau autorizat de către un organ de acreditare sau de către un organ de acordare a licenţelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1221/2009 (EMAS), care, la rândul său, este supus unei evaluări la nivelul Uniunii Europene în conformitate cu art.31 din regulamentul respectiv.
31. Producătorul permite accesul autorităţilor competente la sistemul de gestionare, la cererea acestora.
|
Anexa nr.1 la Regulamentul privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru, fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compost FORMULAR de solicitare a încetării statutului de deşeu |
|
|
Informaţii de bază despre solicitant |
|
| Denumirea companiei | |
| Adresa juridică Localitatea Strada Tel. Fax Web |
|
| IDNO | |
| Amplasamentul unde se generează deşeul selectat pentru
încetarea statutului de deşeu (se completează dacă este diferit de adresa juridică a companiei) |
|
| Localitatea Strada Tel. Fax Web |
|
|
Autorizaţia de gestionare a deşeurilor |
|
| Nr. şi data emiterii | |
| Deşeurile acoperite de autorizaţie, care trec printr-o operaţiune de valorificare | |
|
Descrierea produsului care a încetat să fie deşeu |
|
| Denumirea | |
| Descrierea scurtă | |
|
Descrierea modului în care sunt îndeplinite criteriile conform art.6 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile |
|
| 1) substanţa sau obiectul rezultat se utilizează în mod curent la îndeplinirea unor scopuri specifice | |
| 2) există piaţă sau cerere pentru substanţa sau obiectul în cauză | |
| 3) substanţa sau obiectul îndeplineşte cerinţele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice şi respectă normele aplicabile produselor | |
| 4) utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei | |
|
Descrierea modului în care sunt îndeplinite criteriile specifice |
|
| Data: __//____//_______________ Completat de: _________________ Semnătura |
|
| Anexe: ____________________________________________________________ | |
|
Se completează de către autoritatea competentă |
|
| Ştampila autorităţii competente: | Data: ___//____//__________ Cerere recepţionată, în numele autorităţii competente, de către: _______________ Semnătura ________________________ |
|
Anexa nr.2 la Regulamentul privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru, fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compost DECLARAŢIA de conformitate a încetării statutului de deşeu |
|
| Denumirea companiei | |
| Adresa juridică Localitatea Strada Tel. Fax Web |
|
| IDNO | |
| Denumirea produsului | |
| Destinaţia produsului | |
Data: ___//____//__________ Semnătura ________________________ |
|
|
Anexa nr.3 la Regulamentul privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru, fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compost Secţiunea 1 Criterii pentru deşeurile de cupru |
|
| Criterii | Cerinţe de automonitorizare |
|
Partea 1. Calitatea deşeurilor de cupru rezultate din operaţiunea de valorificare |
|
| 1. Deşeurile se clasifică în categorii conform specificaţiilor solicitantului, specificaţiilor sectorului industrial sau unui standard pentru utilizarea directă în producţia de substanţe sau de obiecte metalice în cuptoare de topire, rafinoare, cuptoare de retopire sau alte instalaţii producătoare de metale | Personalul calificat clasifică fiecare lot de deşeuri transportat |
| 2. Cantitatea totală de materii străine trebuie să fie < 2 % din greutate. Materiile străine sunt: 1) metalele, altele decât cuprul şi aliajele de cupru; 2) materialele nemetalice precum pământul, praful, materiale izolatoare şi sticla; 3) materialele combustibile nemetalice, precum cauciucul, plasticul, textilele, lemnul şi alte substanţe chimice sau organice; 4) reziduurile din topirea cuprului şi a aliajelor de cupru, din încălzire, din operaţiuni de condiţionare a suprafeţei (inclusiv şanfrenare), rectificare, ferăstruire, sudură şi tăiere cu lampa, precum zgura metalică, ţunderul, praful de pe filtrele textile, praful de la rectificare, nămolul |
Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui transport. La intervale adecvate (cel puţin o dată la şase luni), se analizează probe reprezentative din fiecare categorie de deşeuri de cupru, pentru a măsura cantitatea totală de materii străine. Cantitatea totală de materii străine se măsoară prin cântărire, după separarea particulelor şi a obiectelor metalice din cupru/aliaj de cupru de particulele şi obiectele din materii străine, prin sortare manuală sau prin alte mijloace de separare (de exemplu, cu ajutorul magneţilor sau pe baza densităţii). Frecvenţa adecvată de analizare a probelor reprezentative se stabileşte ţinând cont de următorii factori: 1) tiparul estimat de variabilitate (de exemplu, astfel cum reiese din rezultatele anterioare); 2) riscul inerent al variabilităţii în ceea ce priveşte calitatea deşeurilor utilizate ca materiale de intrare în operaţia de recuperare şi performanţele procesului de tratare; 3) precizia inerentă a metodei de monitorizare; precum şi 4) apropierea rezultatelor de valorile limită pentru cantitatea totală de materii străine. Procesul de determinare a frecvenţei monitorizării trebuie documentat ca parte a sistemului de gestionare şi trebuie să fie disponibil pentru auditare |
| 3. Deşeurile nu conţin oxid metalic în exces, în nicio formă, cu excepţia cantităţilor tipice rezultate în urma depozitării în exterior, în condiţii atmosferice normale, a deşeurilor prelucrate | Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri |
| 4. Deşeurile nu conţin în mod vizibil ulei, emulsii uleioase, lubrifianţi sau unsori, decât în cantităţi neglijabile care să nu permită picurarea | Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri şi acordă atenţie sporită zonelor susceptibile la scurgeri de ulei |
