Decizie nr.100 din 29.06.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.149g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 32 din Codul electoral (particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii care locuiesc pe teritoriul necontrolat de autorităţile Republicii Moldova)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.149g/2021 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 32 din Codul electoral

(particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de

votare pentru alegătorii care locuiesc pe teritoriul

necontrolat de autorităţile Republicii Moldova)

nr. 100  din  29.06.2021

 (în vigoare 29.06.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.168-174 art.135 din 16.07.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 25 iunie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 29 iunie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 32 din Codul electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, ridicată de către dl avocat Ion Botnarenco, în interesele partidului politic "Platforma Demnitate şi Adevăr", parte în dosarul nr.3-93/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău, format din dl Anatolie Minciună, dl Grigore Daşchevici şi dna Ecaterina Palanciuc, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 7 iunie 2021, partidul politic "Platforma Demnitate şi Adevăr" a formulat, prin intermediul dlui Ion Botnarenco, reprezentant cu drept de vot consultativ, o acţiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale. Reclamantul a solicitat anularea parţială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 în partea deschiderii numărului de 44 secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului. Reclamantul a solicitat constatarea încălcării de către Comisia Electorală Centrală a articolului 32 alin.(3) lit.b) şi lit.c) din Codul electoral la formarea numărului de secţii de votare şi constatarea încălcării articolului 32 alin.(1) lit.b) şi lit.c) din Codul electoral de către Biroul politici de reintegrare, în sensul manifestării unei pasivităţi în procesul de elaborare a propunerilor privind constituirea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului. De asemenea, reclamantul a cerut obligarea Comisiei Electorale Centrale de a modifica numărul de secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului, ţinând cont de prevederile articolului 32 alin.(3) lit.b) şi lit.c) din Codul electoral.

4. În procesul examinării cauzei, pe 24 iunie 2021, dl Ion Botnarenco, reprezentantul partidului politic "Platforma Demnitate şi Adevăr", a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 32 din Codul electoral.

5. Printr-o încheiere din 25 iunie 2021, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

7. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele:

Articolul 32

Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru

alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) şi a

birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru localităţile

din stânga Nistrului (Transnistria)

"(1) În cazul alegerilor parlamentare, al alegerilor prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, pentru alegătorii localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, organizează mai multe secţii de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor publice centrale. La formarea respectivelor secţii de votare, Comisia Electorală Centrală va ţine cont de propunerile Biroului politici de reintegrare. Biroul politici de reintegrare, la elaborarea propunerilor menţionate, va ţine cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces şi comunicare, de asemenea va contribui la asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral şi la organele electorale respective.

(2) Organul electoral responsabil va forma secţii de votare distincte pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), care aparţin circumscripţiei electorale respective formate de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Secţiile de votare în cauză se subordonează consiliului electoral format în conformitate cu prevederile art.28.

(3) La deschiderea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) se vor respecta, în particular, următoarele criterii:

a) secţiile de votare se vor deschide în unităţile administrativ-teritoriale aflate sub control constituţional al autorităţilor Republicii Moldova, atât de pe malul stâng, cât şi de pe malul drept al Nistrului;

b) pentru localităţile din stânga Nistrului vor fi deschise secţii de votare distincte în baza datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv în baza înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;

c) la deschiderea secţiilor de votare se va ţine cont de numărul alegătorilor care au participat la scrutinele precedente, conform datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv conform înregistrării prealabile.

(4) La formarea birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), prevederile art.30 se aplică în modul corespunzător. Organul administraţiei publice locale competent să desemneze membri ai biroului electoral respectiv al secţiei de votare este cel de la sediul secţiei de votare deschise pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria).

(5) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) se reglementează de Comisia Electorală Centrală, iar cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru secţiile de votare în cauză, cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar în cazul când nu sunt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din fondul de rezervă al Guvernului."

A. Argumentele autorului excepţiei

8. Autorul excepţiei susţine că, potrivit articolului 32 alin.(1) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, organizează mai multe secţii de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor publice centrale. Autorul excepţiei consideră că expresia "cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor" nu este conformă cu exigenţele calităţii legii şi poate afecta dreptul persoanelor din stânga Nistrului de a vota, pentru că la expirarea acestui termen Comisia Electorală Centrală ar putea refuza deschiderea secţiilor de votare.

