Hotărâre nr. 82 din 04.03.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire aprobarea Programului naţional privind

învăţarea limbii române pentru anii 2026-2028

nr. 82  din  04.03.2026

 (în vigoare 12.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 112-115 art. 102 din 12.03.2026

* * *

În temeiul art.10 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional privind învăţarea limbii române pentru anii 2026-2028 (se anexează).

2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va prezenta Guvernului anual, până la data de 1 martie, raportul cu privire la executarea Programului naţional privind învăţarea limbii române pentru anii 2026-2028.

3. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

4. Controlul asupra exercitării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Guvernului nr.82/2026

PROGRAM NAŢIONAL

pentru învăţarea limbii române pentru anii 2026-2028

Capitolul I

CADRU CONCEPTUAL ŞI STRATEGIC

PENTRU PROMOVAREA LIMBII ROMÂNE

Secţiunea 1

Introducere

1. Programul naţional pentru învăţarea limbii române pentru anii 2026-2028 (în continuare – Program) stabileşte direcţiile prioritare de dezvoltare şi de consolidare a competenţelor lingvistice în limba română, în scopul asigurării unei comunicări eficiente şi a unei integrări sociale durabile pentru toţi locuitorii Republicii Moldova – indiferent de vârstă, origine etnică, statut juridic sau profesional. Prezentul Program contribuie la realizarea obiectivelor naţionale privind coeziunea socială, incluziunea lingvistică şi afirmarea identităţii civice, în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

2. Prezentul Program constituie un instrument strategic de promovare a limbii române ca factor de unitate civică, de incluziune socială şi de afirmare europeană a Republicii Moldova, având ca finalitate consolidarea unei societăţi coezive, deschise şi participative, în care limba română funcţionează ca principal mijloc de comunicare publică şi interetnică, facilitând participarea civică, accesul echitabil la educaţie şi integrarea socială şi profesională.

3. Diversitatea culturală şi lingvistică a Republicii Moldova influenţează semnificativ relaţiile interumane, comunicarea interculturală şi procesele de integrare socială şi profesională a minorităţilor naţionale. De-a lungul timpului, s-a conturat o tradiţie de convieţuire bazată pe cooperare, respect reciproc şi înţelegere între diferitele comunităţi etnice. În prezent, se observă o creştere constantă a deschiderii minorităţilor naţionale faţă de învăţarea şi de utilizarea limbii române, reflectând dorinţa tot mai accentuată de integrare activă într-o societate consolidată, prin participare civică şi prin implicare în viaţa socială şi culturală a ţării.

4. Prin implementarea prezentului Program se urmăreşte crearea unui cadru coerent de politici lingvistice, care să asigure calitatea procesului de predare – învăţare a limbii române la toate nivelurile educaţionale, formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, diversificarea şi modernizarea resurselor educaţionale, precum şi extinderea oportunităţilor de învăţare a limbii române pe tot parcursul vieţii pentru diferite categorii de beneficiari, inclusiv adulţi.

5. Elaborarea prezentului Program a fost determinată de un ansamblu de factori care reflectă evoluţiile sociale, educaţionale şi geopolitice din ultimii ani. În primul rând, diversitatea lingvistică şi culturală a societăţii impune consolidarea coeziunii sociale şi a dialogului intercultural prin crearea unor mecanisme eficiente de învăţare şi de utilizare a limbii române ca limbă de comunicare interetnică. Totodată, reformele curriculare aflate în desfăşurare au generat necesitatea actualizării resurselor educaţionale şi metodologice, astfel încât acestea să răspundă cerinţelor moderne de predare şi învăţare într-un context multilingv.

6. Un alt factor determinant îl constituie procesul de integrare europeană, care presupune alinierea politicilor lingvistice şi educaţionale la standardele Uniunii Europene, consolidarea egalităţii de şanse şi asigurarea accesului echitabil la educaţie pentru toate categoriile de populaţie. Contextul geopolitic actual, marcat de instabilitate regională, de afluxul de refugiaţi şi de modificări demografice semnificative, a impus extinderea măsurilor de incluziune lingvistică şi adaptarea ofertei educaţionale la noile realităţi sociale şi culturale.

7. Totodată, evaluarea implementării Programului pentru perioada 2023-2025 a evidenţiat necesitatea continuării şi consolidării intervenţiilor în domenii-cheie, precum formarea cadrelor didactice, elaborarea şi actualizarea materialelor didactice moderne, digitalizarea procesului educaţional şi dezvoltarea competenţelor lingvistice ale adulţilor. În acelaşi timp, cererea socială în creştere pentru învăţarea limbii române din partea minorităţilor naţionale, a persoanelor revenite din diaspora, a refugiaţilor şi a persoanelor apatride confirmă relevanţa şi actualitatea prezentului Program.

8. Prezentul Program este elaborat în baza prevederilor Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi în conformitate cu art.14 alin.(1) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, potrivit căruia hotărârea Guvernului se adoptă pentru organizarea executării legilor. În acest temei, Programul reprezintă instrumentul de implementare a cadrului legal în domeniul educaţiei şi este elaborat în concordanţă cu documentele de politici publice şi cadrele strategice naţionale relevante, reflectând angajamentele asumate de Republica Moldova în calitate de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană şi fiind aliniat obiectivelor Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030. Programul se înscrie în direcţiile Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022, ale proiectului Strategiei de dezvoltare “Educaţia 2030”, precum şi ale altor politici sectoriale relevante, inclusiv Programul privind implementarea Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1464/2016, şi Programul pentru susţinerea populaţiei de etnie romă pentru anii 2022-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.576/2022.

9. În acelaşi sens, prezentul Program este aliniat documentelor strategice recente care susţin parcursul european şi principiile echităţii şi incluziunii sociale, inclusiv Programului naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.306/2025, cu modificările introduse prin Hotărârea Guvernului nr.818/2025, acţiunea normativă nr.7 din capitolul 26 “Educaţie şi Cultură”, clusterul 3 “Competitivitate şi creştere incluzivă” şi Programului de promovare şi asigurare a egalităţii între femei şi bărbaţi în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.203/2023. De asemenea, Programul este corelat cu Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.954/2022, cu documentele UNESCO şi ale Consiliului Europei privind educaţia multilingvă şi interculturală, cu Recomandarea Uniunii Europene privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles, 2018), precum şi cu Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată prin Legea nr.382/2001.

10. Prezentul Program este ancorat în perspectiva dezvoltării durabile şi a integrării europene a Republicii Moldova, orientându-se spre crearea unui sistem educaţional incluziv, echitabil şi modern, capabil să răspundă nevoilor unei societăţi plurilingve şi diversificate cultural. În această viziune, învăţarea limbii române este abordată ca un instrument esenţial de integrare socială, de mobilitate şi consolidare a identităţii civice, dar şi ca fundament al unei culturi a dialogului intercultural, în concordanţă cu valorile democratice europene.

11. Prezentul Program este elaborat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în calitate de autoritate publică centrală de specialitate în domeniul educaţiei, responsabilă de formularea, implementarea şi monitorizarea politicilor naţionale din acest sector. Documentul a fost elaborat în colaborare cu experţi naţionali şi internaţionali, cu participarea direcţiilor raionale şi municipale de învăţământ, a instituţiilor educaţionale, precum şi cu implicarea organizaţiilor societăţii civile şi a partenerilor de dezvoltare.

12. Prezentul Program va servi drept temei pentru elaborarea planurilor operaţionale de activitate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ale structurilor teritoriale şi ale instituţiilor de învăţământ, asigurând coerenţa intervenţiilor, utilizarea eficientă a resurselor şi alinierea acestora la obiectivele naţionale de promovare a limbii române, de incluziune lingvistică şi de consolidare a coeziunii sociale.

13. Din perspectivă structurală, prezentul Program este conceput pe mai multe niveluri interdependente, care asigură abordarea coerentă şi integrată a obiectivelor stabilite. Sarcinile specifice sunt detaliate în cadrul activităţilor strategice şi al acţiunilor concrete planificate la nivel naţional, regional şi instituţional, pentru care sunt stabilite responsabilităţile, termenele de realizare, indicatorii de progres şi costurile estimate necesare implementării. Această structură permite monitorizarea eficientă a rezultatelor, corelarea activităţilor cu resursele disponibile şi evaluarea impactului intervenţiilor asupra consolidării competenţelor lingvistice şi a incluziunii sociale.

Secţiunea a 2-a

Concordanţa cu Strategia naţională de dezvoltare

 “Moldova Europeană 2030”

14. Prezentul Program este armonizat cu direcţiile Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022, care plasează în centrul transformării societăţii îmbunătăţirea calităţii vieţii, dezvoltarea capitalului uman şi consolidarea participării civice. Prin oferirea oportunităţilor reale de învăţare a limbii române pentru persoanele de toate vârstele, prezentul Program contribuie în mod direct la realizarea obiectivului 3 al Strategiei, care vizează asigurarea accesului echitabil la o educaţie relevantă şi de calitate pe tot parcursul vieţii, precum şi la dezvoltarea competenţelor necesare într-o societate modernă şi competitivă.

15. În acelaşi timp, prezentul Program răspunde obiectivului 4 al Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, prin valorizarea patrimoniului cultural şi lingvistic şi prin stimularea participării active la viaţa comunitară. În acest context, învăţarea limbii române este abordată nu doar ca un proces educaţional, ci şi ca un mijloc de consolidare a coeziunii sociale, de conectare între comunităţi şi de afirmare a identităţii culturale comune, în deplină concordanţă cu valorile europene.

