Hotărâre nr. 556 din 03.09.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional pentru

digitalizare şi inovare în sănătate pe anii 2025-2030

nr. 556  din  03.09.2025

 (în vigoare 26.09.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 506-509 art. 640 din 26.09.2025

* * *

În temeiul art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, precum şi în conformitate cu Strategia naţională de sănătate "Sănătatea 2030", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.387/2023 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.302-305, art.700), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional pentru digitalizare şi inovare în sănătate pe anii 2025-2030 (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile publice responsabile:

2.1. vor asigura realizarea acţiunilor incluse în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional pentru digitalizare şi inovare în sănătate pe anii 2025-2030;

2.2. vor prezenta Ministerului Sănătăţii anual, până la data de 25 februarie, precum şi la solicitare, rapoarte privind stadiul de realizare a acţiunilor incluse în Planul menţionat.

3. Ministerul Sănătăţii va prezenta Guvernului anual, până la data de 30 aprilie, raportul de progres generalizat privind implementarea Programului nominalizat.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Programul sus-menţionat se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităţilor/instituţiilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform cadrului normativ.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.556/2025

PROGRAMUL NAŢIONAL

pentru digitalizare şi inovare în sănătate

pe anii 2025 - 2030

Capitolul I

INTRODUCERE

1. Programul naţional pentru digitalizare şi inovare în sănătate pe anii 2025-2030 (în continuare – Program) este un document de politici publice sectorial, elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea strategică şi ale Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative.

2. Programul este un document de politici publice pe termen mediu, cu perioada de implementare cuprinsă între trimestrul IV 2025 şi trimestrul III 2030 (5 ani), elaborat în scopul implementării obiectivelor generale stabilite în Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.387/2023, şi în Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.650/2023 (în continuare – STDM). Programul prevede un plan de acţiuni orientat spre digitalizarea sistemului de sănătate, în concordanţă cu bunele practici şi modelele Uniunii Europene, modernizarea infrastructurii digitale, consolidarea interoperabilităţii şi a securităţii datelor medicale, precum şi facilitarea accesului cetăţenilor la servicii medicale moderne şi accesibile.

3. Aprobarea Programului este prevăzută atât în Programul naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.306/2025, capitolul 28 ‒ Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii, anexa A la Clusterul 2 poziţia 84, cât şi în Agenda de reforme aferentă Planului de creştere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.260/2025, în cadrul reformei 4.7, măsurile 19 şi 20, dedicate transformării digitale a sistemului de sănătate şi implementării dosarului electronic de sănătate (în continuare ‒ DES).

4. Programul transpune în practică obiectivele Strategiei naţionale de sănătate “Sănătatea 2030”, în special obiectivele generale 5.1-5.3, care vizează transformarea digitală a sistemului medical, dezvoltarea unui sistem informaţional integrat, precum şi instituirea cadrului strategic şi a infrastructurii digitale pentru telemedicină şi integrarea acesteia în sistemul naţional de sănătate.

5. În acelaşi timp, Programul contribuie direct la realizarea Obiectivului general nr.1. Dezvoltarea unei societăţi digitale din STDM prin facilitarea accesului securizat şi eficient la date medicale electronice structurate şi interoperabile, inclusiv prin implementarea DES.

6. Programul este aliniat la Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022 (în continuare – SND), obiectivele sale specifice fiind corelate cu următoarele obiective specifice ale SND:

Obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea oportunităţilor pentru inovaţii şi antreprenoriat;

Obiectivul specific 5.1. Asigurarea acoperirii universale cu servicii medicale de înaltă calitate, care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii;

Obiectivul specific 5.2. Reducerea poverii bolilor transmisibile şi netransmisibile prin abordarea cuprinzătoare şi transsectorială a determinanţilor sănătăţii;

Obiectivul specific 5.3. Sporirea rezilienţei sistemului de sănătate în situaţii ce pun în pericol sănătatea oamenilor;

Obiectivul specific 7.1. Edificarea unei administraţii publice integre, responsabile, eficiente, transparente şi deschise pentru participarea cetăţenilor la procesele de luare a deciziilor;

Obiectivul specific 7.2. Centrarea serviciilor publice pe nevoile oamenilor;

Obiectivul specific 7.3. Integrarea ştiinţei, a tehnologiilor şi a datelor în procesul de guvernanţă;

Obiectivul specific 9.3. Sporirea securităţii în funcţionarea infrastructurilor şi a sistemelor critice.

7. Totodată, Programul contribuie la realizarea apropierii legislaţiei naţionale a Republicii Moldova de actele normative ale Uniunii Europene, conform articolului 102 din capitolul 21 “Sănătatea publică” din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112/2014, precum şi de instrumentele internaţionale enumerate în mod special în anexa XXVIII-B la Acordul menţionat.

8. Programul contribuie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (în continuare ‒ ODD), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.953/2022, în special ODD 3 privind sănătatea şi bunăstarea, ODD 10 privind reducerea inegalităţilor şi ODD 13 privind combaterea schimbărilor climatice şi impactul acestora asupra sănătăţii.

9. Acţiunile Programului sunt în deplină concordanţă cu domeniile prioritare prevăzute de Strategia de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.126/2023, şi de Programul de implementare a acesteia pentru anii 2023-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.352/2023, implicit prin Obiectivul general 4 “Până la finalul anului 2030, Republica Moldova va avea o administraţie publică eficace, care dispune de practici democratice şi oferă servicii de înaltă calitate cetăţenilor şi mediului de afaceri într-un mod transparent şi eficient, prin utilizarea tehnologiilor moderne şi a serviciilor inovatoare, care să respecte cerinţele integrării europene printr-un proces administrativ imparţial, profesionist şi responsabil”.

10. Prezentul Program, prin acţiunile sale prioritare, răspunde necesităţilor identificate în dialogul cu actorii din sectorul sănătăţii, inclusiv organizaţiile necomerciale, instituţiile medicale, mediul academic, sectorul privat şi furnizorii de soluţii digitale. Programul aliniază agenda Guvernului în domeniul digitalizării sectorului sănătăţii la cele mai bune practici ale Uniunii Europene şi internaţionale privind guvernanţa digitală în sectorul medical, transformarea digitală a serviciilor medicale, consolidarea infrastructurii tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (în continuare – TIC) şi utilizarea tehnologiilor emergente în sprijinul unui sistem de sănătate modern, rezilient şi centrat pe cetăţean. Totodată, Programul reflectă cele mai recente tendinţe şi provocări abordate la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce priveşte consolidarea ecosistemelor digitale în sănătate şi asigurarea interoperabilităţii transfrontaliere a serviciilor medicale digitale, în contextul aspiraţiilor Republicii Moldova de integrare în spaţiul european.

11. Programul reflectă şi recomandările formulate în Rapoartele de extindere ale Comisiei Europene din anii 2023 şi 2024, care au subliniat lipsa unei politici naţionale coerente în domeniul e-Sănătăţii şi au recomandat dezvoltarea unui cadru unificat pentru digitalizarea sănătăţii şi implementarea DES interoperabil. Programul răspunde acestor recomandări, aliniindu-se la cerinţele din Regulamentul (UE) 2025/327 privind Spaţiul European al Datelor de Sănătate (EHDS), în special în ceea ce priveşte implementarea DES interoperabil, instituirea unei entităţi naţionale e-Sănătate pentru administrarea accesului la datele electronice de sănătate (Health Data Access Body), asigurarea interoperabilităţii transfrontaliere, protecţia datelor şi securitatea cibernetică.

12. Programul este, de asemenea, aliniat obiectivelor prevăzute în Agenda Digitală a Uniunii Europene, în Busola Digitală 2030 şi în iniţiativele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în continuare ‒ OMS) privind utilizarea tehnologiei digitale pentru îmbunătăţirea acoperirii cu servicii medicale şi pentru optimizarea utilizării datelor în procesul de fundamentare a deciziilor în sistemul de sănătate ‒ de la nivelul individual al pacientului până la politicile naţionale de sănătate.

