973/10.10.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului "START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă"

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului "START pentru TINERI:

o afacere durabilă la tine acasă"

nr. 973  din  10.10.2018

 (în vigoare 19.10.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 398-399 art. 1049 din 19.10.2018

* * *

Abrogat: 10.06.2022

Hotărîrea Guvernului nr.348 din 01.06.2022

Pentru executarea art.15 din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.306-313, art.651), titlului IV capitolul 10 al Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.185-199, art.442), precum şi în scopul susţinerii tinerilor antreprenori, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Programul "START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă", conform anexei nr.1;

2) Componenţa instituţională a Comitetului de coordonare al Programului nominalizat, conform anexei nr.2.

2. Implementarea Programului menţionat se atribuie Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, în coordonare cu Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

3. Programul va fi susţinut financiar din contul resurselor financiare bugetare.

4. Activităţile de finanţare în cadrul Programului sus-numit constituie o schemă de ajutor de minimis şi cad sub incidenţa prevederilor Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat şi Regulamentului privind ajutorul de minimis, aprobat prin Hotărîrea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2/2013.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului nr.973/2018

PROGRAMUL

"START pentru TINERI": o afacere durabilă la tine acasă"

Capitolul I

IDENTIFICAREA PROBLEMEI

În Republica Moldova tinerii reprezintă un segment important al populaţiei, care contribuie semnificativ la dezvoltarea socioeconomică şi prosperarea ţării. În condiţiile provocărilor demografice prin care trece actualmente ţara şi impactul lor asupra viitorului său socioeconomic, inevitabil se impune analiza situaţiei tinerilor, dezvoltarea unor instrumente de suport şi menţinere a acestora, elaborarea şi implementarea politicilor de tineret orientate spre investiţii eficiente în capitalul uman al ţării. În prezent, tinerii reprezintă un sfert din populaţia ţării, constituind o componentă strategică a dezvoltării durabile, prin oferta pentru forţa de muncă, crearea familiilor şi a continuităţii umane. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova privind structura populaţiei stabile pe grupe de vîrstă şi sexe la 1 ianuarie 2017, tinerii cu vîrsta cuprinsă între 18-35 de ani au constituit 1082,23 mii persoane, în descreştere cu 34,5 mii persoane sau 3,1% comparativ cu anul 2015, constituind 30,5% din numărul populaţiei stabile (cu 2% mai puţin comparativ cu anul 2105), din care 44,3% locuiesc în mediul urban şi 55,7% locuiesc în mediul rural.

În ultimii ani, dezechilibrul dintre cererea şi oferta de forţă de muncă s-a dublat de la 20,8% în 2001 la 42,1%, în mare parte din cauza capacităţii scăzute de angajare a persoanelor tinere cu diferit nivel de studii. Statistica naţională privind relaţia tinerilor cu piaţa muncii interne atestă faptul că în raport cu statutul activităţii curente, 3 din 10 tineri sînt plasaţi în cîmpul muncii, iar circa 2/3 sînt economic inactivi, din care mai mult de jumătate sînt încadraţi în procesul de studii şi formare profesională, iar peste 20% sînt ocupaţi cu activităţi casnice, inclusiv responsabilităţi familiale. Din totalul tinerilor ocupaţi pe piaţa muncii, peste 31% au locuri de muncă informale, iar în rîndul tinerilor salariaţi 10,4% lucrează fără contracte individuale de muncă. Din totalul populaţiei încadrate în cîmpul muncii se atestă o descreştere simţitoare a ponderii persoanelor tinere ocupate, iar şomajul în rîndul tinerilor, chiar şi cu tendinţa de diminuare înregistrată în ultimii ani, se menţine la cele mai înalte proporţii – 7,2% în 2016 comparativ cu alte grupe de vîrstă sau media la nivel de ţară, circa 4%. Scăderea ratei de şomaj în rîndul tinerilor este rezultatul nivelului scăzut de înregistrare a şomajului oficial, fluxul migraţional intens al tinerilor peste hotarele ţării. Patru din zece şomeri înregistraţi oficial sînt tineri (15-29 ani), printre aceştia: 3 din 5 sînt bărbaţi, 7 din 10 provin din mediul rural, iar 9 din 10 au vîrsta cuprinsă între 20-29 ani. Din totalul şomerilor tineri, circa 13% se aflau în şomaj de lungă durată. Conform raportului anual de activitate al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, în anul 2016 ponderea şomajului a fost mai ridicată în rîndul populaţiei din mediul rural, reieşind din lipsa oportunităţilor de angajare în acest sector. Din numărul total de şomeri înregistraţi, 50061 de persoane, 64% ce constituie 31866 de persoane erau din localităţile rurale, iar locurile de muncă vacante în aceste localităţi constituiau doar 16% – 7002 locuri, din totalul locurilor vacante înregistrate – 44612 locuri.