16. Prezentul Program contribuie, totodată, la atingerea obiectivelor Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030” privind guvernanţa eficientă şi construirea unei societăţi sigure, echitabile şi reziliente, prin dezvoltarea unui cadru educaţional clar, accesibil şi orientat spre nevoile reale ale beneficiarilor. Acesta sprijină implementarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în parcursul său de integrare europeană, inclusiv prin modernizarea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice, prin implicarea diasporei şi prin adaptarea ofertei educaţionale la dinamica socială şi la cerinţele pieţei muncii.

17. Prin ansamblul acestor intervenţii, prezentul Program este un instrument strategic esenţial pentru realizarea obiectivelor Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030” şi pentru edificarea unei societăţi incluzive, prospere şi profund europene, în care fiecare persoană beneficiază de acces echitabil la educaţie şi cultură, precum şi de oportunitatea de a participa activ şi responsabil la viaţa comunităţii.

Secţiunea a 3-a

Concordanţa cu Strategia de dezvoltare “Educaţia 2030”

18. Prezentul Program se aliniază la Strategia naţională de dezvoltare “Educaţia 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.114/2023, în mod special cu obiectivul general 5, care vizează crearea unor medii de învăţare eficiente, sigure şi motivante pentru toţi cetăţenii. În acest cadru strategic, dezvoltarea competenţelor lingvistice în limba română este tratată nu doar ca o cerinţă tehnică, ci ca o premisă esenţială pentru participarea socială, pentru reducerea inegalităţilor şi pentru promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii.

19. Prezentul Program susţine direcţiile prioritare ale Strategiei “Educaţia 2030” prin modernizarea şi diversificarea resurselor curriculare, prin promovarea unor medii de învăţare inovatoare şi accesibile, inclusiv în format digital, precum şi prin optimizarea sistemului de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română. Prin intervenţiile sale, Programul consolidează relevanţa învăţării pentru beneficiari, susţinând utilizarea tehnologiilor interactive în procesul educaţional şi întărind capacitatea acestora de a răspunde provocărilor sociale, regionale şi tehnologice ale prezentului.

20. În acelaşi timp, prezentul Program promovează un cadru educaţional incluziv, care asigură condiţii adecvate pentru formarea şi dezvoltarea tuturor categoriilor de beneficiari, indiferent de vârstă, etnie, statut socioeconomic sau profil lingvistic. Prin acţiunile sale, Programul contribuie la crearea unor contexte de învăţare prietenoase şi echitabile şi la îmbunătăţirea rezultatelor de studiere a limbii române pentru elevii şi tinerii alolingvi, sprijinind realizarea rezultatului strategic conform căruia, până în 2030, performanţele învăţării vor creşte cu cel puţin 20 %, iar curriculumul va fi pe deplin orientat spre dezvoltarea potenţialului fiecărui elev. Astfel, Programul se integrează firesc în politicile educaţionale ale Republicii Moldova, consolidând rolul limbii române ca vector de coeziune socială, de dezvoltare personală şi profesională şi de participare activă la viaţa comunităţii.

Secţiunea a 4-a

Concordanţa cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)

21. Prezentul Program este aliniat Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 şi contribuie în mod direct la realizarea ODD 4 – Educaţie de calitate şi ODD 10 – Reducerea inegalităţilor. Prin asigurarea accesului echitabil la învăţarea limbii române pentru minorităţile naţionale, pentru migranţi, persoane strămutate, repatriaţi şi alte grupuri vulnerabile, Programul creează condiţii reale pentru participarea activă la viaţa socială, educaţională şi profesională. În corelare cu ţinta 4.7, măsurile prevăd promovarea educaţiei interculturale, a respectului pentru diversitate şi dezvoltarea competenţelor civice şi sociale necesare într-o societate democratică şi pluralistă. Limba română este tratată ca instrument esenţial de comunicare, de integrare şi de acces la oportunităţi.

22. În conformitate cu ţinta 4.c, prezentul Program contribuie la consolidarea capacităţilor cadrelor didactice care predau limba română ca limbă nematernă sau ca limbă de integrare. Acţiunile includ formarea profesională continuă, elaborarea resurselor metodologice moderne şi schimbul de bune practici, în vederea adaptării procesului educaţional la diversitatea lingvistică şi culturală a beneficiarilor.

23. În raport cu ODD 10, prezentul Program susţine reducerea inegalităţilor prin dezvoltarea competenţelor lingvistice, care asigură acces egal la educaţie, la servicii publice, la piaţa muncii şi la participare civică. În concordanţă cu ţintele 10.2 şi 10.3, sunt prevăzute măsuri pentru eliminarea barierelor lingvistice şi pentru sprijinirea integrării persoanelor vulnerabile. Totodată, în spiritul ţintei 10.7, Programul oferă un cadru coerent pentru învăţarea limbii române de către persoanele aflate în mobilitate, facilitând integrarea sustenabilă şi recunoaşterea competenţelor lingvistice dobândite.

24. Prin ansamblul intervenţiilor sale, prezentul Program sprijină edificarea unui sistem educaţional incluziv şi consolidarea coeziunii sociale, contribuind la dezvoltarea unei societăţi în care diversitatea culturală este valorificată, toţi cetăţenii beneficiind de şanse egale de afirmare şi de dezvoltare.

Secţiunea a 5-a

Concordanţa cu Cadrul bugetar pe termen mediu

25. Din perspectiva finanţării, Programul este corelat cu proiectul Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM), fiind estimate necesităţile de resurse financiare pentru sectorul educaţional în raport cu priorităţile stabilite. Planificarea financiară are la bază bugetul prevăzut şi identifică, complementar, surse alternative de finanţare pentru implementarea măsurilor propuse. Costurile activităţilor sunt calculate în temeiul modelelor de simulare şi al prognozelor bugetare disponibile.

Capitolul II

SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PROBLEMELE IDENTIFICATE

Secţiunea 1

Contextul demografic

26. Contextul demografic al Republicii Moldova, în perioada 2024-2025, este marcat de o diversitate etnică şi lingvistică semnificativă, care influenţează direct procesele de comunicare socială, de coeziune comunitară şi de integrare educaţională. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică¹, populaţia cu reşedinţă obişnuită este estimată la 2 423,3 mii persoane la data de 1 ianuarie 2024. Totodată, rezultatele preliminare ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2024 evidenţiază caracterul multietnic al societăţii: 77,2 % dintre respondenţi s-au declarat moldoveni, 7,9 % – români, 4,9 % – ucraineni, 4,2 % – găgăuzi, 3,2 % – ruşi, 1,6 % – bulgari şi 0,4% – romi. Această structură demografică subliniază necesitatea unor politici educaţionale şi lingvistice care să faciliteze învăţarea limbii române ca limbă de comunicare comună, respectând şi valorificând diversitatea culturală a Republicii Moldova.

________________________________

 ¹ https://statistica.gov.md/ro/rezultatele-preliminare-ale-recensamantului-populatiei-si-locuintelor-2024-10077_61626.html

Structura populaţiei pe etnie: recensămintele 2024 şi 2014, %

27. Datele recensământului din 2024 indică faptul că populaţia majoritară, formată din persoane care s-au declarat moldoveni sau români, reprezintă aproximativ 85,1 % din totalul populaţiei care şi-a declarat etnia. Comparativ cu recensământul din 2014, la cel din 2024 se constată creşterea ponderii populaţiei care s-au declarat ca moldoveni (de la 75,3 % la 77,2 %), români (de la 6,7 % la 7,9%) şi romi (de la 0,3 % la 0,4 %). Celelalte etnii înregistrează o scădere a proporţiei în totalul populaţiei: ucrainenii – de la 6,8 % la 4,9 %, ruşii – de la 4,1 % la 3,2 %, găgăuzii – de la 4,4 % la 4,2 % şi bulgarii – de la 1,9 % la 1,6 %. Alte etnii însumează 0,5 % din totalul populaţiei care şi-a declarat etnia.

28. Aceste schimbări demografice majore au implicaţii semnificative pentru politica de integrare şi pentru necesitatea de a dezvolta programe educaţionale care să sprijine învăţarea limbii române şi accesul la surse de informare credibile pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru minorităţile naţionale, în vederea consolidării coeziunii sociale şi a unităţii civice.

29. Conform declaraţiilor populaţiei recenzate în 2024, distribuţia limbilor vorbite de obicei confirmă un peisaj lingvistic divers: 46,0 % dintre respondenţi au indicat limba moldovenească, 33,2 % – limba română, iar 15,3 % – limba rusă, în timp ce limbile găgăuză, ucraineană, bulgară şi romani sunt vorbite de 2,3 %, 2 %, 0,8 % şi, respectiv, 0,3 % dintre respondenţi. Această structură evidenţiază prezenţa simultană a unei majorităţi care utilizează limba română în mod curent şi a unor comunităţi minoritare semnificative pentru care accesul la comunicare, informare şi participare socială depinde, în mare măsură, de dezvoltarea competenţelor de înţelegere şi de utilizare a limbii de stat. În acest context, Programul devine un instrument strategic pentru consolidarea incluziunii lingvistice, pentru facilitarea dialogului intercultural şi pentru asigurarea participării active şi echitabile a tuturor cetăţenilor la viaţa socială, economică şi civică a Republicii Moldova.