9. În opinia autorului excepţiei, articolul 32 din Codul electoral nu le garantează locuitorilor din stânga Nistrului exercitarea în mod democratic a dreptului de vot din motiv că nu pot face o alegere conştientă între alternativele politice distincte, dat fiind lipsa accesului la informaţie şi a întrunirilor cu concurenţii electorali. În mod subsecvent, acest fapt lezează şi dreptul concurenţilor electorali de a fi aleşi, pentru că ei nu au posibilitatea efectivă de a-şi promova programul electoral în cadrul acestui segment de alegători.

10. În continuare, autorul excepţiei menţionează că opţiunea de vot a alegătorilor din stânga Nistrului este afectată de controlul efectiv al teritoriului în discuţie de către Federaţia Rusă. Prin urmare, în lipsa unor măsuri legislative apte să asigure exercitarea votului fără influenţe necorespunzătoare, este pusă în pericol securitatea naţională.

11. Autorul excepţiei consideră că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 2, 5, 16, 23, 27, 32, 34, 38, 40 şi 41 alineatele (1) şi (3) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Pentru a putea fi declanşat controlul de constituţionalitate, Curtea trebuie să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauza examinată în faţa instanţelor de drept comun care a trimis sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect o contestaţie împotriva Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în contextul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Pentru că articolul 32 din Codul electoral reglementează particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile contestate.

17. Prevederile articolului 32 din Codul electoral anterior nu au constituit obiect al controlului constituţionalităţii.

18. Autorul excepţiei a susţinut că articolul 32 din Codul electoral contravine articolelor 1 alin.(3) [principiul preeminenţei dreptului], 2 [suveranitatea şi puterea de stat], 5 [democraţia şi plurarismul politic], 16 [egalitatea], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 27 [dreptul la libera circulaţie], 32 [libertatea opiniei şi a exprimării], 34 [dreptul la informaţie], 38 [dreptul de vot şi de a fi ales], 40 [libertatea întrunirilor] şi 41 alineatele (1) şi (3) [libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice] din Constituţie.

19. Curtea constată că, deşi autorul excepţiei a invocat mai multe articole din Constituţie, în argumentele sale, acesta motivează pretinsa încălcare a dreptului de a alege şi de a fi ales, garantat de articolul 38 din Constituţie, prin faptul că norma contestată nu asigură exercitarea în mod democratic a dreptului de a vota pentru locuitorii din stânga Nistrului, dată fiind lipsa accesului la informaţie şi a întrunirilor cu concurenţii electorali. În mod subsecvent, acest fapt lezează şi dreptul concurenţilor electorali de a fi aleşi, pentru că nu au o posibilitate efectivă de a-şi promova programul electoral în cadrul acestui segment de alegători. De asemenea, autorul excepţiei a invocat că textul "cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor" din articolul 32 alin.(1) din Codul electoral nu este suficient de previzibil.

20. Cu titlu preliminar, Curtea observă că deşi autorul excepţiei menţionează că dreptul de vot al alegătorilor din stânga Nistrului este viciat de lipsa accesului la informaţii şi de lipsa întrunirilor cu concurenţii electorali, articolul contestat reglementează doar particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru localităţile din stânga Nistrului. Acest articol nu reglementează desfăşurarea campaniei electorale pentru alegătorii din stânga Nistrului. Legislatorul a reglementat la modul general (Capitolul 7 din Codul electoral) modul de desfăşurare a campaniei electorale, inclusiv a agitaţiei electorale, fără a face distincţie între alegătorii care locuiesc în dreapta sau în stânga Nistrului.

21. Mai mult, Curtea nu întrevede în ce măsura declararea neconstituţionalităţii articolului 32 din Codul electoral ar putea asigura pentru alegătorii din stânga Nistrului un drept de vot lipsit de influenţe necorespunzătoare, precum şi un scrutin echitabil. Dimpotrivă, în eventualitatea în care acest articol va fi declarat neconstituţional, dreptul de vot al persoanelor din stânga Nistrului va deveni unul iluzoriu.

22. Deşi statul are un interes de protecţie a integrităţii scrutinului, presupunerea potrivit căreia persoanele care locuiesc în stânga Nistrului sunt, în mod obişnuit, supuse manipulării are la bază o prejudecată (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.25 din 11 octombrie 2018, § 56). Curtea nu poate porni de la prezumţia că alegătorii care locuiesc pe teritoriul necontrolat de autorităţile Republicii Moldova nu pot face o alegere liberă. Dacă ar proceda de o asemenea manieră, Curtea ar prejudicia demnitatea cetăţenilor săi.

23. Având în vedere cele menţionate, Curtea conchide că normele contestate nu constituie o ingerinţă în exerciţiul dreptului la vot al cetăţenilor care locuiesc pe teritoriul necontrolat de autorităţile Republicii Moldova. Dimpotrivă, prin articolul 32 din Codul electoral, care prevede deschiderea secţiilor de votare pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor publice centrale, legislatorul a creat condiţii pentru ca cetăţenii Republicii Moldova din acel teritoriu să aibă posibilitatea de a-şi exercita un drept constituţional.