În aspect comparativ cu ţările vecine şi unele ţări din regiune, Moldova înregistrează cea mai mică rată de ocupare în rîndul tinerilor, 18,1% pentru cei de 15-24 ani şi 42,4% de 25-29 ani. În acelaşi timp, tinerii din Moldova înregistrează cea mai înaltă rată de inactivitate, peste 66% potrivit datelor internaţionale, în raport cu alte ţări, depăşind mai mult de două ori media ţărilor UE – 27,7% pentru anul 2014.

Insuficienţa oportunităţilor pentru valorificarea cunoştinţelor şi a competenţelor tinerilor, fie în calitate de angajat, fie în cea de întreprinzător, a cauzat un exod masiv al acestora, preponderent în afara ţării. În 2015 cele mai multe persoane plecate aveau vîrsta de 25-34 ani – 38,6%, 35-44 ani – 21,6% şi 15-24 ani – 18,7% din totalul persoanelor migrante. În ceea ce priveşte distribuţia persoanelor plecate în funcţie de nivelul de instruire, din totalul migranţilor apţi de muncă 24,5% au studii medii liceale, 26% – secundar profesionale şi 25,6% –gimnaziale.

Cu toate că în Republica Moldova paleta programelor de suport pentru întreprinzători este una destul de variată, se resimte o insuficienţă în domeniul susţinerii tinerilor pentru iniţierea sau dezvoltarea afacerii, unde ponderea acestora rămîne a fi relativ mică, 2,4% din antreprenori au vîrsta de pînă la 24 ani şi 20,3% au vîrsta cuprinsă între 25-34 ani. Datele statistice identificate în procesul de cercetare pe domeniul antreprenoriat demonstrează că tinerii din Republica Moldova sînt mai predispuşi să iniţieze o afacere (44,40%) comparativ cu adulţii (24,99%). Tinerii întreprinzători sînt mai creativi şi inovativi, mai deschişi spre implementarea inovaţiilor sau introducerea unor metode şi modele de afaceri care pot contribui la o creştere rapidă şi internaţionalizare a acestora. Problema principală pentru tinerii întreprinzători rămîne a fi accesul la resurse financiare ieftine şi uşor accesibile. Astfel, implicarea şi susţinerea tinerilor în activităţile de antreprenoriat ar fi o soluţie valoroasă pentru micşorarea ratei şomajului, dar, totodată, şi pentru dezvoltarea economiei statului. Puţinele programe existente nu acoperă necesităţile acestei grupe de populaţie, ceea ce stimulează tinerii să caute oportunităţi de valorificare ale cunoştinţelor şi competenţelor sale în domeniul antreprenoriatului în afara ţării.

În acelaşi timp, cadrul de dezvoltare durabilă adoptat de ONU în 2015, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă reprezintă o bună platformă pentru identificarea nişelor de business ale viitorului, pe care tinerii ar putea să o exploreze şi să identifice domeniul propriu de afaceri sustenabil. Potenţialul pe care Obiectivele de Dezvoltare Durabilă îl deschid companiilor din sectorul privat, inclusiv noile afaceri lansate, este estimat la 12 trilioane lei în doar 4 domenii de afaceri: industria alimentară şi agricultură; dezvoltarea oraşelor, satelor şi comunelor; energie şi bunuri; sănătate şi bunăstare. Mai multe oportunităţi de piaţă urmează să fie create şi explorate, printre care agricultura urbană, piaţa alimentară pentru cei cu venituri mici, acvacultura sustenabilă, microirigarea, împărţirea birourilor, clădirile din cherestea, sistemele de stocare a energiei, chimicalele verzi, recuperarea resurselor, monitorizarea de la distanţă a pacienţilor, gestionarea mai bună a maladiilor, instruiri în domeniul sănătăţii şi multe alte oportunităţi.