Structura populaţiei după limba vorbită de obicei:

recensămintele 2024 şi 2014, %

Secţiunea a 2-a

Contextul educaţional

Subsecţiunea 1

Învăţământul preşcolar

30. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică², în anul 2024 în Republica Moldova au fost înregistrate 1 469 de instituţii de educaţie timpurie, dintre care 1 180 cu instruire în limba română şi 191 cu instruire în limba rusă, iar alte 98 de instituţii cu instruire în mai multe limbi. În instituţiile de educaţie timpurie au fost înmatriculaţi cca 127 154 de copii, dintre care 108 212 copii (85,1%) în grupe cu predare în limba română, iar 18 942 de copii (14,9%) în grupe cu predare în limba rusă. Această structură evidenţiază existenţa unui segment constant şi semnificativ de copii care îşi desfăşoară educaţia timpurie într-un alt mediu lingvistic, confirmând necesitatea consolidării predării limbii române în instituţiile de educaţie timpurie cu program în limbile minorităţilor naţionale.

________________________________

 ² https://statistica.gov.md/ro/activitatea-institutiilor-de-educatie-timpurie-in-anul-2024-9454_61732.html 

31. Predarea limbii române în grădiniţe este structurată pe nivelurile de achiziţie lingvistică Pre-A1.1, Pre-A1.2 şi Pre-A1.3, corelate cu Cadrul european comun de referinţă pentru limbi (în continuare – CECRL), ceea ce presupune abordarea progresivă şi adaptată dezvoltării copiilor din grupele medie (4-5 ani), mare (5-6 ani) şi pregătitoare (6-7 ani). Această etapizare urmăreşte formarea treptată a competenţelor elementare de receptare şi de producere a mesajelor orale în limba română, ca bază pentru integrarea educaţională ulterioară în învăţământul primar.

32. Cadrul normativ naţional reglementează explicit studierea limbii române în instituţiile de educaţie timpurie cu program în limbile minorităţilor naţionale. Procesul este organizat în baza Planului-cadru pentru învăţământul preşcolar şi a Curriculumului naţional la limba română pentru instituţiile de educaţie timpurie (în continuare – IET) alolingve. Conform Planului-cadru, limba română constituie o activitate specifică obligatorie pentru grupele alolingve din grupele medie, mare şi pregătitoare, fiind desfăşurată organizat, pe subgrupe de 12-15 copii, cu un volum de patru activităţi săptămânale, realizate de către profesorul de limbă română.

33. În prezent, procesul de predare a limbii române în grădiniţele alolingve este susţinut de un set de resurse educaţionale aprobate, care include Curriculumul naţional la limba română pentru IET, ghidul metodologic pentru cadrele didactice, caietele de lucru pentru copii, manualele pentru predarea limbii române în educaţia timpurie, culegerile de poezii şi poveşti, precum şi materialele audio adaptate vârstei şi contextului lingvistic al copiilor. Aceste resurse creează premisele necesare pentru formarea competenţelor elementare de comunicare în limba română (nivel Pre-A1) şi sprijină cadrele didactice în organizarea activităţilor educaţionale. Cu toate acestea, experienţa de implementare arată că existenţa acestor instrumente, deşi esenţială, nu este suficientă pentru a asigura rezultate uniforme şi durabile la nivel de sistem.

34. În educaţia timpurie nu este instituit un sistem standardizat de evaluare a competenţelor de limbă română, iar progresul copiilor este monitorizat preponderent prin observaţie pedagogică, raportată la nivelurile pre-A1.1, Pre-A1.2 şi pre-A1.3. Deşi acest model este adecvat particularităţilor vârstei preşcolare, el nu permite o monitorizare comparabilă şi coerentă a achiziţiilor lingvistice, ceea ce afectează fundamentarea tranziţiei către învăţământul primar din perspectiva competenţelor reale de comunicare în limba română. Datele şi practicile educaţionale confirmă, totodată, că nivelul de cunoaştere şi de utilizare a limbii române de către copiii din grădiniţele alolingve rămâne încă scăzut, în pofida existenţei cadrului normativ, curricular şi a resurselor educaţionale de bază. Această situaţie indică limitele capacităţii actuale a sistemului de a asigura implementarea uniformă şi eficientă a curriculumului de limba română în educaţia timpurie şi justifică necesitatea unor intervenţii suplimentare, cu caracter sistemic.

35. Un factor determinant al dificultăţilor identificate în asigurarea predării limbii române în instituţiile de educaţie timpurie îl constituie deficitul de resurse umane calificate. În acest sens, prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr.122/2025 a fost aprobată funcţia de profesor de limbă română în instituţiile de educaţie timpurie, stabilită în proporţie de 0,2 normă per grupă, în vederea consolidării competenţelor lingvistice ale copiilor încă din etapa timpurie a educaţiei.

36. În pofida acestui cadru normativ, situaţia actuală relevă un decalaj semnificativ între necesarul sistemului şi disponibilitatea cadrelor didactice. La nivel naţional, în grădiniţe sunt angajaţi în prezent 216 profesori de limbă română, în timp ce deficitul estimat se ridică la circa 90 de cadre didactice pentru această funcţie.

37. Situaţia respectivă este amplificată de necorelarea structurală dintre oferta de formare iniţială şi capacitatea de absorbţie a sistemului educaţional. Datele statistice din ultimii trei ani arată că, deşi instituţiile de învăţământ superior pregătesc anual, în medie, aproximativ 100 de absolvenţi ai specialităţii limba şi literatura română, doar circa 26 dintre aceştia se integrează efectiv în învăţământul general. Situaţia este şi mai critică în educaţia timpurie, unde, în pofida unui necesar estimat de aproximativ 90 de profesori de limbă română, nu s-a înregistrat nicio opţiune de angajare din partea absolvenţilor, fapt ce accentuează deficitul de personal calificat pentru acest nivel educaţional.

38. În vederea suplinirii locurilor vacante şi a asigurării continuităţii procesului educaţional, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a dezvoltat programe de microcalificare, destinate educatorilor care cunosc limba română şi doresc să ocupe funcţia de profesor de limbă şi literatură română în grădiniţe, ca soluţie tranzitorie de consolidare a resursei umane.

39. Aceeaşi tendinţă de necorelare între formarea iniţială şi integrarea pe piaţa muncii se atestă şi în cazul specialităţii educaţie timpurie. Astfel, deşi în ultimii ani instituţiile de învăţământ superior formează anual, în medie, circa 280 de absolvenţi ai programelor de studii în domeniu, doar aproximativ 75 dintre aceştia optează pentru angajarea efectivă în instituţiile de educaţie timpurie. În acelaşi timp, necesarul estimat al sistemului depăşeşte 260 de posturi vacante, ceea ce evidenţiază un deficit major de personal, o capacitate redusă de ocupare a funcţiilor disponibile şi un impact direct asupra continuităţii, stabilităţii şi calităţii procesului educaţional.

40. În acest context, prezentul Program nu substituie cadrul normativ şi resursele existente, ci le completează printr-un set coerent de instrumente suplimentare, orientate spre consolidarea curriculară, metodologică şi instituţională a predării limbii române în educaţia timpurie. Aceste instrumente includ actualizarea curriculumului în conformitate cu CECRL şi actualizarea materialelor didactice, extinderea formării continue şi a microcalificărilor pentru cadrele didactice care aleg să devină profesori de limba română în grădiniţele alolingve, elaborarea proiectelor didactice de lungă şi de scurtă durată pentru profesorii de limba română, precum şi dezvoltarea iniţiativelor de stimulare a limbajului, inclusiv extinderea programului “100 de poveşti citite” în grădiniţele alolingve. Implementarea acestui set de măsuri va contribui la crearea unui mediu educaţional mai coerent şi mai favorabil dezvoltării competenţelor de comunicare în limba română încă din primii ani de educaţie, asigurând premise mai solide pentru echitatea educaţională şi integrarea lingvistică timpurie.

Subsecţiunea a 2-a

Învăţământul primar şi învăţământul secundar, ciclurile I şi II

41. Potrivit datelor Sistemului informaţional de management în educaţie (în continuare – SIME), în perioada 2023-2025 reţeaua instituţiilor de învăţământ primar şi secundar cu predare în limbile minorităţilor naţionale a cunoscut variaţii minore, menţinându-se, per ansamblu, la un nivel relativ stabil. Astfel, în anii 2023 şi 2024 au funcţionat constant 187 de instituţii cu predare în limba rusă şi 59 de instituţii mixte (română – rusă), iar în anul 2025 s-a înregistrat o uşoară modificare structurală, respectiv, 185 de instituţii cu predare în limba rusă şi 61 de instituţii mixte. Această evoluţie confirmă stabilitatea generală a segmentului alolingv şi subliniază necesitatea menţinerii şi consolidării politicilor educaţionale orientate spre asigurarea predării eficiente a limbii române în aceste instituţii.

42. Numărul elevilor alolingvi din învăţământul primar şi secundar se menţine la un nivel ridicat, cu o uşoară tendinţă de scădere. În anul de studii 2023-2024 erau înregistraţi 62 874 de elevi alolingvi, organizaţi în 3 106 clase; în anul de studii 2024-2025 – 62 742 de elevi în 3 039 de clase, iar în anul de studii 2025-2026 – 62 057 de elevi în 2 980 de clase.