13. Programul include analiza impactului, a costurilor, a riscurilor şi a surselor de finanţare, identifică instituţiile responsabile de implementare şi descrie mecanismele de monitorizare, evaluare şi raportare a progresului. Totodată, sunt prevăzute măsuri pentru consolidarea integrităţii, prevenirea corupţiei şi asigurarea transparenţei pe întreg parcursul procesului de realizare a intervenţiilor.

14. Se estimează că implementarea măsurilor prevăzute în Program va contribui, pe termen mediu şi lung, la îmbunătăţirea accesului cetăţenilor la servicii medicale, inclusiv prin extinderea infrastructurii digitale, modernizarea conectivităţii şi a echipamentelor TIC în instituţiile medicale, adaptarea serviciilor la nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile şi sporirea nivelului de alfabetizare digitală. În acelaşi timp, prin optimizarea proceselor administrative, integrarea sistemelor şi valorificarea datelor medicale, digitalizarea este aşteptată să genereze economii financiare considerabile pentru sistemul de sănătate şi să consolideze capacitatea de elaborare a politicilor publice bazate pe date calitative. Programul promovează în mod activ incluziunea socială şi egalitatea de gen, contribuind la reducerea inegalităţilor şi la crearea unui sistem de sănătate digital mai echitabil şi accesibil.

15. Programul reflectă un obiectiv strategic al Republicii Moldova privind asigurarea securităţii şi siguranţei în utilizarea tehnologiilor digitale, promovarea durabilităţii şi sustenabilităţii investiţiilor, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi garantarea accesibilităţii, trasabilităţii şi publicităţii tuturor proceselor relevante. Aceste principii sunt fundamentate juridic prin Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal şi Legea nr.148/2023 privind accesul la informaţiile de interes public, fiind integrate transversal în abordarea strategică a Programului şi reprezentând repere esenţiale pentru construirea unui ecosistem digital de sănătate modern, etic şi responsabil, în conformitate cu valorile Uniunii Europene.

16. Prezentul Program a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, în cooperare cu partenerii naţionali şi internaţionali relevanţi, pe baza unui proces consultativ interinstituţional şi cu sprijinul OMS. Rolul Ministerului Sănătăţii constă în asigurarea cadrului de reglementare, coordonare şi monitorizare a implementării Programului, în limitele mandatului său instituţional. Totodată, Programul a fost consultat cu experţii OMS, ai Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, precum şi cu experţii Programului EU4Digital.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE

17. Guvernul, prin Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.387/2023, şi prin Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.650/2023, a stabilit cadrul strategic pentru accelerarea procesului de digitalizare în toate sectoarele, inclusiv în sănătate, promovând o guvernare eficientă, transparentă şi centrată pe cetăţean.

18. În acest context, digitalizarea domeniului sănătăţii reprezintă un obiectiv strategic prioritar al agendei de reforme şi de transformări structurale, având potenţialul de a îmbunătăţi atât experienţa pacienţilor, cât şi performanţa sistemului medical în ansamblu. Prin adoptarea soluţiilor digitale, sistemul medical poate deveni mai eficient şi mai modern, facilitând accesul rapid şi sigur la date medicale, îmbunătăţind calitatea actului medical şi răspunzând la aşteptările cetăţenilor într-o societate tot mai orientată spre accesibilitate, comoditate şi promptitudine.

19. În prezent, accesul cetăţenilor Republicii Moldova la propriile date medicale digitale este sub 10%, nivel semnificativ inferior obiectivului Uniunii Europene, care prevede ca, până în anul 2030, 100% dintre cetăţeni să aibă acces electronic la DES, conform Programului Digital Decade 2030 şi confirmat de studiul “Digital Decade: eHealth Indicator Study” (decembrie 2023), în care media statelor membre ale Uniunii Europene (UE‑27) a fost de 79%. Exemple relevante demonstrează nivelul avansat al digitalizării în alte state: în Estonia, peste 99% din datele medicale sunt digitalizate şi accesibile online pentru cetăţeni, iar în Finlanda, majoritatea populaţiei utilizează platforma digitală naţională pentru consultarea şi gestionarea datelor medicale personale. Aceste exemple evidenţiază decalajul semnificativ dintre Republica Moldova şi statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte nivelul digitalizării în domeniul sănătăţii.

20. Statutul Republicii Moldova de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană presupune angajamentul de aliniere progresivă la acquis-ul comunitar, inclusiv în domeniul sănătăţii digitale. Conform Regulamentului (UE) 2025/327 privind Spaţiul European al Datelor de Sănătate (EHDS) şi Directivei 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere, este necesară crearea unui cadru digital funcţional care să permită schimbul transfrontalier de date medicale, garantarea protecţiei pacienţilor, facilitarea utilizării secundare a datelor în scopuri de cercetare şi politici publice şi interoperabilitatea sistemelor informatice şi a registrelor medicale. Integrarea Republicii Moldova în Spaţiul European al Datelor de Sănătate este condiţionată de instituirea unui cadru normativ şi tehnic compatibil cu standardele Uniunii Europene, inclusiv implementarea unui DES interoperabil, precum şi instituirea unei entităţi naţionale pentru administrarea accesului la datele electronice de sănătate (Health Data Access Body), în conformitate cu articolele 10, 39 şi 64 din Regulamentul EHDS şi cu recomandările formulate de Comisia Europeană în Pachetul de Extindere 2023 (pag. 83) şi 2024 (pag. 13).

21. În lipsa unui cadru digital funcţional şi a unei entităţi naţionale de guvernanţă a datelor medicale, Republica Moldova nu poate participa activ la Spaţiul European al Datelor de Sănătate şi nu poate valorifica potenţialul utilizării secundare a datelor în cercetare, inovare sau în elaborarea politicilor publice bazate pe dovezi.

22. Totodată, cadrul strategic european pentru transformarea digitală ‒ Busola Digitală 2030 ‒ stabileşte drept obiectiv ca, până în anul 2030, toţi cetăţenii europeni să beneficieze de acces digital sigur şi echitabil la serviciile publice, inclusiv în domeniul sănătăţii.

23. Sistemul de sănătate din Republica Moldova se confruntă cu provocări persistente legate de infrastructura digitală învechită, fragmentarea soluţiilor existente, lipsa interoperabilităţii şi a standardelor comune, precum şi cu lipsa integrării în sistemele informaţionale partajate (platforma de interoperabilitate (MСonnect), serviciul guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass), serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) etc.). Deşi platformele precum Sistemul informaţional automatizat “Asistenţă Medicală Primară” (SIA AMP), Sistemul informaţional automatizat “Asistenţă Medicală Spitalicească” (SIA AMS), Sistemul informaţional de supraveghere a bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică (SBTESP) sau Portalul certificatelor de concediu medical contribuie la digitalizarea parţială a sectorului sănătăţii, acestea nu asigură o interoperabilitate deplină şi nu acoperă integral necesităţile de comunicare şi de coordonare. Lipsa unui DES naţional funcţional şi interoperabil limitează accesul rapid la istoricul medical al pacientului şi afectează continuitatea îngrijirii, iar lipsa unor clasificatoare şi nomenclatoare reutilizabile determină introducerea repetată a datelor în sistemele existente, ceea ce conduce la diminuarea calităţii acestora.