Menţinerea tinerilor în ţară, dar şi motivarea acestora de a desfăşura activităţi de antreprenoriat, preponderent în zonele rurale, inclusiv prin explorarea oportunităţilor oferite de cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, a impulsionat iniţierea Programului "START pentru TINERI" (în continuare – Program) cu finanţare din bugetul de stat.

Capitolul II

 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

1. Prezentul Program are drept scop integrarea tinerilor din Republica Moldova în circuitul economic prin facilitarea lansării şi dezvoltării afacerilor sustenabile.

2. Pentru realizarea scopului sînt stabilite următoarele obiectivele specifice ale Programului:

1) stimularea spiritului antreprenorial în rîndul tinerilor;

2) dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin asigurarea suportului informaţional, consultativ şi educaţional;

3) susţinerea financiară a tinerilor pentru lansarea şi dezvoltarea unei afaceri, cu accent sporit pe afacerile inovative care sînt alineate sau ar contribui la dezvoltarea durabilă;

4) facilitarea implementării inovaţiilor, a transferului tehnologic şi de know-how;

5) creşterea numărului întreprinderilor active şi a locurilor de muncă în zonele rurale.

3. Principiile implementării Programului vor asigura transparenţă şi atitudine nondiscriminatorie, bazată pe accesul liber al tinerilor din Republica Moldova, inclusiv al tinerilor defavorizaţi/dezavantajaţi.

4. În sensul prezentului Program se definesc următoarele noţiuni:

spirit antreprenorial – competenţă a unei persoane de a recunoaşte şi a valorifica oportunităţile de afaceri evidente sau potenţiale, de a-şi asuma responsabilitatea şi riscul ce derivă din activitatea independentă;

activitatea inovaţională – în sensul prezentului Program se utilizează noţiunea definită în Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii;

transfer tehnologic şi de know-how – proces de partajare a abilităţilor, cunoştinţelor şi metodelor de dezvoltare şi exploatare a tehnologiei în vederea sporirii eficienţei şi calităţii unor produse, servicii, procese sau a obţinerii altora noi, care sînt cerute pe piaţă sau prin care se adoptă un comportament inovativ;

business voucher – instrument de suport financiar oferit întreprinzătorului pentru facilitarea accesării serviciilor de consultanţă necesare iniţierii sau dezvoltării afacerii;

tineri defavorizaţi/dezavantajaţi – tinerii absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale, tinerii orfani şi semiorfani, tinerii din familiile cu mulţi copii, tinerii cu dizabilităţi, tinerii fără loc de trai, tinerii victime ale traficului (sexual şi exploatarea prin muncă), tinerii respinşi de către familia de origine etc.

Hackathon – eveniment în care mai mulţi tineri/participanţi, pe baza intereselor şi talentelor fiecăruia, sînt stimulaţi şi încurajaţi să găsească soluţii creative, neobişnuite sau inovatoare pentru anumite situaţii ori sarcini concrete. Aceste soluţii sînt demonstrate şi argumentate;

suport consultativ şi de mentorat – activităţi de ghidare şi asistenţă a beneficiarilor Programului, oferite de către experţi în domeniul dezvoltării afacerii sau/şi întreprinzători în procesul de elaborare şi implementare a proiectului investiţional;

"pitch training" – seminar practic de instruire în baza unei metodologii specifice, prin care se dezvoltă abilităţile de prezentare a afacerii de către întreprinzător în faţa potenţialilor investitori în scopul atragerii resurselor financiare;

entitate juridică – întreprindere înregistrată sub una dintre următoarele forme de organizare: gospodărie ţărănească, întreprindere individuală şi societate cu răspundere limitată;

zonele rurale şi urbane – toate satele şi comunele din Republica Moldova, inclusiv localităţile care, conform Legii nr.764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, au statut de oraş, inclusiv mun. Chişinău şi Bălţi.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.84 din 26.05.2021, în vigoare 28.05.2021]

5. Prevederile prezentului Program se extind asupra tinerilor care îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:

1) tinerii doritori de a lansa o afacere sau care au iniţiat şi conduc o întreprindere care nu depăşeşte termenul de doi ani de la înfiinţare la data aplicării la Program, înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova;

2) tinerii cu vîrsta cuprinsă între 18-35 de ani;

3) cetăţenii Republicii Moldova.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.84 din 26.05.2021, în vigoare 28.05.2021]

