Hotărâre nr. 972 din 06.12.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional pentru

gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027

nr. 972  din  06.12.2023

 (în vigoare 06.03.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 55-57 art. 95 din 06.02.2024

* * *

În temeiul art.34 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.459-471, art.916), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027 (se anexează).

2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniile de implementare a Programului menţionat:

1) vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor şi acţiunilor preconizate pentru implementarea Programului numit;

2) vor include politicile şi acţiunile referitoare la gestionarea deşeurilor în documentele de politici publice, conform competenţelor;

3) vor prezenta Ministerului Mediului, până la data de 10 februarie a anului următor anului de raportare, informaţia privind implementarea Programului nominalizat.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

Anexa

la Hotărârea Guvernului nr.972/2023

PROGRAM NAŢIONAL

pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027

Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027 (în continuare – Program) este elaborat în vederea executării Planului naţional de dezvoltare pentru anii 2023-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.89/2023, şi va contribui la realizarea obiectivului general nr.10 "Asigurarea unui mediu sănătos şi sigur". De asemenea, prezentul Program va contribui la atingerea obiectivului care "constă în dezvoltarea, până în anul 2027, a unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să asigure dreptul fundamental la un mediu sănătos şi sigur, şi atingerea principalilor indicatori ai dezvoltării durabile, incluse în cadrul strategic de dezvoltare durabilă a ţării".

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.953/2022 cu privire la aprobarea cadrului naţional de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, Programul va contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) (ţinta 3.9, 6.3, 11.3, 11.6, 12.2, 12.3, 12.4, 12.5), încorporate în prevederile Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022.

În acelaşi timp, obiectivele prioritare ale Conceptului strategiei de mediu până în anul 2030 sunt luate drept repere, fiind bazate pe respectarea principiilor moderne de management integrat de mediu şi dezvoltare durabilă şi principiile politicii europene de mediu, inclusiv Pactul Verde European (Green Deal): principiile precauţiei, prevenirii şi reducerii poluării la sursă, principiul "poluatorul plăteşte, principiul responsabilităţii şi răspunderii pentru mediu, precum şi implementarea obiectivelor şi acţiunilor impuse de armonizarea cadrului de reglementare şi reformele instituţionale conform acquis-ului comunitar.

Un alt reper important în pregătirea prezentului Program este Strategia naţională de dezvoltare regională a Republicii Moldova pentru anii 2022-2028, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.40/2022, care constă în sincronizarea cu ciclul şi priorităţile politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene (în continuare – UE) fiind luată în considerare abordarea regionala în dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor.

Capitolul I

ANALIZA SITUAŢIEI

Secţiunea 1

Situaţia curentă

1. Gestionarea deşeurilor în Republica Moldova a fost construită după modelul economiei lineare: extrage – produce – consumă – depozitează. Acest model, implementat pe parcursul ultimelor decenii, a afectat semnificativ calitatea resurselor naturale, deşeurile fiind considerate ca fiind una dintre sursele principale de poluare a apei, solului şi aerului, precum şi o sursă de risc major pentru mediu şi sănătatea populaţiei, fapt constatat în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022.

2. Gestionarea deşeurilor după modelul economiei lineare are un impact negativ asupra calităţii resurselor naturale, stimulează consumul excesiv de resurse naturale, utilizează iraţional terenurile, contribuie la fenomenul schimbărilor climatice, ratează oportunităţi economice, afectează sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii cetăţenilor. În contextul necesităţii creşterii calităţii mediului şi al utilizării durabile a resurselor naturale, având în vedere dezvoltarea economiei naţionale, precum şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, gestionarea deşeurilor în Republica Moldova trebuie realizată după modelul economiei circulare: extrage – produce – consumă – reciclează/valorifică – produce – consumă – reciclează/valorifică etc.

3. Gestionarea deşeurilor este o prioritate a politicii de mediu în Republica Moldova, având drept reper Directivele UE din domeniul gestionării deşeurilor, precum şi promovarea economiei circulare, transformând provocările în posibilităţi şi contribuind la dezvoltarea durabilă a societăţii.

4. Îmbunătăţirea cadrului instituţional şi normativ din domeniul protecţiei mediului în corespundere cu Planul de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum şi cu angajamentele asumate în calitate de ţara-candidat al UE, având ca obiectiv creşterea calităţii mediului, sunt principalele argumente pentru transformarea modului de gestionare a deşeurilor la nivel naţional.

5. În acest sens, Guvernul îşi propune actualizarea politicilor de gestionare integrată a deşeurilor, conform ierarhiei deşeurilor, aplicate pentru toate tipurile de deşeuri care fac obiectul planificării.

6. Ierarhia celor mai eficiente opţiuni de gestionare a deşeurilor reprezintă un cadru conceptual simplificat, care prevede:

1) prevenirea generării de deşeuri;

2) pregătirea pentru reutilizare;

3) reciclare;

4) recuperare de materiale;

5) altă recuperare;

6) eliminarea.

7. Politica în domeniul gestionării integrate a deşeurilor constă în crearea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor prin dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor necesare, având ca obiectiv principal prevenirea poluării mediului, reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate, creşterea ratei de reciclare şi reducerea consumului de resurse naturale, care stau la baza producerii de bunuri şi mărfuri, atât la nivel global, naţional şi local.

8. Prezentul Program va servi drept bază pentru planificarea investiţiilor în dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de gestionare integrată a deşeurilor, stimularea transformării deşeurilor în resurse şi implementarea acţiunilor necesare pentru realizarea tranziţiei de la economia lineară la economia circulară, precum şi pentru creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor acţiunilor de mediu în abordarea provocărilor globale de gestionare a deşeurilor. De asemenea, tranziţia la economia circulară reprezintă o prioritate la nivelul naţional, conform prevederilor conceptului Programului pentru promovarea economiei verzi pentru anii 2023-2027, a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia şi a Hotărârii Guvernului nr.592/2019 cu privire la aprobarea Programului de ecologizare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Conform principiilor economiei circulare, durata de viaţă a produselor, a materialelor şi a resurselor creşte cât mai mult posibil, iar generarea deşeurilor se reduce la minimum.

9. Transformarea deşeurilor în resurse este unul dintre elementele principale care stau la baza economiei circulare, iar în stabilirea direcţiilor strategice ale Programului se ţine cont de priorităţile politicilor existente privind reglementarea utilizării pungilor din plastic, implementarea responsabilităţii extinse ale producătorului (în continuare – REP), introducerea ecoinovaţiilor în procesele tehnologice, prevenirea poluării, reducerea generării deşeurilor.

10. Categoriile de deşeuri reglementate conform Legii nr.209/2016 privind deşeurile şi clasificate conform Hotărârii Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor, care fac obiectul prezentului Program, sunt prezentate în figura 1, fiind divizate în câteva grupe: deşeuri municipale, deşeuri industriale şi fluxuri de deşeuri specifice, inclusiv cele reglementate conform principiului REP.

Figura 1. Tipurile de deşeuri

Sursa: Legea nr.209/2016 privind deşeurile

Secţiunea a 2-a

Analiza gestionării deşeurilor municipale

11. Legea nr.209/2016 privind deşeurile defineşte deşeurile municipale ca deşeuri provenite din gospodărie şi deşeurile similare care provin din activităţi comerciale, industriale şi administrative menţionate la poziţia 20 din Lista deşeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.99/2018.

12. Sectorul de gestionare a deşeurilor municipale în Republica Moldova a înregistrat anumite tendinţe pozitive, şi anume:

1) indicatorii de generare a deşeurilor municipale denotă nivelul bunăstării populaţiei, prin sporirea consumului în ultimul deceniu, dar şi ritmul de urbanizare sporit, care a rezultat într-o capacitate de generare a unei cantităţi mai mari de deşeuri pe cap de locuitor;

2) conform prevederilor Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.248/2013, generarea deşeurilor municipale pe cap de locuitor, varia în zonele rurale între 0,3 şi 0,4 kg/loc/zi, iar în zonele urbane constituia 0,9 kg/loc/zi (în perioada 2010-2012). În perioada 2016-2020, la etapa de elaborare a studiilor de fezabilitate pentru dezvoltarea sistemelor de gestionare a deşeurilor la nivel regional, indicatorii de generare a deşeurilor au fost revizuiţi, fiind propuse următoarele valori pentru localităţile rurale: 0,5-0,7 kg/loc/zi, respectiv 0,9 kg/loc/zi pentru localităţile urbane mici şi centrele raionale, şi între 1,3-1,5 kg/loc/zi pentru municipiile Bălţi şi Chişinău;

3) se atestă tendinţe instabile, cu o creştere a volumelor de deşeuri colectate cu 7 % în perioada 2017-2021, conform tabelului 1, în cazul localităţilor rurale tendinţele de generare sunt în creştere în medie cu 131 %, iar în cazul localităţilor urbane – tendinţa este una de scădere cu circa 3 %;

Tabelul 1

Date de activitate privind volumul de deşeuri

municipale colectate, mii m³

Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2017-2021)

4) structura deşeurilor municipale este relativ aceeaşi în perioada analizată (2017-2021), iar din totalul deşeurilor municipale colectate, 61-63% reprezintă deşeuri municipale generate de populaţie, 30-32 % sunt deşeurile similare (generate de instituţii publice, agenţi economici) şi 3-6 % constituie deşeurile stradale, astfel cum sunt prezentate în figura 2.

Figura 2. Transportarea deşeurilor municipale, total pe parcursul anului, mii m³

Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2017-2021)

13. Deşeurile colectate din cadrul instituţiilor, agenţilor economici reprezintă, în cea mai mare parte, deşeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, sticlă) şi într-o măsură mai mică metal, iar cele din pieţe cuprind în proporţie de circa 70% deşeuri biodegradabile. Deşeurile stradale conţin o cantitate mai mică de biodeşeuri (în medie 60%), restul fiind reprezentat, în cea mai mare parte, de deşeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, sticlă şi, într-o măsură mai mică, metal). În ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor din parcuri şi grădini, fracţia predominantă este reprezentată de deşeuri biodegradabile, acestea fiind colectate separat de deşeurile municipale, doar în or. Chişinău, unde sunt supuse compostării.

14. Datele privind compoziţia deşeurilor municipale la nivel naţional denotă dinamica pozitivă a diferitelor fracţii de deşeuri reciclabile şi biodegradabile în fluxul deşeurilor municipale din Republica Moldova pe parcursul a trei decenii, astfel cum sunt prezentate în figura 3.

Figura 3. Compoziţia deşeurilor municipale în perioada 1986-2016, %

Sursa: http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=4256

15. Deşeurile biodegradabile municipale se regăsesc în toate categoriile de deşeuri municipale, şi anume: deşeuri menajere şi similare celor menajere, deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri de lemn şi partea biodegradabila a deşeurilor textile şi voluminoase; deşeuri din grădini şi parcuri şi deşeurile din pieţe.

16. Cantitatea totală de deşeuri municipale generată în anul 2021 a fost de 1055.9 mii de tone, iar deşeurile biodegradabile, inclusiv deşeurile alimentare constituie aproximativ 30%, sau 316 mii de tone. Aproximativ 5% din deşeurile biodegradabile le revin deşeurilor alimentare provenite de la comercianţii cu amănuntul, astfel că acest sector poate genera circa 15 mii de tone anual.

17. Legea nr.209/2016 privind deşeurile (art. 56) impune noi reglementări referitoare la colectarea separată a biodeşeurilor pentru compostarea şi fermentarea acestora, tratarea biodeşeurilor într-un mod care asigură un înalt nivel de protecţie a mediului şi folosirea sigură a compostului produs din biodeşeuri. Totodată, deşeurile biodegradabile provenite din parcuri şi grădini trebuie să fie colectate separat şi transportate la staţiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare.

18. Deşeurile combustibile. Circa 15-20 % din deşeurile municipale, cum ar fi cele textile, ambalaje de la produsele alimentare, mobila uzată, reprezintă fracţii combustibile, care, deseori, sunt arse în aer liber, în afara oricăror reglementări, cauzând prejudiciu mediului, înconjurător de rând cu emisii de gaze cu efecte de seră (în continuare – GES). Doar în mun. Chişinău se generează anual circa 600 000 tone de deşeuri municipale, dintre care 100 000 de tone deşeuri reprezintă fracţie combustibilă, iar în cazul dezvoltării unui sistem de colectare separată, aceste cifre ar fi în creştere.

19. Indicatorii de generare a deşeurilor municipale în Republica Moldova pentru perioada 2015-2021 denotă jumătatea mediei europene. Acest lucru se explică prin consumul redus, determinat de capacitatea de cumpărare mult mai mică şi de faptul că populaţia din mediul rural are o pondere mare. O altă explicaţie ar fi numărul redus al populaţiei ce beneficiază de servii de salubrizare, deşi o parte din deşeuri sunt depuse în tomberoanele din spaţiile publice deschise, lăsând amprenta asupra indicatorului de generare a deşeurilor. De asemenea, e posibilă o subestimare a cantităţilor de deşeuri colectate, deoarece majoritatea operatorilor de salubrizare au depozite neconforme, în mare parte fără cântare, iar evidenţa se face în baza volumelor transportate, fiind utilizat coeficientul de 0,25-0,40 pentru estimarea cantităţii în baza volumelor de deşeuri.

20. Numărul populaţiei ce deţine contracte pentru servicii de colectare şi evacuare a deşeurilor este mult mai mic decât numărul populaţiei prezente în ţară (aproximativ 40%), iar raportarea deşeurilor colectate la numărul populaţiei deservite rezultă într-un indicator de generare a deşeurilor municipale mediu de 689 kg/an/persoană, aceasta este o valoare supraestimată. Prin urmare, indicatorul de generare a deşeurilor municipale s-a calculat pe baza datelor privind cantităţile de deşeuri municipale generate în perioada 2017-2021 şi a populaţiei din anul respectiv, obţinând un indicator mediu de 402 kg/an/pers în anul 2021, astfel cum este prezentat în tabelul 2.

Tabelul 2

Indicatori de generare

a deşeurilor municipale în perioada 2017-2021

Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2017-2021)

21. Operatorii de salubrizare îşi extind serviciile din localităţile urbane în cele rurale, fiind în creştere volumul de deşeuri colectate. În consecinţă, rata de generare a deşeurilor pe cap de locuitor va avea o tendinţă lentă de creştere, fiind anticipată o creştere medie anuală cu 2,5% în perioada 2021-2030 şi cu 1% pentru perioada 2031-2035 pentru localităţile rurale şi cele urbane.

22. Colectarea deşeurilor de ambalaje municipale de la populaţie se realizează de către operatorii de salubrizare şi de către alţi colectori autorizaţi, în special cei ce deţin capacităţi de reciclare a deşeurilor din sticlă, mase plastice sau hârtie şi carton.

Secţiunea a 3-a

Analiza infrastructurii de gestionare a deşeurilor

23. Infrastructura de gestionare integrată a deşeurilor, dezvoltată şi accesibilă consumătorilor (populaţiei, instituţiilor publice şi entităţilor comerciale etc.) din punctul de vedere al costului serviciului prestat, este un factor important pentru asigurarea gestionării adecvate a deşeurilor. Prestarea serviciilor de gestionare a deşeurilor, care include procesele de colectare, transportare, sortare, valorificare şi depozitare, este efectuată de companii, publice sau private, care deţin un act permisiv pentru gestionarea deşeurilor.

24. Evaluarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale existente denotă că, în 2023, la nivel naţional funcţionează:

1) o staţie de transbordare a deşeurilor în mun. Chişinău;

2) două facilităţi de sortare (cu bandă rulantă, care sortează deşeuri reciclabile colectate separat şi deşeuri colectate în amestec) în or. Făleşti şi în mun. Chişinău;

3) o platformă de compostare a deşeurilor biodegradabile în mun. Chişinău;

4) 5-7 depozite autorizate;

5) circa 1 100 de depozite de deşeuri.

25. Concomitent, conform datelor Agenţiei de Mediu, la data elaborării prezentului Program, la nivel naţional, 143 de operatori economici deţin autorizaţie de mediu pentru activităţi de colectare, transportare şi tratare (reciclare/valorificare materială, inclusiv pregătirea pentru reciclare/valorificare) a deşeurilor, şi a celor municipale, şi anume:

1) 76 de operatori economici sunt autorizaţi pentru activităţi de colectare, transportare, depozitare temporară a deşeurilor de metale feroase şi neferoase şi a deşeurilor de baterii şi acumulatori (în continuare – DBA), cu prelucrarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase;

2) 12 operatori economici sunt autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de mase plastice, din care 4 instalaţii pentru reciclarea maselor plastice. Gradul de reciclare a deşeurilor de mase plastice a fost estimat în baza cantităţilor raportate de agenţii economici autorizaţi Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, corelată cu cantitatea totală de deşeuri de mase plastice generată la nivel de ţară, astfel cum este prevăzut în tabelul 3. Cea din urmă a fost dedusă în baza indicatorului de generare a deşeurilor de plastic pe cap de locuitor (circa 34-46 kg/pers/an), estimat în baza ratei de generare a deşeurilor municipale (conform tabelului 2) şi compoziţia morfologică a deşeurilor (conform figurii 3);

Tabelul 3

Estimarea gradului

de reciclare a deşeurilor de mase plastice, 2014-2021

Sursa: În baza datelor Inspectoratului pentru Protecţia Mediului

şi a calculelor grupului de autori ai Programului

3) conform datelor Agenţiei de Mediu, 11 operatori economici sunt autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de carton şi hârtie de la unităţile comerciale, întreprinderi sau instituţii publice, inclusiv prin intermediul punctelor de colectarea a maculaturii de la consumătorii casnici. Reciclarea deşeurilor de hârtie şi carton este asigurată de două companii din mun. Chişinău, iar rata de reciclare a hârtiei a crescut de la 7 % în 2018 la circa 22 % în 2021, astfel cum este prezentat în tabelul 4. Gradul de reciclare a deşeurilor de hârtie a fost estimat similar cu cel de mase plastice, fiind bazat pe datele Inspectoratul pentru Protecţia Mediului privind prelucrarea deşeurilor de hârtie şi rata de generare a deşeurilor de hârtie pe cap de locuitor, care a fost estimată la 30-32 kg/pers/an;

Tabelul 4

Estimarea gradului de reciclare a deşeurilor de hârtie, 2014-2021

Sursa: În baza datelor Inspectoratului pentru Protecţia Mediului şi a calculelor grupului

de autori ai Programului. În anul 2021 datele se bazează pe raportul Agenţiei de Mediu

4) reciclarea deşeurilor de sticlă este asigurată de 3 operatori economici - companii producătoare de articole de sticlă, fiind totodată şi reciclatori finali. Capacitatea de reciclare este utilizată atât pentru propriile deşeuri de producţie, cât şi pentru alte tipuri de deşeuri de sticlă preluate de la terţi, fiind asigurată o rată de reciclare între 42-62%. Gradul de reciclare a deşeurilor de sticlă a fost estimat similar cu cel de mase plastice şi hârtie, fiind bazat pe datele Raportului Naţional de Inventariere privind surse de emisii şi sechestrare a gazelor cu efect de seră în Republica Moldova pentru anii 1990 - 2016 şi rata de generare a deşeurilor de sticlă pe cap de locuitor, care a fost estimată la 10-15 kg/pers/an, astfel cum este prezentat în tabelul 5.

Tabelul 5

Estimarea gradului de reciclare a cioburilor de sticlă, 2014-2021

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi a calculelor

grupului de autori ai Programului şi http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=4256. 