43. Disciplina limba şi literatura română în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale are statut de disciplină şcolară obligatorie pentru toate treptele de instruire, în conformitate cu art.10 alin.(3) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, şi este organizată în baza nivelurilor de competenţă lingvistică care prevăd atingerea nivelului B1 la finalul ciclului gimnazial şi a nivelului B2 la finalul ciclului liceal. Aceste niveluri sunt corelate cu CECRL şi asigură abordarea progresivă şi coerentă a predării limbii române pe parcursul învăţământului general.

44. Cadrul normativ naţional reglementează studierea limbii române în instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale prin Planul-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, document cu caracter obligatoriu, parte integrantă a Curriculumului naţional la limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale şi aplicabil tuturor instituţiilor de învăţământ general, publice şi private din Republica Moldova. Acesta stabileşte numărul de ore alocate disciplinei limba şi literatura română, distribuirea acestora pe ani de studiu, precum şi condiţiile de organizare a procesului educaţional, asigurând cadrul necesar realizării obiectivelor curriculare.

45. În vederea consolidării competenţelor de comunicare în limba română ale elevilor alolingvi pentru anul de studii 2025-2026, Planul-cadru de învăţământ destinat elevilor de etnie ucraineană, găgăuză, bulgară şi romă din clasele I-IX, cu instruire în limba rusă, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr.266/2025, prevede alocarea unei ore suplimentare pe săptămână la disciplina Limba şi literatura română. Această măsură reflectă orientarea politicilor educaţionale spre consolidarea predării limbii române în învăţământul alolingv şi sprijinirea integrării lingvistice a elevilor pe parcursul învăţământului general.

46. Totodată, analiza încărcăturii curriculare indică faptul că, în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, volumul săptămânal de ore este, în ansamblu, cu aproximativ 20 % mai mare comparativ cu instituţiile cu predare în limba română, ceea ce generează o presiune suplimentară asupra elevilor şi a cadrelor didactice, în special în contextul studierii limbii române ca limbă nematernă.

47. Procesul de predare a limbii române în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale este susţinut de resursele educaţionale existente, inclusiv curriculumul naţional, manualele şi ghidurile metodologice. Totodată, analiza Curriculumului naţional la limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale evidenţiază necesitatea modernizării substanţiale, astfel încât procesul educaţional să fie coerent, centrat pe competenţe şi orientat spre comunicarea funcţională, în concordanţă cu standardele europene şi cu evoluţiile societăţii contemporane.

48. Revizuirea Curriculumului naţional la limba şi literatura română pentru instituţiile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, în contextul consolidării reformei curriculare, vizează reconceptualizarea procesului educaţional la clasă prin organizarea activităţilor didactice în subgrupe, utilizarea descriptorilor CECRL, aplicarea metodelor interactive şi orientarea predării de la acumularea de conţinuturi spre formarea competenţelor de comunicare. În paralel, este necesară accelerarea elaborării şi disponibilizării resurselor didactice moderne, aliniate la structura pe competenţe şi calibrate pentru nivelurile A1 – B2, care să sprijine aplicarea unitară a Curriculumului.

49. Potrivit Raportului ANCE³, rezultatele testării naţionale la limba şi literatura română pentru elevii alolingvi din învăţământul primar au înregistrat, în perioada 2023-2025, o distribuţie relativ constantă. În sesiunea 2025, din totalul de 6 166 de elevi, 2 065 au obţinut calificativul “foarte bine”, 2 505 – “bine”, 1 594 – “suficient” şi doar 2 – “insuficient”, tendinţă confirmată şi de sesiunile anterioare. Această stabilitate sugerează achiziţia relativ uniformă a competenţelor fundamentale, însă evaluarea vizează exclusiv competenţele scrise, fără a include audierea sau comunicarea orală, ceea ce limitează validitatea imaginii de ansamblu asupra competenţei lingvistice reale.

________________________________

 ³ https://ance.gov.md/sites/default/files/raport_examene_2025.pdf 

50. La finalul ciclului gimnazial, evoluţia performanţelor relevă variaţii semnificative. Rata de promovare la limba română a elevilor alolingvi a fost de 99,77 % în 2023, de 98,49 % în 2024 şi de 76,21 % în 2025, în timp ce media generală a scăzut de la 6,92 la 5,93. În sesiunea 2025, examenul s-a desfăşurat în condiţii de transparenţă consolidată, cu monitorizare externă şi proceduri uniforme de supraveghere, ceea ce conferă credibilitate rezultatelor şi reduce posibilitatea unor influenţe neacademice asupra performanţelor. Chiar şi în aceste condiţii, variaţiile semnificative ale notelor sugerează dificultăţi persistente în achiziţia competenţelor de comunicare în limba română şi evidenţiază lipsa corelării clare între cerinţele curriculare, nivelurile CECRL şi instrumentele de evaluare utilizate în prezent.

51. La examenul naţional de bacalaureat, rata de promovare la limba şi literatura română în rândul candidaţilor alolingvi se menţine înaltă: 97,79 % în 2023, 98,36 % în 2024 şi 98,80 % în 2025, iar nota medie evoluează uşor ascendent: 6,57 în 2023, 6,59 în 2024 şi 6,69 în 2025. Sesiunea 2025 a fost organizată în condiţii de transparenţă sporită, cu monitorizare externă, cu practici de supraveghere standardizate şi cu proceduri de control consolidate, ceea ce conferă credibilitate rezultatelor obţinute şi confirmă integritatea procesului de evaluare. Cu toate acestea, examenul rămâne centrat pe proba scrisă, fără a evalua competenţele orale şi receptive, esenţiale în raport cu CECRL.

52. În prezent, corelarea dintre notele şcolare şi nivelurile de competenţă lingvistică definite de CECRL nu este reglementată explicit, ceea ce limitează monitorizarea progresului lingvistic şi aplicarea consecventă a unui curriculum orientat pe competenţe. Lipsa unor corespondenţe clare între pragurile de notare şi nivelurile CECRL, inclusiv în cazul nivelului B2 preconizat la finalul învăţământului liceal, afectează coerenţa sistemului de evaluare.

53. Adoptarea Hotărârii Guvernului nr.476/2025 privind certificarea competenţelor de comunicare în limba română reprezintă un pas important pentru standardizarea evaluării în raport cu CECRL şi creează premisele calibrării evaluărilor şcolare la niveluri de competenţă clar definite. În acest context, prezentul Program asigură integrarea coerentă a reformelor de evaluare în predarea limbii române în şcolile alolingve, prin stabilirea ţintelor de competenţă (B1 şi B2), prin armonizarea curriculumului cu CECRL şi prin corelarea rezultatelor evaluărilor şcolare cu mecanismele de certificare, contribuind astfel la reflectarea nivelului real de competenţă lingvistică a elevilor.

54. Analiza resursei umane din învăţământul general, bazată pe datele statistice din ultimii trei ani, evidenţiază un dezechilibru structural atât între formarea iniţială a cadrelor didactice de specialitate şi integrarea efectivă a acestora în instituţiile de învăţământ primar şi învăţământ secundar, ciclurile I şi II, cât şi în structura calificărilor profesionale ale personalului existent. Din totalul de 843 de cadre didactice care predau limba română, doar 67 deţin grad didactic superior, 171 sunt titulare ale gradului didactic I şi 382 – ale gradului didactic II, în timp ce un număr semnificativ, respectiv 233 de cadre didactice, nu deţin niciun grad didactic. Această distribuţie reflectă concentrarea majoritară la nivelul gradului didactic II şi ponderea redusă a cadrelor didactice cu grade superioare, ceea ce indică un nivel insuficient de progres profesional şi de valorizare a carierei didactice. În paralel, deşi instituţiile de învăţământ superior pregătesc anual, în medie, aproximativ 100 de absolvenţi ai specialităţii limba şi literatura română (101 în 2023, 105 în 2024 şi 95 în 2025), doar aproximativ un sfert dintre aceştia se angajează în sistemul educaţional (26 de absolvenţi în 2023, 28 în 2024 şi 25 în 2025), în condiţiile existenţei unui necesar estimat de circa 110 posturi vacante. Această rată scăzută de inserţie profesională, generează un deficit persistent de resursă umană calificată, cu efecte directe asupra continuităţii şi calităţii predării limbii române, în special în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

55. În raport cu situaţia descrisă, prezentul Program propune un set coerent de intervenţii pentru consolidarea şi reconfigurarea resursei umane, inclusiv prin iniţiativa de a motiva cadrele didactice care predau limba română pentru a avansa în ierarhia gradelor didactice, ca instrument strategic de creştere a calităţii profesionale şi de retenţie a personalului. Intervenţiile vizează dezvoltarea programelor de recalificare destinate cadrelor didactice care optează pentru predarea limbii şi literaturii române elevilor alolingvi, consolidarea competenţelor de comunicare profesională în limba română ale profesorilor deja implicaţi în acest proces, în vederea creşterii nivelului de calificare până la C1 pentru o proporţie semnificativă a personalului didactic din şcolile alolingve, precum şi stimularea progresului profesional prin sprijin instituţional pentru obţinerea gradelor didactice superioare. Totodată, prezentul Program prevede implementarea unor măsuri de motivare şi retenţie a tinerilor specialişti, inclusiv majorarea cuantumului burselor pentru studenţii de la specialitatea Limba şi literatura română, acordarea unei indemnizaţii de relocare şi asigurarea transferurilor cu destinaţie specială pentru susţinerea angajării şi menţinerii tinerilor profesori în sistemul educaţional.