6. Priorităţile Programului

În cadrul Programului, va fi acordat suport de instruire, consultativ şi financiar pentru:

1) afacerile care vor crea locuri de muncă în zonele rurale, dar şi vor contribui la propagarea spiritului antreprenorial şi a competentelor transferabile;

2) afacerile care conţin activităţi inovatoare ori îşi propun să implementeze proiecte de transfer tehnologic şi de know-how, inclusiv accesînd posibilităţile de dezvoltare puse la dispoziţie de cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă;

3) afacerile care vor desfăşura activităţi de producere sau prestări servicii preponderent în zonele rurale, reconstrucţia sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, extinderea unităţilor meşteşugăreşti – prelucrare a lemnului, confecţionare de obiecte artizanale, ceramică etc.;

4) afacerile axate pe dezvoltarea următoarelor domenii economice prioritare: industria tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor; industria agroalimentară (de exemplu: creşterea produselor agricole ecologice, procesarea şi ambalarea produselor agricole); industria uşoară (de exemplu: textilă, marochinărie, producerea mobilei); industria creativă (de exemplu: fashion, arhitectură, artă, publicitate, artizanat etc.); turism (de exemplu: agroturismul); prestări servicii (de exemplu: informaţionale, sociale, reparaţii etc.); sănătate şi bunăstare (de exemplu: monitorizarea pacienţilor de la distanţă, sănătate, instruiri în domeniul sănătăţii şi programe de control a greutăţii corpului etc.); activităţi profesionale, ştiinţifice sau tehnice; sisteme de reproducere a energiei regenerabile.

Capitolul III

ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE

7. Pentru atingerea obiectivelor Programului vor fi întreprinse următoarele acţiuni:

1) acces la informaţia privind iniţierea şi dezvoltarea afacerii;

2) instruire antreprenorială, inclusiv pe oportunităţile oferite de cadrul de dezvoltare durabilă;

3) asistenţă consultativă pe durata implementării proiectului investiţional;

4) finanţare nerambursabilă pentru implementarea proiectului investiţional;

5) acces la bazele de date ale prestatorilor de servicii în afaceri, ale furnizorilor de resurse materiale şi echipamente, ale obiectelor de proprietate intelectuală, de transfer tehnologic şi know-how etc. necesare pentru desfăşurarea activităţii;

6) asistenţă în stabilirea colaborărilor cu potenţiali parteneri de afacere, furnizori şi clienţi;

7) promovare în sursele mass-media cu acordul antreprenorului.

8. Formele de suport oferit:

1) Prezentul Program va oferi tinerilor două forme de suport financiar, după cum urmează:

a) "business voucher" pentru accesarea serviciilor de instruire şi consultanţă în mărime de maximum 10 mii lei;

b) finanţarea proiectului investiţional care va reprezenta cel mult 80% din suma investiţiei necesare în mărime maximă de 180 mii lei;

2) suport informaţional, consultativ şi de mentorat la etapele de elaborare şi implementare a proiectului investiţional, pe parcursul a 2 ani de la perioada finanţării.

Capitolul IV

TERMENELE DE IMPLEMENTARE ŞI COMPONENTELE PROGRAMULUI

9. Durata de implementare a Programului este de 4 ani.

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.84 din 26.05.2021, în vigoare 28.05.2021]

10. Componenta I. Promovarea Programului

Această componentă va include un set de activităţi complexe, realizate la nivel naţional şi local, pentru promovarea Programului şi diseminarea informaţiei privind derularea implementării tuturor etapelor, inclusiv şi mediatizarea afacerilor de succes. Printre cele mai importante activităţi se vor regăsi: evenimentul de lansare a Programului, diseminarea informaţiei despre alinierea Programului la priorităţile naţionale în materie de dezvoltare durabilă, campanii de informare ale tinerilor privind oportunităţile Programului, promovarea Concursului notelor de concept şi a Concursului proiectelor investiţionale, emisiuni la posturile naţionale şi locale de TV şi Radio, elaborarea materialelor promoţionale, evenimente de comunicare şi stabilire de relaţii etc. Activităţile se vor realiza conform unui plan de comunicare şi diseminare stabilit.

11. Componenta II. Derularea Programului

Această componentă va include 3 etape, care ţin de implementarea propriu-zisă a Programului.