Figura 1. Evoluţia digitalizării serviciilor medicale

Sursa: Sistemul informaţional automatizat “Asistenţa Medicală Primară”

24. În multe cazuri, fişele medicale şi alte documente sunt păstrate atât pe suport de hârtie, cât şi în format digital, ceea ce reduce eficienţa şi limitează schimbul corect de informaţii între sisteme. Această situaţie este agravată şi de problemele de funcţionare ale sistemelor informaţionale şi ale registrelor existente, care uneori sunt lente sau indisponibile. Din acest motiv, este important ca entitatea naţională e-Sănătate, care va gestiona transformarea digitală, să includă specialişti responsabili de calitatea şi buna funcţionare a soluţiilor digitale implementate în cadrul instituţiilor medicale.

25. Impactul fragmentării digitale se resimte cu precădere în zonele rurale, unde accesul fizic şi digital la serviciile medicale este limitat. Discrepanţele în accesul la îngrijiri medicale între mediul urban şi mediul rural rămân semnificative, conform Indicatorilor sărăciei extreme pe medii, publicaţi de Biroul Naţional de Statistică, care arată că rata sărăciei absolute în mediul rural a constituit 20,5% în anul 2024 comparativ cu 8,9% în mediul urban. Aceste inegalităţi structurale afectează inclusiv accesul la serviciile primare de sănătate, unde lipsa infrastructurii, deficitul de personal şi distanţele mari până la centrele medicale descurajează prezentarea timpurie pentru consultaţii. În consecinţă, zonele rurale înregistrează rate mai ridicate de spitalizare, costuri suplimentare pentru sistemul public de sănătate şi o povară mai mare asupra grupurilor vulnerabile.

26. În prezent, doar aproximativ 25% din documentaţia medicală este digitalizată, ceea ce determină lipsa unui sistem unificat şi interoperabil. Acest lucru generează întârzieri în luarea deciziilor clinice, duplicări şi ineficienţă în utilizarea resurselor. Implementarea unui sistem digital integrat ar putea contribui la reducerea spitalizărilor evitabile şi la optimizarea cheltuielilor. Deşi estimările pot varia, având în vedere o populaţie potenţial vizată de circa 2,4 milioane de persoane, chiar şi o reducere modestă a cazurilor tratabile prin îngrijire primară ar putea genera economii semnificative, fonduri care ar putea fi realocate pentru prevenţie, îngrijire comunitară şi sprijinirea grupurilor dezavantajate.

27. Deficitul de specialişti în domeniul tehnologiilor informaţionale aplicate sănătăţii afectează durabilitatea şi extinderea procesului de digitalizare. Conform datelor din anul 2025, doar unul din cele două posturi prevăzute în structura Serviciului TIC al Ministerului Sănătăţii este ocupat, iar situaţii similare se regăsesc şi în instituţiile subordonate. Lipsa programelor de formare continuă, migrarea specialiştilor şi salariile necompetitive accentuează această problemă.

28. Lipsa unui cadru normativ de reglementare pentru interoperabilitate, protecţia datelor, arhitectura de sistem şi accesul transfrontalier la date medicale generează incertitudini tehnice şi juridice pentru implementatori, furnizori şi utilizatori finali. În lipsa unor mecanisme coerente, investiţiile sunt fragmentate, iar soluţiile dezvoltate nu pot fi extinse şi aplicate la nivel naţional.

29. Pentru a face faţă provocărilor actuale şi pentru a atinge convergenţa cu Uniunea Europeană în domeniul sănătăţii digitale, este necesar un răspuns sistemic, bazat pe o abordare strategică, multisectorială şi centrată pe cetăţean. Elaborarea şi implementarea prezentului Program reprezintă un pas esenţial în modernizarea serviciilor medicale şi alinierea acestora la standardele tehnice (de exemplu Health Level 7 FHIR, SNOMED Clinical Terms, International Classification of Diseases 11th Revision), precum şi la cerinţele naţionale. Programul vizează adaptarea infrastructurii digitale la cerinţele actuale, eliminarea disfuncţionalităţilor tehnice şi consolidarea cadrului normativ, prin investiţii ţintite şi intervenţii coordonate. Obiectivul principal îl constituie garantarea accesului fiecărui cetăţean la servicii medicale moderne, sigure şi echitabile, sprijinite de tehnologii digitale avansate. Astfel, pacientul va beneficia de o experienţă medicală eficientă, cu acces rapid la DES, programări online, reţete electronice şi mecanisme de feedback, iar personalul medical va fi sprijinit prin soluţii digitale menite să reducă sarcinile administrative şi să contribui la sporirea calităţii actului medical.

30. În lipsa unei intervenţii sistemice şi coordonate privind digitalizarea sectorului sănătăţii, disfuncţionalităţile existente se vor accentua, iar decalajul faţă de standardele europene va creşte semnificativ. Fragmentarea infrastructurii digitale şi lipsa interoperabilităţii vor continua să afecteze calitatea actului medical, siguranţa pacienţilor şi eficienţa utilizării resurselor publice. Cetăţenii vor rămâne privaţi de accesul rapid şi sigur la propriile date medicale, iar potenţialul acestora de a fi utilizate în scopuri de cercetare, prevenţie şi elaborare de politici publice va rămâne nevalorificat. În acelaşi timp, Republica Moldova riscă să rateze oportunitatea integrării în Spaţiul European al Datelor de Sănătate, ceea ce ar diminua capacitatea sistemului de sănătate de a beneficia de schimbul transfrontalier de date, de asistenţa digitală avansată şi de sprijinul european. Lipsa intervenţiei va perpetua ineficienţele administrative, va creşte vulnerabilitatea la atacuri cibernetice şi va reduce nivelul de încredere al cetăţenilor în serviciile de sănătate.

31. În procesul de elaborare a Programului au fost analizate provocările anterioare referitoare la digitalizarea sectorului sănătăţii din cadrul proiectelor naţionale, precum şi cele derulate cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. Printre dificultăţile identificate se regăsesc lipsa unei arhitecturii digitale moderne unificate, dezvoltarea izolată a sistemelor informaţionale şi a registrelor, nivelul redus de interoperabilitate, pilotarea nefinalizată a unor soluţii, precum şi dificultăţile în asigurarea sustenabilităţii tehnice şi instituţionale. Aceste constatări au fost valorificate în procesul de selecţie şi de structurare a intervenţiilor propuse în prezentul Program, care vizează consolidarea interoperabilităţii, standardizarea şi integrarea registrelor şi a sistemelor informaţionale existente, precum şi dezvoltarea unui ecosistem digital modern, centrat pe cetăţean.

32. Prin implementarea Programului, Republica Moldova îşi propune să devină un exemplu regional în utilizarea tehnologiilor digitale pentru sănătate, asigurând un sistem modern, sigur şi accesibil, în cadrul căruia fiecare cetăţean beneficiază de îngrijiri medicale continue, iar datele devin un motor al inovaţiei, al prevenirii şi al fundamentării politicilor publice eficiente.

Tabelul 1

33. Elaborarea prezentului Program a reprezentat un proces complex şi incluziv, fundamentat pe o analiză aprofundată a disfuncţionalităţilor şi a nevoilor actuale din sectorul sănătăţii. Acest proces a implicat consultări extinse şi participarea activă a părţilor interesate, esenţiale pentru asigurarea relevanţei şi fezabilităţii obiectivelor propuse. Pe parcursul procesului de redactare, au avut loc numeroase şedinţe de lucru şi consultări directe cu părţile interesate relevante. Acestea au inclus reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai instituţiilor medicale publice şi private, profesionişti din domeniul sănătăţii, experţi TIC, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai partenerilor de dezvoltare. Discuţiile au vizat identificarea provocărilor cheie, validarea viziunii strategice şi colectarea propunerilor valoroase privind soluţiile digitale propuse. În cadrul procesului de elaborare a Programului, a fost organizat un exerciţiu de consultare publică prin utilizarea unui chestionar, care a generat 62 de răspunsuri relevante din partea cetăţenilor şi a experţilor din domeniu. În paralel, proiectul Programului a fost publicat pentru consultare pe platforma guvernamentală particip.gov.md, oferind tuturor părţilor interesate oportunitatea de a transmite observaţii, recomandări şi propuneri. Acest proces de consultare transparent şi participativ a contribuit la asigurarea unei fundamentări solide a intervenţiilor propuse, facilitând integrarea unor perspective diverse şi a unor nevoi exprimate de beneficiari direcţi, reprezentanţi ai societăţii civile, profesionişti din domeniul sănătăţii şi alte categorii relevante. Principalele constatări rezultate în urma consultării publice (chestionar) sunt următoarele:

