Decizie nr.106 din 04.06.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.26g/2026 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 181/2 alin.(5) din Codul penal (acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat [nr.3])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 D E C I Z I E

de inadmisibilitate  a sesizării nr. 26g/2026  privind  excepţia de

neconstituţionalitate a prevederilor articolului 181² alin.(5) din Codul penal

(acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării unui partid politic din partea

unui grup criminal organizat [nr.3])

nr. 106  din  04.06.2026

 (în vigoare 04.06.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 298-300 art. 122 din 07.07.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 11 februarie 2026,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 4 iunie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 181² alin.(5) din Codul penal, ridicată de dl avocat Valeriu Chitoroaga, în interesele dlui Vasile Molovata, în dosarul nr.1a-1084/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dnii Marcel Juganari, Adrian Cerbu şi Marcel Popescu de la Curtea de Apel Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 30 octombrie 2025, dl Vasile Molovata a fost condamnat pentru complicitate la comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 181² alin.(5) din Codul penal (acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării partidului politic din partea unui grup criminal organizat).

4. La 11 noiembrie 2025, dl Vasile Molovata a contestat cu apel sentinţa de condamnare la Curtea de Apel Centru.

5. În cadrul examinării cauzei în procedura apelului, dl avocat Valeriu Chitoroaga a ridicat, în interesele dlui Vasile Molovata, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 181² alin.(5) din Codul penal.

6. Printr-o încheiere din 5 februarie 2026, Curtea de Apel Centru a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege"

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

8. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 42

Participanţii

(1) Participanţii sunt persoanele care contribuie la săvârşirea unei infracţiuni în calitate de autor, organizator, instigator sau complice.

(2) Se consideră autor persoana care săvârşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, precum şi persoana care a săvârşit infracţiunea prin intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de răspundere penală din cauza vârstei, iresponsabilităţii sau din alte cauze prevăzute de prezentul cod.

(3) Se consideră organizator persoana care a organizat săvârşirea unei infracţiuni sau a dirijat realizarea ei, precum şi persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizaţie criminală ori a dirijat activitatea acestora.

(4) Se consideră instigator persoana care, prin orice metode, determină o altă persoană să săvârşească o infracţiune.

(5) Se consideră complice persoana care a contribuit la săvârşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârşire a infracţiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

(6) Participanţii trebuie să întrunească semnele subiectului infracţiunii.

Articolul 181²

Încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare

ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale

"[…]

(5) Acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării partidului politic, a grupului de iniţiativă sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizaţii (asociaţii) criminale se pedepseşte […]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării susţine că norma contestată este formulată de o manieră neclară şi imprevizibilă, deoarece nu prevede criterii suficiente pentru stabilirea elementelor infracţiunii, în special a noţiunii de "acceptare cu bună ştiinţă", dar şi a cercului de persoane care pot fi trase la răspundere penală. În opinia autorului sesizării, lipsa unor repere legale clare permite organelor de urmărire penală şi instanţelor să aplice norma în mod extensiv şi arbitrar, inclusiv faţă de persoane care nu aveau atribuţii referitoare la acceptarea finanţării partidului politic.

10. De asemenea, autorul sesizării susţine că aplicarea normei contestate i-a afectat prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil, deoarece constatarea elementului subiectiv al infracţiunii s-ar fi bazat pe deducţii şi pe presupuneri privind cunoaşterea caracterului ilicit al fondurilor, fapt care ar fi determinat o inversare practică a sarcinii probei. Autorul mai notează că aplicarea normei contestate a constituit motiv pentru dispunerea confiscării speciale şi pentru aplicarea pedepsei complementare a privării de dreptul de a exercita anumite activităţi sau funcţii, măsuri care ar reprezenta ingerinţe disproporţionate în dreptul de proprietate şi în dreptul la muncă, garantate de articolele 46 şi 43 din Constituţie.