1) Etapa 1. Identificarea ideilor de afaceri Hackathon. Activităţile incluse: Orientarea şi identificarea ideilor de afaceri

Scopul acestei etape este de a stimula creativitatea tinerilor din toată ţara privind generarea ideilor de afaceri şi identificarea celor mai viabile şi inovatoare potenţiale idei de afaceri, inclusiv prin accesarea noilor oportunităţi deschise de cadrul de dezvoltare durabilă. Etapa va conţine activităţile de orientare a tinerilor în domeniul antreprenoriatului şi identificarea ideilor de afaceri, fiind derulată simultan pe întreg teritoriul ţării, divizat în 5 zone: zona I – Briceni, Ocniţa, Edineţ, Donduşeni, Rîşcani, Drochia, Soroca; zona II – Bălţi, Făleşti, Floreşti, Sîngerei, Şoldăneşti, Teleneşti, Rezina, Orhei; zona III – Ungheni, Călaraşi, Nisporeni, Străşeni, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni, Anenii Noi, Chişinău; zona IV – Hînceşti, Cimişlia, Leova, Cantemir, Cahul; zona V – UTA Găgăuzia, Taraclia, Basarabeasca. Pentru realizarea acestei etape se va aplica modelul de generare şi selectare a ideilor de afaceri Hackaton, care va fi implementat pe platforma Incubatoarelor de Afaceri de către prestatorii de servicii în afaceri.

2) Etapa 2. Concursul notelor de proiect. Formarea antreprenorială

Activităţile incluse: selectarea tinerilor în baza ideilor de afaceri prezentate în nota de concept; instruirea în iniţierea afacerii; elaborarea şi prezentarea proiectului investiţional; accesarea suportului consultativ prin "business voucher".

Scopul etapei date este de a oferi suport tinerilor în testarea ideii de afaceri şi elaborarea proiectului investiţional. La această etapă vor participa tinerii care au luat parte la activităţile de generare de idei Hackaton realizate la etapa 1 a Programului, tinerii care au creat sau/şi conduc o întreprindere care nu depăşeşte termenul de doi ani de la înfiinţare la data aplicării la Program şi tinerii care au idei inovatoare, dar nu au participat la etapa 1. Selectarea pentru instruiri se va face în baza notei de concept, realizate de către Comitetul intern de evaluare (format din 5 angajaţi ai Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (în continuare – ODIMM), instituit prin ordinul directorului general ODIMM), conform criteriilor prestabilite. Formularul tipizat al notei de concept, criteriile şi grila de evaluare vor fi prezentate în Regulamentul de implementare a Programului, aprobat de către Comitetul de Coordonare al Programului. Se va evalua atît viabilitatea ideii de afaceri, cît şi capacităţile şi predispunerea tînărului de a implementa ideea şi de a gestiona o afacere. Tinerii selectaţi vor fi instruiţi în domeniul iniţierii afacerii şi elaborării proiectului investiţional. Instruirile se vor realiza în toate cele 5 zone cu suportul prestatorilor de servicii în afaceri. Durata instruirilor va fi de 5 zile consecutive. De asemenea, tinerii vor beneficia de un seminar de instruire în prezentarea proiectului investiţional "pitch training" – 1 zi. În cadrul acestei etape, tinerii vor avea posibilitatea să beneficieze de un "business voucher" în valoare maximă de 10 mii lei, pe care îl vor putea utiliza pentru accesarea serviciilor de instruire şi consultanţă la etapa de prefinanţare şi/sau pe perioada implementării proiectului investiţional. Voucherul va putea fi oferit pentru următoarele servicii: realizarea activităţilor de testare a ideii de afaceri, mici studii de piaţă, cercetări ale comportamentului consumatorilor, instruiri în domenii specifice şi alte servicii necesare testării ideii, elaborării şi implementării planului investiţional etc. Utilizarea voucherului va fi opţională, doar la solicitarea tinerilor. La sfîrşitul etapei, 2 tineri vor avea elaborate proiectele investiţionale şi îşi vor înregistra afacerile. Proiectele investiţionale elaborate se vor depune spre finanţare doar în numele entităţii juridice.

3) Etapa 3. Concursul proiectelor investiţionale şi finanţarea nerambursabilă

Activităţile incluse: selectarea şi finanţarea proiectelor investiţionale; mentoratul antreprenorial.