33.1. consultarea a evidenţiat percepţii şi nevoi semnificative în rândul respondenţilor, dintre care majoritatea (62,9%) s-au identificat ca fiind pacienţi, iar 25,8% ca personal medical;

33.2. cu referire la experienţa privind serviciile digitale din sănătate, 62,9% dintre respondenţi au declarat că le-au utilizat şi le-au considerat utile. Totodată, 24,2% au întâmpinat dificultăţi în utilizare, iar 11,3% au manifestat interes, deşi nu au reuşit să le acceseze. Cele mai frecvent utilizate servicii au fost programarea online la medic (69,4%), reţeta electronică (59,7%) şi verificarea statutului asigurării medicale (53,2%). În schimb, accesul la dosarul medical electronic (29%) şi consultaţiile la distanţă (11,3%) au fost raportate mai rar;

33.3. dificultăţile întâmpinate de respondenţi includ, în principal, probleme tehnice (64,5%), cum ar fi erori de funcţionare sau timpi mari de încărcare, urmate de complexitatea platformelor (33,9%) şi lipsa informării privind existenţa acestor servicii (29%);

33.4. soluţiile digitale indicate cu prioritate pentru dezvoltare sau îmbunătăţire au fost:

33.4.1. dosarul electronic de sănătate (80,6%);

33.4.2. un sistem unic de programare online la instituţiile medicale (80,6%);

33.4.3. interoperabilitatea sistemelor medicale între instituţiile medicale (75,8%);

33.4.4. reducerea birocraţiei în procesele administrative (72,6%);

33.4.5. telemedicina şi consultaţiile la distanţă (45,2%);

33.5. alte priorităţi menţionate au fost:

33.5.1. simplificarea platformelor digitale (21%);

33.5.2. îmbunătăţirea interoperabilităţii (25,8%);

33.5.3. dezvoltarea unei aplicaţii mobile pentru pacienţi (21%);

33.6. cele mai solicitate tipuri de servicii digitale dorite au fost:

33.6.1. o aplicaţie mobilă de gestionare a datelor medicale (72,6%);

33.6.2. notificări automate privind programările (72,6%);

33.6.3. digitalizarea procesului de internare (53,2%);

33.6.4. posibilitatea semnării digitale a documentelor (29%).

Referitor la componenta de comunicare, majoritatea respondenţilor (58,1%) şi-au exprimat preferinţa de a fi informaţi despre noutăţile în domeniul digitalizării sănătăţii prin intermediul poştei electronice.

Aceste constatări subliniază importanţa unei abordări centrate pe utilizator în procesul de dezvoltare a soluţiilor digitale în sănătate, cu accent pe interoperabilitate, accesibilitatea DES pentru pacienţi şi simplificarea proceselor, toate aceste elemente fiind reflectate în structura şi în obiectivele prezentului Program.

Capitolul III

VIZIUNEA ŞI OBIECTIVELE PROGRAMULUI

34. Viziunea Programului constă în digitalizarea şi inovarea sectorului de sănătate al Republicii Moldova într-un ecosistem digital integrat, centrat pe cetăţean şi bazat pe date, care să ofere servicii medicale accesibile, eficiente şi echitabile pentru toţi cetăţenii, contribuind totodată la consolidarea capacităţii de integrare în Spaţiul European al Datelor de Sănătate.

35. Pentru realizarea acestei viziuni, Programul urmăreşte crearea unei arhitecturi digitale naţionale moderne în domeniul sănătăţii, capabile să elimine fragmentarea soluţiilor digitale, să modernizeze infrastructura TIC, să asigure interoperabilitatea registrelor şi a sistemelor informaţionale, continuitatea îngrijirii şi protecţia datelor cu caracter personal.

36. În vederea încurajării inovaţiei şi a testării controlate a soluţiilor digitale emergente, Programul prevede posibilitatea instituirii unui Sandbox Reglementar pentru Tehnologii Medicale Digitale (MedTech Sandbox), care va funcţiona ca un cadru experimental, supravegheat de autorităţi relevante. Acesta va permite companiilor inovatoare, start-upurilor şi instituţiilor medicale să testeze în condiţii reale, dar controlate, soluţii digitale de tip pilot, într-un mediu reglementat temporar, cu reguli adaptate fazei de testare şi de evaluare. Crearea şi operaţionalizarea MedTech Sandbox-ului se vor realiza în cooperare cu Ministerul Sănătăţii şi cu entitatea e-Sănătate. Vor fi stabilite criterii clare de eligibilitate, durate limitate de testare şi mecanisme transparente de evaluare a rezultatelor. Această iniţiativă susţine dezvoltarea unui ecosistem digital inovator şi contribuie la alinierea Republicii Moldova la bunele practici ale Uniunii Europene privind testarea şi reglementarea flexibilă a tehnologiilor digitale emergente în domeniul sănătăţi.

37. În centrul viziunii Programului se află dezvoltarea şi implementarea DES ca instrument principal de îngrijire centrată pe pacient. DES va fi interconectat cu celelalte sisteme informaţionale prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), cu dezvoltarea în cadrul acesteia a funcţionalităţilor specifice domeniului sănătăţii. Această abordare permite adaptarea fluxurilor clinice la standarde internaţionale (de exemplu HL7 FHIR), fără a duplica funcţionalităţile şi fluxurile deja existente în platformele naţionale. Astfel, DES, susţinut de o bază standardizată de date medicale şi administrative, aplicaţii digitale moderne pentru gestionarea fluxurilor medicale, precum şi de intervenţii orientate spre dezvoltarea competenţelor digitale ale personalului medical şi ale cetăţenilor, va accelera procesul de digitalizare a sectorului sănătăţii.

38. Programul este structurat în jurul a cinci obiective generale strategice, care reflectă pilonii arhitecturii ecosistemului digital de sănătate. Aceste obiective vizează infrastructura digitală, interoperabilitatea, guvernanţa şi reutilizarea datelor, aplicaţiile medicale digitale şi dezvoltarea competenţelor digitale. Sub fiecare obiectiv general sunt definite obiective specifice, care vor ghida implementarea etapizată a Programului, după cum urmează:

38.1. Obiectivul general 1. Până în anul 2030, dezvoltarea infrastructurii digitale şi instituţionale necesare unui ecosistem de sănătate interoperabil, sigur şi scalabil.

Obiective specifice:

38.1.1. Elaborarea, până în anul 2026, a conceptului detaliat al arhitecturii digitale naţionale în sănătate şi operaţionalizarea acesteia până în anul 2030.

Raţiunea intervenţiei: Sistemul de sănătate se confruntă cu o infrastructură digitală învechită şi fragmentată, caracterizată prin lipsa interoperabilităţii şi a standardelor comune între soluţiile existente. Absenţa unei arhitecturi digitale naţionale moderne împiedică schimbul eficient de informaţii, limitează accesul rapid la istoricul medical al pacienţilor şi afectează siguranţa clinică. Comisia Europeană a subliniat lipsa unei politici naţionale coerente în domeniul e-Sănătate, recomandând instituirea unui cadru unificat pentru digitalizare şi implementarea unui DES interoperabil.

38.1.2. Până la sfârşitul anului 2027, instituţionalizarea şi operaţionalizarea organismului naţional responsabil de coordonarea ecosistemului digital în sănătate, cu cel puţin 50% dintre procesele cheie definite şi funcţionale.

