Decizie nr.113 din 08.09.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.17b/2022 privind interpretarea articolului 47 din Constituţie (protecţia socială a cetăţenilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.17b/2022 privind

interpretarea articolului 47 din Constituţie

(protecţia socială a cetăţenilor)

nr. 113  din  08.09.2022

 (în vigoare 08.09.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 291-296 art. 143 din 23.09.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 7 februarie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 8 septembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 7 februarie 2022 de doamna Alla Darovannaia şi domnul Grigore Novac, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii Constituţionale să interpreteze articolul 47 din Constituţie, explicând (i) dacă articolul 47 din Constituţie comportă un caracter superfluu şi/sau desuet; (ii) care sunt măsurile reale pe care urmează să le întreprindă statul în vederea asigurării unui nivel de trai decent pentru cetăţeni; (iii) dacă statul este obligat să întreprindă măsuri economice urgente în cazul în care volumul cumulativ al taxelor şi tarifelor opozabile cetăţeanului depăşeşte volumul debitului lunar al acestuia; (iv) dacă garantarea de către stat a unei pensii minime şi/sau a unui salariu minim mai mici decât costul coşului minim de consum corespunde spiritului Constituţiei.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

4. Potrivit autorilor sesizării, perioada contemporană a realităţilor social-economice din Republica Moldova denotă existenţa unei sarcini economico-financiare nesustenabile pentru cetăţenii săi.

5. Autorii sesizării oferă ca exemple achitarea de către cetăţeni a unui preţ ridicat pentru consumul de gaze şi energia electrică. Aceştia mai fac trimitere la cheltuielile de consum medii lunare ale unei persoane în Republica Moldova.

6. Autorii sesizării susţin că noţiunea de trai decent nu este definită clar în Constituţie. Ei mai subliniază faptul că dreptul la un nivel de trai decent are un conţinut complex şi nedeterminat de legislatorul constituant şi că acesta, pentru a fi protejat în fiecare caz particular, trebuie interpretat în contextul situaţiilor avute în vedere de legislator.

7. Autorii sesizării afirmă că caracterul infim şi neadaptat la realităţile economice al pensiilor aduce atingere principiului aşteptărilor legitime ale cetăţenilor cu privire la nivelul protecţiei şi securităţii sociale.

8. Autorii sesizării îi adresează Curţii întrebările menţionate la § 2.

B. Aprecierea Curţii

9. Curtea a verificat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

10. Potrivit articolului 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, sesizarea privind interpretarea Constituţiei ţine de competenţa sa ratione materiae.

11. De asemenea, conform articolului 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

12. Curtea observă că obiect al sesizării îl constituie interpretarea articolului 47 din Constituţie.

- Cu privire la primele trei întrebări

13. În Hotărârea nr.12 din 16 iunie 2022, Curtea a reţinut că articolul 47 din Constituţie stabileşte obligaţia pozitivă a statului de a întreprinde măsuri care să asigure un nivel de trai decent al cetăţenilor săi. Curtea a notat că competenţa stabilirii cuantumului salariilor a fost delegată Parlamentului şi Guvernului, având în vedere expertiza lor în domeniul politicilor sociale şi economice. Totuşi, Constituţia nu acordă o marjă discreţionară nelimitată autorităţilor în acest domeniu. Dimpotrivă, articolul 47 alin.(1) din Constituţie poate deveni incident în cazurile în care eventualele măsuri ale autorităţilor în domeniul stabilirii cuantumului salariului minim ar fi de un nivel insuficient pentru necesităţile de bază ale salariaţilor (a se vedea § 24 din Hotărârea citată).

14. Curtea a notat că caracterul social al statului presupune instituirea unui sistem politic, care ar permite adoptarea unor măsuri adecvate pentru redistribuirea bunurilor conform principiilor echităţii sociale, astfel încât toţi membrii societăţii să posede un minim garantat de asigurare socială conform prevederilor articolului 47 din Constituţie. Astfel, articolul 47 alin.(1) din Constituţie prevede că statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, incluzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare (HCC nr.12 din 16 iunie 2022, § 48).