Scopul acestei etape va consta în selectarea celor mai viabile şi inovatoare proiecte investiţionale pentru ulterioara finanţare. În cadrul acestei etape, tinerii vor depune proiectele investiţionale elaborate la etapa a 2-a pentru participarea la Concursul proiectelor investiţionale. Selectarea proiectelor investiţionale se va realiza de către Comitetul intern de evaluare, în baza unei grile de evaluare stabilite în Regulamentul de implementare a Programului.

Aprobarea spre finanţare a proiectelor investiţionale cîştigătoare se va realiza de Comitetul de Coordonare al Programului, în baza rezultatelor evaluării efectuate de către Comitetul intern de evaluare. La Concursul proiectelor investiţionale vor putea participa tinerii doar după ce au trecut etapa a 2-a a componentei II a Programului. Pe parcursul acestei etape tinerii vor primi suport de mentorat antreprenorial privind implementarea proiectului investiţional, pentru a reduce potenţialele riscuri şi a optimiza costurile investiţionale. Mentoratul va fi oferit de către antreprenori cu experienţă pe bază de voluntariat, pentru facilitarea transferului de cunoştinţe şi a schimbului de experienţă. Lista mentorilor antreprenori va fi plasată pe pagina electronică ODIMM.

Finanţarea va constitui 80% din suma proiectului investiţional, dar nu mai mult de 180 mii lei, iar întreprinderea beneficiară va veni cu o contribuţie financiară proprie de minimum 20% din suma proiectului investiţional.

4) Destinaţia finanţării nerambursabile:

Obiectul finanţării trebuie să se încadreze în una sau mai multe dintre următoarele categorii eligibile:

a) investiţii materiale referitoare la:

- echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare, tehnică de calcul, cu excepţia tehnicii agricole, subvenţionate din contul Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, administrat de către Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură etc.;

- materii prime şi materiale necesare iniţierii procesului de producţie, în mărime de maximum 5% din suma finanţării nerambursabile;

- procurarea de spaţii destinate realizării activităţii pentru care s-a solicitat finanţarea, dar nu mai mult de 10% din valoarea finanţării nerambursabile oferite;

- procurarea doar a investiţiilor materiale noi;

b) investiţii nemateriale referitoare la:

- obiectele de proprietate industrială – invenţii, soiuri de plante, mărci, desene şi modele industriale, indicaţii geografice, denumiri de origine şi specialităţi tradiţionale garantate;

- francize, etichetare ecologică, licenţe şi software etc.;

- obţinerea certificatelor de calitate sau a altor acte permisive.

5) Destinaţia contribuţiei proprii a beneficiarului Programului

Resursele financiare proprii ale beneficiarului se vor utiliza în strictă corespundere cu necesităţile indicate în proiectul investiţional, astfel ca să asigure continuitatea/complementarea investiţiei şi realizarea obiectivelor propuse. Cheltuielile privind taxa pe valoare adăugată, taxe, avize, comisioane, ambalajul, transportul, punerea în funcţiune nu sînt eligibile.

6) Procesul de finanţare nerambursabilă

Finanţarea se va realiza în 2 tranşe, după cum urmează:

a) I tranşă – 70% din suma finanţării nerambursabile se va acorda după ce beneficiarul va investi ori va avansa procurarea de echipament din contribuţia proprie de 20%, conform proiectului investiţional;

b) II tranşă – 30% din suma finanţării nerambursabile va fi transferată beneficiarului timp de 10 zile lucrătoare după prezentarea documentelor confirmative privind finalizarea investiţiei din prima tranşă conform planului investiţional.

7) Finanţarea nerambursabilă se acordă cu respectarea condiţiilor respective pe perioada de monitorizare:

a) să nu se modifice fondatorii întreprinderii;

b) să nu se modifice genurile de activitate cu activităţi neeligibile;

c) să nu se comercializeze bunurile procurate din contul finanţării nerambursabile;

d) să nu se înstrăineze afacerea;

e) să se menţină cel puţin un loc de muncă creat cu suportul Programului, pe bază permanentă, pe perioada de monitorizare.

8) Activităţi neeligibile de finanţare în cadrul Programului:

a) activităţile de intermediere financiară şi asigurări, case de amanet;

b) tranzacţiile imobiliare, activităţile de consultanţă juridică;

c) activităţile de jocuri de noroc şi pariuri;

d) comercializarea de armament;

e) activităţile din domeniul comerţului cu ridicata şi amănuntul;

[Lit.f) abrogată prin Hot.Guv. nr.84 din 26.05.2021, în vigoare 28.05.2021]

g) activităţile de producere sau comercializare a tutunului şi alcoolului.