| 5. Radioactivitate: Conform cerinţelor naţionale sau internaţionale privind procedurile de monitorizare şi răspuns în cazul deşeurilor metalice radioactive, nu este necesară o acţiune de răspuns. Această cerinţă nu aduce atingere Hotărârii Guvernului nr.608/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea securităţii radiologice în activităţi cu surse de radiaţie ionizantă în exteriorul incintei special amenajate |
Personalul calificat trebuie să monitorizeze radioactivitatea fiecărui lot de deşeuri transportat. Fiecare lot de deşeuri trebuie să fie însoţit de un certificat emis în conformitate cu regulile naţionale şi internaţionale privind procedurile de monitorizare şi răspuns în cazul deşeurilor metalice radioactive. Certificatul poate fi inclus în alte documentaţii care însoţesc transportul |
| 6. Deşeurile nu prezintă niciuna dintre proprietăţile periculoase şi respectă limitele de concentraţie prevăzute în anexa nr.3 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile. Deşeurile nu trebuie să depăşească limitele de concentraţie prevăzute în secţiunea a 2-a din anexa nr.6 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile. Proprietăţile metalelor de aliere incluse în aliajele de cupru nu sunt relevante pentru această cerinţă |
Personalul calificat efectuează o inspecţie vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat. Dacă în urma inspecţiei vizuale apar suspiciuni cu privire la existenţa unor eventuale proprietăţi periculoase, se iau măsurile de monitorizare suplimentare adecvate, cum ar fi prelevarea şi analiza probelor, după caz. Personalul trebuie să fie instruit cu privire la potenţialele proprietăţi periculoase care pot fi asociate deşeurilor de cupru şi cu privire la componentele materiale sau la caracteristicile care permit recunoaşterea proprietăţilor periculoase. Procedura de recunoaştere a materialelor periculoase se documentează în cadrul sistemului de gestionare |
| 7. Deşeurile nu includ recipiente sub presiune, închise sau insuficient deschise care ar putea provoca explozii într-un cuptor metalurgic | Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat |
| 8. Deşeurile nu conţin PVC sub formă de strat de acoperire, vopsea sau material plastic rezidual | Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat |
|
Partea a 2-a. Deşeurile utilizate ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare |
|
| 1. Pot fi utilizate ca materiale de intrare numai deşeurile care conţin cupru recuperabil sau aliaje de cupru în care cuprul este recuperabil. 2. Deşeurile periculoase nu se utilizează ca materiale de intrare, cu excepţia cazului în care se furnizează dovada aplicării, în vederea eliminării tuturor proprietăţilor periculoase, a proceselor şi a tehnicilor specificate la criteriile privind “Procese şi tehnici de tratare”. 3. Următoarele deşeuri nu se utilizează ca materiale de intrare: 1) pilitura şi şpanul care conţin fluide, precum ulei sau emulsii uleioase; şi 2) butoaiele şi containerele, cu excepţia echipamentelor provenite de la vehicule scoase din uz, care conţin sau au conţinut ulei sau vopsele |
Controlul de acceptare (prin inspecţie vizuală) al tuturor deşeurilor primite şi al documentaţiei însoţitoare se efectuează de către personalul calificat care a fost instruit cu privire la modul de recunoaştere a deşeurilor care nu îndeplinesc criteriile prevăzute în prezenta secţiune |
|
Partea a 3-a. Procese şi tehnici de tratare |
|
| 1. Deşeurile de cupru au fost separate la sursă ori în timpul colectării sau deşeurile utilizate ca materiale de intrare au fost tratate pentru separarea deşeurilor de cupru de componentele nemetalice şi de componentele metalice care nu conţin cupru. Deşeurile de cupru rezultate din aceste operaţii se păstrează separat de orice alte deşeuri | |
| 2. Toate tratamentele mecanice (precum tăierea, tăierea prin forfecare, mărunţirea sau granularea; sortarea, separarea, curăţarea, depoluarea, golirea) necesare în vederea pregătirii deşeurilor metalice pentru intrare directă în utilizarea finală trebuie să fie realizate | |
| 3. În cazul deşeurilor care conţin componente periculoase se aplică următoarele cerinţe specifice: 1) materialele de intrare care provin din deşeuri de echipamente electrice sau electronice sau din vehicule scoase din uz trebuie să respecte cerinţele faţă de tratare menţionate în capitolul VI din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018 şi cerinţele faţă de tratarea vehiculelor scoase din uz, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.93/2023. 2) clorofluorocarburile conţinute în echipamentele casate trebuie să fie deja captate prin intermediul unui proces aprobat de autorităţile competente; 3) cablurile trebuie să fie deja tăiate în bucăţi sau învelişul acestora a fost îndepărtat. Dacă un cablu are înveliş organic (plastic), acesta trebuie să fie îndepărtat prin cele mai bune tehnici disponibile; 4) butoaiele şi containerele trebuie să fie golite şi curăţate; 5) substanţele periculoase din deşeurile nemenţionate la subpct.1) trebuie să fie îndepărtate în mod eficient, prin intermediul unui proces aprobat de autoritatea competentă |
|
|
Secţiunea a 2-a Criterii pentru deşeurile de fier şi oţel |
|
| Criterii | Cerinţe de automonitorizare |
|
Partea 1. Calitatea deşeurilor de fier şi oţel rezultate din operaţiunea de valorificare |
|
| 1. Deşeurile se clasifică în funcţie de specificaţiile solicitantului, de specificaţiile ramurii industriale sau de un standard de utilizare directă în producţia de substanţe sau obiecte metalice de către oţelării sau topitorii | Personalul calificat clasifică fiecare lot de deşeuri transportat |
| 2. Cantitatea totală a materiilor străine (steril) trebuie să fie ≤ 2 % din greutate. Materiile străine sunt următoarele: 1) metalele neferoase (cu excepţia elementelor de aliere din orice substrat de metal feros) şi materiale nemetalice, precum pământul, praful, materialele izolante şi sticla; 2) materialele combustibile nemetalice, precum cauciucul, plasticul, textilele, lemnul şi alte substanţe chimie sau organice; 3) bucăţile mai mari (de mărimea unei cărămizi) din materiale neconducătoare de electricitate, precum pneurile, ţevile umplute cu ciment, lemnul sau betonul; 4) reziduurile din topirea şi încălzirea oţelului, din operaţiunile de condiţionare a suprafeţei (inclusiv şanfrenare), rectificare, ferăstruire, sudură şi tăiere cu lampa, precum zgura metalică, ţunderul, praful de pe filtrele textile, praful de la rectificare, nămolul |
Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui transport. La intervale corespunzătoare (cel puţin o dată la şase luni), se analizează probe reprezentative de materii străine prin cântărire, după separarea magnetică sau manuală (după caz) a particulelor şi obiectelor de fier şi oţel, sub o atentă inspecţie vizuală. Frecvenţa adecvată a monitorizării prin eşantionare se stabileşte ţinându-se cont de următorii factori: 1) tiparul estimat de variabilitate (de exemplu, astfel cum reiese din rezultatele anterioare); 2) riscul inerent al variabilităţii calităţii deşeurilor utilizate ca input pentru operaţiunea de recuperare şi orice alte prelucrări ulterioare; 3) precizia inerentă a metodei de monitorizare; şi 4) apropierea rezultatelor de limitarea conţinutului de materii străine la un maximum de 2 % din greutate. Procesul de determinare a frecvenţei monitorizării trebuie documentat ca parte a sistemului de management al calităţii şi trebuie să fie disponibil pentru audit |
| 3. Deşeurile nu trebuie să conţină oxid de fier în exces, în nicio formă, cu excepţia cantităţilor tipice care rezultă în urma depozitării în exterior a deşeurilor prelucrate, în condiţii atmosferice normale | Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală pentru a depista prezenţa oxizilor |
| 4. Deşeurile nu trebuie să conţină ulei vizibil, emulsii uleioase, lubrifianţi sau grăsimi decât în cantităţi neglijabile care să nu permită scurgerea acestora | Personalul calificat efectuează o inspecţie vizuală a fiecărui transport, acordând o atenţie specială zonelor susceptibile la scurgerile de ulei |
| 5. Radioactivitate: Conform cerinţelor naţionale sau internaţionale privind procedurile de monitorizare şi răspuns în cazul deşeurilor metalice radioactive, nu este necesară o acţiune de răspuns. Această cerinţă nu aduce atingere Hotărârii Guvernului nr.608/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea securităţii radiologice în activităţi cu surse de radiaţie ionizantă în exteriorul incintei special amenajate |
Personalul calificat trebuie să monitorizeze radioactivitatea fiecărui transport. Fiecare transport de deşeuri trebuie să fie însoţit de un certificat emis în conformitate cu regulile naţionale şi internaţionale privind procedurile de monitorizare şi răspuns în cazul deşeurilor metalice radioactive. Certificatul poate fi inclus în alte documentaţii care însoţesc transportul |
| 6. Deşeurile nu prezintă niciuna dintre proprietăţile periculoase şi respectă limitele de concentraţie prevăzute în anexa nr.3 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile. Deşeurile nu trebuie să depăşească limitele de concentraţie prevăzute în secţiunea a 2-a din anexa nr.6 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile. Proprietăţile elementelor individuale incluse în aliajele de aluminiu nu sunt relevante pentru această cerinţă |
Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat. Dacă în urma inspecţiei vizuale există suspiciuni cu privire la existenţa unor proprietăţi periculoase, trebuie să se ia măsuri suplimentare de monitorizare corespunzătoare, cum ar fi prelevarea şi analiza probelor, dacă este cazul. Personalul este instruit cu privire la potenţialele proprietăţi periculoase care pot fi asociate deşeurilor de fier şi oţel şi cu privire la componentele sau proprietăţile materiale care permit recunoaşterea proprietăţilor periculoase. Procedura de recunoaştere a materialelor periculoase trebuie documentată în cadrul sistemului de management al calităţii |
| 7. Deşeurile nu includ recipiente sub presiune, închise sau insuficient deschise care ar putea provoca explozii într-un cuptor metalurgic | Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat |
|
Partea a 2-a. Deşeurile utilizate ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare |
|
| 1. Numai deşeurile care conţin fier sau oţel recuperabil pot fi folosite ca materii de intrare. 2. Deşeurile periculoase nu trebuie folosite ca materii de intrare decât în cazurile în care se prezintă dovada că s-au aplicat procesele şi tehnicile prevăzute în partea a 3-a a prezentei secţiuni în scopul eliminării tuturor proprietăţilor periculoase. 3. Nu trebuie folosite ca materii de intrare următoarele deşeuri: 1) pilitura şi şpanurile care conţin fluide, precum uleiul sau emulsiile uleioase; şi 2) butoaiele şi recipientele, cu excepţia echipamentelor provenite de la vehiculele scoase din uz, care conţin sau au conţinut uleiuri sau vopsele |
Controlul de acceptare (prin inspecţie vizuală) al tuturor deşeurilor primite şi al documentaţiei însoţitoare se efectuează de personalul calificat care a fost în prealabil instruit asupra modului în care se recunosc deşeurile care nu îndeplinesc criteriile din prezenta secţiune |
|
Partea a 3-a. Procese şi tehnici de tratare |
|
| 1. Deşeurile de fier sau oţel au fost separate la sursă ori în timpul colectării şi au fost ţinute separat sau deşeurile de intrare au fost tratate pentru separarea deşeurilor de fier şi oţel de componentele nemetalice şi neferoase | |
| 2. Toate tratamentele mecanice (precum tăierea, forfecarea, mărunţirea sau granularea; sortarea, separarea, curăţarea, depoluarea, golirea) necesare pentru pregătirea deşeurilor metalice în vederea utilizării lor finale ca input direct în oţelării şi tunătorii trebuie să fie realizate | |
