Decizie nr.101 din 29.08.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.30g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 449 în ansamblul său, precum şi a unor prevederi din articolul 449 lit.b) din Codul de procedură civilă (motivele declarării revizuirii)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.30g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 449 în ansamblul său, precum şi a unor prevederi

din articolul 449 lit.b) din Codul de procedură civilă

(motivele declarării revizuirii)

nr. 101  din  29.08.2023

 (în vigoare 29.08.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 366-369 art.144 din 27.09.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 februarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 august 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 449 în totalitate, precum şi a unor prevederi din articolul 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl procuror Dumitru Calendari, în interesele Ministerului Finanţelor, în dosarul nr.2-15010390-05-3rh-20062022, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dnii Vitalie Movilă, Serghei Pilipenco şi Ion Dănăilă, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. La şedinţa Curţii Constituţionale din 29 august 2023, dl judecător Vladimir Ţurcan i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate în cerere, Curtea Constituţională a decis admiterea ei.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

4. La 3 aprilie 2015, Procuratura din cadrul UTA Găgăuzia a formulat în interesele Ministerului de Finanţe o cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, Inspectoratului Fiscal de Stat din cadrul UTA Găgăuzia şi SRL "Vitapharm-com", prin care a solicitat anularea unor acte administrative şi încetarea efectelor acestor acte.

5. La 22 noiembrie 2016, Judecătoria Comrat, sediul central, a respins cererea în capătul său privind anularea actelor administrative, din cauza încălcării termenului de depunere, iar în privinţa celui de-al doilea capăt a stabilit că solicitările sunt neîntemeiate. La 17 aprilie 2018, Curtea de Apel Cahul a casat hotărârea în partea respingerii capătului de cerere din cauza omiterii termenului de adresare, pronunţând în această parte o nouă decizie, prin care a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. La 3 octombrie 2018, un complet de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie a respins ca inadmisibile cererile de recurs formulate împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul.

6. La 28 martie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a formulat o cerere de revizuire a deciziei Curţii de Apel Cahul din 17 aprilie 2018, susţinând existenţa motivelor de la articolul 449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

7. La 16 septembrie 2022, Procuratura din cadrul UTA Găgăuzia a prezentat o referinţă la cererea de revizuire, prin care a cerut admiterea revizuirii şi casarea deciziei Curţii de Apel Cahul. La 10 noiembrie 2022, dl procuror Dumitru Calendari a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 449 în totalitate, precum şi a unor prevederi din articolul 449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

8. Prin Încheierea din 30 ianuarie 2023, Curtea de Apel Cahul a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

10. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 449

Temeiurile declarării revizuirii

Revizuirea se declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a cauzei;

c) instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e¹) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărârea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărârii pronunţate de o instanţă de judecată naţională."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei susţine că revizuirea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile poate fi cerută doar dacă se atestă existenţa motivelor de la articolul 449 din Codul de procedură civilă. Declararea revizuirii pe baza altor motive, care nu sunt stabilite la această normă, conduce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

12. În opinia autorului sesizării, părţile procesului ar trebui să aibă dreptul de a cere revizuirea şi în cazul în care se demonstrează că o decizie judecătorească contravine altei decizii, pronunţată într-o altă cauză cu obiect similar, chiar dacă un asemenea motiv nu este reglementat la articolul 449 din Codul de procedură.

13. Pe de altă parte, autorul sesizării susţine că articolul 449 lit.b) din Codul de procedură civilă este neconstituţional, pentru că hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de o instanţă judecătorească naţională sau internaţională într-o altă cauză cu obiect similar nu sunt recunoscute ca circumstanţe sau fapte esenţiale care justifică admiterea revizuirii.

14. Autorul sesizării susţine că aceste deficienţe încalcă articolele 20, 54, 114 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reprezentantul părţii în proces este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie. De principiu, Curtea subliniază că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un instrument de protecţie a drepturilor fundamentale prin atacarea unei prevederi legale precise şi că acest instrument trebuie utilizat cu prudenţă.