Raţiunea intervenţiei: Lipsa unui cadru instituţional pentru guvernanţa datelor medicale şi absenţa unei autorităţi dedicate digitalizării în sănătate au condus la intervenţii fragmentate şi la apariţia unor ineficienţe. Fără o entitate naţională e-Sănătate responsabilă coordonarea ecosistemului digital în domeniul sănătăţii, Republica Moldova nu poate participa activ la Spaţiul European al Datelor de Sănătate şi nu poate valorifica datele pentru cercetare şi politici publice.

38.1.3. Crearea, până în anul 2029, a unei infrastructuri digitale reziliente şi sigure în domeniul sănătăţii, care să sprijine funcţionarea neîntreruptă a serviciilor şi protecţia datelor.

Raţiunea intervenţiei: Infrastructura digitală actuală a sistemului de sănătate este învechită, fragmentată şi prezintă vulnerabilităţi semnificative la ameninţările cibernetice. În lipsa unei infrastructuri moderne şi robuste, care să includă mecanisme avansate de protecţie cibernetică, riscurile de breşe de securitate cresc, iar continuitatea serviciilor medicale poate fi afectată. Este imperativă consolidarea capacităţii de apărare cibernetică pentru protejarea datelor şi asigurarea funcţionării critice a sistemului.

38.1.4. Modernizarea şi extinderea, până în anul 2029, a reţelelor de comunicaţii în cadrul instituţiilor medicale, în vederea asigurării unui schimb securizat şi stabil de date între instituţiile medicale.

Raţiunea intervenţiei: În prezent există un decalaj în ceea ce priveşte calitatea şi viteza de conexiune la internet în cadrul instituţiilor medicale, în special în zonele rurale, unde accesul la servicii medicale este limitat. Infrastructura digitală învechită şi lipsa reţelelor moderne şi securizate de comunicaţii de mare viteză împiedică implementarea eficientă a serviciilor digitale moderne, cum ar fi telemedicina. Această disproporţie contribuie la inegalităţi de acces la servicii de sănătate şi generează costuri bugetare suplimentare pentru sistemul public prin spitalizări evitabile. Modernizarea şi extinderea reţelelor constituie o condiţie esenţială pentru asigurarea accesului echitabil la îngrijiri medicale şi pentru creşterea eficienţei generale a sistemului de sănătate.

38.1.5. Dezvoltarea, până în anul 2029, a capacităţilor naţionale de stocare şi de procesare a datelor medicale, prin utilizarea soluţiilor digitale moderne, în condiţii de siguranţă şi continuitate.

Raţiunea intervenţiei: În prezent, sistemul de sănătate utilizează o documentaţie medicală predominant pe suport de hârtie (aproximativ 75%), ceea ce reduce eficienţa proceselor şi îngreunează schimbul de informaţii. Lipsa unei infrastructuri centralizate şi performante pentru stocarea şi prelucrarea datelor medicale duce la duplicări administrative, întârzieri în luarea deciziilor clinice şi utilizarea ineficientă a resurselor. Modernizarea infrastructurii platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud) pentru a răspunde cerinţelor sistemului de sănătate este vitală pentru a asigura disponibilitatea, scalabilitatea şi securitatea datelor, valorificând potenţialul acestora pentru cercetare şi pentru elaborarea unor politici publice eficiente.

38.2. Obiectivul general 2. Până la sfârşitul anului 2030, realizarea interoperabilităţii funcţionale şi semantice pentru 80% din registrele şi sistemele informaţionale cheie din sănătate.

Obiective specifice:

38.2.1. Până la sfârşitul anului 2028, elaborarea şi aprobarea cadrului normativ, tehnic şi organizaţional complet de interoperabilitate în domeniul sănătăţii, care să includă cel puţin cinci standarde internaţionale de interoperabilitate şi să fie deplin aliniat la cerinţele Spaţiului European al Datelor de Sănătate.

Raţiunea intervenţiei: Sistemul de sănătate se confruntă cu o fragmentare accentuată a soluţiilor digitale, lipsa standardelor comune şi a interoperabilităţii, ceea ce împiedică schimbul eficient de date şi afectează continuitatea îngrijirii. Integrarea Republicii Moldova în Spaţiul European al Datelor de Sănătate (EHDS) este condiţionată de existenţa unui cadru digital funcţional. Prin urmare, elaborarea unui cadru tehnic şi organizaţional solid, bazat pe standarde internaţionale şi pe cerinţele EHDS, este fundamentală pentru depăşirea acestor bariere şi asigurarea coerenţei procesului de digitalizare.

38.2.2. Asigurarea, până în anul 2030, a unui schimb securizat şi standardizat de date medicale între registre, sisteme şi aplicaţii digitale, prin dezvoltarea unui mecanism funcţional de integrare şi interoperabilitate în sănătate.

Raţiunea intervenţiei: Lipsa interoperabilităţii actuale între sistemele informaţionale determină fragmentarea datelor, introducerea repetată a informaţiilor şi duplicările administrative, afectând eficienţa şi calitatea datelor. În lipsa unui schimb de date securizat şi standardizat, DES nu poate fi deplin funcţional, ceea ce limitează accesul rapid la istoricul medical al pacienţilor. Implementarea unei platforme de integrare este esenţială pentru consolidarea fluxurilor de date, reducerea erorilor şi asigurarea unei imagini complete şi actualizate asupra stării de sănătate a pacienţilor.

38.2.3. Stabilirea şi operaţionalizarea, până în anul 2029, a unui mecanism de audit, monitorizare şi control al schimbului de date medicale, în vederea garantării trasabilităţii şi calităţii informaţiilor partajate.

Raţiunea intervenţiei: Fragmentarea şi lipsa coerenţei în sistemele informatice actuale conduc la o calitate neuniformă a datelor şi la dificultăţi în monitorizarea performanţei sau în elaborarea politicilor bazate pe date. Absenţa unor mecanisme de audit şi trasabilitate compromite securitatea şi încrederea în utilizarea datelor medicale. Stabilirea acestor mecanisme este esenţială pentru a asigura integritatea datelor, a spori responsabilitatea privind accesul la acestea şi a oferi o bază fiabilă pentru deciziile clinice şi manageriale în domeniul sănătăţii.

38.3. Obiectivul general 3. Până în anul 2030, consolidarea guvernanţei, standardizării şi protecţiei datelor medicale, prin implementarea şi operaţionalizarea DES la nivel naţional pentru 90% din pacienţi, sprijinind reutilizarea datelor pentru politici publice bazate pe dovezi şi asigurând deplina conformitate cu cerinţele Spaţiului European al Datelor de Sănătate.

Obiective specifice:

38.3.1. Până la sfârşitul anului 2030, dezvoltarea şi implementarea integrală a DES, asigurând colectarea, accesarea şi partajarea securizată a setului minim de date medicale pentru 80% din pacienţii care interacţionează cu sistemul de sănătate public.

Raţiunea intervenţiei: Lipsa unui DES naţional funcţional şi interoperabil limitează accesul rapid la istoricul medical al pacientului, afectând siguranţa clinică şi continuitatea îngrijirii. În prezent, doar 25% din documentaţia medicală este complet digitalizată, ceea ce generează ineficienţe şi duplicări. Implementarea DES ca soluţie centrală va consolida informaţiile medicale, va oferi acces rapid şi securizat şi va contribui esenţial la obiectivul naţional de digitalizare a documentaţiei medicale până în anul 2027.

38.3.2. Instituirea, până la sfârşitul anului 2027, a unui mecanism digital de exprimare şi gestionare a consimţământului informat privind utilizarea datelor medicale, cu respectarea deplină a drepturilor persoanelor.