56. Educaţia multilingvă constituie o direcţie strategică nouă pentru sistemul de învăţământ şi este reglementată prin cadrul normativ aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr.1427/2025, care stabileşte Modelele de educaţie multilingvă, Planul de acţiuni pentru perioada 2025-2030 şi Reglementările privind organizarea procesului educaţional. Lansarea apelului pentru iniţiative în domeniul educaţiei multilingve a generat interes din partea instituţiilor de învăţământ, fiind depuse dosare care vizează peste 25 de instituţii din municipiile şi raioanele Bălţi, Edineţ, UTA Găgăuzia, Taraclia, Ceadîr-Lunga şi Călăraşi, cu implicarea a aproximativ 120 de clase, a circa 2 900 de elevi din ciclurile primar, gimnazial şi liceal şi a aproximativ 150 de cadre didactice. Analiza propunerilor evidenţiază orientarea predominantă către predarea disciplinelor nefilologice în limba română, dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice pentru aplicarea abordării învăţării integrate de conţinut şi limbă (CLIL) şi necesitatea unor resurse didactice şi digitale adaptate nivelurilor A1 – B2, conturând astfel principalele direcţii de intervenţie la nivel de sistem.

57. În acest context, prezentul Program propune un set de acţiuni strategice pentru extinderea şi consolidarea educaţiei multilingve, în vederea întăririi utilizării funcţionale a limbii române în şcolile alolingve. Intervenţiile vizează dezvoltarea unui centru metodologic naţional în domeniul educaţiei multilingve; consolidarea resursei umane prin integrarea educaţiei multilingve şi a abordării CLIL în programele universitare şi de formare continuă, dezvoltarea unui cadru unitar de resurse educaţionale pentru predarea disciplinelor nefilologice în limba română; instituirea unui sistem de certificare a competenţelor lingvistice şi didactice ale cadrelor didactice implicate în educaţia multilingvă; completarea fondurilor educaţionale şi a mediilor de învăţare cu resurse în limba română, implementarea unor mecanisme de motivare financiară, inclusiv introducerea unui spor salarial pentru predarea disciplinelor într-o limbă diferită de limba maternă. Aceste acţiuni asigură tranziţia de la cadrul normativ la aplicarea sistemică a educaţiei multilingve şi contribuie la consolidarea competenţelor de comunicare în limba română ale elevilor şi cadrelor didactice alolingve.

Subsecţiunea a 3-a

Învăţământul profesional tehnic

58. În învăţământul profesional tehnic, structura lingvistică a populaţiei şcolare confirmă necesitatea consolidării competenţelor de comunicare în limba română pentru un număr important de tineri aflaţi în formare. Conform datelor BNS, în Republica Moldova funcţionează 81 de instituţii de învăţământ profesional tehnic, dintre care 29 includ programe cu predare în limba rusă. Deşi limba română constituie limba principală de instruire, instituţiile pot organiza grupe cu predare în limba rusă în limitele planurilor de înmatriculare, în funcţie de profilul local şi de necesităţile comunităţii. În anul de studii 2025-2026, în aceste instituţii au fost înmatriculaţi 51 234 de elevi: 45 439 studiază în limba română, iar 5 795 – în limba rusă, ceea ce evidenţiază existenţa unui segment semnificativ de elevi alolingvi care au nevoie de sprijin lingvistic suplimentar pentru a parcurge cu succes programele de formare profesională.

59. Această realitate demografică şi educaţională plasează prezentul Program într-un rol esenţial pentru tranziţia tinerilor către piaţa muncii şi pentru participarea lor activă în societate. Elevii din sistemul profesional tehnic au nevoie de competenţe lingvistice funcţionale în limba română pentru a accesa documentaţia tehnică, pentru a interacţiona eficient în mediul profesional, pentru a participa la evaluările de certificare şi pentru a beneficia de mobilitatea profesională. În acest context, devine necesară consolidarea cadrului curricular şi metodologic destinat învăţării limbii române ca limbă nematernă, dezvoltarea resurselor didactice adaptate nivelurilor de competenţă şi formarea continuă a cadrelor didactice din aceste instituţii.

60. În învăţământul profesional tehnic, evaluarea competenţelor de comunicare în limba română are statut opţional, fiind realizată la nivel instituţional, în funcţie de profilul programelor şi de necesităţile elevilor. Deşi această flexibilitate permite adaptarea la specificul divers al calificărilor profesionale, lipsa unui mecanism uniform de evaluare îngreunează monitorizarea progresului lingvistic al elevilor alolingvi şi identificarea necesarului real de sprijin. Introducerea unor instrumente de evaluare calibrate pe descriptorii CECRL ar contribui la estimarea mai exactă a nivelului funcţional de utilizare a limbii române şi la corelarea acestuia cu cerinţele pieţei muncii şi ale certificărilor profesionale.

Subsecţiunea a 4-a

Învăţământul superior

61. În anul de studii 2025-2026, reţeaua instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova cuprinde 16 universităţi, dintre care 12 publice şi 4 private. Limba română reprezintă limba principală de instruire, iar în limitele planurilor de admitere pot fi organizate grupe cu predare în limbile rusă, engleză, franceză sau germană. Universitatea de Stat din Comrat îşi desfăşoară activitatea în limba rusă, iar Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi formează grupe mixte, cu instruire şi evaluare atât în limba română, cât şi în limba rusă.

62. Din totalul studenţilor înmatriculaţi în 2025 la ciclul I, aproximativ 10 714 studenţi (77 %) au optat pentru limba română ca limbă de instruire, iar 2 923 (21 %) – pentru limba rusă, alţi 284 – pentru alte limbi. Această structură confirmă prevalarea limbii române în învăţământul superior, dar indică şi existenţa unui segment important de studenţi alolingvi, care necesită sprijin adecvat pentru integrarea academică.

63. Pentru studenţii alolongvi, nivelul competenţelor de comunicare în limba română influenţează direct accesul la cursuri, reuşita la evaluări, utilizarea resurselor universitare şi integrarea profesională ulterioară. În acest sens, prezentul Program contribuie la dezvoltarea unor mecanisme flexibile de sprijin şi, acolo unde este cazul, de certificare opţională a competenţelor lingvistice, în concordanţă cu standardele europene şi cu cerinţele actuale ale pieţei muncii.

Subsecţiunea a 5-a

Sprijin lingvistic pentru copiii reveniţi din diaspora/străini

64. Importanţa asigurării continuităţii în învăţarea limbii române pentru copiii aflaţi peste hotare este tot mai evidentă în contextul mobilităţii crescute a familiilor. În afara ţării funcţionează diverse centre educaţionale din diaspora sau iniţiative private care oferă activităţi educaţionale în limba română, însă acestea operează independent, fără coordonare instituţională sau integrare într-un cadru curricular naţional. Ca urmare, accesul copiilor la cursuri depinde de resursele comunităţilor locale şi variază semnificativ de la o ţară la alta. Conform datelor din SIME, 8 257 de elevi reveniţi din diaspora sunt, în prezent, înmatriculaţi în sistemul educaţional naţional, iar nivelul lor de pregătire lingvistică este neuniform, ceea ce poate influenţa ritmul de adaptare, de aceea necesită sprijin suplimentar din partea şcolilor.

Subsecţiunea a 6-a

Contextul educaţiei pe tot parcursul vieţii

65. Anul 2023 a marcat o etapă esenţială în implementarea Programului naţional privind învăţarea limbii române de către minorităţile naţionale, inclusiv populaţia adultă, pentru anii 2023-2025, prin realizarea unor acţiuni complexe axate pe dezvoltarea curriculară, pe formarea profesională şi pe extinderea oportunităţilor de instruire.

66. Un obiectiv central al anului 2023 a fost modernizarea viziunii didactice şi alinierea ei la standardele europene. În acest sens, a fost elaborată şi aprobată Concepţia de educaţie multilingvă pentru sistemul de învăţământ din Republica Moldova. De asemenea, s-a dezvoltat Concepţia didactică a disciplinei limba şi literatura română în acord cu CECRL. Pentru a asigura o evaluare obiectivă şi standardizată, au fost elaborate Standardele de eficienţă a învăţării pentru disciplina limba şi literatura română în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, precum şi modele de teste de evaluare a competenţelor lingvistice adaptate cerinţelor pieţei muncii.

67. Eforturile de dezvoltare curriculară s-au concentrat pe crearea resurselor specifice pentru diferite categorii de vârstă. S-a elaborat şi s-a aprobat, conform Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr.804/2023, Curriculumul la limba română şi Ghidul de implementare aferent (un document de 71 de pagini) pentru populaţia adultă din rândul minorităţilor naţionale. Pentru a sprijini învăţarea timpurie a limbii, au fost elaborate caietul de lucru pentru studierea limbii române în grupa mare şi, complementar, materialele didactice (manual şi caiet de lucru) pentru grupa medie, ambele în conformitate cu Curriculumul naţional pentru instituţiile de educaţie timpurie cu program în limbile minorităţilor naţionale.