18. Obiectul excepţiei îl constituie articolul 449 în ansamblul său, precum şi unele prevederi din articolul 449 lit.b) din Codul de procedură civilă. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Analizând sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect o cerere de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti. Potrivit articolului 452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, examinarea şi dezbaterile cu privire la cererea de revizuire se limitează doar la admisibilitatea acesteia şi la faptele pe care se bazează. Curtea constată că prevederile contestate care stabilesc motivele declarării revizuirii pot fi aplicate la examinarea admisibilităţii cererii.

20. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental garantat de Constituţie (DCC nr.95 din 17 iunie 2021, § 28; DCC nr.125 din 13 septembrie 2022, § 22).

21. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile contestate contravin articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 114 (înfăptuirea justiţiei) şi 119 (folosirea căilor de atac) din Constituţie.

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că articolul 54 din Constituţie nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (HCC nr.33 din 26 octombrie 2021, § 20; DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 25).

23. Curtea constată că argumentul principal al sesizării pretinde posibilitatea de a declara revizuirea în cazul în care decizia judecătorească atacată contravine altei decizii, pronunţate într-o altă cauză cu obiect similar, drept care, în opinia autorului, ar fi garantat de articolele 20, 114 şi 119 din Constituţie.

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că articolul 20 din Constituţie îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul de acces la un tribunal. Sub acest aspect, Curtea Europeană a precizat că articolul 6 nu este aplicabil, în principiu, în cazul procedurii în care este examinată o cerere de revizuire a unui proces civil care s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă. Căile extraordinare de atac prin care se solicită redeschiderea procedurilor judiciare nu implică, în mod obişnuit, stabilirea drepturilor şi a obligaţiilor cu caracter civil, pentru că în privinţa acestora există o hotărâre care se bucură de autoritatea lucrului judecat. În măsura în care cauza este guvernată de principiul res judicata nu se poate susţine că cererea extraordinară subsecventă sau contestaţia prin care se solicită revizuirea hotărârii dă naştere unei pretenţii justificate privind existenţa unui drept recunoscut pe baza legislaţiei naţionale sau că soluţia procedurilor în care se decide reconsiderarea aceluiaşi caz este decisivă pentru "stabilirea ... drepturilor sau obligaţiilor cu caracter civil sau a unei acuzaţii în materie penală" (Bochan v. Ucraina (nr.2) [MC], 5 februarie 2015, § 44) (DCC nr.49 din 8 aprilie 2021, §§ 20 şi 21).

25. Pe de altă parte, Curtea subliniază că doar existenţa unor diferenţe jurisprudenţiale profunde şi persistente la nivelul instanţei de ultim nivel face incident articolul 20 din Constituţie. Totuşi, acest fapt nu implică posibilitatea revizuirii tuturor deciziilor divergente, ci existenţa în legislaţie a unui mecanism apt să înlăture aceste divergenţe (a se vedea Beian v. România [nr.1], 6 decembrie 2007, §§ 37 şi 39; Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii v. România [MC], 29 noiembrie 2016, §§ 116-135).

26. Aşadar, având în vedere faptul că la etapa admisibilităţii cererii de revizuire instanţa de judecată verifică această cerere doar sub aspectul îndeplinirii condiţiilor în care poate fi depusă, Curtea nu consideră că problema ridicată de autorul excepţiei face incident dreptul de acces liber la justiţie.

27. Referitor la incidenţa articolului 114 din Constituţie, Curtea reţine că normele contestate nu reprezintă o imixtiune în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a înfăptui justiţia. De altfel, examinarea revizuirii ţine de competenţa instanţelor de judecată. Astfel, Curtea respinge ca nefondată critica autorului excepţiei în acest capăt.

28. Referitor la articolul 119 din Constituţie, Curtea notează că instituirea numărului căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate cu respectarea prevederilor Constituţiei ţine de competenţa legislatorului (DCC nr.66 din 15 iunie 2020, § 35 şi jurisprudenţa citată acolo). Sub acest aspect, Curtea precizează că argumentul potrivit căruia părţile în proces ar trebui să aibă dreptul de a cere revizuirea în cazul în care o decizie judecătorească contravine altei decizii, pronunţate într-o altă cauză cu obiect similar, nu ridică o problemă din perspectiva acestui articol din Constituţie.

29. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 449 în totalitate, precum şi a unor prevederi din articolul 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl procuror Dumitru Calendari în interesele Ministerului Finanţelor, în dosarul nr.2-15010390-05-3rh-20062022, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.