În anul 2021, datele se bazează pe raportul Agenţiei de Mediu

26. Operatorii de salubrizare. Actualmente, majoritatea operatorilor de salubrizare sunt operatori publici, având forma juridică de întreprindere municipală sau societate cu răspundere limitată, deservind primordial localităţile ale căror consilii locale le-au fondat, iar uneori alte localităţi vecine. Servicii specializate în colectarea şi eliminarea deşeurilor sunt acordate în bază de contract cu generatorii individuali sau asociaţiile de proprietari în condominiu în toate municipiile, centrele raionale şi în unele localităţi rurale. Analiza datelor statistice a celor de mediu denotă următoarele:

1) în anul 2021 activează 197 de servicii specializate în colectarea şi eliminarea deşeurilor (54 de servicii în sectorul urban şi 143 de servicii în sectorul rural), iar 313 localităţi rurale beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor municipale;

2) doar 17 servicii de salubrizare din cele 197 deţin autorizaţie pentru colectarea, transportarea şi eliminarea prin depozitare a deşeurilor municipale, majoritatea prestând servicii în mun. Chişinău sau suburbiile acestuia;

3) rata de acoperire cu servicii de salubrizare a populaţiei în zonele urbane constituie aproximativ 75-93%, iar în unele centre raionale serviciile de salubrizare orăşeneşti deservesc localităţile rurale din vecinătate: Anenii Noi (5), Chişinău (3), Cimişlia (13), Floreşti (14), Otaci (3), Orhei (3), Rezina (3), Sângerei (3), Şoldăneşti (11),Teleneşti (5), Ungheni (9);

4) în zonele rurale, aproximativ 15-23% din populaţie dispun de serviciu de salubrizare, iar o parte din servicii îşi extind activitatea către localităţile din vecinătate;

5) 16 servicii de salubrizare deservesc a câte 2 localităţi, iar în altele numărul localităţilor deservite este de la 3 la 8: com. Băcioi (8), s. Bălabăneşti (3), s. Bulboci (6), or. Biruinţa (5), s. Ciorescu (3), s. Cioreşti (3), Cotiujenii Mari (8), Drăsliceni (3), Gura Galbenei (7), Izvoare (7), s. Ivancea (3), Peresecina (3), s. Tuzara (3), Singureni (6), s. Svetloie (8), Vatici (3), Vinogradovca (8);

6) în localităţile în care există operator de salubrizare, acesta deserveşte doar o parte din populaţie, în funcţie de contractele semnate sau de accesul transportului pe străzile îndepărtate. Chiar şi în lipsa unui contract, o parte din populaţie aduce deşeurile în punctele de colectare, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă în dezvoltarea serviciilor de colectare şi tratare a deşeurilor.

Figura 4. Dinamica dezvoltării serviciilor de colectare

a deşeurilor municipale (2016, 2019)

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

27. Activitatea de colectare a deşeurilor municipale în zonele urbane este organizată după sistemul "din poartă în poartă" de la case individuale şi prin intermediul punctelor de colectare la platforme sau prin ghene (tuburi de evacuare a deşeurilor), de la blocuri locative, pe când în zonele rurale colectarea se efectuează preponderent "din poartă în poartă" şi uneori de la punctele de colectare.

28. Colectarea separată a deşeurilor reciclabile pe 3 fracţii (hârtie/carton, plastic/metal şi uneori sticlă) se realizează parţial, doar în unele localităţi urbane, în punctele de colectare dotate cu containere de 1,1 m³ sau 1m³, iar în unele localităţi mai mici sunt utilizate pubele de 240 l sau 120 l sau deşeurile sunt colectate în saci. Tariful mic nu acoperă cheltuielile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor reciclabile şi a deşeurilor biodegradabile, iar ca rezultat colectarea nesortată a deşeurilor contribuie esenţial la creşterea costurilor de reciclare, în special a deşeurilor de ambalaj, iar în multe cazuri face imposibil acest proces.

29. Raportarea în Sistemul informaţional automatizat "Managementul deşeurilor" (SIA MD) a datelor privind deşeurile municipale colectate separat a fost iniţiată recent şi denotă rezultate modeste de circa 7 % din totalul de deşeuri colectate. Incertitudinea datelor este mare, deoarece în lipsa cântarelor, evidenţa se face în baza volumelor transportate, iar operatorii de salubrizare utilizează coeficientul de 0,25-0,40 pentru estimarea cantităţii în baza volumelor de deşeuri, în funcţie de dotările autospecialelor.

30. Deşeuri periculoase. De rând cu deşeurile municipale, consumătorii casnici generează un spectru vast de deşeuri periculoase, precum echipamente electrice, inclusiv cele care conţin clorofluorocarburi (CFC), tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur, uleiuri şi grăsimi, altele decât uleiurile şi grăsimile comestibile, ambalaje contaminate cu vopsele, detergenţi sau alte substanţe periculoase, medicamente, baterii şi acumulatori (în continuare – BA) etc.

31. Odată cu dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale va fi necesară dezvoltarea punctelor de colectare a fluxurilor specifice de deşeuri periculoase (baterii, anvelope, deşeurile de echipamente electrice şi electronice (în continuare – DEEE), lămpi cu mercur etc.), în vederea tratării separate a acestor fluxuri de deşeuri. De asemenea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale periculoase se realizează cu autospeciale destinate pentru colectarea acestui flux de deşeuri. Având în vedere cantitatea redusă a deşeurilor periculoase generate, o astfel de autospecială ar trebui să fie folosită pentru colectare în mai multe regiuni.

32. Deşeurile voluminoase reprezintă tipul de deşeuri municipale, care, din cauza, masei mari sau a volumului său ridicat nu pot fi preluate de sistemul obişnuit de colectare a deşeurilor. Principalele exemple de deşeuri voluminoase sunt mobilierul şi saltelele. Cadrul legal actual de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova nu prevede niciun obiectiv specific sau măsuri privind gestionarea deşeurilor voluminoase.

33. Actualmente, deşeurile voluminoase sunt depuse la punctele de colectare a deşeurilor municipale şi nu sunt supuse unei evidenţe separate. Colectarea şi transportul deşeurilor voluminoase nu necesită investiţii suplimentare şi se pot realiza în baza unui program stabilit de către operatorul serviciului de salubrizare, fiind adus la cunoştinţa atât a utilizatorilor casnici, cât şi a celor noncasnici. De obicei, deşeurile se depun în faţa caselor sau, în cazul blocurilor de locuinţe, se vor plasa în punctele de colectare a deşeurilor voluminoase, în conformitate cu programul de colectare.

34. Legea nr.209/2016 privind deşeurile (art. 29) prevede cerinţele generale de stabilire a costurilor operaţionale pentru serviciile de gestionare a deşeurilor. Finanţarea serviciilor de gestionare a deşeurilor municipale este stabilit în conformitate cu principiile solidarităţii, proporţionalităţii, nediscriminării, recuperării costurilor şi a principiului "poluatorul plăteşte". De asemenea, implementarea principiului de "responsabilitate extinsă a producătorului" contribuie la asigurarea durabilităţii financiare serviciilor de gestionare a deşeurilor municipale. Gestionarea deşeurilor de ambalaje, precum şi a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice generate în fluxul de deşeuri municipale este finanţată pe baza acordurilor încheiate de sistemele colective REP şi municipalităţi.

Figura 5. Fluxuri de plăţi pentru gestionarea deşeurilor municipale

35. Veniturile operatorilor serviciilor de gestionare a deşeurilor sunt obţinute, în principal, din tarifele percepute de la utilizatorii de servicii de gestionare a deşeurilor colectate (populaţie, persoane juridice etc.). Tariful trebuie să asigure recuperarea integrală a costurilor, dar, în acelaşi timp, să fie accesibil pentru clienţi, fiind aprobat de către fiecare consiliu local în parte. Conform informaţiei oferite în cadrul dezvoltării studiilor de fezabilitate, tariful actual pentru prestarea serviciilor de salubrizare variază între municipalităţi, inclusiv între localităţile rurale şi urbane, după cum urmează:

1) nivelul tarifelor pentru populaţia din mediul urban variază de la 5 lei/persoană/lună la 18 lei/persoană/lună sau 24 lei/gospodărie/lună, deşi serviciul prestat este similar – colectarea mixtă sau separată a deşeurilor şi eliminarea la gropile de gunoi;

2) în majoritatea cazurilor este perceput un tarif diferit pentru casele individuale şi blocurile deservite, tariful achitat de locuitorii blocurilor fiind mai mic decât tariful achitat de locuitorii caselor individuale;

3) în unele localităţi se aplică taxa de salubrizare lunară, instituită conform Codului fiscal nr.1163/1997, al cărui cuantum variază de la 2 la 12 lei/pers;

4) tarifele existente, de cele mai multe ori, sunt mai mici de 1% din venitul mediu al gospodăriei;

5) nivelul taxei/tarifului în zonele rurale variază între 3-18 lei/persoană/lună. Se poate observa că există localităţi rurale în care taxa/tariful este mai mare sau egal cu cel din zonele urbane. În unele cazuri se percepe un tarif diferit pentru deşeurile similare, în funcţie de tipul recipientului de colectare: 36 de lei pentru pubele de 120 l; 54 de lei pentru pubele de 240 l, şi 99 de lei pentru container de 1,1 m³ (de exemplu, oraşul Ungheni, "AVE Ungheni" SRL);

6) tariful achitat pentru un container de 1,1 m³ este mult mai mic decât tariful perceput pentru o pubelă de 120 l (valoarea diferită a tarifului, bazată pe volumul recipientului de colectare, ar putea fi un instrument economic care ar încuraja prevenirea generării deşeurilor (plăteşte pentru cât arunci);

7) tarifele pentru instituţiile publice şi companii sunt similare, variind în mediul urban de la 132 la 217 lei/m³ şi în zonele rurale între 5 şi 60 lei/m³.

36. În majoritatea localităţilor tarifele pentru colectarea şi tratarea deşeurilor nu acoperă costurile, iar unele cheltuieli ale operatorilor de salubrizare sunt subvenţionate din bugetele locale sau din contul granturilor oferite în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea infrastructurii de colectare.

37. Marea majoritate a deşeurilor municipale şi cele industriale nepericuloase sunt eliminate în depozitele de deşeuri, deoarece este cel mai ieftin tip de gestionare a deşeurilor; prin urmare, deşeurile sunt gestionate fără a ţine cont de ordinea prioritară de prevenire şi gestionare a deşeurilor, iar colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile şi a deşeurilor biodegradabile, precum şi reciclarea şi reutilizarea acestora este neatractivă din punct de vedere economic.

38. Cele mai mari provocări care continuă să afecteze dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor din Republica Moldova pe termen mediu şi lung:

1) nu toate autorităţile administraţiei publice locale asigură accesul populaţiei din teritoriul administrat la serviciul public de gestionare a deşeurilor;

2) nivelul redus de conştientizare a publicului privind necesitatea de achitare a serviciilor de colectare a deşeurilor, lipsa motivaţiei de a colecta separat deşeurile;

3) capacităţile instituţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale limitate la asigurarea cadrului juridic (tarif sau taxă) pentru recuperarea costului serviciului prestat de colectare a deşeurilor;

4) nivelul redus al colectării selective a deşeurilor (7%), calitatea inferioară a deşeurilor selectate şi, prin urmare, dezvoltarea insuficientă a pieţei de reciclare şi valorificare a deşeurilor;

5) dificultăţile în satisfacerea necesităţilor generatorilor de deşeuri în capacităţi de colectare şi tratare a deşeurilor periculoase, care devin tot mai stringente, fiind în creştere atât cantitatea, cât şi spectrul deşeurilor;

6) lacune în procedura de eliberare a autorizaţiei de gestionare a deşeurilor, în special pentru conformarea operatorilor existenţi la cerinţele Legii nr.209/2016 privind deşeurile;

7) cunoştinţe reduse referitoare la oportunităţile internaţionale existente privind infrastructura de tratare a deşeurilor periculoase în ţările din vecinătate.

Secţiunea a 4-a

Analiza gestionării categoriilor de deşeuri supuse

responsabilităţii extinse a producătorului

39. Din perspectiva integrării Europene a ţării, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Statele membre ale acestora, pe de altă parte (ratificat prin Legea nr.112/2014) capitolul 16 "Mediul înconjurător", subcapitolul "Gestionarea deşeurilor şi resurselor" prevede transpunerea Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a acordului. În particular, aplicarea articolului 14 "Stabilirea mecanismului de recuperare integrală a costurilor în conformitate cu principiul poluatorul plăteşte şi cu principiul extins al responsabilităţii producătorului" se implementează începând cu anul 2018.

40. Articolul 12 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile cuprinde prevederi asociate cu REP, pentru a promova reutilizarea şi prevenirea, reciclarea şi alte tipuri de valorificare a deşeurilor. Astfel, în scopul promovării principiului REP, prioritar sunt supuse unui regim de responsabilitate extinsă a producătorului următoarele produse: baterii şi acumulatori, echipamente electrice şi electronice (în continuare – EEE), vehicule, uleiuri, ambalaje, anvelope.

41. Raportarea gestionării fluxurilor de deşeuri supuse REP se efectuează online, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat "Managementul deşeurilor" (în continuare – SIA MD), care, începând cu anul 2019, este exploatat de către Agenţia de Mediu pentru trei categorii de deşeuri: deşeurile de echipamente electrice şi electronice, deşeurile de ambalaj, deşeurile de baterii şi acumulatori. În funcţie de promovarea cadrului normativ, pe parcursul anilor 2023-2025 urmează a fi dezvoltată raportarea pentru fluxurile de uleiuri uzate, anvelope uzate şi vehicule scoase din uz.

42. Ambalajele şi deşeurile de ambalaje. Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2020 a intrat în vigoare la 21 august 2021. Conform datelor privind compoziţia morfologică a deşeurilor municipale, deşeurile de ambalaje ce se regăsesc în deşeurile municipale reprezintă circa 40-50%. Conform calculelor grupului de autori ai prezentului Program, se estimează că în anul 2021 s-a generat o cantitate totală de 148,8 mii de tone de deşeuri de ambalaje. Toţi producătorii care plasează pe piaţă ambalaje şi produse ambalate urmează să se înregistreze în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului şi să prezinte date privind tipurile şi cantitatea de ambalaje plasată pe piaţă anual.

43. Conform Legii nr.209/2016 privind deşeurile, operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate sunt responsabili să asigure gestionarea ambalajelor devenite deşeuri pe teritoriul naţional. Gestionarea efectivă a deşeurilor de ambalaje se realizează prin intermediul operatoriilor de colectare, al operatorilor de tratare (staţii de sortare, operatori economici care realizează reciclarea/valorificarea) şi al operatorilor depozitelor de deşeuri (care preiau deşeurile de ambalaje nevalorificate). Astfel, la dezvoltarea sistemelor integrare de gestionare a deşeurilor municipale operatorii specializaţi pentru colectarea deşeurilor, de comun acord cu sistemele colective responsabile de gestionarea deşeurilor de ambalaje şi reciclatorii vor stabili modalitatea de atingere a ţintelor de reciclare şi valorificare pentru fiecare tip de ambalaj.

44. Totodată, persistă riscul unei taxări adiţionale odată cu aplicarea principiului responsabilităţii extinse ale producătorului în baza Legii nr.209/2016 privind deşeurile şi cu menţinerea aplicării principiului "poluatorul plăteşte" conform Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, prin achitarea taxei de ambalaj. Actualmente, mecanismul de aplicare a taxei de ambalaj conform principiului "poluatorul plăteşte" nu permite aplicarea aceluiaşi grad de responsabilitate financiară în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor de ambalaj între producător şi importator, deoarece companiile achită diferit. Astfel, art.11 alin.(6) lit.h) din Legea nr.1540/1998 stabileşte o excepţie la achitarea taxei de ambalaje de care se folosesc producătorii locali care procură ambalajele direct în Republica Moldova, iar când le plasează pe piaţă produsele ambalate, nu mai achită taxa per unitate, aşa cum o fac importatorii de produse în ambalaj.

45. Principalele probleme de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje sunt:

1) din cauza lipsei de conştientizare a publicului şi a infrastructurii de sortare a deşeurilor doar o mică parte din deşeurile de ambalaje din fluxul de deşeuri municipale este sortată;

2) colaborare redusă dintre serviciile de colectare a deşeurilor şi deţinătorii infrastructurii de reciclare a deşeurilor pentru asigurarea gestionării deşeurilor colectate conform reglementărilor de mediu, inclusiv pentru atingerea ţintelor de reciclare;

3) cooperarea dintre municipalităţi şi organizaţiile de producători şi importatori de produse ambalate nu este asigurată, persistă lipsa de cunoştinţe în implementarea responsabilităţii extinse a producătorilor;

4) autorizarea activităţilor de colectare a deşeurilor de ambalaje de către agenţi economici care sunt valorificatori, ceea ce contravine implementării principiului "responsabilităţii extinse a producătorilor", având impact asupra asigurării ţintelor de colectare de către sistemele colective sau individuale, care sunt responsabili de gestionarea acestui flux de deşeuri pe întregul lanţ de gestionare – de la colectare până la valorificare;

5) abordarea problemelor privind deşeurile de ambalaje separat de deşeurile municipale mixte, deşeurile de ambalaje fiind un flux de deşeuri supuse principiului "responsabilităţii extinse a producătorilor", care urmează a fi colectate de serviciul de salubrizare pe bază de contract cu sistemele colective şi pentru serviciul municipal urmează să obţină veniturile necesare pentru menţinerea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor;

6) inconsistenţe în cadrul normativ axate pe suprapunerea principiului "poluatorul plăteşte" şi principul "responsabilităţii extinse a producătorilor".

46. Deşeuri de baterii şi acumulatori. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în Republica Moldova lipseşte producerea de baterii şi acumulatori, astfel toate cantităţile puse pe piaţă sunt reflectate în import, fiind structurate în 2 categorii în baza Nomenclaturii combinate a mărfurilor: 8506 (Pile şi baterii de pile electrice) şi 8507 (Acumulatoare electrice), având o dinamică în creştere în perioada 2014-2021, astfel cum este prezentat în figurile 6 şi 7.

Figura 6. Date privind importul pentru categoria 8506

(Pile şi baterii de pile electrice) în perioada 2014-2021, tone

Sursa: Serviciul Vamal al RM, https://comtrade.un.org/data/

Figura 7. Date privind importul pentru categoria 8507

(Acumulatoare electrice) în perioada 2014-2021, tone

Sursa: Serviciul Vamal al RM, https://comtrade.un.org/data/

47. Conform situaţiei la 1 mai 2023, 21 de operatori economici sunt autorizaţi în domeniul colectării, transportării şi depozitării temporare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, practicând activităţi de colectare şi de transportare a deşeurilor de metale feroase şi neferoase, iar colectarea BA este o activitate asociată în mare parte cu colectarea metalelor, fapt ce contravine implementării principiului "responsabilităţii extinse a producătorilor".

48. Conform situaţiei la 1 mai 2023, 3 agenţi economici sunt autorizaţi pentru implementarea principiului responsabilităţii extinse a producătorilor (un sistem individual şi unul colectiv), în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.586/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor şi deşeurilor de baterii şi acumulatori.

49. În lipsa capacităţilor de tratare a deşeurilor de BA, toate deşeurile colectate sunt exportate în ţările vecine (România şi Ucraina). Statistica exporturilor deşeurilor de BA denotă o tendinţă instabilă de creştere şi de descreştere, în funcţie de cantitatea deşeurilor colectate în perioada 2017-2021, astfel cum este prezentată în figura 8.

Figura 8. Exportul deşeurilor de BA pentru perioada 2017-2021, tone

Sursa: Serviciul Vamal al RM, https://comtrade.un.org/data/

50. Principalele probleme de gestionare a deşeurilor de BA sunt următoarele:

1) colectarea acumulatorilor este o activitate asociată cu colectarea şi transportarea deşeurilor de metale feroase şi neferoase, iar gestionarea electrolitului rămâne incertă;

2) lipsa întreprinderilor de tratare a deşeurilor de BA în Moldova impune ca toate deşeurile trebuie să fie exportate conform procedurii stabilite în Hotărârea Guvernului nr.411/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind transferurile de deşeuri.

3) inconsistenţe în cadrul normativ, axate pe suprapunerea principiului "poluatorul plăteşte" şi principul responsabilităţii extinse a producătorilor, fiind aplicată în continuare taxa pentru poluare conform Legii nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului;

4) autorizarea colectării DBA (în special a acumulatorilor) de rând cu deşeurile de metale feroase şi neferoase este în contradicţie cu implementarea principiului responsabilităţii extinse a producătorilor, creând impedimente pentru atingerea ţintelor de colectare şi de valorificare adecvată de către sistemele individuale sau colective. Totodată, în aceste condiţii, rămâne incertă modalitatea de tratarea electrolitului din acumulatori.

51. Deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Agenţii economici care plasează pe piaţă echipamente electrice şi electronice (EEE) cad sub incidenţa regimului REP. Conform situaţiei la 1 iunie 2021, în Republica Moldova au fost înregistrate 77 de întreprinderi cu statut de producător de EEE, din care 14 agenţi economici ca distribuitori EEE şi 63 ca producători.

52. Cantitatea de DEEE generate a fost dedusă în baza datelor de activitate privind cantitatea de EEE introduse pe piaţă, conform tabelului 6, disponibile pe site-ul https://comtrade.un.org/db, clasificate conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor.

Tabelul 6

Date privind cantitatea plasată pe piaţă a EEE, 2015-2019

Sursa: https://comtrade.un.org/data/. Calcule realizate cu ajutorul

instrumentului de calcul "EEE Put on Market Instrument

(UNU ViE SCYCLE)"/Instrument de plasare pe piaţă a EEE

53. Datele privind cantitatea de EEE plasată pe piaţă au fost corelate cu numărul populaţiei, pentru a genera indicatorul de generare a DEEE pe cap de locuitor, iar rezultatele denotă o dinamică de creştere de la 4,5 kg/persoană/an în 2015 la 6,5 kg/persoană/an în 2019, fiind în continuă creştere, astfel cum este prevăzut în tabelul 7.