| 3. În cazul deşeurilor care conţin componente periculoase, se aplică următoarele cerinţe specifice: 1) materialele de intrare care provin din deşeuri de echipamente electrice sau electronice sau din vehicule scoase din uz trebuie să respecte cerinţele faţă de tratare, menţionate în capitolul VI din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018 şi cerinţele faţă de tratarea vehiculelor scoase din uz, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.93/2023; 2) clorofluorocarburile conţinute în echipamentele casate trebuie să fie deja captate prin intermediul unui proces aprobat de autorităţile competente; 3) cablurile trebuie să aibă deja învelişul îndepărtat sau să fie tăiate. Dacă un cablu are un înveliş organic (plastic), acesta trebuie să fie deja îndepărtat în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile; 4) butoaiele şi recipientele trebuie să fie deja golite şi curăţate; 5) substanţele periculoase din deşeuri, care nu sunt menţionate la subpct. 1), trebuie să fie deja îndepărtate printr-un proces aprobat de autoritatea competentă |
|
|
Secţiunea a 3-a Criterii pentru deşeurile de aluminiu |
|
| Criterii | Cerinţe de automonitorizare |
|
Partea 1. Calitatea deşeurilor de aluminiu rezultate din operaţiunea de valorificare |
|
| 1. Deşeurile sunt clasificate în conformitate cu specificaţiile clientului, ale ramurii industriale sau ale unui standard utilizat direct în producţia de substanţe sau obiecte metalice prin rafinare sau retopire | Personalul calificat clasifică fiecare lot de deşeuri transportat |
| 2. Cantitatea totală de materii străine este de ≤ 5 % din greutate sau fluajul este de ≥ 90 %. Materiile străine sunt următoarele: 1) alte metale în afară de aluminiu şi aliaje de aluminiu; 2) materialele nemetalice, precum pământul, praful, materialele izolatoare şi sticla; 3) materialele combustibile nemetalice, precum cauciucul, plasticul, textilele, lemnul şi alte substanţe chimice sau organice; 4) bucăţile mai mari (de mărimea unei cărămizi) din materiale neconducătoare de electricitate, precum pneurile, ţevile umplute cu ciment, lemnul sau betonul; 5) reziduurile din topirea aluminiului şi a aliajelor de aluminiu, din încălzire, din operaţiuni de condiţionare a suprafeţei (inclusiv şanfrenare), rectificare, ferăstruire, sudură şi tăiere cu lampa, precum zgura metalică, ţunderul, praful de pe filtrele textile, praful de la rectificare, nămolul |
Producătorul deşeurilor de aluminiu verifică conformitatea prin monitorizarea cantităţii de materii străine sau prin determinarea fluajului. Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui transport. La intervale corespunzătoare (cel puţin o dată la şase luni), se analizează probe reprezentative din fiecare categorie de deşeu de aluminiu pentru a se măsura cantitatea totală de materii străine sau fluajul. Probele reprezentative se obţin în conformitate cu procedurile de eşantionare descrise în SM SR EN 13920-4:2012. Cantitatea totală de materii străine se măsoară prin cântărire după separarea particulelor şi a obiectelor metalice de aluminiu de alte materii străine, prin sortare manuală sau prin alte mijloace de separare (cu ajutorul magnetului sau în funcţie de densitate). Fluajul se măsoară în conformitate cu următoarea procedură: 1) determinarea masei (m1) după îndepărtarea şi determinarea umidităţii (conform standardului SM SR EN 13920-4:2012); 2) îndepărtarea şi determinarea fierului liber (conform standardului SM SR EN 13920-4:2012); 3) determinarea masei metalului după topire şi solidificare (m2), în conformitate cu procedura de determinare a fluajului şi cu standardul SM SR EN 13920-4:2012; 4) calculul fluajului m [%] = (m2/m1) × 100. Frecvenţa adecvată de analizare a probelor reprezentative se stabileşte ţinându-se cont de următorii factori: 1) tiparul estimat de variabilitate (de exemplu, astfel cum reiese din rezultatele anterioare); 2) riscul inerent al variabilităţii calităţii deşeurilor utilizate ca input pentru operaţiunea de recuperare şi în realizarea procedurilor de tratare; 3) precizia inerentă a metodei de monitorizare; şi 4) apropierea rezultatelor de valorile limită pentru cantitatea totală de materii străine sau de fluaj |
| 3. Deşeurile nu trebuie să conţină clorură de polivinil (PVC) sub formă de învelişuri, vopsele, plastice | Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat |
| 4. Deşeurile nu trebuie să conţină ulei vizibil, emulsii uleioase, lubrifianţi sau grăsimi decât în cantităţi care să nu permită scurgerea acestora | Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat, acordând o atenţie specială zonelor susceptibile de scurgeri de ulei |
| 5. Radioactivitate: Conform cerinţelor naţionale sau internaţionale privind procedurile de monitorizare şi răspuns în cazul deşeurilor metalice radioactive, nu este necesară o acţiune de răspuns. Această cerinţă nu aduce atingere Hotărârii Guvernului nr.608/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea securităţii radiologice în activităţi cu surse de radiaţie ionizantă în exteriorul incintei special amenajate |
Personalul calificat va monitoriza radioactivitatea fiecărui lot de deşeuri transportat. Fiecare transport de deşeuri trebuie să fie însoţit de un certificat emis în conformitate cu regulile naţionale şi internaţionale privind procedurile de monitorizare şi răspuns în cazul deşeurilor metalice radioactive. Certificatul poate fi inclus în alte documentaţii care însoţesc transportul |
| 6. Deşeurile nu prezintă niciuna dintre proprietăţile periculoase şi respectă limitele de concentraţie prevăzute în anexa nr.3 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile. Deşeurile nu trebuie să depăşească limitele de concentraţie prevăzute în secţiunea a 2-a din anexa nr.6 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile. Proprietăţile elementelor individuale incluse în aliajele de aluminiu nu sunt relevante pentru această cerinţă |
Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat. Dacă în urma inspecţiei vizuale există suspiciuni cu privire la existenţa unor proprietăţi periculoase, se iau măsuri suplimentare corespunzătoare, cum ar fi prelevarea şi analiza probelor, dacă este cazul. Personalul este instruit cu privire la potenţialele proprietăţi periculoase care pot fi asociate deşeurilor de aluminiu şi cu privire la componentele sau proprietăţile materiale care permit recunoaşterea proprietăţilor periculoase. Procedura de recunoaştere a materialelor periculoase trebuie documentată în cadrul sistemului de management al calităţii |
| 7. Deşeurile nu includ recipiente sub presiune, închise sau insuficient deschise care ar putea provoca explozii într-un cuptor metalurgic | Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat |
|
Partea a 2-a. Deşeurile utilizate ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare |
|
| 1. Numai deşeurile care conţin aluminiu sau aliaje de aluminiu recuperabile pot fi folosite ca input. 2. Deşeurile periculoase nu trebuie folosite ca input decât în cazurile în care se prezintă dovada că s-au aplicat procesele şi tehnicile prevăzute în partea a 3-a a prezentei secţiuni în scopul eliminării tuturor proprietăţilor periculoase. 3. Nu trebuie folosite ca input următoarele deşeuri: 1) pilitura şi şpanurile care conţin fluide, precum uleiul sau emulsiile uleioase; şi 2) butoaiele şi recipientele, cu excepţia vehiculelor scoase din uz, care conţin sau au conţinut uleiuri sau vopsele |
Controlul de acceptare (prin inspecţie vizuală) al tuturor deşeurilor primite şi al documentaţiei însoţitoare se efectuează de personalul calificat care a fost în prealabil instruit asupra modului în care se recunosc deşeurile care nu îndeplinesc criteriile din prezenta secţiune |
|
Partea a 3-a. Procese şi tehnici de tratare |
|
| 1. Deşeurile de aluminiu au fost separate la sursă ori în timpul colectării şi au fost ţinute separat sau deşeurile de input au fost tratate pentru separarea deşeurilor de aluminiu de componentele nemetalice şi cele metalice care nu conţin aluminiu | |
| 2. Toate tratamentele mecanice (precum tăierea, forfecarea, mărunţirea sau granularea; sortarea, separarea, curăţarea, depoluarea, golirea) necesare pentru pregătirea deşeurilor metalice pentru intrarea lor directă în utilizarea finală trebuie să fie realizate | |
| 3. În cazul deşeurilor care conţin componente periculoase, se aplică următoarele cerinţe specifice: 1) materialele de intrare care provin din deşeuri de echipamente electrice sau electronice sau din vehicule scoase din uz trebuie să respecte cerinţele faţă de tratare, menţionate în capitolul VI din Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018 şi cerinţele faţă de tratarea vehiculelor scoase din uz, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.93/2023; 2) clorofluorocarburile conţinute în echipamentele casate trebuie să fie deja captate prin intermediul unui proces aprobat de autorităţile competente; 3) cablurile trebuie să aibă deja învelişul îndepărtat sau să fie tăiate. Dacă un cablu are un înveliş organic (plastic), acesta trebuie să fie deja îndepărtat în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile; 4) butoaiele şi recipientele trebuie să fie deja golite şi curăţate; 5) substanţele periculoase din deşeuri, care nu sunt menţionate la subpct. 1), trebuie să fie deja îndepărtate printr-un proces aprobat de autoritatea competentă |
|
|
Secţiunea a 4-a Criterii pentru cioburile de sticlă |
|
| Criterii | Cerinţe de automonitorizare |
|
Partea 1. Calitatea cioburilor de sticlă rezultate din operaţiunea de valorificare |
|
| 1. Cioburile de sticlă trebuie să fie în conformitate cu specificaţiile clientului, ale ramurii industriale sau ale unui standard de utilizare directă în producţia de substanţe sau articole din sticlă prin retopire în instalaţiile de producţie a sticlei | Personalul calificat verifică fiecare lot de deşeuri transportat |
| 2. Conţinutul următoarelor componente care nu sunt din sticlă trebuie să fie: 1) metale feroase: ≤ 50 ppm; 2) metale neferoase: ≤ 60 ppm; 3) substanţe anorganice nemetalice şi care nu sunt din sticlă: ≤ 100 ppm pentru cioburi de sticlă cu dimensiunea > 1mm; ≤ 1 500 ppm pentru cioburi de sticlă cu dimensiunea ≤ 1 mm; 4) substanţe organice: ≤ 2 000 ppm. Exemple de substanţe anorganice nemetalice care nu sunt din sticlă: ceramică, piatră, porţelan, piroceramică. Exemple de substanţe organice: hârtie, cauciuc, plastic, materiale textile, lemn |
Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat. La intervale adecvate şi revizuite, în cazul în care au loc modificări semnificative ale procesului de funcţionare, se analizează cu ajutorul gravimetriei eşantioane reprezentative din cioburile de sticlă, pentru a măsura cantitatea totală a componentelor care nu sunt din sticlă. Conţinutul de componente care nu sunt din sticlă se analizează prin cântărire, după separarea mecanică sau manuală (după caz) a materialelor, sub o atentă supraveghere vizuală. Frecvenţa adecvată a monitorizării prin eşantionare se stabileşte ţinându-se cont de următorii factori: 1) tiparul estimat de variabilitate (astfel cum reiese din rezultatele anterioare); 2) riscul inerent al variabilităţii calităţii cioburilor de sticlă utilizate ca materie primă pentru operaţiunea de recuperare şi orice alte prelucrări ulterioare. Deşeurile de sticlă pentru preconsum, având o compoziţie foarte previzibilă, necesită o monitorizare mai puţin frecventă. Deşeurile de sticlă provenite din colectarea de materiale diverse pot necesita o monitorizare mai frecventă; 3) precizia inerentă metodei de monitorizare; 4) proximitatea rezultatelor legate de conţinutul componentelor care nu sunt din sticlă faţă de limitele indicate mai sus. Procesul de determinare a frecvenţei monitorizării trebuie documentat ca parte a sistemului de gestionare şi trebuie să fie disponibil pentru auditare |
| 3. Cioburile de sticlă nu prezintă niciuna dintre proprietăţile periculoase şi respectă limitele de concentraţie prevăzute în anexa nr.3 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile. Deşeurile nu trebuie să depăşească limitele de concentraţie prevăzute în secţiunea a 2-a din anexa nr.6 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile |
Personalul calificat efectuează inspecţia vizuală a fiecărui lot de deşeuri transportat. Dacă în urma inspecţiei vizuale există suspiciuni cu privire la existenţa unor proprietăţi periculoase, trebuie să se ia măsuri suplimentare corespunzătoare, cum ar fi prelevarea şi analiza probelor, dacă este cazul. Personalul trebuie instruit cu privire la potenţialele proprietăţi periculoase care pot fi asociate cioburilor de sticlă şi cu privire la componentele sau proprietăţile materiale care permit recunoaşterea proprietăţilor periculoase. Procedura de recunoaştere a materialelor periculoase trebuie documentată în cadrul sistemului de gestionare |
|
Partea a 2-a. Deşeurile utilizate ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare |
|
| 1. Numai deşeurile din colectarea de recipiente din sticlă recuperabile, articole din sticlă plată sau veselă fără plumb pot fi folosite ca materie primă. Deşeurile de sticlă colectate pot conţine în mod accidental cantităţi mici de alte tipuri de sticlă. 2. Deşeurile care conţin sticlă şi provin din deşeurile municipale solide mixte sau din deşeurile sanitare nu trebuie folosite ca materie primă. 3. Deşeurile periculoase nu trebuie folosite ca materie primă |
Controlul de acceptare (prin inspecţie vizuală) al tuturor deşeurilor care conţin sticlă primite şi al documentaţiei însoţitoare se efectuează de personalul calificat care este în prealabil instruit asupra modului în care se recunosc deşeurile care conţin sticlă şi care nu îndeplinesc criteriile din prezenta secţiune |
|
Partea a 3-a. Procese şi tehnici de tratare |
|
| 1. Deşeurile care conţin sticlă au fost colectate, separate şi prelucrate şi, din acel moment, au fost în permanenţă ţinute separat de alte deşeuri | |
| 2.Toate tratamentele, precum: concasarea, sortarea, separarea sau curăţarea, necesare pentru a pregăti cioburile pentru utilizare directă (prin intermediul retopirii) în producţia de substanţe sau obiecte din sticlă trebuie să se fi încheiat | |
|
Secţiunea a 5-a Criterii pentru compost |
|
| Criterii | Cerinţe de automonitorizare |
|
Partea 1. Calitatea compostului rezultat din operaţiunea de valorificare |
|
| 1. Compostul trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: 1) are un conţinut de metale grele şi anumite substanţe organice mai mic decât valorile prescrise în tabelul 2; 2) conţine materie organică în proporţie de cel puţin 15% din greutatea compostului pe bază de materie uscată; 3) nu conţine mai mult de 2 seminţe de plante germinante în volumul probei 1 litru de compost; 4) nu conţine bacteria speciei Salmonella într-un eşantion de 25 g de substanţă uscată; 5) conţine maximum 1000 de bacterii vii de Escherichia coli (UFC) într-o probă de 25 g de substanţă uscată; 6) conţine impurităţi macroscopice de plastic, metal şi sticlă mai mari de 2 mm într-o cantitate mai mică de 0,5% din greutatea substanţei uscate a probei; 7) conţine particule minerale mai mari de 5 mm într-o cantitate mai mică de 0,5% din greutatea substanţei uscate a probei; 8) îndeplineşte condiţiile menţionate la punctul 1 şi este asigurată executarea acestora prin intermediul unui laborator acreditat; 9) este destinat utilizării în modul prescris de legislaţia care reglementează îngrăşămintele şi amelioratorii de sol |
Personalul calificat verifică fiecare lot de deşeuri transportat |
|
Partea a 2-a. Deşeurile utilizate ca materiale de intrare în operaţiunea de valorificare |
|
| 1. Deşeurile care intră în procesul de valorificare sunt colectate separat la locul de producere şi nu includ deşeuri generate în rezultatul sortării deşeurilor municipale mixte. 2. Deşeurile care intră în procesul de valorificare se încadrează în unul din codurile de deşeuri menţionate în tabelul 1 de mai jos |
Controlul de acceptare (prin inspecţie vizuală) al tuturor deşeurilor primite şi al documentaţiei însoţitoare se efectuează de către personalul calificat care a fost instruit cu privire la modul de recunoaştere a deşeurilor care nu îndeplinesc criteriile prevăzute în prezenta secţiune |
|
Partea a 3-a. Procese şi tehnici de tratare |
|
| 1. Procedura de valorificare trebuie efectuată în aşa fel încât să fie asigurate următoarele: 1) prevenirea apariţiei mirosurilor neplăcute în afara locului în care se află instalaţia de valorificare; 2) deşeurile primite destinate valorificării nu se depozitează mai mult de 24 de ore; 3) lotul de deşeuri supuse valorificării se formează din tipuri de deşeuri cu dimensiuni şi caracteristici similare pentru a asigura condiţii aerobe omogene optime pentru biodegradare în tot volumul lotului; 4) evitarea contactului deşeurilor care au fost supuse procesului de valorificare şi celor care nu au trecut prin valorificare; 5) asigurarea condiţiilor aerobe în tot volumul lotului; 6) monitorizarea temperaturii în procesul de valorificare a fiecărui lot cel puţin o dată pe zi; 7) controlul temperaturii lotului trebuie să asigure stabilizarea biologică, îndepărtarea microorganismelor patogene şi a seminţelor de plante care pot germina din deşeuri, pentru cel puţin 14 zile la 55°C şi până la 7 zile la 65°C, inclusiv că temperatura de compostare nu depăşeşte 75 °C; 8) prevenirea diluării deşeurilor în scopul îndeplinirii condiţiilor. Adăugarea substanţelor aditive de până la 5% din greutatea uscată a substanţei unui singur lot nu este considerată diluare şi presupune adăugarea substanţelor care nu sunt deşeuri şi care sunt necesare pentru o gestionare optimă a procesului de compostare; 9) adăugarea altor substanţe (de exemplu sol, nisip, praf de rocă, argilă, bentonită etc.) în scopul formării compostului cu anumite caracteristici se efectuează după procesul de valorificare, dacă deşeurile care ies din procesul de valorificare îndeplinesc criteriile specificate la pct.19 din Regulament. 10) nu se admite adăugarea următoarelor deşeuri în calitate de aditivi: 010308 – deşeuri sub formă de praf şi pulberi, altele decât cele specificate la 010307 în tabelul 2 din Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor; 010409 – deşeuri de nisip şi argilă; 020401 – pământ rezultat din curăţarea şi spălarea sfeclei de zahăr; 020402 – carbonat de calciu fără altă specificaţie; 100103 – cenuşă zburătoare de la arderea turbei şi a lemnului netratat; 11) în cazul valorificării deşeurilor cărora li se aplică legislaţia privind subprodusele de origine animală, persoanele care efectuează valorificarea sunt obligate să efectueze valorificarea în conformitate cu cerinţele legislaţiei date; 12) înregistrările verificărilor menţionate la pct.23 din prezentul Regulament conţin înregistrări privind monitorizarea zilnică a temperaturii şi măsurile luate în scopul controlului temperaturii fiecărui lot |