68. Rezultatele cele mai palpabile se regăsesc în numărul mare de beneficiari direcţi. Au fost organizate cursuri gratuite de învăţare a limbii române pentru diverse categorii profesionale (justiţie, medicină, economie, educaţie, personal auxiliar), care au reuşit să instruiască 25 000 de persoane adulte. Au fost organizate tabere de odihnă cu program educaţional complex în limba română şi de imersiune culturală, incluzând circa 1 200 de elevi şi 712 cadre didactice şi adulţi alolingvi.

69. Programul de formare lingvistică a cunoscut o expansiune rapidă şi bine gestionată între anii 2023 şi 2024, urmând o tendinţă de consolidare şi adaptare în anul 2025.

70. Anul 2023 a servit ca bază, înregistrând 6 513 înscrişi, cu zona Sud-Est ca pol principal de atracţie. Rata de succes a fost remarcabilă, cu un procent de absolvire de peste 88 %, indicând o calitate constantă a cursurilor. Oferta s-a concentrat pe nivelurile iniţiale (A1 şi A2).

71. Anul 2024 a marcat un salt spectaculos, numărul total de înscrişi ajungând la 11 081, o creştere cu aproximativ 7 0%. Această creştere a fost însoţită de o schimbare în distribuţia geografică, zona Centru devenind lider (cu 3 834 de înscrişi), în timp ce zona Nord a excelat printr-o rată de absolvire aproape perfectă (peste 95 %). Cea mai semnificativă schimbare a fost introducerea şi cererea masivă pentru nivelul B1, care a depăşit 2 200 de participanţi, arătând o maturizare a publicului care doreşte să avanseze. De asemenea, participarea persoanelor refugiate şi străine a crescut de nouă ori, de la 10 la 90 de persoane.

72. Datele parţiale din 2025 reflectă o cerere continuă, deşi la un volum mai mic (total înscrişi – 8 506), cu o atenţie sporită pentru nivelul B1 (peste 2 700 în prima etapă).

73. Profilul demografic arată o constantă: femeile reprezintă majoritatea absolută a beneficiarilor, iar analiza domeniilor de activitate subliniază impactul major al programului în sectoarele vitale. Femeile reprezintă majoritatea covârşitoare a cursanţilor în ambele perioade, cu un procent care creşte de la aproape 76% în 2023, la peste 81% în 2024. Deşi numărul bărbaţilor înscrişi a crescut uşor (de la 2 467 la 2 759), numărul femeilor a crescut mult mai rapid, de la 7 725 la 11 979. În 2024, pentru fiecare bărbat înscris, au existat peste patru femei înscrise, consolidând programul ca fiind predominant feminin.

74. Atât în 2024, cât şi în 2025, conform formularului de înscriere, cel mai mare număr de participanţi a provenit din categoria “Altele”, urmat îndeaproape de angajaţii din educaţie şi din economie, evidenţiind necesitatea stringentă de formare lingvistică pentru dezvoltarea profesională în aceste domenii-cheie.

75. În cadrul Programului naţional privind învăţarea limbii române de către minorităţile naţionale, inclusiv populaţia adultă, pentru anii 2023-2025, începând cu anul 2024, a fost majorat numărul de ore per nivel, pentru a răspunde necesităţilor reale de formare lingvistică ale participanţilor. Durata cursurilor din Programul respectiv a fost ajustată începând cu 2023, prin majorarea numărului de ore per nivel. Astfel, nivelul A1 a crescut de la 60 la 100 de ore, iar nivelul A2 – de la 60 la 120 de ore, această ajustare fiind realizată inclusiv la solicitarea cursanţilor, care au indicat necesitatea timpului suplimentar pentru consolidarea competenţelor de bază.

76. Pentru a asigura accesul uniform la resurse didactice, au fost operate modificări în Hotărârea Guvernului nr.876/2015 cu privire la asigurarea cu manuale a elevilor, cadrul normativ de asigurare extinzându-se cu manuale şi materiale didactice pentru adulţi. Ulterior, prin Ordinul MEC nr.316/2025, a fost aprobată Instrucţiunea privind gestionarea materialelor didactice pentru adulţi, care reglementează distribuirea, utilizarea şi circulaţia acestora. Din 2025 funcţionează şi un mecanism de închiriere a manualelor, care optimizează gestionarea stocurilor şi garantează acces echitabil la materialele actualizate în toate instituţiile implicate.

77. Rezultatele obţinute în perioada precedentă demonstrează că învăţarea limbii române în perspectiva educaţiei pe tot parcursul vieţii nu poate fi tratată ca o intervenţie punctuală sau temporară. Aprobarea unui nou program este necesară pentru a asigura continuitatea şi consolidarea cadrului curricular, metodologic şi organizaţional deja creat, astfel încât competenţa de comunicare în limba română să fie dezvoltată progresiv, coerent şi sustenabil pentru toate categoriile de beneficiari.

78. Totodată, evoluţia programului relevă tranziţia clară de la nevoia de competenţe lingvistice de bază către cererea pentru niveluri funcţionale şi avansate, utilizabile în contexte socioprofesionale reale. Un nou program este indispensabil pentru a structura trasee complete de învăţare, corelate cu CECRL, pentru a extinde oferta educaţională dincolo de nivelurile iniţiale şi pentru a asigura recunoaşterea formală a competenţelor dobândite.

79. Studierea limbii române reprezintă un factor esenţial de integrare profesională şi socială, în special pentru minorităţile naţionale, pentru adulţii activi, pentru nou-veniţi şi pentru alte grupuri vulnerabile. Aprobarea unui nou program permite transformarea acestei nevoi într-o politică publică predictibilă, cu impact pe termen mediu şi lung, care contribuie la coeziunea socială, la îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi la consolidarea rolului limbii române ca limbă de comunicare şi integrare în societate.

Secţiunea a 3-a

Analiza SWOT

80. În vederea evaluării politicii de studiere şi de promovare a limbii române prevăzute în prezentul Program, a fost realizată analiza detaliată a punctelor forte şi a celor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor (analiza SWOT), prezentată în tabelul de mai jos. Această analiză a fost efectuată ţinându-se cont de obiectivele formulate, de direcţiile de acţiune şi de măsura în care intervenţiile planificate contribuie la soluţionarea problemelor şi provocărilor identificate în urma implementării Programului naţional privind învăţarea limbii române de către minorităţile naţionale, inclusiv populaţia adultă, pentru anii 2023-2025.

Secţiunea a 4-a

Concluzii

81. Analiza sistemului de învăţământ general evidenţiază necesitatea consolidării şi modernizării procesului de predare-învăţare a limbii române pentru copiii şi elevii alolingvi, prin intervenţii coerente la nivel curricular, didactic şi al evaluării. În educaţia timpurie, aplicarea descriptorilor pre-A1.1 – pre-A1.3 şi elaborarea unor instrumente standardizate de monitorizare vor asigura urmărirea uniformă a progresului lingvistic încă din etapa preşcolară. În acelaşi timp, perspectiva dezvoltării sistemului impune întărirea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice, cu măsuri dedicate de atracţie şi retenţie în regiunile cu deficit major, pentru a garanta accesul echitabil la predarea de calitate. Modernizarea curriculumului pentru elevii alolingvi, alinierea acestuia la CECRL şi dezvoltarea de resurse didactice diferenţiate vor crea cadrul necesar formării competenţelor reale de comunicare. Reformarea evaluării, prin integrarea probelor receptiv-productive, inclusiv orale, şi corelarea explicită a rezultatelor cu nivelurile CECRL va permite măsurarea autentică a competenţei lingvistice şi calibrarea progresului spre nivelurile aşteptate. În paralel, introducerea programelor de sprijin lingvistic diferenţiat şi integrarea mecanismului naţional de certificare prevăzut de Hotărârea Guvernului nr.476/2025 cu privire la certificarea competenţelor de comunicare în limba română ale persoanelor adulte şi ale elevilor din învăţământul liceal vor asigura coerenţa dintre curriculum, predare şi evaluare, conferind sistemului de învăţământ o direcţie clară în pregătirea elevilor pentru continuarea studiilor şi inserţia pe piaţa muncii.

În acest context, concluziile analizei se aplică şi beneficiarilor adulţi ai prezentului Program, inclusiv persoanelor adulte alolingve, părinţilor copiilor din comunităţi multilingve şi altor adulţi implicaţi în procesele de educaţie şi integrare socioprofesională, pentru care dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română constituie o condiţie esenţială a participării active la viaţa socială, educaţională şi economică. Măsurile prevăzute de prezentul Program, corelate cu mecanismele de evaluare şi de certificare a competenţelor lingvistice, vor sprijini integrarea acestora în programe de formare continuă, pe piaţa muncii şi în interacţiunea cu instituţiile publice, asigurând coerenţa intervenţiilor educaţionale pe tot parcursul vieţii.

Capitolul III

SCOPUL PROGRAMULUI

82. Scopul prezentului Program constă în dezvoltarea şi implementarea unui sistem naţional integrat de învăţare, predare, evaluare şi certificare a competenţelor în limba română, adaptat diverselor categorii de beneficiari şi diverselor niveluri de competenţă. Programul urmăreşte asigurarea accesului echitabil la resurse, metodologii şi servicii educaţionale de calitate, în conformitate cu standardele europene CECRL şi cu tendinţele internaţionale privind învăţarea limbilor în contexte multilingve.