[Pct.11 modificat prin Hot.Guv. nr.84 din 26.05.2021, în vigoare 28.05.2021]

12. Componenta III. Monitorizare şi evaluare

Activităţile acestei etape au ca scop realizarea procesului de gestiune a tuturor componentelor şi etapelor Programului şi evaluarea rezultatelor cantitative şi calitative stabilite.

1) Monitorizarea implementării proiectelor investiţionale. Activităţile incluse: evaluarea rezultatelor implementării proiectului investiţional şi corespunderii cu indicatorii planificaţi.

La implementarea acestei etape va fi oferit suport de natură informaţională cu referire la bazele de date ale furnizorilor, ale obiectelor de proprietate intelectuală, de transfer tehnologic şi know-how, procedurile de export-import, evenimentele de interes profesional etc. Se va urmări procesul de implementare a tuturor etapelor indicate în proiectul investiţional prin utilizarea unui sistem informatic de raportare intermediară şi finală, inclusiv prin vizite de monitorizare pre- şi postfinanţare. Verificarea la faţa locului vizează gradul de realizare a investiţiei, realitatea, legalitatea şi regularitatea operaţiunilor economico-financiare. Pe durata efectuării monitorizării la adresa unde întreprinderea a realizat investiţia şi la sediul acesteia, ODIMM trebuie să aibă acces la documentele contabile, în original, care fac obiectul finanţării. În baza activităţilor de monitorizare se va întocmi fişa de monitorizare semnată de angajatul ODIMM şi beneficiarul finanţării nerambursabile.

De asemenea, se va urmări respectarea condiţiilor şi utilizarea corespunzătoare a resurselor financiare oferite în calitate de finanţare nerambursabilă. Perioada de monitorizare a beneficiarilor Programului va fi de 2 ani de la momentul transferării totale a finanţării nerambursabile. Se va realiza o vizită de monitorizare finală la expirarea perioadei de monitorizare. În cazul apariţiei unor impedimente la realizarea obiectivelor stabilite în proiectul investiţional, beneficiarul Programului împreună cu reprezentanţii ODIMM pot introduce modificări în obiectivele şi activităţile necesare pentru implementarea cu succes a proiectului investiţional, dar care nu va schimba major domeniul de activitate propus iniţial.

Tînărul întreprinzător, beneficiar al Programului, va prezenta rapoarte anuale către ODIMM, conform metodologiei prevăzute în regulamentul de implementare a Programului.

În baza activităţilor de monitorizare şi evaluare, ODIMM va întocmi rapoarte anuale de implementare, va efectua analize cantitative şi calitative, va realiza activităţi de diseminare şi promovare a rezultatelor Programului către instituţiile abilitate şi în mass-media.

Capitolul V

 ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR. RESPONSABILII DE IMPLEMENTARE

13. Implementarea Programului va necesita un buget estimativ în valoare de 80 mil. lei.

[Pct.13 modificat prin Hot.Guv. nr.84 din 26.05.2021, în vigoare 28.05.2021]

14. Resursele financiare necesare pentru implementarea activităţilor Programului vor fi prevăzute în legile bugetare anuale, în funcţie de posibilităţi şi spaţiu fiscal disponibil..

[Pct.14 în redacţia Hot.Guv. nr.84 din 26.05.2021, în vigoare 28.05.2021]

15. Autoritatea responsabilă de implementarea Programului este Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

16. Coordonarea implementării Programului se efectuează de către Comitetul de coordonare al Programului.

17. Comitetul de coordonare al Programului se convoacă în şedinţe ordinare la necesitate, dar nu mai rar de o dată în semestru. Fiecare membru al Comitetului de Coordonare deţine un singur vot. Deciziile sînt adoptate cu simpla majoritate de voturi a membrilor prezenţi la şedinţă. Şedinţa se consideră deliberativă la prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii nominalizaţi.

18. Componenţa nominală a Comitetului de coordonare al Programului se aprobă prin ordin al Ministrului Economiei şi Infrastructurii.

19. Reprezentanţii organizaţiilor sau asociaţiilor de afaceri vor fi selectaţi, prin concurs anual, organizat de instituţia implementatoare ODIMM.