Tabelul 7

Date privind generarea DEEE kg/pe cap de locuitor, 2015-2019

Sursa: Instrumentul de calcul "EEE Put on Market Instrument (UNU ViE SCYCLE)"/

Instrumentul de calcul privind plasarea pe piaţă a EEE

54. Conform situaţiei la 1 iunie 2023, în baza informaţiei raportate de către Agenţia de Mediu, în Sistemul informaţional automatizat "Managementul Deşeurilor" sunt înregistrate 5 sisteme colective, care deţin autorizaţie pentru desfăşurarea activităţilor ce ţin de implementarea responsabilităţii extinse a producătorului pentru gestionarea DEEE-lor, în contextul executării Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212/2018. Pentru anul 2021, ţinte de colectare au fost raportate de către 5 sisteme colective. Lista sistemelor colective poate fi vizualizată pe site-ul web al Agenţiei de Mediu, accesând linkul https://docs.google.com/document/d/1rIQuUKwTsC6At15et1dehLilu2rJPIxm/edit.

Potrivit datelor raportate prin intermediul SIAMD, de către sistemele colective au fost colectate următoarele cantităţi de DEEE-uri:

Tabelul 8

Date de activitate

a sistemelor colective raportate în SIAMD pentru anul 2021

55. Pe parcursul ultimilor ani au fost realizate mai multe iniţiative de colectare a DEEE, susţinute de diferiţi donatori, fiind instalate tomberoane de dimensiuni medii, plasate în incinta instituţiilor din sectorul public, cel privat şi din mediul academic, şi tomberoane mari în exterior.

56. Principalele probleme de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice sunt:

1) îndeplinirea obiectivelor de colectare, de recuperare şi de reciclare a tuturor deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe categorii separate nu este încă definită şi asigurată în mod clar, iar controlul implementării acestor obiective este insuficient;

2) din lipsă întreprinderilor de reciclare şi de valorificare a DEEE în Moldova, toate deşeurile trebuie să fie exportate, conform procedurii stabilite în Hotărârea Guvernului nr.411/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind transferurile de deşeuri, costul fiind unul ridicat, precum şi se atestă o deschidere selectivă a întreprinderilor de reciclare şi de recuperare în străinătate faţă de sistemele colective din Republica Moldova;

3) controlul insuficient al gestionării DEEE creează mai multe probleme:

a) colectarea şi dezasamblarea ilegală;

b) comercializarea şi respectiv valorificarea doar a părţilor valoroase din deşeurile de echipamente dezasamblate;

c) este incertă soarta părţilor nevaloroase din deşeurile de echipamente dezasamblate. De exemplu, carcasele de plastic care se iau spre valorificare contra plată, fapt ce determină abandonarea acestora sau arderea neautorizată, prezentând un pericol pentru mediu şi sănătate din cauza conţinutului de produse chimice periculoase, inclusiv poluanţi organici persistenţi ( în continuare – POP);

d) lipsa trasabilităţi deşeurilor colectate şi a modalităţii de tratare a acestora, nerespectarea tratatelor internaţionale în gestionare a durabilă a DEEE, inclusiv combaterea traficului ilegal al DEEE;

4) nu toţi producătorii şi importatorii de EEE sunt înregistraţi în Registrul producătorilor şi importatorilor produselor supuse REP şi îşi îndeplinesc obligaţiile de gestionare a DEEE, ceea ce duce la crearea unor condiţii de concurenţă neloială între producătorii şi importatorii de echipamente electrice şi electronice care îşi îndeplinesc obligaţiile şi cei care nu şi le îndeplinesc;

5) conştientizarea insuficientă atât a populaţiei, cât şi a producătorilor cu privire la abordările de implementare a REP. Populaţia percepe livrarea DEEE gratuit către un agent economic autorizat ca o sursă de venit pentru aceştia, iar producătorii de EEE percep implementarea REP ca pe o "problemă" pe care statul a decis să o pună pe umerii lor, scăpând astfel de deşeuri;

6) agenţii economici autorizaţi în colectarea deşeurilor de metale feroase şi neferoase preiau şi anumite DEEE-uri (în special echipamente de transfer termic, precum frigidere şi condiţionare), ceea ce este în contradicţie cu implementarea principiului responsabilităţii extinse a producătorilor, creând impedimente sistemelor individuale sau colective pentru atingerea ţintelor de colectare şi valorificare. Totodată este incertă modalitatea de tratare a DEEE care conţin mai multe produce chimice periculoase (de exemplu freon), acestea fiind dezasamblate fără respectarea cerinţelor în acest domeniu.

57. Vehiculele scoase din uz (în continuare – VSU). Republica Moldova nu produce vehicule, toate unităţile de transport fiind importate. Parcul auto naţional creşte anual cu circa 30 de mii de unităţi de transport, însă doar 12 % sunt unităţi de transport noi comercializate de importatorii oficiali. Numărul de autovehicule noi care au fost vândute în Republica Moldova şi care, în 2019, a constituit 6 843 de unităţi (maşini noi, produse în anii 2018-2019) din numărul total de 36 393 de vehicule, care au fost aduse şi înregistrate (autoturisme uşoare dedicate inclusiv transportului de pasageri, care au o greutate de sub 3, 5 tone) (vs 30 954 cât au fost în 2018).

58. Articolul 51 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile conţine prevederi generale referitoare la aspecte privind modul de proiectare şi de producere de noi vehicule într-un mod care facilitează dezasamblarea, reutilizarea, recuperarea şi, în special, reciclarea VSU, a materialelor şi a componentelor acestora, iar Legea nr.277/2018 privind substanţe chimice interzice plasarea pe piaţa a materialelor şi a componentelor vehiculelor care conţin plumb, mercur, cadmiu şi crom hexavalent.

59. Regulamentul privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.93/2023, stabileşte un cadru juridic de reglementare privind prevenirea formării de deşeuri provenite de la vehiculele scoase din uz, colectarea, reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz, inclusiv a componentelor şi a materialelor acestora.

60. Din lipsa datelor privind colectarea VSU şi pentru a definitiva numărul potenţialelor VSU generate, a fost analizată informaţia statistică privind numărul mijloacelor de transport radiate din Registrul de Stat al transporturilor în perioada 2015-2020, care atestă o dinamică instabilă de creştere şi de descreştere. Această fluctuaţie poate fi justificată prin oferta de preţ la colectarea feroaselor şi neferoaselor, dar şi prin preţul de import al autovehiculelor (taxa de înmatriculare), achitat în funcţie de capacitate şi anul de producţie.

Tabelul 9

Date statistice privind numărul mijloacelor de transport radiate

din Registrul de Stat al transporturilor în perioada 2015-2020

Sursa: Instituţia Publică "Agenţia Servicii Publice"

61. Uleiuri uzate. Creşterea vertiginoasă a numărului de autoturisme, de camioane şi de alte unităţi de transport înregistrate în ţară justifică importul unor cantităţi mari de diverse tipuri de uleiuri şi lubrifianţii pe baza minerală, semisintetice, sintetice sau biogene, precum şi de alte produse derivate, astfel cum este prevăzut în tabelul 10.

Tabelul 10

Dinamica importului de uleiuri în Republica Moldova

în perioada 2016-2020, tone

Sursa: Serviciul Vamal, date din Analiza Impactului la Regulamentul privind

gestionarea uleiurilor uzate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.731/2022

62. În lipsa unor date statistice privind cantitatea de uleiuri uzate generate, datele sunt deduse în baza cantităţilor de uleiuri importate, utilizând drept reper datele europene privind consumul de lubrifiant în UE, ce constituie 65% ulei de automobile şi 35% de ulei industrial. Aceste date sunt raportate anual Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora (conform codurilor Y08 şi Y09), astfel cum sunt prevăzute în tabelul 11.

Tabelul 11

Cantitatea estimativă de uleiuri uzate generate în anii 2015-2020, în tone

Sursa: Serviciului Vamal, rapoartele anuale către Convenţia de la Basel privind controlul

transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora

63. Problema majoră a gestionării uleiurilor uzate este nivelul scăzut de colectare a acestora din lipsa infrastructurii de colectare şi a tratării. Conform datelor prezentate în SIAMD pentru anii 2019-2020 au fost colectate doar 60 de tone de ulei uzat. Cealaltă parte a uleiurilor uzate generate, ca înlocuitor al uleiului pentru încălzire, este utilizată pentru încălzirea încăperilor şi a altor nevoi şi este incinerată ilegal în instalaţii neadaptate pentru incinerarea deşeurilor periculoase care duc la poluarea mediului. Datorită faptului că uleiurile uzate sunt o alternativă mai ieftină la uleiurile pentru încălzire, acestea sunt solicitate pe piaţă.

64. Regulamentul privind gestionarea uleiurilor uzate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.731/2022 stabileşte cerinţele pentru gestionarea ecologică corespunzătoare a uleiurilor uzate generate la nivel naţional, prin aplicarea regimului de responsabilitate extinsă a producătorului, în conformitate cu prevederile art.12 şi 52 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, cu respectarea acordurilor internaţionale de mediu la care Republica Moldova este parte.

65. Ca urmare a analizei gestionării categoriilor de deşeuri supuse REP, suplimentar la problemele specifice fiecărui flux enumerate mai sus, se identifică următoarele provocări:

1) de natura instituţională/organizaţională, ce ţin de ritmul lent de înregistrare în Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor şi de responsabilitatea extinsă a producătorului pasibili de înregistrare;

2) de natură legislativă, ce ţine de reglementarea criteriilor pentru crearea sistemelor individuale şi colective în vederea optimizării numărului acestora şi de asigurarea acoperirii cu servicii de colectare a deşeurilor de produse REP pe întreg teritoriul ţării, de setarea criteriilor de eligibilitate etc.;

3) de natură financiară şi investiţională, ce ţin de faptul că la nivel naţional nu există facilităţi pentru tratarea/depozitarea deşeurilor periculoase.

Secţiunea a 5-a

Analiza gestionării anumitor categorii de deşeuri

66. Fluxurile de deşeuri specifice, incluse în Legea nr.209/2016 privind deşeurile, cuprind: anvelope uzate (art. 60), stocurile şi deşeurile de poluanţi organici persistenţi (art. 53), deşeurile rezultate din activitatea medicală (art. 55), deşeurile de mercur (art. 58).

67. Anvelope uzate. Toate categoriile de anvelope, atât cele noi, cât şi cele de tip secondhand (uzate), sunt importate conform codurilor din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014: 4011 Anvelope noi din cauciuc şi 4012 Anvelope uzate din cauciuc, anvelope solide sau cu perne, benzile de rulare şi clapele din cauciuc. Anvelopele uzate includ: anvelope reşapabile, anvelope de ocazie, anvelope exportabile şi ELT (End-of-Life Tire – anvelopă uzată).

68. În lipsa datelor privind generarea anvelopelor uzate, se utilizează coeficientul de 0,6 pentru a deduce cantitatea de deşeuri generată în baza datelor privind importurile anvelopelor, astfel cum este prevăzut în tabelul 12. Această metodă este aplicată pentru întocmirea raportului anual pentru Convenţia de la Basel.

Tabelul 12

Date privind generarea anvelopelor uzate, tone, anii 2015-2020

Sursa: rapoartele anuale către Convenţia de la Basel

69. Anvelopele uzate sunt colectate de către 4 companii, autorizate în domeniul colectării, transportării, depozitării şi prelucrării deşeurilor din cauciuc. O singură companie reciclează cauciucurile prin metoda de piroliză. Materia primă secundară obţinută în urma reciclării este compusă din combustibil lichid, carbon tehnic şi resturi de metal. Datele prezentate în SIA MD, de către 3 colectori privind colectarea şi prelucrarea anvelopelor uzate în 2020 reflectă cantitatea totală de cca 600 de tone, ceea ce reprezintă doar o mică parte a anvelopelor uzate generate.

70. Începând cu luna martie a anului 2023, gestionarea fluxului de anvelope uzate este organizată în conformitate cu prevederile Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.610/2022.

71. Poluanţii organici persistenţi reprezintă o categorie de substanţe foarte stabile din punct de vedere chimic cu proprietăţi toxice şi bioacumulative, care sunt un pericol sporit pentru sănătatea oamenilor şi mediului ambiant. Aceştia au calităţi nocive extrem de pronunţate, un grad înalt de rezistenţă la degradare şi proprietăţi de acumulare în organismele vii şi mediul înconjurător, pot fi uşor transportaţi în atmosferă la distanţe mari şi se depun departe de locul de emisie, pot afecta sănătatea şi mediul, atât aproape cât şi departe de sursele lor. Poluanţii organici persistenţi (în continuare – POP)cuprind un şir de pesticide organoclorurate, bifenili policloruraţi (în continuare – BPC) şi unii poluanţi industriali, inclusiv dioxinele şi furanii.

72. În lipsa capacităţilor tehnice pentru tratarea produselor chimice cu conţinut de POP la nivel naţional, pesticidele învechite cu conţinut de POP au fost reambalate şi transportate peste hotarele ţării spre eliminare cu suportul mai multor proiecte de asistenţă tehnică şi de granturi. Cantitatea totală a pesticidelor învechite eliminate în perioada 2007-2022 constituie 4420,3 tone (inclusiv 460,3 tone eliminate din regiunea stângă a Nistrului).

73. Deşi pe parcursul anilor Republica Moldova a beneficiat de asistenţa donatorilor în rezolvarea problemelor asociate managementului stocurilor de pesticide inutilizabile (Fondul Global pentru Mediu (GEF), Banca Mondială, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Agenţia Cehă pentru Cooperare Internaţională, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) etc.), conform datelor disponibile şi controalelor efectuate de către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, continuă să fie depistate stocuri de pesticide inutilizabile şi necunoscute.

74. Pesticidele inutilizabile depistate se află în stare solidă şi lichidă şi în majoritatea cazurilor sunt stocate în ambalaj din polietilenă, în recipiente din metal şi plastic, iar în unele cazuri sunt amestecate cu sol. Cantitatea totală a pesticidelor, conform datelor Inspectoratului pentru Protecţia Mediului la 31 decembrie 2021 constituie 211,4074 tone. Locaţiile de amplasament sunt diferite: depozite neconforme, încăperi aflate în gestiunea unor agenţi economici, încăperi cu şi fără pază.

75. Bifinilii policloruraţi (BPC). Producerea şi introducerea pe piaţă a BPC în stare pură, în amestecuri sau în calitate de componente ale unor articole ori echipamente sunt interzise conform Regulamentului privind bifenilii policloruraţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.81/2009. Concomitent, Regulamentul menţionat stabileşte responsabilitatea deţinătorilor de echipamente cu conţinut de BPC privind întocmirea planurilor de decontaminare a acestora, inclusiv conţine prevederi specifice privind marcarea şi raportarea datelor.

76. În lipsa instalaţiilor pentru tratarea echipamentelor cu conţinut de BPC, cum ar fi incineratoare sau instalaţii de dezmembrare şi de decontaminare a condensatoarelor şi transformatoarelor, deţinătorii de echipamente cu conţinut de BPC sunt obligaţi să depoziteze deşeurile cu BPC în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei şi să prevadă în planul de gestiune a deşeurilor, acţiuni de eliminare a acestora. Ca şi în cazul stocurilor de pesticide învechite, Republica Moldova a beneficiat de asistenţa donatorilor pentru eliminarea echipamentelor şi uleiurilor cu conţinut de BPC de la 13 staţii de transformare – în total 934 de tone de echipament cu conţinut de BPC, inclusiv ulei conţinut de BPC aproximativ 220 de tone.

77. În anul 2020, doar un singur agent economic din sectorul energetic a asigurat demontarea echipamentului şi a uleiului cu conţinut de BPC, exportând în Germania pentru decontaminare şi eliminare finală 20,04 tone de uleiuri cu conţinut de BPC, echipamentul contaminat fiind transmis pentru decontaminare în România.

78. Agenţia de Mediu actualizează anual Inventarul Naţional al echipamentelor cu conţinut de BPC, care cuprinde informaţii privind echipamentele cu un volum de BPC mai mare de 5 dm³ şi cu o concentraţie mai mare de 50 ppm (0,005%). Conform inventarierii echipamentului contaminat cu BPC, precum şi stocurilor de ulei cu conţinut de BPC în cadrul sectorului energetic din ţară realizată în 2022, au fost documentate cantităţile prevăzute în tabelul 13.

Tabelul 13

Date privind uleiul şi echipamentul contaminat cu BPC

din sectorul energetic, pentru anul 2022

79. Deşi punctul 7 al Regulamentului privind bifenilii policloruraţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.81/2009, prevedea termenul limită de 31 decembrie 2020 pentru scoaterea din uz şi decontaminarea echipamentului şi uleiului cu conţinut de BPC între 0,005 % şi 0,05% , mulţi deţinători ai acestui echipament au solicitat Ministerului Mediului extinderea termenului până la 31 decembrie 2023.

80. Deşeuri rezultate din activitatea medicală. Sistemul de sănătate din Republica Moldova constă din complexul de diverse instituţii care prestează servicii de sănătate (spitale şi instituţii medicale primare), laboratoare şi instituţii de cercetare. Managementul deşeurilor medicale se efectuează conform prevederilor Legii nr.209/2016 privind deşeurile şi ale Regulamentului sanitar privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696/2018.

81. În toate teritoriile a fost raportată crearea condiţiilor şi respectarea separării la sursă a deşeurilor rezultate din activitatea medicală pe categorii şi stocarea temporară în spaţii special destinate. De asemenea, instituţiile medico-sanitare au raportat asigurarea cu consumabile pentru segregarea deşeurilor pe categorii (saci de culoare galbenă şi neagră, ecoboxuri etc.).

82. Tratarea deşeurilor infecţioase în instalaţii proprii au raportat raioanele Comrat, Teleneşti, Hînceşti, Rezina, Călăraşi, Ceadîr-Lunga şi Glodeni, metoda de tratare a deşeurilor infecţioase bazându-se pe imersia în soluţii de clor şi pe incinerarea lor în aer liber sau în instalaţii improvizate.

83. Datele privind generarea deşeurilor infecţioase pentru perioada 2014-2019 au fost estimate în cadrul Proiectului UNEP-GEF "Republica Moldova: pregătirea celui de-al treilea raport bianual actualizat de către Convenţia cadru a ONU pentru schimbările climatice". Având în vedere situaţia pandemică COVID 19, a fost estimat potenţialul de generare a deşeurilor infecţioase în 2020, iar rezultatul denotă dublarea ratei de generare raportată la un pat (doar în cazul unui agent economic ce prestează servicii de tratare a deşeurilor infecţioase, cantitatea totală de deşeuri tratate a crescut de la 279 de tone (2019) la 459 de tone (2020). Având la bază aceleaşi asumaţii, a fost estimată cantitatea totală de deşeuri infecţioase generate la nivel naţional, astfel cum este prezentată în tabelul 14.

Tabelul 14

Datele estimative

privind generarea deşeurilor infecţioase în anii 2014-2020

Sursa: http://clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=4256

84. Potrivit prevederilor Regulamentului sanitar privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696/2018, tratarea deşeurilor periculoase poate fi externalizată, prin transmiterea lor, în bază de contract de servicii, agenţilor economici autorizaţi, în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea nr.209 /2016 privind deşeurile, pentru tratarea tuturor tipurilor de deşeuri ce rezultă din activitatea medicală, cu excepţia deşeurilor infecţioase, identificate cu codul 180103* în anexa la Regulamentul sanitar privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696/2018, produse în laboratoarele microbiologice şi/sau de la pacienţii cu boli înalt transmisibile şi care necesită tratare obligatorie la sursa generării.

85. Conform datelor Agenţiei de Mediu prezentate în tabelul 15, în prezent sunt autorizate trei companii în autoclavarea deşeurilor medicale clasificate sub codul deşeului nr.18 01 03* (tehnologie de tratare termică la temperaturi scăzute cuprinse între 100⁰C şi 180⁰C). Concomitent persistă practica de gestionare a deşeurilor medicale aplicându-se tehnici învechite, în mare parte, în localităţile rurale.

Tabelul 15

Date privind tratarea deşeurilor infecţioase în anii 2019-2021, tone

Sursa: SIAMD

86. Producătorii de deşeuri rezultate din activitatea medicală trebuie să asigure monitorizarea sistemului de gestionare a acestora, care include implementarea planurilor proprii de gestionare a deşeurilor, utilizarea echipamentului conform pentru tratarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, activităţi de evidenţă a deşeurilor şi raportarea autorităţilor competente. Totodată, se atestă necesitatea de dotarea instituţiilor medicale cu instalaţii de decontaminare a deşeurilor medicale.