83. Prin prezentul Program se urmăreşte crearea unui ecosistem educaţional coerent, care să includă formarea cadrelor didactice, digitalizarea proceselor de învăţare, colaborarea interinstituţională şi recunoaşterea oficială a competenţelor lingvistice la nivel naţional şi internaţional.

84. Prezentul Program se fundamentează pe principiul că limba română reprezintă un element esenţial al coeziunii sociale, al incluziunii culturale şi al participării civice active. Viziunea strategică urmăreşte construirea unei societăţi plurilingve, integrate şi echitabile, în care fiecare locuitor al Republicii Moldova (indiferent de vârstă, origine etnică, statut juridic sau profesional) are acces real, sustenabil şi continuu la învăţarea limbii române. Această viziune reflectă angajamentul statului de a asigura un cadru educaţional şi instituţional coerent, modern şi incluziv, care promovează competenţele lingvistice ca instrument de participare, dezvoltare personală şi profesională, precum şi de consolidare a identităţii civice comune.

85. Limba oficială a statului este o resursă esenţială pentru dezvoltarea comună a individului şi a statului. Obiectivele politicii lingvistice de stat, în contextul dezvoltării statului, sunt legate de dezvoltarea şi competitivitatea individului, de asigurarea bunăstării şi calităţii vieţii cetăţeanului, precum şi de sustenabilitatea limbii şi a culturii naţionale. Conform art.11 alin.(2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, educaţia urmăreşte formarea competenţei-cheie de comunicare în limba română.

86. Statul asigură protecţia şi dezvoltarea limbii române, sustenabilitatea şi existenţa acesteia ca valoare naţională.

Capitolul IV

OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

Programul conţine patru obiective generale şi 12 obiective specifice.

87. Obiectivul general 1. Creşterea nivelului de competenţă în comunicarea în limba română, astfel încât, până în 2028, subiecţii sistemului educaţional din instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale să atingă nivelurile de performanţă prevăzute de CECRL, necesare pentru participarea eficientă la procesul educaţional şi pentru integrarea socioprofesională.

87.1. Obiectivul specific 1.1. Dezvoltarea competenţei de comunicare în limba română în instituţiile de educaţie timpurie, astfel încât, până în 2028, cel puţin 30% dintre copiii care finalizează grădiniţa să atingă nivelul de performanţă pre-A1.3, în conformitate cu standardele CECRL.

87.2. Obiectivul specific 1.2. Consolidarea competenţelor de comunicare în limba română ale elevilor din instituţiile de învăţământ primar şi secundar, ciclurile I şi II, cu predare în limbile minorităţilor naţionale, astfel încât, până în 2028, rata de promovare la examenul naţional să atingă cel puţin 90% la nivel naţional şi minimum 80% în fiecare instituţie de învăţământ.

87.3. Obiectivul specific 1.3. Consolidarea competenţelor de comunicare în limba română ale elevilor din instituţiile de învăţământ profesional tehnic la nivelul de performanţă B1 şi ale studenţilor din instituţiile de învăţământ superior la nivelul de performanţă C1, astfel încât, până în 2028, cel puţin 80% să atingă nivelul de performanţă conform standardelor CECRL.

87.4. Obiectivul specific 1.4. Creşterea numărului de cadre didactice din instituţiile de învăţământ general cu predare în limbile minorităţilor naţionale care deţin competenţe avansate de comunicare în limba română, prin sporirea atractivităţii funcţiei didactice şi prin promovarea dezvoltării profesionale continue, astfel încât, până în 2028, cel puţin 60% dintre acestea să atingă nivelul de performanţă C1, conform standardelor CECRL.

88. Obiectivul general 2. Dezvoltarea unui sistem funcţional de educaţie multilingvă în instituţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, astfel încât limba română să fie utilizată eficient ca limbă de instruire şi de comunicare, iar competenţa interculturală a beneficiarilor să fie consolidată pentru integrarea lor socială şi profesională.

88.1. Obiectivul specific 2.1. Consolidarea cadrului instituţional pentru implementarea eficientă a educaţiei multilingve, astfel încât, până în 2028, cel puţin 20% dintre instituţiile de învăţământ (şcoli şi grădiniţe) cu predare în limbile minorităţilor naţionale să obţină statutul de instituţie multilingvă şi să aplice integral reglementările educaţiei multilingve (EML), care asigură utilizarea limbii române ca limbă de instruire.

88.2. Obiectivul specific 2.2. Dezvoltarea resurselor educaţionale pentru educaţia multilingvă, astfel încât, până în 2028, cel puţin 20% dintre instituţiile de învăţământ (şcoli şi grădiniţe) să utilizeze materiale care susţin instruirea în limba română şi dezvoltarea competenţei interculturale.

88.3. Obiectivul specific 2.3. Asigurarea formării şi certificării personalului didactic pentru implementarea educaţiei multilingve, astfel încât, până în 2028, cel puţin 10% dintre cadrele didactice din instituţiile ce urmează un model EML să utilizeze limba română ca limbă de instruire.

89. Obiectivul general 3. Consolidarea competenţelor de comunicare prin extinderea programelor de învăţare a limbii române pentru adulţi, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, persoane nou-venite (reveniţi şi cetăţeni străini), precum şi alte categorii de beneficiari, în vederea asigurării integrării lingvistice şi socioculturale.

89.1. Obiectivul specific 3.1. Extinderea programelor de învăţare a limbii române pentru adulţii alolingvi, astfel încât, până în 2028, cel puţin 25 000 de persoane să participe în total la cursuri (circa 15 000 de beneficiari unici), dintre care 10 – 5 % să atingă nivelul B2, 40 % – nivelul B1, 40 % – nivelul A2 şi 10 % – nivelul A1, contribuind la integrarea lor lingvistică şi socioculturală.

89.2. Obiectivul specific 3.2. Elaborarea şi dezvoltarea programelor de învăţare a limbii române pentru nou-veniţi şi pentru alte categorii de rezidenţi şi cetăţeni, astfel încât, până în 2028, toţi participanţii să atingă nivelul minim de competenţă lingvistică necesar integrării socioculturale.

90. Obiectivul general 4. Promovarea învăţării limbii române în diaspora şi în ţară pentru facilitarea integrării lingvistice a copiilor şi a adulţilor în mediile educaţionale şi sociale din care fac parte.

90.1. Obiectivul specific 4.1. Asigurarea programelor de învăţare a limbii române pentru copiii şi adulţii din diaspora, astfel încât, până în 2028, toţi participanţii să poată comunica la un nivel funcţional în contexte socioculturale.

90.2. Obiectivul specific 4.2. Asigurarea programelor de integrare lingvistică pentru toţi elevii nou-veniţi (reveniţi şi cetăţeni străini) care solicită asistenţă în procesul de integrare educaţională, astfel încât, până în 2028, să fie oferit suport pentru cel puţin 80% dintre aceştia.

90.3. Obiectivul specific 4.3. Promovarea limbii române prin programe şi campanii educaţionale, culturale şi mediatice, astfel încât, până în 2028, la activităţile de promovare derulate anual, atât fizic, cât şi online, să participe cel puţin 10 000 de beneficiari.

91. Elaborarea obiectivelor generale ale prezentului Program a avut la bază integrarea principiului “nimeni să nu fie lăsat în urmă”, urmărindu-se reducerea marginalizării sociale şi consolidarea incluziunii. În acest sens, au fost respectate următoarele principii fundamentale:

91.1. respectarea drepturilor omului;

91.2. solidaritatea şi echitatea socială;

91.3. promovarea culturii păcii şi a nonviolenţei;

91.4. conservarea şi transmiterea valorilor culturale ale minorităţilor naţionale;

91.5. asigurarea durabilităţii şi a continuităţii acţiunilor.

Totodată, Programul respectă criteriul convergenţei, care presupune garantarea drepturilor economice, sociale şi politice ale minorităţilor naţionale.

Capitolul V

INDICATORI DE MONITORIZARE

Capitolul VI

IMPACTUL PE TERMEN LUNG AL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

92. În urma implementării prezentului Program, se estimează creşterea semnificativă a nivelului de cunoaştere a limbii române în rândul reprezentanţilor minorităţilor naţionale, al refugiaţilor, al persoanelor revenite din diaspora şi al altor grupuri vulnerabile, prin extinderea accesului acestora la o educaţie lingvistică de calitate, relevantă şi adaptată nevoilor diverse. Programul va contribui la dezvoltarea competenţelor lingvistice necesare pentru participarea deplină la viaţa educaţională, profesională şi socială, oferind oportunităţi egale de învăţare pentru toţi, inclusiv pentru copiii refugiaţilor din Ucraina şi pentru persoanele care doresc reintegrarea în sistemul educaţional şi pe piaţa muncii.

93. Pe termen lung, implementarea prezentului Program va consolida egalitatea de şanse în accesul la educaţie, indiferent de statut social, sex, religie, etnie sau abilităţi individuale, sprijinind integrarea socială şi profesională a tuturor beneficiarilor. Creşterea competenţelor de comunicare în limba română va facilita implicarea activă a cetăţenilor în viaţa comunităţii, a societăţii şi a pieţei muncii, dezvoltând cultura responsabilităţii, participării şi solidarităţii. Totodată, Programul va contribui la reducerea barierelor lingvistice şi la consolidarea coeziunii sociale, prin promovarea respectului reciproc, a dialogului intercultural şi a valorilor democratice, în spiritul unei societăţi incluzive şi europene.