11. În fine, autorul excepţiei susţine că norma contestată contravine articolelor 20, 21, 22, 23, 43, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor – în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal – ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie aşa cum acesta a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 181² alin.(5) din Codul penal. Curtea constată că prevederile contestate au făcut obiect al controlului de constituţionalitate în Decizia nr.21 din 13 februarie 2025 şi Decizia nr.35 din 5 martie 2026. Autorul sesizării care a stat la baza Deciziei nr.21 din 13 februarie 2025 critica pretinsa omisiune a legislatorului de a reglementa calitatea specială a subiectului infracţiunii. Autorii sesizărilor soluţionate prin Decizia nr.35 din 5 martie 2026 au mai susţinut că norma contestată nu reflectă existenţa unui pericol social, întrucât nu prevede un prag valoric care să determine angajarea răspunderii. Curtea a respins ca inadmisibile aceste argumente, constatând că în sesizările care au stat la baza Deciziei nr.21 din 13 februarie 2025 şi a Deciziei nr.35 din 5 martie 2026 s-a contestat, în realitate, modul de încadrare juridică a faptelor care le-au fost imputate.

16. Totodată, Curtea a menţionat că stabilirea unei liste exhaustive a subiecţilor cărora le poate fi aplicat textul contestat ar putea genera situaţii de impunitate în cazuri care ar justifica, în mod rezonabil, tragerea la răspundere penală. Astfel, Curtea a conchis că le revine instanţelor de judecată să stabilească în fiecare caz particular, pe baza circumstanţelor factuale relevante şi a probelor administrate, dacă acţiunile unei persoane concrete întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute la articolul 181² alin.(5) din Codul penal (a se vedea Decizia nr.21 din 13 februarie 2025, §§ 20-21, şi Decizia nr.35 din 5 martie 2026, § 24).

17. Referitor la criticile privind lipsa unui prag valoric de la care ar surveni răspunderea penală, Curtea a subliniat caracterul formal al faptei sancţionate de articolul 181² alin.(5) din Codul penal, astfel încât răspunderea penală pentru comiterea acesteia survenind în cazul în care se constată însuşi faptul acceptării cu bună ştiinţă a finanţării ilegale. În acest context, Curtea a subliniat relevanţa principiului aplicabilităţii generale a legilor, care acceptă existenţa unui element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Or, deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă. Rolul decizional acordat instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor care persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea Decizia nr.21 din 13 februarie 2025, § 23 şi § 25).

18. Astfel, Curtea a considerat că această soluţie reprezintă opţiunea de politică penală a legislatorului, justificată de natura şi gravitatea deosebită a valorilor sociale afectate. Finanţarea activităţii partidelor politice de către grupuri criminale organizate afectează în mod semnificativ ordinea constituţională democratică, principiul statului de drept, pluralismul politic şi integritatea procesului electoral. În acest sens, pericolul social al faptei nu rezultă din cuantumul sumei acceptate de partidele politice, ci din însăşi sursa ilicită a finanţării. Totodată, Curtea a considerat că lipsa unui prag valoric nu afectează principiul legalităţii incriminării, întrucât la individualizarea pedepsei instanţele judecătoreşti deţin competenţa să aibă în vedere circumstanţele particulare ale cauzei, inclusiv suma acceptată (a se vedea Decizia nr.35 din 5 martie 2026, §§ 27 - 29 şi § 31).

19. Curtea observă că, în prezenta excepţie de neconstituţionalitate, autorul nu a prezentat critici şi argumente diferite de cele examinate în deciziile antereferite, ceea ce, pe cale de consecinţă, reprezintă un impediment pentru demararea unui nou control de constituţionalitate al articolului 181² alin.(5) din Codul penal.

20. Totodată, Curtea observă că autorul mai susţine că condamnarea sa în prima instanţă pe baza normei contestate şi sancţiunea aplicată, inclusiv confiscarea specială, nu s-ar fi bazat pe probe suficiente care să-i răstoarne prezumţia nevinovăţiei şi ar fi contrară articolelor 20, 21, 43, 46 şi 54 din Constituţie. Curtea subliniază că excepţia de neconstituţionalitate nu reprezintă o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti. Subiectele cu drept de sesizare nu pot folosi excepţia de neconstituţionalitate pentru a-şi exprima dezacordul faţă de modul în care instanţele aplică legea. Aprecierea situaţiei de fapt, precum şi interpretarea şi aplicarea normelor penale aparţin instanţelor de drept comun, iar pretinsele erori se corectează prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, nu prin sesizarea Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.69 din 30 aprilie 2026, § 37).

21. În consecinţă, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Pentru motivele arătate, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.b) şi d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 181² alin.(5) din Codul penal, ridicată de dl avocat Valeriu Chitoroaga, în interesele dlui Vasile Molovata, în dosarul nr.1a-1084/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.