87. Deşeuri de mercur. Mercurul este utilizat în interiorul termometrelor, barometrelor, manometrelor, lămpilor fluorescente, bateriilor, releelor, precum şi în alte dispozitive. Acest metal este utilizat sau se generează într-o serie de procese industriale, inclusiv în minerit, producerea de ciment, metalurgie, arderea combustibililor fosili, inclusiv fabricarea echipamentelor electrice şi electronice, precum şi în unele produse cosmetice.

88. Inventarierea emisiilor şi stocurilor de mercur a fost efectuată în cadrul procesului de pregătire pentru ratificarea Convenţiei de la Minamata în 2017, fiind constatate următoarele:

1) întreprinderile industriale care activează sau cele care au activat în trecut nu deţin stocuri de mercur, nici în stare pură, nici în calitate de constituent;

2) au fost identificate stocuri de produse cu conţinut de mercur (termometre stricate, lămpi luminiscente uzate, baterii), numărul estimativ de lămpi luminiscente depozitate la întreprinderile inventariate constituind în total cca 100 de mii de bucăţi.

3) pe parcursul ultimilor decenii au avut loc mai multe tentative de trafic şi de comerţ ilicit cu mercur, ca urmare fiind confiscate aproximativ 500 de kg.

89. În lipsa capacităţilor pentru tratarea deşeurilor cu conţinut de mercur, acestea pot fi tratate doar peste hotare. În acelaşi timp, raportul anual către Convenţia de la Basel nu include date privind exportul deşeurilor cu conţinut de mercur spre tratare pentru anii 2015-2022. În acest context, cantităţile de deşeuri cu conţinut de mercur depozitate necesită a fi evacuate.

90. Gestionarea deşeurilor din agricultură, silvicultură şi pescuit se realizează în instalaţii de valorificare sau de eliminare a deşeurilor, conform Legii nr.209/2016 privind deşeurile. Responsabilitatea gestionării deşeurilor din agricultură şi din activităţile de creştere a animalelor aparţine generatorilor.

91. Deşeurile de grajd de la animale sunt surse periculoase de poluare a mediului. În acelaşi timp, sectorul zootehnic reprezintă cel mai înalt potenţial de producere a îngrăşămintelor organice şi a biogazului prin tehnologia fermentării anaerobe, care nu este utilizată suficient în practica autohtonă. În prezent nu există distincte informaţii referitoare la cantitatea de generare a acestor deşeuri, iar staţii de obţinere a biogazului din deşeurile provenite din activităţile de creştere a animalelor funcţionează doar la trei complexe zootehnice. De asemenea un producător utilizează deşeurile rezultate în urma procesului de extragere a zahărului din sfecla de zahăr pentru obţinerea biogazului, producând energie electrică pentru necesităţile întreprinderii.

92. Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301/2014, prevăd crearea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor biodegradabile, care ar contribui la reducerea cu 30% a cantităţilor de deşeuri depozitate şi de creşterea cu 20% a ratei de reciclare până în anul 2023.

93. Potenţialul energetic al deşeurilor biodegradabile produse anual în sectorul agrar şi industrial ar putea contribui esenţial la soluţionarea problemei energetice. Pe parcursul anului 2020 au activat sezonier 40 de agenţi economici în domeniul producerii de peleţi şi de brichete, care au utilizat în procesul de producere paie de cereale, rumeguş de lemn, coji de seminţe de floarea soarelui, coji de nuci şi alte resturi vegetale.

94. Potenţialul deşeurilor poate fi utilizat şi în scopuri energetice. În acest sens, Ministerul Energiei în baza schemei de sprijin – tarif fix, aprobată prin Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, a alocat conform Hotărârii Guvernului nr.401/2021 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate, a cotelor maxime şi a categoriilor de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la data de 31 decembrie 2025, capacităţi dedicate valorificării deşeurilor în scopuri energetice, după cum urmează:

1) 35 MW pentru instalaţii de cogenerare pe bază de biogaz produs prin valorificarea potenţialului energetic: al dejecţiilor animaliere, deşeurilor zootehnice, deşeurilor agricole, culturilor agricole, plantelor energetice, deşeurilor industriei alimentare, inclusiv al amestecului dintre acestea;

2) 10 MW pentru instalaţii de cogenerare pe bază de singaz pe biocombustibil solid, pe deşeuri agricole, inclusiv pe culturi/plante energetice, cu excepţia produselor din silvicultură;

3) 10 MW pentru instalaţii de cogenerare utilizând arderea directă pe biocombustibil solid, pe deşeuri agricole, inclusiv pe culturi/plante energetice, pe deşeuri menajere solide, cu excepţia produselor din silvicultură;

4) 20 MW pentru unităţi în cogenerare pe bază de biogaz (produs prin valorificarea potenţialului energetic al dejecţiilor animaliere, deşeurilor zootehnice, deşeurilor agricole, culturilor agricole, plantelor energetice, deşeurilor industriei alimentare, inclusiv a amestecului dintre acestea), precum şi pentru unităţi în cogenerare pe bază de biogaz produs prin valorificarea deşeurilor municipale solide;

5) 10 MW pentru unităţi în cogenerare pe bază de biogaz produs prin valorificarea deşeurilor municipale lichide/apelor reziduale.

După anul 2025 va fi emisă o nouă hotărâre a Guvernului care, de asemenea, va conţine cote de capacitate pentru tehnologii de valorificare energetică a deşeurilor sau pe bază de biogaz, singaz şi de biomasă solidă.

95. Generarea deşeurilor din construcţii şi demolări (în continuare – DCD) depinde de situaţia economică a ţării şi de dezvoltarea industriei construcţiilor. Sectorul construcţiilor a devenit cea mai importantă ramură din economie, iar construcţiile au contribuit cu 35% la creşterea PIB-ului în anul 2019. Intensificarea segmentului de construcţii are loc pe fondul dezvoltării proiectelor de infrastructură şi a exploziei pieţei imobiliare datorită dobânzilor mici la creditele imobiliare oferite persoanelor fizice. Acest lucru condiţionează generarea deşeurilor din construcţii mai ales în timpul demolării clădirilor şi, într-o măsură mai mică, în timpul reconstrucţiei, al reparaţiilor şi al construcţiei.

96. Generarea şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi din demolări necesită a fi planificată în etapa de proiectare a unei lucrări de construcţie. Deşi au fost stabilite prin Legea nr.209/2016 privind deşeurile ţinte de reciclare sau alte tipuri de recuperare a acestor deşeuri, date privind cantităţile de deşeuri generate nu sunt disponibile. De asemenea urmează a fi stabilite criteriile de reducere, de reutilizare, de reciclare sau alte materiale de recuperare a deşeurilor generate în timpul proceselor de construcţie.

97. Un alt aspect important al gestionării DCD constituie demolarea constricţiilor ce conţin articole din azbest în condiţii sigure, atât pentru lucrătorii şantierului, cât şi pentru rezidenţii din apropierea acestora. Astfel demolarea construcţiilor cu conţinut de azbest urmează a fi executată conform Hotărârii Guvernului nr.244/2013 privind aprobarea Cerinţelor minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă. În lipsa terenurilor alocate pentru gestionarea DCD cu conţinut de azbest, rămâne incertă soarta ulterioară a acestor deşeuri, fiind necesară alocarea spaţiilor rezervate pentru aceste lucrări.

98. Deşeurile de metale feroase şi neferoase. Prin modificarea art.61 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile au fost create premise pentru demonopolizarea sectorului. În acelaşi timp se atestă un şir de probleme prin admiterea, iar uneori chiar impunerea autorizării (o condiţie a licenţierii acestor activităţi), a colectării acestei categorii de deşeuri de agenţi economici care nu deţin capacităţile necesare pentru colectare şi stocare. Numărul agenţilor economici autorizaţi este în creştere permanentă. Totodată, se atestă colectarea DEEE, VSU şi DBA de rând cu metalele feroase şi neferoase.

99. Deşeuri industriale. Deşeurile industriale sunt diverse: periculoase şi nepericuloase, biodegradabile, deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri medicale şi farmaceutice, nămoluri de epurare etc. Entităţile economice au obligaţia de a asigura gestionarea deşeurilor industriale şi a altor tipuri de deşeuri provenite din activităţi economice respectând cerinţele şi principiile generale ale gestionării deşeurilor. Responsabilitatea pentru colectarea, sortarea, ambalarea, etichetarea, păstrarea evidenţei, depozitarea şi transferul deşeurilor din activitatea industrială şi din alte activităţi economice îi revine întreprinderilor care generează şi/sau deţin astfel de deşeuri. Acestea trebuie să acopere toate costurile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte".

100. Conform art.62 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, Guvernul urmează să creeze Centrul de gestionare a deşeurilor periculoase pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor periculoase în Moldova şi pentru reducerea impactului negativ ale acestora asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii umane, prin asigurarea colectării şi eliminării corecte a diferitor fluxuri de deşeuri periculoase, contribuind astfel la reducerea emisiilor de poluanţi, inclusiv a gazelor cu efect de seră.

101. Conform studiului de fezabilitate, colectarea deşeurilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova va fi realizată astfel:

1) de la întreprinderi mici şi mijlocii – preluarea directă a deşeurilor periculoase, în baza unui contract încheiat între Centru şi întreprindere;

2) de la populaţie – prin puncte de colectare pe baza contractelor semnate cu operatorii locali/regionali.

Conform studiului de fezabilitate, elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului în 2017, costul investiţiei pentru stabilirea CGDP este de 3,9 milioane de euro.

102. Ca urmare a analizei gestionării anumitor categorii de deşeuri, inclusiv a deşeurilor periculoase au fost identificate următoarele aspecte:

1) de natură instituţională/organizaţională, care se referă la lipsa masurilor privind prevenirea generării deşeurilor, inclusiv a celor periculoase, precum şi la faptul că legislaţia secundară privind clasificarea deşeurilor ca subprodus, respectiv privind încetarea statutului de deşeu, nu a fost aprobată;

2) de natură financiară şi investiţională, care constată că la nivel naţional nu există facilităţi pentru tratarea/depozitarea deşeurilor periculoase;

3) operatorii economici generatori de deşeuri întimpină deficienţe în cunoaşterea modului de încadrare a deşeurilor în lista deşeurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.99/2018, prin urmare, acestea nu prezintă rapoarte în SIAMD;

4) majoritatea operatorilor autorizaţi deţin autorizaţii de mediu în lipsa instalaţiilor de tratare a deşeurilor, inclusiv a celor periculoase, fiind autorizată doar activitatea de colectare, dar nefiind asigurată trasabilitatea, începând cu producerea acestora şi până la destinaţia finală pentru tratarea/valorificarea acestora (art. 20 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile).

Secţiunea a 6-a

Importul şi exportul deşeurilor

103. Din lipsa capacităţilor de valorificare/eliminare a multor categorii de deşeuri, acestea sunt exportate spre valorificare/eliminare în ţări care dispun de astfel de capacităţi şi care acceptă transferul de deşeuri.

104. Transferul de deşeuri se realizează în baza Hotărârii Guvernului nr.411/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind transferurile de deşeuri, care reglementează exportul/importul şi tranzitul deşeurilor periculoase în scopul eliminării. Totodată, conform art.63 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, este interzis importul în Republica Moldova al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură, în stare brută şi prelucrată în scopul acumulării temporare, al valorificării sau eliminării prin orice metodă, cu excepţia categoriilor de deşeuri prezentate în anexa nr.7 din legea menţionată, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente.

105. Figurile de mai jos prezintă dinamica importurilor şi exporturilor categoriilor de deşeuri pentru perioada 2016-2020. Figurile denotă o rată sporită a exportului, în comparaţie cu importul.

106. Figura 9 prezintă exportul în cantităţi considerabile a reziduurilor rezultate din fabricarea amidonului şi reziduuri similare, conform codului NC 2303 şi a hârtiei sau cartonului reciclabil (deşeuri şi maculatură), conform codului NC 4707, importurile acestora fiind relativ mici. Totodată, se importă cantităţi considerabile de cioburi şi de alte deşeuri şi resturi din sticlă, conform codului 7001, şi de nămol roşu (reziduu de bauxită), conform codului NC 262190.

Figura 9. Importul deşeurilor sub codul NC 2303, 4707, 2307 00, 2401, 3915, 2621 19, tone

Sursa: https://comtrade.un.org/data/

107. Figura 10 prezintă importurile/exporturile de deşeuri de metale feroase/neferoase, cele mai semnificative fiind exporturile de deşeuri şi de resturi de fontă, de fier sau de oţel (fier vechi); deşeuri lingotate din fier sau oţel, conform codului NC 7204, deşeuri şi resturi de cupru, conform codului NC 7404 00 şi deşeuri şi resturi din aluminiu, conform codului NC 7602 00. Pentru celelalte categorii, rata exporturilor/importurilor fiind relativ scăzută, se atestă importuri de deşeuri şi resturi din aluminiu în anul 2020, acestea nefiind incluse în anexa nr.7 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

Figura 10. Importul/exportul deşeurilor de metale sub codul NC 7204, 7404 00,

7602 00, 7902 00 000, 8108, 8104, 7802 00 000 şi 7902 00 000, tone

Sursa: https://comtrade.un.org/data/

108. Figura 11 prezintă importurile/exporturile de deşeuri rezultate din industria textilă, cele mai considerabile fiind exporturile de deşeuri din fibre sintetice sau artificiale, conform codului NC 5505. Se atestă importuri nesemnificative de deşeuri de câlţi şi din in, acestea nefiind incluse în anexa nr.7 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

Figura 11. Importul/exportul deşeurilor rezultate din

 industria textilă NC 5202, 5301 şi 5505, kg

Sursa: https://comtrade.un.org/data/

109. Se atestă problema stopării la vamă a exporturilor din Republica Moldova a unor categorii de deşeuri, în special metale, din cauza suspectării contaminării acestora cu produse chimice periculoase, ceea ce denotă lipsa controlului şi lacune în procesul de autorizare a colectării de deşeuri de metale feroase şi neferoase, de rând cu acestea fiind colectare şi exportate deşeuri care necesită tratament special, cum ar fi transformatoarele cu conţinut de BPC, acumulatorii cu plumb, vehiculele scoase din uz.

Secţiunea a 7-a

Impactul asupra mediului al activităţilor cheie

din sectorul de gestionare a deşeurilor

110. Principalele probleme de mediu asociate gestionării deşeurilor, inclusiv eliminarea acestora, conduc la un impact direct asupra mediului. Poluarea apei, a solului, a aerului, cauzată de gestionarea deşeurilor neprietenoase mediului, împreună cu emisiile de GES au impact asupra schimbărilor climatice, efecte negative asupra sănătăţii umane şi a biodiversităţii. Nerespectarea principiilor circularităţii în gestionarea deşeurilor poate provoca, de asemenea, epuizarea resurselor naturale.

111. Această secţiune include principalele aspecte de mediu şi impacturile asociate de activităţile întreprinse şi de serviciile furnizate de sectorul de gestionare a deşeurilor, rezumând următoarele:

1) schimbarea climei.Emisiile directe ale GES provenite din gestionarea deşeurilor reprezintă o pondere relativ mică în schimbările climatice la nivel european (3%), dar semnificativă la nivel naţional (11%). Astfel emisiile GES, generate de sectorul 5 "Deşeuri" au o pondere de circa 50,6% din emisiile totale de metan înregistrate la nivel naţional. Aceste statistici exclud multe activităţi şi unele surse importante asociate cu gestionarea deşeurilor, inclusiv colectarea şi transportul deşeurilor, consumul de energie electrică pentru manipularea şi prelucrarea deşeurilor şi emisiile care rezultă din aplicarea în teren a composturilor. De asemenea, acestea exclud emisiile asociate cu înlocuirea materialelor pierdute din economie prin eliminarea deşeurilor;

2) poluarea aerului. Procesul de gestionare a deşeurilor este responsabil de emisii de amoniac (NH₃) şi de emisii de compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), rezultate din compostarea şi digestia anaerobă. Emisiile de amoniac rezultate din reziduurile de deşeuri organice pot apărea în alte sectoare, în special în agricultură. Pe lângă acestea, se atestă poluarea convenţională a activităţilor de gestionare a deşeurilor în cazul nerespectării cerinţelor pentru gestionarea deşeurilor;

3) emisii toxice în mediu. Metalele grele (As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn) cuprind o gamă largă de compuşi emişi dintr-o serie de procese şi de sectoare, iar cantităţile de deşeuri periculoase generate pe cap de locuitor sunt o indicaţie a riscului de emisii toxice care rezultă din gestionarea deşeurilor. Modul în care sunt tratate produsele cu conţinut de metale grele, atunci când devin deşeuri este cel mai important în determinarea efectelor de toxicitate în funcţie de cantităţile generate. Astfel, deşeurile din construcţii şi din demolări prezintă efecte potenţial toxice, ca urmare a conţinutului periculos (azbest, BPC, vopsele) în aproximativ 1- 5% în greutate a deşeurilor generate;

4) abandonarea şi depozitarea ilegală. Subdezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor cauzează, de obicei, activităţi ilegale, şi anume aruncarea ilegală a deşeurilor. O astfel de situaţie are un efect negativ asupra sănătăţii umane, precum şi asupra vieţii sălbatice şi a biodiversităţii. Băuturile pot conţine produse din mase plastice sau din particulele lor, în special plasticul de o singură folosinţă, care provoacă o ameninţare semnificativă pentru fauna sălbatică, pentru păsări şi peşti. Materialele plastice persistă în mediu, dar se degradează după expunerea la lumina soarelui, după abraziunea mecanică şi migrarea plastifiantului creează fragmente mici, care pot fi ingerate de faună, inclusiv de peşti;

5) poluarea cu microplastic. Materialele plastice absorb substanţele toxice şi reprezintă astfel o cale pentru diverşi compuşi toxici în lanţul alimentar. Micro plasticul în sine devine o parte a lanţului alimentar uman prin poluarea marină. Sursă de poluare cu micro plastice sunt apele uzate neepurate corespunzător, levigatul din depozitele de deşeuri, particulele de materiale plastice biodegradabile. Microplasticul poluează şi apa de suprafaţă, şi solul, iar aceasta este o problemă căreia i se acordă o atenţie tot mai mare, deşi este dificil de a fi cuantificat cu precizie. Un studiu elaborat recent în cadrul Convenţiei de la Basel a ajuns la concluzia că fragmentele de plastic în oceanele lumii reprezintă doar 0,1% din producţia anuală de plastic, dar acestea ar putea fi asociate cu efecte semnificative de toxicitate ecologică şi umană;

6) agenţi patogeni şi substanţe periculoase. O parte din deşeuri, inclusiv cele provenite din activitatea medicală sunt periculoase, deoarece conţin agenţi patogeni. Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor medicale provoacă proliferarea insectelor şi alte efecte adverse, cauzate de eliminarea produselor farmaceutice periculoase. O parte din deşeurile medicale sunt tratate în incineratoare inadecvate, eliberând o cantitate semnificativă de dioxine, de furani, de HCl şi de metale grele. Eliminarea deşeurilor din depozitele de deşeuri sau incinerarea acestora la temperaturi relativ scăzute, precum şi proiectarea şi funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiilor de autoclavare, pot duce la eliberarea agenţilor biologici potenţial patogeni în mediu, prezentând riscuri pentru sănătatea umană;

7) epuizarea resurselor naturale. Eliminarea fluxurilor de resurse din economie, prin depozitarea sau incinerarea deşeurilor, generează o cerere suplimentară de materii prime. Extracţia şi prelucrarea materiilor prime reprezintă o mare parte a impactului asupra mediului, cauzat de sporirea consumului. În medie, fiecare cetăţean generează peste 300 kg de deşeuri municipale pe an, inclusiv 90 kg de deşeuri alimentare, 30 kg de hârtie/carton şi 34 kg de plastic, şi 47 kg de deşeuri fitotehnice, iar cota celor biodegradabile atinge circa 160 de kg de deşeuri biodegradabile, care au impact asupra emisiilor GES;

8) implementarea completă a ierarhiei de gestionare a deşeurilor, a acţiunilor 3R (reutilizare, recuperare, reciclare), inclusiv prevenirea şi reutilizarea deşeurilor ori de câte ori este posibil. Acest fapt poate determina evitarea impactului considerabil asupra mediului atunci, dacă ceste evaluat din perspectiva ciclului de viaţă.

Capitolul II

ANALIZA SWOT A SECTORULUI GESTIONĂRII DEŞEURILOR

112. Puncte tari:

1) Cadrul legal al gestionării deşeurilor este îmbunătăţit continuu prin stabilirea cerinţelor naţionale şi prin transpunerea a până la 70% din prevederile actelor normative ale Uniunii Europene care reglementează gestionarea deşeurilor.