24. Expresia "teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor publice centrale" trebuie interpretat în conformitate cu standardul "controlului efectiv" stabilit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cu alte cuvinte, dacă autorităţile Republicii Moldova nu au un control efectiv asupra unei zone, acea zonă nu se află sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor publice centrale. În cazul Catan şi alţii v. Republica Moldova [MC], 19 octombrie 2012, Curtea Europeană a reţinut că problema exercitării de către un stat contractant a unui control efectiv asupra unei zone este o chestiune de fapt. La stabilirea existenţei unui control efectiv, Curtea Europeană are în vedere în primul rând amploarea prezenţei militare a statului în acea zonă. Pot exista şi alţi indicatori relevanţi, cum ar fi sprijinul militar, economic şi politic acordat administraţiei locale subordonate, care şi conferă celei din urmă influenţă şi control asupra regiunii (§ 107).

25. De asemenea, Curtea Europeană a reţinut, în mai multe cauze, că Republica Moldova nu exercită un control efectiv asupra regiunii transnistrene (a se vedea Catan şi alţii, § 109 şi jurisprudenţa citată acolo). În consecinţă, Curtea subliniază că eventuala organizare a unor secţii de votare de către Comisia Electorală Centrală pe un teritoriu care nu este controlat în mod efectiv de către autorităţile Republici Moldova nu este doar ilegală, ci şi neconstituţională.

26. Cu privire la textul "cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor" din articolul 32 alin.(1) din Codul electoral, autorul excepţiei a invocat că acesta nu este conform cu exigenţele calităţii legii şi poate afecta dreptul persoanelor din stânga Nistrului de a vota, pentru că la expirarea termenului Comisia Electorală Centrală ar putea refuza deschiderea secţiilor de votare.

27. Analizând textul de lege criticat, Curtea constată că acesta a fost reglementat pentru a asigura previzibilitatea scrutinului şi pentru ca alegătorii să-şi organizeze din timp exercitarea dreptului electoral. Nimic din această normă nu denotă faptul că termenul de 35 de zile este un termen de decădere, iar în cazul expirării lui Comisia Electorală Centrală poate refuza deschiderea secţiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. În acest sens, trecerea peste limita temporală de 35 de zile prevăzută în articolul 32 din Cod nu exonerează Comisia Electorală Centrală de obligaţia constituirii secţiilor de votare pentru alegătorii care locuiesc pe teritoriul necontrolat de autorităţile Republicii Moldova.

28. Având în vedere calitatea sa de autoritate care confirmă, potrivit articolului 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, rezultatele alegerii Parlamentului, Curtea consideră necesar să sublinieze că autorităţile publice trebuie să garanteze efectivitatea dreptului fundamental de a vota şi de a fi ales, în zonele controlate efectiv de către acestea.

29. De asemenea, Curtea a menţionat în jurisprudenţa sa că autorităţile publice trebuie să interpreteze legea de o manieră care asigură efectivitatea dreptului de a vota şi a dreptului de a fi ales şi care are în vedere obligaţiile internaţionale ale statului Republica Moldova în materie de respectare a drepturilor omului (DCC nr.98 din 17 iunie 2021, § 20).

30. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

31. Curtea reiterează că considerentele tuturor actelor sale cu caracter jurisdicţional, inclusiv considerentele deciziilor, sunt general obligatorii. În acest sens, Curtea reiterează că a stabilit în jurisprudenţa sa că expresia "hotărârile Curţii Constituţionale" din articolul 140 alin.(2) din Constituţie nu distinge nici în funcţie de tipurile actelor pe care Curtea le pronunţă (hotărâre, decizie, aviz), nici în funcţie de conţinutul acestora, ceea ce conduce la concluzia că toate actele Curţii pronunţate în exercitarea competenţelor sale constituţionale sunt definitive. În acelaşi context, Curtea a subliniat că actele emise în cadrul competenţelor exclusive ale Curţii Constituţionale nu pot fi supuse cenzurii nici sub aspectul constituţionalităţii, nici în privinţa legalităţii de nici o autoritate publică, inclusiv de instanţa de judecată în procedura de contencios administrativ (HCC nr.20 din 9 iulie 2020, § 34, 38).

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 32 din Codul electoral, ridicată de către dl avocat Ion Botnarenco, în interesele partidului politic "Platforma Demnitate şi Adevăr", parte în dosarul nr.3-93/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.