20. În caz de eliberare a membrilor Comitetului de Coordonare al Programului din funcţiile deţinute, atribuţiile lor în cadrul acestuia vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în posturile respective, fără emiterea unui altui ordin.

21. Membrii Comitetului de Coordonare al Programului exercită următoarele funcţii:

1) analizează rapoartele de progres şi anuale, precum şi rapoartele ad-hoc elaborate şi prezentate de către ODIMM;

2) participă la şedinţele Comitetului de coordonare al Programului.

După examinarea de către Comitetul de coordonare a dosarului solicitantului, Comitetul de Coordonare adoptă una dintre următoarele decizii:

a) acceptarea cererii de finanţare la Program;

b) respingerea cererii de finanţare la Program, cu argumentarea deciziei;

c) introducerea în lista de aşteptare pentru clarificarea unor nereguli constatate.

22. Prezintă recomandări de îmbunătăţire a Programului.

Capitolul VI

 REZULTATELE SCONTATE

23. Pe durata de implementare a Programului se planifică obţinerea următoarelor rezultate:

1) dezvoltarea abilităţilor economice ale tinerilor şi sporirea motivaţiei antreprenoriale;

2) promovarea şi informarea a circa 1000 de tineri privind oportunităţile de participare la acest Program;

3) înrolarea a circa 600 de tineri – 70% din mediul rural şi 30% din mediul urban – în procesul de generare de idei inovatoare de afaceri din întreaga ţară, inclusiv idei alineate la cadrul şi obiectivele de dezvoltare durabilă;

4) instruirea şi asistarea la iniţierea, dezvoltarea afacerilor inovatoare şi elaborarea proiectelor investiţionale a cel puţin 540 de tineri – 70% din mediul rural şi 30% din mediul urban;

5) finanţarea nerambursabilă în mărime maximă de 180 mii lei a 250 de afaceri iniţiate şi dezvoltate de tineri întreprinzători –70% din mediul rural şi 30% din mediul urban – inclusiv minimum 10% de tineri defavorizaţi.

Capitolul VII

 INDICATORII DE PROGRES ŞI DE PERFORMANŢĂ

24. Realizarea activităţilor planificate în cadrul Programului vor contribui la:

1) menţinerea tinerilor în ţară, inclusiv în zonele rurale;

2) îmbunătăţirea/dezvoltarea competenţelor antreprenoriale ale tinerilor;

3) cel puţin 250 de companii create şi dezvoltate, inclusiv minim 10% de către tineri defavorizaţi;

4) crearea şi menţinerea a cel puţin 400 de locuri noi de muncă, inclusiv 70% în zonele rurale;

5) implementarea inovaţiilor, transferului tehnologic şi de know-how;

6) sporirea numărului de afaceri cu elemente inovatoare şi cu viziune strategică aliniată la cadrul de dezvoltare durabilă;

7) creşterea volumului investiţiilor în economie.

Capitolul VIII

 PROCEDURA DE RAPORTARE ŞI EVALUARE

25. Raportarea privind implementarea Programului se va realiza de către instituţia implementatoare ODIMM şi Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

26. Se vor prezenta 2 tipuri de rapoarte: semestriale, care vor include informaţii privind derularea etapelor proiectului, indicatorii de progres, inclusiv valorificarea bugetului, şi anuale, în care se va realiza o prezentare detaliată a implementării fiecărei etape a proiectului, analiza cantitativă şi calitativă a indicatorilor de rezultat şi impact, analizele gradului de satisfacţie a beneficiarilor Programului asupra calităţii instruirilor şi suportului consultativ oferit.

27. Informarea anuală a Guvernului privind implementarea Programului se va realiza de Ministerul Economiei şi Infrastructurii pînă la data de 15 februarie a anului de gestiune.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului nr.973/2018

COMPONENŢA INSTITUŢIONALĂ

a Comitetului de Coordonare al Programului "START pentru TINERI:

o afacere durabilă la tine acasă"

Comitetul de Coordonare se constituie din:

cîte un reprezentant din cadrul următoarelor instituţii:

Ministerul Economiei şi Infrastructurii;

Ministerul Finanţelor;

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării;

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;

Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii;

Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală;

Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova;

doi reprezentanţi din organizaţii/asociaţii de afaceri.