2) Prin transpunerea principiului responsabilităţii producătorului faţă de anumite produse şi faţă de gestionarea deşeurilor de ambalaje, au fost create condiţiile economice şi legale pentru minimizarea impactului produselor şi ambalajelor asupra mediului şi pentru dezvoltarea sistemelor de colectare, reciclare şi recuperare a deşeurilor.

3) Acordurile de mediu emise pentru dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor au fost finalizate în trei regiuni, care sunt gata să înceapă implementarea proiectelor de investiţii în gestionarea deşeurilor.

4) Suportul financiar şi tehnic oferit din partea partenerilor de dezvoltare. În acest context, ratificarea, prin Legea nr.89/2020, Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii privind implementarea Proiectului " Deşeuri solide în Republica Moldova", cu un prim angajament al tranşei de 25 de milioane de euro (semnat la 18 octombrie 2019) din cadrul unui Program de împrumut de 100 de milioane de euro, a lansat pregătirile pentru iniţierea accesării investiţiei. Programul prevede participarea în cote egale a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la care va acorda un împrumut de 25 milioane euro, suplimentar la cele 25 de milioane de euro contractate deja din partea BEI, precum şi un grant de 5,6 milioane de euro din partea Parteneriatului pentru Eficienţă Energetică şi Mediu din Europa de Est (E5P). Respectiv, ca urmare a aprobării Hotărârii Guvernului nr.798/2022 сu privire la aprobarea semnării Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării proiectului "Deşeuri solide în Republica Moldova", în sumă de 25 milioane de euro, la 4 ianuarie 2023 a fost semnat Acordul de împrumut menţionat supra, care a fost ratificat de către Parlamentul prin Legea nr.14/2023. Totodată, a fost ratificat Acordul de grant dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea proiectelor investiţionale orientate spre dezvoltarea infrastructurii în domeniul managementului deşeurilor solide, în sumă de 5 600 000 de euro, în vederea realizării Proiectului "Deşeuri solide în Republica Moldova" prin Legea nr.127/2023.

5) Dinamica crescută în dezvoltarea serviciilor de gestionare a deşeurilor (rata de acoperire cu servicii de salubrizare în zonele urbane este de aproximativ 75-90%, iar în zonele rurale – 15-20%).

6) Cofinanţarea proiectelor de investiţii din cadrul Fondului Naţional pentru mediu şi Fondului naţional pentru dezvoltare regională şi locală.

7) Sistemul de înregistrare a produselor plasate pe piaţă care cad sub REP, precum şi al deşeurilor formate, înfiinţat recent – SIAMD, colectează anual de la entităţile economice datele privind generarea şi gestionarea deşeurilor. Totodată, a fost creată o fereastră separată pentru a raporta informaţii despre anumite tipuri de produse supuse REP introduse pe piaţă.

8) Angajamentul autorităţilor în promovarea şi oferirea unor mecanisme de sprijin pentru valorificarea deşeurilor în scopuri energetice, precum şi în scopul producerii de biocombustibili, de energie electrică şi termică.

113. Puncte slabe:

1) Gestionarea deşeurilor se efectuează fără a ţine cont de ordinea prioritară de prevenire şi gestionare a deşeurilor. Responsabilitate neeficientă, capacităţi, competenţe şi abilităţi scăzute ale operatorilor de gestionare a deşeurilor pentru a asigura răspunderea pentru gestionarea deşeurilor.

2) Există lacune în procedura de eliberare a autorizaţiilor de gestionare a deşeurilor, în special referitor la conformarea operatorilor existenţi la prevederile Legii nr.209/2016 privind deşeurile, inclusiv autorizarea colectării deşeurilor de metale feroase şi neferoase, în special a produselor supuse responsabilităţii extinse ale producătorului (art. 12 din Legea nr.209/2016).

3) Sistemele de sortare şi colectare selectivă a deşeurilor sunt slab dezvoltate în Moldova, fiind încă necesare acţiuni pentru dezvoltarea infrastructurii, în special în gestionarea deşeurilor municipale; lipsa instalaţiilor şi a capacităţilor de tratare a deşeurilor periculoase.

4) Responsabilitatea pentru selectarea amplasamentelor pentru infrastructura de gestionare a deşeurilor (depozit regional de deşeuri) este în strictă dependenţă de deciziile autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi, fapt ce implică mai multe eforturi de negocieri pentru luarea deciziilor.

5) Reticenţă din partea mediului de afaceri privind implementarea eficientă a principiului responsabilităţii producătorului. Din cauza conştientizării insuficiente, responsabilitatea producătorului este înţeleasă de majoritatea producătorilor şi a importatorilor ca externalizarea prin achiziţionarea unui serviciu de gestionare a deşeurilor la cel mai mic preţ posibil (transferarea responsabilităţii unui terţ).

6) Importatorii nu sunt interesaţi să îşi asume responsabilitatea pentru impactul asupra mediului al ciclului de viaţă al produsului, nu au capacitatea de a aplica proiectarea ecologică şi nu sunt interesaţi să asocieze, să organizeze, să investească şi să creeze sisteme de colectare a deşeurilor pe termen lung şi să coopereze cu municipalităţile.

7) Insuficienţa de resurse umane şi financiare pentru asigurarea controlului de stat al produselor supuse REP introduse pe piaţă, precum şi a instalaţiilor de tratare a deşeurilor.

8) Sistemul de sancţiuni pentru contravenţiile sau infracţiunile comise la gestionarea deşeurilor este insuficient, precum şi pentru anumite fluxuri de deşeuri conform abordării REP.

9) Există o lipsă de specialişti calificaţi în organele de stat şi la nivelul autorităţilor locale pentru a asigura planificarea eficientă a gestionării deşeurilor, supravegherea şi controlul sistemelor de gestionare a deşeurilor municipale şi a sistemelor de gestionare a deşeurilor, stabilite de producători şi importatori. Necesitatea creşterii capacităţilor, competenţelor şi consolidarea aplicării legislaţiei de mediu, sporirea colaborării şi cooperării autorităţilor de mediu. Absenţa laboratorului pentru deşeuri complică asigurarea aplicării legislaţiei.

10) Publicul nu este informat suficient, clar şi exact despre ciclul de viaţă al produsului şi impactul asupra mediului în diferitele sale etape, semnificaţia prevenirii deşeurilor şi reutilizarea produselor, organizarea sistemelor de gestionare a deşeurilor, obligaţiile deţinătorilor de deşeuri şi drepturile de a cere servicii de gestionare a deşeurilor de bună calitate.

11) Implicarea redusă a mediului academic şi lipsa cercetării pentru a facilita dezvoltarea politicilor de gestionare a deşeurilor.

114. Oportunităţi:

1) Implementarea prezentului Program va contribui la îmbunătăţirea gestionării deşeurilor, la prevenirea poluării mediului, la reducerea emisiilor de GES şi la sprijinirea angajamentului de punere în aplicare a Contribuţiei Naţionale Determinate (conform Acordului de la Paris, ratificat prin Legea nr.78/2017) şi va reduce riscul de impact negativ al deşeurilor asupra sănătăţii publice şi mediului înconjurător.

2) Adoptarea de noi principii pentru tranziţia activă către o economie circulară este o prioritate în creşterea eficienţei resurselor şi a energiei, în timp ce punerea în aplicare a măsurii privind prevenirea generării/formării deşeurilor şi implementarea schemei REP va duce la decuplarea creşterii economice de utilizare a resurselor naturale, promovând ecologizarea economiei, prin sporirea competitivităţii sale, toate acestea vor ajuta ţara să atingă obiectivele dezvoltării durabile conform Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022.

3) Aplicarea măsurilor economice (de exemplu, o taxă pe deşeurile eliminate în depozitele de deşeuri), dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor şi stabilirea infrastructurii de reciclare şi recuperare a deşeurilor va permite crearea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor, bazat pe ierarhia priorităţilor de prevenire şi gestionare a deşeurilor şi pe atingerea obiectivelor prezentului Program.

4) Îmbunătăţirea sistemului de evidenţă a deşeurilor pentru deşeuri şi produsele REP va facilita planificarea şi controlul eficient al gestionării deşeurilor la toate nivelurile. Aceste date vor fi utilizate pentru planificarea gestionării deşeurilor, evaluarea eficienţei gestionării deşeurilor şi atingerea obiectivelor de gestionare a deşeurilor.

5) Îmbunătăţirea educaţiei de mediu şi a sensibilizării organizaţiilor de stat, municipale, asociaţiilor de producători şi importatori autorizate, ONG-urilor şi comunităţilor. Operatorii de gestionare a deşeurilor vor încuraja publicul să contribuie mai activ la prevenirea deşeurilor şi la un management mai eficient al deşeurilor.

6) Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor prin încurajarea prevenirii sau reducerii cantităţilor de deşeuri generate şi reducerea pericolului acestora.

7) Îmbunătăţirea şi clarificarea procedurii de eliberare a autorizaţiilor de gestionare a deşeurilor, prin:

a) delimitarea clară a rolului şi a obligaţiilor tuturor agenţilor economici în lanţul de gestionare a deşeurilor şi asigurarea trasabilităţii deşeurilor de la colectare până la valorificare sau eliminare finală;

b) eliminarea inconsistenţelor şi contradicţiilor, cu implementarea principiului de "responsabilitate extinsă a producătorilor";

c) modificarea abordării de autorizare a deşeurilor de metale feroase şi neferoase.

115. Riscuri:

1) Pe măsură ce economia Republicii Moldova se dezvoltă şi consumul creşte, lipsa conştientizării publicului poate duce, de asemenea, la cantităţi mai mari de deşeuri generate şi la lipsa de dorinţă a consumatorilor de a colecta separat deşeurile, de a reutiliza produsele şi a ambalaje.

2) O atenţie prea mică acordată de autorităţile administraţiei publice locale cooperării regionale şi dezvoltării sistemelor de gestionare a deşeurilor municipale, eşecul de a selecta locaţia pentru depozitul de deşeuri în 5 regiuni, poate cauza întârzieri în implementarea în timp util a infrastructurii de gestionare a deşeurilor.

3) Nedezvoltarea sistemelor municipale de colectare a deşeurilor separate va pune în pericol creşterea reciclării şi recuperării altor materiale din deşeuri (ambalaje, deşeuri biologice, deşeuri periculoase şi alte deşeuri), împreună cu producţia de produse de bună calitate din deşeuri şi realizarea obiectivelor stabilite pentru gestionarea şi eliminarea deşeurilor. Astfel, cea mai mare parte a deşeurilor periculoase generate în gospodării vor fi eliminate în mod continuu împreună cu deşeurile municipale.

4) Lipsa infrastructurii de gestionare a deşeurilor poate provoca dezvoltarea lentă a capacităţilor de reciclare, piaţa stagnantă a materialelor secundare, astfel fiind utilizate excesiv resurselor naturale.

5) Efectele planificate asupra mediului nu se vor realiza dacă nu va fi construită infrastructura de gestionare a deşeurilor municipale şi, concomitent, nu se va reduce poluarea şi efectele negative asupra mediului şi sănătăţii umane, poluarea apelor de suprafaţă, nu vor fi îndeplinite obligaţiile prevăzute de legislaţie, nu se vor utiliza eficient finanţele, iar serviciile publice vor avea standarde scăzute etc.

6) Capacitatea limitată de a absorbi fonduri europene datorată procesului complex de pregătire şi gestionare a proiectelor, precum şi necesităţii unei cofinanţări excesive de la bugetul de stat.

Capitolul III

OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

116. Pentru măsurarea obiectivelor specifice ale prezentului Program, au fost identificaţi următorii indicatori de impact, prevăzuţi în tabelul 16.

Tabelul 16

Obiectivele generale,

obiectivele specifice şi indicatorii de impact ai Programului

Secţiunea 1

Principii privind gestionarea deşeurilor

117. Implementarea principiilor de gestionare a deşeurilor va contribui la o evoluţie efectivă a sistemului de management integrat al deşeurilor, prin acordarea priorităţii facilităţilor de eliminare a deşeurilor, ţinând cont de aspectele protecţiei sănătăţii umane şi a mediului şi integrând conservarea biodiversităţii şi a resurselor naturale.

118. La baza activităţilor de stabilire a managementului deşeurilor la nivel naţional vor sta următoarele principii:

1) principiul protecţiei resurselor naturale, formulat în contextul mai larg al conceptului de dezvoltare durabilă, care stabileşte necesitatea de a minimiza cantitatea deşeurilor şi de a eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare;

2) principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul celor mai bune tehnici disponibile, care stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea măsurilor fezabile din punct de vedere economic;

3) principiul prevenirii deşeurilor, care stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei (prevenirea deşeurilor, pregătirea deşeurilor pentru reutilizare, reciclare, inclusiv compostarea, recuperarea, inclusiv recuperarea energetică şi depozitarea), implementând activităţi de sprijin, în special la nivel local, care duc la reducerea deşeurilor generate (de exemplu, reutilizare, servicii de recondiţionare a mărfurilor, schimb de puncte de produse secondhand);

4) principiul "poluatorul plăteşte", corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului, care stabileşte necesitatea creării unui cadru normativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora;

5) principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei, care stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este posibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri;

6) principiul subsidiarităţii, corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei, care stabileşte acordarea competenţelor, astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional;

7) principiul integrării, care stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează;

8) principiul responsabilităţii extinse a producătorilor, pentru a se asigura că producătorii de produse poartă responsabilitate financiară sau responsabilitate financiară şi organizaţională pentru gestionarea etapei deşeurilor din ciclul de viaţă al unui produs.

119. Politicile internaţionale de gestionare a deşeurilor evidenţiază importanţa unei abordări integrate a gestionării deşeurilor, care include construirea unui management de eliminare a deşeurilor în conţii sigure din punctul de vedere al protecţiei mediului, în special al capacităţilor de recuperare şi reciclare, împreună cu măsuri de prevenire şi reciclare a deşeurilor, iar ierarhia de gestionare a deşeurilor menţionată mai sus este promovată pentru a susţine circularitatea în economie, pentru a crea şi a stimula piaţa materialelor secundare şi a reduce utilizarea resurselor naturale.

Secţiunea a 2-a

Obiective şi ţinte

120. Prezentul Program are scopul de a îmbunătăţi practicile de gestionare a deşeurilor, în special a deşeurilor municipale, identificate ca fiind cel mai critic punct în domeniul protecţiei mediului înconjurător, şi anume:

1) promovarea colectării selective a deşeurilor municipale;

2) sporirea gradului de recuperare a materialelor reciclabile, inclusiv a produselor reglementate prin responsabilitatea extinsă a producătorului;

3) realizarea unei infrastructuri de gestionare a deşeurilor municipale, care să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate şi stabilirea unui sistem de tratare pentru fiecare tip de deşeuri, în vederea protejării mediului;

4) promovarea măsurilor de reducere a generării deşeurilor şi utilizarea materialelor reciclabile şi a resurselor energetice, reducând astfel utilizarea resurselor naturale şi a altor resurse şi eliminarea deşeurilor în depozitele de deşeuri;

5) promovarea valorificării deşeurilor în scopul producerii biogazului şi singazului pentru generarea de energie electrică şi termică;

6) promovarea conceptului de waste-to-energy pentru deşeurile nereciclabile.

121. Un alt aspect important care contribuie la stabilirea unui sistem de management integrat al deşeurilor ţine de promovarea cooperării intermunicipale, bazate pe abordare regională şi divizarea teritorială a ţării în 8 regiuni de management al deşeurilor municipale.

122. Planificarea sistemului de gestionare a deşeurilor se realizează având în vedere art.3 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, care stabileşte ordinea prioritară de prevenire şi gestionare a deşeurilor şi principiile-cheie ale gestionării deşeurilor indicate mai sus.

123. Pentru a respecta ordinea prioritară stabilită de prevenire şi gestionare a deşeurilor, în primul rând, ar trebui evitată generarea de deşeuri şi alte măsuri de prevenire a deşeurilor, iar deşeurile care nu pot fi evitate ar trebui pregătite pentru reutilizare, reciclate sau recuperate, astfel încât pentru a minimiza eliminarea deşeurilor în depozitele de deşeuri şi alte instalaţii de eliminare a deşeurilor.

124. Ordinea prioritară de prevenire şi gestionare a deşeurilor se aplică ţinând cont de principiile generale de protecţie a mediului, de precauţie şi sustenabilitate, fezabilitate tehnică şi viabilitate economică, protecţia resurselor, precum şi impactul global asupra mediului, sănătăţii umane, economice şi sociale.

125. Prevenirea generării deşeurilor continuă a fi un pivot în dezvoltarea sistemului, iar implementarea acestor măsuri de către autorităţile locale, generatorii de deşeuri şi companiile de gestionare a deşeurilor pot produce un impact semnificativ asupra dinamicii de dezvoltare a sectorului în întregime.

126. Implementarea practică a prevenirii deşeurilor este asigurată de prezentul Program, care defineşte obiectivele şi ţintele de prevenire a deşeurilor, iar planul de acţiuni prevede măsuri de prevenire a deşeurilor şi stabileşte criterii cantitative pentru măsurile de prevenire a deşeurilor care vizează monitorizarea şi evaluarea progreselor înregistrate în implementarea măsurilor planificate.

127. Pregătirea pentru reutilizare fără prelucrare prealabilă, prin verificare, curăţare sau reparare a produselor sau a unor componente ale produselor care au devenit deşeuri are drept scop de a creşte utilizarea acestor produse sau a componentelor, promovând în acelaşi timp activităţile de pregătire pentru reutilizare şi stabilirea obiectivelor pentru pregătirea deşeurilor de produse pentru reutilizare.

128. Scopul reciclării deşeurilor este de a folosi deşeurile pentru producţia de produse sau materiale de aceeaşi utilizare sau similară, reducând astfel utilizarea resurselor naturale şi a altor resurse. Reciclarea deşeurilor este promovată prin:

1) promovarea achiziţiilor verzi;

2) sortarea deşeurilor la sursă, implementarea sistemelor de colectare selectivă şi a liniilor de sortare a deşeurilor reciclabile şi biodegradabile;

3) dezvoltarea infrastructurii de reciclare a deşeurilor, a capacităţilor de tratare a deşeurilor biodegradabile şi a pieţelor de produse sau materiale produse din deşeuri reciclabile;

4) aplicarea principiului responsabilităţii extinse a producătorului şi a măsurilor economice (taxă pentru poluarea mediului cu deşeuri de produse şi ambalaje, răspundere legală, sistem de garanţie financiară);

5) aplicarea măsurilor legale şi economice care încurajează reciclarea şi recuperarea materială din deşeuri pentru a reduce la minimum eliminarea deşeurilor în depozitele de deşeuri (taxă pe deşeurile depozitate în depozite de deşeuri, criterii privind încetarea statutului de deşeu);

6) educarea şi sensibilizarea publicului cu privire la sortarea deşeurilor şi importanţa acestora, formând o atitudine favorabilă faţă de utilizarea produselor recuperate din deşeuri.

129. Deşeurile care nu pot fi evitate şi deşeurile sau componentele materiale care nu pot fi refolosite şi reciclate ulterior sau recuperate în alt mod, pot fi eliminate numai în instalaţiile de eliminare a deşeurilor instalate şi operate în conformitate cu cerinţele actelor legale.

130. Eliminarea deşeurilor care nu prezintă un risc pentru mediu şi sănătate publică este asigurată prin următoarele mijloace:

1) instalarea instalaţiilor de eliminare a deşeurilor care respectă cerinţele de siguranţă a mediului şi a sănătăţii publice;

2) interzicerea eliminării deşeurilor în depozitele de deşeuri şi incinerarea în instalaţii care nu respectă cerinţele actelor juridice privind protecţia mediului şi a altor acte juridice;

3) închiderea tuturor depozitelor de deşeuri care nu respectă cerinţele de siguranţă a mediului şi a sănătăţii publice;

4) punerea în aplicare a măsurilor eficiente de monitorizare în timpul funcţionării şi după închiderea depozitelor de deşeuri;

5) tratarea deşeurilor în conformitate cu criteriile şi valorile limită pentru acceptarea acestora la depozitele de deşeuri.

131. Tranziţia la o economie circulară în cadrul căreia valoarea produselor, a materialelor şi a resurselor este menţinută cât mai mult timp posibil şi generarea de deşeuri este redusă la minimum, reprezintă o contribuţie esenţială în dezvoltare a unei economii durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

132. Identificarea măsurilor de prevenire în baza evaluării sistematice a tiparelor de generare a deşeurilor, prioritizarea celor mai relevante fluxuri de deşeuri în ceea ce priveşte potenţialul de prevenire (de exemplu, risipa de alimente, deşeuri de construcţie şi demolări, mobilier) şi implicarea părţilor interesate relevante (de exemplu, rezidenţii, afaceri locale, organizaţii de economie socială) sunt priorităţile-cheie în contextul prevenirii generării deşeurilor.