Raţiunea intervenţiei: Protecţia datelor cu caracter personal şi respectarea consimţământului informat sunt esenţiale pentru funcţionarea sistemului digital de sănătate şi pentru conformitatea cu reglementările europene în materie de protecţie a datelor cu caracter personal. Absenţa unui mecanism clar şi automatizat de gestionare a consimţământului creşte riscurile privind confidenţialitatea şi limitează integrarea Republicii Moldova în Spaţiul European al Datelor de Sănătate. Implementarea acestui mecanism va garanta pacienţilor un control transparent asupra propriilor date şi va asigura trasabilitatea accesului.

38.3.3. Până la sfârşitul anului 2029, crearea unui ecosistem de date de sănătate anonimizate şi reutilizabile, care să asigure disponibilitatea a cel puţin cinci seturi de date structurate anual pentru cercetare şi inovare, precum şi pentru fundamentarea politicilor publice bazate pe date.

Raţiunea intervenţiei: Lipsa unui cadru normativ, tehnic şi organizaţional pentru utilizarea secundară a datelor medicale limitează semnificativ potenţialul de cercetare, inovare şi dezvoltare de politici publice bazate pe dovezi. În prezent, datele existente nu sunt suficient de calitative sau structurate pentru a fi utilizate eficient în aceste scopuri. Crearea unui ecosistem de date anonimizate şi reutilizabile este crucială pentru a valorifica informaţiile medicale, pentru a accelera dezvoltarea de noi soluţii şi pentru a oferi o bază solidă în procesul de luare a deciziilor strategice în domeniul sănătăţii.

38.3.4. Modernizarea, până în anul 2030, a capacităţilor de analiză şi de raportare statistică în sănătate, prin integrarea instrumentelor digitale avansate care să sprijine luarea deciziilor bazate pe date.

Raţiunea intervenţiei: Sistemele actuale de statistică şi de raportare generează date primare de o calitate insuficientă, fără analiză în dinamică sau interpretare a statisticilor obţinute, ceea ce nu facilitează monitorizarea performanţei şi nici elaborarea unor politici eficiente. Lipsa instrumentelor analitice avansate conduce la ineficienţe administrative şi la întârzieri în procesul decizional. Modernizarea acestor sisteme, prin integrarea instrumentelor GIS (Sistemul Informaţional Geografic) pentru vizualizarea spaţială a datelor, a inteligenţei artificiale şi a altor instrumente digitale avansate va permite o analiză aprofundată a datelor, va sprijini fundamentarea deciziilor medicale şi manageriale şi va contribui la creşterea încrederii în serviciile publice bazate pe dovezi. În procesul de modernizare se vor respecta principiile fundamentale ale statisticii oficiale, conform art.5 din Legea nr.93/2017 privind statistica oficială, în special obligaţia de a asigura coerenţa şi comparabilitatea datelor statistice oficiale în domeniul sănătăţii, ca parte integrantă a sistemului statistic naţional. Totodată, se va urmări alinierea la prevederile Regulamentului (UE) 2025/327 privind Spaţiul European al Datelor de Sănătate şi ale Regulamentului (CE) nr.223/2009 privind statisticile europene.

38.4. Obiectivul general 4. Până în anul 2030, cel puţin 50% din instituţii medicale vor furniza servicii de telemedicină, iar 30% din cetăţeni vor utiliza aplicaţii integrate pentru accesul la datele medicale, programări, notificări şi comunicare cu personalul medical.

Obiective specifice:

38.4.1. Până la sfârşitul anului 2028, dezvoltarea şi actualizarea a cel puţin 70% din sistemele informaţionale şi registrele cheie din sănătate, asigurând integrarea şi interoperabilitatea acestora pentru susţinerea unui ecosistem digital centrat pe cetăţean.

Raţiunea intervenţiei: Sistemul de sănătate se confruntă cu o fragmentare a soluţiilor digitale existente, lipsa interoperabilităţii şi a standardelor comune între sistemele informaţionale şi registre. Această situaţie limitează schimbul eficient de informaţii, generează ineficienţe digitale şi împiedică o abordare integrată, centrată pe nevoile cetăţeanului. Dezvoltarea şi actualizarea sistemelor existente, în conformitate cu o arhitectură digitală coerentă, sunt esenţiale pentru depăşirea acestor deficienţe şi furnizarea unor servicii medicale mai calitative.

38.4.2. Extinderea, până în anul 2030, a serviciilor de telemedicină şi integrarea acestora în infrastructura digitală naţională pentru a facilita accesul echitabil la îngrijiri medicale la distanţă.

Raţiunea intervenţiei: Lipsa unor platforme digitale integrate şi a serviciilor de telemedicină privează populaţia, în special din zonele rurale, de acces echitabil la consultaţii medicale la distanţă. Locuitorii din mediul rural au acces redus la serviciile medicilor specialişti, beneficiind mai mult de serviciile medicului de familie. Extinderea telemedicinii şi integrarea acesteia în infrastructura digitală naţională şi în DES vor contribui la îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale la distanţă, reducând decalajele şi diminuând costurile asociate.

38.4.3. Facilitarea, până în anul 2030, a accesului cetăţenilor la propriile date medicale şi la serviciile digitale de sănătate, prin dezvoltarea aplicaţiilor prietenoase şi a interfeţelor conectate cu sistemele guvernamentale.

Raţiunea intervenţiei: În prezent, accesul cetăţenilor la propriile date medicale digitale este limitat. Conform studiului Biroului Naţional de Statistică “Accesul populaţiei la servicii de sănătate (2022)”, fiecare a cincea persoană intervievată a menţionat că nu a avut acces la propria fişă medicală, iar 39,2% nu au manifestat interes pentru accesarea informaţiilor privind diagnosticul şi tratamentul indicat în fişa medicală. Un DES funcţional şi integrat în platformele guvernamentale este indispensabil pentru asigurarea unei îngrijiri centrate pe pacient. Facilitarea accesului prin aplicaţii intuitive va stimula implicarea cetăţenilor în gestionarea propriei sănătăţi şi va spori transparenţa sistemului.

38.4.4. Până la sfârşitul anului 2029, optimizarea şi digitalizarea a minimum 60% din fluxurile de lucru administrative esenţiale în instituţiile medicale, digitalizarea formularelor şi a proceselor de comunicare internă, inclusiv asigurarea transmiterii rapide a datelor între serviciile prespitaliceşti, spitale şi alte instituţii relevante în situaţii de urgenţă medicală.

Raţiunea intervenţiei: O mare parte din documentaţia medicală şi a proceselor administrative din instituţiile medicale se desfăşoară pe suport de hârtie, ceea ce generează ineficienţe, duplicări şi întârzieri în luarea deciziilor. Această situaţie consumă resurse semnificative şi distrage personalul medical de la activităţile de îngrijire a pacienţilor. Digitalizarea fluxurilor de lucru va reduce volumul informaţiilor pe suport de hârtie, va eficientiza activitatea personalului medical şi va contribui la o utilizare mai raţională a resurselor publice, îmbunătăţind în cele din urmă calitatea serviciilor oferite. Mai mult ca atât, experienţa statelor membre ale Uniunii Europene, precum Estonia şi Finlanda, arată că digitalizarea completă a fluxurilor de urgenţă şi interconectarea acestora cu dosarul electronic de sănătate reduc considerabil timpii de răspuns şi îmbunătăţesc calitatea îngrijirilor acordate pacienţilor în situaţii critice, consolidând rezilienţa sistemului medical.

38.5. Obiectivul general 5. Până la sfârşitul anului 2030, creşterea cu 50% a nivelului de competenţe digitale al personalului din sănătate şi creşterea cu 20% a ratei de alfabetizare digitală a populaţiei privind utilizarea serviciilor digitale de sănătate, asigurând o utilizare eficientă, sigură şi sustenabilă.