15. Curtea a reţinut că textul "un nivel de trai decent" reprezintă un obiectiv social stabilit de Constituţie, care trebuie realizat prin măsurile întreprinse de către autorităţi. Constituţia lasă la discreţia autorităţilor să decidă cu privire la măsurile care trebuie adoptate în vederea realizării unui nivel de trai decent. De asemenea, având în vedere că asigurarea unui nivel de trai decent este în strânsă legătură cu capacităţile economice ale statului, Curtea consideră că articolul 47 alin.(1) din Constituţie nu stabileşte un standard de viaţă care trebuie asigurat imediat de către autorităţi, ci admite o creştere treptată a acestui standard. Prin textul "orice om" se accentuează că de garanţiile traiului decent trebuie să beneficieze în mod nediscriminatoriu toate categoriile populaţiei. Curtea a mai notat că textul "care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, [...] cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare" reprezintă nucleul minim de garanţii sociale care trebuie asigurat cetăţenilor potrivit scopului stabilit de articolul 47 alin.(1) din Constituţie (a se vedea HCC nr.12 din 16 iunie 2022, § 49-50).

16. Totodată, Curtea a menţionat că articolul 1 alin.(3) din Constituţie prevede, inter alia, că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului [...] este garantată. Demnitatea omului reprezintă un element central al catalogului valorilor supreme stabilite în preambulul Constituţiei. În domeniul salarizării, demnitatea omului trebuie interpretată sub două aspecte: aspectul valoric şi aspectul social. Cu privire la aspectul valoric, Curtea a reţinut că la stabilirea salariilor legislatorul trebuie să aibă în vedere necesităţile de bază ale salariaţilor. Acest aspect al demnităţii umane porneşte de la premisa că demnitatea umană nu este compatibilă cu sărăcia şi, prin urmare, că autorităţile statale nu pot pretinde că au avut în vedere demnitatea cetăţenilor săi în condiţiile în care măsurile din domeniul salarizării nu au depăşit pragul sărăciei. Totuşi, ca valoare constituţională, demnitatea umană nu se limitează la necesităţile de supravieţuire. Dimpotrivă, aceasta include şi necesităţile social-culturale ale persoanelor apte de muncă. Astfel, cel de-al doilea aspect al demnităţii umane presupune că la stabilirea salariului minim autorităţile statale trebuie să aibă în vedere şi necesităţile social-culturale ale persoanelor apte de muncă. Acest aspect al demnităţii umane porneşte de la dorinţa oamenilor de a participa la viaţa socială (§ 51-53 din Hotărârea citată).

17. Aşadar, având în vedere interpretarea articolului 47 din Constituţie dată prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.12 din 16 iunie 2022, Curtea reţine că acest capăt al sesizării este inadmisibil.

- Cu privire la cea de-a patra întrebare

18. Autorii sesizării îi solicită Curţii să interpreteze articolul 47 din Constituţie, explicând dacă garantarea de către stat a unei pensii minime şi/sau a unui salariu minim mai mici decât costul coşului minim de consum corespunde spiritului Constituţiei.

19. Sub acest aspect, Curtea reţine că prin această întrebare autorii sesizării nu au pretins că textul normei constituţionale este incert şi neuniform, ci mai curând îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea cuantumului pensiei minime şi a salariului minim prin intermediul mecanismului de interpretare a Constituţiei. În acest sens, Curtea reiterează că deţine competenţa verificării constituţionalităţii legilor şi a altor acte normative, fiind sesizată în modul corespunzător. Mecanismul de interpretare a Constituţiei urmăreşte să explice textele incerte şi neuniforme din Constituţie, nu să verifice constituţionalitatea actelor infraconstituţionale (a se vedea DCC nr.16 din 2 februarie 2021, § 11; DCC nr.106 din 21 iulie 2022, § 13).

20. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind interpretarea Constituţiei este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.b) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.17b/2022 privind interpretarea articolului 47 din Constituţie, depusă de doamna Alla Darovannaia şi domnul Grigore Novac, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.