|
|
Tabelul 1 Tipuri de deşeuri care pot fi utilizate ca materii de intrare în operaţiunea de valorificare |
||
| Codul deşeului |
Denumirea | Exemple şi specificaţii |
| 020103 | Deşeuri de ţesuturi vegetale | Reziduurile de culturi, seminţele reziduale netratate cu fungicide, plantele subacvatice (de exemplu, algele), deşeurile pentru hrana animalelor, deşeurile vegetale din material biofiltrat |
| 020107 | Deşeuri din exploatarea forestieră | Sunt admise numai deşeurile de ţesuturi vegetale |
| 020304 | Materii care sunt improprii pentru consum ori procesare | Sunt admise numai dacă deşeurile nu conţin aditivi sau reziduuri de substanţe toxice/poluante; includ reziduuri din producţia de cafea, ceai, tutun, cereale, drojdie şi reziduuri similare drojdiilor, amidon de porumb |
| 030101 | Deşeuri de scoarţă şi de plută | Este admis doar lemnul netratat care nu conţine aditivi şi reziduuri de substanţe toxice |
| 030105 | Rumeguş, talaş, aşchii, resturi de placă aglomerată din lemn şi furnir, altele decât cele specificate la 030104* în tabelul 2 din Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor | Este admis doar lemnul netratat care nu conţine aditivi şi reziduuri de substanţe toxice |
| 030301 | Deşeuri de scoarţă şi de lemn | Este admis doar lemnul netratat care nu conţine aditivi şi reziduuri de substanţe toxice |
| 200108 | Deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine | Sunt admise deşeurile de fructe şi legume, cereale, resturi de cafea şi ceai, coji de ou etc.; nu sunt admise subprodusele de origine animală |
| 200138 | Lemn, altul decât cel specificat la 200137 în tabelul 2 din Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor | Este admis doar lemnul netratat care nu conţine aditivi şi reziduuri de substanţe toxice |
| 200201 | Deşeuri biodegradabile | Sunt admise deşeurile de grădină, deşeurile verzi, deşeurile de grădinărit, deşeurile de gard viu şi de tăiere a copacilor, iarba, deşeurile biodegradabile de la cimitire |
| 200302 | Deşeuri din pieţe | Sunt admise numai deşeurile biodegradabile colectate separat, de exemplu, deşeurile de fructe şi legume, flori; nu se admite fracţia deşeurilor care nu este colectată separat |
| 020106 | Materii fecale, urină şi gunoi de grajd de la animale (inclusiv resturi de paie), efluente, colectate separat şi tratate în afara incintei | Nu sunt admise subproduse de origine animală şi reziduuri toxice/contaminante |
| 020199 | Deşeuri nespecificate | Sunt admise doar deşeurile biodegradabile, de exemplu, substratul uzat pentru cultivarea ciupercilor alimentare etc. |
| 020202 | Deşeuri de ţesuturi animale | Sunt admise doar coarnele de animale, părul, poate fi inclus sângele de animal şi conţinutul tractului digestiv |
| 020701 | Deşeuri de la spălarea, curăţarea şi prelucrarea mecanică a materiei prime | |
| 020702 | Deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice | Sunt admise doar cerealele, pulpa de fructe şi cartofi, nămolurile de la producţia de băuturi alcoolice şi nealcoolice |
| 020704 | Materii care sunt improprii pentru consum ori procesare | |
| 040221 | Deşeuri de fibre textile neprocesate | Sunt admise doar deşeurile biodegradabile, de exemplu, deşeurile din fibre de celuloză, deşeurile vegetale fibroase generate în producţia de textile etc. |
| 150101 | Ambalaje de hârtie şi carton | Este admisă hârtia biodegradabilă din ambalajele alimentare sau folosită pentru colectarea separată a deşeurilor biologice, care nu conţine laminate din plastic |
| 150103 | Ambalaje din lemn | Nu sunt admise deşeurile care conţin acoperiri şi conservanţi care nu sunt biodegradabili; este permis lemnul netratat |
| 150105 | Ambalaje de materiale compozite | Sunt admise ambalajele din materiale biodegradabile, de exemplu lemnul, hârtia, paiele etc. |
| 150109 | Ambalaje din materiale textile | Sunt admise textilele biodegradabile care sunt realizate în întregime din fibre naturale |
| 200101 | Hârtie şi carton | Este admisă hârtia biodegradabilă din ambalaje alimentare sau folosită pentru colectarea separată a deşeurilor biologice, care nu conţine laminate din plastic |
| 190606 | Faza fermentată de la epurarea anaerobă a deşeurilor animale şi vegetale | Nu sunt admise deşeurile de la staţiile de epurare a apelor uzate; Este admis doar digestatul anaerob care a fost generat de tratarea deşeurilor enumerate în acest tabel |
|
Tabelul 2 Limite de concentraţie a metalelor grele şi a altor compuşi |
||
| Criteriu | Fertilizant organic | Ameliorator al solului |
| Cd (mg/kg bază uscată) | 1,5 | 2 |
| Cr VI (mg/kg bază uscată) | 2 | 2 |
| Hg (mg/kg bază uscată) | 1 | 1 |
| Ni (mg/kg bază uscată) | 50 | 50 |
| Pb (mg/kg bază uscată) | 120 | 120 |
| Cu (mg/kg bază uscată) | 300 | 300 |
| Zn (mg/kg bază uscată) | 800 | 800 |
| As (mg/kg bază uscată) | 40 | 40 |
| HAP (mg/kg bază uscată) | 6 | 6 |
|
Anexa nr.4 la Regulamentul privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru, fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compost Secţiunea 1 DECLARAŢIA de conformitate cu criteriile de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru |
|
| 1. | Producătorul/importatorul deşeurilor de cupru: Nume Adresă Persoană de contact Tel. Fax |
| 2. | 1) Denumirea sau codul categoriei de deşeuri metalice, conform unei specificaţii a sectorului industrial sau unui standard 2) După caz, principalele prevederi tehnice ale unei specificaţii a solicitantului, precum compoziţia, dimensiunile, tipul şi proprietăţile |
| 3. | Transportul de deşeuri metalice respectă specificaţia sectorului industrial sau standardul menţionate la pct.2 subpct.1) sau specificaţia solicitantului menţionată la pct.2 subpct.2) |
| 4. | Cantitatea transportului în kg |
| 5. | A fost emis un certificat de testare a radioactivităţii, în conformitate cu cerinţele naţionale sau internaţionale privind procedurile de monitorizare şi răspuns în cazul deşeurilor metalice radioactive |
| 6. | Producătorul deşeurilor metalice aplică un sistem de gestionare conform cu cerinţele prezentului Regulament, care a fost verificat de un organism de evaluare a conformităţii acreditat sau de un verificator de mediu sau, dacă deşeurile metalice care nu mai constituie deşeuri sunt importate în Republica Moldova, de un verificator extern independent |
| 7. | Transportul de deşeuri metalice îndeplineşte cerinţele menţionate în prezentul Regulament |
| 8. | Declaraţia producătorului/importatorului de deşeuri metalice Certific că informaţiile de mai sus sunt complete şi corecte Nume Data Semnătura |
|
Secţiunea a 2-a DECLARAŢIA de conformitate cu criteriile de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de fier şi oţel şi deşeurile de aluminiu |
|
| 1. | Producătorul/importatorul deşeurilor metalice: Nume Adresă Persoană de contact Tel. Fax |
| 2. | 1) Denumirea sau codul categoriei de deşeuri metalice, conform unei specificaţii a sectorului industrial sau unui standard 2) După caz, principalele prevederi tehnice ale unei specificaţii a solicitantului, precum compoziţia, dimensiunile, tipul şi proprietăţile |
| 3. | Transportul de deşeuri metalice respectă specificaţia sectorului industrial sau standardul menţionate la pct.2 |
| 4. | Cantitatea transportului în tone |
| 5. | A fost emis un certificat de testare a radioactivităţii, în conformitate cu cerinţele naţionale sau internaţionale privind procedurile de monitorizare şi răspuns în cazul deşeurilor metalice radioactive |
| 6. | Producătorul deşeurilor metalice aplică un sistem de gestionare conform cu cerinţele prezentului Regulament, care a fost verificat de un organism de evaluare a conformităţii acreditat sau de un verificator de mediu sau, dacă deşeurile metalice care nu mai constituie deşeuri sunt importate în Republica Moldova, de un verificator extern independent |
| 7. | Transportul deşeurilor de fier şi oţel şi deşeurile de aluminiu îndeplineşte cerinţele menţionate în prezentul Regulament |
| 8. | Declaraţia producătorului/importatorului de deşeuri metalice Certific că informaţiile de mai sus sunt complete şi corecte Nume Data Semnătura |
|
Secţiunea a 3-a DECLARAŢIA de deşeuri pentru cioburile de sticlă |
|
| 1. | Producătorul/importatorul cioburilor de sticlă: Nume Adresă Persoană de contact Tel. Fax |
| 2. | 1) Denumirea sau codul categoriei de cioburi de sticlă, conform unei specificaţii a sectorului industrial sau unui standard 2) Principalele dispoziţii tehnice ale specificaţiilor sau ale standardului industriei, inclusiv respectarea cerinţelor de calitate privind încetarea statutului de deşeuri pentru componentele care nu sunt din sticlă, cum ar fi conţinutul de metale feroase, metale neferoase, substanţe anorganice şi substanţe organice nemetalice/care nu conţin sticlă şi substanţe organice |
| 3. | Transportul de cioburi de sticlă respectă specificaţia sectorului industrial sau standardul menţionate la pct.2 |
| 4. | Cantitatea transportului în tone |
| 5. | Producătorul de cioburi de sticlă aplică un sistem de gestionare conform cu cerinţele prezentului Regulament, care a fost verificat de un organism de evaluare a conformităţii acreditat sau de un verificator de mediu sau, dacă cioburile de sticlă care nu mai constituie deşeuri sunt importate în Republica Moldova, de un verificator extern independent |
| 6. | Transportul cioburilor de sticlă îndeplineşte cerinţele menţionate în prezentul Regulament |
| 7. | Materialul din acest transport este destinat exclusiv utilizării directe în producţia de substanţe sau articole din sticlă prin procese de retopire |
| 8. | Declaraţia producătorului/importatorului de cioburi de sticlă Certific că informaţiile de mai sus sunt complete şi corecte Nume Data Semnătura |
|
Secţiunea a 4-a DECLARAŢIA de conformitate cu criteriile de încetare a statutului de deşeu pentru compost |
|
| 1. | Producătorul/importatorul compostului Nume Adresă Persoană de contact Tel. Fax |
| 2. | 1) Denumirea sau codul categoriei de compost 2) Principalele dispoziţii tehnice ale specificaţiilor sau ale standardului, inclusiv respectarea cerinţelor de calitate privind încetarea statutului de deşeuri pentru componentele compostului, cum ar fi conţinutul de metale şi alte substanţe organice |
| 3. | Transportul compostului respectă specificaţia sectorului sau standardul menţionat la pct.2 |
| 4. | Cantitatea transportului în tone |
| 5. | Producătorul de compost aplică un sistem de gestionare conform cu cerinţele prezentului Regulament, care a fost verificat de un organism de evaluare a conformităţii acreditat sau de un verificator de mediu sau, dacă compostul este importat în Republica Moldova, de un verificator extern independent |
| 6. | Transportul compostului îndeplineşte cerinţele menţionate în prezentul Regulament |
| 7. | Compostul este destinat utilizării în modul prescris de legislaţia specială care reglementează îngrăşămintele şi amelioratorii de sol |
| 8. | Declaraţia producătorului/importatorului de compost Certific că informaţiile de mai sus sunt complete şi corecte Nume Data Semnătura |