Obiective specifice:

38.5.1. Până la sfârşitul anului 2029, modernizarea infrastructurii şi a echipamentelor TIC în 80% din instituţiile medicale publice, prin dotarea cu echipamente performante şi internet de mare viteză pentru a asigura accesul continuu la soluţiile digitale de sănătate.

Raţiunea intervenţiei: Infrastructura digitală TIC este învechită şi insuficientă, iar viteza redusă de conectare la internet limitează semnificativ utilizarea eficientă a serviciilor digitale în sănătate. Modernizarea infrastructurii constituie o condiţie fundamentală pentru a permite accesul şi utilizarea sustenabilă a soluţiilor digitale de sănătate.

38.5.2. Până la sfârşitul anului 2028, elaborarea şi adoptarea unui cadru naţional al competenţelor digitale pentru personalul din sănătate (medical, administrativ, managerial), cu definirea şi recunoaşterea oficială a cel puţin trei niveluri de competenţă.

Raţiunea intervenţiei: Nivelul redus al competenţelor digitale în rândul personalului din sănătate reprezintă o barieră majoră în adoptarea şi utilizarea eficientă a instrumentelor digitale. Lipsa unui cadru normativ în materie de competenţe digitale împiedică dezvoltarea unor programe de formare coerente şi recunoaşterea progresului profesional. Elaborarea unui astfel de cadru normativ este esenţială pentru a asigura că personalul deţine abilităţile necesare pentru a opera noile sisteme şi pentru a maximiza beneficiile digitalizării.

38.5.3. Până la sfârşitul anului 2030, implementarea programelor de formare continuă în e-Sănătate pentru 75% din personalul din sistemul de sănătate, incluzând utilizarea sistemelor informaţionale şi aplicarea principiilor de securitate cibernetică.

Raţiunea intervenţiei: Lipsa programelor de instruire pentru personalul medical şi auxiliar a generat rezistenţă la schimbare şi o utilizare suboptimă a instrumentelor digitale. În plus, vulnerabilităţile cibernetice sunt accentuate de nivelul redus al conştientizării şi al cunoştinţelor privind securitatea datelor. Programele de formare continuă sunt cruciale pentru a dota personalul cu abilităţile necesare pentru a utiliza eficient noile sisteme şi pentru a asigura protecţia datelor sensibile, crescând astfel încrederea în sistemul digital.

38.5.4. Până la sfârşitul anului 2029, creşterea cu cel puţin 20% a nivelului de alfabetizare digitală a cetăţenilor privind utilizarea serviciilor de e-Sănătate, prin măsuri de informare, educare şi sensibilizare desfăşurate la nivel naţional.

Raţiunea intervenţiei: Nivelul redus de alfabetizare digitală al populaţiei reprezintă o barieră semnificativă în utilizarea eficientă a serviciilor digitale de sănătate. Acest deficit poate determina o adoptare lentă a noilor platforme şi o utilizare suboptimă a beneficiilor oferite de digitalizare, reducând eficacitatea investiţiilor în e-Sănătate. Prin urmare, campaniile de informare şi materialele educaţionale sunt indispensabile pentru a capacita cetăţenii să acceseze şi să utilizeze în mod activ serviciile digitale medicale.

38.5.5. Până la sfârşitul anului 2029, susţinerea inovării în sănătate prin iniţierea a cel puţin cinci parteneriate strategice cu universităţi, centre de cercetare şi cu sectorul privat, având drept rezultat testarea şi implementarea a minimum trei soluţii digitale emergente (inteligenţă artificială, senzori etc.) în sistemul de sănătate.

Raţiunea intervenţiei: Sistemul de sănătate este subfinanţat, iar investiţiile în inovare şi cercetare sunt insuficiente, ceea ce limitează dezvoltarea şi adoptarea rapidă a soluţiilor digitale emergente. În lipsa unor colaborări strategice cu mediul academic şi cu sectorul privat, Republica Moldova riscă să rămână în urmă în adoptarea tehnologiilor avansate (de exemplu inteligenţa artificială) capabile să îmbunătăţească serviciile medicale. Susţinerea inovării prin parteneriate este crucială pentru accelerarea dezvoltării noilor soluţii şi integrarea tehnologiilor de ultimă generaţie în sistem.

Figura 2. Arhitectura ecosistemului digital în sănătate

Capitolul IV

INDICATORI DE MONITORIZARE

39. Implementarea Programului va contribui esenţial la modernizarea funcţională şi tehnologică a sectorului de sănătate prin consolidarea unui ecosistem digital integrat, care să sprijine furnizarea eficientă, sigură şi continuă a serviciilor medicale. Digitalizarea planificată va permite optimizarea fluxurilor de lucru, facilitarea accesului cetăţenilor la datele proprii de sănătate, sporirea capacităţii analitice a instituţiilor şi alinierea Republicii Moldova la standardele europene privind utilizarea şi interoperabilitatea datelor de sănătate.

40. Obiectivele vor fi monitorizate şi evaluate prin intermediul unor indicatori calitativi şi cantitativi, care vor fi definiţi în Planul de acţiuni al Programului, conform anexei nr.2, luând în considerare informaţia furnizată de la părţile responsabile de implementare şi alte surse (tabelul 2).

Tabelul 2

Indicatori de rezultat ai Programului

Capitolul V

IMPACT

41. Implementarea prezentului Program va avea un impact transformator asupra sistemului de sănătate, contribuind la modernizarea serviciilor medicale, la creşterea eficienţei administrative şi la îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor medicale continue oferite cetăţenilor. Digitalizarea proceselor va permite optimizarea fluxurilor de lucru şi va simplifica interacţiunea cetăţenilor cu instituţiile medicale, facilitând accesul rapid şi sigur la datele şi serviciile de sănătate.

42. Programul va contribui la crearea unui ecosistem digital incluziv şi echitabil în domeniul sănătăţii, prin extinderea infrastructurii TIC, asigurarea conectivităţii instituţiilor, interoperabilitatea sistemelor şi dezvoltarea aplicaţiilor accesibile pacienţilor. Alfabetizarea digitală în rândul personalului medical şi al populaţiei generale va spori capacitatea de utilizare a serviciilor digitale. Se estimează că, prin reducerea spitalizărilor evitabile şi prin îmbunătăţirea coordonării îngrijirilor, sistemul de sănătate va beneficia de economii anuale semnificative şi de o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile.

43. Pentru furnizorii de servicii medicale şi operatorii economici din domeniul sănătăţii, Programul va simplifica procesele administrative, va reduce sarcina de raportare şi va stimula inovarea prin utilizarea datelor deschise, a inteligenţei artificiale şi prin cooperarea cu sectorul tehnologic. Aceste măsuri vor crea noi oportunităţi pentru dezvoltarea soluţiilor digitale, inclusiv în regiunile mai puţin dezvoltate, contribuind la extinderea pieţei de e-Sănătate şi la creşterea competitivităţii naţionale.

44. Totodată, Programul va permite modernizarea infrastructurii digitale din sectorul sănătăţii, consolidarea rezilienţei cibernetice şi eficientizarea activităţii instituţiilor publice din domeniu. Alinierea la standardele europene privind digitalizarea datelor de sănătate, inclusiv cele prevăzute de Spaţiul European al Datelor de Sănătate, va facilita integrarea Republicii Moldova în ecosistemul digital european şi va contribui la avansarea procesului de aderare.

45. În ansamblu, transformarea digitală a sistemului de sănătate va genera multiple beneficii economice şi sociale, inclusiv reducerea inegalităţilor în accesul la servicii medicale, creşterea transparenţei şi a responsabilităţii instituţionale, consolidarea capacităţii de luare a deciziilor bazate pe date, precum şi crearea unui mediu propice pentru cercetare, inovare şi investiţii în domeniul sănătăţii.

