Decizie nr.111 din 06.07.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.246g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 5 alin.(2) lit.i) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale şi din articolul 3 din Legea integrităţii nr.82 din 25 mai 2017 (neclaritatea textului "neadmiterea manifestărilor de corupţie" şi a noţiunii "influenţă necorespunzătoare")

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.246g/2025 privind excepţia

de  neconstituţionalitate  a  unor  prevederi  din  articolul 5

alin.(2) lit.i) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind

evaluarea integrităţii instituţionale şi din articolul 3

din  Legea  integrităţii nr. 82 din 25 mai 2017

(neclaritatea textului "neadmiterea manifestărilor de

corupţie" şi a noţiunii "influenţă necorespunzătoare")

nr. 111  din  06.07.2026

 (în vigoare 06.07.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 330-333 art.128 din 23.07.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 noiembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 iulie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "neadmiterea manifestărilor de corupţie" din articolul 5 alin.(2) lit.i) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale şi a noţiunii "influenţă necorespunzătoare" din articolul 3 din Legea integrităţii nr.82 din 25 mai 2017, ridicată de dl avocat Veaceslav Scripnic, în interesele dlui Ion Lîsenco, parte în dosarul nr.3-1808/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Grigorii Cazacu de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. În perioada 7 septembrie 2021 – 7 martie 2022, agenţii publici din cadrul Inspectoratului Naţional de Securitate Publică au fost supuşi testării integrităţii profesionale în condiţiile Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.

4. Potrivit datelor Raportului privind rezultatele testării integrităţii profesionale în cadrul Inspectoratului Naţional de Securitate Publică şi subdiviziunile acestuia, dl Ion Lîsenco, agent public, a avut un rezultat negativ, încălcând prevederile articolului 7 alin.(2) lit.a) din Legea privind evaluarea integrităţii instituţionale, şi anume obligaţia acestuia de a nu admite manifestări de corupţie.

5. Nefiind de acord cu rezultatele testului, dl Ion Lîsenco a chemat în judecată Centrul Naţional Anticorupţie, având ca terţ Inspectoratul General al Poliţiei, pentru anularea rezultatelor testării integrităţii profesionale.

6. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Veaceslav Scripnic a ridicat, în interesele dlui Ion Lîsenco, excepţia de neconstituţionalitate a textului "neadmiterea manifestărilor de corupţie" din articolul 4¹ lit.i) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale şi a sintagmei "influenţă necorespunzătoare" din articolul 3 din Legea integrităţii nr.82 din 25 mai 2017.

7. Printr-o încheiere din 18 noiembrie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în privinţa textului "neadmiterea manifestărilor de corupţie" din articolul 5 alin.(2) lit.i) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale şi a noţiunii "influenţă necorespunzătoare" din articolul 3 din Legea integrităţii nr.82 din 25 mai 2017. Judecătoria Chişinău a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 55

Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor

"Orice persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile altora."

Articolul 56

Devotamentul faţă de ţară

"(1) Devotamentul faţă de ţară este sacru.

(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în cazurile prevăzute de lege, depun jurământul cerut de ea."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale sunt următoarele:

Articolul 5

Climatul de integritate instituţională

"[...]

(2) Climatul de integritate instituţională se asigură prin aplicarea politicilor anticorupţie naţionale şi sectoriale, precum şi a cerinţelor specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice. Se consideră politici anticorupţie naţionale şi sectoriale care asigură climatul de integritate instituţională următoarele:

[...]

i) neadmiterea manifestărilor de corupţie;

[...]"

10. Prevederile relevante ale Legii integrităţii nr.82 din 25 mai 2017 sunt următoarele:

Articolul 3

Noţiuni

"(1) În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

[...]

influenţă necorespunzătoare – imixtiune în activitatea profesională a agentului public din partea terţelor persoane, manifestată prin presiuni, ameninţări sau rugăminţi, în vederea determinării acestuia să îşi desfăşoare activitatea profesională într-un mod anumit, atunci când imixtiunea dată este ilegală şi nu este însoţită de promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin (nu întruneşte elementele unei infracţiuni);

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei menţionează că dispoziţiile criticate nu corespund condiţiilor clarităţii şi previzibilităţii legii, fiind formulate de o manieră imprecisă şi neclară.