94. Astfel, până în 2028, implementarea prezentului Program va contribui la:

94.1. îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a limbii române în rândul minorităţilor naţionale, al refugiaţilor, al persoanelor revenite din diaspora şi al altor grupuri vulnerabile va fi realizată prin asigurarea accesului la cursuri de calitate, adaptate nevoilor şi particularităţilor acestora;

94.2. asigurarea integrării copiilor şi tinerilor care vorbesc alte limbi în învăţământul general, profesional şi universitar, precum şi facilitarea participării adulţilor la programe de formare continuă vor contribui la incluziunea educaţională şi socială a acestora;

94.3. creşterea accesului la locuri de muncă mai bune, prin dezvoltarea competenţelor lingvistice şi sprijinirea integrării profesionale, ceea ce va susţine dezvoltarea economică şi participarea activă pe piaţa muncii;

94.4. promovarea comunicării şi cooperării între comunităţi, prin stimularea dialogului intercultural şi prin folosirea limbii române ca mijloc de înţelegere şi respect reciproc, în vederea consolidării coeziunii sociale;

94.5. dezvoltarea centrelor şi spaţiilor de învăţare moderne, inclusiv în regiunile cu acces limitat la educaţie, pentru asigurarea participării echitabile la cursuri gratuite de limba română pentru toţi cei interesaţi;

94.6. formarea continuă a profesorilor, prin crearea unei reţele naţionale de formatori şi prin dezvoltarea competenţelor pedagogice, digitale şi interculturale, astfel contribuind la profesionalizarea resursei umane din sistem;

94.7. modernizarea procesului de predare-învăţare, prin utilizarea platformelor digitale, a aplicaţiilor interactive şi a instrumentelor multimedia, ceea ce va face învăţarea limbii române mai atractivă şi mai accesibilă, inclusiv în format la distanţă;

94.8. instituirea unui sistem eficient de monitorizare şi de evaluare, ceea ce va permite urmărirea progresului cursanţilor şi a impactului programului, contribuind la îmbunătăţirea continuă a activităţilor educaţionale;

94.9. consolidarea cunoaşterii limbii române ca element de unitate, de încredere şi de participare activă în societate, fapt ce va sprijini apropierea de valorile europene şi dezvoltarea unei societăţi incluzive şi solidare.

Capitolul VII

COSTURI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR GENERALE

ŞI A OBIECTIVELOR SPECIFICE

95. Prezentul Program corespunde CBTM-ului, Programului “Educaţia”, respectiv, subprogramelor 8802 Educaţie timpurie, 8803 Învăţământ primar, 8804 Învăţământ gimnazial, 8806 Învăţământ liceal, 8808 Învăţământ profesional-tehnic secundar, 8809 Învăţământ profesional-tehnic postsecundar, 8810 Învăţământ superior, 8811 Învăţământ superior postuniversitar, 8812 Perfecţionarea cadrelor, 8813 Servicii generale în educaţie, 8814 Educaţie extraşcolară si susţinerea elevilor dotaţi, 8815 Curriculum, 8816 Asigurarea calităţii în învăţământ.

Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezentul Program se va efectua pe principii de sinergie şi complementaritate, din contul şi în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul de stat şi ale celor atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea prezentului Program este efectuată în baza priorităţilor strategice şi a acţiunilor identificate şi formulate în Planul de acţiuni.

Bugetul pentru realizarea prezentului Program, proiectat în CBTM 2026-2028, este reflectat în tabelul de mai jos.

Estimarea costurilor de realizare a obiectivelor generale şi a obiectivelor specifice

Costul total al prezentului Program este de 241 283 725,00 lei, dintre care, 192 416 791,00 lei de la bugetul de stat şi 48 866 934,00 lei din asistenţă externă. De asemenea, costurile Programului vor fi luate în considerare la elaborarea şi la modificarea CBTM-ului, care constituie principalul document de planificare financiară pentru următorii ani.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării este în căutarea şi a altor parteneri de dezvoltare care să contribuie la realizarea anumitor acţiuni de incluziune şi de îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere a limbii române de către minorităţile naţionale.

Capitolul VIII

RISCURI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE DIMINUARE A ACESTORA

96. În tabelul de mai jos sunt sistematizate riscurile în implementarea prezentului Program:

Prin aplicarea măsurilor propuse, riscurile pot fi diminuate, iar implementarea Programului poate deveni stabilă, coerentă şi sustenabilă, contribuind la atingerea obiectivelor de integrare socială, educaţională şi lingvistică până în 2028.

În acest context, Guvernul şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării vor depune toate eforturile necesare pentru a asigura condiţii favorabile de implementare a prezentului Program, prin planificare eficientă, prin monitorizare continuă şi cooperare interinstituţională, orientate spre diminuarea riscurilor identificate, şi prin garantarea unui proces durabil, echitabil şi de calitate.

Capitolul IX

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE DE IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

97. Prezentul Program va fi aprobat şi asumat de către Guvern, care va asigura cadrul strategic şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor propuse. Responsabilitatea principală pentru implementare îi revine Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Ministerul Finanţelor, alte ministere care au în subordine instituţii de învăţământ, Biroul Relaţii cu Diaspora, Inspectoratul General pentru Migraţie şi Agenţia Relaţii Interetnice, direcţiile raionale şi municipale de educaţie, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile de învăţământ, precum şi cu comunitatea şi familia, în calitate de parteneri direcţi în susţinerea procesului educaţional şi a incluziunii lingvistice.

Capitolul X

PROCEDURI DE RAPORTARE A IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

98. Prezentul Program va fi monitorizat şi evaluat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Agenţia Relaţii Interetnice, Consiliul pentru Prevenirea Discriminării şi Asigurării Egalităţii şi Grupul de lucru interinstituţional responsabil de coordonarea, monitorizarea şi asigurarea abordării sinergice în implementarea Programului. Grupul de lucru interinstituţional se va reuni în şedinţe de lucru de cel puţin două ori pe an.

Activităţile de monitorizare vor avea un caracter sistematic şi vor include următoarele componente:

98.1. monitorizarea procesului de implementare a activităţilor prevăzute în Planul de acţiuni, în baza indicatorilor prezentului Program;

98.2. caracterul executării (anual, permanent);

98.3. implicarea responsabililor în executarea activităţilor prevăzute;

98.4. costurile/cheltuielile suportate;

98.5. termenele de implementare.

99. Monitorizarea va constitui un proces continuu de evaluare în baza indicatorilor şi a rezultatelor obţinute în cazul fiecărei acţiuni prevăzute în prezentul Program. Procesul de monitorizare va fi efectuat prin colectarea, prelucrarea şi analiza datelor, precum şi prin identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute. Datele statistice şi administrative vor fi colectate, după caz, atât prin utilizarea datelor oferite de către autorităţile administraţiei publice centrale responsabile de politica sectorială şi autorităţile administraţiei publice locale, cât şi prin sondaje efectuate de către instituţiile specializate.

100. În urma monitorizării implementării prezentului Program, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora raportul anual de progres şi îl va prezenta Guvernului. Pentru realizarea rapoartelor se va elabora matricea de monitorizare, în vederea urmăririi gradului de implementare a acţiunilor din Planul de acţiuni al Programului pentru anul de referinţă. Fiecare autoritate indicată în Planul de acţiuni va prezenta Ministerului Educaţiei şi Cercetării anual, până la 1 februarie, un raport detaliat privind progresul implementării în anul precedent, care va reflecta acţiunile şi indicatorii pentru care este responsabilă. Rapoartele vor include partea descriptiv-analitică, care va înregistra progresele obţinute, obstacolele în calea implementării şi informaţiile sub formă de tabel privind realizarea Planului de acţiuni.

101. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va coordona toate acţiunile prevăzute în prezentul Program pe termen scurt şi mediu. Monitorizarea implementării se va face continuu, prin elaborarea rapoartelor anuale care vor fi parte a Raportului anual de activitate a Ministerului. În rapoarte se va analiza în ce măsură sunt detaliate, planificate şi îndeplinite acţiunile prioritare prevăzute în prezentul Program. La finalul implementării Programului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora un raport amplu în baza următoarelor criterii:

101.1. relevanţa documentului de politici publice şi a măsurilor incluse pentru ţară;

101.2. gradul de realizare a obiectivelor (efectivitatea);

101.3. modul de utilizare a mijloacelor bugetare alocate (eficienţa);

101.4. capacitatea de a produce efecte de durată (durabilitatea);

101.5. impactul documentului de politici publice, estimat în cadrul evaluării finale.

La finalul implementării prezentului Program vor fi organizate, de asemenea, sondaje sociologice privind calitatea implementării acestuia.

102. Pentru a asigura o abordare participativă şi un proces obiectiv şi comprehensiv de implementare, evaluarea finală va implica autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile societăţii civile, mediul academic şi partenerii de dezvoltare. Raportul de evaluare a implementării Programului se va elabora şi se va prezenta până la data de 1 martie 2029 pentru perioada de implementare 2026-2028, în conformitate cu responsabilităţile stabilite.

103. În scopul asigurării transparenţei proceselor de implementare a prezentului Program, rapoartele anuale de monitorizare, precum şi raportul final de evaluare vor fi publicate pe pagina web oficială a Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

PLAN

de acţiuni privind implementarea Programului naţional

pentru învăţarea limbii române pentru anii 2026-2028