Tabelul 3

Indicatori de impact ai Programului

Capitolul VI

COSTURI ŞI SURSE DE FINANŢARE

46. Implementarea Programului va fi susţinută prin alocări financiare etapizate, planificate pentru perioada 2025-2030. Finanţarea este asigurată parţial din resursele prevăzute în Agenda de reforme aferente Planului de creştere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.260/2025, prin reformele incluse în documentele strategice sectoriale, precum şi prin proiecte investiţionale validate.

47. Costul total al Programului a fost estimat la 831,9 milioane de lei, care urmează a fi acoperite atât din contul bugetului de stat, conform Hotărârii Guvernului nr.260/2025 cu privire la aprobarea Agendei de reforme aferente Planului de creştere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, cât şi din contul surselor externe de finanţare.

48. Pentru implementarea Programului sunt identificate următoarele componente strategice:

48.1. dezvoltarea şi implementarea DES: 259,8 milioane de lei (conform Agendei de reforme aferente Planului de creştere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.260/2025);

48.2. dezvoltarea şi implementarea Sistemului informaţional de trasabilitate a medicamentelor: 12,1 milioane de lei (conform Agendei de reforme aferente Planului de creştere al Republicii Moldova pentru anii
2025-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.260/2025);

48.3. transformarea digitală a sistemului de sănătate: 560,0 milioane de lei.

49. Pentru perioada 2029-2030, Programul prevede continuarea şi consolidarea componentelor iniţiate, inclusiv interoperabilitatea avansată, alinierea la Spaţiul European al Datelor de Sănătate şi asigurarea sustenabilităţii sistemelor implementate. Aceste acţiuni vor fi finanţate ulterior, în funcţie de rezultatele evaluărilor intermediare şi de cadrul bugetar pe termen mediu aferent noilor cicluri de planificare.

50. Entitatea naţională e-Sănătate va monitoriza anual implementarea Programului şi va ajusta alocările bugetare în funcţie de resursele disponibile şi de priorităţile emergente, asigurând continuitatea acestuia în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate, precum şi în cadrul proiectelor în derulare, susţinute de donatori.

51. Implementarea Programului va implica un efort financiar coordonat, bazat pe contribuţii din bugetul de stat, fonduri europene şi internaţionale, precum şi pe resurse ale sectorului privat, toate acestea fiind esenţiale pentru digitalizarea şi inovarea sectorului sănătăţii din Republica Moldova.

52. Costurile din bugetul de stat sunt acoperite în limitele cheltuielilor aprobate în Cadrul bugetar pe termen mediu şi/sau alocaţiile aprobate în legile bugetului de stat anual, ale autorităţilor/instituţiilor implicate în implementarea prezentului Program.

Tabelul 4

Costurile estimative pentru implementarea Programului

Capitolul VII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

53. Implementarea Programului implică un set de provocări strategice, operaţionale, financiare şi instituţionale, care pot afecta progresul şi rezultatele aşteptate. Pentru gestionarea acestor incertitudini, au fost identificate principalele riscuri, însoţite de evaluarea probabilităţii producerii acestora, de impactul estimat şi de măsurile propuse pentru diminuare.

54. Principalele riscuri de implementare identificate, împreună cu planul preliminar de prevenire şi intervenţie, sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5

Riscuri de implementare a Programului

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

55. Implementarea Programului se va realiza printr-un efort coordonat interinstituţional, în cadrul căruia Ministerul Sănătăţii va avea rolul de instituţie responsabilă pentru supervizarea strategică, reglementarea intervenţiilor şi coordonarea generală a procesului de digitalizare a sectorului sănătăţii. Acest rol va fi exercitat în colaborare cu instituţiile din subordine, autorităţile din domenii conexe şi partenerii de dezvoltare.

56. Programul va implica autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile medicale, agenţiile şi serviciile publice, organizaţiile din sectorul economic şi digital, asociaţiile de afaceri, precum şi alte entităţi interesate de susţinerea transformării digitale a sistemului de sănătate. Contribuţia acestor actori va fi esenţială pentru asigurarea interoperabilităţii, securităţii datelor, utilizarea eficientă a resurselor şi creşterea accesului la servicii medicale moderne.

57. Un aport semnificativ este aşteptat în contextul procesului de integrare europeană, inclusiv prin armonizarea legislaţiei şi standardelor naţionale cu cerinţele Spaţiului European al Datelor de Sănătate (EHDS), precum şi prin participarea activă la iniţiativele europene privind transformarea digitală. În acest sens, Ministerul Sănătăţii va avea inclusiv rolul de facilitator al proceselor de conformare tehnică, operaţională şi instituţională, în cooperare cu partenerii guvernamentali şi internaţionali.

58. Participarea entităţilor din afara sectorului public va avea un caracter voluntar. Totuşi, experienţa acumulată în cadrul programelor anterioare demonstrează interesul ridicat şi contribuţia semnificativă a mediului privat, a societăţii civile şi a centrelor de inovaţie digitală la implementarea reformelor şi soluţiilor tehnologice în domeniul public.

59. Instituţiile şi partenerii implicaţi în implementarea Programului, fără a se limita la, sunt:

59.1. Ministerul Sănătăţii;

59.2. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării;

59.3. Ministerul Finanţelor;

59.4. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

59.5. Compania Naţională de Asigurări în Medicină;

59.6. Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale;

59.7. Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate;

59.8. Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate;

59.9. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică;

59.10. Agenţia de Guvernare Electronică;

59.11. Agenţia Servicii Publice;

59.12. Agenţia pentru Securitate Cibernetică;

59.13. Serviciul Tehnologii Informaţionale şi Securitate Cibernetică;

59.14. Biroul Naţional de Statistică;

59.15. Moldova IT Park;

59.16. instituţiile medicale publice şi private;

59.17. asociaţiile de afaceri;

59.18. partenerii de dezvoltare;

59.19. organizaţiile necomerciale.

Capitolul IX

PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

60. Monitorizarea şi evaluarea implementării Programului reprezintă o funcţie esenţială pentru asigurarea transparenţei, utilizarea eficientă a resurselor şi realizarea obiectivelor strategice stabilite. Aceste procese vor permite identificarea progreselor înregistrate, a dificultăţilor întâmpinate şi a eventualelor necesităţi de ajustare a intervenţiilor planificate.

61. Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate coordonatoare, va colecta anual informaţiile privind stadiul realizării activităţilor, implicarea instituţiilor responsabile, valorificarea resurselor alocate şi respectarea termenelor de implementare, în vederea elaborării rapoartelor de progres.

62. Instituţiile vizate în Planul de acţiuni vor transmite Ministerului Sănătăţii, până la data de 25 februarie a fiecărui an, rapoartele privind implementarea măsurilor ce le revin, iar Ministerul Sănătăţii va elabora raportul anual generalizat privind implementarea Programului, care va fi prezentat Guvernului până la data de 30 aprilie.

63. Monitorizarea se va realiza în mod continuu, inclusiv prin analiza calitativă şi cantitativă a progresului, în vederea identificării barierelor, a lecţiilor învăţate şi a ajustărilor necesare în procesul de implementare. Raportul anual va fi publicat pe site-ul web oficial al Ministerului Sănătăţii.

64. Evaluarea finală a Programului va fi realizată în anul 2031, după încheierea perioadei de implementare, şi va avea drept scop analiza impactului, a sustenabilităţii şi a relevanţei măsurilor aplicate, în baza datelor transmise de instituţiile responsabile până la data de 1 aprilie 2031.

65. Monitorizarea continuă a implementării Programului va contribui la identificarea domeniilor de succes şi a provocărilor întâmpinate, asigurând optimizarea utilizării resurselor şi îmbunătăţirea continuă a procesului de digitalizare a sectorului sănătăţii.

Anexă

la Programul naţional

pentru digitalizare şi inovare

în sănătate pe anii 2025-2030

PLAN DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programului naţional pentru

digitalizare şi inovare în sănătate pe anii 2025-2030