12. Cu referire la textul "neadmiterea manifestărilor de corupţie" din articolul 5 alin.(2) lit.i) din Legea privind evaluarea integrităţii instituţionale, autorul sesizării afirmă că acesta nu stabileşte în ce mod un agent public ar trebui să urmărească acţiunile colegului său de serviciu pentru ca cel din urmă să poată, la rândul său, să divulge aceste informaţii autorităţilor corespunzătoare. De asemenea, textul contestat nu reglementează în ce măsură agentul public este responsabil pentru acţiunile testorului de integritate pe care nu le-a denunţat.

13. Referitor la sintagma "influenţă necorespunzătoare" din articolul 3 din Legea integrităţii, autorul susţine că legislatorul a enumerat în mod superficial acţiunile persoanelor terţe, fără a descrie acţiunile agentului public.

14. Potrivit autorului excepţiei, articolele contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 4, 23 alin.(2), 55 şi 56 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor – în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea integrităţii instituţionale şi din Legea integrităţii – ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt textul "neadmiterea manifestărilor de corupţie" din articolul 5 alin.(2) lit.i) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale şi noţiunea "influenţă necorespunzătoare" din articolul 3 din Legea integrităţii nr.82 din 25 mai 2017. Curtea constată că dispoziţiile atacate nu au fost supuse anterior controlului de constituţionalitate.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care vizează anularea rezultatelor testării integrităţii profesionale. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate de instanţa de judecată la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia.

20. Autorul excepţiei susţine că normele contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 23 alin.(2) (calitatea legii), 55 (exercitarea drepturilor şi a libertăţilor) şi 56 (devotamentul faţă de ţară) din Constituţie.

21. Cu referire la articolele 1 alin.(3) şi 4 din Constituţie, Curtea a precizat în jurisprudenţa sa că aceste norme constituţionale comportă un caracter general, constituie imperative care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate (a se vedea DCC nr.53 din 4 mai 2023, § 16; DCC nr.111 din 12 septembrie 2023, § 14).

22. În acelaşi timp, referitor la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acest articol nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (a se vedea DCC nr.103 din 19 iulie 2022, § 15; DCC nr.107 din 29 august 2023, § 19).

23. Cu referire la pretinsa încălcare a articolului 55 din Constituţie, Curtea menţionează că acesta nu este incident în prezenta cauză, având în vedere că acesta stabileşte o obligaţie generală, care le revine tuturor persoanelor, de a exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără a încălca drepturile şi libertăţile altora (a se vedea DCC nr.85 din 20 iulie 2020, § 25).

24. De asemenea, referitor la incidenţa articolului 56 din Constituţie, Curtea notează că acesta reglementează devotamentul faţă de ţară, care reprezintă o îndatorire fundamentală a cetăţenilor Republicii Moldova. Pe această cale, Curtea reaminteşte că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată de către o persoană, parte într-o cauză pendinte, pentru protejarea unor drepturi sau a unor libertăţi constituţionale ale sale (a se vedea DCC nr.126 din 10 octombrie 2023, § 49).

25. Potrivit articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi punctului 10 lit.c) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, sesizarea trebuie să menţioneze norma contestată şi prevederea constituţională pretins a fi încălcată şi să motiveze contradicţia dintre cele două prevederi, adică să motiveze neconstituţionalitatea prevederii contestate. Curtea reiterează că simpla descriere a faptelor şi exprimarea dezacordului faţă de conţinutul unui text de lege, fără raportarea la un drept constituţional fundamental, nu reprezintă o motivare suficientă. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 25; DCC nr.32 din 27 februarie 2025, § 21).

26. În aceste condiţii, Curtea constată că, în cazul dat, autorul sesizării nu a argumentat că textele contestate sunt de natură să reprezinte o ingerinţă în vreun drept fundamental garantat de Constituţie. Această constatare este suficientă pentru a declara inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate.

27. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi, astfel, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (3) lit.f), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "neadmiterea manifestărilor de corupţie" din articolul 5 alin.(2) lit.i) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale şi a noţiunii "influenţă necorespunzătoare" din articolul 3 din Legea integrităţii nr.82 din 25 mai 2017, ridicată de dl avocat Veaceslav Scripnic, în interesele dlui Ion Lîsenco, parte în dosarul nr.3-1808/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.