133. Programul prevede atingerea obiectivelor generale şi obiectivelor specifice ale dezvoltării sectorului de gestionare a deşeurilor, până în anul 2027, după cum urmează:

Obiectivul general 1. Dezvoltarea în Republica Moldova a unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, în vederea asigurării unui mediu sănătos şi sigur pentru cetăţeni

Obiectivul general 1 include următoarele obiective specifice:

Obiectivul specific 1.1. Îmbunătăţirea cadrului legal şi instituţional în domeniul gestionării deşeurilor, în vederea integrării noilor principii pentru tranziţia la o economie circulară

Direcţii de acţiuni:

- elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind depozitele de deşeuri, prin prisma transpunerii Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri;

- elaborarea şi aprobarea Indicaţiilor metodice privind clasificarea deşeurilor;

- acordarea suportului normativ autorităţilor administraţiei publice locale în instituţionalizarea operatorilor regionali de gestionare a deşeurilor;

- modificarea cadrului normativ pentru consolidarea rolului autorităţilor administraţiei publice locale în administrarea serviciilor/sau monitorizarea calităţii serviciilor prestate de către operatorii specializaţi în colectarea deşeurilor;

- actualizarea documentului normativ CP A.09.04-2014 "Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări", conform Directivelor UE;

- elaborarea şi aprobarea Ghidurilor utilizatorilor pentru aplicarea prevederilor Regulamentelor privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, uleiurilor uzate şi anvelopelor uzate;

- elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind organizarea procedurii de autorizare a activităţilor de gestionare şi de export/tranzit al deşeurilor;

- elaborarea şi aprobarea Ghidului Metodologic de elaborare a Programelor locale de gestionare a deşeurilor.

Obiectivul specific 1.2. Ajustarea cadrului legal în domeniul gestionării deşeurilor în vederea stabilirii cerinţelor pentru reutilizarea şi alte utilizări a deşeurilor

Direcţii de acţiuni:

- aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deşeu pentru deşeurile de cupru, fier şi oţel, aluminiu, cioburile de sticlă şi compost;

- aprobarea Indicaţiilor metodice cu privire la distincţia între deşeuri şi subproduse;

- operarea modificărilor în Codul Urbanismului privind demolarea, stabilirea cerinţelor minime de sortare a deşeurilor pentru şantierele de construcţii şi obiective pentru reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări (DCD).

Obiectivul specific 1.3. Actualizarea cadrului legal pentru implementarea sistemului responsabilităţii extinse a producătorului (REP)

Direcţii de acţiuni:

- evaluarea activităţii sistemelor colective şi individuale de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice privind performanţele atinse şi revizuirea ţintelor pentru perioada 2025-2027 (recomandări de ajustare a legislaţiei);

- aprobarea Indicaţiilor metodice privind controlul de mediu asupra activităţilor producătorilor şi importatorilor de produse supuse REP, la operatorii instalaţiei şi/sau activităţii de gestionare, precum şi a importului şi/sau exportului deşeurilor de produse supuse REP.

Obiectivul general 2. Reducerea cantităţii de deşeuri generate, creşterea cu până la 40-60 % a ratei de recuperare şi reciclare a produselor supuse regimului de responsabilitate extinsă a producătorului şi sporirea nivelului de conştientizare privind importanţa gestionării deşeurilor până în anul 2027

Obiectivul general 2 include următoarele obiective specifice:

Obiectivul specific 2.1. Prevenirea generării deşeurilor

Direcţii de acţiuni:

- dezvoltarea instrumentelor online/aplicaţiilor inteligente (vinde sau donează) pentru direcţionarea donaţiilor de lucruri/bunuri de uz personal în scopul refolosirii şi redistribuirii acestora;

- dezvoltarea şi promovarea consumului colaborativ de bunuri şi servicii de tip "car sharing"¹⁾, biblioteca de jocuri şi jucării", serviciu de închiriat trotinete electrice, etc.;

- promovarea şi susţinerea activităţilor economice orientate spre dezvoltarea Centrelor de reparare/recondiţionare a bunurilor folosite în scopul refolosirii acestora (de tip "second hand shops"²⁾ ), promovarea antreprenoriatului;

- actualizarea Ghidului pentru implementarea acţiunilor de prevenire a generării deşeurilor din construcţii şi demolări, sortarea şi colectarea DCD conform cerinţelor industriei materialelor de construcţii.

Obiectivul specific 2.2. Reducerea cantităţii de deşeuri municipale reciclabile, eliminate la depozitele de deşeuri

Direcţii de acţiuni:

- promovarea şi implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile pe 3 fracţii (hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă), în toate localităţile urbane şi în cele rurale unde este fezabil;

- dezvoltarea sistemului de colectare la sursă a deşeurilor biodegradabile, provenite din grădini şi spaţiile verzi ale localităţilor;

- dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor alimentare /de bucătărie, a produselor alimentare improprii consumului uman sau animal;

- stabilirea locaţiilor autorizate pentru amplasarea platformelor pentru colectarea şi sortarea deşeurilor din construcţii şi demolări în municipii şi centrele raionale;

- asigurarea suportului metodologic pentru crearea punctelor de colectare separată a deşeurilor voluminoase, inclusiv a deşeurilor periculoase.

Obiectivul specific 2.3. Îmbunătăţirea capacităţilor de sortare, valorificare materială şi energetică a deşeurilor

Direcţii de acţiuni:

- dezvoltarea facilităţilor de sortare a deşeurilor reciclabile şi compostare a deşeurilor biodegradabile;

- susţinerea prin politica de dezvoltare rurală a activităţilor de creare a capacităţilor pentru tratarea deşeurilor alimentare/bucătărie, a produselor alimentare improprii consumului uman sau animal, inclusiv a capacităţilor de fermentare a acestora;

- construcţia unităţii de prelucrare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman;

- implementarea la domiciliu a activităţilor de compostare a deşeurilor biodegradabile, provenite din gospodării casnice;

- implementarea acţiunilor de reutilizare şi reciclare a DCD necontaminate în industria materialelor de construcţii;

- dezvoltarea capacităţilor de gestionare a DCD cu conţinut de azbest, la nivel de fiecare regiune de management al deşeurilor;

- dezvoltarea studiului de fezabilitate privind potenţialul de recuperare a energiei din deşeurile combustibile, inclusiv şi din deşeuri medicale.

Obiectivul specific 2.4. Consolidarea aplicării REP în gestionarea produselor şi deşeurilor acestora, identificarea măsurilor administrative şi economice care ar stimula implementarea REP

Direcţii de acţiuni:

- crearea mecanismelor de colaborare în aplicarea reglementării de stat (control vamal şi de mediu) privind gestionarea fluxurilor de produse supuse REP şi a cooperării interinstituţionale pentru combaterea traficului ilicit a deşeurilor;

- îmbunătăţirea evidenţei şi raportării gestionării fluxurilor de deşeuri supuse REP în cadrul SIAMD;

- întărirea capacităţilor de cooperare între autorităţile administraţiei publice locale şi producători de produse supuse REP în scopul asigurării colectării separate a fluxurilor REP generate de consumătorii casnici;

- analiza situaţională pentru stabilirea sistemului depozit asupra preţului de vânzare la comercializarea către consumatorul final a ambalajelor pentru băuturi, în contextul noilor modificări care vor fi operate în Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi în Hotărârea Guvernului nr.561/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.

Obiectivul specific 2.5. Sporirea gradului de informare şi sensibilizare a publicului privind prevenirea şi gestionarea deşeurilor

Direcţii de acţiuni:

- organizarea atelierelor cu genericul "Zero deşeuri";

- educarea şi sensibilizarea publicului cu privire la sortarea deşeurilor şi importanţa acesteia. Sporirea atitudinii favorabilă faţă de utilizarea produselor recuperate din deşeuri;

- sensibilizarea opiniei publicului privind colectarea selectivă a deşeurilor de produse supuse REP, menite să informeze despre consecinţele negative şi beneficiile activităţilor realizate.

Obiectivul general 3. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor necesare pentru gestionarea deşeurilor în cadrul unui sistem integrat, având ca scop prevenirea poluării mediului, reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate şi creşterea ratei de reciclare

Obiectivul general 3 include următoarele obiective specifice:

Obiectivul specific 3.1. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de colectare şi transfer al deşeurilor.

Direcţii de acţiuni:

- revizuirea tarifelor pentru gestionarea deşeurilor municipale, conform prevederilor Metodologiei privind calcularea tarifelor la unele servicii de gestionare a deşeurilor municipale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.881/2022 (cu introducerea tarifelor diferenţiate drept stimulente pentru colectarea separată a deşeurilor reciclabile);

- creşterea numărului de localităţi rurale şi urbane cu acces la servicii de colectare a deşeurilor municipale;

- organizarea punctelor de colectare a deşeurilor voluminoase şi a altor tipuri de deşeuri specifice în cadrul municipiilor şi centrelor raionale;

- ecologizarea localităţilor prin lichidarea gunoiştilor neautorizate.

Obiectivul specific 3.2. Implementarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind realizarea proiectului "Deşeuri solide în Republica Moldova" – în sumă de 25 milioane de euro până în anul 2029.

Direcţii de acţiuni:

- crearea infrastructurii de gestionare a deşeurilor în RMD nr.5 (raioanele Ungheni, Călăraşi şi Nisporeni), conform proiectului-pilot finanţat de BERD;

- crearea infrastructurii de gestionare a deşeurilor în RMD nr.1 (raioanele Cahul, Cantemir şi Taraclia şi parţial UTA Găgăuzia) şi RMD nr.8 (Edineţ, Briceni, Ocniţa şi Donduşeni);

- închiderea/conservarea etapizată a gunoiştilor neautorizate existente în RMD 1, RMD 5, RMD 8.

Obiectivul specific 3.3. Pregătirea platformei pentru dezvoltarea capacităţilor de gestionare integrată a deşeurilor municipale în cinci regiuni de management al deşeurilor (RMD2, RMD3, RMD, 4, RMD 6 şi RMD 7), până în anul 2027

Direcţii de acţiuni:

- elaborarea studiilor de fezabilitate în RMD 4 (mun. Chişinău, Străşeni, Ialoveni, Hînceşti, Criuleni, Cocieri, Anenii Noi), RMD 6 (Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti, Orhei) şi RMD 7 (mun. Bălţi, Drochia, Rîşcani, Glodeni, Floreşti, Făleşti, Sîngerei, Soroca);

- elaborarea studiilor de fezabilitate în RMD 2 (Leova, Cimişlia şi Basarabeasca) şi RMD 3 (Căuşeni, Ştefan Vodă);

- crearea infrastructurii de gestionare a deşeurilor în RMD 4 (mun. Chişinău, Străşeni, Ialoveni, Hînceşti, Criuleni, Cocieri, Anenii Noi), RMD 6 (Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti, Orhei) şi RMD 7 (mun. Bălţi, Drochia, Rîşcani, Glodeni, Floreşti, Făleşti, Sîngerei, Soroca);

- crearea infrastructurii de gestionare a deşeurilor în RMD 2 (Leova, Cimişlia şi Basarabeasca) şi RMD 3 (Căuşeni, Ştefan Vodă).

Obiectivul specific 3.4. Dezvoltarea capacităţilor de tratare a deşeurilor periculoase

Direcţii de acţiuni:

- investiţii pentru construcţia centrului de gestionare a deşeurilor;

- acreditarea laboratoarelor naţionale de referinţe pentru analiza conţinutului de substanţe chimice periculoase, inclusiv şi BPC/POP în produse şi deşeuri;

- organizarea, supravegherea şi eliminarea inofensivă a deşeurilor de medicamente citotoxice şi citostatice, inclusiv şi a medicamentelor cu termen de valabilitate expirat şi cu deficienţe de calitate;

- dotarea instituţiilor medico-sanitare cu instalaţii de decontaminare/tratare a deşeurilor medicale.

134. Direcţiile prioritare/măsurile privind gestionarea fiecărui tip de deşeuri şi atingerea obiectivelor generale sunt:

1) pentru deşeurile municipale:

a) îmbunătăţirea cadrului normativ şi instituţional în domeniul gestionării deşeurilor municipale, prin crearea asociaţiilor autorităţilor administraţiei publice locale la nivel regional/operatorilor regionali;

b) promovarea şi implementarea sistemelor de colectare selectivă în toate localităţile urbane şi în cele rurale unde este fezabil, atât în sectorul casnic, cât şi în cel de producţie, precum şi a facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare;

c) îmbunătăţirea sistemului de transportare a deşeurilor şi dezvoltarea staţiilor de transfer (3-6 staţii per regiune);

d) dezvoltarea capacităţilor de eliminare a deşeurilor municipale (construcţia a 8 depozite de deşeuri regionale şi a 2 staţii pentru tratarea mecanico-biologică);

e) colectarea separată, pregătirea pentru reutilizare sau, după caz, tratarea corespunzătoare a deşeurilor voluminoase;

f) utilizarea în scopuri energetice a deşeurilor şi aplicarea conceptului waste-to-energy;

2) pentru deşeuri biodegradabile (deşeuri vegetale colectate din parcuri, grădini, deşeuri alimentare/bucătărie etc.):

a) reducerea cantităţii depozitate de deşeuri biodegradabile municipale cu 15% din cantitatea totală de deşeuri municipale generate, prin dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor biodegradabile la sursă pentru rezidenţi şi alte entităţi;

b) implementarea colectării selective a deşeurilor alimentare/bucătărie şi dezvoltarea capacităţilor pentru tratarea separată a deşeurilor alimentare/ bucătărie;

c) încurajarea valorificării prin procedee aerobe şi anaerobe şi construirea capacităţilor de compostare şi fermentare a deşeurilor, cel puţin câte una per raion;

d) încurajarea producerii biogazului şi utilizarea acestuia în scopul generării energiei electrice şi termice;

3) pentru ambalaje şi deşeuri de ambalaje:

a) implementarea măsurilor de prevenire a generării deşeurilor de ambalaje şi de creştere a gradului de reutilizare a ambalajelor cu 20 % faţă de anul 2020;

b) organizarea şi operaţionalizarea sistemelor colective în scopul onorării responsabilităţilor acestora pentru colectarea separată a deşeurilor de ambalaje din fluxul de deşeuri municipale;

c) dezvoltarea schemelor de valorificare materială, conform Hotărârii Guvernului nr.561/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje:

- 45% din greutate pentru sticlă;

- 50% din greutate pentru hârtie/carton;

- 40% din greutate pentru metal;

- 10% din greutate pentru lemn;

- 20% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic;

4) pentru deşeuri de echipamente electrice şi electronice:

a) asigurarea colectării şi valorificării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice scoase din uz, prin intermediul producătorilor individuali şi al sistemelor colective, conform Hotărârii Guvernului nr.212/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice;

b) creşterea ratei de colectare separată a DEEE de la 35% în 2025 până la 45 % în anul 2027;

c) îmbunătăţirea eficienţei controlului de mediu la operatorii de gestionare a DEEE, precum şi la importatori şi/au exportatori de echipamente electrice şi electronice;

d) sensibilizarea opiniei publice cu privire la aspectele ce ţin de colectarea selectivă a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi beneficiile acestora;

5) pentru deşeuri de baterii şi acumulatori:

a) asigurarea colectării şi valorificării bateriilor şi acumulatorilor uzate de la utilizatori/populaţie prin intermediului producătorilor individuali şi a sistemelor colective, conform Hotărârii Guvernului nr.586/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor şi deşeurilor de baterii şi acumulatori, pentru realizarea ţintelor minime de colectare de 25% până în 2023 şi 45% până în 2025 şi de 45-65% pentru valorificarea diferitor tipuri de BA;

b) stabilirea sistemului depozit asupra preţului de vânzare de către distribuitorii de BA auto la comercializarea către consumatorul final în scopul stimulării predării unei baterii sau unui acumulator auto uzat la achiziţionarea unuia nou;

6) pentru vehicule scoase din uz:

a) dezvoltarea cadrului legal secundar de reglementare a REP privind plasarea pe piaţă a vehiculelor şi stabilirea ţintelor de colectarea şi reciclare sau valorificare materială a VSU;

b) elaborarea procedurilor de prevenire, identificare şi control al importurilor de vehicule scoase din uz;

c) asigurarea posibilităţii ca ultimul deţinător al vehiculului să îl poată preda gratuit unei unităţi de colectare/valorificare, elaborarea mecanismului de eliberare a certificatelor de dezasamblare a VSU;

d) extinderea reutilizării şi reciclării materialelor din vehiculele uzate, precum şi a valorificării energetice a acelora care nu pot fi valorificate material;

7) pentru uleiurilor uzate:

a) dezvoltarea cadrului legal secundar de reglementare a REP privind plasarea pe piaţă a uleiurilor, stabilirea ţintelor de colectarea şi reciclare sau valorificare a uleiurilor uzate de la utilizatori;

b) îmbunătăţirea sistemului de gestionare a uleiurilor uzate prin introducerea mecanismelor economice şi administrative, a căror aplicare ar asigura colectarea şi gestionarea eficientă a uleiurilor uzate (taxe pe poluarea mediului cu uleiuri uzate, a unei garanţii obligatorii la plasarea pe piaţă a uleiurilor);

c) îmbunătăţirea eficienţei controlului de mediu la întreprinderile implicate în gestionare, precum şi importul şi/sau exportul de uleiuri uzate;

d) organizarea campaniei anuale de sensibilizare a publicului pentru grupuri-ţintă separate (proprietari şi utilizatori de vehicule, întreprinderi de reparaţii şi întreţinere tehnică a vehiculelor), menite să informeze despre consecinţele negative ale utilizării ilegale a uleiurilor uzate pentru mediu şi sănătate publică şi asupra posibilităţii de gestionare adecvată a uleiurilor uzate;

8) pentru deşeuri periculoase:

a) asigurarea colectării deşeurilor periculoase separat de cele non-periculoase;

b) crearea condiţiilor pentru colectarea separată, tratarea (inclusiv pregătirea pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor periculoase;

c) promovarea valorificării termoenergetice a unor fluxuri de deşeuri periculoase în cuptoarele de ciment, dacă este posibil, cu excepţia celor rezultate din activitatea medicală şi a anvelopelor uzate;

9) pentru anvelope uzate:

a) asigurarea unei reţele de colectare a anvelopelor uzate prin intermediul centrelor de deservire tehnică a automobilelor, centrelor comerciale, parcărilor etc.;

b) creşterea gradului de valorificare materială şi energetică a anvelopelor uzate prin reciclare sau prelucrare termică;

10) pentru deşeuri de echipamente şi uleiuri cu conţinut de BPC:

a) actualizarea anuală a inventarului naţional de deşeuri cu BPC conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.81/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind bifenilii policloruraţi;

b) acreditarea laboratoarelor naţionale de referinţe pentru analiza conţinutului de BPC în produse şi deşeuri;

c) depozitarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor cu conţinut de BPC de către deţinători;

d) eliminarea stocurilor existente a echipamentelor şi a uleiurilor cu conţinut de BPC în cele mai bune condiţii tehnice şi economice şi în cea mai restrânsă perioadă posibilă;

11) pentru deşeuri din construcţie şi demolări:

a) dezvoltarea măsurilor economice care promovează reciclarea şi recuperarea deşeurilor din construcţii şi demolări, stabilirea taxelor pentru DCD eliminate în depozitele de deşeuri;

b) implementarea acţiunilor de prevenire a generării deşeurilor din construcţii şi demolări, stabilirea cerinţelor minime de sortare a deşeurilor pentru şantierele mari de construcţii şi obiective pentru reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări;

c) încurajarea procesării deşeurilor de construcţii şi demolări pentru reciclare, susţinerea reutilizării şi reciclării DCD necontaminate;

d) tratarea DCD contaminate în scopul evitării contaminării cu BPC a deşeurilor din construcţii şi demolări şi gestionarea deşeurilor de azbest în condiţii sigure pentru rezidenţii din apropierea şantierului;

e) eliminarea stocurilor existente a DCD contaminate în cele mai bune condiţii tehnice şi economice şi în cea mai restrânsă perioadă posibilă;

12) pentru nămol (nămol fecal şi nămol industrial)

a) tratarea şi gestionarea nămolului rezultat de la procesele de epurare/preepurare a apelor uzate în conformitate cu prevederile pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950/2013;

b) îmbunătăţirea evidenţei şi asigurarea raportării datelor şi informaţiilor despre deşeuri lichide sau nămoloase, conform Instrucţiunii cu privire la ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi gestionarea acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.501/2018;

c) elaborarea ghidului privind caracteristica proceselor de producere a nămolurilor, criteriile, compoziţia, clasificarea şi opţiunile de gestionare;

d) încurajarea producerii biogazului şi utilizarea acestuia în scopul generării energiei electrice şi termice.

Capitolul IV

ACŢIUNILE NECESARE A FI ÎNTREPRINSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR

Secţiunea 1

Dezvoltarea sistemelor integrate de management al

deşeurilor municipale, inclusiv a celor periculoase

135. Ministerul Mediului urmează să întreprindă acţiuni comune în vederea dezvoltării sistemelor integrate de management al deşeurilor municipale în cele 8 regiuni de management al deşeurilor, pornind de la criteriile de bază pentru planificarea regională, precum aşezarea geografică, dezvoltarea economică, existenţa drumurilor de acces, condiţiile pedologice şi hidrogeologice, numărul populaţiei etc.

136. Redimensionarea regiunilor de management al deşeurilor se realizează în cazul în care studiile de fezabilitate demonstrează eficienţa cost-beneficiu şi de mediu al noilor regiuni conturate, cu respectarea prevederilor pct.135 şi în baza următorilor indicatori-cheie:

1) numărul populaţiei asigurate cu servicii echitabile de gestionare a deşeurilor;

2) cantitatea de deşeuri colectată;

3) cantitatea de deşeuri valorificată şi eliminată (ponderea deşeurilor reciclate din totalul deşeurilor generate), conform cerinţelor de mediu.

137. Promovarea abordării regionale în planificarea gestionării deşeurilor este esenţială atât pentru atragerea investiţiilor necesare, cât şi pentru asigurarea recuperării costurilor mari alocate pentru implementarea prezentului Program. Concomitent, dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor, în special a sistemelor de colectare şi sortare a acestora, contribuie la implementarea principiului economiei circulare.

138. Planificarea gestionării deşeurilor este realizată pornind de la situaţia actuală, având la bază concluziile studiilor de fezabilitate care constituie rezultatul final al planificării şi cuprinde măsurile care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor şi ţintelor stabilite, determinării responsabililor şi a termenelor de realizare.

139. Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) a oferit sprijin pentru îmbunătăţirea planificării şi programării regionale sectoriale în domeniul gestionării deşeurilor pentru Regiunile de Dezvoltare Sud, Centru şi Nord, elaborând trei studii de fezabilitate în RMD:

1) RMD nr.1 – raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia, precum şi autorităţile administraţiei publice locale ale UTA Găgăuzia (Vulcăneşti, Ceadîr-Lunga şi Comrat);

2) RMD nr.5 – Ungheni, Călăraşi şi Nisporeni;

3) RMD nr.8 – Edineţ, Briceni, Ocniţa şi Donduşeni.

Pe parcursul anilor 2022 şi 2023 au fost elaborate şi aprobate Studiile de decalaj (actualizarea studiilor de fezabilitate menţionate mai sus) în RMD nr.5, RMD nr.8 şi RMD nr.1. În RMD nr.5 a fost creat Operatorul Regional pentru gestionarea sistemului de management integrat al deşeurilor de către autorităţile administraţiei publice locale cheie: (primăriile Ungheni, Nisporeni şi Călăraşi).

140. Finalizarea studiilor de prefezabilitate privind construcţia staţiilor de transfer şi a depozitelor regionale în două subregiuni ale RMD nr.2 – Leova, Cimişlia, Basarabeasca; RMD nr.3 – Căuşeni, Ştefan Vodă) a fost finanţată de către Agenţia Cehă pentru Dezvoltare.

141. Totodată, în anul 2023, Ministerul Mediului a solicitat suport tehnic din partea donatorilor pentru elaborarea studiilor de fezabilitate pentru aceste regiuni. Asistenţa tehnică pentru actualizarea studiilor de fezabilitate va amplifica procesul de pregătire a platformei pentru extinderea investiţiei în regiunile date, si poate fi acceptată, având la bază locaţiile selectate prin deciziile consiliilor locale pentru construcţia infrastructurii de gestionare a deşeurilor. În conformitate cu recomandările şi soluţiile elaborate în cadrul studiilor de fezabilitate, dacă se va considera necesar, se va recurge la redimensionarea RMD nr.2 şi RMD nr.3 pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de management integrat al deşeurilor în aceste regiuni, fie prin comasare cu alte RMD-uri, fie comasarea RMD nr.2 şi RMD nr.3 într-o regiune separată, fie arondarea către o altă regiune.

142. Banca Europeană pentru Investiţii, prin intermediul Fondului fiduciar de asistenţă tehnică pentru parteneriatul estic (EPTATF), a finanţat alte trei studii de fezabilitate, care au fost iniţiate, dar nu sunt finalizate deoarece nu au fost selectate locaţiile pentru amplasarea obiectelor (depozit sau staţie de transfer), după cum urmează:

1) RMD nr.4 – Mun. Chişinău, Străşeni, Ialoveni, Hînceşti, Criuleni, Cocieri, Anenii Noi;

2) RMD nr.6 – Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti, Orhei;

3) RMD nr.7 – mun. Bălţi, Drochia, Rîşcani, Glodeni, Floreşti, Făleşti, Sîngerei, Soroca).

În acest sens, pentru dezvoltarea infrastructurii de management al deşeurilor, BEI va relansa procedura de contractare a consultantului pentru finalizarea studiilor de fezabilitate pentru RMD nr.4, RMD nr.6 şi RMD nr.7 de îndată ce locaţiile pentru staţiile de transfer, instalaţii de tratare şi depozite regionale vor fi selectare si puse la dispoziţia proiectului. BEI acorda în prezent sprijin Ministerului Mediu prin intermediul unei asistente tehnice, care realizează evaluarea situaţiei actuale a gestionarii deşeurilor in cele trei regiuni, fezabilitatea zonării, sprijin pentru identificarea amplasamentelor. Concluziile studiului realizat de către asistenta tehnica BEI ar putea conduce la redimensionarea RMD nr.4, RMD nr.6 şi RMD nr.7 (prin comasare, divizare sau arondare către o altă regiune), pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de management integrat al deşeurilor în aceste regiuni. În acest context, autorităţile administraţiei publice locale din aceste RMD vor fi antrenate în conlucrarea cu experţii pentru furnizarea datelor şi informaţiilor necesare parcursul anilor 2023-2024. Finalizarea studiilor de fezabilitate pentru RMD nr.4, RMD nr.6 şi RMD nr.7 este prevăzută pentru anii 2024-2025, iar activităţile de iniţiere a proiectării şi construcţiei infrastructurii pentru anii 2025-2027.

143. Principalele investiţii sunt preconizate pentru procurarea echipamentelor pentru colectarea deşeurilor (în cele mai multe cazuri pentru colectarea deşeurilor reciclabile), unităţi de compostare individuală, staţii de transfer, instalaţii de tratare – instalaţii de compostare, instalaţii de sortare, instalaţii de tratare mecanico-biologică şi construcţia depozitelor regionale, cu respectarea cerinţelor de mediu.

144. Echipamentele şi instalaţiile procurate pentru dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor corespund cerinţelor celor mai bune tehnici şi practici disponibile şi contribuie la promovarea unei economii circulare.

145. În tabelul 17 sunt trecute investiţiile aferente sistemelor de management integrat al deşeurilor pentru RMD nr.1, RMD nr.5 şi RMD nr.8, conform acordurilor semnate cu donatorii externi, reflectate în pct.112 subpct. 4).

Tabelul 17

Infrastructura regională

de gestionare a deşeurilor, planificată conform studiilor de fezabilitate

realizate pentru trei regiuni de management al deşeurilor

146. Investiţiile aferente sistemelor de management integrat al deşeurilor în RMD nr.2, 3, 4, 6 şi 7 se vor stabili în baza studiilor de fezabilitate finale.

Secţiunea a 2-a

Oferirea serviciilor profesionale de colectare şi eliminare a deşeurilor

(Obiectivul general 2/Obiectivul specific 2.2. Reducerea cantităţii de

deşeuri municipale reciclabile, eliminate la depozitatele de deşeuri)

147. Prin intermediul prezentului Program, Guvernul îşi propune să faciliteze dezvoltarea serviciilor profesionale de colectare şi eliminare a deşeurilor cu acoperire completă în zonele urbane, acoperire substanţială (sau completă) în zonele rurale şi aplicare a practicilor de protecţie a mediului la locul de eliminare a deşeurilor.

148. Toată populaţia ţării, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, urmează să fie conectată la serviciul de salubrizare, inclusiv prin extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor din zonele urbane în zonele rurale, astfel:

1) pe termen scurt, în perioada anilor 2023-2025 – acoperirea cu servicii de colectare în mărime de 100% în zonele urbane şi 75% în zonele rurale;

2) pe termen mediu, în perioada anilor 2025-2027 – acoperirea cu servicii de colectare în mărime de 100% în zonele urbane şi rurale.

149. Colectarea separată a deşeurilor reciclabile în 3 fracţii (hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă) va contribui la creşterea gradului de pregătire pentru reutilizare şi reciclare prin aplicarea ierarhiei de gestionare a deşeurilor.

150. În procesul de dezvoltare a studiilor de fezabilitate s-a propus colectarea separată să fie efectuată în trei containere de plastic cu capacitate de 1,1 m³ – pentru hârtie şi carton, pentru materiale plastice şi metale şi pentru sticlă, având culori distincte.

151. În localităţi urbane, casele individuale sunt deservite prin metoda de colectare a deşeurilor "din poartă în poartă" (pubelă din plastic de 120 l), în timp ce restul localităţilor sunt deservite prin "sistemul de aducere" a deşeurilor la punctele de colectare.

152. Implementarea sistemului de colectare "din poartă în poartă" în zonele rurale se consideră drept metodă "prietenoasă clientului", dar va fi promovată în funcţie de existenţa căilor de acces. Preluarea deşeurilor din containere se va realiza cu vehicule de colectare cu încărcare din spate cu o capacitate 16 m³ sau 10 m³.

153. Implementarea sistemul de colectare separată "din poartă în poartă" a deşeurilor biodegradabile, în mediul urban şi aplicarea suplimentară a schemei "plăteşte pentru cât arunci" urmăreşte scopul încurajării compostării individuale în gospodăriile din mediul rural.

154. Pentru a preveni abandonul deşeurilor urmează a fi create puncte de colectare gratuită a deşeurilor voluminoase, vegetale şi din construcţii, concomitent fiind introduse sancţiuni complementare. În cazul săvârşirii faptei de abandonare a deşeurilor, sancţiunea constă în obligarea contravenientului să ridice deşeurile abandonate, să cureţe terenul şi să elimine deşeurile prin intermediul serviciilor specializate autorizate, suportând toate costurile pentru aceste activităţi.

155. Economia circulară propune un nou mod de a proiecta, a realiza şi a utiliza produse sustenabile în limitele planetare sigure. Într-un sistem liniar, cel pe care îl susţinem în continuare evitând schimbările, resursele sunt luate din pământ, folosite pentru fabricarea produselor şi curând aruncate ca deşeuri toxice pentru mediu.

Secţiunea a 3-a

Reducerea cantităţii de deşeuri generate, creşterea cu până la

40-60 % a ratei de recuperare şi reciclare a produselor supuse

regimului de responsabilitate extinsă a producătorului şi

sporirea nivelului de conştientizare privind importanţa

gestionării deşeurilor până în anul 2027

(Obiectivul general 2)

156. Separarea şi reciclarea deşeurilor, recuperarea materialelor reciclabile din gospodării, recuperarea materialelor reciclabile din sectorul comercial/instituţional/industrial reprezintă o prioritate pentru Ministerul Mediului în vederea facilitării promovării economiei circulare, dar şi de dezvoltare a infrastructurii de reciclare a deşeurilor.

157. Cea mai optimală soluţie pentru colectarea deşeurilor municipale în cantitate de până la 150000 tone/an (400 t/zi) sunt staţiile de transfer simple (fără compactare) cu containere deschise. Staţiile de transfer simple sunt utilizate atunci când distanţele nu sunt mari (până la 50 km). În cazul distanţelor mai mari de 50 km, costurile operaţionale ale staţiilor de transfer fără compactare devin mai mari decât cele ale staţiilor de transfer cu compactare.

158. Staţiile de transfer cu compactare asigură creşterea densităţii deşeurilor, care urmează să fie transportate într-o singură cursă. Astfel de staţii de transfer sunt dotate cu o rampă cu punct de descărcare, buncăr de recepţie (de aproximativ 45 m³), dispozitiv de compactare, containere transportabile mari (între 27 m³ şi 32 m³), sistem de balustradă pentru schimbarea containerelor şi vehicule pentru transportare la distanţe lungi.

159. Dezvoltarea staţiilor de transfer şi eliminarea deşeurilor:

1) pe termen scurt, perioada anilor 2023-2025 – construirea unei staţii de transfer în fiecare regiune, în conformitate cu soluţiile propuse în Studiile de fezabilitate;

2) reducerea gunoiştilor neautorizate până la 1-3 unităţi pe raion;

3) iniţierea lucrărilor de închidere a gunoiştilor neautorizate existente odată cu finalizarea lucrărilor de construcţie a depozitului regional de deşeuri.

160. Conform estimărilor preliminare, cantitatea totală de materiale colectate separat per regiune va fi diferită, în funcţie de numărul populaţiei deservite, respectiv se presupune a fi create a câte 1-2 instalaţii de sortare a deşeurilor pentru regiunile mai mici (RMD nr.2-3, RMD nr.5, RMD nr. 8 şi RMD nr.6) şi între 3-4 în cazul regiunilor mari (RMD nr.1, RMD nr.4 şi RMD nr.7).

161. Opţiunea tehnică preferabilă pentru sortarea deşeurilor municipale este cea a deşeurilor colectate separat prin utilizarea sistemului "de aducere", organizat în 3 containere de 1,1 m³; unul pentru hârtie şi carton, unul pentru materiale plastice şi metal şi unul pentru sticlă. Linia de sortare este formată dintr-o staţie de sortare manuală, presă de balotat orizontală, linii de alimentare necesare şi benzi transportoare.

162. O altă opţiune prevede sortarea deşeurilor reziduale colectate mixt, transportate la instalaţia de sortare în scopul extragerii fracţiilor reciclabile. Separarea materialelor reciclabile după trecerea prin ciurul rotativ include separarea magnetică a materialelor feroase, separarea manuală a hârtiei, a cartonului, a materialelor plastice şi a sticlei într-o cabină de sortare. Deşeurile reziduale sunt transportate pentru a fi eliminate la depozitul de deşeuri. Procesarea ulterioară, de obicei, include balotarea hârtiei, a cutiilor de oţel şi a buteliilor de plastic, aplatizarea sau compactarea cutiilor de aluminiu, granularea sau perforarea buteliilor de plastic şi zdrobirea buteliilor de sticlă.

163. În funcţie de cantităţile potenţiale generate per regiune se va opta în favoarea colectării separate la sursă sau colectarea mixtă a deşeurilor reziduale. Costurile de sortare, în cazul colectării separate la sursă, sunt compensate de veniturile din vânzarea deşeurilor reciclabile. Atingerea celei mai înalte rate de recuperare (>20%) este posibilă în cazul selectării combustibililor derivaţi din deşeuri de construcţii şi demolări (CDD).

164. Scopul opţiunilor de pre-tratare, inclusiv al sotării deşeurilor constă în eliminarea unei părţi (de până la 10%) a materialelor reciclabile reziduale din fluxurile de deşeuri mixte. Apoi sunt utilizate etapele de tratare mecanică, biologică sau termică pentru a descompune deşeurile rămase din construcţii şi demolări pentru a fi utilizate în producerea energiei şi a altor produse stabilizate, care pot fi utilizate pentru a îmbunătăţi anumite soluri de calitate proastă, pentru a restabili mine şi cariere sau pentru a restabili stratul de acoperire a depozitului de deşeuri.

165. Adoptarea noilor principii pentru tranziţia către o economie circulară în sectoarele prioritare precum industria materialelor plastice, industria materialelor de construcţii şi demolări şi a deşeurilor biodegradabile, promovarea agriculturii organice şi promovarea utilizării deşeurilor în scopuri energetice devine o prioritate pentru Guvern, astfel, prin aprobarea de programe naţionale de promovare a economiei circulare va fi susţinută atât reciclarea deşeurilor, cât şi stimulată eficienţa utilizării resurselor şi a energiei.

166. Particularităţile economiei circulare în raport cu economia liniară sunt evidente: întoarcerea resurselor pentru utilizarea productivă, reducerea volumului de deşeuri şi diminuarea dependenţei de aprovizionări nesigure, ce constituie o hartă directă către îmbunătăţirea competitivităţii, a sustenabilităţii, a inovării şi a creării a unor noi locuri de muncă. Astfel, am putea face faţă provocărilor actuale şi viitoare reprezentate de presiunea exercitată asupra resurselor la nivel mondial şi de insecuritatea în creştere a aprovizionării.

167. În vederea reducerii poluării mediului cu deşeuri din materiale plastice, Ministerul Mediului a promovat mai multe reglementări în legislaţia din domeniul gestionării ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, în special prin stabilirea obiectivelor de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje.

168. În acest sens, a fost instituită obligaţia pentru toţi operatorii economici care introduc pe piaţă produse ambalate de a asigura, începând cu anul 2023, reciclarea a cel puţin 15% din totalul ambalajelor utilizate, procentaj ce trebuie să crească până la 35% în anul 2027. Concomitent, urmează a fi atins obiectivul de valorificare a cel puţin 17 % din greutatea deşeurilor de ambalaje în anul 2023 şi, respectiv, 37% până în 2027.

169. Începând cu 1 ianuarie 2021 este interzisă utilizarea/comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, a farfuriilor, a paharelor, a altor accesorii ale serviciilor de masă şi a beţişoarelor de unică folosinţă, fabricate din plastic, cu excepţia celor biodegradabile. Această contribuie la evitarea generării deşeurilor din plastic şi în mare măsură la reducerea consumului de plastic asociat cu evenimentele culturale în aer liber, în cadrul cărora se consumă o cantitate mare de produse din plastic de unică folosinţă.

170. Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanţă din ce în ce mai mare pe agenda publică şi politică din ultimii ani. Din cauza impactului ridicat asupra consumului de resurse în generarea acestor produse, precum şi a amprentei de carbon a acestora, banca de alimente reprezintă o soluţie în acest sens.

171. Separarea biodeşeurilor în gospodării este vitală pentru creşterea semnificativă a nivelului de reciclare şi promovare a compostării la sursă.

172. Reducerea risipei alimentare prin recuperarea surplusului sigur de alimente de la producători, supermarketuri, restaurante şi alte companii private şi redistribuirea gratuită în comunitate, spre ONG-uri, asociaţii caritabile, care ajută persoanele aflate în dificultate sau alţi beneficiari.

173. Analiza sectorului construcţiilor din Republica Moldova, denotă faptul că acesta este încă foarte linear, impunându-se o sarcină importantă atât pentru autorităţi, cât şi pentru industria construcţiilor, de a face tranziţia către un sector de tip zero deşeuri în următorii ani, utilizând o serie de oportunităţi semnificative pentru a stimula tranziţia către o economie circulară. Un sistem de colectare a deşeurilor din construcţii, demolări şi excavaţii, racordat la necesităţile şi posibilităţile industriei materialelor de construcţii, va fi funcţional în reciclarea deşeurilor din construcţii, demolări şi excavaţii odată cu asigurarea unei colaborări participative a tuturor agenţilor economici din domeniul construcţiilor, astfel încât să contribuie la atingerea obiectivelor generale în promovarea economiei circulare. Fără investiţii necesare pentru punerea în aplicare a acestor intervenţii, este imposibil să se facă paşii următori spre un sistem de gestionare a materialelor circulare.

174. În acest sens este necesară elaborarea recomandărilor tehnice privind predemolarea, în scopul de a stimula reciclarea de înaltă calitate, precum şi dezvoltarea de protocoale voluntare de reciclare pentru îmbunătăţirea calităţii şi consolidarea încrederii în materialele de construcţii reciclate. Concomitent, se propun:

1) pe termen scurt, perioada anilor 2023-2025 - asigurarea recuperării a 20% din resursele valoroase şi gestionarea adecvată a deşeurilor din construcţii şi demolări prin reciclare şi/sau eliminare în condiţii de siguranţă;

2) pe termen mediu, perioada anilor 2025-2027 – tratarea a 35% din deşeurile din construcţii şi demolări în mod corespunzător pentru reciclare şi/sau eliminare în condiţii de siguranţă.

175. Cu toate acestea, chiar dacă există bază legislativă privind deşeurile, aceasta trebuie să fie implementată şi respectată cu sprijinul autorităţilor, al întreprinderilor, al părţilor interesate şi al cetăţenilor. În ultimul rând, sancţiunile trebuie aplicate efectiv de către autorităţi, pentru a putea atinge efectul scontat, de multe ori fiind necesară înăsprirea sancţiunilor pentru nerespectarea măsurilor privind reciclarea deşeurilor.

176. După implementarea primei etape 2023-2025, măsurile prevăzute în acest Program pentru perioada 2025 -2027 vor fi revăzute, în funcţie de indicatorii de performanţă, fiind stabilite ţinte noi pentru dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor.

Secţiunea a 4-a

Implementarea responsabilităţii extinse a producătorului

177. Introducerea unui sistem nou de management al deşeurilor prin implementarea principiului responsabilităţii extinse a producătorului face parte dintr-un pachet complex de reglementări noi în domeniul protecţiei mediului. În acest scop, Legea nr.209/2016 privind deşeurile prevede că producătorii/distribuitorii vizaţi înfiinţează sisteme individuale sau colective de colectare şi returnare a acestor deşeuri de produse prin intermediul centrelor comerciale şi a punctelor de colectare a deşeurilor municipale. Rezultatele scontate ale implementării principiului răspunderii extinse vor fi includerea externalizărilor de mediu în procesul de producere, facilitarea reciclării prin perfecţionarea design-ului produsului şi dezvoltarea industriei de reciclare.

178. SIAMD serveşte drept instrument pentru acumularea informaţiei privind produsele puse pe piaţă şi deşeurile generate, în baza rapoartelor agenţilor economici participanţi la procesul de gestionare a deşeurilor. În scopul evaluării performanţelor atinse în colectarea, tratarea, valorificarea sau eliminarea produselor ce au devenit deşeuri, autoritatea de reglementare menţine şi actualizează Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor REP.

179. Funcţionarea eficientă a schemei de responsabilitate extinsă a producătorului va permite dezvoltarea, colectarea şi recuperarea resurselor la nivel de regiune, astfel încât pe termen scurt, perioada anilor 2023-2025, să fie asigurată:

1) reciclarea a 15% din deşeurile de ambalaje generate în zonele rurale şi 25% din deşeurile de ambalaje generate în zonele urbane;

2) asigurarea unui nivel de colectare separată de minimum de 25 % pentru DEEE;

3) asigurarea unui nivel de colectare separată de minimum 45% a deşeurilor de BA;

4) îmbunătăţirea sistemului de raportare a datelor privind implementarea REP pentru fluxurile de deşeuri, precum ambalajele, DEEE, BA, uleiuri uzate, vehicule scoase din uz.

180. Totodată, pentru a asigura în continuare o creştere constantă în implementarea REP pe termen mediu, pentru perioada 2025-2027 se propun următoarele obiective:

1) reciclarea a 25% din deşeurile de ambalaje generate în zonele rurale şi 35% din deşeurile de ambalaje generate în zonele urbane;

2) asigurarea unui nivel de colectare separată de minimum de 35 % pentru DEEE;

3) asigurarea unui nivel de colectare separată de 25% până în 2023 şi a 45% până în 2025 a deşeurilor de BA;

4) asigurarea unui nivel de reciclare şi valorificare a 65% din greutatea medie a BA cu plumb acid, a 75% din greutatea medie a BA cu nichel-cadmiu, reciclarea şi valorificare a 50% din greutatea medie a celorlalte DBA;

5) îmbunătăţirea funcţionării schemei de responsabilitate extinsă a producătorului prin asigurarea unui nivel de colectare separată şi tratarea de minimum 25% a uleiurilor uzate;

6) îmbunătăţirea funcţionării schemei de responsabilitate extinsă a producătorului prin asigurarea unui nivel de colectare şi dezasamblarea de minimum 25% din vehiculele scoase din uz.

Secţiunea a 5-a

Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor necesare pentru

gestionarea deşeurilor în cadrul unui sistem integrat

(Obiectivul general 3)

181. Dezvoltarea infrastructurii regionale de eliminare a deşeurilor municipale (depozit ecologic cu căptuşeală impermeabilă şi sistem pentru colectarea levigatului, sistem pentru recuperarea biogazului şi operaţiuni de depozitare cu acoperirea zilnică a deşeurilor), astfel încât:

1) pe termen scurt, în perioada anilor 2023-2025 se va iniţia construcţia a câte un depozit de deşeuri pentru 3 regiuni de gestionare a deşeurilor împreună cu închiderea/reabilitarea treptată a gropilor de gunoi existente în RMD1, RMD5 şi RMD8;

2) pe termen mediu, în perioada anilor 2025-2027 se va iniţia construcţia a câte un depozit de deşeuri pentru regiunile de gestionare a deşeurilor RMD2, RMD3, RMD4, RMD6 şi RMD7 împreună cu închiderea/reabilitarea treptată a gropilor de gunoi existente.

182. Totodată, pentru a asigura în continuare o dinamică pozitivă în reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare este necesară:

1) dezvoltarea infrastructurii de colectare separată atractivă pentru cetăţeni pentru a interzice depozitarea deşeurilor de fluxuri de deşeuri sortate;

2) creşterea colectării separate a deşeurilor biologice, reducând astfel cantitatea de depozite de deşeuri biodegradabile municipale cu 15% până în 2027;

3) promovarea reciclării deşeurilor, dezvoltarea capacităţilor de recuperare a materialelor, crearea pieţei de materiale secundare, promovarea economiei circulare;

4) măsuri pentru a încuraja agenţii economici să introducă pe piaţă reciclarea producţiei de ambalaje;

5) promovarea prevenirii deşeurilor, activităţilor de reutilizare;

6) organizarea campaniilor de sensibilizare a cetăţenilor;

7) implementarea proiectelor-pilot pentru a demonstra cele mai eficiente măsuri de gestionare a deşeurilor organice, cum ar fi compostarea la domiciliu;

8) organizarea punctelor de colectare separată a deşeurile periculoase de la consumătorii casnici etc;

9) promovarea utilizării deşeurilor în scopuri energetice.

183. Promovarea colectării separate, pregătirea pentru reutilizare a deşeurilor voluminoase, contribuind la reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare, după cum urmează:

1) pe termen scurt, perioada anilor 2023-2025 – 10% din deşeurile voluminoase generate sunt tratate în mod corespunzător pentru reciclare şi/sau eliminare în condiţii de siguranţă;

2) pe termen mediu, perioada anilor 2025-2027 – 25% din deşeurile voluminoase generate sunt tratate în mod corespunzător pentru reciclare şi/sau eliminare în condiţii de siguranţă.

Capitolul V

IMPACTUL

184. Prezentul Program stabileşte obiectivele pe termen mediu şi are ca scop dezvoltarea strategică a domeniului gestionării integrate a deşeurilor.

185. Implementarea Programului va contribui la prevenirea unui impact negativ al deşeurilor asupra mediului şi asupra sănătăţii, fiind una dintre pietrele de temelie ale economiei circulare.

186. Punerea în aplicare în mod corespunzător a principiului de responsabilitate extinsă a producătorului va accelera tranziţia către o economie circulară, iar dezvoltarea sistemelor colective pentru ambalaje şi deşeuri de ambalaje vor contribui la reducerea utilizării excesului de materiale de ambalare, impunând obligaţia poluatorilor de a suporta costurile de gestionare a deşeurilor de ambalaje.

187. Implementarea cu succes a prezentului Program va contribui la modernizarea sistemului de gestionare a deşeurilor, intervenind asupra mai multor aspecte astfel încât să ne apropiem cât mai mult de standardele sanitare privind depozitarea deşeurilor şi protejarea mediului, încurajând separarea la sursă şi recuperarea materialelor cu valoare intrinsecă şi direcţionarea atenţiei şi comportamentului spre soluţiile economiei circulare în detrimentul soluţiilor convenţionale, iar beneficiile acţiunilor întreprinse vor fi:

1) acces îmbunătăţit şi extins la servicii de gestiune a deşeurilor;

2) calitatea solului şi a apelor subterane va fi îmbunătăţită datorită reducerii depozitării ilegale şi a acumulării de deşeuri;

3) impact pozitiv asupra calităţii vieţii, acolo unde acumulările de deşeuri creează disconfort, miros neplăcut şi pot atrage animale dăunătoare;

4) reducerea depozitării ilegale şi a nivelului de poluare asociată acesteia, precum şi impactul asupra schimbării climatice rezultate din depozitarea de deşeuri;

5) utilizarea eficientă a resurselor va fi îmbunătăţită datorită implementării separării la sursă a deşeurilor şi în consecinţă va avea loc şi creşterea ratei de reciclare;

6) înlocuirea materiilor prime virgine cu materii prime secundare cu un conţinut mai mic de carbon, va duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

7) creşterea reciclării va crea oportunităţi noi de afaceri şi noi locuri de muncă în sectorul reciclării;

8) cantitatea de deşeuri depozitată va fi redusă, astfel impactul poluării şi al schimbării climatice rezultate din aceasta vor fi reduse şi durata de viaţă a depozitului de deşeuri va fi extinsă;

9) utilizarea eficientă a resurselor va fi îmbunătăţită datorită reparării şi reutilizării unor obiecte, dar şi datorită reciclării fluxurilor de deşeuri colectate.

10) reducerea emisiilor de GES, prin înlocuirea pe piaţă a materiilor prime primare cu materii prime secundare şi prin utilizarea energie produse din surse regenerabile;

11) prelungirea duratei de viaţă a depozitului de deşeuri;

12) reducerea impactului asupra schimbărilor climatice care ar rezulta din biodegradarea deşeurilor verzi la depozitele de deşeuri. Printre beneficiile indirecte ale reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră se numără: înlocuirea îngrăşămintelor chimice cu îngrăşăminte naturale şi o capacitate mai ridicată de stocare a carbonului pentru solurile tratate cu compost;

13) utilizarea compostului pentru îmbunătăţirea calităţii solului în oraş şi reducerea costurilor din cumpărarea de fertilizatori sau de soluri fertile pentru întreţinerea spaţiilor verzi.

Capitolul VI

COSTURILE

188. Prognoza de dezvoltare a sectorului gestionării deşeurilor în Republica Moldova indică un trend pozitiv de creştere a volumului deşeurilor generate, justificată prin creşterea capacităţilor de producere şi sporirea consumului de produse, iar prin urmare sunt necesare investiţii importante în domeniu pentru a face faţă acestor provocări în asigurarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor. Este evidentă necesitatea implicării statului în finanţarea obiectelor destinate reciclării şi eliminării deşeurilor pentru realizarea activităţilor planificate în atingerea obiectivelor prezentului Programul.

189. Accesibilitatea consumătorilor la serviciile de colectare, separare/ reciclare şi eliminare finală a deşeurilor este cheia succesului în dezvoltarea infrastructurii moderne, iar capacitatea gospodăriilor de a plăti servici este la nivelul de 1-1,5% din venitul mediu disponibil pentru gospodării. În acest sens, sunt necesare adoptarea măsurilor sociale, cum ar fi reducerile sau scutirile de plată pentru gospodăriile cu venituri mici. Plata prin subvenţie de la Fondul Naţional pentru Mediu ar putea să fie propusă pentru cazurile sociale, bine identificate şi precizate la etapa de implementare a proiectelor investiţionale.

190. Principiul "poluatorul plăteşte" este practica comun acceptată, conform căreia cei care generează poluare suportă costurile de gestionare a acesteia pentru a preveni deteriorarea sănătăţii umane sau a mediului. Prin urmare, costurile sunt stabilite în funcţie de greutatea deşeurilor livrate ("plătiţi pe măsură ce aruncaţi" conform sistemului de cumpărare a sacilor pentru colectarea deşeurilor din Japonia). În majoritatea ţărilor OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), taxele fixe lunare sau trimestriale (în funcţie de numărul de persoane din gospodărie) sunt cea mai frecventă metodă de plată a serviciilor de colectare a deşeurilor.

191. Activităţile de operare a staţiilor de transfer, a instalaţiilor de sortare, a instalaţiilor de compostare, a instalaţiilor de tratare mecanico-biologică, precum şi de operare a depozitelor sunt facturate de către operatorii respectivi, de obicei, operatorul de colectare şi transport.

192. Costul total pentru implementarea prezentului Program constituie 4 402 303,8 mii de lei, inclusiv pentru anul 2024 costul total estimat este de 121 491,0 mii de lei. Din costul total estimat, 4 131 857,2 mii de lei constituie costul total pentru modernizarea infrastructurii de management integrat al deşeurilor municipale, iar pentru anii 2024-2026 sunt necesare, estimativ, 2 793 858 mii de lei, finanţate din împrumutul BEI/ BERD. O parte din prevederile Programului sunt acoperite din contul Cadrului bugetar pe termen mediu (2024-2026), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.408/2023, sectorul Protecţia mediului. Pentru compartimentul: Managementul integrat al deşeurilor şi substanţelor chimice, limita de cheltuieli de la bugetul de stat, pentru perioada 2024-2026, este aprobată în valoare de 961 787,9 mii de lei.

193. Distribuirea resurselor financiare în funcţie de sursa de finanţare pentru perioada 2023-2027 este prezentată în tabelele 18-20.

Tabelul 18

Estimarea costurilor

din bugetul de stat pentru implementarea Programului, mii lei

Tabelul 19

Estimarea costurilor

din surse externe pentru implementarea Programului, mii lei

Tabelul 20

Estimarea costurilor totale pentru implementarea Programului, mii lei

194. Începând cu anul 2024, se preconizează lansarea construcţiei sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor pentru regiunile 1, 4, 5 şi 8, astfel încât până în anul 2025 cantitatea de deşeuri municipale colectate şi depozitate să sporească cu 8,5 % comparativ cu 2020, pe fonul acoperirii depline cu servicii de salubrizare a regiunilor respective. Totodată, până în anul 2025 cantitatea deşeurilor colectate separat şi valorificate va spori cu 143,7%, a deşeurilor compostate – cu 52,8% comparativ cu anul 2020, acestea fiind abătute din fluxul deşeurilor municipale prin promovarea colectării separate. Suplimentar, se planifică închiderea şi recultivarea depozitelor neconforme şi construcţia a câte un depozit regional, astfel încât numărul de depozite de deşeuri se va reduce către 2025 cu 45,7%, iar suprafaţa depozitelor de deşeuri se va reduce până în 2025 cu 40,4 %. În tabelul 21 este prezentată distribuirea indicativă a primei tranşe din împrumutul BEI/ BERD pentru finanţarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor pentru perioada 2024-2025.

Tabelul 21

Distribuirea indicativă a primei tranşe din împrumutul

BEI/BERD pentru finanţarea infrastructurii de gestionare

a deşeurilor, perioada 2024-2025

195. Pentru modernizarea infrastructurii de management integrat a deşeurilor municipale pentru anii 2026-2030 sunt necesare estimativ 1.754,8 milioane de lei, finanţate din împrumutul BEI/BERD, iar compensarea a circa 25 % din investiţii va fi acoperită din contribuţia bugetului de stat.

196. Începând cu anul 2025 se preconizează lansarea construcţiei sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor pentru regiunile 2, 3, 6 şi 7, astfel încât, până în anul 2027, cantitatea de deşeuri municipale colectate şi depozitate va spori cu 11,2 % comparativ cu anul 2020, pe fonul acoperirii depline cu servicii de salubrizare a întregii ţări. Totodată, până în anul 2027 cantitatea deşeurilor colectate separat şi valorificate va spori cu 239 %, a deşeurilor compostate – cu 337 % comparativ cu anul 2020, acestea fiind abătute din fluxul deşeurilor municipale prim promovarea colectării separate. Suplimentar, odată cu închiderea şi recultivarea tuturor depozitelor neconforme şi construcţia a câte un depozit regional, numărul de depozite de deşeuri se va reduce până în anul 2027 cu 99,3%, iar suprafaţa depozitelor de deşeuri se va reduce până în anul 2027 cu 87 %.

197. În urma implementării sistemului integrat de gestionare a deşeurilor municipale, prin abaterea din fluxul de deşeuri al celor cu potenţial sporit de generare a GES, se va contribui la realizare obiectivului specific 7 al Programului de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova, prin reducerea necondiţionată, a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la sectorul deşeurilor cu 14% şi reducerea de gaze cu efect de seră condiţionată până la 18% comparativ cu anul 1990. Emisiile de dioxine şi furani (PCDD/PCDF) se vor reduce cu circa 36 % (de la 1,75 g TEQ în 2020 la 1,12 g TEQ în 2027) în urma reducerii arderii în aer liber a deşeurilor la depozitele de deşeuri şi în gospodăriile casnice.

198. Costurile pentru închiderea depozitelor neconforme au fost estimate în baza datelor din studiile de fezabilitate, în funcţie de disponibilitatea acestora, şi în baza raportului anual al Inspectoratului pentru Protecţia Mediului în ceea ce priveşte numărul de depozite de deşeuri conforme şi neconforme şi suprafaţa acestora, astfel cum este prevăzut în tabelul 22.

Tabelul 22

Estimarea costurilor pentru închiderea depozitelor

Capitolul VII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

În procesul implementării prezentului Program este posibilă apariţia a diverse bariere şi riscuri, astfel au fost anticipate riscurile potenţiale şi măsurile de diminuare a acestora.

199. Neîndeplinirea acţiunilor din Plan şi/sau nerespectarea termenilor – va fi monitorizată evoluţia situaţiei, vor fi identificate şi evaluate motivele; vor fi luate măsuri de repunere în grafic a activităţilor şi de înlăturare a consecinţelor negative, vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu misiunile, organizaţiile, agenţiile europene, în vederea obţinerii de asistenţă pentru gestionarea situaţiei.

200. Ajustarea permanentă a alocărilor financiare în funcţie de progresul în implementarea măsurilor – va fi monitorizată permanent situaţia; vor fi revizuite măsurile şi alte surse de finanţare; vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu organizaţiile, agenţiile europene, donatorii, în vederea obţinerii de finanţare pentru gestionarea situaţiei.

201. Asigurarea unui mediu stimulativ pentru investiţii pe termen lung, în care un rol important revine fortificării şi asigurării integrităţii instituţiilor de bază care asigură securitatea investiţiilor private şi facilitarea atragerii investiţiilor la dezvoltarea infrastructurii preconizate.

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

202. La implementarea Programului vor participa conform competenţelor instituţionale următoarele instituţii:

1) Ministerul Mediului cu subdiviziunile sale structurale interne şi instituţiile subordonate (Agenţia de Mediu, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, I.P. Oficiul Naţional de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului);

2) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

3) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

4) Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării;

5) Ministerul Energiei;

6) Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale;

7) Ministerul Sănătăţii (în comun cu Agenţia Naţională de Sănătate Publică şi instituţiile medico-sanitare).

203. Pentru implementarea anumitor activităţi din cadrul planului de acţiuni al Programului, Ministerul Mediului va crea şi va asigura funcţionalitatea grupurilor de colaborare şi cooperare intersectorială între toate instituţiile cu atribuţii în realizarea Programului:

1) autorităţile administraţiei publice locale;

2) Congresul Autorităţilor Locale din Moldova;

3) operatori autorizaţi în gestionarea deşeurilor;

4) operatori de salubrizare;

5) parteneri de dezvoltare;

6) asociaţiile de profil (asociaţiile producătorilor, sistemele colective şi individuale REP, asociaţii de business).

204. Organizaţiile, care reprezintă sectorul academic, de cercetare şi neguvernamental, vor fi implicate în activităţile de informare, instruire, cercetare şi comunicare.

Capitolul IX

PROCEDURI DE RAPORTARE

205. Responsabil de implementare şi monitorizare a prezentului Program este Ministerul Mediului, care va colecta, analiza şi sistematiza datele cu privire la indicatorii de monitorizare şi rezultatele la sfârşitul fiecărui an.

206. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, instituţiile publice, asociaţiile de profil, în limitele competenţelor atribuite, vor asigura realizarea prezentului Program, raportând anual, până la data de 10 februarie, Ministerului Mediului.

207. Ministerul Mediului va asigura publicarea rapoartelor anuale de progres şi a rapoartelor de evaluare intermediară şi finală a Programului, pe site-ul web oficial al autorităţii.

208. Sistemul de evaluare a prezentului Program va fi integrat în ciclul de politici/programe şi va cuprinde două exerciţii de evaluare, unul la finalul primei faze a Programului naţional (2023-2025) – până la data de 31 mai 2026, şi unul la finalizarea Programului naţional (2026-2027) – 31 mai 2028. Ministerul Mediului va fi responsabil de coordonarea atât a evaluărilor intermediare, cât şi a evaluării finale.

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional pentru

gestionarea deşeurilor pentru anii 2023-2027